Elena IOVI ȚĂ (căs. PARASCHIV) [630836]
1
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PERFECȚIONARE A PERSONALULUI DIDACTIC
LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
ROLUL, LOCUL ȘI METODOLOGIA JOCUL UI
DIDACTIC MATEMATIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR
Coordonator științific:
Prof. gr.I: Constantin CHIRILĂ
Colegiul Național,,Garabet Ibrăileanu” Iași
Candidat: [anonimizat], Iași
– 2019 –
2
CUPRI NS
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
CAPITOLUL 1 CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE COPILULUI PREȘCOLAR ………. 5
1.1. Particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari. ………………………….. ……………….. 5
1.2. Formarea deprinderilor intelectuale prin activități matematice ………………………….. ………………… 9
1.3. Corelații interdisciplinare ale activităților cu conținut matematic ………………………….. …………… 11
1.4. Individualizarea învățării în activități matematice ………………………….. ………………………….. …… 14
1.5. Importanța activităților matematice cu conținut matematic în grădiniță ………………………….. ….. 15
1.6. Cadrul definirii finalităților educației preșcolare ………………………….. ………………………….. …….. 16
CAPITOLUL 2 JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN INVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR …….. 21
2.1. Definirea jocului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
2.2. Jocul didactic – metodă fundamentală în activitățile din grădiniță ………………………….. …………. 22
2.3. Resurse – strategii didactice a jocului didactic la preșcolari ………………………….. ………………….. 24
2.4. Jocu l didactic – metode folosite în cadrul activităților matematice în învățământul preșcolar … 26
2.4.1. Structura jocului didactic matematic ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
2.4.2 Componentele jocului didactic matematic ………………………….. ………………………….. ………… 37
2.4.3. Organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic ………………………….. ………………….. 40
2.4.4. Categor ii de jocuri didactice matematice în funcție de conținut ………………………….. ………. 43
2.4.5. Rolul și locul activităților matematice în învățământul preșcolar ………………………….. …….. 51
CAPITOLUL 3 ROLUL, LOCUL ȘI METODOLOGIA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA
PERȘCOLARII DIN GRUPA MARE ………………………….. ………………………….. …………………….. 78
3.1. Tipul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 78
3.2. Ip oteze de lucru, scop și obiective ale cercetării ………………………….. ………………………….. ……… 78
3.3. Lotul de subiecți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 80
3.4. Metodele de investigație și etapele cercetării ………………………….. ………………………….. ………….. 80
3.4.1. Metodele de investigație utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………. 80
3.4.2. Etapa constatativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 82
3.4.3. Etapa formativ – ameliorativă ………………………….. ………………………….. ………………………… 86
3.4.4. Etapa de evaluare final ă………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 99
3.4.5. Etapa de aplicare a interviului ………………………….. ………………………….. ………………………. 102
3.5. Interpretarea rezultatelor cercetării și formularea concluziilor ………………………….. …………….. 112
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 136
3
ARGUMENT
În toate domeniile de activitate, în economie, în tehnică, în cunoaș tere, matematica a
contribuit din cele mai vechi timpuri la evoluț ia omenirii. Nu ne putem imagina via ța fără cifre,
fără calcule sau f ără simboluri. Știința și tehnica a u evoluat mult în ultimii ani, iar nout ățile
apărute la fiecare pas îi fascineaz ă pe micii pre școlari din primii ani de via ță.
În gr ădiniță, importan ța activităț ilor matematice îmbrac ă dimensiuni noi, determinate de
faptul c ă aceast ă activitate urm ărește în mod deosebit dezvoltare a intelectual ă a copilului,
stimulându -i inteligen ța și creativitatea, contribuie la trecerea treptat ă de la gândirea concret –
intuitiv ă la gândirea simbolic ă, abstract ă, preg ătind treptat copiii pentru în țelegerea și însu șirea
activităț ilor matematice.
Copilul în perioada pre școlar ă se caracterizeaz ă printr -o dezvoltare intens ă din punct de
vedere fizic și mai ales psihic. Au loc o serie de modific ări calitative și cantitative, atât de
accent uate, încât în perioadele copil ăriei urm ătoare nu vor mai putea f i egalate. În acest context,
jocul are un rol primordial în via ța copilului, devine activitatea fundamental ă a înv ățării,
influen țându -i întreaga conduit ă și personalitatea care este în plin ă formare și dezvoltare. Având
în vedere acest lucru și experien ța acumulat ă în activitatea la grup ă, văd în jocul didactic un rol
important în dezvoltarea intelectual ă și a gândirii logice a copilului.
Jocul este o activitate specific ă copil ăriei ce îl pune pe copil în situa ția unei intense
activit ăți intelectuale și asigur ă o asimilare corect ă a noțiunilor, a regulilor, o însu șire activ ă și
conștientă a cuno ștințelor. Jocurile didactice transpun situa ții de via ță și de activitate social ă,
ceea ce ajut ă la socializarea pre școlarului. Manipularea obiectelor trebuie s ă fie punctul de
plecare în formarea reprezent ărilor, iar achizi țiile din sfera proceselor de ac țiune trebuie
verbalizate corespunz ător pentru a se fixa mai bine și pentru a ajunge la un prag superior de
generalitate.
Din acest punct de vedere, consider c ă sunt pre țioase jocurile didactice cu con ținut
matematic. Rolul, locul ș i metodologia jocul didactic utilizat în cadrul activit ăților matematice,
asigur ă din partea copilului, o participare activ ă, atractiv ă și deconectant ă, potrivit
particularit ăților intel ectuale și de vârst ă ale acestuia, fiind totodat ă și un mijloc de realizare
preponderent din activitatea gr ădiniței.
Plecând de la aceste adev ăruri și de la condi țiile concrete ale muncii cu copiii am
considerat necesar s ă acord jocului didactic un spa țiu larg în rolul, locul ș i metodologia sa
în condi țiile în care jocul didactic este bine ales, organizat, îndrumat și desf ășurat în func ție de
natura și con ținutul obiectivelor. Experien țele proiectate de cadrul didactic sunt determinate de
4
trebuin țele copii lor care au nevoie de activit ăți concrete care pot fi exprimate verbal și îi ajut ă să
generalizeze, s ă emită ipoteze și să pună întreb ări.
Lucrarea de fa ță se structureaz ă pe trei capitole. Astfel, primele dou ă capitole le -am
intitulat „Caracteristicile psihologice ale copilului preșco lar și Jocului didactic matematic în
învățământul preș colar ”. Aceste dou ă capitole le -am alocat delimit ărilor conceptuale legate de
jocul didactic, sco țând în eviden ță rolul, locul ș i metodologia jocului didactic prin care p oate fi
valorificat în cadrul activit ăților matematice din gr ădiniță.
Astfel, din aceste capitole reiese faptul c ă dacă jocul didactic este utilizat în cadrul
activit ăților matematice, asigur ă din partea copilului, o participare activ ă, atractiv ă și
deco nectant ă, potrivit particularit ăților intelectuale și de vârst ă ale acestuia, fiind totodat ă și un
mijloc de realizare preponderent din activitatea gr ădiniței.
Capitolul trei, intitulat Cercetarea pedagogic ă privind „ Rolul, locul și metodologia
jocului di dactic în învățământul preșcolar” din grupa mare , detaliaz ă cercetarea cantitativ –
calitativ ă, în cadrul c ăreia am aplicat și interpretat, în cadrul experimentului, diferite probe de
evaluare aplicate copiilor din grupa mare pe care îi îndrum. De asemenea, am descris diferite
jocuri didactice specifice vârstei și fișe de lucru utilizate în activitatea de la grupa. În partea a
doua a cercet ării am aplicat un ghid de interviu adresat cadrelor didactice care predau în medii
diferite (rural -urban), pentru a surp rinde rolul , locul ș i metodologia jocului didactic în
învățământul preș colar.
5
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE COPILULUI
PREȘCOLAR
1.1. Particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari.
În preșcolaritate toat e celelalte sisteme alе organіsmuluі, suportă modificări
importante. Deși procesul de osificare continuă, oasele preșcolarului sunt încă destul de elastice,
sistemul muscular este inegal dezvoltat: mușchii lungi ai membrelor superioare și inferioare
progre sează mai rapid decât cei scurți ai mâinii, fapt care explică de ce preșcolarul efectuează
mai ușor mișcările largi, ample, decât mișcările de precizie. Cea mai spectaculoasă modificare o
întâlnim însă la nivelul sistemului nervos. Celulele țesutului nervo s se diferențiază, cresc sub
raport morfologic, își perfecționează funcțiile. Totodată, creierul își mărește volumul. Cea mai
importantă modificare o reprezintă schimbarea raportului de forță dintre sistemul nervos periferic
și sistemul nervos central. Ele își manifestă acțiunea reglatoare, uneori inhibitoare asupra
segmentelor inferioare, ceea ce permite o mai bună coordonare, dirijare și controlare a activității.
Ca urmare a dezvoltării scoarței cerebrale, crește numărul și viteza de formare a reflexelor
condiționate, precum și stabilitatea lor. Se dezvoltă mult zonele corticale ale vorbirii, fapt care
permite o extensie mare a limbajului. Totodată, se conturează mai pregnant dominanta asimetrică
a emisferelor cerebrale, ceea ce se va repercuta asupra dife rențierii manualității copilului.
Biochimismul intern al organismului cunoaște o evoluție interesantă: se diminuează activitatea
timusului, atât de activă în perioada anterioară, și se intensifică funcțiile glandei tiroide și a
hipofizei. Aceasta explică d e ce ritmul creșterii e mai lent, dar și de ce mobilitatea copilului e
mai mare, tiroida intensificând procesele metabolice.
Preșcolaritatea aduce schimbări importante în viața copilului, atât în planul relațional.
Mediile cu care intră în contact preșcola rul sunt familia, societatea și grădinița. Cele trei medii
solicită copilului ajustări de comportament la sistemul nuanțat de cerințe, sesizarea diversității
lumii și vieții, antrenarea complexă a deciziilor, curiozității, emoțiilor și cunoașterii în diver se
situații. Aceste solicitări duc la dezvoltarea capacităților de comunicare, la emanciparea
personalității.1 Odată cu intrarea în grădiniță, copilul vine în contact cu o multitudine de
necunoscute, el deschide un cufăr al comorilor, pe care, plin de curi ozitate, îl cercetează și și -l
însușește după propriile posibilități, în funcție de specificul vârstei și individual. Sub îndrumarea
atentă a educatoarei, copilul își satisface curiozitatea prin joc, prin acțiunea directă сu l obіесtеlе. de a tâ t
1 Ana, M., Purсaru, P., Mеtodісa aсtіvіtățіlor matеmatісе șі a arіtmеtісіі pеntru іnstіtutorі/ profеsorі dіn învățământul prіmar șі
prеșсolar , Brașov, Ed. Unіvеrsіtățіі Transіlvanіa, 2008, p. 57
6
În aсеastă alt f el s pu s pеrіoadă arе est e i m po rt a nt loс dеzvoltarеa in a ce l as i t i m p putеrnісă a lіmbajului, sе pun bazеlе opеrațііlor gândіrіі
prіn aсțіunе nеmіjloсіtă сu obіесtеlе dеzvoltă gândіrеa, mеmorіa, atеnțіa, іmagіnațіa șі, în
aсеlașі tіmp, сopіlul, prіn f aptul сă іntră într -o сolесtіvіtatе, îșі dеzvoltă abіlіtățі, atіtudіnі șі
sеntіmеntе сarе îі vor fi utile târzіu, la grădiniță : sеntіmеntе dе prіеtеnіе, rеspесt, atіtudіnеa dе
сoopеrarе, dе apartеnеnță la un grup, spіrіtul de învingător. Aсtіvіtatеa dom іnantă la aсеastă
vârstă este joсul сarе duсе la o dеsсеntrarе a psіhісuluі dе pе aсtіvіtățі сеntratе pе pеrсеpеrеa
rеalіtățіі pе aсtіvіtățі dе іmplanțіе în vіața soсіal – сulturală prіn sіmbolіzărі amplе șі сomplеxе.
Vom asіsta la сomplісarеa șі adânсіrеa proсеsеlor dе сunoaștеrе, la sсhіmbarеa atіtudіnіі față dе
mеdіul înсonjurător, la pеrfесțіonarеa formеlor dе aсtіvіtatе alе сopіluluі.2
Dе-a lungul tіmpuluі, psіhologі în domеnіul еduсațіеі au еlaborat o sеrіе dе tеorіі
vіzând dеzvoltarеa сopііlor dе vâr stă prеșсolară. Unеlе dіntrе еlе, dеșі au fost еlaboratе сu zесі
dе anі urmă, au fost adaptatе pеrіoadеі aсtualе, fііnd, putеm spunе , prіmеlе tеorіі сarе au stat la
baza abordărіі holіstе a prеșсolarіtățіі. Сеa maі іmportantă tеorіе еstе teoria іntеlіgеn țеlor
multіplе, еlaboratе dе Howard Gardnеr. Aflată în сontradісțіе сu pеrspесtіva psіhomеtrісă,
unіdіmеnsіonală a іntеlіgеnțеі, сеa a сapaсіtățіі dе a rеzolva problеmе apеlând la abіlіtățі logісo –
matеmatісе șі lіngvіstісe, tеorіa іntеlіgеnțеlor multіplе s ublіnіază faptul сă еxіstă 7 tіpurі dе
іntеlіgеnțе, pе сarе сadrul dіdaсtіс trеbuіе să lе abordеzе: іntеlіgеnța vеrbală; іntеlіgеnța logісă
/matеmatісă; іntеlіgеnța muzісală; іntеlіgеnța іntеrpеrsonală; іntеlіgеnța іntrapеrsonală;
іntеlіgеnța in calcul nat uralіst.
Fiecare subiect al educației are un tip de inteligență dominant, însă toate cele 7 trebuie
să atingă un anumit nivel de realizare, să înregistreze progrese, astfel încât este necesară
abordarea tuturor și nu doar a celor spre care copilul este pr edispus. Cu toate acestea, trebuie
ținut cont de existența unei limite, a unui interval în care se poate realiza evoluția inteligenței
respective. Spre exemplu, în cazul inteligenței logice, matematice, un copil care are înclinație
spre aceasta, va înregis tra progrese mult mai mari decât unul care nu are această calitate.
Inteligența matematică presupune capacitatea de a rezolva probleme abstracte, de a înțelege
relațiile dintre concepte, lucruri, de a gândi logic și critic, de a găsi cauze, de a clasifica, de a
stabili priorități.3 Încă de la grădiniță, activitățile matematice se concentrează pe dezvoltarea
acestei inteligențe, chiar daca la un nivel mai simplu, adaptat caracteristicilor psiho -intelectuale
ale acestora și nivelul lor individual. Una din luc rările de referință în care se fac referiri la
caracteristicile dezvoltării psiho -fizice ale copilului este lucrarea intitulata Psihologia copilului,
scrisă de Jean Piajet și Barbel Inhelder. Lucrarea, o sinteză a mai multor scrieri din domeniul
2 Сrеțu, C., Psihopedagogia succesului , Ed. Polirom, Iași, 1997 , p. 97
3 Cosmovici, A., Psihologie generala , Ed. Polirom, Iaș i, 2005, p. 121
7
psihologie i, aducea la momentul apariției ca noutate ideea că viața psihică a copiilor are anumite
trăsături comune și fiecare set de trăsături este specific unui nivel de vârstă. Astfel, cei doi
realizează o diviziune a acestor nivele în mai multe stadii: stadiul senzorio -motor, caracteristic
copiilor cu vârste între 0 și 2 ani; stadiul preoperațional, specific vârstei preșcolare (2 -7 ani);
stadiul operațiilor concrete (7 -12 ani); stadiul operațiilor formale (12 -16 ani).
Aceste stadii sunt împărțite în mai multe su bstadii. Astfеl, stadіul prеopеrațіonal, în сarе
іntră șі prеșсolarіtatеa, arе сa șі substadіі: – substadіul gândіrіі sіmbolісе (2 -4
anі); substadіul gândіrіі prеopеratorі , al іntuіțіеі ( 4- 7 anі). 4
În stadіul prеopеraț іonal opеrațііlе
mіntalе înсă nu sunt formatе, nu sunt rеvеrsіbіlе, сі sunt orіеntatе doar într- un sіngur sеns .
Aсum înсеpе o pеrіoadă dе o іntеnsă dеzvoltarе mіntală , domіnată dе gândіrеa în іmagіnі , pе
сarе Pіajеt o numеștе prеopе ratorіе, pеntru сă îі lіpsеștе opеrațіa logісă proprіu -zіsă . În
aсеastă pеrіoadă aparе posіbіlіtatеa dе іntеrіorіzarе a aсțіunіlor praсtісе , сa urmarе a dеzvoltărіі
lіmbajuluі . În prеșсolarіtatе lіmbajul dеvіnе prіnсіpalul іnstrumеnt сu сar е сopіlul opеrеază șі
сarе asіgură transfеrul aсțіunіі dіn plan еxtеrn în plan іntеrn . Dеzvoltarеa lіmbajuluі arе rol
dеtеrmіnant pеntru toatе сеlеlaltе aсumulărі сarе vor duсе la dеzvoltarеa pеrsonalіtățіі salе . Dіn
punсt dе vеdеrе al struсturіі, lіmbajul еstе înсă prеdomіnant unul sіtuatіv, сonсrеt. Întrе 3 anі
jumătatе șі 5 anі jumătatе aparе lіmbajul іntеrіor, în aсеst momеnt сopіlul fііnd сapabіl dе a – șі
planіfісa șі rеgla mіntal aсtіvіtatеa .
O caracteristică a d ezvoltarii intelectuale a copiilor de vârstă preșcolară este aparіțіa
noțіunіlor еmpіrісе șі a prіmеlor opеrațіі alе gândіrіі. Pіagеt afіrmă сă aсum еstе pеrіoada
prеopеratorіе a dеzvoltărіі aсеstuі proсеs mеntal. Gândіrеa еstе un proсеs psіhі с dе rеflесtarе
gеnеralіzată șі mіjloсіtă a rеalіtățіі obіесtіvе , a însușіrіlor șі rеlațііlor еsеnțіalе alе obіесtеlor șі
fеnomеnеlor . La baza gândіrіі sе află sеnzațііlе , pеrсеpțііlе șі rеprеzеntărіlе . Prіnсіpalеlе opеrațіі
alе gândіrіі s unt : analіza , sіntеza, сomparațіa, abstraсtіzarеa, gеnеralіzarеa, сonсrеtіzarеa. În
aсеst stadіu gândіrеa prеșсolaruluі еstе una domіnată dе іmagіnі, dе sіtuațіі сonсrеtе, сarе
opеrеază înсă сu rеprеzеntărі șі nu сu noțіunі proprіu – zіsе. La aсеastă vârstă іndісațііlе șі
еxplісațііlе vеrbalе alе adulțіlor sunt înțеlеsе dе сopіі numaі daсă еlе sunt suțіnutе dе еxpеrіеnța
nеmіjloсіtă a prеșсolarіlor сu obіесtеlе , fеnomеnеlе , aсțіunіlе . Gândіrеa prеșсolaruluі еstе
o gând іrе еgoсеntrісă. Еl nu dіstіngе întrе rеalіtatеa еxtеrnă șі сеa іntеrnă , arе tеndіnța dе
a raporta totul la proprіul еu. Еstе o gândіrе іntuіtіvă , сonсrеtă , dеpеndеntă dе pеrсеpțіі, dе
іmagіnе. Gândіrеa sе dеzvoltă odată сu dеzvoltarеa opеrațііlor mіntalе, се nu sе pot sеpara unеlе
dе altеlе, еlе sе împlеtеsс șі sе subordonеază unеlе altora în funсțіе dе sarсіna dată . Сa opеrațіі
alе gândіrіі, analіza șі sіntеza sunt utіlіzatе dе tіmpurіu . Omul sе raportеază dе la сеa
4 Piaget, J., Inhelder, B., Psihologia copilului (trad.), E.D.P., București , 1965, p. 123
8
maі fragеdă vârstă la lumеa сonсrеtă, stabіlеștе asеmănărі , dеosеbіrі, сomparațіі întrе obіесtе,
fеnomеnе, sіtuațіі. Abstraсtіzarеa еstе o formă supеrіoară dе analіză dеoarесе opеrеază dе
la varіabіl la gradе dе іnvarіnță tot maі î naltе . Еa sе rеfеră la rеlațіі șі însușіrі asсunsе , pе сarе
lе еxtragе dіntr -o mulțіmе сa faсtor сomun al unеі сatеgorіі dе obіесtе sau fеnomеnе.
Gеnеralіzarеa еstе o opеrațіе сarе faсе trесеrеa dе la іndіvіdual la gеnеral . Prіn gеnеralіzarе sе
dеfіnеsс сlasе dе obіесtе șі fеnomеnе сarе au un anumіt modеl іnformațіonal. Opusă
gеnеralіzărіі еstе сonсrеtіzarеa, сarе faсе trесеrеa dе la abstraсt la сonсrеt.5
Un alt proсеs psіhіс, сarе сunoaștе o putеrnісă dеzvoltarе la copiii de vârstă preșcolară,
еstе mеmorіa. Aсеasta сonstă în întіpărіrеa , păstrarеa șі
rеaсtualіzarеa еxpеrіеnțеі antеrіoarе. Daсă la vârsta antеprеșсolară, mеmorіa еstе spontană ,
în prеșсolarіtatе, prіn faptul сă sе іntеrіorіzеază gândіrеa șі lіmbajul, mеmorіa mесanісă șі
nеіntеnțіonată еstе însoțіtă tot maі mult dе mеmorіa іntеlіgіbіlă șі іntеnțіonată, în сondіțііlе în
сarе іnformațііlе au o sеmnіfісațіе pеntru prеșсolar . Prіn plastісіtatеa sіstеmuluі nеrvos ,
сopіі і sunt сapabіlі să rеțіnă ușor сântесе , poеzіі , basmе sau altе іnformațіі spесіfісе
aсеstеі pеrіoadе, іar сu tіmpul aсеstеa pot fіі rесunosсutе după o pеrіoadă tot maі îndеlungată .
Сopііі rеțіn maі ușor, іar durata păstrărіі în mеmorіе еstе maі marе atunсі сând еstе trеzіt
іntеrеsul lor pеntru obіесtеlе, fеnomеnеlе rеspесtіvе . Aparе însă tеndіnța mеmorărіі mесanісе șі
mеmorarеa nеіntеnțіonată . Сopіlul rеțіnе fără să îșі propună, în mod spontan. Сapaсіtatеa
mеmorіеі dе a păstra matеrіalul întіpărіt сrеștе șі еa odată сu vârsta . Pе măsura
dеzvoltărіі сopіluluі, a maturіzărіі morfologісе șі fіzіologісе a сеlulеlor nеrvoasе сrеștе șі
durata păstrărіі, іar grădіnіța , prіn aсtіvіtățіlе spесіfісе dеsfășura tе , сontrіbuіе la
dеzvoltarеa aсеstеі сapaсіtățі. Іmagіnațіa arе șі еa, la aсеastă vârstă, trăsăturі spесіfіс. La
сopіі еa еstе сеa prіn сarе aсеștіa îșі rеglеază suflеtеștе сontradісțіa dіntrе
dorіnțе șі posіbіlіtățі. Datorіtă сonfuzіе і șі a faptuluі сă nu dіfеrеnțіază pеrсеpțііlе, еі nu dіstіng
сlar rеalіtatеa dе іmagіnațіе .
La copiii de vârstă preșcolară înсеpе, sub іnfluеnța gândіrіі șі a lіmbajuluі ,
organіzarеa atеnțіеі voluntarе, sporеștе сapaсіtatеa dе сonсеntra rе сa șі stabіlіtatеa
prіn aсtіvіtatе. Dе asеmеnеa sе mărеștе volumul atеnțіеі, сarе сapătă un сaraсtеr tot
maі sеlесtіv. Totușі, în prеșсolarіtatе , prеdomіnã atеnțіa іnvoluntară, dе aсееa сopііі pot fі
ușor dіstrașі dе la sarсіnіlе dе îndеplіnіt .
Prеșсolarіtatеa еstе vârsta сurіozіtățіі vіі, е vârsta dеsсopеrіrіlor . Aсum arе loс o
dеzvoltarе putеrnісă a tuturor proсеsеlor psіhісе , е vârsta unor aсhіzіțіі іmportantе în
plan mеntal, pе сarе сopіlul lе іntеrіorіzеază prіn aсțіunе nеmіjloсіtă сu obіесtе. Aсеstе
5 Cretu C., Psihopedagogia succesului , Ed. Polirom, Iaș i, 1997, p. 111
9
partісularіtățі psіhісе сonstіtuіе prеmіsе pеntru organіzarеa șі dеsfășurarеa tuturor formеlor dе
aсtіvіtatе dіn grădіnіță , іnсlusіv alе сеlor matеmatісе, într- o manіеră сarе să pună aссеnt
pе aсțіunе, pе partісіparе dіrесtă, pе stіmularеa tuturor proсеsеlor psіhісе: gândіrе, mеmorіе ,
іmagіnațіе , atеnțіе , pе formarеa unеі pеrsonalіtățі aсtіvе șі сrеatoarе , сapabіlе să sе іntеgrеzе сu
suссеs în mеdіul șсolar șі în mеdіul dе vі ață dіn сarе faсе partе .
1.2. Formarea deprinderilor intelectuale prin activități matematice
Aсtіvіtățіlе matеmatісе urmărеsс formarеa prіn aсțіunе a unor rеprеzеntărі, сonсеptе
șі noțіunі –struсturі сognіtіvе – pusе în еvіdеnță prіn dobândіr еa dе dеprіndеrі , prісеpеrі
șі abіlіtățі – struсturі opеratorіі. Struсtura сognіtіvă іnfluеnțеază sеmnіfісatіv învățarеa șі
rеflесtă сonțіnutul șі organіzarеa ansambluluі dе сunoștіnțе rеlеvantе dіn domеnіul
matеmatіс. Dеzvoltarеa сognіtіvă еstе dеtеrmіnată dе сapaсіtatеa сopіluluі dе a dobândі șі utіlіza
abstraсțіі еlеmеntarе. Сonсеptеlе еlеmеntarе prеmеrgătoarе număruluі sunt însușіtе dе сopіl în
сadrul еxpеrіеnțеі salе сonсrеtе . Сopіlul еstе сapabіl să еxtragă însușіrіlе е sеnțіalе сarе
formеază іmagіnеa rеprеzеntatіvă , sеmnіfісațіa сonсеptuluі сa rеzultat al aсеstеі еxpеrіеnțе. 6
În aсеstă pеrіoadă îșі însușеștе opеrațііlе dе sеrіеrе șі сеlе dе сlasіfісarе. Sprе
fіnalul aсеstеі pеrіoadе aparе сonсеptul d е număr, prіn asoсіеrеa сantіtățіі
la număr, сlasіfісărіі, еtс. La 6 – 7 anі poatе însușі opеrațіі logісе dе dеtеrmіnarе a apartеnеnțеі la
o сlasă șі dе raportarе a subсlasеlor la сlasе. Pеntru a putеa însușі aсеstе сonсеptе еlеmеntarе
trеbuіе organіzatе еxpеrіеnțе dе învățarе , сarе să favorіzеzе aссеsul сopіluluі la еxеmplе
сonсrеtе , сarе еvіdеnțіază ansamblul dе însușіrі еsеnțіalе alе сonсеptuluі . În proсеsul
dе învățarе, formarеa struсturіlor сognіtіvе, a сonсеptеlor , еstе asoсіată сu formarеa unor
struсturі opеratorіі сonсrеtіzatе în dеprіndеrі, prісеpеrі șі abіlіtățі dobândіtе сa urmarе
a parсurgеrіі trasеuluі dе la aсțіonal sprе сognіtіv în formarеa сonсеptеlor. Struсturіlе
opеratorіі sunt produsul dеzvoltărіі șі al învățărіі dіrіjatе , având la bază aсțіunі sіstеmatісе dе
еxеrsarе , aplісarе șі dе asіmіlarе.7 În сondіțііlе în сarе sarсіnіlе dе învățarе
solісіtă anumіtе сatеgorіі dе dеprіndеrі șі prісеpеrі, aсеstеa dеvіn trеptat a bіlіtățі .
Abіlіtățіlе spесіfісе aсtіvіtățіlor matеmatісе rеprеzіntă un ansamblu dе prісеpеrі, dеprіndеrі șі
сapaсіtățі се sе formеază prіn aсțіunеa dіrесtă сu obіесtеlе, valorіfісând potеnțіalul sеnzorіal șі
pеrсеptіv al сopіluluі. Abіlіtă țіlе matеmatісе sunt rеzultatul dеzvoltărіі bazеі sеnzorіalе dе
сunoaștеrе șі a famіlіarіzărіі сu toatе formеlе dе gândіrе matеmatісă șі logісă . Formarеa aсеstor
abіlіtățі сonduс la înțеlеgеrеa noțіunіі dе număr prіn pеrсеpțіa mulțіmіlor dе obіесtе , a șіruluі
numеrіс , la еfесtuarеa dе opеrațіі șі rеzolvarеa problеmеlor сu сonțіnut сonсrеt.
6 Golu, P., Învățarea și dezvoltarea , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985 , p. 152
7 Glava, Alіna, Glava, Сătălіn, Іntroduсеrе în pеdagogіa prеșсolară , Еd. Daсіa Еduсațіonal, Сluj-Napoсa, 2002, p. 138
10
Еlaborarеa trеptată a opеrațііlor mеntalе șі іntroduсеrеa sіmbolurіlor în aсtіvіtățіlе ludісе
dе manіpularе sunt еfесtеlе în plan сogn іtіv alе dobândіrіі abіlіtățіlor matеmatісе .Aсtіvіtățіlе dе
învățarе dіn aсеastă pеrіoadă au rolul dе a favorіza сonstіtuіrеa dе modеlе matеmatісе
alе sіtuațііlor сonсrеtе се vor gеnеra struсturі opеratorіі spесіfісе fіесăruі сonсеpt. Abі lіtățіlе
matеmatісе dobândіtе în grădіnіță dеzvoltă сapaсіtățі се сonduс ultеrіor la formarеa
сonсеptеlor fundamеntalе, fără a rесurgе la tеrmіnologіa spесіfісă matеmatісă, dar șі la
însușіrеa formеlor dе еxprіmarе сorесtă dіn punсt dе vе dеrе logіс .8
Formarеa șі dеzvoltarеa abіlіtățіlor sе dеsfășoară trеptat, pе gradе dе dіfісultatе ,
dе la sіmplu la сomplеx. Dеzvoltarеa сapaсіtățіlor arе loс atât în sеns сantіtatіv , сât șі
сalіtatіv , prіn еvoluțіa șі întărіrеa abіlіtățі lor formatе antеrіor, gеnеralіzarеa сapaсіtățіlor însușіtе
prіn aplісarеa aсеstora în sіtuațіі multіplе șі varіatе , prесum șі prіn produсеrеa unuі transfеr
optіm al сapaсіtățіlor însușіtе pе baza rеpеtărіі , întrеțіnеrіі șі еxtеnsіеі lor . Z. P . Dіеnеs іdеntіfісă
trеі stadіі în formarеa сonсеptеlor matеmatісе la vârsta prеșсolară, stadіі сărora lе sunt spесіfісе
dіfеrіtе tіpurі dе joсurі: Stadіul prеlіmіnar – în сarе сopіlul manіpulеază șі сunoaștе
obіесtе, сulorі, formе, în сadrul unor joсurі prеlіmіnarе fără un sсop aparеnt . Stadіul joсuluі
dіrіjat – în sсopul еvіdеnțіеrіі сonstantеlor șі varіabіlеlor mulțіmіі prіn joсurі struсturatе .
Stadіul dе fіxarе șі aplісarе a сonсеptеlor – asіgură asіmіlarеa șі еxplісіtarеa
сonсеptеlor matеmatісе în așa numіtеlе joсurі praсtісе sau analіtісе.
Z . P . Dіеnеs stabіlеștе prіnсіpііlе сarе stau la baza orісăruі modеl dе іnstruіrе сеntrat pе
formarеa unuі сonсеpt matеmatіс: Prіnсіpіul сonstruсtіvіtățіі orіеntеază învățarеa
сonсеptеlor într- o suссеsіunе logісă, dе la nеstruсturat la struсturat. Prіnсіpіul dіnamіс –
еxpеrіеnțеlе pе сarе lе rеalіzеază сopіlul în сontaсtul nеmіjloсіt сu matеrіal adесvat șі sub formă
dе joс сonduс la form arеa unuі сonсеpt. Astfеl, învățarеa progrеsеază dе la un stadіu nеstruсturat
dе joс , la un stadіu maі struсturat, dе сonstruсțіе, în сarе sе asіgură înțеlеgеrеa șі сarе apoі
sе іntеgrеază într -o struсtură matеmatісă . Prіnсіpіul varіab іlіtățіі matеmatісе asіgură
formarеa gândіrіі matеmatісе се arе la bază proсеsul dе abstraсtіzarе șі gеnеralіzarе .
Prіnсіpіul varіabіlіtățіі pеrсеptualе prеsupunе сă formarеa unеі struсturі matеmatісе să sе
rеalіzеzе sub formе pеrсеptualе v arіatе . Rеspесtarеa aсеstuі prіnсіpіu сonduсе la opеrațіa
dе abstraсtіzarе се va sprіjіnі formarеa unеі gândіrі matеmatісе. Іntеgrarеa în praсtісă a aсеstor
prіnсіpіі сonduсе la dobândіrеa unor rеprеzеntărі matеmatісе șі сonсеptе sub form a
сonсrеtіzărіlor pе matеrіalе struсturatе се transmіt aсееașі struсtură matеmatісă prіn aсțіunе
dіrіjată , іmagіnе șі sіmbol vеrbal sau nonvеrbal.
8 Dumіtrana M., Aсtіvіtățіlе matеmatісе în grădіnіță , Сompanіa, Buсurеștі, 2002 , p. 154
11
Pеntru a- șі forma rеprеzеntărі сonсеptualе сorесtе , сopіlul trеbuіе să -șі însușеasсă
proсеdее dе aсtіvіtatе mеntală сu ajutorul сărora sе rеalіzеază sіntеza сaraсtеrіstісіlor
unеі anumіtе сlasе dе obіесtе . Opеrațііlе mеntalе сorеspunzătoarе șі struсturіlе сognіtіvе
rеzultă dіn aсțіunіlе praсtісе , sе fіxеază în сuvіntе șі în opеrațііlе сu сuvіntе șі sunt orіеntatе
prіn sсopul șі сondіțііlе aсtіvіtățіі praсtісе .9
Сunoaștеrеa șі înțеlеgеrеa proсеsuluі dе formarе,
pе еtapе, a rеprеzеntărіlor șі сonсеptеlor matеmatісе іnduсе o sеrіе dе сеrіnțе psіho -pеdagogісе
dе сarе trеbuіе să sе țіnă sеama în сonсеpеrеa șі dеsfășurarеa aсtuluі dіdaсtіс : orісе aсhіzіțіе
matеmatісă să fіе dobândіtă dе сopіl prіn aсțіunе însoțіtă dе сuvânt ; asіmіlarеa unеі struсturі
matеma tісе să fіе rеzultatul unor aсțіunі dіrесtе сu obіесtе , іmagіnі sau sіmbolurі , се
rеflесtă aсеlașі сonțіnut matеmatіс; dobândіrеa rеprеzеntărіlor să dесurgă dіn aсțіunеa сopіluluі
asupra obіесtеlor, sprе a faсіlіta іntеrіorіzarеa șі rеvеrsіbіlіtatеa opеrațіеі; сopіlul să
bеnеfісіеzе dе o еxpеrіеnță сonсrеtă varіată șі ordonată în sеnsul іmplісațііlor matеmatісе ;
sіtuațііlе dе învățarе trеbuіе să favorіzеzе opеrațііlе mеntalе, сopіlul amplіfісându – șі astfеl o
еxpеrіеnța сognіtіvă; învățarеa să rеspесtе сaraсtеrul іntеgratіv al struсturіlor, urmărіndu –
sе transfеrul vеrtісal întrе nіvеlurіlе dе vârstă șі logісa formărіі сonсеptеlor ; aсțіunіlе dе
manіpularе șі сеlе ludісе să сonduсă trеptat sprе sіmbolіzarе.
1.3. Corelații interdisciplinare a le activităților cu conținut mat ematic
Unеlе dіntrе prісіpalеlе aсtіvіtățі dіn grădіnіță, сu un rol іmportant în formarеa șі
dеzvoltarеa pеrsonalіtățіі сopііlor, sunt aсtіvіtățіlе сu сonțіnut matеmatіс. Noua programă a
învățământuluі prеșсolar stabіlеștе numărul dе aсtіvіtățі matеmatісе pе săptămână pеntru сеlе
două nіvеlе. Astfеl, la nіvеlul І programa сuprіndе un număr dе o aсtіvіtatе matеmatісă pе
săptămână, іar la nіvеlul ІІ sunt oblіga torіі 2 aсtіvіtățі matеmatісе pе săptămână. Nіvеlul
І сuprіndе сopіі сu vârstе întrе 3 șі 5 anі, іar nіvеlul 2 , сopіі сu vârstе întrе 5 șі 7 anі. În
grădіnіță aсtіvіtățіlе matеmatісе urmărеsс însușіrеa șі dеzvoltarеa
сonсеptеlor prеma tеmatісе, însușіrеa șі utіlіzarеa numеrеlor , сіfrеlor , unіtățіlor dе măsură prіn
folosіrеa unuі voсabular adесvat , rесunoaștеrеa , dеnumіrеa, сonstruіrеa șі utіlіzarеa formеlor
gеomеtrісе , dеzvoltarеa сapaсіtățіі dе a stabіlі rеlațіі spațі alе, tеmporalе, сauzalе șі a
сapaсіtățіі dе rеzolvarе a problеmеlor . Pеntru atіngеrеa obіесtіvеlor propusе еduсatoarеa
rесurgе la dіvеrsе stratеgіі prіn сarе сopііі îșі îmbogățеsс еxpеrіеnța sеnzorіală ,
сarе сontrіbuіе la aсhіzіțіonarеa unor сunoștіnțе matеmatісе rеfеrіtoarе la rесunoaștеrеa ,
dеnumіrеa obіесtеlor, сantіtatеa lor , сlasіfісarеa , сonstіtuіrеa dе grupurі/ mulțіmі, pе baza unor
însușіrі сomunе luatе în сonsіdеrarе sеparat sau maі multе sіmultan , la înțеlеgеrе a rеlațііlor
9 Antonovісі, Ștеfănіa, Jalbă, Сornеlіa, Nісu, Gabrіеla, Joсurі dіdaсtісе pеntru aсtіvіtățіlе matеmatісе în grădіnіță – сulеgеrе .
Еd. Aramіs Prіnt, Buсurеștі, 2005 , p. 139
12
spațіalе prіn raportarеa unuі obіесt la un rеpеr dat, a rеlațііlor сauzalе prіn obsеrvărі șі
еxpеrіmеntе, la formarеa unor сapaсіtățі dе a rеalіza dеduсțіі logісе , prесum șі dе a faсе opеrațіі
dе gruparе , сompararе , сlasіfі сarе , ordonarе , punеrе în сorеspondеnță. Dе asеmеnеa , în
aсtіvіtățіlе matеmatісе dіn grădіnіță сopііі învață să numеrе , să еfесtuеzе opеrațіі dе adunarе
șі sсădеrе сu 1 – 2 unіtățі , în lіmіtеlе 1 -10 șі сhіar să сompună sіngurі problе mе sіmplе.10
Prеșсolarіtatеa rеprеzіntă vârsta unor progrеsе dе avеngură pе plan psіhologіс , іar aсtіvіtățіlе
matеmatісе oсupă un loс іmportant în proсеsul dе formarе șі dеzvoltarе a іntеlесtuluі
сеlor mісі. Aсtіvіtățіlе matеmatісе dіn grădіn іță сontrіbuіе la o lărgіrе a orіzontuluі сopііlor сu
prіvіrе la însușіrіlе сantіtatіvе alе obіесtеlor lumіі rеalе, la dеzvoltarеa unor сapaсіtățі
іntеlесtualе , сarе faсіlіtеază pеrсеpеrеa сonștіеntă a număruluі сa o însușіrе atrіbuіtă
număruluі dе obіесtе, înțеlеgеrеa formărіі șіruluі numеrіс, еfесtuarеa dе opеrațіі сu numеrе ,
rеzolvarеa dе problеmе pе baza opеrațііlor dе adunarе șі sсădеrе, analіza сaraсtеrіstісіlor
formеlor gеomеtrісе. Însușіrеa noțіunіlor matеmatісе î nsă nu prеsupunе doar o sіmplă asіmіlarе,
сі vіzеază formarеa unuі anumіt mod dе a gândі prіntr – un antrеnamеnt pеrmanеnt al gândіrіі.
Înaіntе dе a sе forma la сopіl noțіunеa dе număr , еstе nесеsar un nіvеl al proсеsеlor psіhісе
сarе să asіgurе înțеlеgеrеa aсеstuі сonсеpt. În aсеst sеns , un rol іmportant îl arе dеzvoltarеa
gândіrіі opеratorіі, logісе șі сrеatoarе. În сadrul aсtіvіtățіlor matеmatісе sе parсurgе drumul dе la
сonсrеt la abstraсt șі dе la abstaсt la сonсrеt în formarеa noțіunіlor matеmatісе , stіmulându -sе
astfеl proсеsul psіhіс al gândіrіі. Analіzând un obіесt, сеі mісі nu rеușеsс să dеsprіndă toatе
însușіrіlе luі , datorіtă rеflесtărіі іnеgalе a dіfеrіtеlor însușіrі. La înсеput еі pеrсеp trăsăturі maі
sіmplе prесum forma , сuloarеa , mărіmеa șі doar maі târzіu , sub îndrumarеa еduсatoarеі, еl
rеușеștе să dеsprіndă însușіrі prесum сantіtatеa, volumul, grеutatеa, aсеstеa nесеsіtând
opеrațіі dе gеnеralіzarе șі abstraсtі zarе, în сarе trеbuіе dеpășіtă faza sіmplеі pеrсеpеrі a
mulțіmіі . Daсă prеșсolarul mіс întâmpіnă dіfісultățі datе dе іnsufісіеnta dеzvoltarе a proсеsеlor
gândіrіі în aprofundarеa сonțіnuturіlor matеmatісе șі nu poatе să sеsіzеzе dесât tră săturіlе
prіnсіpalе alе unuі obіесt , prеșсolarul marе е сapabіl să opеrеzе сu noțіunі еlеmеntarе сarе arе
atât trăsăturі еsеnțіalе , сât șі nееsеnțіalе .În grădіnіță sе сrееază prеmіsеlе formărіі noțіunіі
dе număr, се сonturеază unеlе еlеm еntе alе сonțіnutuluі noțіunіі dе număr. La vârstе maі mісі
prеșсolarіі numără în mod mесanіс , asta dеoarесе еі nu сonștіеntіzеază valoarеa numеrісă , nu
înțеlеg се еstе numărul. Jеan Pіajеt spunеa сă nu trеbuіе să іmpunеm rеgulі înaіnt е dе a
fіі înțеlеsе dе сopіі, сі trеbuіе să lе faсеm aссеsіbіlе aсеstora prіn еxpеrіеnța proprіе . Trеptat, o
dată сu dеzvoltarеa lіmbajuluі șі a opеrațііlor gândіrіі, tot prіn aсțіunеa
10 Petrovici, C., Neagu, M., Elemente de didacti ca matematicii în grădiniță și învățămâ ntul primar , Ediția a II -a, revizuita,
Editura Pim, 2006 , p. 23
13
nеmіjloсіtă сu obіесtеlе, la grupa mіjloсіе сopіі і îșі însușеsс număratul în lіmіtеlе 1 -5 șі
totodată înсеp să îșі însușеasсă valoarеa numеrісă, adісă raportеază numărul la сantіtatеa
сorеspunzătoarе . În jurul vârstеі dе 5- 6 anі сopііі înсеp să opеrеzе сu noțіunі .
În grădіnіță сopіl ul îșі însușеștе еxprеsіі șі noțіunі matеmatісе , numеrе ordіnalе
șі сardіnalе, unеlе advеrbе prіvіnd сantіtatеa : maі multе , maі puțіnе, tot atâtеa, і sе
formеază prісеpеrеa dе a еxprіma vеrbal raporturі сantіtatіvе dіntrе obіесtе șі grupurі dе obіесtе.
Dеzvoltarеa vorbіrіі сopііlor sе rеalіzеază în strânsă lеgătură сu formarеa сonсеptеlor logісo –
matеmatісе . Lіmbajul matеmatіс fііnd lіmbajul сonсеptеlor сеlor maі abstraсtе șі maі
gеnеralе , trеbuіе asіgurată maі întâі înțеlеgеrеa noțіunіі rеspесtіvе șі abіa apoі prеzеntată
dеnumіrеa ștіnțіfісă în сadrul dіvеrsеlor aсtіvіtățі dіn grădіnіță .11 Aсtіvіtățіlе
matеmatісе stіmulеază șі іmagіnațіa șі mеmorіa prеșсolarіlor. Dе еxеmplu , în rеzolvarеa
unor problеmе o ralе , сopііі trеbuіе să dеsсrіе , să rеțіnă, să rеproduсă numеrе șі opеrațіі
matеmatісе , dar șі еlеmеntеlе șі întrеbarеa problеmеі , сееa се duсе la dеzvoltarеa mеmorіеі
voluntarе . Însușіrеa noіlor сunoștіnțе matеmatісе dеpіnd șі dе сal іtatеa atеnțіеі, dе еfortul
voluntar pе сarе сopііі îl іnvеstеsс în aсtіvіtățіlе matеmatісе. Prіn dіvеrsіfісarеa formеlor dе
organіzarе , alе stratеgііlor dе abordarе alе aсtіvіtățіlor matеmatісе dіn grădіnіță ,
еduсatoarеa сrеază сondіțііl е pеntru trеzіrеa șі mеnțіnеrеa atеnțіеі voluntarе a prеșсolarіlor, сееa
се va сonduсе la însușіrеa dе noі сunoștіnțе , prісеpеrі , dеprіndеrі utіlе. La aсеastă vârstă
atеnțіa arе un сaraсtеr sіtuatіv , fііnd dеpеndеntă dе сaraсtеrіstісa pеrіoadеі dе aсțіunе dіrесtă сu
obіесtеlе șі dе nеvoіa dе іmplісarе aсtіvă . Sub іnfluеnța gândіrіі șі a lіmbajuluі înсеpе
în prеșсolarіtatе organіzarеa atеnțіеі voluntarе , sporеștе сapaсіtatеa dе сonсеntrarе сa
șі stabіlіtatеa prіn aсtіvіtat е. Dеvіnе o provoсarе pеntru еduсatoarе mеnțіnеrеa aсеstuі
proсеs psіhіс în arіa dе aсtіvіtatе dеsfășurată în aсеl momеnt, сеa a aсtіvіtățіі matеmatісе. Сa
șі іnstrumеntе dе aсțіunе еa arе la îndеmână dіvеrsеlе stratеgіі dіdaсtісе pе сarе trеbuіе să
lе сonstruіasсă într -un mod сrеatіv, pеntru mеnțіnеrеa atеnțіеі o pеrіoadă сât maі marе dе tіmp .
Prіn іmplісarеa dіrесtă în aсtіvіtatе, prіn еfortul pе сarе сopііі îl іnvеstеsс pеntru rеzolvarеa
sarсіnіlor , a unor problеmе șі sіtuațіі matеmatісе , aсеștіa îșі еxеrsеază voіnța, іar
satіsfaсțіa rеzolvărіі unеі sarсіnі сontrіbuіе la dеzvoltarеa înсrеdеrіі în forțеlе proprіі. Orісе
aсhіzіțіе matеmatісă trеbuіе să fіе dobândіtă dе сopіl prіn aсțіunе însoțіtă dе сuvânt, sіtuațііlе
dе învățarе trеbuіе să favorіzеzе opеrațііlе mеntalе , să sе сrееzе sіtuațіі varіatе , ordonatе, în
сarе сopіlul să aсțіonеzе сu obіесtе, іmagіnі șі sіmbolurі pеntru aсеlașі сonțіnut matеmatіс ,
dobândіrеa сonсеptеlor să dесurgă dіn aсțіunеa сopіluluі asupra obіесtеlor , sprе a
favorіza rеvеrsіbіlіtatеa șі іntеrіorіzarеa opеrațіеі, învățarеa trеbuіе să rеspесtе сaraсtеrul
11 Cosmovici, A., Psiho logie generala , Ed. Polirom, Iaș i, 2005 , p. 157
14
іntеgratіv urmărіndu – sе transfеrul vеrtісal întrе nіvеlе dе vârstă , aсțіunіlе dе m anіpularе șі сеlе
ludісе să сonduсă trеptat sprе sіmbolіzarе .
Rolul еduсatoarеі еstе aсеla dе a proіесta, organіza șі dеsfășura aсtіvіtățіlе
matеmatісе astfеl înсât să stіmulеzе іmplісarеa prеșсolarіlor, partісіparеa lor dіrесtă la aсtі vіtățі
prіn joс, manіpularе, obsеrvarе dіrесtă a sіtuațіlor сonсrеtе . Еa trеbuіе să іdеntіfісе aсеlе
stratеgіі сarе să răspundă nесеsіtățіі vârstеі prеșсolarе dе a învăța pе baza aсțіunіі сonсrеtе
сu obіесtеlе, dе a partісіpa aсtіv la proprіa formarе, dar șі obіесtіvеlor matеmatісе, aflatе
în іntеrdеpеndеnță сu partісularіtățіlе dе vârstă. Prіn organіzarеa unor
aсtіvіtățі antrеnantе, bazatе pе aсțіunе dіrесtă, pе joс, prіn utіlіzarеa unor mеtodе сarе să
antrеnеzе prеșсolarіі în rеzolvarеa еxеrсіțііlor șі problеmеlor dе natură matеmatісă,
еduсatoarеa сrеază сondіțііlе pеntru dеzvoltarеa tuturor proсеsеlor psіhісе, dar șі a spіrіtuluі
ludіс , a spіrіtuluі сompеtіțіonal șі dе есhіpă, a сurajuluі dе a înсеrсa luсrurі noі , a сrеatіvіtățіі, a
înсrеdеrіі în сapaсіtățіlе proprіі, în dеfіnіtіv îі stіmulеază în vеdеrеa dеzvoltărіі armonіoasе
pеntru іntеgrarеa în сісlul următor dе vіață : șсolarіtatеa .
1.4. Individualizarea învățării în activități matematice
Іnstіtuțіa prеșсolară prеgătеștе сopіlul pеntru іntеgrarеa scolara optіmă antісіpând
proсеsеlе dе adaptarе spесіfісе saltuluі dе la aсtіvіtatеa dе joс , сu іmplісațіі
dіdaсtісе сomplеxе. Învățământul prеșсolar a fost întotdеauna prеoсupat dе сrеștеrеa сalіtățіі,
сееa се prеsupunе șі еlaborarеa unor сurrісulе , сât maі bіnе întеmеіatе ștііnțіfіс șі maі еfісіеntе.
Rеforma sa aсtuală sе іntеgrеază în rеforma sіstеmuluі dе învățământ șі în сonstіtuіrеa
sіstеmuluі dе еduсațіе pеrmanеntă dіn Românіa .12 Сurrісulum -ul іndісă fіnalіtățіlе dе atіns ,
orіеntеază , organіzеază șі сonduсе proсеsul dе іnstruіrе șі învățarе . La nіvеlul сurrісulum -uluі ,
еduсațіa prеșсolară urmărеștе rеalіzarеa a сіnсі marі obіесtіv е , prіn іntеrmеdіul întrеgіі aсtіvіtățі
іnstruсtіv -еduсatіvе : obіесtіvе сognіtіvе șі dе lіmbaj ; obіесtіvе psіhomotorіі șі
еduсațіе armonіoasă; obіесtіvе dе еduсarе a afесtіvіtățіі; obіесtіvе dе еduсațіе еstеtісе ;
obіесtіvе alе еduсațіеі pеntru soсіеtatе.
O іmportanță dеosеbіtă în dеzvoltarеa gеnеrală іntеlесtuală a сopііlor , сa șі în
prеgătіrеa în vеdеrеa іntrărіі în gradinita o au însușіrеa сunoștіnțеlor șі formarеa abіlіtățіlor ,
dеprіndеrіlor șі prісеpеrіlor vіzatе prіn aсtіvіtățіlе matеmatісе. Sсopul fіnal al studіеrіі
activitatilor matеmatісe сa dіsсіplіnă șсolară еstе nu doar a rеzolva problеmе, сі în prіmul rând ,
a rеzolva problеmе așa сum sе prеzіntă еlе dе- a lungul întrеgіі vіеțі. Сopііі au fo st famіlіarіzațі
сu mulțіmіlе dе obіесtе alе сăror еlеmеntе lе întâlnіm în mеdіul înсonjurător, prесum șі сu сеlе
12 Păduraru V., Aсtіvіtățіlе matеmatісе în învățământul prеșсolar , Іașі, Polіrom , 1999 , p. 133
15
rеfеrіtoarе la mărіmе , сuloarе , număr dе еlеmеntе.13
13
Pеrсеpеrеa сorесtă șі dеsсopеrіrеa aсеstor
însușіrі sе rеalіzеază dе сopіl în lеgătura сu rеalіtatеa înсonjurătoarе, prіn
folosіrеa obіесtеlor сonсrеtе sau a dіvеrsеlor formе dе rеprеzеntarе a a aсеstora. Aсеastă
іntеraсțіunе dіrесtă сu obіесtеlе duсе la dеzvoltarеa sіmțurіlor vіzualе, audіtіvе, olfaсtіv е. Toatе
aсеstеa duс la formarеa prіmеlor сunoștіnțе dеsprе mulțіmі , dеsprе dіstrіbuіrеa lor în spațіu,
păstrarеa , сrеștеrеa sau dеsсrеștеa unеі сantіtățі . Astfеl arе loс stіmularеa șі
dеzvoltarеa proсеsеlor dе сunoaștеrе сa pеrсеpțіa, rеprеzеntarеa, mеmorіa. Sarсіnіlе
rеalіzatе dе сopіі duс la еduсarеa atеnțіеі voluntarе șі a putеrіі dе сonсеntrarе în rеalіzarеa
aсеlеіașі aсtіvіtățі pе tіmp dіn се în се maі lung a іntеrеsuluі pеntru aсtіvіtatе . În aсtіvіtățіlе
matеmatі се , сopііі îșі еxеrsеză vorbіrеa , îșі însușеsс tеrmеnіі adесvațі șі astfеl сopіlul rеușеștе
să sе еxprіmе сorесt șі сu ușurіnță сееa се gândеsс . Aсtіvіtățіlе matеmatісе duс la
rеalіzarеa unеі lеgăturі întrе toatе сunoștіnțеlе însușіtе dе сopіі în сadrul dіvеrsеlor aсtіvіtățі
сum ar fі lесturі după іmagіnі, dеsеn, joсurі dіdaсtісе еtс .
Еduсatoarеa dесіdе asupra graduluі dе сomplеxіtatе șі profunzіmе a
сunoștіnțеlor propusе сopііlor, aсеasta făсându -sе în funсțіе dе сap aсіtățіlе іntеlесtualе
alе grupеі dе prеșсolarі șі a fіесăruіa în partе șі dе nеvoіlе dе сunoaștеrе еxprіmatе dе сătrе
aсеștіa . Programa aсtіvіtățіlor еduсațіonalе dіn grădіnіță formulеază fіnalіtățі matеmatісе șі
în prіvіnța formarіі сonсеptuluі dе formă gеomеtrісă șі a сеluі dе măsurarе. Aсhіzіțіa
сonсеptеlor dе spațіu, tіmp, formă, сontur, volum, іntеlеgеra
сonsеrvărіі lungіmіlor, suprafеțеі, masеі sunt fіnalіtățі alе aсеstеі sесțіunі alе сurrісulum – uluі
matеmatіс spесіfіс еduсațіеі prеșсolarіlor, aсhіzіțіі се сontrіbuіе еsеnțіal la îmbogățіrеa
іmagіnіі сopіluluі asupra rеalіtățіі înсonjurătoarе , fіzісе șі soсіalе .Aсtіvіtățіlе matеmatісе
sunt în fapt fіnalіtățі alе dеzvoltărіі сognіtіvе șі еlе trеbuіе urmărіtе pе tot parсursul programеlor
еduсațіonalе сu prеșсolarіі , іndіfеrеnt dе arіa сurrісulară abordată.
1.5. Importanța activităților matematice cu conținut matematic în grădiniță
În concepția noului curriculum pentru învățământ preșcolar este ne cesar ca preșcolarul să
fie în contact cu domeniul matematic prin diferite jocuri matematice, jocuri dirijate cu materiale
ori prin simularea unor activități. Dezvoltarea reprezentărilor acestora în ceea ce privește unele
concepte (masă, număr, volum) vor fi implicați în unele activități de discriminare, descriere sau
clasificare cantitativă. Dezvoltarea capacităților de raționament abstract este încurajat în relație
cu activități și obiecte familiare.
13 Ana, M., Purсaru, P., Mеtodісa aсtіvіtățіlor matеmatісе șі a arіtmеtісіі pеntru іnstіtutorі/ profеsorі dіn învățământul prіmar șі
prеșсolar , Brașov, Ed. Unіvеrsіtățіі Transіlvanіa, 2008 , p. 69
16
Concretizarea ideilor matematice în experimente, folosi rea împreună cu alte noțiuni și
elemente de cunoaștere pentru rezolvarea de probleme, pentru formularea punctelor de vedere,
creșterea clarității și relevanța unor noi mesaje.
Importanța activităților matematice în grădiniță este de a efectua o introducere în procesul
de matematizare care va garanta înțelegerea unor comportamente ale realității.
Domeniul să nu fie îndrăgit de preșcolar doar în cazul disciplinelor matematice să ofere
posibilitatea de a explora și în cazul altor componente curriculare (genera rea unor desene
geometrice, estimarea unor cheltuieli, scheme, organizarea unor activități).
Preșcolarii vor fi încurajați să organizeze experimente, să utilizeze diferite instrumente și
echipamente, să comunice și să înregistreze rezultatele obținute, uti lizarea diferitelor surse de
informare, efectuarea unor probleme și căutarea unor soluții.
Reprezentativ activităților matematice, etapa preșcolară este o perioadă de dezvoltare.
Solicitarea cunoștințelor mecanismelor intelectuale caracteristice etapei de evoluție a copilului
cuprinsă între 3 -7 ani în activitățile matematice din ciclul preșcolar. Evidențierea caracteristicilor
gândirii preșcolarului este de a determina implicațiile dezvoltării stadiale asupra reprezentărilor
matematice la vârsta mică.
Simpl a observare a apariției și dezvoltării diferitelor tipuri de reprezentări la nivelul
preșcolarității este insuficientă, fiind necesară analiza factorilor ce determină această dezvoltare.
În acest scop este importantă evidențierea reprezentărilor specifice etapei senzorio -motorii și
implicațiilor lor în planul gândirii pentru exersarea posibilităților de reprezentare ale copilului
prin acțiune cu obiecte. 14
1.6. Cadrul definirii finalităților educației preșcolare
„Modelarea personalității, pregătirea omului pentru integrarea social – în mod conștient,
sistematic, organizat – se realizează în instituțiile de învățământ”.
Prima instituție de învățământ cu care copiii intră în contact este grădinița – instituția
menită să ocrotească și să facă educația copiilor aflați la vârsta copilăriei mijlocii (3 -6/7 ani).
Finalitățile educației reprezintă un concept integrator ce sintetizează și sistematizează
nivelurile și categoriile de scopuri, sugerând și responsabilitatea factorilor care le formulează.
Ele cuprind:
▪ nivelul finalităților, la decizia factorilor politici, însemnând opțiunile și orientările
naționale fundamentale în materie de educație (și depinzând de dezvoltarea economică, socială,
culturală);
14 Neagu, M., Beraru, G., Activități matematice în grădiniț ă – îndrumar m etodologic -, Editura AS -S, 1995
17
▪ nivelul scopurilor, care angajează responsabilitatea admini stratorilor învățământului și a
specialiștilor, privind gestionarea educației (organizare, curriculum, rețea școlară, mijloace);
▪ nivelul obiectivelor, ce angajează responsabilitatea managerilor, profesorilor,
învățătorilor, institutorilor, educatoarelor la convergența dintre ce este necesar și posibil de
realizat.
Finalitățile educației desemnează totalitatea idealurilor, scopurilor și obiectivelor
educaționale de diferite niveluri și categorii, care configurează proiectul de personalitate în baza
căruia sunt orientate și organizate sistemele educaționale.
Idealul educațional este modelul de personalitate spre care tinde o societate și la
realizarea căruia contribuie procesul de învățământ și alte influențe exercitate asupra tinerei
generații. El cuprinde valori împărtășite de societate dintr -o perioadă istorică, dintr -o națiune. El
este „întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democratice și pe aspirațiile societății și
contribuie la păstrarea identității naționale” și constă în „dezvoltarea liberă, integrală și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și cr eative” (Legea
învățământului 1/2000 ).
Scopurile educației traduc idealul educativ pe vârste și pe etape ale procesului de
învățământ. În timp ce idealul este o aspi rație, o intenție, o perfecțiune greu de atins, scopurile
cuprind implicit sau explicit și direcțiile de acțiune pentru realizarea lor. În timp ce idealul este
un model global de personalitate, scopurile prezintă o abordare analitică, din perspectivă
tempo rală și structurală, prin descrierea componentelor (cognitivă, socio -afectivă și psiho –
motorie, motivațională și atitudinală) și a interacțiunilor dintre acestea, ele vizează laturile și
componentele educației, nu doar ansamblul proiectului personalității.
Obiectivele educaționale sunt subordonate scopurilor (și evident idealului), constituind
expresia operațională pragmatică a finalităților, deosebindu -se prin câteva trăsături definitorii de
celelalte finalități:
▪ sunt formulate în termeni operaționali, e mpirici, cu condiții și termene ( pot fi evidențiate,
observate, măsurate nemijlocit în comportamentul celor educați după învățare) și constituie
puncte de reper în evaluare și proiectare;
▪ sunt finalități centrate pe cel educat (comportamente, performanț e ce rezultă din activitatea
lor de învățare);
▪ sunt centrate pe rezultate (nu pe activitate), cuprind parametri ce descriu „produsul”,
comportamentele așteptate de la elevi și preșcolari la finele activității;
▪ sunt nu doar expresia unor necesități (ca și scopurile), ci și a unor posibilități de realizare
concretă, o sinteză între necesar și posibil de atins la un moment dat, în condiții concrete.
18
Curriculum pentru învățământul preșcolar are în vedere atingerea următoarelor finalități
ale educației timpu rii:
▪ dezvoltarea liberă, integrată și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul
propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă și creativă a acestuia;
▪ dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții ș i cu mediul pentru a
dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi. Încurajarea explorărilor, exercițiilor,
încercărilor și experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
▪ descoperirea de către fiecare copil, a propriei identități, a au tonomiei și dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive;
▪ sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini
necesare acestuia la intrarea în școala și pe tot parcursul vieții.
Întrucât finalitățile educației în perio ada timpurie (de la naștere la 6/7 ani) vizează
dezvoltarea globală a copilului, obiectivele cadru și de referință ale curriculumului sunt
formulate pe domenii experiențiale, ținându -se cont de reperele stabilite de domeniile de
dezvoltare. În acest sens, domeniile experiențiale devin instrumente de atingere a unor obiective
si, în același timp, instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului, în contextul în care ele
indică deprinderi, capacități, abilități, conținuturi specifice domeniilor de dezvoltar e.
Domeniile experiențiale sunt:
1.Domeniul estetic și creativ
2.Domeniul om și societate
3.Domeniul limbă și comunicare
4.Domeniul științe
5.Domeniul psiho -motric.
Domeniile de dezvoltare sunt:
1.Domeniul Dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală
2.Domeniul Dezvoltarea socio -emoțională
3.Domeniul Dezvoltarea limbajului și a comunicării
4.Domeniul Dezvoltarea cognitivă
5.Domeniul Capacități și atitudini în învățare
Reforma învățământului este definită ca „o schimbare amplă în or ientare, structură ș i
conținut”. Coordonatele pedagogice ale acestei definiții delimitează astfel atât elementele
componente ale reformei, cât și ierarhia schimbărilor care susțin și validează practic realizarea
efectivă a oricărei reforme din învățământ:
19
▪ schimbarea finalit ăților care determină orientarea valorică a sistemului și a procesului
de învățământ;
▪ schimbarea structurii de bază și de conducere a sistemului de învățământ pe niveluri,
trepte, cicluri etc. în vederea îmbunătățirii tuturor activităților organizate în cadrul procesului de
învățământ;
▪ schimbarea conținutului instruirii, proiectat în sens curricular, în funcție de obiectivele
generale și specifice elaborate la nivel de politică a educației, determinate prin calitatea planului
de învățământ, a programelo r și manualelor școlare.
Reforma învățământului preșcolar – numit în ultima vreme și învățământ preprimar –
devine o parte componentă a reformei generale a educației/învățământului care își propune, în
mod prioritar schimbarea finalităților, în vederea ope rării, în consecință, a unor transformări
substanțiale la nivelul structurii de organizare a grădiniței, pe grupe de copii, și în domeniul
programei activităților instructiv -educative, urmată, în logica proiectării curriculare, „de unele
recomandări metodo logice” necesare fiecărei educatoare pentru realizarea eficientă și evaluarea
continuă, formativă, a conținuturilor propuse.
În ceea ce privește finalitățile – prima coordonată pedagogică a reformei învățământului
preșcolar – grădinița de copii urmărește p e tot parcursul ariilor și al ciclurilor sale curriculare,
atingerea următoarelor două obiective de maximă generalitate, derivate din structura idealului
educației („formarea personalității autonome și creative”), deschise, în același timp, în direcția
elaborării și aplicării unor strategii optime de specificare și de concretizare, productive în plan
psihologic și social:
a) Dezvoltarea psihică și fizică normală a copiilor, în conformitate cu ritmul propriu de
dezvoltare a acestora, dar și cu trebuințele, a ctivitate specifică vârstei preșcolare, situată între 3 –
6/7 ani;
b) Socializarea copilului preșcolar și pregătirea acestuia pentru debutul școlarității – la
nivel intelectual, afectiv -motivațional și psihomotor.
Trebuie remarcate coordonatele pedagogice de natură axiologică și normativă care stau la
baza acestor finalități ce anticipează un tip de schimbări educaționale care orientează și conduc
procesul de instruire realizabil pe parcursul învățământului preșcolar. Asupra acestor aspecte de
ordin tehnic și metodologic insistă și Programa activităților instructiv -educative în grădinița de
copii, care evidențiază reperele unor transformări urmărite cu consecvență de reforma
învățământului preșcolar:
▪ „o libertate mai mare oferită copilului, capacităților sal e de expresie”;
▪ o eliberare a copilului și a educatoarei de orice tendință sau practică de formalism, ceea
ce are drept consecință perfecționarea continuă a corelației pedagogice subiect -obiect;
20
▪ o restructurare curriculară a raporturilor dintre educaț ie și instruire; ca atare
învățământul preșcolar, plecând de la obiectivele sale generale și specifice, este „conceput ca o
instruire realizată prin educație și nu ca o educație dobândită prin instruire”;
▪ o viziune didactică, de tip curricular, bazată pe valorificarea deplină a trebuințelor de
dezvoltare ale copilului, dincolo de orice „tipar prestabilit de o didactică suverană” (de tip
tradiționalist).
În contextul finalităților educației preșcolare, instruirea susține „structura de bază” a
educației pre școlarului în plan intelectual, dar și moral -afectiv, psihofizic, dar și estetic. În
această direcție este angajată întreaga activitate proiectată pe termen mediu și lung în vederea
formării „imaginii de sine”, a „conștiinței identității”, care presupune „ capacitatea de a cântării
alternativele în mod sistematic”, în cadrul unor viitoare aptitudini sau abilități realizabile, după
cum preciza Jean Piaget, la începutul adolescenței.
A doua coordonată majoră a reformei învățământului preșcolar o constituie nou a structură
de organizare a grădiniței de copii, ca instituție autonomă și integrată, în același timp ca treaptă a
școlii primare.
În sistemul românesc de învățământ grădinițele sunt organizate, în general, pe patru
grupe:
grupa mică (copii între 3 și 4 an i);
grupa mijlocie (copii între 4 și 5 ani);
grupa mare (copii între 5 și 6 ani).
Conform legii învățământului obligativi tate are doar grupa mare , din această cauza nu toț i
copiii frecventează cele trei grupe, unii limitân du-se doar la grupa ma re. Acest lucru face ca
obiectivele generale ale acestui nivel de vârstă să se modifice trebuin d ca într -un an să fie
refăcut .
A treia coordonată majoră a reformei învățământului preșcolar o constituie ,,Curriculum
pentru educaț ia timpurie ” și ,,Repere fun damentale în învățarea ș i dezvoltare a timpurie a
copilului de la naș tere la 7 ani” . În principiu această problemă, esențială pentru validarea sau
invalidarea în practică a valorilor și structurilor reformei, adaptate la nivel de politică a educației,
presu pune asumarea unor opțiuni și priorități fundamentale.
21
CAPITOLUL 2
JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ÎN INVĂȚĂMÂNTUL
PREȘ COLAR
2.1. Definirea jocului
Pentru a releva importanța jocului didactic în activitatea instructiv -educativă, câteva
idei și definiții care se perpetuează în pedagogie, în științele educației trebuie subliniate. Astfel,
Johan Huizinga în Homo ludens – definește jocul ca o acțiune specifică încărcată, de sensuri și
tensiuni, întotdeauna desfășurată după reguli acceptate de bunăvoie și în afara sf erei utilității sau
necesității materiale, însoțită de simțăminte de înălțare și de încordare, de voioși e de destindere.
Pentru Vîgoțki, „jocul este manifestarea primară a atitudinii creative a copiilor față de
manifestarea primară a atitudinii creative a copiilor față de ceea ce îi înconjoară. Jocul trezește
imaginație, creează buna dispoziț ie, activează gândirea”.15 „Jocul este munca, este binele, este
datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să
respire și, în consecință să acționeze.”16
Încorporate în activitatea didactică, elementele de joc exprimă un caracter mai viu și
mai atrăgător, aduc varietate și o stare bună de dispoziție, de veselie, de divertisment și de
destindere, ceea ce previne apariția mo notoniei, a plictiselii și a oboselii.
Se poate afirma că jocul didactic reprezintă balanța ce echilibrează activitatea adesea
anevoioasă din timpul orei, furnizează o motivație secundară dar energizantă, stimulatorie, o
prezență binevenită, mult -așteptată în ritmul muncii școlare. Unele teorii susțin că jocul și
educația se exclud reciproc (N.A. Franke) deoarece sunt două acțiuni cu specific aparte dar, în
practică, jocul a fost socotit ca o modalitate de educație pusă în slujba activității mintale, a cele i
senzoriale, motorii, a exprimării plastice, verbale, grafice etc.
Ideea de a utiliza jocul în scop educativ a fost susținută încă din antichitate, exprimată
de Platon, în vremea Renașterii de Vittorio da Feltre, de François Rabelais, Francis Bacon,
Franç ois Fenelon etc., iar în epoca modernă de Friedrich W.A. Froebel, Maria Montessori ș.a.
Însă, de abia în epoca noastră jocul s -a transformat într -un adevărat instrument educativ
și didactic. Experiența practică și cercetările demonstrează că „jocul poate s luji, totuși, unor
scopuri pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și
fără intervenția sa și că „jocul poate să capete o finalitate pedagogică și un conținut instructiv –
15 Leon Vîgoțki, Opere ps ihologice alese , 1977
16 Claparede,E., Psihologia copilului și pedagogia experimental ă, Ed. Didactică și pedagogică , Bucureș ti, 1980
22
educativ bine determinat, ca procesele instructive, îndeosebi cele cu caracter de exerciții, pot
îmbrăca forma de joc”.
Jocul didactic prezintă îmbinarea armonioasa a elementelor instructive cu cele
distractive, asigurând o unitate între sarcina didactica și acțiunea de joc. Prin joc, are oca zia să -și
dezvolte capacitatea creatoare realizând, fără efort, o activitate intelectuală, reușind să găsească
noi căi de asimilare a cunoștințelor, să stabilească legăt uri între fapte, idei, acțiuni.
2.2. Jocul didactic – metodă fundamentală în activități le din grădiniță
În activitatea cu preșcolarii, este necesar ca educatoarea să dea dovadă de flexibilitate și
creativitate în abordarea situațiilor didactice, pentru a evita rutina și a acționa pentru
transformarea învățământului care încă se bazează pe informație, pe reproducerea ei, într -un
învățământ global, integrat și creativ, bazat pe educație pe formare.
Jocul stimulează interesul și curiozitatea preșcolarului, favorizând acumularea unei mari
cantități de cunoștințe într -un timp redus și apare nt fără efort.
Copilul prin joc învață cu plăcere, devine interesat față de activitatea care se desfășoară.
Cu timpul, jocul schimbă comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El stimulează și
modelează procesele afectiv -emoționale, îmbogățind viața afec tivă a copiilor și ajutându -i să-și
stăpânească emoțiile.
Prin joc copilul ne dăruiește tot ce are el mai bun, atât ca forțe fizice, cât și ca valori
morale. El contribuie la formarea personalității copilului și creează o ambianță de cooperare.
Datorită co nținutului său practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc de
activizare a întregii grupe de preșcolari, potrivit formării deprinderilor practice elementare și de
muncă organizată, dezvoltând spiritul de echipă, de întrajutorare.
Se poate con sidera că jocurile constituie o adevărată școală de educație a conduitei, a
fanteziei și imaginației. Ele formează atenția, spiritul de observație și redare (povestire),
perseverență, îndemânarea, ordinea, abilitatea, perspicacitatea, promptitudinea, cont ribuind
astfel la dezvoltarea și antrenarea capacităților fizice și intelectuale și a trăsăturilor de caracter.
Jocul reprezintă în același timp, o activitate în procesul căreia se model ează
dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea, onest itatea au în joc un caracter
dominant.
Folosit cu pricepere și cu tact pedagogic, jocul reușește să înlăture și să prevină
rămânerea în urmă la învățătură a preșcolarilor cu o înțelegere mai greoaie.
Toți marii psihologi și pedagogi au acordat o importanță deosebită jocului în
formarea și dezvoltarea copilului pentru viață.
23
J. Chateau spunea despre copilărie că aceasta este „ucenicia necesară vârstei mature și
nu putem ignora din această perioadă jocul – acest impuls irezistibil prin care copilul își
model ează el singur propria statuie.”
A. J, Makarenko afirma că ,,jocul îl pregătește pe copil pentru munca de mai târziu”,
Ed. Claparede spunea că ,,jocul pregătește viitorul, satisfăcând necesitățile prezente.”
Toate acestea mi -au întărit convingerea că fol osind jocul în procesul instructiv -educativ
voi reuși să cunosc mai ușor și mai bine personalitatea copiilor încă de la grupa mică și
contribuția pe care aceasta o aduce în instruirea și educarea acestora, mă va ajuta să clădesc mai
ușor întregul edificiu al cunoașterii pe care preșcolarii să -l dobândească cu ușurință și plăcere.
Deoarece grădinița este instituția specializată în formarea fizică și intelectuală a
copiilor, ea trebuie să cultive jocul și învățarea ca forme dominante de organizare a activităț ii,
prin care se clasifica și se lărgește orizontul vieții copilului și nu ca simple momente recreative.
Copiii trebuie să învețe jucându -se căci jocul este activitatea prin care copilul cucerește
încredere în forțele sale. De aceea învățarea apare frecv ent în împletirea cu jocul la această
vârstă. În programul zilnic al preșcolarilor intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are
acum grădiniță, schimbări care nu diminuează însă dorința de joc, jocul rămânând o problemă
majoră a întregii copilării.
În familie, jocul se desfășoară într -o manieră distractivă, devenind un mijloc plăcut de
petrecere a timpului liber. La grădiniță, acesta este înlocuit cu jocul didactic și cu elemente de
joc, favorizând astfel adaptarea cu ușurință a preșcolarilor la acti vitatea dominantă – învățarea.
Am organizat jocuri didactice la toate activitățile, în orice moment al acestora, în
funcție de obiectivele urmărite, considerându -le mijloace prețioase de învățare.
Știind că jocul este formă de organizare, metoda și procede u, am folosit des metodele
interactive, considerându -le jocuri cu multiple valente formativ -informative ce se răsfrâng
asupra minții și personalității copilului. Ele sunt mijloace prin care se formează și se dezvolta
priceperile, deprinderile, capacitățile copiilor de a folosi roadele cunoașterii transformând
exteriorul în facilitate interioare, formându -și caracterul și dezvoltându -și personalitatea. Am
constatat că preșcolarii s -au implicat mai mult în învățare decât în abordările frontale sau
individuale , au manifestat dorința de a împărtăși și celorlalți ce au experimentat. Dacă copiilor
nu li se acorda ocazia discuției, a investigației, a acțiunii, învățarea nu are loc.
Relația între învățarea sistematică și joc constituie suportul pe care se sprijină î ntreaga
munca instructiv -educativa din grădiniță.
24
2.3. Resurse – strategii didactice a jocului didactic la preșcolari
Strategiile activităților matematice la vârsta timpurie urmărește pregătirea cadrului
didactic în vederea atingerii obiectivelor propuse de Curriculum prin metode și mijloace
adecvate, prin strategii specifice acestor activități. Desfășurarea optimă a activităților
matematice se bazează pe cunoașterea psihologiei copilului preșcolar, a particularităților
individuale, a specificului formări i noțiunilor matematice la această vârstă. Metodica
activităților matematice analizează în spiritul logicii științelor moderne obiectivele, conținuturile,
strategiile didactice, mijloacele de învățământ, formele de activitate și de organizare a copiilor,
modalitățile de evaluare a progresului, bazele cultivării unor repertorii motivaționale favorabile
învățării. Oferă alternative teoretico -metodologice, norme și modele de activități care asigură
optimizarea procesului didactic. Cunoscând bine proiectare a didactică, integrarea resurselor în
activitatea la grupa de preșcolari și evaluarea rezultatelor și a progreselor copiilor prin raportarea
la obiectivele propuse, cadrul didactic nu este un simplu practician care aplică rețete metodice, ci
un investigato r care studiază atent fenomenele și își perfecționează continuu propria activitate,
contribuind la ridicarea calității învățământului.
Strategia didactică este modalitatea prin care educatoarea alege, combină și organizează
ansamblul de metode, materiale d idactice și mijloace într -o ordine logică, în vederea atingerii
unor obiective. O strategie poate fi înțeleasă ca o modalitate de abordare și rezolvare ale unei
sarcini de învățare, ceea ce presupune alegerea unor metode și mijloace, combinarea și
organiza rea optimă a situației de învățare, în scopul obținerii unor rezultate maxime. Alegerea
unei anumite strategii didactice se face în funcție de – concepția didactică ––– se aleg metodele
active, specifice învățării prin acțiune la vârsta preșcolară; – obiectivele instructiv -educative
specifice unei situații de instruire; pentru tipurile de obiective diferite se pot adopta strategii
diferite; – natura conținutului ––– unul și același conținut poate fi predat în moduri diferite; –
tipul de experiență de învă țare a copiilor ––– se constată că cele mai eficiente strategii sunt cele
ce stimulează tipuri active de învățare. Strategia didactică oferă o bază de trecere de la concepție
la acțiune, de la modul în care este concepută o lecție la desfășurarea ei practi că. Strategia
didactică se poate înțelege ca: – decizie de adoptare a unui anumit mod de abordare a învățării
(de exemplu: prin problematizare, euristică, algoritmizare); – opțiune pentru un anumit mod de
combinare a metodelor, procedeelor mijloacelor de învățământ și formelor de organizare și
evaluare; – mod de programare, selectare, ordonare și ierarhizare, într -o succesiune optimă a
fazelor și etapelor proprii procesului de desfășurare a unei activități, cu respectarea unor reguli
didactice specifice. Strategia oferă soluții de ordin structural -procesual, dar și metodic și
determină o anumită ordine de combinare a diferitelor metode, procedee, mijloace și forme de
organizare specifice. Strategia didactică trebuie să fie suplă, dinamică și reglabilă în funcție de
25
situațiile concrete care se ivesc în timpul lecției, să lase loc spontaneității, intervenției creatoare a
educatoarei, dar și a copilului. Ținând seama de particularitățile gândirii copiilor (preoperatorie,
preconceptuală, sincretică și situativ ă), se disting două tipuri de strategii ce conferă eficiență în
activitățile matematice: inductive și analogice . Strategiile inductive constituie un tip specific de
abordare a realității matematice, de la particular la general. Pe baza observațiilor și ac țiunilor,
copiii dobândesc capacitatea de a generaliza. Din analiza faptelor matematice se ajunge, prin
percepție intuitivă și acțiune, la familiarizarea cu noțiuni matematice noi (mulțime, submulțime,
mulțimi echipotente, clasă de echivalență). La această vârstă, copilul elaborează raționamente de
tip transductiv (de la particular la particular). Acest tip de învățare constituie premisa pentru
raționamentele de tip deductiv de mai târziu. Raționamentul deductiv dobândește sens și
conținut, atunci când est e raportat la fapte, căci construcțiile deductive devin posibile numai
dacă se sprijină pe ansambluri de obiecte reale ce posedă însușiri de același fel. În general,
îmbinarea învățării inductive cu cea deductivă realizează fundamentul logic al instrucției .
Ambele forme de raționament sunt prezente în activitatea cognitivă a copilului, în toate situațiile
de învățare. Pe planul metodologiei obiectului, învățarea deductivă și inductivă se sprijină pe
metodele verbale și intuitive. Învățarea inductivă facilit ează organizarea percepțiilor și creează
premise pentru ca preșcolarul să descopere relații constante între elementele structurilor noi cu
care operează. Prin comparații și clasificări, copiii învață să desprindă însușirile esențiale ale
claselor de obiect e, să sintetizeze datele care fundamentează reprezentările simbolice și să le
exprime prin limbaj. Strategiile inductive sunt cele mai accesibile la această vârstă. Condițiile
concrete de învățare evidențiază faptul că accelerarea ritmului asimilării, a în vățării inductive și
trecerea la învățarea deductivă sunt influențate de factori educaționali. Din acest motiv, este
nefirească o delimitare strictă a învățării numai la nivelul operațiilor inductive. Antrenamentul
deductiv și inductiv în actul cognitiv sp orește randamentul formativ de instrucție și reduce durata
perioadei de asimilare a conceptelor la această vârstă. Strategiile analogice au la bază relevanța
logic -analogică a gândirii și constau în crearea de analogii, ca formă de manifestare a procesul ui
de abstractizare. Trusa Dienes și rigletele Cuissenaire sunt cele mai elocvente modele de gândire
analogică și utilizarea lor în scopuri cât mai diverse, în toate etapele lecției, favorizează și
exersează această capacitate. De asemenea, modul de aborda re interdisciplinară a învățării pe
care îl propune actuala programă accentuează necesitatea utilizării unor s trategii de tip analogic.
Copilul de 4 -7 ani este în etapa în care realizează discriminări multiple și asociații verbale, ce
sunt premise în cunoa ștere (R. Gagne), dar și caracteristici ale gândirii intuitive, deci se cuvine a
se realiza un echilibru între strategii de tip inductiv și analogic.
26
2.4. Jocul didactic – metode folosite în cadrul activităților matematice în
învățământul preșcolar
Metoda constituie modalitatea prin care se obține transmiterea și însușirea conținutului
național al activităților matematice. Specificitatea conținutului, aspectul logic al cunoștințelor
matematice, impune un caracter obiectiv al metodelor de învățământ.
De asem enea, metoda influențează și determină modul de receptare a conținutului,
gradul de accesibilitate al cunoștințelor si valoarea informativă și formativă -educativă a actului
didactic.
Astfel între scop și conținut, metoda apare ca un instrument în vederea a tingerii
finalităților urmărite.
Deci, metoda se constituie dintr -o varietate de procedee ce conduc la atingerea scopului
propus, iar eficiența metodei este asigurată de calitatea și varietatea procedeelor alese de către
educatoare.
Ca elemente structural e ce caracterizează metoda, procedeele sunt subordonate
finalităților urmărite, determinate fiind relația dinamica dintre procedeu si metoda. De exemplu,
metoda explicației devine procedeu în timpul jocului, iar jocul poate constitui un procedeu în
cadrul metodei exercițiului.
Din acest motiv, la nivelul activităților matematice din grădiniță se impune
reconsiderarea metodelor și folosirea acelora ce pun accentul pe formarea de deprinderi și
dobândirea de abilități prin acțiune.
Explicația – metodă verbal ă de asimilare a cunoștințelor prin care se progresează în
cunoaștere, oferind un model descriptiv la nivelul relațiilor.17
Pentru a fi eficientă, explicația, ca metodă de învățământ specifică în cadrul activităților
matematice, trebuie să aibă următoarele caracteristici:
– să favorizeze înțelegerea unui aspect din realitate;
– să justifice o idee pe bază de argumente, adresându -se direct rațiunii, antrenând operațiile
gândirii (analiza, clasificarea, discriminarea);
– să înlesnească dobândirea de cunoștințe, a u nor tehnici de acțiune;
– să respecte rigurozitatea logică a cunoștințelor, a unor tehnici de acțiuni;
– să aibă un rol conclusiv, dar și anticipative;
– să influențeze pozitiv resursele afectiv -emoționale ale copiilor;
În utilizarea eficientă a acestei metode s e cer respectate următoarele cerințe:
– să fie precisă, concentrând atenția copiilor asupra unui anume aspect;
17 Petrovici, C., Didactica activităților matematice în grădiniță , Editura Polirom, 2014 , p. 214
27
– să fie corectă din punct de vedere matematic;
– să fie accesibilă, adică adaptată nivelului experienței lingvistice și cognitive a copiilor;
– să fie c oncisă.
Dacă explicația, ca metodă, este corect aplicată, ea își pune în valoare caracteristicile,
iar copii găsesc în explicație un model de raționament matematic, de vorbire, un model de
abordare a situației problemă, și astfel ei înțeleg mai bine ideile ce se comunică.
La nivelul activităților matematice, explicația este folosită atât de educatoare, cât și de
copii.
Educatoarea:
– explică procedeul de lucru (grupare de obiecte, formare de mulțimi, ordonare etc.);
– explică termenii matematici prin care se verbalizează acțiunea;
– explică modul de utilizare a mijloacelor didactice (material intuitive);
– explică reguli de joc și sarcini de lucru;
Copilul:
– explică modul în care a acționat (motivează);
– explică soluțiile găsite în rezolvarea sarcinii d idactice, folosind limbajul matematic.
Explicația însoțește întotdeauna demonstrația și o susține. Metoda explicației se
regăsește în secvențele didactice ale diverselor tipuri de activități.
Demonstrația este una din metodele de bază în activitățile mate matice și valorifică
noutatea cunoștințelor și a situațiilor de învățare. Ca metodă intuitivă, ea este dominant în
activitățile de dobândire, de cunoștințe și valorifică caracterul activ, concret senzorial al
percepției copilului. Eficiența demonstrației, ca metodă, este sporită dacă sunt respectate anumite
cerințe de ordin psihopedagogic:
– demonstrația trebuie sa fie sprijin pe diferite materiale didactice demonstrative ca
substitut al realității, în măsură să reprezinte o susținere figurativă, indispens abilă a gândirii
concrete a copilului, noțiunile fiind prezentate în mod intuitiv prin experiențe concret -senzoriale;
– demonstrația trebuie să respecte succesiunea logică a etapelor de învățare a unei
noțiuni sau acțiuni;
– demonstrația trebuie să păstrez e proporția corectă în raport cu explicația, în funcție de
scopul urmărit;
– demonstrația trebuie să favorizeze învățarea prin crearea motivației specifice (trezirea
interesului).
Demonstrația, ca metodă specifică învățării matematice la vârsta preșcolară, valorifică
funcțiile pedagogice ale materialului didactic. Astfel, demonstrația se poate face cu:
28
obiecte și jucării – fapt specific pentru grupa mică și grupa mijlocie din grădiniță,
folosindu -se în activitățile de dobândire de cunoștințe, dar și în acti vități de consolidare și
verificare. La acest nivel de vârstă, demonstrația cu acest tip de material didactic contribuie la
formarea reprezentărilor corecte despre mulțimi, submulțimi, corespondență, număr.
material didactic structurat – specific pentru gr upa mare și grupa pregătitoare precum
și pentru învățământul primar. Materialul confecționat va fi demonstrativ (al educatoarei ) și
distributiv (al copiilor), favorizând transferul de la acțiunea obiectuală la reflectarea în plan
mental a reprezentării.
Contactul senzorial cu materialul didactic structurat favorizează atât latura formativă,
cât și pe cea informativă a învățării perceptive. Acest material didactic trebuie să respecte cerințe
pedagogice ca:
– adaptare la scop și obiective;
– să asigure perceperea prin cât mai mulți analizatori: formă stilizată; culoare corectă
(conform realității); dimensiune adaptată necesităților cerute de demonstrație;
– funcționalitate (ușor de manipulat).
reprezentări iconice – specifice pentru grupa mare și grupa pregătitoare.
Integrarea reprezentărilor iconice în demonstrație realizează saltul din planul acțiunii obiectuale
(fază concretă, semiconcretă) în planul simbolic. Obiectul, ca element al mulțimii, va fi prezentat
pentru început prin imaginea sa desenată, figurativ, pe ntru ca ulterior să fie reprezentat iconic
(simbolic).
Există și o formă aparte a demonstrației, care își datorează separarea de celelalte forme
sprijinirii ei pe mijloace tehnice. Motivarea folosirii mijloacelor tehnice este foarte concretă,
adică:
– redau realitatea cu mare fidelitate, atât în plan sonor, cât și în plan vizual;
– pot surprinde aspecte care pe altă cale ar fi imposibil sau cel puțin foarte greu de
redat;
– ele permit reluarea rapidă, ori de câte ori este nevoie;
– datorită ineditului pe care îl co nțin și chiar aspectului estetic pe care îl implică, ele
sunt mai atractive pentru copii și mai productive.
Cerințele pe care le implică sunt: organizarea specială a spațiului de desfășurare –
alegerea judicioasă a momentului utilizării lor pentru a nu bru ia activitatea copilului – pregătirea
pentru utilizarea și întreținerea în stare funcțională a dispozitivelor, materialelor, aparaturii
cuprinse în acest demers.
29
Conversația – metodă de instruire cu ajutorul întrebărilor și răspunsurilor în scopul
realiză rii unor sarcini și situații de învățare.
În raport cu obiectivele urmărite și cu tipul de activitate în care este integrată, conversația, ca
metodă, are următoarele funcții:
• euristică , de valorificare a cunoștințelor anterioare ale copiilor pe o nouă trea ptă de
cunoaștere (conversație de tip euristic);
• de clarificare, de aprofundare a cunoștințelor (conversația de aprofundare);
• de consolidare și sistematizare (conversația de consolidare);
• de verificare sau control (conversația de verificare).
Mecanismul co nversației constă într -o succesiune logică de întrebări. Întrebările trebuie
să păstreze o proporție corectă între cele de tip reproductiv -cognitiv (care este, ce este, cine,
când) și productiv -cognitive (în ce scop, cât, din ce cauză).
Ca metodă verbală, conversația contribuie operațional la realizarea obiectivelor
urmărite, iar întrebările constituie instrumentul metodei ce trebuie să satisfacă următoarele
cerințe:
• să respecte succesiunea logică a sarcinilor de învățare;
• să stimuleze gândirea copilului or ientând atenția spre elementele importante, dar
neglijate, ale unei situații -problemă;
• să ajute copiii în a -și valorifica și reorganiza propriile cunoștințe, pentru a ajunge la
noi structuri cognitive prin întrebări ajutătoare, necesare rezolvării unor sit uații problematice;
• să fie clare, corecte, precise;
• să nu sugereze răspunsurile;
• să nu supraestimeze capacitatea de explorare a copiilor, respectând principiul
„pașilor mici”.
Răspunsurile copiilor trebuie să fie:
• complete, să satisfacă cerințele cuprinse în întrebare;
• să dovedească înțelegerea cunoștințelor matematice, să fie motivate;
• să fie formulate independent.
Educatoarea trebuie să creeze cât mai multe situații generatoare de întrebări și căutări,
să dea posibilitatea copilului de a face o sel ecție a posibilităților de lucru, să recurgă la
întrebări -problemă, să -i încurajeze pentru a formula ei înșiși întrebări, să pună probleme.
Întrebările de tipul: „Ce ai aici?, „Ce ai făcut?”, „De ce?” pun copiii în situația de a motiva
acțiunea și a stfel limbajul relevă conținutul matematic al acțiunii obiectuale și se realizează
schimbul de idei.
30
În cazul conversației de consolidare, răspunsul vizează adaptarea la o situație
problematică și presupune o elaborare mentală sau practică. Educatoarea tre buie să acorde
timpul necesar pentru formularea răspunsului sau pentru acțiune, acceptând chiar anumite
greșeli, ce vor fi corectate după formularea răspunsurilor. În cazul răspunsurilor incorecte se va
recurge la activitatea diferențiată.
O atenție deoseb ită se va acorda întăririi pozitive a răspunsului, nefiind recomandate
metodele de dezaprobare totală care au efect descurajator.
Conversația euristică este concepută astfel încât să conducă la descoperirea a ceva nou
pentru copil. Un alt nume al acestei m etode este conversația socratică.
Aceasta metodă constă în serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să
rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru copilul antrenat în procesul învățării. Ea
este condiționată de experiența copilul ui care să -i permită să dea răspunsuri la întrebările ce i se
pun.
Conversația (dialogul) educatoare -copil sau educatoare -copii este considerată ca una
dintre cele mai active și mai eficiente modalități de instrucție și educație.
Pedagogii contemporani cau tă să îmbunătățească această metodă prin perfecționarea
întrebărilor. Tipuri diferite de întrebări, sub raportul conținutului și al formulării lor, orientează
diferențiat și solicită la diferite nivele activitățile mintale. Întrebărilor cu funcție reproduc tivă sau
reproductiv -cognitive trebuie să le ia locul întrebărilor productiv -cognitive de tipul: de ce?,
cum?.
Didactica actuală preconizează o mai frecventă utilizare a problemelor (întrebărilor)
convergente (care îndeamnă la analize, comparații), diverge nte (care exersează gândirea pe căi
originale), precum și a întrebărilor de evaluare (care solicită copiilor judecăți proprii).
Observația – constă din urmărirea sistematică de către copil a obiectelor și fenomenelor
ce constituie conținutul învățării, în scopul surprinderii însușirilor semnificative ale acestora.
Ion Cerghit apreciază observarea ca una dintre metodele de învățare prin cercetare și
descoperire. Este practicată de copii în forme mai simple sau complexe, în raport cu vârsta.
Funcția metodei nu este în primul rând una informativă, ci mai accentuată apare cea
formativă, adică de introducere a copilului în cercetarea științifică pe o cale simplă.
Dacă întâi copilul doar recunoaște, descrie, analizează progresiv, el trebuie învățat să
explice cau zele, să interpreteze datele observate, să reprezinte grafic rezultatele, să arate dacă
corespund sau nu cu unele idei, să aplice și alte situații, create prin analogie. Copilul trebuie să -și
noteze, să -și formuleze întrebări, deci să aibă un caiet de obse rvație, putând face ușor transferul
la caietul de studiu.
31
Observația științifică însoțită de experiment atinge cote maxime în învățarea
matematicii.
Observația este o activitate perceptivă, intenționată, orientată spre un scop, reglată prin
cunoștințe, org anizată și condusă sistematic, conștient și voluntar.
Formularea unui scop în observație impune sarcina de a dirija atenția copilului spre
sesizarea unor elemente esențiale, astfel încât, treptat, reprezentările să se structureze, să se
clarifice și să se fixeze. Prin scop este concentrată atenția copilului spre observarea unor anumite
elemente și sunt activizate mecanisme discriminative.
Observația, ca metodă, asigură baza intuitivă a cunoașterii, asigură formarea de
reprezentări clare despre obiecte și în sușirile caracteristice ale acestora. Îmbogățirea bazei
senzoriale a copilului se realizează în mare măsură prin observație dirijată, copilul învață prin
explorare perceptivă, ce depinde în mare măsură de calitatea observației.
Calitatea observației poate fi sporită prin respectarea următoarelor condiții :
• acordarea timpului necesar pentru observație;
• dirijarea prin cuvânt (explicație, conversație);
• acordarea libertății de a pune întrebări în timpul observației;
• valorificarea cunoștințelor obținute prin obse rvație;
• organizarea unor condiții materiale propice observației;
• reluarea observării însoțite de explicații, de câte ori se impune.
Observația, ca metodă, apare însoțită de explicație, ultima fiind elementul de dirijare
a observației spre scopul propus.
Explicația, ca procedeu, are un rol deosebit în cadrul observației, datorită faptului că
prin intermediul cuvântului:
• se stabilește scopul observației;
• sunt actualizate cunoștințe și integrate în cadrul observativ;
• se explorează câmpul perceptiv, scoțându -se în evidență elementele semnificative;
• se fixează și se valorifică rezultatele observației în activitatea (acțiunea) ce asigură
integrarea percepției;
• se introduc simbolurile verbale specifice limbajului matematic, cu asigurarea unui
raport corect între rigoare științifică și accesibilitate.
Aceste aspecte ale limbajului constituie și elemente de continuitate între ciclurile de
învățământ preșcolar și primar și conduc la înțelegerea corectă a unor noțiuni. Din aceste
considerente, este necesar să se țină cont de importanța utilizării unui limbaj corect în cadrul
explicației ce însoțește observația.
32
Exercițiul – este o metodă ce are la bază acțiuni motrice și intelectuale, efectuate în
mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi , al automatizării și
interiorizării unor modalități de lucru de natură motrice sau mentală.
Prin acțiune exersată repetat, conștient și sistematic, copilul dobândește o
îndemânare, o deprindere, iar folosirea ei în condiții variate transformă deprinderea în
pricepere. Ansamblul deprinderilor și priceperilor, dobândite și exersate prin exerciții în cadrul
activităților matematice, conduce la automatizarea și interiorizarea lor, transformându -le
treptat în abilități.
La nivelul activităților matematice din g rădiniță, abilitățile se dobândesc prin acțiunea
directă cu obiecte și exersează potențialul senzorial și perceptiv al copilului.
O acțiune poate fi considerată exercițiu numai în condițiile în care păstrează un
caracter algoritmic. Ea se finalizează cu fo rmarea unor componente automatizate, a unor
abilități deci, ce vor putea fi aplicate în rezolvarea unor noi sarcini cu alt grad de complexitate.
Pentru ca un ansamblu de exerciții să conducă la formarea unor abilități , acesta
trebuie să asigure copilului p arcurgerea următoarelor etape :
• familiarizarea cu acțiunea în ansamblul ei, prin demonstrație și aplicații inițiale;
• familiarizarea cu elementele componente ale deprinderii (prin descompunerea
și efectuarea pe părți a acțiunii);
• unificarea acestor elemente într-un tot, asigurând organizarea sistemului;
• reglarea și autocontrolul efectuării operațiilor;
• automatizarea și perfectarea acțiunii, dobândirea abilității.
Cunoașterea și respectarea acestor etape de către educatoare favorizează:
• consolidarea cunoștințe lor și deprinderilor anterioare;
• amplificarea capacităților operatorii ale achizițiilor prin aplicarea în situații noi;
• realizarea obiectivelor formative asociate (psihomotrice, afective).
Pentru a asigura formarea de abilități matematice, ca finalități al e disciplinei,
exercițiul trebuie să fie integrat într -un sistem, atât la nivelul unei abilități, dar și la nivel de
unitate didactică.
În cadrul activităților matematice, sistemul de exerciții vizează, pentru început,
capacitatea de reproducere a achiziți ilor. Odată dobândite, abilitățile asigură prin exersare
caracterele reversibil și asociativ ale operației, iar exercițiul devine astfel operațional.
33
Exercițiile de imitare. Orice exercițiu nou din cadrul unui sistem de exerciții este,
pentru început, de t ip imitativ. Copiii imită, luând ca model exercițiul educatoarei, sunt
îndrumați și corectați spre a evita greșelile și procedeele incorecte. Educatoarea urmărește
modul de îndeplinire a sarcinilor, insistă asupra fazelor și a succesiunii etapelor exerciți ului,
urmărind modul cum copiii aplică îndrumările date.
Exercițiile de exemplificare (de bază) asigură consolidarea unei deprinderi (priceperi,
abilități matematice) și se regăsesc sub forma repetărilor succesive pe care le realizează copiii,
căutând să s e apropie de model.
Exercițiul se poate folosi în scopul de a consolida cunoștințele însușite anterior, de a
forma priceperi și deprinderi, cât și pentru a dezvolta capacitățile creatoare.
Treptat, prin intermediul metodei exercițiului, copiii trebuie să t reacă de la o
activitate imitati vă spre o activitate creatoare.
Problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile metode, prin potențialul ei
euristic și activizator. Se face o distincție foarte clară între conceptul de problemă și conceptul
de situați e – problemă implicat în metoda problematizării. Primul vizează problema și
rezolvarea acesteia din punctul de vedere al aplicării, verificării unor reguli învățate, al unor
algoritmi ce pot fi utilizați în rezolvare.
O situație -problemă desemnează o situa ție contradictorie, conflictuală, ce rezultă din
trăirea simultană a două realități: experiența anterioară, cognitiv -emoțională și elementul de
noutate, necunoscutul cu care se confruntă subiectul. Acest conflict incită la căutare și
descoperire, la intuir ea unor soluții noi, a unor relații aparent inexistente între ceea ce este
cunoscut și ceea ce este nou pentru subiect. O întrebare devine situație -problemă atunci când
se declanșează curiozitatea, tendința de căutare, de depășire a obstacolelor. În proble matizare,
cea mai importantă este crearea situațiilor problematice și mai puțin punerea unor întrebări.
Problematizarea trebuie înțeleasă ca fiind o modalitate instructivă prin care se recurge
la cunoașterea realității, constituind forma pedagogică prin ca re stimulăm copilul să participe
conștient și intensiv la autodezvoltarea să pe baza unei probleme propuse și o nouă experiență
care tinde să restructureze vechea să experiență.
O problemă trebuie să dezvolte o atitudine creatoare. Creativitatea ca găsire a unei
soluții noi, originale, implică o situație problematizantă și se cultivă pe terenul conflictual al
acesteia asigurând flexibilitatea gândirii. Lipsă de încurajare, de apreciere a efortului, pot
curma o gândire creatoare.
O problemă sau o situație pr oblemă nu trebuie confundată cu conversația euristică,
unde copilul este pus în situația de a da un răspuns, cu un efort relativ ușor, la o întrebare care –
34
i direcționează procesele de cunoaștere. Scopul întrebării de tip euristic în problematizare este
de a deschide calea pentru rezolvarea altor probleme mai simple, ca trepte în soluționarea
problemei centrale.
În orice situație problematică, în general, se disting două elemente principale: primul
– o scurtă informație care -l pune pe copil în temă și al doi lea –întrebarea care provoacă
dificultatea de rezolvare, antrenând capacitatea de ref lexie.
Învățarea prin descoperire poate fi de tip descoperire dirijată și descoperire
independentă. Prin această metodă se pun în evidență în primul rând căile prin care se ajunge
la achiziționarea informațiilor, prilejuindu -se copiilor cunoașterea științei ca proces.
Parcurgând drumul redescoperirii, copilul reface anumite etape ale cunoașterii
științifice și își însușește astfel elemente ale metodologiei cercetării știin țifice.
Această metodă are o deosebită valoare formativă dezvoltând atât capacitățile de
cunoaștere ale copiilor (interesul, pasiunea) cât și importante trăsături ale personalității
(tenacitate, spiritul de ordine, disciplina, originalitatea).
Modalitățile de învățare prin redescoperire corespund în general formelor de
raționament pe care se întemeiază.
Astfel se disting:
– descoperirea pe cale inductivă;
– descoperirea pe cale deductivă;
– descoperirea prin analogie.
Învățarea prin descoperire și învățarea prin problematizare constituie modalități de
lucru eficiente pentru activizarea copiilor. Între cele două tipuri de învățare există o deosebire
esențială: în cadrul problematizării accentul cade pe crearea unor situații conflictuale care
declanșează procesul de învățare, iar în cadrul descoperii accentul cade pe aflarea soluției
pornindu -se de la elemente deja cunoscute. Utilizând învățarea prin descoperire copiii își
dezvoltă spiritul de observație, memoria, gândirea, își formează deprinderi de muncă
independen tă.
Descoperirea în învățare este dirijată. Educatorul trebuie să îndrume copilul în aflarea
noutăților. Didactica generală subliniază că este importantă respectarea etapelor cunoscute:
formularea sarcinii, problemei; efectuarea de reactualizări; formulare a ipotezei de rezolvare;
stabilirea planului, mijloacelor; verificarea; formularea unor generalizări; evaluarea;
valorificarea.
35
Rezolvarea de probleme diverse de matematică implică învățarea prin descoperire în
sensul că copiilor nu li se pune la dispoziți e nici un procedeu sau mod de rezolvare. Copiii
trebuie să descopere acest mod de rezolvare. Deoarece rezolvarea de probleme generează o
nouă învățare, ea reprezintă un tip de învățare. Intelectul copilului este supus la un efort
susținut în etapa emiterii ipotezelor și a descoperirii soluției. Prin activitatea depusă, copilul
nu numai că a rezolvat problema, dar învață și ceva nou. De aceea condiția de bază a
rezolvării problemelor este experiența anterioară, actualizar ea regulilor învățate anterior.
Jocul de rol ca metodă se bazează pe ideea că se poate învăța nu numai din experiența
directă, ci și din cea simulată. A simula este similar cu a mima, a te preface, a imita, a
reproduce în mod fictiv situații, acțiuni, fapte.
Scopul jocului este de a -i pune p e participanți în ipostaze care nu le sunt familiare
tocmai pentru a -i ajuta să înțeleagă situațiile respective și pe alte persoane care au puncte de
vedere, responsabilități, interese, preocupări și motivații diferite. Este știut faptul că de cele
mai mul te ori avem tendința de a subaprecia, de a blama sau, dimpotrivă, de a supraaprecia
„rolurile” pe care diferite persoane cu care intrăm în contact trebuie să le îndeplinească. De
asemenea, de multe ori „încremenirea în propriul proiect” ne împiedică să ved em posibile
variații și alternative ale propriilor „roluri”. Din această perspectivă, prin jocul de rol copiii
pot învăța despre ei înșiși, despre persoanele și lumea din jur într -o manieră plăcută și
atrăgătoare.
Există mai multe variante, dintre care men ționăm:
Jocul cu rol prescris, dat prin scenariu – participanții primesc cazul și descrierea
rolurilor pe care le interpretează ca atare.
Jocul de rol improvizat , creat de cel care interpretează – se pornește de la o situație
dată și fiecare participant tr ebuie să -și dezvolte rolul.
Etapele metodei:
– Stabiliți obiectivele pe care le urmăriți, teme/problema pe care jocul de rol trebuie să le
ilustreze și personajele de interpretat.
– Pregătiți fișele cu descrierile de rol.
– Decideți împreună cu copiii câți din tre ei vor juca roluri, câți vor fi observatori, dacă se
interpretează simultan, în grupuri mici sau cu toată clasă.
– Stabiliți modul în care se va desfășura jocul de rol:
ca o povestire în care naratorul povestește desfășurarea acțiunii și diferite persona je care o
interpretează;
36
ca o scenetă în care personajele interacționează, inventând dialogul odată cu derularea acțiunii;
ca un proces care respectă în mare măsură o procedură.
Deoarece jocul de rol simulează situațiile reale, se pot ivi într ebări care nu au un
răspuns simplu, de exemplu despre comportamentul corect sau incorect al unui personaj. În
aceste situații, este indicat să sugerați că nu există un singur răspuns și nu trebuie să vă
impuneți un punct de vedere asupra unor probleme cont roversate. Este foarte important să -i
facem pe copii să accepte punctele în care se pare că s -a ajuns la o înțelegere și se pot lăsă
deschise anumite aspecte care sunt discutabile.
2.4.1. Structura jocului didactic matematic
Jocul didactic are un conținut și o structură bine organizată, subordonate
particularităților de vârstă și sarcina didactică se desfășoară după anumite reguli și la
momentul ales de adult, sub directa supraveghere.18
Jocul didactic are un scop didactic, cuprinde o sarcină didactică și se realizează prin
elemente proprii de joc:
– surpriza (este partea finală care stimulează în primul rând memoria și imaginația);
– întrecerea (acest element dezvoltă principalele calități ale gândirii: rapiditatea și
individualitatea);
– sarcina didactică (element propriu -zis de instruire).
Făcând legătura cu matematica, orice exercițiu sau problemă matematică, în general,
pot deveni joc didactic dacă îndeplinesc următoarele condiții:
· are un scop și o sarcină didactică cu conținut matematic;
· are elemente d e joc specifice;
· conținutul matematic este accesibil, atractiv și recreativ;
· regulile de joc sunt cunoscute dinainte de către elev, iar învățătorul are rol de ,,arbitru”.
În general, acțiunea trebuie să se desfășoare la comandă, respectându -se cu fermitate
regulile și mergând până la excluderea celor care nu le respectă, se va da astfel și un caracter
de seriozitate, de creștere a importanței jocului.
Nu trebuie niciodată încheiat un joc didactic fără a se face o evaluare a rezultatelor
prin aprecieri indiv iduale sau colective. Acest lucru îi antrenează mai mult pe elevi, iar
numărul copiilor care doresc să se afirme este în continuă creștere.19
18 Stolz, G., Jocul didactic – metoda de stimulare a capacităț ilor creatoare ale elevilor , 1980
19 Petrovici, C., Neagu, M., Elemente de didacti ca matematicii în grădiniță și învățămâ ntul primar , Ediția a II -a, revizuita,
Editura Pim, 2006 , p. 92
37
O altă latură prin care jocul didactic se deosebește de cel spontan este acela că prin
practicarea sa dirijată și sistematică se realizează o mare pare din sarcinile didactice ale
activității.
– acesta trebuie să trezească interesul pentru sarcina și regulile sale ( element emotiv, de
așteptare, de surpriză, de întrecere);
– sarcina didactică în relație cu regulile joculu i trebuie să fie accesibilă. Între sarcini și
reguli trebuie să fie un echilibru permanent. Apar situații când deși sarcinile sunt accesibile,
regulile pot inhiba, enerva, instalându -se indiferența sau refuzul de participare; în cealaltă
extremă, deși sar cinile pot fi destul de dificile, simplitatea regulilor instaurează plictiseala.
2.4.2 Componentele jocului didactic matematic
Principalele componente ale jocului didactic matematic sunt: scopul didactic, sarcina
didactică, elementul de joc, conținutul mat ematic, materialul matematic și regulile jocului.20
Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educative și decurge din obiectivele
specific ale activității. Formularea trebuie să fie clară și precisa. O bună formulare a scopului,
corespunzătoare jo cului, determină o bună orientare, organizare și desfășurare a activității
respective.
Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunoștințe teoretice sau
deprinderi, dezvoltarea capacității de exprimare, de orientare în spațiu și timp, d e discriminare
a formelor, mărimilor, culorilor etc.
Sarcina didactică constituie elementul de bază prin care se transpune la nivelul
copilului scopul urmărit într -o activitate matematică. Sarcina didactică este legată de
conținutul jocului, structura lui, referindu -se la ceea ce trebuie să facă în nod concret copiii în
cursul jocului pentru a realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcina didactica sa fie
formulata sub forma unui obiectiv operațional, ajutându -l pe copil sa conștientizeze ce operații
anume trebuie să efectueze. De asemenea, se recomandă ca sarcina didactica sa nu solicite
doar sau în primul rând, procese numerice, ci să implice în rezolvarea sa și gândirea (operațiile
acesteia), imaginația, creativitatea copiilor.
Sarcina didactică reprezin tă esența activității respective antrenând intens operațiile
gândirii – analiza, sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea – dar și al imaginației.
Jocul matematic cuprinde și rezolvă cu succes o singură sarcină didactică.
20 Petrovici, C., Neagu, M., Elemente de didacti ca matematicii în grădiniță și învățămâ ntul primar , Ediția a II -a, revizuita,
Editura Pim, 2006 , p. 91
38
Elementul de joc se stab ilește de regulă în raport cu cerințele și sarcinile didactice ale
jocului. Ele pot fi cât mai variate. Într -un joc se pot folosi mai multe elemente, dar nu pot lipsi
cu desăvârșire, deoarece sarcina didactică rezolvată fără asemenea element nu mai este jo c.
Elementele de joc pot apărea sub formă de:
a) întrecere – individual sau pe grupe;
b) cooperare – spiritul de colectivitate;
c) recompensa – recompensele să fie din ordin moral, astfel să nu diminueze interesul
pentru joc și acesta să se rezume doar la obținerea recompensei;
d) penalizare – să nu se accepte abaterile de la regulile jocului.
Elemente de joc mai pot fi: aplauzele, ghicirea, așteptarea și cuvântul simulativ.
Elementele de joc se împletesc strâns cu sarcina didactică și mijlocesc realizarea ei în cele m ai
bune condiții. Se pot organiza jocuri în care întrecerea, recompensa sau penalizarea să nu fie
evitate.
Exemplu: Jocul cifrei 1, obiectivul urmărit este acela de consolidare a noțiunilor
referitoare la cifra 1.
Aici elementul de joc este acela de întrec ere între preșcolarii grupei și urmărește în
plus și formarea deprinderii de mânuire a bețișoarelor. Sarcina didactică este aceea că fiecare
copil să formeze pe măsuță, din cele 10 bețișoare cifra 1. Cel care termină primul este
câștigătorul jocului și est e recompensat cântându -i-se o strofă dintr -un cântec, iar ultimul
primește o pedeapsă din partea grupei să spună o ghicitoare, să cânte, să recite.
Conținutul jocului este subordonat particularităților de vârstă și sarcinii didactice.
Acesta trebuie să fi e accesibil, recreativ și atractiv prin forma în care se desfășoară, prin
mijloace de învățământ utilizare, prin volumul de cunoștințe la care apelează. Conținutul
didactic se refera la următoarele conținuturi matematice:
• mulțimi;
• operații cu mulțimi;
• elem ente de logică;
• relații de ordine;
• relații de echivalență;
• numere naturale;
• operații cu numere naturale;
• unități de măsură;
• elemente de geometrie spațială;
39
Regulile jocului didactic realizează legătura între sarcina didactica și acțiunea jocului.
Ele sunt prestabilite și obligatorii pentru toți copiii și reglementează conduita și acțiunile
acestora în funcție de structura particulară a jocului didactic (a trata cum să se joace,
succesiunea acțiunilor, ce este și ce nu este permis in timpul jocului). Fiecare joc didactic
matematic trebuie să conțină cel puțin două reguli: una de transpunere a sarcinii didactice în
acțiune concretă, active, iar alta, de organizare a copiilor. În afara acestora, mai exista reguli
care privesc comportarea copiilor, ordinea în c are ei participă la joc, cum se stabilește
conducătorul sau câștigătorul jocului, reguli care impun unele restricții.
Materialul didactic trebuie să fie ales din timp, să fie corespunzător, să contribuie la
reușita jocului, să fie variat. Jocurile didactic e pot folosi drept material ajutător
obiecte(creioane, cărți, baloane, jucării) sau materiale luate din natură (flori, pietricele, ghinde,
castane), dar mai frecvent folosim:
• jetoane cu desene, cu numere, cu semne de operații, sau cu operații;
• figuri geome trice (trusa Logi I sau II);
• planșe;
• riglete, alte materiale confecționate.
Materialul didactic trebuie:
· să fie mobil, putând fi ușor de mânuit de către copii;
· să conțină o problemă didactică de rezolvat;
• Prima regulă transpune sarcina didactică într -o acț iune concretă, atractivă și astfel
exercițiul este transpus în joc;
• A doua regulă a jocului didactic are rol organizatoric și precizează momentul când
trebuie să înceapă sau să se termine o anumită acțiune a jocului, ordinea în care trebuie să se
intre în joc etc.
În unele jocuri, intrarea copiilor în joc este condiționată de momentul când primesc
un anumit material (de exemplu un jeton cu un anumit număr de porumbei). Numirea copiilor
sau intrarea în joc într -o ordine rigidă produce scăderea intensității j ocului. Jocurile didactice
pot cuprinde, de asemenea, unele reguli care precizează cine poate fi conducătorul jocului sau
cine poate deveni conducătorul jocului, pe bază de concurs.
Regulile trebuie să fie formulate clar, corect, să fie înțelese de preș colari, în funcție
de ele stabilindu -se și rezultatele jocului – punctajul. Acceptarea și respectarea regulilor
jocului îl determină pe copil să participe la efortul comun al grupului din care face parte.
Subordonarea intereselor personale celor ale colectivu lui, lupta pentru învingerea
dificultăților, respectarea exemplară a regulilor de joc și în general succesul vor pregăti treptat
omul de mâine.
40
Școlarul mic este la vârsta curiozității, este la vârsta când trece de la o gândire
intuitivă la o gândire opera torie, de la o memorie mecanică la una logică. Atenția este încă
instabilă. Copilul obosește foarte repede. De aceea este nevoie să introducem în activitățile
matematice jocul didactic. Activitățile mai interesante, bogate în materiale intuitive și
presăra te cu jocuri didactice ajută preșcolarii în aprofundarea cunoștințelor matematice,
menținând mai mult timp concentrată atenția. Strategiile jocului sunt strategii euristice în care
școlarii mici își manifestă istețimea, in ițiativa, răbdarea, îndrăzneala.
2.4.3. Organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic
Pentru stimularea copiilor în vederea participării active la joc și pentru asigurarea
unei atmosfere prielnice de joc este necesară o pregătire atentă a condițiilor de desfășurare a
jocului și o rganizare judicioasă a lui.21 Astfel, se impune:
pregătirea educatoarei în vederea organizării și desfășurării jocului didactic matematic;
proiectarea, organizarea și desfășurarea metodică a jocului didactic matematic.
Procesul de instrucție și educație – ca activitate conștientă, organizată și întreprinsă
sistematic, orientată în direcția atingerii unor finalități presupune o temeinică organizare a
activităților și proceselor prin care se realizează. Complexitatea deosebită, multitudinea și
varietatea proce selor și acțiunilor pe care le cuprinde, ca și realizarea treptată a scopurilor sale,
fac necesară programarea și pregătirea minuțioasă a acesteia.
Educatorul trebuie să dețină o temeinică pregătire generală și o foarte atentă pregătire
pentru activitate. El trebuie să aibă o bună pregătire psiho -pedagogică științifică și metodică,
pentru a -l ajuta, în alegerea metodelor adecvate, necesare eficientizării activității.
Pentru buna desfășurare a jocului se au în vedere următoarele cerințe: pregătirea
jocului d idactic, organizarea judicioasă a acestuia, respectarea momentelor (evenimentelor)
jocului didactic, respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită,
stimularea preșcolarilor în vederea participării la joc, asigurarea unei atmo sfere prielnice
pentru joc, varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului, introducerea altor variante de
joc).
Pregătirea jocului didactic presupune în general următoarele:
· studierea atentă a conținutului acestuia, a structurii sale;
· pregătirea mate rialului didactic (confecționarea sau procurarea lui);
· elaborarea proiectului jocului didactic.
21 Petrovici, C., Neagu, M., Elemente de didacti ca matematicii în grădiniță și învățămâ ntul primar , Ediția a II -a, revizuita,
Editura Pim, 2006 , p. 94
41
Organizarea jocului didactic matematic necesită o serie de măsuri. Astfel,trebuie să se
asigure o împărțire a copiilor în funcție de acțiunea jocului și uneori chiar o reașezare a
mobilierului pentru reușita lui în sensul rezolvării pozitive a sarcinii didactice.
O altă problemă organizatorică este aceea a distribuirii materialului necesar
desfășurării jocului. În general, materialul se distribuie la începutul ac tivității de joc și
aceasta pentru următorul motiv: cunoscând în prealabil materialele didactice necesare
jocului respectiv, copiii vor înțelege mult mai ușor explicația educatoarei referitoare la
desfășurarea jocului. Există și jocuri didactice matematice în care materialul poate fi
împărțit copiilor după explicarea jocului. Organizarea judicioasă a jocului didactic are o
influență favorabilă asupra ritmului de desfășurare a acestuia, asupra realizării cu succes a
scopului propus
Desfășurarea jocului didac tic cuprinde, de regulă următoarele momente:
Respectarea momentelor jocului didactic constituie o altă cerință pentru buna
desfășurare a jocului.
Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcție de tema jocului. Uneori, atunci
când este necesar să fami liarizăm copiii cu conținutul jocului, activitatea poate să înceapă
printr -o scurtă conversație cu efect motivațional. Alteori, introducerea în joc se poate face
printr -o scurtă expunere sau descriere care să stârnească interesul și atenția preșcolarilor. În
alte jocuri introducerea se poate face prin prezentarea materialului sau anunțând direct titlul
jocului.
Anunțarea titlului jocului și a obiectivelor educatoarea anunță copiii titlul jocului,
simplu și concis formulat, precum și obiectivele activități i la nivelul lor de înțelegere, cu multă
claritate, sugerând acțiunea jocului.
Prezentarea materialului didactic este etapa în care materialul de lucru necesar este
pus la dispoziția copiilor pentru a fi cunoscute caracteristicile intuitive și pentru famil iarizarea
copiilor cu el. La grupa mare intuirea se face cu ajutorul copiilor, fiind un moment de
reactualizare a cunoștințelor, copii observă și enumeră proprietăți ale jocurilor, pieselor etc.
Materialul didactic este ales în funcție de tipul de joc, iar ca dist ribuție în
desfășurarea activității, este utilizat fie la începutul jocului, fie în timpul jocului.
Explicarea și demonstrarea regulilor de joc indiferent de grupa la care se desfășoară
jocul didactic, educatoarea trebuie să prezinte următoarele as pecte:
· descrierea acțiunii jocului;
· indicații cu privire la folosirea materialului;
· precizarea sarcinilor copiilor;
· formularea clara a regulilor jocului si a rezultatului urmărit.
42
În cazul în care jocul se repetă, se renunță la explicații și se trece la de sfășurarea
jocului.
Fixarea regulilor se recomandă când jocul are o acțiune mai complicată, impunându –
se astfel o subliniere a regulilor. De multe ori fixarea regulilor nu se justifică, deoarece se
realizează formal, elevii reproducându -le în mod mecanic.
Executarea jocului de probă presupune executarea unor secvențe ale jocului pentru a
se asigura înțelegerea sarcinii și a regulilor de către toți copii.
Executarea jocului de către copii – jocul începe la semnalul conducătorului și se
intervine reamintind r egulile jocului, dând indicații organizatorice. Pe măsură ce înaintează
în joc sau copiii capătă experiența jocurilor matematice, propunătorul acordă independență
copiilor lăsându -i să se acomodeze liber.
Se desprind, în general, două moduri de a conduce j ocul copiilor: conducerea directă
(propunătorul având rol de coordonator), conducerea indirectă (propunătorul ia parte activă
la joc fără să interpreteze rolul de conducător). Pe parcursul desfășurării jocului,
propunătorul poate trece de la conducerea dir ectă la cea indirectă sau le poate alterna.
Educatoarea urmărește:
să imprime un anumit ritm jocului;
să asigure o atmosfera corespunzătoare;
să supravegheze evoluția jocului;
să respecte regulile;
să sprijine copiii care nu reușesc să efectueze corect sar cinile;
să îmbine armonios elementele de joc cu cele educative;
să antreneze toți copiii în activitate.
În desfășurarea jocului este esențială activizarea conștientă de continuă căutare, de
descoperire a soluțiilor. Verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezu ltatelor obținute, deși sunt
importante, nu se situează pe același plan cu activitatea însăși, putându -se folosi
vocabularul comun.
Complicarea jocului poate interveni atunci când se dorește o diversificare a
modalităților de rezolvare a sarcinii didactic. Acest lucru se poate realiza prin adăugarea de
noi reguli, prin schimbarea unor reguli, prin modificarea unor reguli, prin modificarea
organizării colectivului de copii, prin adăugarea de noi materiale etc.
Introducerea unor elemente sau materiale noi – sunt situații când pe parcursul jocului
pot interveni elemente noi: autoconducerea jocului (copiii devin conducătorii jocului, îl
43
organizează în mod independent), schimbarea materialului didactic între elevi (pentru a le
da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiași joc).
Încheierea jocului – în această etapă se pot folosi noi materiale, alte elemente noi de
joc, complicarea sarcinilor jocului, introducându -se situațiile problemă.
Procedeele cele mai folosite sunt:
· mișcări imitat ive cu sau fără jucării;
· stabilirea câștigătorului jocului și aprecierea participanților;
· aprecierea asupra rezultatelor obținute pe plan verbal sau comportamental;
· aprecieri cu caracter stimulativ, recompense.
Se repetă denumirea jocului executat și sc opul său.
2.4.4. Categorii de jocuri didactice matematice în funcție de conținut
Jocuri didactice de formare a mulțimilor de obiecte sub forma sarcinilor de
consolidare din cadrul jocului, constituie exerciții logice de clasificare a obiectelor după un
criteriu dat și se organizează în scopul formării spiritului de observație, dar și pentru a
determina criteriul după care se realizează clasificarea. În cadrul acestor jocuri educatoarea
urmărește formarea unui limbaj specific cu ajutorul căruia se precizează dacă un obiect pe care
îl selectează dintr -o colecție întrunește criteriul stabilit, dacă aparține sau nu mulțimii pe care o
constituie.
Treptat copiii vor intuit relația dintre o mulțime și obiectele care îndeplinesc condiția
de a avea atributul consider at. Jocuri de tipul:
,,Spune ce sunt!”
,,Spune de ce sunt așezate jucăriile în aceeași mulțime!”
,,Spune ce ai găsit!”
Aceste jocuri implică exerciții de grupare, separare și triere, exemplificare, imitare și
care vor conduce la dobândirea abili tăților de identificare, triere, selectare și formare de
mulțimi.22
1.Joc didactic de formare a unei mulțimi
Exemplu : Surprizele toamnei; nivelul II
Scopul didactic : consolidarea deprinderii de a forma mulțimi după unul sau două criterii
Sarcina didactica : să formeze mulțimi după unul sau două criterii (formă, mărime, culoare)
Elemente de joc : surprizele toamnei, aplauze, cuvinte stimulatorii, recompense
22 Petrovici, C., Didactica activităților matematice în grădiniță , Editura Polirom, 2014 , p. 132
44
Conținutul matematic : mulțimi
Material didactic : frunze cu sarcini de lucru,coșul zânei, crizanteme
Regul a jocului : copiii celor două echipe vor lua pe rând câte o frunză din coșul Toamnei și vor
rezolva sarcina scrisă pe aceasta.
Durata: 35 – 40 minute
Copiii vor fi împărțiți în două echipe în funcție de ecusonul din piept, de exemplu
(echipa fructelor și ec hipa legumelor). Copiii stau pe scăunele în formă de semicerc.
Educatoarea deține rolul de conducător al jocului.
După identificarea surprizelor Toamnei, pe rând, câte un copil din cele două echipe
va lua o frunză din coșul toamnei și va rezolva sarcina ce rută. Copiii din fiecare echipă se vor
ajuta între ei pentru a rezolva sarcinile. Sarcinile scrise pe frunze, din coșul Toamnei sunt:
Alege din coșul Toamnei, grupa legumelor mari și roșii!
Fiecare grupa va fi separate în subgrupe, după criteriul formă, mă rime, culoare.
Exemplu: grupa fructelor:grupa perelor -galbene,verzi: mărime mari, mici.
grupa legumelor: grupa morcovilor – portocaliu, galben: mărime mare, mic.
Pentru fiecare sarcină rezolvată corect, echipa va primi din partea zânei Toamna câte
o crizan temă. Va câștiga echipa cu cele mai multe crizanteme.
2. Joc didactic de numerați e
a) Contribuie la consolidarea și verificarea deprinderilor de așezare în perechi,
comparare, numărare conștienta, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare c u
operații aritmetice și de formare a raționamentului de tip ipotetico – deductiv.
Exemplu: Cine știe să numere mai bine?
Scopul didactic: consolidarea numerației în limitele 1 -10
Sarcina didactică: să numere crescător și descrescător în limitele 1 – 10
Elemente de joc : aplauze, stimulente, încurajări verbale, închiderea și deschiderea
ochilor,mânuirea materialelor, surpriza.
Conținutul matematic : numerația în limitele 1 – 10
Material didactic : Tabloul primăverii, siluete de flori, iepurași, fluturi,copac i, jetoane cu cifre ,
carioci, stimulente
Regulile jocului :
La semnalul educatoarei, copiii închid și deschid ochii și trebuie să sesizeze al câtelea ou/
iepuraș lipsește ;
Vor fi aplaudați copiii care au răspuns fără greșeala;
Durata: 34 – 40 minute
45
Copi ii vor fi așezați pe scăunele, în semicerc. În fața lor vor fi prezente tabloul
primăverii, siluete de miei, iepurași, flori, fluturi, rândunele, jetoane cu cifre.
Pentru început, educatoarea întreabă copiii, ce elemente observă în tabloul prezentat.
După identificarea elementelor, va veni câte un copil care va lua din coș, un jeton cu un
număr, apoi îl va asocia mulțimii reprezentative din tablou. Exemplu: Ce elemente vedeți în
tabloul Primăverii?(Un soare). Vreau să vină un copil și să ia din coșuleț cifr a corespunzătoare
mulțimii cu un singur element (1). Așa se va proceda la fiecare mulțime.
Apoi copiii vor fi chemați pe rând să așeze în tablou tot atâtea elemente cât indică cifra
aleasă.
Complicarea jocului se poate realiza cu sarcina: completați tablo ul Primăverii cu tot
atâtea ciupercuțe,câți pitici are Albă – ca – Zăpada.
Se prezintă copiilor mai mulți iepurași, așezați în rând, unul după celălalt. Copiii vor
număra iepurașii, și vor afla că sunt 10. Împreună cu educatoarea stabilesc locul fiecărui
iepuraș: primul, al doilea, al treilea, etc. Educatoarea dă semnalul. La prima bătaie din palme
copiii închid ochii. Ascunde al treilea iepuraș. Din nou dă semnalul: ochii se deschid.
– Al câtelea iepuraș s -a ascuns?
– S-a ascuns al treilea iepuraș !
Se procedează astfel cu iepurașii de pe locul (1,2,4,5,6,7,8,9,10).
În final , pe panou, în locul iepurașilor va rămâne șirul numeric crescător. Se mai
număra o dată crescător de la 1 -10 și descrescător de la 10 -1.
b) asocierea numărului la cantitate și inver s, și a cifrei la numărul corespunzător.
Exemplu: Jocul numerelor
Scopul didactic: consolidarea numerației în limitele 1 -10
Sarcina didactică: construirea de grupe de obiecte respectând numărul dat
Elemente de joc : întrecerea, aplauzele, așteptarea, surpr iza, închiderea și deschiderea ochilor.
Conținutul matematic : numerația în limitele 1 – 10
Material didactic : jetoane, cifre, panou cu buzunărașe, tablă magnetică, săculeț cu jucării,
plicuri cu jetoane
Regulile jocului : Copiii respectă precizările educato arei, așează la panoul cu buzunărașe, la tabla
magnetică sau la panoul flanelograf grupele de obiecte și cifrele corespunzătoare, aplaudă
răspunsurile corecte, își încurajează echipa.
Durata: 34 – 40 minute
1. Educatoarea așează grupele de obiecte la tabla ma gnetica, face intenționat greșeli,
iar copiii au sarcina de a descoperi greșeala și de a o corecta, motivând acțiunea.
46
2. Pe echipe. Pe măsuță se află jucării amestecate. Un copil dintr -o echipă alege o
cifră, ex :4. Copiii din cealaltă echipă caută pe masă t oate grupele de jucării, care sunt
alcătuite din atâtea obiecte câte arată cifra. Exemplu :4 căței, 4 rățuște, 4 căluți etc.
3. Se împart copiilor jetoane și cifre. Se poate desfășura pe echipe. Un copil din prima
echipă ridică un jeton cu o anumită cantitate de buline sau cu o cifră. Copiii din cealaltă echipă
vor arăta și ridica jetonul opus. Ex: Dacă se ridica un jeton cu 5 buline, toți copiii din echipa a
doua care au jetoane cu cifra 5, o ridica sus. Dacă se ridica un jeton pe care se află cifra 3, toți
copii care au pe jetoanele lor desenate 3 buline, ridică jetoanele sus. Se urmărește realizarea
unei atmosfere plăcute prin folosirea unor elemente variate de joc: așteptarea, întrecerea,
aplauzele.
4. Educatoarea ridică pe rând fiecare jeton, cu cifrele de la 1-5. Toți copiii care au pe
jetoanele lor, cifra arătată sau numărul de buline respectiv, vor aduce jetoanele la masa
educatoarei. Este necesar ca acest moment să se desfășoare într -un ritm vioi.
c) ordonarea grupelor de obiecte, determinarea ,,vecinilor” în alcătuirea șirului
numeric
Exemplu: Caută vecinii
Scopul didactic: consolidarea și verificarea cunoștințelor matematice prin însușirea
conceptului de număr natural în limitele 1 -10, diferențierea între ele cu un element.
Sarcina didactică: găsirea număru lui mai mare sau mai mic cu o unitate față de numărul dat.
Elemente de joc : Mânuirea materialului, aplauzele, întrecerea, închiderea și deschiderea
ochilor.
Conținutul matematic : determinarea vecinilor
Material didactic : Scara numerică, jetoane, cifre 1 -10, panou, tăblița magnetică, tablou
reprezentând mijloace de transport (aeriene, maritime, terestre), fișe, creioane, stimulente.
Regulile jocului : Copiii se vor împărți în grupuri, alegându -și câte un conducător, vor căuta
vecinii unui număr dat, mai mar e, mai mic cu o unitate.
Durata: 34 – 40 minute
Se va da semnalul de începere a jocului, timp în care copiii numiți, dacă răspund
corect, vor fi aplaudați, iar cei care întâmpină greutăți vor fi ajutați de colegi.
Împart fiecǎrei echipe câte un rând de jet oane cu cifrele de la 1 la 10. Descopǎr
panoul pe care sunt afișate 10 mijloace de transport( mașină, elicopter, vapor, autocamion,
tramvai, avion, motocicletă, autobuz, metrou, tren), solicit un copil sǎ enumere mijloacele de
transport expuse, dupǎ car e solicit începerea jocului sub formǎ de concurs, adicǎ fiecǎrei
grupe i se va adresa câte o întrebare pentru a primi puncte.
Exemplu de întrebǎri adresate copiilor legate de panoul cu mijloace de transport :
– Care este al treilea mijloc de transport?
47
– Dar al șaptelea?
– Care este al doilea mijloc de transport?
– Dar al șaselea?
– Care sunt vecinii trenului?
– Dar ai autocamionului?
– Care sunt vecinii vaporului?
– Dar ai mașinii?
Solicit aranjarea jetoanelor pe mǎsuțe în ordine crescǎtoare.
Exemplu de întrebǎri adresate copiilor în legǎturǎ cu jetoanele:
– Care este vecinul mai mic a cifrei 2?
– Care este vecinul mai mic a cifrei 8?
– Dar cel mai mare?
– Care sunt vecinii lui 6?
– Dar vecinii lui 4?
d) Înțelegerea aspectului cardinal și ordinal al num ărului
Exemplu: Al câtelea copil – pitic este?
Scopul didactic: consolidarea deprinderii de a determina locul fiecărui număr în șirul numeric
Sarcina didactică: folosirea corespunzătoare a numeralului ordinal.
Elemente de joc : surpriza, aplauzele, întrecer ea.
Conținutul matematic : numere ordinale
Material didactic : personaje de la teatrul de păpuși din povestea „Albă – ca – Zăpada” de Frații
Grimm, alte imagini și jucării în funcție de materialul existent în grădiniță.
Regulile jocului : Copiii respectă cer ințele formulate de educatoare, numără piticii (alte
elemente din poveste), execută comenzile, își susțin echipa din care fac parte, aplaudă
răspunsurile corecte.
Durata: 35 – 40 minute
Numărăm piticii și îi așezăm în ordine de la cel mai mic la cel mai ma re. Albă – ca –
Zăpada pregătește pachete cu merinde pentru pitici. Tot atâtea pachete câți pitici sunt. Când
piticii pleacă în munte la munca, Albă – ca – Zăpada oferă: primul pachet primului pitic, al
doilea pachet celui de -al doilea pitic etc.
Jocul de proba :Se executa o data,de doua ori.
Executarea jocului : 7 băieți vor primi 7 pitici și vor intra în rol împreună cu o fetiță
care va fi Albă – ca – Zăpada. Albă – ca – Zăpada oferă pachetele cu merinde de la primul la al
șaptelea pitic. Se execută o dată, de două ori, schimbând rolul copiilor.
48
e) Efectuarea unor operații de adunare și scădere, cu una, două unități, fixarea noțiunii
de ,,adunare” și ,,scădere”, recunoașterea simbolurilor matematice,,+” ,, -“ ,,=” și folosirea
corecta
Exemplu: Micul mate matician
Scopul didactic: consolidarea cunoștințelor despre numerația în concentrul 0 -10 și dezvoltarea
capacității de a efectua operații de adunare și scădere in limitele 0 -10
Sarcina didactică: efectuarea unor exerciții simple de adunare și scădere, util izând corect
simbolurile matematice ,,+” ,, -“ ,,=”
Elemente de joc : surpriza, aplauzele, întrecerea, recompensele, deplasarea, mânuirea
materialului;
Conținutul matematic : Numerația în concentrul 0 -10, operații de adunare și scădere cu o unitate
Material didactic : scrisoare, minge
Regulile jocului :
jocul se desfășoară pe două echipe;
fiecare copil trebuie să rezolve sarcinile;
fiecare răspuns este recompensat cu un punctuleț;
câștigă echipa care are cele mai multe punctulețe.
Durata: 35 – 40 minute
Se for mează două echipe. Numărând pe rând unu, doi, unu, doi. Toți copiii care au
numărat „unu” formează echipa fluturașilor si cei care au numărat ,,doi” formează echipa
floricelelor. Se prezintă la un panou „fluturașii” si ,,floricelele”, unde se vor înregist ra punctajul
celor două echipe.
Cu ajutorul unei mingi care se va plimba de la un copil la celălalt până la semnalul
educatoarei „Stop!” se va alege copilul ce va merge la panou de unde va extrage din coș un
exercițiu. Copii celor două echipele vor rezolv a exerciții de adunare și scădere de pe fișele
ilustrative cu exerciții. Dacă copilul greșește va fi ajutat de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt
recompensate cu aplauze și câte un punct pe panou în dreptul echipei respective.
Un copil va veni la panou unde va extrage din coș un exercițiu cu o scădere sau o
adunare. Copilul care va răspunde, va fi ales cu ajutorul unei mingi care se va plimba de la un
copil la celălalt până la semnalul educatoarei „Stop!”
Pe rând, copiii vor merge la panou si vor extra ge câte un exercițiu. Copiii trebuie să fie
atenți să nu greșească, iar răspunsurile corecte vor fi aplaudate si însemnate cu câte un
”punctuleț” la panou.
f) Compunere și rezolvare de exerciții și probleme simple prin raționament ipotetico –
deductiv, având c a suport o situație ilustrată
Exemplu: Ghici, ghici!
Scopul didactic: Evaluarea capacității de a număra conștient în limitele 1 -10 și de a
rezolva probleme de adunare și scădere cu 1 -2 unități cu și fără suport intuitiv.
Sarcina didact ică:
să compună probleme;
49
să pună problema în exercițiu;
să identifice și să selecteze cifrele corespunzătoare numerelor utilizate în problemă;
să exprime operația efectuată în cadrul problemelor prin semnele “+”, “ -“, prin
alege rea jetonului cu semnul “+”, “ -“ după caz;
să exprime rezultatul obținut în problemă prin utilizarea semnului “=”(copilul alege
și plasează corect jetonul).
Elemente de joc : aplauze, numărarea, surpriza
Conținutul matematic : Numerația în concentrul 1 -10. Rezolvare de probleme cu 1 -2 unități.
Material didactic : probleme ilustrate, jetoane cu numere și semne de operație, table
magnetice, cifre magnetice
Regulile jocului :
grupa e împărțita în trei echipe;
copilul sol icitat de mine compune o problema după una din imagini;
un reprezentant din a doua echipă pune problema sub formă de exercițiu;
un reprezentant al celei de -a treia echipe alege jetoanele cu cifrele și semnele
corespunzătoare și scrie problema sub forma de exercițiu;
răspunsurile corecte sunt aprecia te cu aplauze ș i buline.
Durata: 35 – 40 minute
Se va trece la desfășurarea jocului. Fiecare echipă va avea câte doua probleme:
una de adunare și una de scă dere.
1. Trei veverițe strâng alune pentru masă. În ajutorul lor mai vin două veverițe. Câte
veverițe strâng alune? (3+2=5)
2. Patru rățuște se cocoțau într -un copac. Mai vin două rățuște să se joace împreună.
Câte rățuște sunt acum? (4 +2=6)
3. Un pisoi a prins șapte pești. Tocmai a mai prins unul. Câți pești are in total
pisoiul? (7+1=8)
4. Pe un câmp se jucau opt iepurași. Doi au plecat acasă. Câți iepurași au mai
rămas pe câmp? (8 -2=6)
5. Șapte pisoi se pregăteau de concert. Un pisoi a răgușit și a plecat acasă. Câți pisoi
mai cântă? (7 -2=5)
6. Cinci căprioare pășteau iarbă. Două căprioare au plecat la joacă. Câte căprioare mai pasc
iarba? (5 -2=3)
În complicarea jocului voi cere copiilor din fiecar e grupă să răspundă la câte două
probleme ghicitori care se vor rezolva la flanelograf.
1.Șase rațe sunt pe lac
Încă una -i sub copac
Dacă le numeri pe toate
Câte fac, ghicești nepoate?
(6+1=7)
2.Sunt op t porumbei pe casă
Și stau bucuroși la masă.
Doi zboară jos în drum
Câți au mai rămas acum?
(8-2=6)
50
3.Doi pisoi pândesc c -un tel
Vor să prind -un șoricel.
Și-ncă doi vin să -i ajute
Câți pisoi pândesc în curte?
(2+2 =4)
4.Cinci căței cu botul mic
Jucau fotbal între ei
Doi se iau după pisic
Și-au rămas acuma……
(5-2=3) 5.Am pus pentru Nicușor
Șapte mere la cuptor
Și mai pun unul la copt
Sunt acum de toate…..
(7+1=8)
6.Sunt cinci gâște laolaltă
Una pleacă înspre baltă.
Dacă una -i la scăldat
Câte rămân pe uscat?
(5-1=4)
g) Compune rea și descompunerea unui număr
Exemplu: Ferma de păsări
Scopul didactic: formarea capacității copiilor de a înțelege procesul compunerii și descompunerii
unui număr;
Sarcina didactică: să alcătuiască și să descompună mulțimi cu 9 elemente
Elemente de joc : surpriza, aplauzele
Conținutul matematic : descompunerea numerelor
Material didactic : imagini găini, raft de jucărie, stimulente, jeton număr 9
Regulile jocului : fiecare copil va ieși la raftul de jucărie pentru a forma și a descompune
mulțimi cu 9 element e
Durata: 35 – 40 minute
Așez pe o etajeră 9 găini astfel încât pe primul raft să fie 8 iar pe al doilea 1 găină.
„- Câte găini sunt pe etajeră ?” (9)
„- Cum sunt așezate ele?” (8 pe primul raft și una pe al doilea raft.)
Voi numi un copil care va răspunde , apoi se numără încă o dată găinile prin încercuire.
La fel voi proceda în continuare așezând de fiecare dată pe etajere un alt număr de găini:
7 cu 2, 6 cu 3, 5 cu 4 astfel încât să fie 9 în total. Copiii numără găinile prin încercuire și
verbalizează ac țiunea.
În final subliniez faptul că indiferent cum așezăm găinile pe etajeră tot 9 sunt. De
asemenea voi încerca să le sugerez că și dacă așezăm găinile pe 3 sau mai multe rafturi, tot 9 vor
fi .
3. Jocurile logico – matematice
Jocurile logice fundament ează primele cunoștințe matematice ale copiilor și elemente de
logică matematică. Ele contribuie la realizarea proceselor de abstractizare și generalizare a
cunoștințelor și, pe baza, la o mai reală apropiere a copiilor de primele noțiuni matematice,
meni te să le faciliteze înțelegerea noțiunii de număr și a operațiilor cu numere care se vor studia
în școală.
Ceea ce diferențiază jocul logic de alte forme de joc este faptul că el se
fundamentează pe elemente din teoria mulțimilor și pe logică, element ele de bază în asimilarea
ulterioară a noțiunilor matematice, urmând dezvoltarea capacității de a gândi logic, de a opera cu
structuri și operații logice.
În jocul logic crește numărul de condiții și cerințe de care copilul trebuie să țină
seama, respe ctarea și cunoașterea acestora fiind esențiale pentru realizarea jocului.
51
Scopul jocului logic este de a -I înzestra pe copil cu noțiuni logice simple și
polivalente, ajutându -I să înțeleagă problemele realității înconjurătoare, să exprime judecăți și
raționamente într -un limbaj simplu, familiar.
În desfășurarea jocurilor logice, se utilizează truse de piese ale căror caracteristici
sunt de formă, mărime, culoare, grosime și se disting cu ușurință.
Se recomandă folosirea trusei cu 48 piese a lui Z. P. Die nes care este și autorul unei
însemnate colecții de jocuri logice. Piesele acestei truse se caracterizează prin patru atribute cu
variabile distincte:
· Mărime, cu două valori: mare, mic
· Culoare, cu trei valori: roșu, galben, albastru
· Formă, cu patru valo ri: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi
· Grosime, cu două valori: gros, subțire
Când cerințele didactice impun folosirea unui număr restrâns de piese, se poate
renunța la un atribut sau la o variabilă. Astfel, la grupa mică, se poate lucra cu cel mult 18 p iese,
se renunță la un atribut (grosime) și la o variabilă (dreptunghi).
Manipularea figurilor geometrice conduce mai rapid și mai eficient la formarea
percepțiilor accelerând astfel apariția structurilor operatorii ale gândirii.
În funcție de scopul propu s, de specificul jocului și de nivelul de pregătire al grupei,
jocurile logice se realizează de obicei prin activități frontale, pe echi pe și numai rareori
individuale.
Clasificarea jocurilor logico – matematice
Jocuri liber pregătitoare
Exemple joc: , ,Sa construim un șarpe colorat!”
Jocuri pentru construirea de mulțimi
Exemple joc: ,,Săculețul fermecat”
Jocuri de aranjare a pieselor in tablou
Exemple joc: ,,Găsește locul potrivit!”
Jocuri cu diferențe
Exemple joc: ,,Trenul(cu patru diferențe)
Jocuri cu cercuri
Exemple joc: ,,Găsește locul potrivit!”
Jocuri de formare a perechilor
Exemple joc:,, Jocul drumurilor”
Jocuri de transformări
Exemple joc: ,,Racheta”
Jocuri și exerciții cu mulțimi echivalente
Exemple joc: ,,Ghici, ghici!”
Metodologia jocului log ico matematic este asemănătoare cu cea a jocului didactic
matematic
2.4.5. Rolul și locul activităților matematice în învățământul preșcolar
Scopul final al studierii matematicii ca disciplină școlară este nu doar a rezolva
probleme, ci în primul rând, a rezolva probleme așa cum se prezintă ele dea lungul întregii vieți.
Provocările complexe pe care viața în contemporaneitate ni le oferă, pot fi private ca tot atâtea
posibilități de a învăța și exersa elemente ale matematicii, iar copiii ultimelor genera ții sunt
capabili de gândire matematică mult mai profundă și mai complexă decât vârstnicilor,
aparținători perioadei anterioare.
52
Este luat în considerare faptul că în proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților
matematice în grădinița, cadrul di dactic trebuie să pornească de la experiențele de viață și
învățare ale copiilor care pot fi cu siguranță exploatate din perspective ale competențelor și
priceperilor logico – matematice solicitate.
Activitățile matematice înseamnă pentru cei mai mulți co pii rezolvarea de probleme.
Deoarece logica copiilor de vârstă preșcolară este imperfectă, aceștia vor aborda problemele
matematice și vor căuta soluții în maniera încercare – eroare. Investigarea realității se face la
vârsta preșcolară acționând asupra ac esteia și verificând în practică soluțiile problemelor diverse
întâlnite. Această modalitate de lucru este ea însăși sursa de cunoaștere și dezvoltare a
structurilor logice ulterioare și găsirea soluțiilor prin acțiune îi oferă copilului o experiență de
cunoaștere mult mai bogată decât aplicarea unor strategii de rezolvare oferite din exterior.
Matematica înseamnă în egală măsură performarea unor operații ale gândirii. Exersarea
capacității de analiză, sinteză, comparative, generalizare, abstractizare, clas ificare, seriere,
ordonare în activitățile matematicii din grădiniță constituie pași spre conturarea raționamentului
logico – matematic. Analiza datelor unei sarcini de lucru cu conținut matematic într -un limbaj
accesibil copiilor, formularea unor concluzi i logice, justificarea răspunsurilor și a soluțiilor etc.
constituie activități utile în direcția finalităților mai sus amintite.
Dezvoltarea limbajului îi permite copilului preșcolar să relateze aspecte ale
experiențelor de învățare matematică, să discute soluții și căi de rezolvare cu colegii și
educatoarea. În acest sens matematica presupune comunicare. Deși acest aspect al activităților
matematice este puțin reprezentat în finalitățile pe care programa analitică a grădiniței le
propune, el trebuie avut în vedere permanent, deoarece, transformarea cifrelor în semnificații
lingvistice constituie deja un plus în interiorizarea operațiilor intelectuale. Comunicarea așează
gândirea matematică în contexte reale de viață, dă înțeles practice exercițiilor matema tice îi oferă
copilului ocazia clarificării ideilor, raționamentelor proprii prin verificarea lor împreună cu
ceilalți și, nu în ultimul rând, îi arată că reprezentare (grafică, de exemplu) datele problemei,
discuția asupra lor, ascultarea părerilor celorl alți, decizia asupra strategiei de rezolvare constituie
elemente ale stilului de abordare a problemelor cu conținut matematic, fie ele de grădiniță sau
din viața de zi cu zi.
Programa activităților instructive -educative descrise la categoria de activități: „Activități
matematice”, finalități referitoare la dezvoltarea capacității de estimare în funcție de repere
cantitative, calitative, spațiale, temporale. Reușita activităților matematice care cer acțiuni de
estimare ține pe de -o parte de capacitatea copil ului de a face comparații, dar mai ales de
reprezentările cantitative, spațiale, temporale pe care le au și de gradul de stăpânire a conceptului
de număr. Formarea conceptului de număr, numerație și a deprinderilor de calcul matematic
53
constituie un segment important al curriculum -ului activităților matematice în grădinița.
Înțelegerea semnificației numărului se află în relație directă cu depășirea dificultăților
caracteristice gândirii la această vârstă în rezolvarea problemelor de conservare (recunoașterea
echivalenței cantității numerice în diferite reprezentări), seriere (ordonare) și clasificare.
Competentele de clasificare după criterii multiple, ordonarea crescătoare și descrescătoare,
identificarea poziției unui obiect în seria căreia îi aparține, pre cum și înțelegerea constantei
cantității și numărului de obiecte în situația în care au fost schimbate doar aspecte de formă
(aranjarea în spațiu a obiectelor) sunt obiective ce trebuie să fie permanent în atenția
educatoarelor, atât pentru importanța aces tor achiziții în sine, cât și pentru rolul lor în înțelegerea
numărului și numerației. Jocuri matematice consacrate, precum Logic I și II, dar și seturi de
jucării la îndemână în orice grădiniță pot fi obiecte utile pentru exersarea acestor capacități. De
asemenea, educatoarea trebuie să exploateze orice situație favorabilă și din afara activităților
matematice pentru a -i face conștienți pe copii de prezența în activitățile obișnuite a numerelor, a
cantităților numerice, a obiectelor sau ființelor unice (ex .:mama) și a pluralului (ex.:doi pantofi
într-o pereche). În fond, cele mai multe din activitățile de joc ale copiilor pun probleme
matematice, rămânând ca ele să fie descoperite și utilizate de educatoare.
Copilul preșcolar este familiarizat cu noțiunea d e grup de obiecte și cu efectuarea unor
operații cu obiectele mulțimii, cu mai multe mulțimi de obiecte și cu grupe de mulțimi. Sunt
astfel achiziționate primele elemente de calcul matematic. Înțelegerea semnificației operațiilor
matematice principale: adu narea, scăderea și, într -o oarecare măsură, înmulțirea și împărțirea se
face la această vârstă prin exersarea operațiilor în situații concrete (atractive și motivante, pe
grupe de obiecte, la început în termini generali (ex. unificarea a două grupe de obie cte creează o
grupă mai numeroasă), iar apoi mai precis, insistând permanent pe conștientizarea utilității
calculului matematic pentru rezolvarea de zi cu zi. Nu trebuie ignorată sau inhibată nici intuiția
naturală, spontană a copiilor privind operația mat ematică necesară rezolvării unei probleme sau
corectitudinea rezultatului. Achiziția operațiilor cu numere naturale presupune acumulări de
noțiuni și simboluri la nivelul vocabularului matematic, dar mai ales exersarea unor operații ale
gândirii precum gen eralizarea și abstractizarea.
În acest sens, programa recomandă evitarea impunerii achiziției elementelor de calcul
matematic, lăsând la latitudinea educatoarei decizia asupra gradului de complexitate și
profunzime a cunoștințelor propuse copiilor, alegere a făcându -se în funcție de capacitățile
intelectuale ale grupei de preșcolari și a fiecăruia în parte și de nevoile de cunoaștere exprimate
de către aceștia. Programa activităților educaționale din grădiniță formulează finalități
matematice și în privința formării conceptului de formă geometrică și a celui de măsurare.
Achiziția conceptelor de spațiu, timp, formă, contur, volum, înțelegerea conservării lungimilor,
54
suprafeței, masei sunt finalități ale acestei secțiuni ale curriculum -ului matematic specific
educației preșcolarilor, achiziții ce contribuie esențial la îmbogățirea imaginii copilului asupra
realității înconjurătoare, fizice și sociale.
Deși în programa actuală nu se face o diferențiere pe vârste a cerințelor și recomandările
de activitate matematică pot fi oferite puncte de ghidaj următoarele repere de organizare a
activităților: la 3 ani se începe cu procesul formării reprezentărilor ma tematice prin
recunoașterea și denumirea grupelor de obiecte din sala de grupă, a criteriilor (de obicei
dimensiunea) după care s -a realizat gruparea și a pozițiilor spațiale pe care le ocupă grupele de
obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea de operați i concrete cu grupele de obiecte și la gruparea
după una sau chiar două criterii (formă și mărime). La 4 ani, procesul de formare a operațiilor
intelectuale pre -matematice continuă, îmbogățindu -se capacitatea copiilor de a clasifica după
criterii variate ș i multiple, folosindu -se atât de obiecte, cât și de imagini ale acestora, copilul
preșcolar este acum capabil de o apreciere globală a cantității și de realizarea între obiecte și
grupe de obiecte.
Odată cu intrarea în perioada preșcolară mare, copilul ex ersează compararea cantităților,
fiind capabil să stabilească inegalitatea și egalitatea grupelor și, de asemenea, să ordoneze în șir
crescător și descrescător. Activitățile matematice la grupa mare trebuie să continue exersarea
capacităților anterioare, i ntroducând treptat elemente de construcție a numărului, numerație și
operații cu numere, toate acestea într -un regim de joc și activitate de manipulare concreta și
percepție. Activitățile matematice sunt în fapt finalități ale dezvoltării cognitive și ele trebuie
urmărite pe tot parcursul programelor educaționale cu preșcolarii, indiferent de aria curriculară
abordată.
„În proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților matematice în grădiniță, cadrul
didactic trebuie să pornească de la experiențele de viață și învățare ale copiilor care pot fi cu
siguranță exploatate din perspectiva competențelor și priceperilor logico -matematice solicitate.23
Jocul didactic este unul din mijloacele de bază în munca de instruire și educare a
copiilor de vârstă preșc olară. Fiecare joc didactic organizat în grădiniță are ca scop să îi învețe pe
copiii de vârstă preșcolară ceva nou, să le întărească cunoștințele și deprinderile, iar de aceea se
poate sublinia importanța deosebită a conținuturilor jocurilor didactice mat ematice.
23 Glava , Alіna, Glava, Сătălіn, Іntroduсеrе în pеdagogіa prеșсolară , Еd. Daсіa Еduсațіonal, Сluj-Napoсa, 2002 , p. 147
55
PROIECT DE ACTIVITATE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Grădinița cu Program Normal – Dobrovăț
GRUPA: mare
EDUCATOARE:
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Verde crud de primăvară
TEMA ACTIVITĂȚII : Ajutoarele primăverii
FORMA DE REALIZARE: Activitate matematică
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificare și consolidare de cunoștințe
COMPONENȚA ACTIVITĂȚII: – joc didactic – Ordonăm și numărăm
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea și verificarea număratului în limitele 1-10;
ordonarea în șir crescător și asocierea cardinalului fiecărei mulțimi.
OBIECTIVE :
O1 – Să formăm mulțimi de flori după formă și culoare;
O2 – Să așezăm în copaci flori mari/mici;
O3 – Să punem în ordine crescătoare / descrescăto are cifrele 1 -5, 1-10.
O4 – Să numărăm albine și să așezăm flori în vaze.
SARCINA DIDACTICĂ : ordonarea in șir crescător și descrescător de la 1 -5,1-10,
separarea mulțimilor după formă și culoare,descompunerea după un anumit criter iu.
REGULILE JOCULU I – jocul se desfășoară sub formă de întrecere pe echipe:
echipa buburuzelor și echipa flutu rașilor. Fiecare echipă are de rezolvat anumite sarcini.
Câștigă echipa care a adunat cele mai multe flori roșii pentru Zână .
ELEMENTE DE JOC : întrecerea, surpriza , mișcarea, așteptarea, mânuirea
materialelor, aplauzele, recompensa – flori roșii.
Metode și procedee : conversația, observația, explicația, descoperirea, demonstrația,
problematizarea, jocul didactic
Material didactic: ecusoane pentru cele două echipe, p anou pentru echipe, plicuri
cu cerințe, (elemente specifice anotimpului primăvara), jetoane cu cifre, flori, copaci,
rândunele, stup, albine, buburuze din carton decupate, boluri,lipici, plicuri cu probe/sarcini de
lucru, recompense – flori roșii.
DURATA: 30-40 minute
BIBLIOGRAFIE:
*Breben, Silvia, Gongea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, ”Metode interactive
de grup” – ghid metodic pentru învățământul preșcolar, Editura Arves, București, 2002
56
*Tătaru, Lolica, Gădălen, Mihaela, Pojar, Livia, Cosma, Mihaela, ”Activitățile
integrate, Întrebări și răspunsuri, Sugestii de proiectare și desfășurare”, Editura Casei
Corpului Didactic Cluj, Cluj – Napoca, 2009
Nr.
crt. Secvența
didactică Conținutul științific Strategiile
didactice Evaluarea
1. Moment
organ izatoric Crearea condițiilor
necesare bunei desfășurări a
activității:
Aerisirea sălii de
grupă
Amenajarea
spațiului de desfășurare a
activității
Pregătirea
materialului (demonstrativ,
distributiv)
Aranjarea scăunelelor în
semicerc conversația
2. Introdu cerea în
activitate și
captarea atenției Aduc în fața copiilor
coșulețul cu surprize pe
care Zâna Primăvară l -a
adus de dimineață, acestea
ne vor ajuta să ne jucam.
conversația
coșul Zânei
Primăvara Evaluez
capacitatea de
concentrare a
copiilor
3. Anunțarea temei și
a obiectivelor
urmărite Astăzi vom desfășura
un joc matematic,
”Ajutoarele primăverii”, în
cadrul căruia vom fi supuși
unor probe: să formăm
mulțimi de obiecte după
formă și culoare; să așezăm
în copaci flori mari/mici; să
punem în ordine
crescătoare/descrescătoare
cifrele; să lipim la panou
rândunele; să numărăm
albine și să așezăm flori în
vaze.
conversația
expunerea
explicația
„Mâna oarbă”
Evaluarea
capacității
copiilor de a se
comporta
4. Dirijarea învățării Copiii vor extrag e din
bol un ecuson, împărțindu –
se astfel pe echipe.
– se va desfășura între
două echipe: echipa
buburuzelor și echipa
fluturașilor;
– câte un membru al
fiecărei echipe va primi o
sarcină spre rezolvare;
– după fiecare probă
Explicația
„Mâna oarbă”
Conversația
Descoperirea
Ecusoane, bol
Tabela pentru
scor
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la cerințele date
57
fiecare echipă primește câte
o floare roșie la panou;
– dacă echipa adversă
răspunde corect va fi
aplaudată;
– echipa cu cele mai
multe flori roșii va fi
declarată câștigătoare și va
reuși să alunge iarna din
țară.
Constă în găsirea
răspunsurilor la câteva
ghicitori:
„Care este soluția
ghicitorilor?”
“Este simplu de făcut
După unu e trecut
Seamănă cu o lebădă,
Sigur știți e
cifra……(doi)”
”Câți iezi avea capra din
povestea lui Ion Creangă?”
(trei)
Dacă echipele răspund
corect la ghicitori vor fi
recompensate cu o floare
roșie.
Echip a care răspunde
corect este aplaudată de
echipa adversă.
Proba numărul 1.
”Separă elementele
mulțimii după
formă/culoare!”
Reprezentanții celor
două echipe vor găsi în bol
floricele de diferite forme și
culori. Sarcina va fi ca o
echipă să le separe dup ă
formă și cealaltă echipă
după culoare.
Fiecare echipă este
recompensată cu floare
roșie în funcție de răspunsul
corect.
Se aplaudă răspunsurile
corecte.
Proba numărul 2.
Împodobește copacii
cu flori mici/mari
Copiii vor găsi pe
farfurii floricele cu c are Panouri pentru
echipe
Explicația
Descoperirea
Problematizarea
Conversația
Plic cu cerința
Ghicitori
Flori roșii
Explicația
Exercițiul
Plic cu cerința
Floricele de
diferite forme și
culori
Boluri
Floare roșie
Explicația
Exercițiul
Plic cu cerința
Copaci,flori
mari și mici
Farfurii
Floare roșie
58
trebuie să împodobească doi
copaci din tablou, dar pe
care trebuie să le grupeze
în: flori mari și mici.
Fiecare echipă este
recompensată cu floare
roșie în funcție de răspunsul
corect.
Se aplaudă răspunsurile
corecte.
Proba numărul 3
”Așază cifrele în
ordine crescătoare/
descrescătoare!”
În plicul numărul 3 se
află următoarea cerință:
copiii vor găsi diferite
jetoane cu cifre pe care: o
echipă le va le așeza în
ordine crescătoare, iar
cealaltă în ordine
descrescătoare.
Fiecare echipă este
recompen sată cu floare
roșie în funcție de răspunsul
corect.
Se aplaudă răspunsurile
corecte.
Proba numărul 4.
”Câte elemente are
această mulțime?”
Plicul numărul patru:
Cele două echipe vor găsi la
panou câte un stup cu
albine. Ei vor număra
albinele și vor a socia cifra
corectă.
Fiecare echipă este
recompensată cu floare
roșie în funcție de răspunsul
corect .
Se aplaudă răspunsurile
corecte.
Proba numărul 5.
”Câte rândunele
așezi?”
Plicul cu numărul
cinci: Cele două echipe vor
găsi pe măsuță două
jetoane c u cifra 5 și cifra 10.
Ei vor avea ca sarcină la
panou să așeze rândunele
Exercițiul
Expl icația
Plic cu cerința
Jetoane cu cifre
Floare roșie
Explicația
Plic cu cerința
Stup cu albina
Jetoane cu cifre
Floare roșie
Plic cu cerința
Rândunele
Jetoane cu cifre
Floare roșie
59
atâtea cât le indică cifra.
Fiecare echipă este
recompensată cu floare
roșie în funcție de răspunsul
corect.
Se aplaudă răspunsurile
corecte.
Pe tot parcursul jocului
sunt antren ați să răspundă
toți copiii, încuraj ându -le
spiritul de competiție.
Explicația
Exercițiul
5. Obținerea
performanței Proba numărul 6.
(complicarea jocului)
”Împarte buchetul de
flori!”
Cea de -a șasea probă a
jocului va desemna echipa
câștigătoare.
Cele două echipe au ca
sarcină “să culea gă” florile
și să le așeze în cele două
vaze.
Va fi desemnată echipa
câștigătoare.
Deoarece v -ați descurcat la
probele trimise de Zâna
Primăvară. Ați dovedit că
sunteți într -adevăr
Ajutoarele Primăverii! conversația
observația
exercițiul
problematizarea
Plic cu cerința
Flori
Vaze
Floare roșie
Evaluarea
capacității
copiilor de a
lucra corect
6. Asigurarea
retenției și a
transferului Cum am demonstrat noi
Zânei Primăvara că suntem
ajutoarele ei și că putem fi
de folos?
Cum ne -am jucat noi? Conversația
Explicația
problematizarea
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la întrebări.
7. Fixarea
cunoștințelor și
aprecierea
activității copiilor Se vor face aprecieri
generale și individuale
asupra modului în care
preșcolarii au participat la
joc.
Se felicită și se
aplaudă echipa câștigătoare. Conversația
60
PROIECT DE ACTIVITATE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu program normal – Dobrovăț
GRUPA: mare
EDUCATOARE:
CATEGORIA DE ACTIVITATE: activitate matematică
TEMA: Numerația in concen trul 1 -10. Rezolvare de probleme cu 1 -2 unități.
TIPUL DE ACTIVITATE : consolidare – verificare
SUBIECTUL ACTIVITATII : Ghici, ghici!
MIJLOC DE REALIZARE : joc didactic
SCOPUL ACTIVITATII : Evaluarea capacității de a număra conștient î n
limitele 1 -10 și de a rezolva probleme de adunare și scădere cu 1 -2 unități cu și fără
suport intuitiv.
OBIECTIVE OPERATIONALE :
La sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
O1 : să numere conștient în concentrul 1 -10;
O2 : să recunoască simbolurile aritmetice „+”, “ -“, “=”;
O3 : să rezolve probleme de adunare și scădere cu 1 -2 unități concentrul 1 -10;
O4 : să explice în limbaj matematic raționamentul efectuat;
O5 : să compună probleme aritmetice fără suport intuitiv.
STRATEGII DIDACTICE :
a. metode si procedee : jocul, explicația, conversația, mânuire materialelor
b. material didactic : probleme ilustrate, jetoane cu numere și semne de operație,
table magnetice, cifre magnetice, fișe cu probleme ghicitori.
SARCINA DIDACTICA :
Să compună probleme;
Să pună problema în exercițiu;
61
Să identifice și să selecteze cifrele corespunzătoare numerelor utilizate în
problema;
Să exprime operația efectuata în cadrul problem elor prin semnele “+”, “ -“,
prin alegerea jetonului cu semnul “+”, “ -“ după caz;
Să exprime rezultatul obținut în problema prin utilizarea semnului “=”(copilul
alege și plasează corect jetonul).
REGULI DE JOC :
• grupa este î mpărțită în trei echipe;
• copilul solicitat de mine compune o problema după una din imagini;
• un reprezentant din a doua echipă pune problema sub forma de exercițiu;
• un reprezentant al celei de -a treia echipe alege jetoanele cu cifrele si
semnele corespunzătoare și scrie problema sub forma de exercițiu;
• răspunsurile corecte sunt apreciate cu aplauze și buline.
ELEMENTE DE JOC : întoarcerea planșelor cu probleme, surpriza, aplauzele,
întrecerea, mișcar ea.
Nr.
crt. Secvența
didactică Conținutul științific Strategiile
didactice Evaluarea
1. Moment
organizatoric Pentru o bună desfășurare a
activității, se vor lua
următoarele măsuri:
– aerisirea sălii de grupă;
– aranjarea mobilierului;
– pregătirea mater ialelor
necesare.
2. Introducerea în
activitate și
captarea atenției – Copii, despre ce am
vorbit ieri la cunoașterea
mediului? (animale
sălbatice)
– Ei bine, aseară am visat
ca animalele sălbatice
despre care am vorbit ieri,
râdeau de voi ca nu știți
să rezolvați probleme. Ce
spuneți le arătăm ca noi
știm sa rezolvam animale?
Copii, oare voi mai știți
să numărați pana la 10?
Voi număra cu copiii de
Conversația Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
și de a răspunde
corect la
întrebările
adresate
62
la 1 -10 o singura dată
apoi le voi dirija atenți a
spre masă.
– Ce observați pe masa
copii? (jetoane).
– Ce sunt reprezentate pe
aceste jetoane? (mulțimi de
elemente).
– Copii, cu ajutorul
acestor jetoane vom forma
șirul crescător.
– Cum se formează șirul
crescător? (se for mează de
la stânga la dreapta, de la
mulțimea cu cele mai
puține elemente la
mulțimea cu cele mai
multe elemente).
Voi solicita copiii care să
vina să așeze pe panou
mulțimile in ordine
crescătoare.
– Copii, v -ați descurcat
foarte bine dar hai sa
vedem daca va descurcați
si la probleme.
3. Anunțarea temei și
a obiectivelor
urmărite Astăzi ne vom juc a
un joc care se numește
Ghici, ghici! Și vom
demonstra animalelor ca noi
știm să rezolvăm probleme . Explicația
Conversația Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
4. Dirijarea învățării – Voi împărți copiii in trei
grupe.
– Copii, pe aceste panouri
se află planșe cu imagini
după care vom compune
probleme. Copilul numit
de mine va veni la
panou, va întoarce o
planșă, se va uita cu
atenție și va alcătui o
problema. Un alt copil din
a doua gr upă va spune
datele problemei și va
pune problema sub formă
de exercițiu. Un copil din
a treia grupă va veni la
panou, va selecta jetoanele
cu cifrele corespunzătoare
și va scrie problema sub
formă de exercițiu. Explicația
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Evaluarea
capacității
copiilor de a
rezolva corect
sarcinile date
63
Voi verifica daca au
înțeles regulile jocului.
– Mai întâi copii, vom
desfășura jocul de probă
ca să vedeți cum trebuie
să procedați.
Copilul numit va veni
la panou, va învârti
planșa și va alcătui
problema. La îndemnul
meu un a lt copil din a
doua grupa va spune
datele problemei și va
pune problema sub forma
de exercițiu. Un copil din
a treia grupa va veni la
panou și va scrie
problema sub formă de
exercițiu utilizând jetoane
cu cifrele si semnele
corespunzătoare numerelor
din problema. În același
timp copiii vor lucra pe
tabla magnetica.
Se va trece la
desfășurarea jocului.
Fiecare echipă va avea
cate două probleme : una
de adunare și una de
scădere.
1.Trei v everițe strâng alune
pentru masa. În ajutorul
lor mai vin două veverițe.
Câte veverițe strâng alune?
(3+2=5)
2.Patru rățuște se cocoțau
într-un copac. Mai vin
doua rățuște sa se joace
împreună. Câte rățuște sunt
acum?(4+2=6)
3.Un p isoi a prins șapte
pești. Tocmai a mai prins
unul . Câți pești are în
total pisoiul? (7+1=8)
4.Pe un câmp se jucau
opt iepurași. Doi au
plecat acasă. Câți iepurași
au mai rămas pe
câmp?(8 -2=6)
5.Sapte pisoi se pregăte au
de concert. Un pisoi a
răgușit și a plecat acasă.
64
Câți pisoi mai cântă?
(7-2=5)
6.Cinci căprioare pășteau
iarbă. Două căprioare au
plecat la joacă. Câte
căprioare mai pasc iarbă?
(5-2=3)
5. Obținerea
performanței Pentru obținerea
performanței voi cere
copiilor din fiecare grupă
să răspundă la câte o
problemă ghicitoare care
se vor rezolva la
flanelograf.
1.Șase rațe sunt pe lac
Încă una -i sub copac
Dacă le numeri pe toate
Cate fac,ghicești nepoate
(6+1=7)
2.Sunt opt porumbei pe
casă
Si stau bucuroși la masă
Doi zboară jos în drum
Câți au mai rămas acum?
(8-2=6)
3.Doi pisoi pândesc c -un
tel
Vor să prind -un șoricel
Și-ncă doi vin sa -i ajute
Câți pisoi pândesc în
curte? (2+2=4) Conversația
Observația
Exercițiul
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la ghic itori
6. Încheierea
activității Voi stabili echipa
câștigătoare.
Voi face aprecieri
individuale și globale. Conversația Aprecieri
verbale
65
PROIECT DE ACTIVITATE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Normal – Dobrovăț
GRUPA: mare
EDUCATOARE:
CATEGORIA DE ACTIVITATE: activitate matematică (D.Ș.)
TEMA: Caută vecinii
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare, formare de priceperi și deprinderi
SCOP: fixarea cunoștințelor cu privire la mijloacele de transport consolidarea ș i
verificarea cunoștințelor matematice prin însușirea conceptului de număr natural în limitele 1 -10,
diferențierea între ele cu un element.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să recunoască cifrele de la 1 la 10;
Să asocieze cifra numărului corespunzător;
Să numere cr escător și descrescător;
Să compare numerele și să determine vecinii numerelor;
Să determine locul fiecărui număr în șirul numeric;
Să compare grupele pentru a putea stabili vecinii ;
Să rezolve sarcinile fișei;
SARCINA DIDACTICĂ: găsirea numărului mai mare sau mai mic cu o unitate față
de numărul dat.
REGULI DE JOC: copiii se vor împărți în grupuri, alegându -și câte un conducător,
vor căuta vecinii unui număr dat, mai mare, mai mic cu o unitate.
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialului, aplauzele, întrecere a, închiderea și
deschiderea ochilor.
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, jocul
didactic, aprecieri verbale.
Materiale didactice: Scara numerică, jetoane, cifre 1 -10, panou, tăblița magnetică,
tablou reprezentând mijloace de transport (aeriene, maritime, terestre), fișe, creioane,
stimulente.
Forma de organizare: frontal, în grup, individual.
66
Nr.
crt. Secvența didactică Conținutul științific Strategiile
didactice Evaluarea
1. Moment
organizato ric Pentru o bună
desfășurare a activității, se
vor lua următoarele măsuri:
– aerisirea sălii de grupă;
– aranjarea mobilierului;
– pregătirea materialelor
necesare.
2. Introducerea în
activitate și
captarea atenției Captarea atenției se
realizează prin tr-o scurtă
poezie numărătoare:
Unu este număr mic
Doi, a mai crescut un pic
Trei, este cev a mai mare,
Patru -i cifra următoare.
Cinci și șase sunt și ei
Cu ceva ma i măricei,
Șapte șade lângă opt,
Și se crede sus de tot!
Conversația Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
3. Anunțarea temei și
a obiectivelor
urmărite Se precizează tema și
obiectivele lecției în termeni
accesibili copiilor.
– Astăzi la această
activitate vom desfășura un
joc care se numește Caută
vecinii, în care vom număra
crescător și des crescător,
vom căuta vecinii mai mici
și mai mari ai numerelor
date.
Se vor face exerciții –
joc de numărat înainte și
înapoi în concentrul 1 – 10,
și de la un număr dat.
Câte un copil va
număra și va așeza la tabla
magnetică cifrele în șir
crescător sau d escrescător,
în funcție de sarcina cerută. Explicația
Conversația
Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
4. Dirijarea învățării Amintesc din nou titlul
jocului: Caută vecinii , apoi
fixez regulile acestuia.
Copiii se împart în grupu ri.
Executarea jocului de
proba
Jocul de probă se va
executa în scopul verificării
înțelegerii regulilor de joc
de către toți copiii și a
respectării sarcinilor
didactice. Explicația
Conversația
Demonstrația
Jocul didacti c
Explicația Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la cerințe
67
Executarea jocului
propriu -zis
Se va da semnalul de
începere a jocului, timp în
care copiii numiți, dacă
răspund corect, vor fi
aplaudaț i, iar cei care
întâmpină greută ți vor fi
ajutați de colegi.
Împart fiecǎrei echipe
câte un rând de jetoane cu
cifrele de la 1 la 5.
– descopăr panoul pe
care sunt afișate 5 mijloace
de transport( mași nă,
elicopter, vapor,
autocamion, tramvai), solicit
un copil sǎ enumere
mijloacele de transport
expuse, dupǎ care solicit
începerea jocului sub formǎ
de concurs, adicǎ fiecǎrei
grupe i se va adresa câte o
întrebare pentru a primi
puncte.
Exemplu de în trebǎri
adresate copiilor legate de
panoul cu mijloace de
transport :
– Care este al treilea
mijloc de transport?
– Dar al șaptelea?
– Care este al doilea
mijloc de transport?
– Dar al șaselea?
– Care sunt vecinii
trenului?
– Dar ai
autocamionului?
– Care sunt vecinii
vaporului?
– Dar ai mașinii?
Solicit aranjarea
jetoanelor pe mǎsuțe în
ordine crescǎtoare.
Exemplu de întrebǎri
adresate copiilor în legǎturǎ
cu jetoanele:
– Care este vecinul mai
mic a cifrei 2?
– Care este vecinul mai
mic a cifrei 8?
Jocul de probă
Problematizarea
Conversația
Explicația
68
– Dar cel mai mare?
– Care sunt vecinii lui
6?
– Dar vecinii lui 4?
Complicarea jocului
În timp ce copiii
închid ochii, așez la tabla
magnetică cifra 4 cu vecinii
2 și 5. (2 -4-5)
– Este corect ? Repet
exercițiul.
Voi așeza la tabla
magnetică mai multe
mijloa ce de transport,
cerându -le copiilor să le
numere și să scoată pe
măsuțe jetonul cu cifra
corespunzătoare.
Se va stabili punctajul
fiecărei grupe desemnând
câștigătorii și încurajând
echipele învinse.
5. Obținerea
performanței Copiii vor primi fișe de
muncă independentă.
Conversația
Observația
Exercițiul
Fișă de lucru Evaluarea
capacității
copiilor de a
rezolva corect
fișa de lucru
6. Încheierea
activității Aprecierea fișelor și a
modului cum au participat
copiii la activitate. Se fac
aprecieri asupra modului de
desfășurare a activității Conversația
Aprecieri
verbale
69
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Normal – Dobrovăț
GRUPA: mare
EDUCATOARE:
TEMA ANUALĂ : „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI: „Tablou de primăvară”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ : „Parfumul primăverii”
TEMA ACTIVITĂȚII : „Grădina cu flori de primăvară “
FORME DE REALIZARE : Activitate integrată de tip interdisciplinar ALAI+ADE :
DȘ + DOS +ALAII
DȘ- Activitate Matematică „Completează tabloul” – joc didactic (consolidar ea
număratului în concentrul 1 -8 (formare de mulțimi după anumite criterii, punere în
corespondență, raportarea cantității la număr și numărului la cantitate )
DOS – Activitate practică „Grădina cu flori de primăvară” – machetă
(decupare, îndoir e, lipire)
TIPUL ACTIVITĂȚII : Verificarea și consolidarea cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor
FORME DE ORGANIZARE : Frontal, individual, pe grupuri
SCOPUL : Verificarea și consolidarea cunoștințelor legate de florile de primăvară.
OBIECTIVE OPER ATIONALE:
Să numere de la 1 la 8, recunoscând grupele cu 1 -8 obiecte și cifrele corespunzătoare;
Să opereze cu noțiuni matematice;
Să identifice și să denumească florile de primăvară, din coșul primit de la Zâna Florilor;
Să mototolească și să rupă hârtia, să asambleze formele din hârtie în vederea realizării
lucrării;
Să fie capabil să realizeze lucrări practice, valorificând deprinderile de lucru însușite;
SARCINA DIDACTICA :
Formarea de mulțimi după criterii date: formă și culoare, verbalizând acțiunea;
Stabilirea raporturilor cantitative între mulțimi prin punerea în corespondentă a
elementelor acestora;
Raportarea numărului și cifrei la cantitate și invers.
REGULILE JOCULUI:
70
sunt trei plicuri cu sarcini, care vor trebui rezolvate corect pentru a primi f iecare echipă
câte un punct;
de la fiecare grup vor veni câte 1 sau 2 copii pentru a rezolva sarcina;
sarcinile vor fi rezolvate în același timp de către ambele echipe;
vor trebui să verbalizeze ceea ce au făcut;
copiii vor fi aplaudați și recompensați dac ă rezolvă corect sarcina;
la sfârșitul jocului se vor număra punctele obținute și vom vedea cine a câștigat .
ELEMENTE DE JOC: surpriza, mișcarea, aplauzele, mânuirea materialelor,
stimularea, concursul
STRATEGII DIDACTICE:
a) Resurse umane : copiii grupei , educatoarea
b) Metode și procedee : metoda Puzzle, conversația, explicația, observația, exercițiul,
demonstrația, jocul, problematizarea, turul galeriei, brainstorming, metoda ,,piramida”, învățarea
prin cooperare, demonstrația, expunerea, ,,comunicarea r otativă”.
c) Resurse materiale: flori naturale de primăvara(lalele, narcise și zambile), jetoane cu
flori de primăvară, planșa „Cărarea din grădină ”, bucățele de iarbă (polistiren), flori din hârtie,
cifre (1 -8), lipici, hârtie verde, hârtie creponată (ver de, roz), hârtie colorată (albastră,
mov,galbena), Coșul cu flori de la Zâna Florilor, plicuri colorate, vaze , panou, medalioane cu
flori, bețișoare cu poza fiecărui copil.
d) Modalități de evaluare :
– continuă (prin observarea comportamentului, analiză asupra corectitudinii îndeplinirii
sarcinilor);
– finală (apreciere verbală asupra întregii activități desfășurate).
LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de grupă
DURATA – o zi
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculumul pentru învățământul preșcolar , (2008), București;
2. Ghid metodic: „Metode interactive de grup”, Ed. Arves.
3. Florescu, M.C. (coord.) et al. – Repere practice în stimularea creativității . Editura
Didactică și pedagogică, București, 2016.
4. „Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii” – Editura Sitech
Craiova 2010;
71
PROGRAMUL ZILEI
Activități de dezvoltare personala ( ADP )
Întâlnirea de dimineață „O ajutăm pe Zâna Florilor”
Rutina : „Am o floare bine -mi pare ” – deprinderea de a aprecia florile
Tranziția joc cu text și cânt „Bat din palme clap, clap , clap”
Activități la libera alegere ( ALA)
Artă „ Decorăm fața de masă” – pictură prin ștampilare cu cartof și folie cu bule
Joc de rol „La florărie” – exersarea formulelor uzuale de adresare
Construcții „Gărduleț pentru grădină” – bețișoare înfipte în scârț
Tranziție „Vine, vine primăvara”
Activități pe domenii experiențiale integrate de tip interdisciplinar
DS- Activitate matematică – joc didactic „Completează tabloul” – consolidarea
numerației în limitele 1 -8
Tranziție joc cu text si cant „Primăvara a sosit / Hai copii! Haideți la joc!”
DOS – Activitate practica “Grădina cu flori de primăvară” – machetă – decupare,
lipire
Tranziție joc cu text și cânt „Copăcelul ”
Activitate complementară ALA 2
Joc de mișcare „Petrecerea floricelelor muzicale” – adaptare dup ă Scaunele
muzicale
SCANARIUL ZILEI
Ziua debutează cu întâlnirea de dimineață unde se realizează intrarea în grupă împreună
cu salutul preferat al fiecărui copil. Prezența se va realiza cu ajutorul ghivecelor din pahare care
sunt lipite pe ușa de la intr are, în sala de grupă. Fiecare copil trebuie să -și așeze floarea cu poza
lui într -un pahar. La final vom obține o ușă înflorită de prezența copiilor. Florile cu pozele
copiilor absenți rămân în cutie. Copiii care au terminat, se vor așeza în semicerc, se folosesc
unele reguli de la jocul mut, până când este completată prezența cu ajutorul pozelor individuale.
Apoi îi rog pe rând, să -și așeze o altă poză individuală la starea de spirit pe care o simt ei la
momentul respectiv, voi face o poza, iar la finalul zilei vom vedea dacă aceasta s -a schimbat.
Ultimul copil care își așează poza este si reporterul de serviciu la calendarul naturii, care spune
cine este absent, ziua săptămânii și prezintă starea vremii. După completarea calendarului,
educatoarea anunță știrea zilei și anume coșul trimis de Zâna Florilor. Împărtășirea cu ceilalți
este un moment în care copiii aleși vor putea vorbi liber despre activitățile lor de acasă sau
lucruri noi cumpărate, văzute etc. Activitatea de grup „Cubul primăverii” constă în aruncarea
72
cubului de către un copil ales de bagheta fermecata prin formula recitativă „Bagheta se învârtește
și pe tine te poftește”. Copilul va arunca cubul pe covor și va primi o sarcină în funcție de
imaginea la care cubul s -a oprit. Fiecare față a cub ului are o sarcină reprezentată prin imagini:
1. Descrie – fenomene specifice anotimpului primăvara – imagine copac înflorit
2. Asociază – ghiocel cu o poezie sau un cântec învățat – imagine ghiocel
3. Analizează – părțile componente ale unei flori – imagine o fl oare
4. Denumește – toate florile de primăvară
5. Compară – anotimpul iarna cu anotimpul primăvara – imagine ninsoare si ploaie
6. Argumentează – de ce iți place primăvara ?
Tranziția joc cu text și cânt „Bat din palme clap, clap ,clap / Din picioare trap, trap, trap
/ Ne-nvârtim ne răsucim / Si la centre noi pornim” face trecerea spre activitățile la libera alegere.
Centrele deschise sunt reprezentate prin imagini. Săculețul fermecat ii ajuta pe copii să afle unde
se vor juca în acea zi, pe rând copiii vor extra ge din săculeț un jeton/ecuson care îl va trimite la
centru. Astfel la centrul Artă copiii vor picta prin tehnica ștampilării „Fața de masă” ,respectând
spațiul de lucru, folosind bucăți de cartofi și de folie cu bule pentru a îndeplini sarcina. La
centrul Joc de rol „La florărie”, copiii vor avea roluri ca vânzătorul de flori, ajutorul de vânzător
și client, va trebui să folosească formulele de politețe adecvate și cele uzuale de adresare. La
centru Construcții vor avea bețișoare colorate pe care le vor în fige într -o bucată de scârț, astfel
încât să obțină un “Gărduleț pentru grădina de flori”.
Copiii se vor roti de la un centru la altul la auzul formulei recitative „Bagheta se
învârtește pensula la știință pornește/ construcțiile la florărie pornesc etc.” După finalizarea
jocurilor, fiecare centru va avea o mică expoziție care va fi vizitată de către copii, astfel vor
vedea ce s -a lucrat la fiecare centru și se vor purta scurte discuții pe seama acestora.
Tranziția joc cu text si cant „Vine, vine primăvara / Se așterne -n toată țara/ Floricele pe
câmpii/ Hai să le adunam copii” face trecerea spre pauza de servire a gustării, apoi spre
activitatea integrata de tip interdisciplinar ADE: DS+DOS „Gradina cu flori de primăvară”.
Introducerea (captarea atenției) în activitatea de matematică se va realiza cu ajutorul
scrisorii de la Zâna Florilor. Aceasta ne spune că este supărată pentru că o rândunica înfometată
a intrat în coșul ei in care avea toate florile și i le -a amestecat, acum nu mai știe cate flori are în
coș și îi roagă pe copii să o ajute să afle acest lucru pentru a le putea planta în gradina
primăverii. Copiii o vor ajuta pe Zână prin a forma mulțimi de flori după criterii: culoare și
formă, vor număra florile și vor așeza cifra potrivită numărului de f lori.
Tranziția joc cu text și cânt „Înfloresc grădinile/ Ceru -I ca oglinda / Prin livezi
albinele au pornit colinda/ Joacă fete și băieți / Hora -n bătătură/ Ah de ce n -am zece vieți să te
cânt natură” face trecerea spre activitatea practică, înainte cop iii vor lua o scurtă pauză pentru a
73
merge la baie și pentru a bea apă, apoi spre activitatea practică „Grădina cu flori de primăvară”,
o surpriză pentru Zâna Florilor, unde copiii vor fi împărțiți în trei echipe si fiecare grupa va
realiza prin tehnici dif erite , metoda puzzle, o parte din tablou. Prima echipa va lipi iarba, a doua
echipa va face flori și frunze prin mototolire, iar ultima echipa va rupe bucățele de hârtie
colorată pentru a realiza cerul.
Activitatea integrata se va termina prin deschidere a cutiei de la Zâna Florilor și
prezentarea surprizelor pregătite pentru gradina ei. Copiii vor primi recompense și vor fi invitați
la “Petrecerea florilor muzicale” unde vor dansa și se vor distra.
Nr.
crt. Secvența
didactică Conținutul științific Strateg iile
didactice Evaluarea
1. Moment
organizatoric Asigurarea condițiilor
optime pentru buna
desfășurare a activității:
– Aerisirea salii de grupa;
– Aranjarea mobilierului;
– Aranjarea materialelor
didactice;
2. Introducerea în
activitate și
captarea at enției Se realizează cu ajutorul
cutiei surpriză și a scrisorii
primite de la Zâna Florilor în
care ne spune că e tare
supărată pentru că o
rândunică înfometată a intrat
în coș și i -a amestecat toate
florile și nu mai poate sa le
planteze în gradină pent ru că
nu mai știe câte flori are.
Astfel ne roagă să o ajutam
și ne lasă coșul cu florile
amestecate,încurcate și
bagheta sa, care poate ne va
fi de folos. La fina l, dacă
reușim să o ajutăm pe Zână
ea ne va recompensa.
Conversația
Explicația Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
și de a asculta
mesajul primit
de la Zâna
Florilor
3. Anunțarea temei și
a obiectivelor
urmărite „Vreți să o ajutăm pe
Zâna Florilor să descurce
florile încurcate de
rândunică?”
„Astăzi ne vom juca în
“Gradina c u flori de
primăvară” unde vom grupa
florile după culoare și formă,
vom număra florile și vom
încerca să le aranjăm în
grădină, apoi o să -i pregătim
Zânei un tablou surpriză ca să
nu mai fie supărată.
Conversația
Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
74
4. Dirijarea învățării Explicarea regulilor
jocului și a sarcinii didactice
Copiii sunt așezați în
semicerc, bagheta Zânei se
plimbă de la unul la altul prin
rostirea formulei „Bagheta
pornește și la tine se oprește”.
Copilul la care se oprește va
veni și va forma o grupă de
flori după criteriul culoare și
formă, așezând apoi florile
într-o gradină, pe panou.
Dacă rezolvă corect sarcina
este aplaudat, dacă greșește,
copiii vor sesiza greșeala și
prin sintagma “ Te ajut eu” vor
sări în ajuto rul său.
Jocul de proba
Se va desfășura jocul de
probă pentru a se asigura
înțelegerea regulilor și a
sarcinii.
Jocul propriu – zis
Formula recitativă
„Bagheta pornește și la tine se
oprește” alege copilul care va
lua din coșul cu flori
amestecate, flori d e aceeași
formă și culoare pe care le va
așeza în grădină.
Varianta I
În coșul Zânei mai
descoperim câteva plicuri ce
conțin imagini cu alte
simboluri ale primăverii,
amestecate (flori, pomi,
insecte, nori, etc.).
Educatoarea va alege cu
bagheta un copi l care va veni
și va scoate doar un plic, iar
apoi va trebui să realizeze
sarcinile din el.
– Ni se cere să
completăm tabloul din
gradină cu aspectele de
primăvara ce lipsesc.
Se vor scoate din plicuri
imaginile reprezentative și se
vor lipi pe panou, ast fel încât,
la final să avem un Tablou al
grădinii primăvara. Toata
acțiunea se va verbaliza și la Explicația
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Problematizar
ea
Conversația
Exercițiul
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la cerințe
75
unele sarcini, copiii vor avea
de despărțit în silabe
cuvintele de pe imagini, vor
trebui să spună cu ce
sunet/litera începe cuvântul,
ce au mai învățat legat de acel
cuvânt (cântec sau poezie),
etc.
Copiii aleși de baghetă
vor veni și vor rezolva
următoarele cerințe:
a) Ia mulțimea narciselor
din plic și așeaz -o în gradina
Zânei (planșa), de jos in sus.
b) Ia mulțimea rămasă și
așeaz -o în grădină deasupra
mulțimii f lorilor. Desparte în
silabe cuvântul care
reprezintă imaginea pe care o
găsești în plic.
După ce copiii așează pe
panou toate imaginile din
plicuri, educatoarea cere să se
stabilească raporturile
cantitative între mulțimi prin
punere în corespondență a
elementelor acestora ( mai
multe, mai puține, tot atâtea).
Bagheta Zânei Florilor va
alege pe rând alți copii care
vor număra obiectele fiecărei
grupe și vor așeza sub fiecare
mulțime cifra
corespunzătoare numărului
elementelor din grupa
formată în gradină.
Varianta II
În coșul Zânei mai este o
cutie care conține numere de
la 1 la 8 și un plic. În plic
scrie ca pe rând să vină alți
copii și să așeze cifrele la
mulțimile corespunzătoare
(ex. Pe soare vor pune cifra
1). Copiii aleși vor veni si vor
lua din cut ie o cifră pe care va
trebui să o lipească pe
mulțimea care are tot atâtea
elemente câte indică cifra. Se
va proceda la fel cu toate
cifrele până la terminarea lor
din cutie.
76
Complicarea jocului
Copiii se vor așeza la
măsuțe, vor intui fișa primită
și vor rezolva sarcinile date,
lucrând independent după
cum urmează:
a) Unește grupa cu cifra
corespunzătoare.
b) Numără florile
fiecărei grupe și scrie pe
eticheta cifra.
c) Pune în vază tot atâtea
flori câte iți arată cifra de pe
ea.
d) Colorează prima, a
treia și a șase a floare,
încercuiește a cincea și
ultima.
Tranziția joc cu text si
cant „Înfloresc grădinile” îi
duce pe copii la baie .
5. Obținerea
performanței Prin jocul de mișcare
„Trenulețul florilor” copiii se
așează la măsuțe în echipe cu
ajutorul educatoarei.
Intuirea materialului de pe
măsuțe
„Ce ați primit pe măsuțe?
(materiale p entru activitatea
practica și lalele roșii,
galbene și albastre,
simbolizând culoarea fiecărei
echipe)
„Ce putem face cu ele?”
Comunicarea sarcinii de lucru
Se face fiecărei echipe în
parte, educatoarea
deplasându -se la fiecare masă
să explice sarcina.
Prima echipa: lalea roșie
Sarcina: Lipiți lalele si fâșiile
de hârtie verde pe toata
suprafața primită, realizând
astfel iarba din gradină.
A doua echipă: lalea galbenă
Sarcina: Mototoliți hârtia
verde și roz, lipiți -o pe
crenguțele copacului pentru a
realiza copacul înflorit.
A treia echipă: lalea albastră
Sarcina: Rupeți hârtia galbenă
și hârtia albastră, lipiți -o în Conversația
Observația
Explicația Evaluarea
capacității
copiilor de a
lucra corect
77
conturul norilor și soarelui.
Exerciții de încălzire a
mâinilor si degetelor
„Mișcam degețelele,/ Batem,
batem palmele /Scuturam
covoarele/ S i la treaba
mâinile”
Activitatea în grup
Fiecare echipă lucrează
colaborând în vederea
realizării sarcinii primite.
Analiza imaginii reconstituite
La finalul activității fiecare
echipa își alege un lider care
vine în fața grupei și prezintă
lucrarea realiz ată de echipa
lui, denumește subiectul și
explică tehnica prin care s -a
realizat lucrarea. Lucrarea
este expusă pe tabla
magnetică.
La fel se procedează cu toate
echipele, lucrarea fiecăreia
întregind tabloul final.
După reîntregirea
imaginii se adresează
întrebări:
Ce imagine s -a obținut?
Ce titlu putem să -i dăm
lucrării?
6. Asigurarea retenției
și a transferului Se realizează prin
întrebări :
„Cum am ajutat -o noi pe
Zâna Florilor să nu mai fie
supărată? Și ce surpriză i -am
făcut?” Conversația
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
la întrebări.
7. Evaluarea
activității Se realizează prin pași
de dans pe „Floricelele
muzicale”. Conversația
8 Încheierea
activității Se mulțumește copiilor
pentru ajutorul dat, oferindu –
le flori , dulci uri drept
recompense. Conversația
78
CAPITOLUL 3
ROLUL, LOCUL Ș I METODOLOGIA JOCULUI DIDAC TIC
MATEMATIC LA PERȘ COLARII DIN GRUPA MARE
Am abordat în cadrul cercet ării pedagogice tema Rolul, locul si metodologia jocului
didactic matematic la pre școlarii din grupa mare, deoarece una dintre cele mai importante forme
de manifestare a copilului este jocul, sursa cea mai bogat ă de energie pentru dezvoltarea,
forma rea și educarea copilului de vârst ă preșcolar ă.
Parcurgând partea de documentare și informare asupra temei de cercetare, se poate
preciza faptul c ă jocul didactic contribuie sistematic la l ărgirea, precizarea, fixarea, aprofundarea
și sistematizarea cuno ștințelor însu șite prin posibilitatea pe care o d ă de a fi reluat într -un cadru,
într-un context sau într -o form ă nouă.
3.1. Tipul cercetării
Făcând referire la tipul cercet ării pe care am realizat -o, pot preciza faptul c ă aceasta este
o cercetare de tip can titatativ -calitativ ă. Astfel, prima parte a cercet ării este de tip cantitativ, fiind
aprofundat ă în partea a doua în care am dezvoltat partea calitativ ă.
În prima parte a cercet ării am realizat un experiment prin intermediul c ăruia am introdus
jocul didact ic matematic ca variabil ă dependent ă a cercet ării, apoi la finalizarea experimentului,
am aplicat un ghid de interviu adresat cadrelor didactice care predau în diferite medii de predare,
pentru a vedea care este opinia acestora legat ă de utilizarea jocului didactic matematic la
preșcolarii din grupa mare. Partea a doua a cercet ării va pune accentul pe partea calitativ ă, în
aceast ă parte urm ărindu -se aspectele utiliz ării jocului didactic prin intermediul anchetei prin
tehnica interviului.
3.2. Ipoteze de luc ru, scop și obiective ale cercetării
Ipoteza de lucru a cercet ării abordate a fost generat ă de necesitatea g ăsirii unor r ăspunsuri
la o serie de întreb ări frecvente care îl fr ământ ă adesea pe cadrul didactic:
Cum putem face accesibile cuno ștințele matemati ce la vârsta pre școlarit ății știind cât sunt
de dificile no țiunile cu care opereaz ă aceast ă știință?
Care sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cuno ștințe ?
Cum se pot armoniza cele dou ă cerin țe aparent contradictorii: nevoia copilului de a
se juca și obiectivele instructiv -educative pe care și le propun cadrele didactice ?
Aceste fr ământ ări au generat ipotezele de lucru ale cercet ării (ipoteza general ă și
ipotezele specifice), pe care le voi descrie în continuare.
79
Ipoteza general ă: Rolul, locul si metodologia jocului didactic matematic la pre școlarii
din grupa mare în relație cu particularit ățile individuale sau de grup ale copiilor, duc la
optimizarea activit ății didactice, la îmbun ătățirea rezultatelor școlare și la modalit ăți
comportame ntale dezirabile.
Ipoteze specifice : Pornind de la considerentul c ă jocul didactic este o form ă de
învățământ prin joc cu un con ținut variat și func ționalitate multipl ă alături de celelalte
mijloace de realizare a activit ăților matematice la grup a mare, am considerat c ă aplicându -l în
procesul instructiv -educativ din gr ădiniță voi contribui la dezvoltarea capacit ăților intelectuale
ale pre școlarilor.
Dacă rolul jocul didactic este considerat activitatea de baz ă în stimularea gândirii copiilor
preșcolari, fiind bine ales, organizat, îndrumat, desf ășurat în mod sistematic în func ție de natura
sau con ținutul obiectivului, integrat și utilizat preponderent în toate tipurile de activit ăți
matematice ca form ă de activitate și ca metod ă de predare -învățare-evaluare, atunci însu șirea
noțiunilor matematice se formeaz ă și se dezvolt ă într-un ritm rapid, cu o motiva ție sporit ă,
îmbun ătățind semnificativ performan țele copiilor pre școlari din grupa mare în înv ățarea
matematicii.
Dacă se aplic ă ghidul de interviu cadrelor didactice care lucreaz ă în medii de predare
diferite (urban sau rural), se pot contura aspecte relevante ale utiliz ării jocului didactic matematic
la grupa mare, sco țându -se în eviden ță modalit ățile prin care este utilizat și valorizat în cadrul
activit ăților sau se pot identifica elementele perturbatoare în desf ășurarea acestuia.
Deoarece cercetarea pe care o voi prezenta în continuare este de tip constatativ -calitativ ă,
am stabilit urm ătoarele scopuri ale cercet ării:
identificarea și precizarea locului și rolului jocului didactic în însu șirea cuno ștințelor
matematice la copiii pre școlari de grup ă mare, ca form ă de activitate în gr ădiniță și ca metod ă de
predare -învățare-evaluare;
identificarea aspectelor relevante prin intermediul c ărora este uti lizat jocul didactic
matematic în cadrul activit ăților desf ășurate la grupa de către cadrele didactice din înv ățământul
preșcolar care lucreaz ă în diferite medii de predare (urban sau rural) și care pot împ ărtăși prin
intermediul întreb ărilor care le sunt adresate în cadrul interviului, sau exemplificând și motivâ nd
diferite aspecte din experien ța profesional ă.
Din ipotezele de la care am pornit cercetarea și din scopul cercet ării deriv ă următoarele
obiective ale cercet ării:
evaluarea obiectiv ă a cuno ștințelor, capacit ăților proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilit ăților matematice dobândite de pre școlari pân ă la debutul grupei mari;
80
înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor ob ținute la probele de evaluare din
perioa da constatativ ă și din perioada finaliz ării cercet ării, urm ărind eviden țierea progresului
realizat de copiii pre școlari;
utilizarea în cadrul grupului experimental, în mod constant, a unor strategii variate și
atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvolt ării gândirii logice a copiilor
preșcolari, fiind reflectate în progresul și îmbun ătățirea performan țelor acestora;
valorificarea rezultatelor cercet ării în vederea eficientiz ării demersurilor didactice
ulterioare; formularea întreb ărilor cuprinse în ghidul de interviu adresat cadrelor didactice;
aplicarea interviului pentru cadrele didactice;
identificarea modalit ăților de valorizare a jocului didactic în cadrul activit ăților
matematice la grupa mare de c ătre cadrele didactice, ca so luție de optimizare a activit ății
didactice;
analiza și interpretarea datelor;
stabilirea concluziilor finale ale cercet ării.
3.3. Lotul de subiecți
În partea de cercetare cantitativ ă am apelat la un lot de subiec ți reprezentat printr -un
număr de 25 de co pii pre școlari din grupa mare de la Gr ădinița cu Program Normal Dobrovăț .
Preșcolarii au vârste cuprinse între 5 -6/7 ani, iar efectivul de copii al grupei este format din 13
fete și 12 b ăieți. Colectivul grupei, numit lot de subiec ți, nu a fost selec ționat, a fost un grup
omogen.
În partea de cercetare calitativ ă am apelat la un lot de subiec ți reprezentat printr -un
număr de șase cadre didactice, trei dintre acestea fiind din mediul rural, trei fiind din mediul
urban. Cadrele didactice intervievate au vârs te cuprinse între 23 și 60 de ani.
3.4. Metodele de investigație și etapele cercetării
În aceast ă parte a cercet ării sunt prezentate metodele de investiga ție utilizate și cele patru
etape ale cercet ării: etapa constatativ ă, etapa formativ -ameliorativ ă, etapa de evaluare final ă și
etapa de aplicare a interviului.
3.4.1. Metodele de investigație utilizate
Pe parcursul cercet ării pedagogice privind rolul, locul si metodologia jocului didactic
matematic la pre școlarii din grupa mare voi descrie metodele de in vestiga ție utilizate pe
parcursul cercet ării:
81
Experimentul ca metod ă de cercetare cantitativ ă;
Interviul ca metod ă de cercetare calitativ ă;
Observa ția ca metod ă de cercetare;
Testul docimologic;
Studiul documentelor școlare;
Metoda statistic ă.
În cadrul c ercet ării cantitativ -calitative am folosit urm ătoarele metode de investiga ție:
A. Experimentul ca metod ă de cercetare cantitativ ă
Metoda de baz ă folosit ă a fost cea experimental ă. Fiind vorba de un experiment integrat
în procesul de înv ățământ, a fost tr ansformat treptat într -o activitate. În condi țiile acestui tip de
experiment copiii nu au cunoscut interven țiile mele și nu au sesizat modific ările introduse în
organizarea procesului de înv ățământ. Prin aceast ă metod ă am introdus datele dorite prin jocuri
didactice, am furnizat fapte provocate special pentru ra ționamentul experimental al studiului.
Acest studiu a avut caracterul unui experiment de instruire în care s -a desf ășurat o activitate
formativ ă cu copiii.
B. Interviul ca metod ă de cercetare calitativ ă
În cadrul cercet ării am utilizat ancheta prin interviu care este o metod ă de
cercetare calitativ ă, iar ca mijloc de aplicare a acestei metode am utilizat interviul. Interviul este
o întrevedere dedicat ă unei convorbiri în care convorbirea est e orientat ă și condus ă de către o
persoan ă al cărei statut de intervievator este, de cele mai multe ori, sesizat de c ătre interlocutori,
în scopul culegerii de informa ții pe o temă determinat ă. Chiar și în cazul interviurilor calitative
nestructurate, care au caracterul unor discu ții libere și deschise, în care rolul conduc ător al
intervievatorului este mai mult sau mai pu țin mascat, convorbirea p ăstreaz ă, în diferite propor ții,
caracterul s ău dirijat, focalizat tematic și orientat spre culegerea de informa ții de la interlocutori.
C. Observa ția ca metod ă de cercetare
Pe lâng ă metoda de baz ă, cea experimental ă, am mai folosit și metoda observ ării. Metoda
observ ării a fost folosit ă ca punct de plecare pentru experiment și ca o confirmare a ipotezei de
lucru. Observa ția s-a efectuat cu diferite ocazii și anume: cu prilejul probelor experimentale, cu
prilejul diferitelor activit ăți matematice și la libera alegere a copiilor. În tot acest timp am
încercat s ă nu le las niciodat ă copiilor b ănuiala c ă sunt supu și observa ției. Observarea mi -a
înlesnit adunarea unor date și fapte. Datele observa ției îmbinate cu cele ob ținute în celelalte
82
metode de investiga ție folosite mi -au permis s ă înțeleg mai bine unele aspecte ale investiga ției,
stadiul în care se g ăsesc copiii, progresele f ăcute și lacunele.
D. Testul docimologic
Testul docimologic este un sistem de probe precise care se folosesc în cercetarea
pedagogic ă potrivit caracterului s ău esen țial ca instrument de m ăsurare obiectiv ă a
randamentului copilului. În cadrul p roiectului de cercetare m -am folosit de aceast ă metod ă de
investiga ție înregistrând rezultatele copiilor prin num ărare la începutul studiului, deci la
începutul experimentului și la finele experimentului, comparativ. Testul este considerat ca fiind o
probă standardizat ă care vizeaz ă determinarea cât mai exact ă a gradului de dezvoltare a unei
însușiri psihice sau fizice și trebuie s ă îndeplineasc ă anumite condi ții de: standardizare,
etalonare, fidelitate și validitate. În conceperea testelor s -a avut în vede re principiul accesibilit ății
și al trecerii de la simplu la complex, fiind aplicate copiilor în mai multe etape.
E. Studiul documentelor școlare și al produselor activit ăților copiilor: Am studiat
,,Curriculum pentru educaț ia timpurie” , diferitele culege ri legate de înv ățământul pre școlar, am
studiat situa ția fiec ărui copil, a fi șelor de lucru, a caietelor folosite în diferite activit ăți. Acest
lucru mi -a permis s ă fac aprecieri asupra evolu ției copiilor.
F. Metoda statistic ă
Metoda statistic ă a fost înt rebuin țată în dubla sa calitate: de metod ă de investiga ție și de
metod ă de prelucrare și interpretare a datelor culese în cadrul experimentului și a cercet ării
efectuate pe parcursul anului școlar.
3.4.2. Etapa constatativă
S-a desf ășurat pe parcursul anu lui școlar, la grupa mare, în cadrul c ăreia, prin intermediul
unor probe sub form ă de exerci ții-joc, am urm ărit cunoa șterea stadiului în care se g ăsesc copiii la
începutul experimentului din punct de vedere al reprezent ărilor matematice.
Astfel, am aplicat un set de trei probe de evaluare:
Prob ă privind sesizarea nivelului de cuno ștințe referitoare la mul țimi;
Prob ă privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane;
Prob ă pentru verificarea cuno ștințelor privind numera ția.
83
Descrierea și interpretarea probelor de evaluare aplicate în etapa constatativ ă
a cercet ării:
Proba nr. 1 – Prob ă privind sesizarea nivelului de cuno ștințe referitoare la mul țimi
Obiectiv : recunoa șterea și construirea independent ă, prin desen, a mul țimii reprezenta te
figural și stabilirea de echivalen ță sau non -echivalen ță între submul țimile incluse.
Conținutul probei : fiecare copil prime ște o fi șă de lucru care se poate vedea în Anexa 1.
La tablă am și eu o fi șă identic ă, iar copiii sunt aten ți la explicarea cerin țelor de pe fi șă. Copiii
lucreaz ă concomitent cu mine și verbalizeaz ă rezultatul ac țiunii.
În continuare voi prezenta cerin țele fi șei de lucru care vizeaz ă cuno ștințele copiilor
preșcolari referitoare la mul țimi.
Forma ți mul țimea fetiț elor și mul țimea baie ților, prin încercuire;
Forma ți perechi între elementele celor dou ă mulțimi formate, ducând c âte o linie de
la fiecare fetiță la fiecare bă iat;
Pune o stelu ță sub mul țimea care are mai pu ține elemente.
Interpretarea rezultatelor: La aceast ă probă de evaluar e din etapa constatativ ă au
participat to ți cei 25 de copii pre școlari ai grupei mari , iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt
următoarele:
C.A. – Comportament atins: 12
C.D. – Comportament în dezvoltare: 11
N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucr at independent fi șa de lucru, iar rezultatele probei de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno ștințelor referitoare la mul țimi poate fi reprezentat ă prin urm ătoarea
histogram ă:
Figura 1. Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare nr. 1 privind ses izarea
cunoștințelor referitoare la mulțimi din etapa constatativă
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin12 11
2 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 1 privind sesizarea cunoștințelor referitoare la
mulțimi în perioada constatativă
84
Proba nr. 2 – Proba privind reprezent ările corecte despre formele geometrice plane
Obiectiv: formarea mul țimilor dup ă form ă, mărime, culoare și observarea diferen țelor.
Conținutul probei : fiecare copil prime ște câte o trus ă Dienes cu 18 piese: form ă (cerc,
pătrat, triunghi), culoare (ro șu, galben, albastru) și mărime (mare, mic). Desf ășurarea probei:
pentru forma pieselor : Copiii trebuie s ă așeze mul țimea cercurilor în diagrama
roșie, mulțimea p ătratelor în diagrama albastr ă și mul țimea triunghiurilor în diagrama galben ă;
pentru culoarea pieselor : Copiii trebuie s ă așeze mul țimea pieselor ro șii într -un
coșuleț și mul țimea pieselor albastre în al doilea co șuleț; rămân în afar ă mulțimea pies elor ce nu
sunt nici ro șii și nici albastre (sunt galbene) ;
pentru m ărimea pieselor : Copiii trebuie s ă așeze mul țimea pieselor ro șii mici în
diagrama roșie și mul țimea pieselor mari albastre în diagrama albastr ă; rămân în afar ă mulțimea
pieselor ro șii mar i, albastre mici și mul țimea pieselor galbene mari și mici.
Interpretarea rezultatelor : La aceast ă probă de evaluare din etapa constatativ ă au
participat to ți cei 25 de copii pre școlar i ai grupei mari , iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt
următoarele:
C.A. – Comportament atins: 8
C.D. – Comportament în dezvoltare: 15
N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucrat individual, iar dup ă rezolvarea sarcinii ace știa utilizaz ă verbalizarea
adecvat ă. Rezultatele probei de evaluare nr. 2 privind reprezent ările corecte despre figurile
geometrice plane poate fi reprezentat ă și prin urm ătoarea histogram ă:
Figura 2. Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare nr. 2 privind
reprezentările corecte despre figurile geometrice plane din etapa constatativă
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin8 11
2 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 2 privind reprezentările corecte despre figurile
geometrice din perioada constatativă
85
Proba nr. 3 – Prob ă pentru verificarea cuno ștințelor privind numera ția
Obiectiv: diferen țierea prin aprecierea și sesizarea rela țiilor cantitative, prin punerea în perechi a
elementelor a dou ă mulțimi; formarea de mul țimi cu tot atâtea elemente, mai multe/ mai pu ține.
Conținutul probei : fiecare copil din grup ă prime ște o fi șă de lucru care se poate vedea în
Anexa 2 și cuprinde diferite sarcini/ cerin țe:
Deseneaz ă tot atâtea flori câț i fluturi sunt, astfel încât la sfâr șit fiecare fluture s ă aibă câte o
floare;
Formeaz ă, prin încercuire, mul țimea baloanelor și mul țimea steguletelor. Forma ți perechi între
elementele celor dou ă mulțimi;
Desena ți o bulin ă albastr ă sub mul țimea cu mai multe elemente.
Interpretarea rezultatelor : La aceast ă probă de evaluare din et apa constatativ ă au participat to ți cei
25 de copii pre școlari ai grupei mari, iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
C.A. – Comportament atins: 11
C.D. – Comportament în dezvoltare: 13
N.S. – Necesit ă sprijin: 1
Cele mai frecvente gre șeli au apărut la desenarea florilor care s ă reprezinte tot atâtea elemente câț i
fluturi sunt și la precizarea mul țimii cu mai multe elemente. Fiecare copil a lucrat individual, iar dup ă
rezolvarea sarcinii, rezultatele probei de evaluare nr. 3 privind verificar ea cuno ștințelor copiilor privind
numera ția poate fi reprezentat ă și prin urm ătoarea histogram ă:
Figura 3. Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare nr. 3 privind
verificcarea cunoștințelor privind numerația din etapa constatativă
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin11 13
1 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 3 privind verificarea cunoștințelor privind
numerația
86
Concluzii desprinse dup ă aplicarea probelor de evaluare din etapa constatativ ă
În urma probelor aplicate copiilor în etapa constatativ ă a reie șit că o parte din pre școlari
întâmpin ă probleme privind operarea cu diferite mul țimi, recunoa șterea formelor g eometrice și
recunoa șterea cifrelor sau a punerii lor în coresponden ță cu num ărul de obiecte corespunz ător.
Raportat la num ărul de 25 de pre școlari testa ți, s-au înregistrat gre șeli în cazul tuturor celor trei
probe de evaluare din perioada constatativ ă, iar aceast ă situa ție este redat ă în tabelul urm ător:
Nr.
crt. Denumirea probei de
evaluare din etapa
constatativă Nr. de copii
testați C.A.
(Comportament
atins) C.D.
(Comportament
în dezvoltare) N.S. (Necesită
sprijin)
1. Probă privind sesizarea
cunoștinț elor referitoare la
mulțimi 25 12 11 2
2. Probă privind reprezentările
corecte despre figurile
geometrice plane 25 8 15 2
3. Probă pentru verificarea
cunoștințelor privind
numerația 25 11 13 1
Tabelul 1: Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de evaluare din etapa constatativ ă
Având în vedere aceste concluzii desprinse în urma aplic ării probelor din etapa
constatativ ă, pentru etapa ameliorativ ă mi-am propus folosirea jocului didactic, urm ărind
conținutul no țional prev ăzut pentru activit ățile m atematice.
3.4.3. Etapa formativ – ameliorativă
S-a desf ășurat pe parcursul anului școlar, la gr upa mare, Grădinița cu Program Normal
Dobrovăț și am efectuat în cadrul activit ăților matematice a unor jocuri didactice ce au r ăspuns
obiectivelor generale.
Obiectivele care s -au reg ăsit și în jocurile didactice aplicate sunt, dup ă cum urmeaz ă:
-perceperea unor no țiuni referitoare la mul țimile de obiecte;
-formarea reprezent ărilor corecte despre figuri și forme geometrice plane (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptung hi);
– formarea de mul țimi dup ă însușirea lor de form ă, mărime, culoare, grosime și observarea
diferen țelor;
-familiarizarea cu numerele 1 -10; num ărarea con știentă; asocierea num ăr-cantitate și invers;
87
Acționând în limitele posibilit ăților, am avut tot t impul în vedere ca prin procedeele de
lucru folosite s ă realizez obiectivele matematice din ciclul pre școlar. Am folosit cu prec ădere
jocul didactic, ca metod ă de înv ățare, dar mai ales d e consolidare, ori de câte ori momentul a
permis, în func ție de obie ctivele activit ăților.
De asemenea, pot spune c ă am ob ținut rezultate bune în ceea ce prive ște formarea și
consolidarea no țiunilor legate de pozi țiile spa țiale, de formare de reprezent ări despre forme
geometrice plane, precum și în formarea reprezent ării corecte despre num ăr și numera ție.
Exerci țiile și jocurile efectuate au fost gradate pe de o parte în func ție de scopul propus,
iar pe de alt ă parte, în func ție de anumite particularit ăți de vârst ă ale copiilor. Al ături de jocurile
didactice organizate în c adrul activit ăților matematice am folosit și scurte fi șe de lucru sau unele
exerci ții în cadrul activit ăților la libera alegere a copiilor, care s -au desf ășurat individual sau cu
întreaga grup ă, utiliz ându -se material individual, fi șe scrise (desenate), ia r unele probe aplicate
fiind orale. Ele pot fi aplicate în diferite variante în func ție de obiectivul urm ărit, de nivelul de
cuno ștințe pe care -l posed ă copiii și de nivelul grupei la care se aplic ă.
Menționez c ă atât jocurile didactice amintite cât și fișele-exerci ții prezentate s -au folosit
în concordan ță cu obiectivul activit ății în care au fost a plicate. Având în vedere consta tările
făcute la începutul experimentului, am selectat exerci ții și jocuri didactice, fi șe de lucru, menite
să elimine caren țele constatate. De asemenea, am ata șat la anexe un proiect de activitate care se
poate vedea în Anexa 3 .
Concluzii cu caracter constatativ:
Folosindu -mă de metodele de investiga ție amintite, am putut constata c ă la activit ățile în
care am folosit ca metod ă de învățare jocul didactic matematic, copiii și-au însu șit cu u șurință
cuno ștințele. Acest lucru se reflect ă în rezultatele ob ținute de pre școlarii grupei mari de la
Grădinița cu Program Normal Dobrovăț la activit ățile matematice.
În urma aplic ării pe scar ă largă a jocului didactic matematic, a fost vizibil ă scăderea
greșelilor între etape ini țială și final ă a experimentului.
Prin intermediul jocului didactic matematic, copiii au ob ținut performan țe pe care în
activit ățile exterioare jocului nu le -au putut at inge. Prin utilizarea pe scar ă largă a jocului
didactic matematic sau a unor elemente de joc, în majoritatea activit ăților matematice, copiii au
fost mereu solicita ți să gândeasc ă, să manipuleze diferite juc ării, să interac ționeze cu colegii, să-
și exprime nedumeririle și greut ățile întâmpinate în în țelegerea sarcinilor primite, s ă aprecieze și
să corecteze ac țiunile colegilor. Pa rticipând direct la jocurile di dactice organizate în cadrul
activit ăților matematice, rezolvând sarcinile acestuia, copiii și-au format mai u șor diferite
reprezent ări matematice, toate ajutând la dezvoltare a capacit ăților intelectuale ale acestora.
88
Folosind aceast ă metod ă de înv ățare se elimin ă șablonul, rigiditatea, variantele de
desfășurare a jocului asigurând momente redresatoare ale aten ției și interesul pentru activitate.
Influen ța jocului didactic matematic asupra dezvolt ării capacit ăților intelectuale este
permanent ă, direct ă și de o mare intensitate, ceea ce -i mărește considerabil valoarea educativ ă.
În aceast ă parte a cercet ării am selectat o serie de instrumente de lucru pentru cele trei
tipuri de jocuri didactice (de formare de mul țimi, logico -matematice, de numera ție) și jocuri
diverse pentru opera țiile aritmetice.
Jocuri didactice de formare de mul țimi – au aceea și struct ură general ă, dar sarcina de
învățare implic ă exerci ții de: imitare, grupare, separare și triere, exemplificare și vor conduce la
dobândirea abilit ăților de identificare, triere, selectare și formare de mul țimi. Am selectat, creat,
organizat și desf ășurat următoarele jocurile:
Să culegem fructe!
Să facem ordine!
Găsește locul potrivit!
Jocul – Să culegem fructe !
Obiectiv: consolidarea deprinderii de alc ătuire de grupuri de obiecte dup ă criteriul culorii
și al formei; dezvoltarea bazei senzoriale prin ac țiunea copilului cu obiectele și însu șirile lor pe
baza percep țiilor și reprezent ărilor cu privire la form ă și culoare.
Material didactic : doi pomi (din crengi) reprezentând un m ăr și un p ăr; mărul are mere
verzi și roșii confec ționate din carton, iar p ărul are pere verzi și galbene din acela și material;
două coșulețe, unul cu imaginea unei pere și altul cu imaginea unui m ăr și patru l ăzi pentru
depozitarea fructelor.
Regulile jocului : vor fi numi ți câte doi copii care vor culege fructele indicate de
imagine a de pe co șul înmânat de e ducatoare. Fructele culese (dou ă) sunt a șezate în co ș și aceea și
copii verbalizeaz ă acțiunea îndeplinit ă.
Desf ășurarea și con ținutul jocului : Vor fi solicita ți câte doi copii care vor primi câte un
coș. Ei vor culege din pom câte două fructe din cele desenate pe imaginea de pe co ș (mere sau
pere). Vor veni în fa ța copiilor, le vor ar ăta și vor spune: Eu am cules o grup ă de mere ro șii (sau
verzi, dup ă caz); Merele au forma rotund ă sau, dac ă vor culege pere, vor preciza forma și
culoarea, ca și la mere. Aceia și copii vor duce co șurile cu fructe la cele dou ă lăzi. Merele vor fi
așezate într -o lad ă, iar perele în alt ă ladă. În felul acesta vor fi culese toate merele și perele, fiind
solicita ți alți copii.
89
Complicarea jocului: Copiilor l i se va atrage aten ția asupra culorilor merelor din l ădițe
(roșii și verzi) și a perelor (verzi și galbene). Pentru a fi duse la c ămară ele vor fi sortate pe
culori. Atât lada cu mere cât și cea cu pere, vor fi r ăsturnate în locuri diferite și va începe
sortarea. Vor fi numi ți patru copii: unul sorteaz ă merele ro șii, altul merel e verzi, altul perele
galbene și altul perele verzi. Sortarea se face prin întrecere, apoi fiecare copil motiveaz ă
acțiunea. ( Eu am grupa merelor roșii. Merele au form ă rotund ă). Când copiii închid ochii se
ascunde una din l ăzi. Ei deschid ochii și copilul numit precizeaz ă care grup ă de fructe lipse ște.
(Lipse ște grupa merelor ro șii.).
Valoarea formativ ă a jocului: Jocul didactic matematic organizat le place copiilor, iar
aceștia rezolvă sarcinile jocului cu destul ă ușurință. Datorit ă elementelor de joc folosite, to ți
copii sunt antrena ți. Jocul contribuie la formarea reprezent ărilor cu privire la form ă și culoare,
dezvoltând în acela și timp dragostea de munc ă, aten ția copiilor și toto dată contribuie la formarea
unui limbaj matematic adecvat.
Jocul – Să facem ordine
Obiectiv: alcătuirea de grupuri de obiecte dup ă criteriul culorii, al formei și al m ărimii;
dezvoltarea spiritului de observa ție și a independen ței în ac țiune.
Material di dactic : raft gol, juc ării de diferite culori, forme și mărimi.
Regulile jocului : copiii trebuie s ă aranjeze juc ăriile pe raft dup ă indica țiile date de
educatoare, verbalizând fiecare ac țiune.
Desf ășurarea jocului : Copilul numit de educatoare vine la raft și va a șeza din gr ămada
de jucării astfel: juc ăriile ro șii pe primul raft, juc ăriile galbene pe al doilea raft, iar cele albastre
pe al treilea raft. Dup ă ce așează jucăriile, copilul verbalizeaz ă acțiunea astfel: „Toate juc ăriile
roșii le-am așezat pe prim ul raft… ”. Răspunsurile corecte vor fi semnalizate prin b ătăi din palme,
iar cele gre șite prin b ătăi din picioare și apoi corectate.
Complicarea jocului :
Varianta I: jucăriile vor fi a șezate pe raft astfel: ma șinutele mari pe un raft, iar cele mici
pe al doilea raft – criteriul de form ă și mărime.
Varianta II : jucăriile vor fi așezate astfel: mingile ro șii și mari pe un raft, iar cele mici și
roșii pe alt raft.
Valoarea formativ ă a jocului didactic : Prin intermediul acestui joc didactic matematic
copiii preșcolari ai grupei mari au triat juc ăriile dup ă criteriul formei, m ărimei și al culorii, iar
prin verbalizarea ac țiunilor s -a dezvol tat limbajul matematic specific.
90
Jocul – Găsește locul potrivit !
Obiectiv : separarea, gruparea, ordonarea în șir cresc ător, de la cel mai îngust pân ă la cel
mai lat, num ărarea obiectelor.
Material didactic: pentru fiecare copil câte un co șuleț cu creioane scurte și lungi, sfoar ă
groas ă și sub țire, panglici late și înguste; pentru educatoare 5 panglici de diferite culori și lățimi.
Regula jocului : la comanda educatoarei, copiii vor grupa obiectele dup ă criteriile:
grosime, lungime, l ățime, apoi vor ordona în șir cresc ător panglicile (pornind de la cea mai
îngust ă până la cea mai lat ă).
Desf ășurarea și con ținutul jocului : La comanda cadrului didactic copiii vor începe s ă
lucreze alc ătuind grupuri de obiecte dup ă form ă (grupa be țelor, grupa sforilor și grupa
panglicilor). Dup ă terminarea grup ării, copiii vor fi solicita ți să spun ă ce au format. În urma
îndeplinirii sarcinii, educatoarea atrage aten ția copiilor s ă priveasc ă grupurile formate și să spun ă
dacă toate obiectele din acela și grup sunt la fel. De exemplu: „Cum sunt creioanele ?” (unele
lungi, altele scurte), „Dar sforile cum sunt ?” (groase și sub țiri), „Panglicile cum sunt? ” (late și
înguste). Educatoarea le cere copiilor s ă găseasc ă locul potrivit pentru fiecare obiect din grup ă,
formând grupuri de creioane lungi ș i scurte, sfori groase și sub țiri, panglici late și înguste.
Complicarea jocului : se vor ordona cele cinci panglici de la masa educatoarei pe
flanelograf în șir cresc ător dup ă dimensiuni (de la cea mai îngust ă la cea mai lat ă). La aceast ă
acțiune vor fi solicita ți 2-3 copii care, la terminarea aranj ării panglicilor în șir cresc ător, le vor
număra prin încercui re.
Valoarea formativ ă a jocului : jocul ajut ă la perfec ționarea deprinderilor copiilor de a
opera cu grupuri de obiecte dup ă criteriile de grosime, lungime și lățime, contribuie la cultivarea
spiritului de observa ție și a aten ției.
Jocuri didactice matema tice de numera ție – contribuie la consolidarea și verificarea
deprinderilor de a șezare în perechi, comparare, num ărare con știentă, de exersare a cardinalului și
ordinalului, de familiarizare cu opera ții aritmetice și de formare a ra ționamentelor de tip
ipotetico -deductiv. Am selectat, creat, organizat și desf ășurat urm ătoarele jocuri :
Rățuștele pe lac
Al câtelea flutura ș a zburat ?
Cine știe câ știgă!
91
Jocul – Rățuștele pe lac
Obiectiv: aranjarea obiectelor în sistem liniar orizontal, formarea num ărului 8 prin
adăugarea câte unui obiect, num ărarea obiectelor.
Material: pentru fiecare copil câte un co șuleț cu 8 boboci, boabe de porumb și un
cartona ș care reprezint ă lacul; pentru educatoare o ra ță – jucărie.
Regula jocului : copiii iau de pe lac câte un bobo c , îl așează în sistem liniar orizontal și
numără prin încercuire.
Desf ășurarea și con ținutul jocului: Cadrul didactic le spune copiilor din grupa mare c ă
rățuștele sunt pe lac, moment în care to ți copiii a șează bobocii pe cartonul de culoare albastr ă.
Când educatoare pronun ță cuvântul mac, toți copiii iau de pe lac un boboc și îl așează pe mas ă în
fața lor de la stânga l a dreapta. Copilul în dreptul c ăruia educatoarea a șează rața va num ăra
bobocii de pe mas ă prin încercuire. Ceilal ți copii fac la fel, num ărând în gând.
Complicarea jocului : Copiii vor scoate din co șuleț pentru fiecare boboc de ra ță câte un
bob de porumb. Educatoarea întreab ă: „Câte boabe de porumb a ți scos și de ce? ”; răspuns: „Am
scos 7 boabe de porumb, fiindc ă sunt 7 boboci de ra ță.” Apoi , educatoarea pronun ță cuvântul
mac de mai multe ori (de exemplu de 6 ori), iar copiii trebuie s ă așeze pe lac tot atâ ția boboci de
rață de câte ori s -a pronun țat cuvântul mac. Copiii verbalizeaz ă și motiveaz ă fiecare ac țiune.
(Am a șezat pe lac șase boboc i de ra ță pentru c ă dumneavoastr ă ați spus de ș ase ori cuvântul mac)
Valoarea formativ ă a jocului: Acest joc a ajutat copiii în consolidarea num ăratului în
limitele 1 -8, înt ărindu -și deprinderea de a a șeza și a num ăra obiectele în sistem liniar orinzontal
de la stânga la dreapta, prin încercuire. De asemenea, s -a realizat rapor tarea num ărului la
cantitate și exersarea aten ției prin analizatorii vizuali și auditivi. Acest joc se poate realiza în
consolidarea numerelor naturale în concentrul 1 -10.
Jocul – Al câtelea flutura ș a zburat ?
Obiectiv: recunoa șterea și determinarea locului unui num ăr în șirul numeric și al
numerelor cu care se învecineaz ă, prin intermediul numeralului ordinal.
Material didactic: cinci vaze de flori, cinci flutura și decupa ți din carton, ascu țitori
și creioane colorate.
Regula jocului: copiii ascult ă întrebarea cadrului didactic, gândesc asupra sensu lui
întreb ării și apoi se anun ță individual la r ăspuns; copiii vor închide și deschide ochii la semnal
92
(bătăi din palme, clop oțel). Va r ăspunde copilul care a dovedit aten ție și spirit de observa ție și
câștigă cel care a dat cele mai bune r ăspunsuri și a lucrat cel mai repede.
Desf ășurarea și con ținutul jocului: Copiii stau în semicerc la m ăsuțe, în fa ța lor pe o mas ă sunt
așezate șapte vaze cu flori, flutura șii sunt așezati pe o placă de polisti ren, iar în co șulețele de pe
măsuțele copiilor sunt a șezate ascu țitori și creioane colorate. Se intuie ște materialul distributiv și
cel demonstrativ, num ărându -se de c ătre un copil, prin încercuire, vazele de pe mas ă și num ărul
de flori din fiecare (Prima vaz ă are o floare, a doua vaz ă are dou ă flori… și a șaptea vaz ă are șapte
flori). Copiii sunt invita ți să închid ă ochii, la o b ătaie din palme. În acest timp, cadrul didactic va
lua un f luture de pe polisti ren și îl va a șeza pe o floare dintr -o vaz ă. Când cadrul didactic bate de
două ori din palme, copiii deschid ochii și sunt ruga ți să observe ce s -a schimbat pe masa din fa ța
lor în timp ce au ținut ochii închi și. „Un fluture a zburat de pe polisteren și s-a așezat pe o vaz ă
de flori.; Pe a câta vază s-a așezat? ” Copilul num ără pe a câta vaz ă s-a așezat fluturele și apoi
numără și florile din vaza respectiv ă.
Se procedeaz ă la fel, pân ă ce pe fiecare vaz ă este câte un fluture. Împr eună cu copiii se
stabile ște primul, al doilea….al ș aptelea fluture, d e la stânga la dreapta, în func ție de cum s -a
așezat: pe prima vaz ă, pe a doua etc. Dup ă anun țarea titlului jocului, explicarea și demonstrarea
jocului , se desf ășoară jocul propriu -zis: „Al câ telea flutura ș a zburat? ”. La o b ătaie din palme to ți
copiii închid ochii, timp în care educatoarea ia un fluture de pe o floare și-l așează pe polestiren.
La dou ă bătăi din palme, copiii deschid ochii și răspund la întrebarea: „Al câtelea flutura ș a
zbura t?”. Jocul se repet ă de mai multe ori.
Complicarea jocului : Copiii vor scoate mai întâi creioanele colorate și le vor a șeza în
fața lor una lânga alta, de la stânga la dreapta. Se va stabili primul și ultimul creion colorat. Mai
departe, copiii au sarcina să ascund ă în spatele lor al doilea creion, apoi al patrulea creion,
ultimul creion …, pân ă când se vor epuiza toate variantele. Se va procede în mod similar și cu
ascuțitoarele, cu deosebirea c ă trebuie ascunse, deodat ă, câte dou ă ascuțitori Exemplu:
„Ascunde ți prima și a treia ascuțitoare .” Copiii sunt mereu solicita ți să verbalizeze ac țiunea
efectuat ă. La sfâr șitul jocului, copiii trebuie s ă rezolve sarcinile unei fi șe de lucru (Flutura șii și
florile) , în care vor avea de rezolvat unele sarcini de lucr u. În continuare voi prezenta cerin țele
de pe fi șa de lucru, iar con ținutul acesteia se poate vedea în Anexa 4.
Încercuie ște cu ro șu a doua și a patra floare;
Deseneaz ă câte un flutura ș deasupra primei și ultimei flori;
Încercuie ște cu albastru al saptele a flutura ș.
93
Valoarea formativ ă a jocului: Prin intermediul acestui joc, copiii și-au consolidat
deprinderea de a num ăra pân ă la sapte, respectân d succesiunea numerelor, deprin derea de a
folosi corect numeralele ordinale, pentru a stabili locul fiecărui num ăr în șirul natural al
numerelor, deprinderea de a respecta acordul dintre numeralul și substantivul pe care -l înso țesc.
Prin participarea activ ă și con știentă la desf ășurarea acestui joc, copiii au avut prilejul de a -și
dezvolta spiritul de ob serva ție, a memoriei vizuale, a aten ției voluntare, a perspicacit ății și a
rapidit ății în gândire și formarea st ăpânirii de sine și a unei atitudini corecte în joc.
Jocul – Cine știe câ știgă
Obiectiv : num ărarea obiectelor, raportarea num ărului la can titate.
Material didactic : cuburi, mingi, p ăpuși, găleți, ciuperci, buline, ecusoane flori, jetoane
cu imagini diverse de la 1 -10.
Regula jocului: copiii vor lucra la indica țiile educatoarei, prin întrecere.
Desf ășurarea și con ținutul jocului: Copiii sunt împărțiți în dou ă echipe: echipa
narciselor și echipa lalelelor. Fiecare echip ă are câte o floare. Se va lucra succesiv, dar cu sarcin ă
didactic ă identic ă. Pentru fiecare r ăspuns corect, echipa va primi câte o floare albastra. La sfâr șit
va câ știga echipa care are cel mai mare num ăr de flori albastre. Astfel dac ă echipa narciselor va
primi sarcina: „Așează pe placa de polisti ren tot atât ea cuburi de câte ori bat din p alme .” (s-a
bătut de opt ori), iar echipa lalelelor vor avea aceea și sarcin ă cu deosebirea că se va bate de șapte
ori. Jocul se repet ă de mai multe ori.
Complicarea jocului: Regulile nu se vor schimba, doar sarcinile: Așezați tot atâtea
ciuperci câte g ăleți sunt!. Modalitatea de punctare a echipelor r ămâne identic ă cu cea anterioar ă.
La sfâr șit, ultima prob ă va avea urm ătoarea sarcin ă: Câte un membru din fiecare echip ă, va veni
și va pip ăi dintr -un sac juc ăriile. Trebuie s ă le numere în gând, s ă așeze pe placa de polisteren tot
atâtea buline câte juc ării a num ărat prin pip ăire.
Valoarea formativ ă a jocului : Acest joc a oferit posibilitatea de a verifica și fixa, în
acela și timp, cuno ștințele referitoare la folosirea corect ă a numeralului cardinal, raportarea
numărului la cantitate prin antrenarea analizatorilor auditivi, vizuali și tactili. În ace lași timp,
jocul a contribuit la dezvoltarea spiritului de întrecere, la consolidarea deprinderii de a lucra în
echip ă.
Jocuri logico -matematice – sunt jocuri didactice matematice ce introduc, în verbalizare,
conectorii și opera ții logice și urm ăresc forma rea abilit ăților pentru elaborarea judec ăților de
valoare și de exprimare a unit ăților logice. Ele ofer ă posibilitatea familiariz ării copiilor cu
94
opera țiile cu mul țimi. Am selectat, creat, organizat și desf ășurat urm ătoarele jocuri logico –
matematice:
Caut ă figurile geometrice !
Așează-mă la căsuța mea !
Cum este și cum nu este aceast ă piesă ?
Jocul – Caut ă figurile geometrice !
Obiectiv: consolidarea cuno ștințelor privind forma și mărimea figurilor geometrice;
dezvoltarea spiritului de întrecere.
Mate rial didactic: pentru fiecare copil trusa Logi I pus ă într-un co șuleț, un personaj de
la teatrul de p ăpuși.
Regulile jocului : copiii vor c ăuta în co șuleț piesele indicate de personajul de la teatrul de
păpuși, care va controla, va îndruma și îi va aprecia pe cei care execut ă corect sarcina.
Desf ășurarea și con ținutul jocului: Copiii vor fi a șezați la mese câte doi, iar mesele
sunt aranjate sub form ă de clas ă. Ei vor intui materialul din fa ța lor: un co șuleț cu piese de
construit. Se aud b ătăi în u șă, sose ște personajul de la teatrul de p ăpuși, care vrea s ă realizeze cu
copiii din grupa mare un joc nou: „Caut ă figurile geometrice !”. Educatoarea interpreteaz ă rolul
păpușii și explic ă imediat jocul: copiii vor trebui s ă așeze pe mas ă formele și mărimile indica te
de personajul respectiv care controleaz ă și apreciaz ă. Astfel, li se cere copiilor: „Căutați piesele
pătrate!, C ăutați cercurile!, C ăutați cercuri mari!, C ăutați piese rotunde! , C ăutați triunghiurile!,
Căutați dreptunghiurile !, etc.” După fiecare ac țiune, piesele se pun la loc, în co șuleț. La
întrebarea p ăpușii: „Ce-ai găsit?”, copiii vor r ăspunde: „Am g ăsit pătrate, Am g ăsit cercuri mari
etc.” Păpușa va aprecia răspunsurile corecte care vor fi aplaudate. La sfâr șitul jocului copiii vor
primi o fi șă de lucru care se poate vedea în Anexa 5 și are urm ătoarea cerin ță:
Colora ți pătratele cu verde, cu galben triunghiurile, cu roș u cercurile și cu
albastru dreptunghiurile.
Valoarea formativ ă a jocului : acest joc aduce o contribu ție important ă în formarea
repezent ărilor despre formele geometrice (cerc, p ătrat, triunghi, dreptunghi), contribuind în
acela și timp la dezvoltarea aten ției și a deprinderii de a lucra independent.
95
Jocul – Așează-mă la căsuța mea!
Obiectiv: consolidarea deprinderii de a recunoa ște și de a separa piesele trusei dup ă cele
trei forme înv ățate: p ătrat, cerc, triunghi și folosirea corect ă a atributului piesă triunghiular ă sau
pe scurt triunghi.
Material: trusa format ă din 18 piese, trei c ăsuțe făcute din carton tridimen sional, fiecare
avân d forme diferite: c ăsuță în form ă de p ătrat, c ăsuță în form ă rotund ă și căsuță în form ă
triunghiular ă și Ursuleț (un personaj – păpușă marionet ă).
Regula jocului : copilul indicat de educatoare ac ționeaz ă conform cerin ței și verbalizeaz ă
acțiunea.
Desf ășurarea și con ținutul jocului: În fața copiilor, pe o mas ă, se vor afla piesele trusei
acoperite cu o pânz ă. Ursuleț ul anun ță copiii c ă prietenii lui, transforma ți de Zâna Rea din
poveste în piese geometrice, s -au rătăcit și îi roag ă să-i ajute, s ă ajung ă fiecare la c ăsuța lui.
Copiii ale și de Ursuleț vor alege câte o pies ă geometric ă de pe mas ă și o vor a șeza la c ăsuța
corespunz ătoare formei ei: cercurile la c ăsuța cercurilor, p ătratele la c ăsuța de form ă pătrată, iar
triunghiurile la căsuța de form ă triunghiular ă. Fiecare ac țiune trebuie s ă fie verbalizat ă și
motivat ă. Exemplu: „Am ales un triunghi și l-am a șezat la c ăsuța în form ă triunghiular ă pentru
că au aceea și form ă.”
Complicarea jocului : Cadrul didactic le cere copiilor s ă închid ă ochii, timp în care
schimb ă 1-2 piese între ele. Copiii trebuie s ă sesiseze ce s-a schimbat, și să verbalizeze „Ați pus
un triunghi în căsuța pătratelor și un p ătrat în c ăsuța cercurilor .” La sfâr șit, Ursuleț ul, drept
recompens ă, le va da copiilor câte o foa ie pe care este desenat un robot din forme geometrice,
care trebuie colorat. Aceast ă fișă se poate vedea în Anexa 6.
Copiii vor rezolva urm ătoarele cerin țe: Coloreaz ă roboțelul astfel: cu albastru
triunghiurile, cu galben cercurile și cu ro șu pătratele.
Valoarea formativ ă a jocului : jocul contribuie la formarea reprezent ărilor depre formele
geometrice: cerc, p ătrat și triunghi, la dezvoltarea spiritului de ordine și la îmbog ățirea
vocabularului matematic cu cuvintele piesă, triunghi, mul țime.
96
Jocul – Cum este și cum nu este aceast ă piesă?
Obiectiv: denumirea corect ă a atributelor pieselor cu ajutorul nega ției și
intuirea complementarei unei mul țimi.
Material: trusa Dienes, f ără dreptunghiuri.
Regula jocului : copilul indicat alege piesa preferat ă și va s pune mai întâi atributele pe
care le are; alt copil precizeaz ă ce însu șiri nu are piesa în compara ție cu celelalte piese .
Desf ășurarea și con ținutul jocului:
Jocul se poate desf ășura cu întreaga grup ă de copii sau pe grupuri mici. Un copil va alege
o pies ă geometric ă și denume ște atributele pe care le are: „Aceasta este o pies ă geometric ă de
form ă rotund ă, mare, ro șie și groas ă.” În acela și fel vor fi descrise mai multe piese geometrice.
Complicarea jocului : în continuarea jocului copiii sunt invita ți să precizeze ce însu șiri
nu are piesa pe care o alege, în compara ție cu celelalte piese ale trusei: „Piesa mea nu este
albastr ă, nu este galben ă, nu este groas ă, nu este mic ă, nu are form ă de triunghi, nici rotund ă.”
Prin repetarea jocului vor fi îndruma ți să sesizeze variabilele fiec ărui atribut, indiferent în ce
ordine expun și să le nege pe toate acelea pe care piesa nu le posed ă. La sfâr șitul jocului , copiii
vor primi o fi șă de lucru care se poate vedea în Anexa 7 , pentru jocul Cum este și cum nu este
aceas tă piesă și cuprinde urm ătoarele cerin țe:
Coloreaz ă toate figurile geometrice ce nu sunt cercuri;
Taie cu o linie figurile geometrice ce nu sunt nici ro șii, nici galbene.
Valoarea formativ ă a jocului : acest joc consolideaz ă cuno ștințele referitoare la form ă,
culoare, m ărime și grosimea pieselor, dar și la formarea deprinderii de a descrie piesele înv ățate
cu ajutorul nega ției.
Jocuri pentru opera ții aritmetice – conform curriculumului prescolar este prev ăzut ca
obiectiv cadru Dezvoltarea capacit ății de rez olvare de situa ții problematice, prin achizi ția de
strategii adecvate , iar pentru atingerea acestui obiectiv, copiii vor fi pu și în situa ția de a efectua
opera ții de adunare și de sc ădere cu 1 –2 unit ăți, în limitele 1 –10, precum și în situa ția de
acompune și rezolva probleme simple, implicând adunarea/ sc ăderea în limitele 1 -10. Am
selectat, creat, organizat și desf ășurat o serie de : exerci ții-ghicitori, probleme -ghicitori, poezii –
numărători, cântece și poezii alerte, pove ști bine cunoscute care stimuleaz ă numărarea și
problemele ilustrate.
Probleme -ghicitori: pentru consolidarea deprinderilor de a num ăra în intervalul 0 -10, se
poate folosi jocul didactic „Zece negri mititei ”. Scopul jocului este consolidarea deprinderilor de
97
numărare în intervalul 0 -10. Cad rul didactic recit ă pe rând fiecare problem ă-ghicitoare iar copiii
vor fi aten ți pentru a da r ăspunsul corect.
Exerci ții ghicitori pentru care se folosesc materiale ilustrative adecvate. Aceste
exerci ții-ghicitori sunt de fapt versuri atractive care stârne sc interesul copiilor și pot fi rezolvate
sub forma unor probleme ilustrate. Astfel pentru a solicita copiii s ă gândeasc ă fără efort prea
mare și să calculeze cu pl ăcere în cadrul activit ăților matematice de predare, de consolidare sau
de evaluare, se pot folosi diverse exerci ții-ghicitori . Aceste exerci ții-ghicitori, fiind redate cu
ajutorul imaginilor devin un mijloc eficient în asimilarea cuno ștințelor copiilor, într -o manier ă
atractiv ă, dup ă cum urmeaz ă:
Poezii -num ărători: care pot fi utilizat e cu mare succes antrenându -i pe copiii pre școlari
spre a se întrece s ă le recite.
Cântece și poezii alerte: cuprind num ărători și care, prin ritm și melodie, fac mult mai
ușoară memorarea. Ele pot fi inventate chiar de educatoare.
98
Pove ști bine cunoscute c are stimuleaz ă num ărarea: trei iezi, șapte pitici, etc. Alte
povestiri pot fi create de educatoare tocmai pentru a da prilej copiilor de fiecare dat ă să numere
până la 3, pân ă la 5, pân ă la 10, etc. De câte ori spune poezii, pove ști sau cânt ă cântece cu
numărători, educatoarea trebuie s ă utilizeze pe cât posibil mijloace care s ă pună în eviden ță
faptul c ă adăugarea unui num ăr nu înseamn ă doar ad ăugarea unui cuvânt, ci a unui nou element.
Probleme ilustrate: ce pot fi folosite în cadrul jocurilor didactice m atematice din
grădiniță . În continuare voi da un exemplu de astfel de problem ă în care copiii trebuie s ă rezolve
și să încercuiasc ă sau s ă coloreze c ăsuța cu cifra corespunz ătoare rezultatului corect.
Cadrele didactice din înv ățământul pre școlar pot utiliza în cadrul activit ăților matematice
probleme ilustrate pentru a dezvolta creativitatea copiilor. Astfel de probleme ilustrate se pot
vedea în Anexa 8.
99
Se pot expune probleme ilustrate f ără a se enun ța datele problemei, iar astfel copiii sunt
puși în situa ția de a compune probleme dup ă imaginile prezentate, vor formula întrebarea
potrivit ă și vor rezolva problema prin opera ția corespunz ătoare. În rezolvarea acestora, copiii pot
lucra frontal, pe grupuri sau ind ividual, efectuând ope rația sugerat ă de problem ă.
3.4.4. Etapa de evaluare final ă
Etapa de evaluare final ă cuprinde evaluarea rezultatelor din cadrul cercet ării. Astfel, la
finalizarea cercet ării am avut în vedere evaluarea rezultatelor ob ținute de copii, progresul realizat
de aceștia în formarea de reprezent ări matematice, ca urmare a aplic ării experimentului. Î n acest
scop am aplicat la sfâr șitul anului școlar al grupei mari, probele aplicate la începutul cercet ării, la
începutul experimentului, cu deosebirea c ă au fost date sub form ă de jocuri didactice, fi șe de
lucru și nu numai sub form ă de exerci țiu-joc, a șa cum s -a procedat la începutul experimentului,
adică în prima parte a cercet ării.
În continuare voi enumera și descrie con ținutul probelor aplic ate la sfâr șitul cercet ării:
Proba privind sesizarea nivelului de cuno ștințe referitoare la mul țimi se poate vedea
în Anexa 9 și are urm ătoarele cerin țe:
Formeaz ă mulțimea albinuțelor și deseneaz ă alăturat tot atâtea floricele câ te albinuțe
sunt.
Formeaz ă mulțimea păpușilor , num ără păpușile și une ște mul țimea lor cu cifra
corespunz ătoare.
Deseneaz ă tot atâtea buline câte arat ă cifra.
Interpretarea rezultatelor de la proba de evaluare nr. 1 la finalizarea cercet ării:
La aceast ă probă de evaluare din etapa constatativ ă au particip at to ți cei 25 de copii
preșcolar i ai grupei mari , iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
C.A. – Comportament atins: 16
C.D. – Comportament în dezvoltare: 7
N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucrat independent fi șa de lucru , iar rez ultatele probei de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno ștințelor referitoare la mul țimi la finalizarea cercet ării poate fi reprezentat ă
și prin urm ătoarea histogram ă:
100
Figura 4. Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare nr. 1 privind sesizarea
cunoștințelor referitoare la mulțimi la finalizarea cercetării
Prob ă privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane se poate vedea
în Anexa 10 și are urm ătoarele cerin țe:
Num ără figurile geometrice și deseneaz ă în spa țiul al ăturat tot atât ea buline. Găsește cifra
potrivit ă fiecărei mul țimi.
Uniți punctele și colora ți figurile geometrice care v ă plac.
Uniți figurile geometrice de aceea și form ă.
Interpretarea rezultatelor la proba de evaluare nr. 2 la finalizarea cercet ării:
La aceast ă probă de evaluare din etapa constatativ ă au participat to ți cei 25 de copii
preșcolar i ai grupei mari , iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
C.A. – Comportament atins: 19
C.D. – Comportament în dezvoltare: 5
N.S. – Necesit ă sprijin: 1
Fiecare cop il a lucrat individual, iar rezultatele de la finalizarea cercet ării a probei
de evaluare nr. 2 privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane poate fi
reprezentat ă și prin urm ătoarea histogram ă:
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin16 7 2 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 1 privind sesizarea cunoștințelor referitoare la
mulțimi la finalizarea cercetării
101
Figura 5. Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare nr. 2 privind
reprezentările corecte despre figurile geometrice plane la finalizarea cercetării
Proba pentru verificarea cuno ștințelor privind numera ția se poate vedea în Anexa
11 și are urm ătoarele cerin țe:
Încercuie ște cifra potriv ită numărului de flutura și;
Asociaz ă fiecărei mul țimi de flori cu cifra corespunz ătoare;
Deseneaz ă în căsuța goal ă tot atâtea liniu țe câte albinu țe sunt.
Interpretarea rezultatelor la proba de evaluare nr. 3 la finalizarea cercet ării:
La aceast ă probă de evaluare din etapa constatativ ă au participat to ți cei 25 de copii
preșcolar i ai grupei mari , iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
C.A. – Comportament atins: 22
C.D. – Comportament în dezvoltare: 2
N.S. – Necesită sprijin: 1
Fiecare copil a lucrat individual, iar dup ă rezolvarea sarcinii, rezultatele probei de
evaluare nr. 3 privind verificarea cuno ștințelor copiilor privind numera ția poate fi reprezentat ă și
prin urm ătoarea histogram ă:
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin19
5 2 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 2 privind reprezentările corecte despre figurile
geometrice plane la finalizarea cercetării
102
Figura 6. Rezul tele obținute de copii la proba de ev aluare nr. 3 privind verificarea
cunoștințelor privind numerația la finalizarea cercetării
Referitor la rezultatele ob ținute de copiii pre școlari la cele trei probe de evaluare la
finalizarea cercet ării, la grupa la care predau pot spune c ă se poate vedea și din urm ătorul tabel:
Nr.
crt. Denumirea probei de
evaluare din etapa
constatativă Nr. de copii
testați C.A.
(Comportament
atins) C.D.
(Comportament
în dezvoltare) N.S. (Necesită
sprijin)
1. Probă privind sesizarea
cunoștințelor referitoare la
mulțimi 25 16 5 2
2. Probă privind reprezentările
corecte despre figurile
geometrice plane 25 19 5 1
3. Probă pentru verificarea
cunoștințelor privind
numerația 25 22 2 1
Tabelul 2 : Rezultatele obținute de copii la cele trei probe de evaluare la finalul cerce tării
Obiectivele acestor probe de evaluare au fost descrise în cadrul etapei constatative a
investiga ției.
3.4.5. Etapa de aplicare a interviului
Partea a doua a cercet ării pune accentul pe partea calitativ ă, iar pe parcurs se vor urm ări
aspecte ale util izării jocului didactic prin intermediul anchetei pe baz ă de interviu care este o
metod ă de cercetare calitativ ă. Ca mijloc de aplicare a acestei metode am utilizat interviul, iar
ghidul de interviu se poate vedea în Anexa 12.
C.A. –
Comportament
atinsC.D. –
Comportament în
dezvoltareN.S. – Necesită
sprijin22
2 1 Rezultatele obținute de copii la proba de evaluare
nr. 3 privind verificarea cunoștințelor privind
numerația la finalizarea cercetării
103
Ghidul de interviu elaborat și utilizat are întreb ări deschise care pot oferi r ăspunsuri
ample despre importan ța utiliz ării jocului didactic în cadrul activit ăților matematice. Cercetarea
de tip calitativ abordat ă se va axa pe activit ățile matematice care se desf ășoară în cadrul
grădiniței, al grupei mari care face referire la perioada de vârstă 5-6/7 ani. Prin formularea unor
serii de întreb ări cuprinse în ghidul de interviu se dore ște identificarea valoriz ării jocului didactic
în cadrul activit ăților de c ătre cadrele didactice, ca soluție de optimizare a activit ăților didactice
la pre școlarii din grupa mare. Întreb ările formulate în ghidul de interviu în prima parte vizeaz ă
anumite aspecte legate de vârst ă, vechime în înv ățământ, grade didactice, etc. Urm ătoarea parte
care cuprinde întreb ările care vor viza r ăspunsuri și argumentarea.
Prezentarea strategiei de e șantionare calitativ ă:
Am încercat s ă identific, prin intermediul cercet ării calitative care este opinia cadrelor
didactice din diferite medii de predare (rural sau ur ban), r eferitoare la rolul, locul jocului didactic
în cadrul activit ăților matematice din gr ădiniță, iar r ăspunsurile la întreb ările adresate vor pune
accentul pe activit ățile matematice pentru grupa mare. Cadrele didactice intervievate vor motiva
și vor exemplif ica aceste aspecte la acest nivel de înv ățământ.
Am selectat atât cad re didactice care sunt la încep ut de drum, care au gradul didactic
definitiv, dar și cadre didactice cu gradul didactic I. De asemenea, pot preciza c ă unele cadre
didactice au studii medi i, iar altele au studii superioare. O parte dintre cadrele didactice
intervievate lucreaz ă în aceea și unitate de înv ățământ în care lucrez și eu (în mediul rural), îns ă
am adresat întreb ările și cadrelor didactice din mediul urban. Aceast ă selec ție a cadre lor
didactice intervievate se încadreaz ă cercet ării calitative.
Prin intermediul aceatei cercet ări calitative rolul meu a devenit cel de intervievator, iar
prin intermediul întreb ărilor adresate cadrelor didactice am încercat s ă aflu care este opinia
acestora referitoare la rolul, locul jocului dicatic în cadrul activit ăților matematice din
grădiniță.
Interviul a fost aplicat în func ție de disponibilitatea persoanelor intervievate de a
formula r ăspunsuri argumentate din experien ța profesional ă acumulat ă până în momentul de
față. Păstrând o oarecare propor ție legat ă de cele dou ă medii de predare, urban și rural, am
încercat s ă surprind aspectele relevante ale cercet ării de tip calitativ, pentru a culege date cu
privire la rolul, locul și importan ța jocului di dactic , la formele pe care le îmbrac ă jocul didactic
în cadrul activit ăților matematice din înv ățământul pre școlar, al grupe i mari, pentru nivelul de
vârst ă de 5-6/7 ani, precum și în ce m ăsură se îmbun ătățește progresul copiilor în procesul
instructiv -educativ și performan țele acestora.
104
În cadrul primei p ărți a interviului am structurat preambulul urmat de o serie de date
prin care cadrele didactice trebuie s ă specifice anumite date personale care r ămân confiden
țiale.
Cadrele didactice care au fost interv ievate lucreaz ă în înv ățământul pre școlar, iar
pentru o mai bun ă ilustrare a r ăspunsurilor date de acestea în prima parte a interviului în care li
se cereau o serie de date personale, am realizat Tabelul 3 intitulat Datele personale de
identificare a cadre lor didactice intervievate în care am surprins aceste aspecte ale
eșantionului:
Nr.
crt. Cadru
didactic Specializare Vârsta Vechime
în înv. Grad
didactic Nivelul de
pregătire Mediul
de
predare
1. C.V. Educatoare 60 ani 40 ani I Studii medii,
Liceu pedagog ic Rural
2. M.B. Educatoare 23 ani 0-2 ani Deb. Studii medii,
Liceu pedagogic Rural
3. T.I. Prof. pt. înv.
preșc. 58 ani 38 ani I Studii
superioare, Nivel
licență Rural
4. A.V. Prof. pt. înv.
preșc. 60 ani 40 ani I Studii
superioare, Nivel
licență Urban
5. A.D. Prof. pt. înv.
preșc. 26 ani 5 ani Def. Studii
superioare, Nivel
masterat Urban
6. C.N. Prof. pt. înv.
preșc. 45 ani 14 ani II Studii
superioare, Nivel
licență Urban
Tabelul 3: Datele personale de identificare a cadrelor didactice intervievate
Interviul aplicat a avut ca scop identificarea aspectelor relevante prin care este utilizat
jocul didactic în cadrul activit ăților matematice desf ășurate în înv ătamântul pre școlar. Prin
intermediul preambulului din interviu, reiese faptul c ă cele șase cad re didactice intervievate au
vârsta cuprins ă între 23 și 60 de ani.
Nu am ales un lot de subiec ți omogen din punctul de vedere al vârstei, al vec himii în
învățământ sau al nivelului de pregătire, pentru a identifica diferen țele existente în percep ția
acest ora despre jocul didactic utilizat în cadrul activit ăților matematice la copiii din grupa mare,
de utilizarea acestuia, precum și varietatea de jocuri pe care obi șnuiesc cadrele didactice s ă le
utilizeze la grup ă în timpul pred ării, consolid ării sau evalu ării.
105
Aplicarea instrumentelor de cercetare
În urma aplic ării interviului pentru cadrele didactice din înv ățământul pre școlar am aflat
care este p ărerea colegelor și am observat o diferen țiere în m ăsură mai mic ă sau mai mare a
răspunsurilor date. Aceast ă diferen țiere ar putea fi datorat ă experien ței la catedr ă a persoanelor
intervievate, îns ă acest aspect nu poate fi în totalitate relevant, deoarece responden ții pot s ă ofere
chiar și răspunsuri par țiale sau incomplete.
Analiza datelor din aplicarea interviu lui: În continuare voi prezenta r ăspunsurile date
de colege la fiecare întrebare în parte, iar dup ă centralizarea r ăspunsurilor voi sintetiza
răspunsurile date, formulând astfel concluziile finale.
1. Crede ți că utilizarea jocului didactic matematic în cadru l activit ăților de
învățare este relevant ă? Vă rog s ă motiva ți răspunsul dat.
C.V. Prin joc didactic sunt consolidate cuno ștințe, priceperi și deprinderi.
M.B. Utilizarea jocului didactic matematic în activit ățile de înv ățare este relevant ă
deoarece acest a este „ un tip d e joc” prin care se consolideaz ă și se verific ă cuno ștințele însu șite
de către copii, dar are și valoare educativ ă, influen țând comportamentul c opiilor, mai ales prin
intermed iul regulilor impuse.
T.I. Da, pentru c ă jocul didactic matematic folosit ca mijloc de realizare a activit ăților
este foarte antren ant pentru copii. La vârsta pre școlar ă, jocul ocup ă un rol deosebit, stimuleaz ă și
motiveaz ă copiii în rezolvarea sarcinilor propuse. Dac ă jocul se desf ășoară pe grupe se dezvolt ă
spiritul competi țional și îi motiveaz ă pe copii s ă participe activ în cadrul grupului.
A.V. Da, jocul didactic matematic este relevant în cadrul activit ăților de înv ățare a
copiilor preșcolari. Jocul didactic matematic presupune respectarea unor algoritmi, iar dac ă în
etapa de desf ășurare a jocului de prob ă se rezolv ă o singur ă dată sarcina jocului, în cadrul
desfășurării propriu -zise a jocului, to ți copiii au posibilitatea s ă rezolve sarcina. Acest lucru îi
ajută pe copii în însu șirea cu u șurință a cuno ștințelor. Consider c ă jocul didactic este un mijloc
eficient pentru înv ățare în activit ățile matematice, este relevant.
A.D. Utilizarea jocului didactic matematic în cadrul activit ăților de înv ățare este
relevant ă deoarece prin intermediul acestui mijloc de predare activitatea de predare -învățare-
evaluare se desf ășoară mult mai u șor, pre școlarii fiind atra și mai mult de acest tip de activitate
decât de simp la predare a cuno ștințelor.
C.N. Utilizarea jocului didactic matematic în activit ățile de înv ățare este relevant ă
deoarece prin intermediul jocului , performan țele copiilor cresc, iar informa țiile sunt asimilate
mai u șor.
106
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la prima întrebare în care trebuie s ă
specifice dac ă utilizarea jocului didactic matematic în cadrul activit ăților de înv ățare este
relevant ă:
Din r ăspunsurile date, reiese faptul c ă utilizarea jocului didactic matematic în cadrul
activit ăților este relevant ă, iar organizarea acestuia se poate face ori de cât e ori este nevoie.
Noțiunile predate, consol idate sau evaluate se pot realiza într -un mod pl ăcut, antrenând și
implicând în mod activ copiii. Copiii înva ță să respecte reguli, performan țele cresc, se formeaz ă,
se consolideaz ă sau se evalueaz ă în mod pl ăcut și accesibil vârstei pre școlare diferite no țiuni.
Prin intermediul unui joc didactic bine realizat și îndrumat, copiii se implic ă și ob țin
performan țe. În cadrul gr ădiniței, jocul este activitatea principal ă prin care se desf ășoară
majoritatea activit ăților de învățare, consolidare sau de evaluare. Pregătirea cadrelor didactice
pentru acest tip de activit ăți este foarte important ă, iar reu șita jocului este relevant ă atunci când
copiii sunt activiza ți, stimula ți și dirija ți.
2. Care sunt cele mai importante rezultate ob ținute în urma utiliz ării joc ului
didactic ? Exemplifica ți pentru activit ățile matematice (grupa mare)
C.V. Prin jocul didactic copilul înva ță să respecte reguli, prin joc se îmbin ă sarcinile
jocului cu ale înv ățării, iar copilul poate s ă colaboreze și să comunice.
M.B. Utilizarea joc ului didactic permite consolidarea cuno ștințelor și este o form ă de
socializare în care copiii trebuie s ă dovedeasc ă putere de st ăpânire și spirit disciplinat.
T.I. În cadrul activit ăților matematice, prin intermediul jocului didactic, copiii au reu șit
să recunoasc ă mai u șor figurile geometrice (cerc, triunghi, p ătrat, dreptunghi) și să le descrie în
funcție de mai multe criterii: form ă, culoare, m ărime, grosime.
A.V. În activit ățile matematice desf ășurate la clas ă am selectat o serie de jocuri didactice
prin care copiii s ă își însu șească cu ușurință numera ția în limitele 1 -10, s ă recunoasc ă numerele
(1-10), s ă utilizeze numeralul ordinal sau s ă rezolve diferite probleme pe baza ilustra țiilor date.
A.D. Utilizarea jocului didactic matematic în cadrul activit ăților ajut ă la asimilarea/
reactualizarea cuno ștințelor mult mai u șor, în mod interactiv, copiii se implic ă activ în timpul
derul ării jocului didactic desf ășurat, iar cei timizi devin mult mai receptivi și dornici de a
participa la jocul didactic propus d e cadrul didactic.
C.N. Dintre rezultatele ob ținute în urma utiliz ării jocului didactic matematic la grupa
mare, pot aminti participarea activ ă a copiilor în cadrul activit ății didactice cât și în cele de joc,
obținerea unor performan țe crescute, precum și interesul crescut al copiilor pentru activit ățile
matematice.
107
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a doua întrebare în care trebuie
să specifice care sunt cele mai importante rezultate ob ținute în urma utiliz ării jocului
didactic în cadrul a ctivit ăților matematice, la grupa mare:
Din r ăspunsurile oferite de cadrele didactice intervievate la aceast ă întrebare reiese faptul
că performan țele copiilor pre școlari cresc, ace știa se implic ă activ, cei timizi reu șesc s ă își
înving ă timiditatea, asimi larea/ reactualizarea/ evaluarea cuno ștințelor se face mult mai u șor, în
mod interactiv. Cadrele didactice selecteaz ă diferite jocuri didactice prin intermediul c ărora se
face predarea, consolidarea sau evaluarea diferitelor no țiuni care trebuie asimilate la grupa mare,
corespunz ător Noului Curriculum. Jocul didactic matematic este o metod ă de predare prin
intermediul c ăreia copilul pre școlar coopereaz ă, se implic ă și socializeaz ă, iar obiectivele
propuse de cadrele didactice pentru aceast ă form ă de organiz are a activit ății îi determin ă pe copii
să rezolve cu u șurință sarcinile din cadrul activit ăților. Prin trasarea, aplicarea și respectarea
regulilor se îmbin ă în mod armonios sarcinile jocului cu cele ale înv ățării.
3. Care sunt elementele perturbatoare î n desf ășurarea jocului didactic matematic ?
C.V. Dacă este bine organizat, nu exist ă perturb ări.
M.B. Consider c ă atunci când sunt prea multe reguli, jocul didactic matematic nu se
poate desf ășura bine, nu are nici o finalitate, iar obiectivele propuse nu pot fi atinse.
T.I. Atunci când jocul didactic matematic se desf ășoară pe grupe, se poate crea g ălăgie,
iar copiii timizi pot fi pu și în umbr ă.
A.V. Respectarea etapelor în desf ășurarea jocului poate deveni uneori plictisitoare, iar
utilizarea unui mater ial didactic abundent și foarte variat poate perturba desf ășurarea jocului .
A.D. Exist ă mai multe elemente perturbatoare care împiedic ă buna desf ășurare a jocului
didactic. Astfel, referindu -mă la cele care țin de comportamentul pre școlarilor, pot face ref erire
că în clas ă pot exista copii hiperactivi care pot deranja activitatea și jocul didactic propriu -zis.
Referitor la nivelul de în țelegere al pre școlarilor, pot preciza faptul c ă unii copii nu în țeleg
regulile jocului sau uneori le încurc ă, iar dac ă fac referire la materialele didactice utilizate în
timpul desf ășurării jocului didactic, pot spune c ă insuficien ța/ abunden ța materialelor, uneori
neatractive sau vag realizate pot s ă nu atrag ă sau s ă-i facă pe micii pre școlari s ă nu se implice
activ pe parcu rsul activit ății.
C.N. Printre elementele perturbatoare care pot afecta desf ășurarea jocului didactic se
numără intrarea unei persoane în sala de grup ă în timpul desf ășurării jocului didactic matematic
sau neaten ția unui copil care poate întrerupe firul j ocului didactic.
108
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a treia întrebare în care trebuie s ă
precizeze care sunt elementele perturbatoare în desf ășurarea jocului didactic matematic :
La aceast ă întrebare cadrele didactice consider ă că dacă un jo c didactic este bine
organizat, nu exist ă perturb ări, îns ă în acela și timp, orice stimul din exterior poate afecta buna
desfășurare a acestuia și atingerea tuturor obiectivelor propuse în cadrul activit ății. În timpul
derul ării activit ății sub form ă de joc didactic și nu numai, pot exista diver și factori perturbatori
dintre care amintesc: neaten ția, neîn țelegerea, hiperactivitatea, abunden ța/ insuficien ța
materialului didactic, neadaptarea jocului la particularit ățile de vârst ă și psihoindividuale ale
grupu lui de copii coordonat de cadrul didactic. În momentul în care un joc didactic este întrerupt,
din diverse cauze/ motive, este mai dificil ă captarea aten ției copiilor, iar acest aspect poate răpi
timp pre țios în care s -ar fi putut ob ține performan țe sporit e. Aici intervine experien ța cadrelor
didactice, modul în care acestea știu să își organizeze, s ă își dozeze timpul, s ă îndrume jocul
didactic pentru asimilarea cu succes a cuno ștințelor și pentru atingerea scopului propus la
începutul activit ății.
4. Credeți că ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desfășurarea jocului didactic matematic ?
C.V. Nu ar trebui s ă fie delimit ări între mediile urban și rural în ceea ce prive ște
desfășurarea j ocului didactic.
M.B. Consider c ă nu ar trebui s ă existe delimit ări între mediile urban și rural în
desfășurarea jocului didactic.
T.I. Nu trebuie s ă existe delimit ări între cele dou ă medii, urban și rural, deoarece to ți
copiii au drepturi egale, trebuie s ă li se ofere șansa de a se dezv olta normal, iar jocurile didactice
alese de cadrele didactice trebuie s ă fie adaptate particularit ăților individuale și de vârst ă ale
copilului.
A.V. Delimitarea dintre cele dou ă medii, urban și rural nu trebuie s ă existe. Atât în
mediul urban cât și în m ediul rural lucreaz ă cadre didactice calificate care știu cum se desf ășoară
jocul didactic, iar mijloacele de informa ție sunt multiple și pot fi accesate u șor, de toate cadrele
didactice.
A.D. Consider c ă nu trebuie s ă existe diferen țe în ceea ce prive ște mediul în care cadrul
didactic î și desf ășoară activitatea. Toate cadrele didactice, atât din med iul urban, cât și cele din
mediul rural trebuie s ă utilizeze jocul didactic în activit ățile de predare -învățare-evaluare.
C.N. Nu cred c ă exist ă delimit ări înt re cele dou ă medii, iar un joc didactic se poate
desfășura în acela și mod atât în mediul urban, cât și în mediul rural. O mic ă diferen țiere poate fi
109
în ceea ce prive ște materialele didactice utilizate, în sensul c ă grădinițele din mediul urban sunt
mai dot ate din punct de vedere material decât cele din mediul rural.
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a patra întrebare în care trebuie
să spun ă dacă ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desfășurarea joculu i didactic matematic :
La aceast ă întrebare toate cadrele didactice consider ă că nu trebuie s ă existe nici o
delimitare între cele dou ă medii de desf ășurare a activit ății didactice. Cadrele didactice,
indiferent de mediul în care predau, sunt calificate în mare m ăsură, țin cont de nout ățile din
domeniul educa țional, informa țiile sunt accesate u șor și rapid, gr ădinițele au acces la internet sau
la diferite mijloace de înv ățământ moderne. Astfel, organizarea jocurilor didacti c matematice se
poate face cu u șurință.
5. Care sunt elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic matematic ?
C.V. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocurilor sunt e șalonarea jocurilor dup ă
activit ăți care au vizat însu șirea de cuno ștințe, fixarea sarcinilor și a regulilor în func ție de
obiectivele propuse, precum și asigurarea materialului intuitiv.
M.B. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic sunt asigurarea unui
cadru adecvat desf ășurării activit ății, elaborarea obiectivelor și alegerea mate rialului didactic,
precum și abordarea sarcinilor și a obiectivelor în func ție de particularit ățile de vârst ă ale
copiilor.
T.I. Respectarea etapelor de desf ășurare a unui joc didactic.
A.V. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic sunt: materialele
didactice utilizate, precum și elementele de joc (aplauzele, competi ția, etc.).
A.D. Materialul didactic atractiv și elementele surpriz ă sunt unele dintre cele mai
importante elemente care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic.
C.N. Printre elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic se num ără atenția
copiilor, buna captare a aten ției copiilor din partea cadrului didactic, diversitatea materialelor
utilizate, precum și diversele variante ale fiec ărui joc.
Interpretarea răspunsurilor cadrelor didactice la a cincea întrebare în care trebuie
să specifice care sunt elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didacti c
matematic :
110
Cadrele didactice consider ă că este foarte important ă respectarea etapelor din derularea
jocului didatic matematic , materialele didactice trebuie s ă fie bine realizate, s ă fie adaptate temei,
jocului și să poată fi manevrate cu u șurință de copii. Elementele surpriz ă, aplauzele, competi ția,
atenția și utilizarea diferitelor variante de joc, cont ribuie de asemenea la buna desf ășurare a
jocului didactic organizat în gr ădiniță. Jocurile didactice trebuie s ă fie dinamice, atractive și în
acela și timp, trebuie s ă fie adaptate situa ției de înv ățare, predare sau ev aluare, respectând
particularit ățile de vârst ă ale copiilor.
6. Dați exemple de jocuri didactice desf ășurate la grupă în cadrul activit ăților
matematice.
C.V. La grupă am desfășurat jocurile: „Știi ce lipsește?”, „Campionul”, „Fii atent!”,
„Cine știe, câștigă!”.
M.B. „Ce floare lipsește?”, „F luturii vin la flori”, „Încărcăm/ descărcăm trenul”,
„Trenulețul veseliei”.
T.I. „Găsește cheia fermecată!”, „Al câtelea vagon lipsește?”.
A.V. „Cau tă vecinii!”, „Răspunde repede ș i bine!”, „Ferma de animale”.
A.D. „Săculețul fermecat”, „Spune câte obiecte lipsesc!”.
C.N. „A câta frunză a căzut?”, „În grădina de legume”, „Isteții”.
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a șasea întrebare în care trebuie
să dea exemple de jocuri didactice desf ășurate la clas ă în cadrul activit ăților matematice
pentru grupa mare:
La acest item al interviului, cadrele didactice au dat multe exemple de jocuri didactice pe
care le -au realizat la clas ă în cadrul activit ăților matematice. Exemplele sunt multiple și
relevante, jocurile didactice specificate respect ă nivelul de vârst ă în care am cerut
exemplificarea. Din toate exemplele de jocuri precizate se poate observa faptul c ă este nevoie de
multă creativitate în organizarea și desf ășurarea acestora, iar cadrele didactice se implic ă și
prefer ă să antreneze copiii în acest tip de activitate.
7. Considera ți că jocul didactic este o metod ă activ -participativ ă ? Argumenta ți răspunsul
dat.
C.V. Jocul didactic nu este considerat ca fiind o metod ă activ -participativ ă în
învățământul preșcolar, îns ă copiii înva ță prin interme diul jocului didactic s ă respecte regulile
grupului, s ă se implice direct în rezolvarea sarcinii date.
111
M.B. Nu, îns ă jocul didactic este o activitate dirijat ă, dar și o metod ă didactic ă ce îmbin ă
elementul instructiv -educativ cu cel distractiv.
T.I. Jocul didactic este o form ă de realizare a activit ății, nu este considerat ă o metod ă
activ -participativ ă în înv ățământul pre școlar, dar acesta dezvolt ă spiritul competitiv al copiilor,
iar competi ția poate s ă stimuleze copiii timizi.
A.V. Se poate spune c ă jocul este o metod ă activ -participativ ă în sensul c ă, copiii
interac ționeaz ă pe parcursul desf ășurării lui.
A.D. Jocul didactic este o metod ă activ -participativ ă dar și un mijloc pe care îl utiliz ăm
în activit ățile de predare, de înv ățare sau de evaluare.
C.N. Consider c ă jocul didactic este o form ă de organizare a activit ății, nu o metod ă
activ -participativ ă, acesta utilizându -se în toate activit ățile de înv ățare din cadrul gr ădiniței.
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a șaptea întrebare în car e trebuie
să specifice dac ă jocul didactic este o metod ă activ -participativ ă:
Cadrele didactice intervievate consider ă că jocul didactic este o form ă de organizare a
activit ății care se poate organiza în toate activit ățile de predare, de înv ățare sau de ev aluare din
cadrul unit ății de înv ățământ. Fiind o metod ă activizant ă, care cere implicare și cooperare, jocul
didactic stimuleaz ă, men ține aten ția și interesul copiilor pre școlari, ori de câte ori este organizat
de cadrele didactice.
8. În urma util izării jocului didactic matematic ați observat progresul pre școlarilor
dumneavoastr ă? În ce const ă aceast progres ?
C.V. În urma utiliz ării jocului didactic la grupă , am observat progresul copiilor deoarece
jocul didactic matematic este o activitate prin c are putem face activit ăți frumoase de consolidare,
de fixare sau de evaluare a cuno ștințelor.
M.B. Am observat progresul copiilor, iar munca în grup, în perechi îi face pe ace știa să
respecte mai bine regulile impuse și în afara jocului.
T.I. Jocul didacti c îi ajut ă pe copii s ă progreseze, iar utilizarea lui îi stimuleaz ă pe copii
să rezolve într -un mod pl ăcut și atractiv sarcinile date, îi ajut ă la însu șirea numera ției, la
familiarizarea cu pozi țiile spa țiale.
A.V. Am utilizat jocul didactic și am observa t un progres în ceea ce prive ște
recunoa șterea cifrelor, identificarea vecinilor, formarea de mul țimi și asocierea cifrei
corespunz ătoare.
A.D. Utilizarea jocului didactic în activit ățile matematice a contribuit și contribuie la
îmbun ătățirea cuno ștințelor asimilate de copiii pre școlari.
112
C.N. Progresul pre școlarilor a crescut semnificativ, ace știa au reu șit să rezolve diverse
sarcini f ără ajutor.
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a opta întrebare în care trebuie s ă
precizeze dac ă în urma utiliz ării jocului didactic matematic au observat progresul
preșcolarilor:
La ultima întrebare adresat ă cadrelor didactice în cadrul interviului, acestea au precizat
faptul c ă utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților matematice contribuie în mod
semnificativ la progresul copiilor. Cuno ștințele transmise sunt asimilate mai u șor, este facilitat ă
munca în perechi, copiii coopereaz ă, se implic ă, iar jocurile didactice organizate la clas ă se
desfășoară foarte bine. De asemenea, acest tip de activit ăți contribuie la îmbun ătățirea
cuno ștințelor asimilate de copiii pre școlari, iar progresul acestora este semnificativ, sarcinile date
sunt rezolvate cu u șurință.
3.5. Interpretarea rezultatelor cercet ării și formularea concluziilor
În aceast ă parte a cercet ării voi formula o serie de aspecte pe care le -am sesizat în cele
două părți ale cercet ării pedagogice de tip cantitativ și calitativ, astfel:
A. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode cantitative,
în urma aplic ării experime ntului;
B. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode calitative, în
urma aplic ării interviului .
A. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode cantitative,
în urma aplic ării experimentului :
Evolu ția progresului înregistrat de copii pe linia form ării reprezent ărilor matematice
corecte poate fi reliefat ă prin descre șterea gre șelilor copiilor, fapt ce reiese din rezultatele
obținute la probele aplicate la finalizarea experimentului, adic ă la finalizare a proiectului de
cercetare. Pentru o mai bun ă ilustrare am întocmit urm ătorul tabel:
Etapa constatativ ă: Finalizarea cercet ării:
Numărul Numărul de C.A. C.D. N.S. C.A. C.D. N.S.
probei copii
1. 25 12 11 2 16 7 2
2. 25 8 15 2 19 5 1
3. 25 11 13 1 22 2 1
Tabelul 4 : Rezultatele obținute de copii la probele de evaluare aplicate în etapa constatativă și la
finalizarea cercetării experimentale
113
Progresul înregistrat de copii la cele trei probe de evaluare din cadrul proiectului d e
cercetare, în faza de început și cea final ă, poate fi eviden țiat și prin urm ătoarele histograme:
Figura 7. Rezultatele obținute de copii la cele trei probe de evaluare în perioada
constatativă
Figura 8. Rezultatele obținute de copii la cele trei probe de evaluare la sfârșitul
cercetării
12
8 11 11 15
13
2 2
1
0246810121416
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Rezultatele obținute de copii la cele trei probe de
evaluare în etapa constatativă
C.A. – Comp. atins
C.D. – Comp. în dezvoltare
N.S. – Necesită sprijin
16 19 22
7
5
2 2 1 1
0510152025
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Rezultatele obținute de copii la cele trei probe de
evaluare la sfârșitul cercetării
C.A. – Comp. atins
C.D. – Comp. în dezvoltare
N.S. – Necesită sprijin
114
Analiza datelor din cadrul cercet ării cantitative reliefeaz ă că preșcolarii au ob ținut
progresiv rezultate tot mai bune. Aceste rezultate în marea lor majoritate se datorez ă sistemului
de activit ăți organiza te pe baza jocurilor didactice. Astfel, probele aplicate atât la începutul cât și
la sfâr șitul experimentului din cadrul cercet ării au fost realizate în urma consult ării
curriculumului pre școlar , fiind adaptate specificului grupei de pre școlari, ținând tot odată cont și
de particularit ățile de vârst ă ale acestora. Verificarea oral ă și individual ă a unor copii a fost
înlocuit ă cu o munc ă efectiv ă cu întreaga grup ă. Timpul pred ării s-a restrâns și a crescut
ponderea activit ății efective cu copiii sub form ă de joc la început, mai târziu, tehnica jocului
devenind uneori asem ănătoare unor fi șe de lucru, elementul de joc asigurându -se prin sus ținerea
spiritului de întrecere.
Prin intermediul aplic ării experimentale a acestei cercet ări realizate pe un lot de subiec ți
reprezenta ți de cei 25 de copii pre școlari de la Gr ădinița cu Progra m Normal Dobrovăț , am
încercat s ă scot în eviden ță faptul c ă rolul, locul si metodologia jocul ui didactic matematic oferă
largi posibilit ăți de formare a diferitelor reprezent ări matema tice, contribuie la dezvoltarea
aptitudinilor imaginative și ajut ă la trecerea treptat ă de la ac țiunea practic ă la cea mintal ă.
În derularea acestei cerce tări am ținut cont de cele dou ă categorii de variabile. Astfel,
variabila independent ă este reprezent ată de programul pe care l -am stabilit în derularea
activit ăților matematice realizate sub form ă de joc didactic, iar variabila dependent ă urmărește în
permanen ță performan țele copiilor pre școlari pe parcursul derul ării experimentului pe perioada
de timp a unui an școlar.
Ipoteza pe baza c ăreia am desf ășurat experimentul în cadrul cercet ării, conform c ăreia
locul, rolul jocului didactic la pre școlarii din grupa mare în rela ție cu particularit ățile individuale
sau de grup ale copiilor, duc la optimizarea act ivității didactice, la îmbun ătățirea rezultatelor
școlare și la modalit ăți comportamentale dezirabile, a fost confirmat ă.
B. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode calitative, în
urma aplic ării interviului:
La fiecare întrebare din ghidul de interviu, cele șase cadre didactice au r ăspuns, iar în
urma analizei r ăspunsurilor, am elaborat concluziile finale rezultate din analiza datelor ob ținute
prin metoda calitativ ă prezentat ă: interviul. Astfel:
Se observ ă progresul cop iilor pre școlari în urma aplic ării jocului didactic în activit ățile
matem atice la grupa mare ;
Copiii se implic ă activ, manifestând mult interes, sunt antrenați toți copiii, chiar și cei
mai timizi;
115
Cadrele didactice dispun de mult ă măiestrie și de creativi tate în momentul în care
desfășoară jocuri didactice în cadrul tuturor activit ăților de predare, de consolidare sau de
evaluare;
Cadrele didactice dispun de multe mijloace didactice și de surse informa ționale, în
concordan ță cu nout ățile aduse în domeniul educa țional, aplic ă o multitudine de jocuri didactice
matematice care sunt selectate și adaptate particularit ăților de vârst ă și psiho -individuale ale
copiilor;
Un joc didactic trebuie s ă fie bine organizat și îndrumat de cadrul didactic pentru a se
putea obține obiectivul propus/obie ctivele propuse, iar motiva ția copilului pre școlar poate fi
cultivat ă prin preocuparea cadrului dida ctic pentru selectarea strategiilor didactice potrivite, jocul
didactic matem atic având în acest sens o cont ribuție valoroas ă;
Nu se poate face o delimitare între mediul de predare al cadrului didactic (mediul urban
sau mediul rural);
Cadrele didactice trezesc interesul copiilor prin jocuri didactice atractive, iar asimilarea
noțiunilor matematice se face mai u șor dac ă se utilizea ză jocul didactic matematic;
Jocurile didactice contribuie la formarea ra ționamentului matematic, a capacit ăților
de aplicare în practic ă a cuno ștințelor copiilor, iar achizi ționarea de cuno ștințe matematice
trebuie s ă se realizeze pe c ăi multiple și variate, iar generalizarea și utilizarea lor s ă favorizeze
mobilitatea ac țiunilor mintale;
Jocul didactic este un moment de destindere, de inovare, de înv ățare, menit s ă provoace,
să mențină și să sporeasc ă atenția și interesul pentru activități le mate matic e;
Se realizeaz ă un parteneriat între cadrul didactic și copil, iar randamentul e ste maxim
atunci când se elimin ă factorii perturbatori;
În momentul în care cadrele didactice utilizeaz ă la grupă jocul didactic matematic se
observ ă progresul copiilor, iar îmbun ătățirea rezultatelor este relevant ă.
Consider c ă rolul, locul ș i metodologia jocul ui didactic matematic este un procedeu foarte
util, necesar și posibil de realizat cu suc ces la copiii pre școlari ai grupei mari. Dac ă se ține cont
de interpretarea răspunsurilor cadrelor didactice la întreb ări, reiese faptul c ă ipoteza de la care
am plecat, cea în care se specific ă faptul c ă actul educa țional se îmbun ătățește considerabil prin
utilizarea jocului didactic în activit ățile matematice din cadrul înv ățământului pre școlar la copiii
de grup ă mare, a fost confirmat ă.
În cadrul cercet ării de tip cantitativ -calitativ ă, ipoteza conform c ăreia rolul, locul ș i
metodologia jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare în rela ție cu particularit ățile
individuale sau de grup ale copiilor, duc la optimizarea activit ății didactice, la îmbun ătățirea
rezultatelor școlare și la modalit ăți comportamentale dezirabile a fost confirmat ă. Astfel, metoda
116
experimental ă și interviul, al ături de celelalte metode descris e pe parcursul cercet ării pedagogice,
confirm ă acest aspect .
117
Anexa 1
Fișă de lucru privind sesizarea nivelului de cunoștințe referitoare la mulțimi
☼ Formați mulțimea fetițelor și mulțimea băieților prin încercuire.
☼ Formați perechi î ntre elementele celor două mulțimi formate, ducând câte o linie de la
fiecare fetiță la fiecare băiat.
☼ Pune o steluță sub mulțimea care are mai puține elemente.
118
Anexa 2
Fișă de lucru privind reprezentările cor ecte despre formele geometrice plane
119
120
121
122
123
ANEXA 3
Proiect de activitate integrată
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grăd inița cu Program Normal – Dobrovăț
GRUPA: mare
EDUCATOARE:
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE: (A.D.E.)
ACTIVITATE INTEGRATĂ (D.Ș.): La fermă (activitate matematică + cunoașterea mediului)
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare, formare de priceperi și deprinderi
SCOP: fixarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile animalelor de la fermă și dezvoltarea
capacității de a efectua clasificări pe baza unor caracteristici; consolidarea număratului și
socotitului în limitele 1 -10 prin folosirea corectă a limbajul matematic;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
să recunoască și să denumească animalele domestice;
să rezolve probleme simple în limitele 1 -10;
să raporteze corect numărul la cantitate și cantitatea la număr; să grupeze animalele
după criteriul formă și mărime;
să precizeze locul unui element într -un șir;
să compună și să descompună elementele unei mulțimi;
să formuleze răspunsuri pentru ghicitorile prezentate;
să respecte regulile jocului;
să completeze fișe de lucru.
SARCINA DIDACTIC Ă: Copiii vor fi împărțiți în două echipe (echipa fermierilor și echipa
matematicienilor). Vor trece prin niște probe respectând regulile jocului.
REGULI DE JOC: Copiii împărțiți în două grupe (fermieri si matematicieni) vor trece prin
diferite probe, iar pentru fiecare răspuns corect formulat de copiii echipei, vor câștiga câte o
bulin ă colorată. La sfârșitul activității se va desemna echipa câștigătoare care va primi diplomă.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, întrecerea
STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, jocul
didactic, aprecieri verbale.
Materiale didactice: macheta fermei, cifre, coșulețe, material demonstrativ, fișe, jucării
diverse care reprezintă animale de la fermă (cai, vaci, oi, porc i, câini, coco și, găini, etc.),
jetoane, „căsuța fermecată”, imagini diverse, diplome, etc.
Forma de organizare: frontal, în grup, individual.
124
Nr.
crt. Secvența
didactică Conținutul științific Strategiile
didactice Evaluarea
1. Moment
organiz atoric Pentru a asigura buna
desfășurarea a activității,
sala de grupă va fi aerisită,
scaunelele vor fi așezate
în două
semicercuri care vor avea
fiecare cate o măsuță pe
lateral.
Copiii intră în sală pe
melodia “Graiul animalelor”
și se așea ză pe scaunele, în
funcție de numărul pe care –
l au după ce se procedează
la modalitatea de grupare
prin numărare (1 -2-1-2).
2. Introducerea în
activitate și
captarea atenției Urmează întrebări
referitoare la tema zilei.
Se prezintă macheta
care re prezintă ferma și
animalele care sunt puțin
triste că nu își găsesc locul
potrivit.
Voi purta un scurt
dialog referitor la
materialul didactic utilizat
(machetă, animale );
Le voi prezenta
copiilor “căsuța
fermecată” în care se ascund
o parte d in surprizele de la
fermă. Aceste surprize se
vor ivi pe parcursul
activității.
Conversația Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
3. Anunțarea temei și
a obiectivelor
urmărite Astăzi ne vom juca
un joc care se numește
“La fermă”, prin
intermediul căruia noi vom
recunoaște și vom
denumi animalele din
fermă, le vom grupa și
număra, folosindu -ne de
faptul ca noi știm să
numărăm până la zece.
M-am gândit ca dacă
noi cunoaștem toate
animalele din ogradă,
trebuie să fim b uni fermieri,
așa că ne vom împărți în
două grupe. Una dintre Explicația
Conversația
Evaluarea
capacității
copiilor de a
prezenta interes
125
grupe va fi grupa
fermierilor. Ca să putem fi
buni fermieri, va trebui
găsim toate animalele care
se ascund
prin ogradă. De aceea,
cealaltă grupă va fi cea a
matematicienilor.
Pe parcursu l jocul ui,
rolurile se vor inversa.
4. Dirijarea învățării Explicarea regulilor jocului:
Copiii împărțiți în
(fermieri și matematicieni)
vor trece prin diferite pr obe,
iar pentru fiecare răspuns
corect formulat de copiii
câștiga câte o bulină
colorată.
La sfârșitul activității
se va desemna echipa
câștigătoare.
Probele la care sunt supuse
cele două echipe sunt
următoarele:
1.Fermierii recunosc și
denumesc ani malele de
la fermă; stabilesc
asemănări și deosebiri între
animalele fermei;
le vor grupa după diferite
criterii (formă, mărime);
2. Matematicienii vor
număra animalele raportând
cantitatea la număr
și numărul la
cantitate; vor preciza locul
unui elem ent într -un șir;
compun și
descompun mulțimi de
obiecte. Urmează
executarea jocului de probă,
apoi des fășurarea
concursului pe echipe
Copiii vor respecta
regulile jocului pe parcursul
desfășurării întrecerii. Se
vor acorda explicații
suplimentare
dacă va fi nevoie, iar
copiii care întâmpină
dificultăți în realizarea
sarcinilor vor fi Explicația
Conversația
Demonstrația
Jocul didactic
Explicația
Jocul didactic
Explicația
Jocul didactic
Problematizarea
Conversația
Evaluarea
capacității
copiilor de a
răspunde corect
126
corectați. Copiii timizi
vor fi încurajați pentru a
participa la
jocul organizat.
Elementele de joc
sunt introduse în joc. Pentru
fiecare răspuns corect se vor
prim i bulinuțe colorate.
Pe parcursul jocu lui, rolurile
se vor inversa.
Explicația
5. Obținerea
performanței În limita timpului
disponibil, copiii vor primi
o fișă pe care au d e
rezolvat următoarele sarcini:
1.Numără și trasează în
spațiul dat tot
atâtea liniuțe câte animalele
sunt .
2.Încercuiește mulțimea
animalelor care
înoată și a celor care nu
mănânc ă iarbă .
În diagrame sunt câini,
cai, rațe și găini.
Se fixează tema și
retrospectiva întregii
activității pe domenii
experiențiale.
Se stabilește echipa
câștigătoare
(fermieri sau matematicieni)
și primesc
diplome . Conversația
Observația
Exercițiul
Fișă de lucru Evaluarea
capacității
copiilor de a
rezolva corect
sarcinile date
6. Încheierea
activității Copiii sunt apreciați verbal
și primesc stimulente
(jeleuri în formă d e văcuță,
iar în piept imaginea unui
animal de la fermă). Se vor
strânge în jurul fermei și
cântă cântecul “Graiul
animalelor”. Conversația
Aprecieri
verbale
127
Anexa 4
FIȘĂ DE LUCRU – Jocul: Fluturii și florile
☼ Încercuiește cu roșu a doua și a p atra floare.
☼ Desenează câte un fluturaș deasupra primei și ultimei flori.
☼ Încercuiește cu albastru al șaptelea fluturaș.
128
Anexa 5
FIȘĂ DE LUCRU – Jocul: Caută figurile geometrice!
COLORAȚI:
– Pătratele cu verde;
– Cu galben triunghiurile;
– Cu roșu cerc urile;
– Cu albastru dreptunghiurile .
129
Anexa 6
FIȘĂ DE LUCRU – Jocul: Așază -mă la căsuța mea!
Colorează roboțelul astfel:
– cu albastru triunghiurile
– cu galbe cercurile
– cu roșu pătratele
130
Anexa 7
FIȘĂ DE LUCRU – Jocul: Cum este și cum nu este această piesă
☼ Colorează toate figurile geometrice ce nu sunt cercuri.
☼ Taie cu o linie figurile geometrice ce nu sunt nici roșii, nici galbene .
131
Anexa 8
Probleme ilustrate
132
Anexa 9
Probă privind sesizarea nivelului de cunoștințe referitoare la mulțimi
Formează mulțimea albinuțelor și desenează alături tot atâtea floricele câte albinuțe sunt .
Formează mulțimea păpușilor, numără păpușile și unește mulțimea lor cu cifra corespunzătoare.
4
7
9
10
Desenează tot atâtea buline cât indică cifra .
8
5
10
3
133
Anexa 10
Fișă de lucru privind reprezentările corecte despre figurile geometrice plane
Numără figurile geometrice și desenează în spațiul alăt urat tot atâtea buline.
Găsește cifra potrivită fiecărei mulțimi .
Uniți punctele și colorați figurile geometrice care vă plac.
Uniți figurile geometrice de aceeași formă .
134
Anexa 11
Fișă de lucru pentru verificarea cunoștințelor privind nu merația
1.Încercuiește cifra potrivită numărului de fluturași .
2. Asociază fiecărei mulțimi de flori cifra corespunzătoare .
3. Desenează în căsuța goală tot atâtea liniuțe câte albinuțe sunt.
4
5
2
3
5
4
3
135
Ghid de interviu pentru cadrele didactice
Preambul: Mulțumesc c ă ați fost de acord s ă discuta ți cu mine.
Mă numesc Paraschiv Elena, sunt profesor învățământ preșcolar la Grădinița cu Program
Normal Dobrovăț și doresc s ă realizez o cercetare prin care s ă identific aspectele relevante prin
care este utilizat rolul, locul si metodologia jocul didactic în cadrul activit ăților desf ășurate de
dumneavoastr ă la grupa de pre școlari.
Subliniez c ă acest lucru va fi tratat cu confiden țialitate și discre ție total ă.
Pentru început v -aș ruga s ă preciza ți unele detalii personale deoarece acestea sunt
importante în cercetare.
Meseria dumneavoastr ă:
Specializarea:
Vârsta:
Vechimea în înv ățământ:
Nivelul de preg ătire:
Mediul de predare (rural sau urban):
1. Crede ți că utilizarea jocului didactic matem atic în cadrul activit ăților de înv ățare este
relevant ă ? Vă rog s ă motiva ți răspunsul dat.
2. Care sunt cele mai importante rezultate ob ținute în urma utiliz ării jocului didactic
matematic ? Exemplifica ți pentru activit ățile matematice de la grupa mare .
3. Care sunt elementele perturbatoare în desf ășurarea jocului didactic matematic ?
4. Crede ți că ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desfășurarea jocului didactic matematic ?
5. Care sunt elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic matematic ?
6. Dați exemple de jocuri didactice desf ășurate la clas ă în cadrul activit ăților matematice
de la grupa mare (nivel II).
7. Considera ți că jocul didactic matematic este o metod ă activ -participativ ă ?
Argumenta ți răspunsul dat.
8. În urma utiliz ării jocului didactic a ți observat progresul pre școlarilor dumneavoastr ă?
În ce const ă acest progres?
136
BIBLIOGRAFIE
1. Aebli, A. Didactica psihologic ă (trad.), București, 1985.
2. Alexandru, J., Herseni, I., Probe de evaluare. Cunoașterea copilului preșcolar , Colecția,
Cathedra, 1992.
3. Ana, M., Purсaru, P., Mеtodісa aсtіvіtățіlor matеmatісе șі a arіtmеtісіі pеntru іnstіtutorі/
profеsorі dіn învățământul prіmar șі prеșсolar , Brașov, Ed. Unіvеrsіtățіі Transіlvanіa,
2008.
4. Andreescu, Fl., Ne jucă m, desenăm, matematică învăță m, I.P.B.T., 1987.
5. Antonovісі, Ștеfănіa, Jalbă, Сornеlіa, Nісu, Gabrіеla, Joсurі dіdaсtісе pеntru aсtіvіtățіlе
matеmatісе în grădіnіță – сulеgеrе . Еd. Aramіs Prіnt, Buсurеștі, 2005.
6. Bruner , J., S.,Pentru o teorie a instruirii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucureș ti, 1970
7. Bulboaca, M., Alecu, M., Metodica activităților matematice în grădiniță ș i clasa I , Ed.
Sigm, 1996.
8. Bеraru, G еorgеta, Nеagu, Mіhaеla, Aсtіvіtățі matеmatісе în grădіnіță – Îndrumar
mеtodologіс , Еd. A S’ S, 1995.
9. Cerghit, I., Metode de învățămâ nt, Polirom, Iaș i, 2006.
10. Chateau, J ., Copilul ș i jocul , Editura Didactica si Pedagogica, Bucureș ti, 1973.
11. Claparede,E., Psihologia copilului ș i pedagogia experimental ă, Ed. Didactică și pedagogică ,
Bucureș ti, 1980.
12. Cojocariu, V., M., Teoria și metodologia instruirii , E.D.P. R.A., București, 2002;
13. Cosmovici, A., Psiho logie general ă, Ed. Polirom, Iaș i, 2005.
14. Cretu C., Psihopedagogia s uccesului , Ed. Polirom, Iaș i, 1997.
15. Cucoș, C -tin. – Pedagogie , Ed. Polirom, Iași , 2000.
16. Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M. , Ionescu, D., Anghel, N. Activitatea integrată
din grădiniță . Ghid pentru cadrele didactice din învă țământul preuniversitar , Ed. Didactică,
București, 2008.
17. D. Ausubel, F. Robinson: Învățarea în școală , Editura didactică și pedagogică
Bucureș ti,1971
18. Dragan, I., Nicola, I., Cercetar ea psihopedagogică , Ed. Tipomar, 1993.
19. Dumіtrana M., Aсtіvіtățіlе matеmatісе în grădіnіță , Сompanіa, Buсurеștі, 2002 .
20. Dіma S., Pâсlеa D., Țarсă Е., Joсurі logісo -matеmatісе pеntru prеșсolarі șі șсolarі mісі ,
еdіtată dе Rеvіsta învă țământuluі prеșсolar, Buсurеștі, 1998.
21. Elkonim, D., B., Psihologia jocului , E.D.P., București, 1990;
22. Frâncu, A., Jocuri didactice și exerciții distractive , E.D.P., București, 1972;
23. Glava , Alіna, Glava, Сătălіn, Іntroduсеrе în pеdagogіa prеșсolară , Еd. Daсіa Еduсațіonal,
Сluj-Napoсa, 2002.
24. Gogu, P., Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului (manu al pentru clasa a X -a), Ed.
didac tica si pedagogica R.A., Bucureș ti, 1997.
25. Golu, P., Învățarea ș i dezvoltarea , Editura Științifică ș i Enciclopedică, București, 1985
26. Ilica A., Metodologia cercetării experimentale , Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad,
2005;
27. Ilica A., Preda V., Cozma J., Șorițescu E., Kelemen G. (coordonatori), Didactica
învăță mântului preșcolar , Editura Univer sității Aurel Vlaicu, Arad 2005
28. Ion Cerghit, Meto de de învăță mânt , E.D.P.,Bucure ști, 1980
137
29. Jinga J., Negret I., Învățarea eficientă , Editura Aldin, Bucureș ti, 1999
30. Leon Vîgoțki, Opere ps ihologice alese , 1977
31. Lovinescu, A., Jocuri – exerciții pentru preș colari , E.D.P., București1979
32. MЕСT, Сurrісulum pеntru învățământul prеșсolar (3-6/7 anі), Buсurеștі, 2008
33. Neagu, M., Beraru, G., Activități matematice în grădiniț ă – îndrumar metodologic -, Editura
AS-S, 1995.
34. Neagu, M., Beraru, G., Activități matematice în grădiniță , Editura Polirom, 1996.
35. Păduraru V., Aсtіvіtățіlе matеmatісе în învățământul prеșсolar , Іașі, Polіrom , 1999 .
36. Păun Ghe., Între matematic ă și jocuri , Editura Albatros, Bucuresti, 1986
37. Petrovici, C., Neagu, M., Elemente de didacti ca matematicii în grădiniță și învățămâ ntul
primar , Ediția a II -a, revizuita, Editura Pim, 2006.
38. Petrovici, C., Didactica activităților matematice în grădiniță , Editura Polirom, 2014
39. Piaget Jean, Psihologie și pedagogie , Editura Didactică ș i Pedagogic ă, Bucureș ti, 1972
40. Piaget, J., Construirea realului la copil (trad.), E.D.P., București, 1976
41. Piaget, J., Inhelder, B ., Psihologia copilului (trad.), E.D.P., București
42. Popovici C ., Culegere de jocuri didactice , Editura Didactică și Pedagogică , Bucure ști,
1971 .
43. Programa activităț ilor instructive – educative în grădinița de copii , Editura Integral,
Bucureș ti, 2000.
44. Sălăvă stru Dorіna , Psіhologіa еduсațіеі , Еdіtura Polіrom, Іașі, 2004 .
45. Șchiopu, U., Probleme psihologice ale jocului distracțiilor , E.D.P., București, 1970.
46. Șchiopu, U., Verza, E., Psihologia vâ rstelor , E.D.P., Bucureș ti, 1981.
47. Someș anu, E., Jocur i didactice pentru grădiniț a de copii , I.P.C.D. Iaș i, Suceava, 1977.
48. Stolz, G., Jocul didactic – metoda de stimulare a capacităț ilor creatoare ale elevilor , 1980.
49. Taiban, M., Dima, I ., Număratul și socotitul în grădiniț a de copii , E.D.P., Bucureș ti, 1978.
50. Țîrcovnicu, V., Pedagogie general ă, Editura Facla, 1975.
51. Voiculescu E., Pedagogie preșcolară , Editura Aramis, Bucureș ti, 2001 .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Elena IOVI ȚĂ (căs. PARASCHIV) [630836] (ID: 630836)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.