Spec ializarea: Administra ție Public ă [630847]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Spec ializarea: Administra ție Public ă

Modalități de gestiune în cadrul serviciilor
publice

Student: [anonimizat] 2, Grupa 1

2016

Cuprins

Gestiunea serviciilor publice ………………………….. ……………… 3
1. Concesionarea serviciilor publice ………………………….. …… 3
2. Asocierea în participatiune ………………………….. …………….. 4
3. Arendarea ………………………….. ………………………….. ……….. 4
4. Serviciul public în regie proprie ………………………….. ……… 5
5.Franciza ………………………….. ………………………….. …………… 5
6. Locația de gestiune ………………………….. ……………………….. 6
7. Achizițiile publice ………………………….. ………………………… 6
Studiu de caz. Discuții. Exemple ………………………….. ……….. 7
Concluzii ………………………….. ………………………….. ……………. 7
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …. 8
Webologie ………………………….. ………………………….. ………….. 8

3
Gestiunea serviciilor publice

Noțiunea de gestiune, definită ca și mod de administrare a patrimoniului sau a unor bunuri ce
aparțin unei persoane de către reprezentantul ei sau întregul operațiunilor efectuate de către un
gestionar privind primirea, păstrarea și e liberarea bunurilor materiale din cadrul unei societăți
comerciale sau instituție, trebuie separat, cel puțin în ceea ce privește conținutul activităților, de
termenul de managment. Aceste termen, în care se regăsește ansamblul activităților de organizare și
conducere, privind adoptarea deciziilor care asigura proiectarea și reglarea proceselor, a sistemului
considerăm că îl include și pe cel de gestiune, oricare ar fi însemnătatea termenului gestiune.
Gestionarea serviciilor publice, ca și noțiune, o găsi m în Legea administrației publice locale
(Legea nr. 215/2001), Legea serviciilor comunitare de utilități publice (Legea nr. 51/2006), cât și în
Carta Europeană a autonomiei locale . Reglementările legale conțin următoarea afirmație:
„Autonomia privește at ât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestionarea,
sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităților pe care le reprezintă"
Gestionarea serviciului public poate fi lăsată în grija unei persoane publice (stat, comu nități
locale, instituții) sau a unei persoane private (fizică sau juridică).
Literatura de specialitate prezintă următoarele moduri de gestionare a serviciilor publice :
1. administrarea prin regii autonome sau instituții publice
2. contractul de concesionare;
3. contractul de închiriere;
4. locația de gestiune;
5. contractul civil;
6. contractul comercial

Având în vedere că structură de control este, în mod normal publică, atunci vom avea patru
forme posibile de gestiune a serviciului public, corespunzând s ituațiilor existente și în țările Uniunii
Europene. Cele patru sunt:

* gestiunea printr -o colectivitate: gestiune directă;
* gestiunea printr -un organism public: gestiunea publică;
* gestiunea privată sub conducerea publică: delegare;
* gestiunea privată: sector privat.

1. Concesionarea serviciilor publice

Termenul de concesiune poate fi definit ca și "o convenție prin care o persoană publică
însărcinează cu prestarea unui serviciu public o întreprindere privată care să asigure finanțarea
lucrărilor, exploat area lor și care să fie remunerata din redevențele percepute de la ușa usageri."

4
Legea privind regimul concesiunilor (Legea nr. 219/1998) are ca și obiect reglementarea și
organizarea regimului de concesionări pentru:
a) bunurile proprietate publică ori privată a statului, județului, orașului sau comunei;
b) activitățile și serviciile publice de interes național și local;
Se introduce procedura conform căreia concesionarea se face în baza unui contract prin care o
persoană, numită concedent, transmite pe ntru o perioadă determinată, de cel mult 49 de ani, unui alt
individ , denumi t concesionar, care acționează pe riscul și pe răspunderea sa, creanța și datoria de
exploatare a unui bun, a unei activități sau a unui serviciu public, în schimbul unei sume de bani.
Ceea ce se trebuie înțeles prin termenul de concesiune este următorul aspect: Ea reprezintă un
mo de atragere a unor fonduri bugetare întrucât redevența obținută prin concesionare se face venit
pentru bugetul de stat sau la bugetele locale, de la caz la caz.
Concesionând un bun, o activitate sau un serviciu public este necesar să recurgem la
mijloace precum licitația publică sau negociere directă în funcție de ceea ce prevede legea.

2. Asocierea în participatiune

Făcând referire la codul comercial francez putem să ne legăm de următoarea afirmație:
"Asociațiunea în partcipatiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă
uneia sau mai multor persoane ori societăți o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai
multor operațiu ni sau chiar asupra întregului l or comerț". Acest cod prevede condiții obligatorii pentru
părțile contractante. Acestea sunt:
ș Persoana care se asociază trebuie să aibă calitatea de comerciant sau societate comercială;
ș Asociați i să participe atât la beneficii, cât și la pierderi;
ș Asocierea în participațiune are caracter ocult (fiind cunoscută numai de asociați) și, ca atare,
nu are nici firmă, nici sediu, nici semnătură sau capital social.

Conform Legii nr. 69/1991, art. 20 , „asocierea poate fi cu alte autorități ale administrației
publice locale sau județene pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public, precum și
colaborarea cu agenții economici din țară sau din străinătate, în scopul realizării unor acțiuni sau
lucrări de interes comun". În general, obiectul contractului de asociere este reprezentat de realizarea
lucrărilor sau serviciilor de interes public.
3. Arendarea

Ca și definiție, arendarea reprezintă un contract de închiriere intre proprietarului bunului, de
numit arendator, de cealaltă parte fiind situat arendașul, adică persoana care închiriază bunul.

Există o întreagă gamă de bunuri ce pot fi trecute în arenda de la vii, livezi, plantații etc.
la pășuni împădurite, terenuri ocupate cu construc ții și instalații agrozootehnice, amenajări
piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice, platform și spații de depozitare care
servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și filosite
pentru producția agricolă, precum și animalele, construcții, mașini, utilaje și alte bunuri destinate
exploatării agricole.

5

4. Serviciul public în regie proprie

În principiu, serviciile publice în regie proprie sunt considerate cele cu caracter exclusiv
administrativ . Ele nu au o personalitate juridică, iar gestionarea poate fi directă, ea fiind bazată pe
finanțări publice, sau în alte cazuri, indirectă, având la baza autonomia financiară.

Făcând referire la autoritățile administrației publice locale, putem spune că ele pot gestiona
servicii publice, fără personalitate juridică, înființate la nivel local, într -o structură organizatorică ce
aparține de autoritățile locale sub forma unor departamente, direcții, birouri servicii. Managmentul
acestor instituții este c aracterizat prin:

* Managementul financiar -contabil este asigurat de cel al autorității locale;

5.Franciza

Termenul de franciza reprezeinta o formă de cooperare contractuală intre francizor și un
francizat, indiferent că punem în discuție persoane fizi ce sau juridice, independente din punct de
vedere financiar prin care primul, contra "dreptului de intrare" ( taxa de intrare în franciza) cât a unei
taxe comerciale ce este raportată la cifra de afaceri ("redevența"), acroda celui de -al doilea dreptul de
comecializare a bunurilor și serviciilor folosind marca, numele, magazinele personalizate, sisteme
publicitare proprii.

Acest sistem a apărut pentru prima oară în UȘA cunoscând două etape de dezvoltare:

I. 1. începutul secolului al XX -lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile și a
organizării stațiilor pentru distribuirea benzinei și a lubrifianților;
2. anii 1950 -1960 – marcați de expansiunea deosebită a francizei produselor alimentare
de mare consum.
Motivațiile de a opta către un asemenea sistem pot fi:

 nevoia de independență profesională;
 posibilități substanțiale de câștig;
 risc relativ limitat;
 costuri mai reduse (în funcție de tipul de franciză) etc.

Acest sistem operațional merita luat în calcul atunci când se dorești inițierea un ei afaceri. Cu
precădere, întreprinderile mici au nevoie să se orienteze către cumpărarea unei francize, acest act
oferindu -le avantaje substanțial. Companiile de dimensiuni mici trebuie să opteze rapid la schimbările
pieței, căutând atât produse cât și se rvicii din ce în ce mai diversificate scopul principal fiind acela de a
menține interesul clienților.

6

6. Locația de gestiune

Cunoscută și sub numele de "procedeu de transfer" ea pune în discuție un dialog între două
părți, în care prima, denumită locator, îi pune la dispoziție celeilalte, numită locatar, un fond de comerț
sau o entitate comercială, cu scopul unei administrări rentabile.

Ca și contracompensatie, locatarul are obligația necesară să achite locatarului o sumă de bani
determinată, sau determinabila în timp, în funcție de factori.

Făcând o paralelă între simpla definiție a termenului din teoria economică,
și domeniul administrației publice, putem defini locația de gestiune ca „un contract administrativ prin
care o persoană publică încredințează unei persoane private (pe care o plătește cu sume forfetare)
exploatarea unui bun, din domeniul public sau a unei afaceri (închirierea fondului de comerț)". Prin
acest contract, titularul este remunerat direct de către administrația publică, remunerația fiind forfetară
(pe bază de comision calculat asupra facturii).

7. Achizițiile publice

Achiziția publică înseamnă dobândirea, pe un termen temporar sau definitiv de către o
persoană juridică definită ca autoritate constantă a unor produse, l ucrări sau servicii, prin atribuirea
unui contract de achiziție publică.

Este autoritate contractantã, în sensul prezenței ordonanțe de urgență:
a) oricare autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în Constituția României, inclusiv
autorita tea judecătorească;
b) oricare instituție publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în subordinea sau
sub controlul unei autorități publice;
c) oricare persoană juridică, alta decât cele prevăzute la lit. a) sau b), care a fost înființat ă
pentru a desfășura activități de interes public fără caracter comercial sau industrial și care se afla cel
puțin în una dintre următoarele situații:
– este finanțata din fonduri publice;
-se afla în subordinea sau sub controlul unei autorități ori ins tituții publice;
– în componența consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare mai
mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiți de către o autoritate sau o instituție
publică;

7

Studiu de caz. Discuții. Exemple

Unul din cele mai fascintante domenii de studiu din cadrul administrării serviciilor publice
este reprezentat de franciza. Acest tip de afacere poate fi remarcat la tot pasul în cadrul României,
franciza făcându -și apariția la scurt timp după Revoluția di n 1989. De la Fornetii la Starbucks, ING,
KFC și altele, întreaga piața românească a fost inundată de acest tip de afacere. Consider că
argumentul principal este acela al investiții minime pentru cumpărarea unui brand cu tot ceea ce
înseamnă el ( renume, c alitate etc) aceste aspecte oferind beneficiarului siguranță și liniștea că ceea ce
el va achiziționa (un simplu meniu de la KFC, un fond de economii la ING) se va ridica la calitatea
promisă. Acest aspect este extrem de convenabil în momentul în care înc adram contextual discuția pe
trecerea de la economia comunistă(centralizată) la o economie de tip capitalist( o piață liberă) în care
atât clientul cât și vânzătorul își pot oferi unul altuia beneficii semnificative cu o doză restrânsă de
constrângeri.

Arenda este un alt domeniu important de studiu întrucât într -o economie de piața liberă,
transferul capitalului este la fel de important ca și transferul proprietății, iar acest mijloc de închiriere (
indiferent că discutăm de un teren, o locație precum un apartament s.a.), conduce la o dezvoltare în
profunzime a economiei, atât pe axa circulației capitalului, cât și a persoanelor ce au o capacitate mai
ridicată de mutabilitate atât fizică, cât și economică.

Concluzii

Consider că princpala motivați e de a aduce la sfârșit acest proiect este aceea de a înțelege mai
bine gestiunea serviciilor publice. Acest aspect poate fi realizat doar prin coborârea de la nivelul
teoretic de definire a termenilor către exemple concrete din viața cotidiană, reușind as tfel o ancorare a
elementelor teoretice cu zona practică a economiei și oferind chiar, în cazurile fericite , potențialul
dezvoltării unei afaceri proprii.

8

BIBLIOGRAFIE

 Lucica Matei, Management public , editia I, ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 338 -358
 Lucica Matei, Management public , editia II, ed. Economica, Bucuresti, 2007, pag. 350 -363
 Patriche Dumitru – Politici, programe,tehnici și operațiuni de comeț, ed. Economic ă, Bucuresti 2003,
p.75
 Popa E. – Autonomia locală în R omânia, ed. All Beck, București 1999,p.85

Webologie