Șef de departament ICG, conf. univ. , dr. [630802]

Universitatea Tehnică a Moldovei

MOLDLIS – O NOUĂ SOLUȚIE PENTRU BAZA
DE DATE GRAFICĂ A CADASTRULUI

Student: [anonimizat]:
conf. univ., dr. ing.Nistor -Lopatenco Livia

Chișinău – 2017

Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea de Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul de Inginerie Civilă și Geodezie

Admis la susținere:
Șef de departament ICG, conf. univ. , dr.
______________________ Taranenco A.
„_____ ”________________ ____ 2017

Moldlis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a
cadastrului

Teză de licență

Student ________________ (Ungureanu A.)
Conducător ________________ (Nistor -Lopatenco L.)
Consultanți ________________ (Gavrilov D.)
________________ (Unciu lenco S.)

Chișinău – 2017

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea de Construcții, Geodezie și Cadastru
Departamentul Inginerie civilă și geodezie
Programul de studii: GEODEZIE, TOPOGRAFIE ȘI CARTOGRAFIE

APROB
conf. univ., dr. V. Grama
_________ ___________ ____
„ ” 2017

CAIET DE SARCINI
pentru teza de licență a student: [anonimizat]
1. Tema tezei de licență : Moldlis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a cadastrului

confirmată prin ordinul nr. din 2017
2. Termenul limită de prezentare a tezei 31.05.2017
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului :
1. Căutarea informației din banca centrală de date a cadastrului privind bunurile imobile,
deținătorii și dreptul lor asupra acestor bunuri
2. Moldlis Requirements Volume 0: Background Information and Guidelines
3. Moldlis : Overall Conceptual Document Attachement t o Tender Notice
4. Anexa nr.16 la Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale
4. Conținutul memoriului explicativ :
1. Baza de date grafică a cadastrului în Republica Moldova ;
2. Sistemul informațional automatizat al cadastrului LEGALCAD și RUAT;
3. MoldLis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a cadastrului ;
4. Analiza economică ;
5. Securitatea activității vitale.
5. Conți nutul părții grafice a proiectului

6. Lista consultanților capitolelor respective ale tezei de licență
Consultant Capitol Confirmarea realizării activității
Semnătura
consultantului
(data) Semnătura
student: [anonimizat] 1.Baza de d ate grafică a cadastrului
în Republica Moldova
Nistor – Lopatenco Livia 2.Sistemul informațional automatizat
al cadastrului LEGALCAD și RUAT
Nistor – Lopatenco Livia 3. MoldLis – o nouă soluție pentru
baza de date grafică a cadastrului
Gavrilov Diana 4.Analiza economică
Unciulenco Svetlana 5.Securitatea activității vitale

Data înmînării caietului de sarcini 22 februarie 2017
Conducător _______________________________
semnătura

Caietul de sarcini a fost recepționat pentru realizare
de către absolvent ______________________________
semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC
Nr.cap. Denumirea etapelor de proiectare
Termenul de
realizare a
etapelor
Nota
1. Baza de date grafică a cadastrului în Republica
Moldova 24.04.2017
2. Sistemul in formațional automatizat al cadastrului
LEGALCAD și RUAT 24.04.2017
3. MoldLis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a
cadastrului 13.03.2017
4. Analiza economică 31.05.2017
5. Securitatea activității vitale 31.05.2017

Absolvent : Ungurean u Ana
Conducător de teză : Nistor -Lopatenco Livia

Declarația studentului

Data_____________________ Semnătura a utorului___________________

UNIVERSITA TEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, GEODEZI E ȘI CADASTRU
DEPARTAMENTUL „INGINERIE CIVILĂ ȘI GEODEZIE”
Programul de studii : GEODEZIE, TOPOGRAFIE și CARTOGRAFIE

A V I Z
asupra tezei de licență

Tema: Moldlis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a cadastrului
Student : Ungureanu Ana gr. GTC -1309
1. Actualitatea temei :

2. Caracteristica proiectului de licență :

3. Corectitudinea materialului expus :

4. Calitatea prezentării grafice :

5. Obiecții asupra proiectului de licență:

Consider că proiectul de licență prezentat poate f i evaluat cu nota

Conducătorul
proiectului de licență:
(funcția, titlul științific), (semnătura, data), (numele, prenumele)

REZUMAT
În teza de licență cu tema „ Moldlis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a cadastrului ”,
drept scop s -a propus analiza situației și structurii bazei de date grafice a cadastrului Republicii
Moldova la moment, precum și propunerea pentru implementarea unei noi baze de date grafice care
are scopul de a sistematiza informația cadastrală existent ă într-o singură bază de d ate pentru țara
noastră .
Necesitatea implementării unei noi baze de date pentru cadastru e dată de îmbunătățirea
serviciilor publice pentru utilizatorii registrelor de proprietate și dezvoltarea accesului la informațiile
publice privind proprietatea imobi liară.
Lucrarea este struc turată în : 5 capitole , 13 figuri, 14 tabele, 20 surse bibliografice și 83
pagini.
În primul capitol intitulat ,,Baza de date grafică a cadastrului în Republica Moldova", sunt
descris e aspecte generale ale bazei de date grafice ex istente la moment, se descrie dreptul la
informația grafică al cetățenilor, se prezintă modul în care e întreținută baza de date grafică la
Întreprinderea de Stat "Cadastru", precum și se descrie softul în care se prelucrează baza de date
existentă.
Al do ilea capitol denumit ,,Sistemul informaț ional automatizat al cadastrului LEGALCAD
și RUAT", relatează despre destinația, scopul, cadrul legislativ al sistemului informational
automatizat al cadastrului existent la moment , precum și se analizează neajunsuri le datelor grafice
din bazele de date existente, se propun, de asemenea, măsuri de soluționare a acestora ca impuls
pentru sistematizarea datelor și implementarea sistemului Moldlis .
Al treilea capitol denumit ,,Moldlis – o nouă soluție pentru baza de date grafică a cadastrului",
reprezintă studiul de caz pentru elaborarea și studiul detaliat al structurii datelor grafice viitoare,
avantajele și schimbările care le va aduce acest modul în sistemul cadastral , se descrie modul de
migrare al obiectelor informa ționale și se prezintă denumirile noi care vor apărea în noul system.
În capitolul patru intitulat ,,Analiza economică", se face o analiză economică a lucrărilor
efectuate, se estimează valoarea resurselor financiare, temporale și umane necesare pentru
dezvoltarea acestui sistem nou .
Capitolul cinci intitulat ,,Securitatea activității vitale" , descrie normele de securitate și
sănătate în muncă și se propun unele măsuri de protecție a mediului ambiant la executarea lucră rilor
de birou , se analizează condiț iile de muncă și se propun reguli de igienă ce trebuie respectate la munca
de birou, conform normelor .
Obiectivele lucrării:
 Cercetarea situației bazelor de date ce conțin informație grafică la moment;

 Propunerea de măsuri necesare în vederea sistematizări i datelor grafice;
 Argumentarea necesității sistematizării informației cadastrale grafice;
 Evidențierea structurii informației grafice viitoare.
Scopul lucr ării: de a evidenția problemele cu care se confruntă obiectele grafice și baza de
date existentă și de a argumenta necesitatea dezvoltării sistemului cadastral prin sistematizarea
informațiilor cadastrale într -o singură bază de date .

ABSTRACT
In the license thesis entitled "Moldlis – a new solution for the graphic cadastral d atabase", it
was proposed to analyze the situation and the structure of the graphical database of the cadastre from
the Republic of Moldova at the moment, as well as the proposal for the implementation of a new
database with a design t to systemate the exi sting cadastral information into a single database for our
country. The need to implement a new cadastre database is due by the improvement of public services
for users of property registers and the development of access to public information on real estat e.
The licence is structured in the following way: 5 chapters, 13 figures, 14 tables, 20
bibliographic sources and 83 pages ;
In the first chapter entitled "Graphical cadastral database of the Republic of Moldova", are
described general aspects of the curre nt database of graphical data, the right to graphical information
of the citizens is described, how the graphical database is maintained by the State Enterprise
"Cadastru", and describes the software in which the existing database is being processed.
The second chapter entitled ,,The automated informated system of cadaster the LEGALCAD
and RUAT", reports about the destination, purpose, legislative framework of the automated
information system of the cadastre, as well as analyzes the shortcomings of the gra phical data from
the existing databases, as well as measures to solve them as an impulse for the data systematization
and the implementation of the Moldlis system.
The third chapter entitled ,,Moldlis – a new solution for the cadastral graphic database", is the
case study for the elaboration and detailed study of the structure of the future graphic data, the
advantages and the changes that this module will bring to the cadastral system , describes how will
migrate new information objects and present new n ames that will appear in this system .
Chapter four entitled ,,Economic analysis", provides an economic analysis of the work done,
estimates the amount of financial, temporal and human resources needed to develop this new system.
Chapter f ive ,,Security of vita l activity", describes the occupational safety and health rules
and environmental protection measures for the execution of office work, analyzes the working
conditions and proposes hygiene rules that needto be observed in office work, according to the rule s
Objectives of the licence :
 Researching the situation of databases containing graphical information at a time;
 Proposal for the necessary measures for the systematization of graphic data;
 Argumentation of the need to sy stematize cadastral information;
 Highlight the structure of future graphics information.
The aim of the paper is to highlight the problems encountered by the existing database and to highlight
the need for developing the cadastral system through the development of information systems.

Mod . Coala Nr. doc.
Ungureanu A
Nistor L.
Nistor L.

Nistor L.
Grama V.
Taranenco A. Elaborat
Consultant
Conduc ător
Resp.progr.
Șef depart.
Semnătura

Data

UTM 58 4.2 – 019 ME
UTM FCGC
GTC-1309

Faza
Coala Coli
82 9 L Moldlis – o nouă soluție pentru baza de
date grafică a cadastrului
BORD EROUL MEMORIULUI EXPLICATIV
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
1 BAZA DE DATE GRAFICĂ A CADASTRULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA …………….. 14
1.1 Rolul sistemelor informaționale în viața de zi cu zi ………………………….. …………………… 14
1.2 Cadastr ul bunurilor imobile în sens informațional ………………………….. …………………….. 15
1.2.1 Transparența datelor despre înregistrarea de stat a bunurilor imobile …………………… 15
1.2.2 Susținerea publică a cadastrului bunurilor imobile ………………………….. ………………… 16
1.2.3 Dreptul Ia informația din cadastrul bunurilor imobile ………………………….. ……………. 16
1.3 Modul de ținere a bazei de date grafice a cadastrului ………………………….. …………………. 17
1.4 Descrierea conținutului informației grafice ………………………….. ………………………….. ….. 19
1.5 Softul MapInfo Professiona l ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
2 SISTEMUL INFORMAȚIONAL AUTOMATIZAT AL CADASTRULUI LEGALCAD ȘI
RUAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
2.1 Informații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
2.1.1 Definiția cadastrului bunurilor imobile ………………………….. ………………………….. ……. 31
2.1.2 Destinația sistemului informational automatizat al C adastrului Bunurilor Imobile … 31
2.1.3 Scopul creării SIA CBI ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
2.1.4 Cadrul legislativ și de reglementare ………………………….. ………………………….. ………… 31
2.2 Blocurile de funcții ale sistemului ………………………….. ………………………….. ………………. 32
2.3 Documentele sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
2.3.1 Obiecte informaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 33
2.3.2 Datele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
2.3.3 Topologia datelor spatiale ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
2.3.4 Interacțiunea cu alte resurse informațio nale ………………………….. …………………………. 38
2.3.5 Infrastructura informațională de telecomunicații ………………………….. …………………… 39
2.4 LegalCad ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
2.5 Sistemul Informațional Automatizat al Cadastrului Registrul Unităților Administrativ –
Teritoriale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 41
2.5.1 Structura sistemului SIA RUAT ………………………….. ………………………….. …………….. 42
2.6 Deficiențe la înregistrarea de stat a bunurilor imobile ………………………….. ……………….. 43
3 MOLDLIS – O NOUĂ SOLUȚIE PENTRU BAZA DE DATE GRAFICĂ A
CADASTRULUI …………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46
3.1 Contrapunerea informației din Registrul Bunurilor Imobile pe fișiere de hîrtie, cu
informația din Registrul Bunurilor Imobile pe fișiere electronice ………………………….. …………….. 46
3.2 Conceptul Moldlis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 48

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
11 3.3 Caracteristici generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 54
3.4 Dezvoltarea programului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 57
3.4.1 Migrarea datelor grafice existente în Moldlis ………………………….. ………………………. 57
3.4.2 Cerințele directivei Inspire ………………………….. ………………………….. …………………….. 60
4 ANALIZA ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 62
4.1 Caracteristica lucrării din punct de vedere economic ………………………….. …………………. 62
4.1.1 Analiza SWOT a procesului ………………………….. ………………………….. ………………….. 62
4.1.2 Descrierea concurenților indirecți al lucrării ………………………….. ………………………… 63
4.1.3 Consumatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 64
4.2 Norma de timp pentru executarea lucrării ………………………….. ………………………….. ……. 65
4.3 Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, ce cunoștințe trebuie să
aibă…… …………………………………………………………………………………………………………….. ………… 66
4.4 Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea procesului,
inclusiv prețul lor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 67
4.5 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii (pentru 1 proces din lucrare) ……………… 67
4.6 Calculul cheltuielilor de amortizare ………………………….. ………………………….. ……………. 68
4.7 Calculul tarifului unui proces din lucrare ………………………….. ………………………….. …….. 69
4.8 Calcularea devizului de cheltuieli ………………………….. ………………………….. ……………….. 70
4.9 Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 71
5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE ………………………….. ………………………….. ……………. 72
5.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 72
5.2 Analiza condițiilor de muncă ………………………….. ………………………….. ……………………… 73
5.3 Ergonomia locului de muncă în birou ………………………….. ………………………….. …………. 76
5.4 Măsuri privind tehnica securității ………………………….. ………………………….. ……………….. 77
5.5 Măsuri de protecție contra inc endiilor ………………………….. ………………………….. …………. 78
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant ………………………….. ………………………….. ………. 80
CONCLUZIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 82
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 83

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
12 INTRODUCERE
Cadastru – sistem informațional de stat ce conține înregistrări despre terenuri, despre
obiectele aferente lor și despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobi le și
cadastre specializate (conform Legii cadastrului bunurilor imobile, 1543 -XIII din 25 februarie 1998).
Adoptarea noului cadru legislativ privind regimul proprietății (Legea cu privire la
privatizare, Legea cu privire la proprietate, Codul funciar), co nfirmarea de către Constituția
Republicii Moldova a dreptului de proprietate privată asupra pământului a servit drept bază pentru
reformarea relațiilor imobiliare, redistribuirea în masă a patrimoniului, transmiterea lui în proprietate
privată.
În urma stu dierii minuțioase a experienței țărilor europene în domeniul cadastrului a fost
elaborată Legea cadastrului bunurilor imobile, care prevede un sistem de înregistrare a bunurilor
imobile și a drepturilor asupra lor, ce corespunde cerințelor actuale.
Afară d e chestiunile legate de crearea infrastructuri i cadastrului, elaborarea bazei legislative,
pregătirea cadrelor, informarea populației și multe altele , scopul principal a fost identificarea
bunurilor imobile, înregistrarea lor și a drepturilor de proprietat e asupra lor.
Datorită dezvoltării explozive a științelor si tehnologiilor ,activitatea cadastrală trebuie
privită ca pe o schimbare substanțiala a unei activitați vechi. Produsele instituției de cadastru, datorită
conținutului, modului de prezentare și si guranței a devenit suportul informational indinspensabil
pentru modernizarea activitații diferitor ramuri ale economiei,dar si pentru studierea proceselor ce au
loc în natură. Cadastrului îi poate fi asumat rolul de birou de evaluare și prezentare a inform ației
despre bunurile imobile din teritoriul administrativ.
Eficacitatea cadastrului este funcție și de modul de valorificar e a potențialului lui ca sistem
informațional. Î n Moldova acest potențial se află la starea de valorificare, un rol de bază revenind u-
le Autoritaților Publice Locale , care utilizeaza zilnic în soluționarea multiplelor probleme informația
despre bunurile imobile, în majoritatea cazurilor folosind materialele cartografice, registrele
cadastrale, carțile de imobil .
Deoarece nevoile cetățe nilor și ale altor consumatori ai informației cadastrale sunt în
creștere, e necesar ca și serviciile oferite să fie la nivel înalt. Astăzi, informația cadastrală poate fi
găsită pe site -ul Întreprinderii de Stat “Cadastru” , care oferă acces online gratui t la datele din
Registrul Bunurilor Imobile și la informația grafică privind bunurile imobile. Acest serviciu permite
căutarea și identificarea bunului imobil pe hartă și accesarea datelor generale din registrul bunurilor
imobile. Utilizatorii au posibilit atea de a vizualiza reprezentarea grafică a bunurilor imobile, conform
datelor din cadastrul bunurilor imobile precum și a imaginilor o rtofoto obținute în urma
aerofotografierii teritoriului țării.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
13 Caracteristica specifică a Sistemului Informațional Automa tizat al Cadastrului Bunurilor
Imobile constă în dezvoltarea neregulată a componentelor specifice ale sistemului și în mediul
neuniform, care caracterizează existenț a sistemului. Componenta juridică a sistemului reprezintă o
resursă informațională care a f acut un progres adecvat. Componentel e fiscale ale sistemului se
regăsesc în etapa de stabilire conceptuală .
Prin dezvoltarea sis temului informational trebuie să se asigure sprijin informațional și
tehnologic procesul ui de înregistrare a bunurilor imobile, în scopul de a crea un comfort maxim
pentru solicitanți, prin accelerarea și simplificarea proc edurii de înregistrare, precum și prin
reducerea circulaț iei documentelor.
Implimentarea unui nou sistem de date multifuncțional, centralizat care va îmbunătăți
lucrul cu informația grafică e necesar pentru asigurarea dezvoltării structurii de date grafice
existente și acomodarea la cerințele europene. Implementarea conceptului Moldlis are ca scop să
dezvolte un sistem de date centralizat, care va sta la dispoziți a tuturor utilizatorilor interni și externi
ai sistemului și va furniza informația în timp real prin intermediul web – portalelor. Odată ce acest
program va fi lansat, datele care se vor conține vor fi mai în siguranță și se va asigura căutarea rapidă
a ace stora.
Este oportună și binevenită implicarea directă a specialiștilor cu experiență la alegerea
soluțiilor hardware și software pentru dezvoltarea sistemelor informatice în orice domeniu, la
definirea procesului tehnologic de prelucrare și de stocare a da telor geospațiale, prelucrarea datelor
în timp real prin diferite metode moderne (fotogrammetrice, teledetecție, măsurători GPS),
dezvoltarea unui sistem informatic în domeniul cadastrului bine gândit, protejat dat nu îndreptat
împotriva omului.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
14 1 BAZA DE DATE GRAFICĂ A CADASTRULUI ÎN REPUBLICA
MOLDOV A
1.1 Rolul sistemelor informaționale în viața de zi cu zi
În viata noastra de zi cu zi, calculatoarele su nt ceva obisnuit, ba chiar indi spensabil în unele
cazuri. Se poate spune, pe drept cuvânt ca traim într -o societate informatizata . Dar trebuie de subliniat
faptul ca un calculator este de fapt o "masinarie" care prelucreaza o serie de informatii pe care i le
dăm. Informatia, este elementul esential din acest întreg lanț. De fapt, în practică întâlnim, prin tre
altele, concepte legate de aceasta s i anume sistemul informational. [16]
Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare,
transmisie, prelucrare, etc. de informatii.
Rolul sistemului informational este de a transmi te informatia între diferite elemente . De
exemplu, în cadrul unei unitati economice, roulul sistemului informational este de a asigura
persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizi i economice sau de
alta natură.
În cadrul siste mului informațional se regăsesc: informația vehiculată, documentele
purtătoare de informaț ii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informaț iei, etc.
Printre posibile activități desfăș urate în cadrul a cestui sistem, pot fi enumerate :
achiziț ionarea de informații din sistemul de bază, completarea documentelor ș i transferul acestora
între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.
În cadrul sistemului info rmațional, majoritatea acti vităților se pot desfăș ura cu ajutorul
tehnicii de calcul. S e pot prelucra datele primare ș i apoi, rezultatul poate fi trans ferat mai departe,
către alt compartiment spre prelucr are.Transferul se poate face pe cale electronică, prin intermediul
unei reț ele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.
Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare si transmite re a datelor pe
cale electronică alcă tuiesc un sistem informatic.
Într-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de trans misie a datelor, alte
componente hardware, softwa re-ul, datele prelu crate, personalul ce exploatează tehnica de calcul ,
teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
Se poate spune, deci, că sistemul informaț ional este inclus în sist emul info rmatic, acesta din
urmă fiind o componentă esențială a primului.
Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii . [16]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
15 1.2 Cadastrul bunurilor imobile în sens informațional
Sistemul informational al cadastrului reprezintă organizarea de baze de date g rafice și
alfanumerice de evidență tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile de proprietate și la
proprietarii acestora. Reprezintă un caz particular de Sistem Informațional Geografic care include
informații geografice și atribute de evidență tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile de
proprietate. [17]
Cadastrul bunurilor imobile este un sistem informațional de stat. Prin această calitate, de
asemenea, se manifestă, rolul multifuncțional al cadastrului, deoarece cadastrul acumu lează și conține
informații și date concrete privitor la:
– toate bunurile imobile de pe întreg teritoriul țării;
– forma dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile concrete;
– alte drepturi reale înregistrate asupra bunurilor imobile;
– drepturile de creanță ce au legătură cu bunurile imobile;
– faptele și raporturile juridice aferente bunurilor imobile;
– valoarea estimată a bunurilor imobile, în scopul impozitării;
– titularii dreptului de proprietate și altor drepturi asupra bunurilor imobile co ncrete.
Cadastrul bunurilor imobile în sens informațional se manifestă prin faptul că:
1)asigură persoanele fizice și persoanele juridice, precum și autoritățile publice cu informații veridice
privind starea și tendințele de dezvoltare a pieței bunurilor i mobile în țară;
2)asigură persoanele fizice și persoanele juridice interesate cu informații veridice privind statutul
juridic al bunurilor imobile în scopul garantării drepturilor și efectuării legale a actelor juridice civile
(vânzarea -cumpărarea, schimbu l, donarea moștenirea etc.) cu bunurile imobile;
3)asigură organele fiscale cu informații veridice privind bunurile imobile și proprietarii acestora,
valoarea estimată a bunurilor, adecvată celei de piață, în scopul impozitării.
4)asigură organele de ocrot ire a normelor de drept (instanțele judecătorești, organele procuraturii,
notariatul, avocatura, organele de interne, inclusiv cele de anchetă preliminară etc.) cu informații
veridice privind proprietarii, bunurile imobile și drepturile înregistrate asupra acestora. [17]
1.2.1 Transparența datelor despre înregistrarea de stat a bunurilor imobile
Cadastrul bunurilor imobile serveș te în calitate de sistem de in formare a participanților piețe i
bunurilor imobile și autorităților publice, inclusiv a organelor fiscale. Transparența datelor despre
înregistrarea de stat a bunurilor imobile și drepturilor asupra acestora nu este doar un drept la
informație, ci unul din principiile fundamentale ale dreptului cadastral. Aceasta înse amnă că nici o
lege și nici un act normativ nu pot limita și nu pot îngrădi într -un fel sau altul dreptul cetățenilor,
dreptul persoanelor juridice și statului/autorităților publice la informația despre înregistrarea de stat a
bunurilor imobile și drepturilor asupra acestora ce se conține în cadast rul bunurilor imobile.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
16 Înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra acestora are caracter deschis. Oficiul
cadastral teritorial/registratorul este obligat să elibereze, în termen de 3 zile , oricărei persoane fizice
care s -a legitimat și a depus o cerere scrisă și oricărei persoane juridice care 1 -a sesizat oficial
informațiile solicitate despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil . Nu se eliberează
extrase referitoare la bunurile imobile ale căror date constituie secret de stat. Datele despre condițiile
tranzacției care constituie temei pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului, imobil se eliberează
numai participanților la această tranzacție, precum și instanțelor de judecată și organelor de drept.
Informația despre dreptu rile înregistrate asupra bunurilor imobile se furnizează contra plată,
cu excepția cazurilor în care informația este furnizată autorităților administrației publice locale,
instanțelor judecătorești, organelor procuraturii, organelor afacerilor interne, org anelor fiscale și celor
ce țin cadastre specializate (cadastrul apelor, silvic etc). [17]
1.2.2 Susținerea publică a cadastrului bunurilor imobile
Autoritățile publice și titularii de drep turi asupra bunurilor imobile au datoria de a susține
crearea și ținerea c adastrului. Autoritățile administrației publice locale sînt obligate să acorde ajutor
informațional, tehnic și de altă natură la crearea și ținerea cadastrului. Instanța de judecată este
obligată să prezinte, în termen de 2 zile de la data luării deciziei cu privire la bunul imobil,
documentele care servesc drept temei pentru efectuarea înscrisului sau mențiunii în registrul bunurilor
imobile în conformitate cu legislația în vigoare. In cazul în care se cere efectuarea înscrisului în
interesul statului, che ltuielile sînt achitate din bugetul de stat. Titularii de drepturi asupra bunurilor
imobile sînt obligați:
a) să asigure accesul la bunurile imobile pentru efectuarea lucrărilor cadastrale;
b) să permită instalarea și să asigure păstrarea bornelor de hotar și altor semne geodezice pe
terenurile ce le aparțin. [17]
1.2.3 Dreptul Ia informația din cadastrul bunurilor imobile
Informația cadastrului este obiectul exclusiv al proprietății de stat. Dreptul de gestiune
asupra informației cadastrului revine:
1) Agenției Relații Funciare și Cadastru;
2) Întreprinderii Specializate în Cadastru, inclusiv filialelor sale, și altor întreprinderi și organe
autorizate să țină cadastre specializate.
Informația cadastrală existentă, care nu necesită sistematizare, se furnizează gr atuit de
oficiul cadastral teritorial către autoritățile administrației publice locale, instanțele judecătorești,
organele procuraturii, organele afacerilor interne, organele fiscale și cele ce țin cadastre
specializate. Conținutul informației respective e ste stabilit prin Hotărîrea Guvernului cu privire la
furnizarea și conținut ul informației cadastrale nr.58 din 24.01.2001. [17]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
17 Astfel, oficiul cadastral teritorial es te obligat să furnizeze gratuit autorităților administrației
publice locale, informație c adastrală, ce nu necesită sistematizare:
a)informația cadastrală referitoare la schimbarea deținătorilor de terenuri:
 numărul cadastral al terenului, locul amplasării terenului sau adresa, numele și prenumele
noului(ilor) proprietar(i) (în cazul persoanei fizice);
 denumirea, numărul și data eliberării certificatului înregistrării de stat a persoanei
juridice, domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice și tipul dreptului (cu
indicarea cotei -părți în cazul dreptului de proprietate comună în div iziune);
b)informația cadastrală despre formarea terenurilor:
 numărul(ele) cadastral(e) ale bunului(rilor) din care s -a constituit bunul(rile) imobil(e),
 numărul(ele) cadastral(e) și suprafața terenului(rilor) format(e);
c)o dată în semes tru – copia planul ui cadastral. [17]
1.3 Modul de ținere a bazei de date grafice a cadastrului
Baza de date grafică a cadastrului este ținută de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și include
următoarele funcționalități: crearea, actualizarea, stocarea și furnizarea informației grafice referitoare
la bunurile imobile. Responsabilitatea pentru corectitudinea și legalitatea acțiunilor executate în baza
de date grafică o poartă persoana responsabilă de recepția lucrărilor cadastrale. Crearea și actualizarea
bazei de date grafice est e efectuată în temeiul: documentației tehnice -cadastrale întocmite cu
respectarea cerințelor stabilite de instrucțiunile aprobate de ARFC și a materialelor digitale perfectate
conform cerințelor întocmite în cadrul lucrărilor cadastrale și recepționate de Întreprinderea de Stat
„Cadastru”. [9]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
18
Figura 1.1 Ținerea Bazei de Date Grafice a cadastrului [Sursa: ÎS Cadastru]
Crearea bazei de date grafice constă în introducerea inițială a datelor referitoare la obiectele
informaționale formate în rezultatul luc rărilor cadastrale.
Actualizarea bazei de date grafice constă în modificarea obiectelor informaționale existente
(modificarea geometriei și/sau datelor descriptive) și arhivarea obiectelor inițiale supuse modificării
în scopul păstrării istoriei. Baza de date grafică este stocată pe obiecte informaționale și formează un
plan digital unic pe întreg teritoriu al Republicii Moldova . [9]
Informația din baza de date grafică are un caracter deschis și se furnizează conform legislației
în vigoare. În caz de neces itate, se va efectua restabilirea bazei de date grafice cu ajutorul copiilor de
siguranță. Copiile de siguranță a bazei de date grafice se creează cu o periodicitate de cel puțin 2 ori
pe lună pe dispozitive de înregistrare și se păstrează în exteriorul in cintei întreprinderii, în locul
stabilit de Agenția Relații Funciare și Cadastru.
Reprezentarea grafică a obiectelor se formează și se păstrează în Sistemul de C oordonate
MOLDREF 99 (SC MR99). Suprafețele se calculează în plan.
În baza de date grafică va fi posibilă vizualizarea separată sau concomitentă a diferitor date
grafice cu diferite stări și statute (cu posibilitatea utilizării diferitor stiluri pentru evidențierea
modificărilor, diferențelor,etc) cu tipăr irea sau exportarea ulterioară.
Documentaț ia tehnică cadastrală trece procesul de recepție, în urma căruia se actualizează
baza de date: se introduc obiectele noi sau se modifică datele grafice/descriptive.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
19
Baza de date
GraficăLucrari
cadastrale
curenteLucrari cadastrale din
cadrul înregist.
primare masive
Lucrări de
identificare a
convenționalelorLucrari de
reproiectareLucrări de îmbunătățire a
planului (prin
întroducerea
construcțiilor) în cadrul
înregistrării curente
Elaborarea
plan geometric
Actualizarea
planului
Inventariere
Formarea
bunurilor
imobileIdentificarea
bunului imobil
Recepția lucrărilor
cadastrale (executanti
altii decît OCT)Lucrări de îmbunătățire a
planului (prin
restabilirea informației
grafice digitale) în cadrul
înregistrării curente
Transpunere/
restabilire
Figura 1.2 Modul de formare a Bazei de Date Grafice a cadastrului [Sursa: ÎS Cadastru]
Problemele ce țin de ținerea datelor grafice la nivel de fișiere:
– Este în pericol integritatea datelor : obiectul poate fi eliminat (intenționat /accidental) din
tabel fără urmă sau fișierul poate fi eliminat de pe disk: în cazul lips ei sau deteriorării unuia din cele
4 fisierele menționate, tabelul grafic nu se deschide.
– Istoria modificărilor se duce manual: utilizatorul transferă manual obiectul dintr -un tabel
grafic în altul cu completarea a careva informații atributive – factoru l uman este evidențiat;
– Securitatea datelor : orice utilizator poate copia datele fără a lăsa careva urme;
– E complicată integrarea cu alte sisteme . [9]
1.4 Descrierea conținutului informației grafice
Pentru fiecare categorie de obiect grafic în Gisdata se formează un tabel grafic:
1. HCSectoareRM – reprezintă hotarele sectoarelor cadastrale pe întreg terito riu al RM în scopul
atribuirii numerelor cadastrale.

Figura 1.3 Structurizarea cadastrală [Sursa: Î.S. Cadastru ]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
20 2. Terenuri – reprezi ntă hotarele terenului, obținute în rezultatul executării lucrărilor cadastrale în SC
MR99. ( ArhivTerenur i)
3. TerenuriTitlu – hotarele terenului conform documentului de drept, pentru terenurile amplasate
convențional.
4. TerenuriTitluWork – temporar pent ru stocarea bunurilor imobile noi formate din cadrul lucrărilor
de formare, până la depunerea cererii de modificare în registru și înregistrarea primară a bunurilor
imobile noi formate. În cazul în care actele legislative/normative vor permite finisarea ex ecutării
lucrării de formare cu înregistrarea în registru, nu va fi nevoie de stocare temporară a bunurilor
imobile nou formate în acest tabel grafic.
5. Cladiri – construcția subterană/supraterană legată solid de pământ a cărei strămutare este
imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației ei. ( ArhivCladiri ). Conține informația grafică
privind toate construcțiile amplasate pe un teren specificate în anexa nr.5 la Instrucțiunea nr.112:
– toate construcțiile din cadrul unui teren, (la executarea lucrărilo r cadastrale masive: doar
clădirea (ile) principală (le).
– plantațiile multianuale (vie, livadă, plantație perenă);
– obiectele acvatice (diguri, fntîni arteziene, etc).
6. Componente – se pr ezintă în rezultatul executării lucrărilor cadastrale la nivel de c lădire, conține
informația privind toate părțile componente (autorizate și neautorizate, legalizate și nelegalizate) ale
unei clădiri. ( ArhivComponente)
7. FixPct – punct fix de cotitură a hotarului terenului caracterizat prin: precizia determinării
coord onatelor, tipul materializării punctului și existența documentului ce confirmă actul coordonării
amplasării punctului cu titularii de drepturi ale terenurilor adiacente. ( ArhivFixPct)
8. FixHtr – segmentul de hotar fix, ce unește două puncte fixe: se crea ză o linie (în FixHtr ) în cazul,
în care segmentul de hotar unește două puncte fixe (din FixPct ). (ArhivFixHtr)
9. Grevă ri – porțiuni de teren, din cadrul unui sector de teren, preconizate pentru constituirea unui
drept (servitute, folosință, arendă, et c.).
10. Posesia – (posesia de fapt a t erenului), obiect care reflectă limitele de facto ale terenului (suprafața
utilizată de beneficiar).
11. Încăperi izolate – parte a unei clădiri, separată de alte părți adiacente ale acestei clădiri, prin pereți
sau prin despărțituri fără goluri pentru uși, având ieșire separată pe palierul scării, în coridor comun,
în curte sau în stradă. Se reprezentă grafic pe nivelele clădirii în .dxf format.
Există și elemente a uxiliare (plan contur) î n Geodezie:
Terenuri2 – indică împrejmuirile;
PctRidicari – punctele de reper, punctele de stație și observație ale ridicărilor ; [9]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
21 Tabelul 1.1 Structura curentă a tabelelor în Gisdata: [Sursa: elaborat de autor]
Denumire
tabel Ordinea
coloanei Denumire
coloană Tip
coloană Nr.
simb ol
Cladiri 1 CodCadastral Char 12
Cladiri 2 CodTip Integer 0
Cladiri 3 CodStr Decimal 10
Cladiri 4 NrCasa Char 10
Cladiri 5 Litera Char 2
Cladiri 6 CodNrRemarc Smallint 0
Cladiri 7 DestFunc Char 60
Cladiri 8 CodColect Smallint 0
Cladiri 9 CodAdm Char 6
Cladiri 10 DatModif Date 0
Cladiri 11 Timp Char 8
ParLab 1 Nota Char 40
Terenuri 1 CodCadastral Char 11
Terenuri 2 CodTip Integer 0
Terenuri 3 CodStr Decimal 10
Terenuri 4 NrCasa Char 10
Terenuri 5 CodNrRemarc Smallint 0
Terenuri 6 CodTipRegistr Smallint 0
Terenuri 7 CodColect Smallint 0
Terenuri 8 Suprafata Float 0
Terenuri 9 CodAdm Char 6
Terenuri 10 DatModif Date 0
Terenuri 11 Timp Char 8
TerenuriTitlu 1 CodCadastral char 11
TerenuriTitlu 2 CodTip Integer 0
TerenuriTitlu 3 CodStr Decimal 10
TerenuriTitlu 4 NrCasa Char 10
TerenuriTitlu 5 CodNrRemarc Smallint 0
TerenuriTitlu 6 CodTipRegistr Smallint 0

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
22 TerenuriTitlu 7 CodColect Smallint 0
TerenuriTitlu 8 Suprafata Float 0
TerenuriTitlu 9 CodAdm Char 6
TerenuriTitlu 10 DatModif Date 0
TerenuriTitlu 11 Timp Char 8
TerenuriTitlu 12 NrTitul Char 30
TerenuriTitlu 13 CodMET Smallint 0
TerenuriTitlu 14 DatInsert Date 0
TerenuriTitlu 15 TimpInsert Char 8
TerenuriTitlu 16 UtModif Char 30
TerenuriTitlu 17 INSRID Smallint 0
TerenuriTitlu 18 SrezcaN Decimal 10
TerenuriTitlu 19 SrezcaE Decimal 10
TerenuriTitlu 20 StatusOriginal Smallint 0
TerenuriTitluWork 1 CodCadastral char 11
TerenuriTitluWork 2 CodTip Integer 0
TerenuriTitluWork 3 CodStr Decimal 10
TerenuriTitluWork 4 NrCasa Char 10
TerenuriTitluWork 5 CodNrRemarc Smallint 0
TerenuriTitluWork 6 CodTipRegistr Smallint 0
TerenuriTitluWork 7 CodColect Smallint 0
TerenuriTitluWork 8 Suprafata Float 0
TerenuriTitluWork 9 CodAdm Char 6
TerenuriTitluWork 10 DatModif Date 0
TerenuriTitluWork 11 Timp Char 8
TerenuriTitluWork 12 NrTitul Char 30
TerenuriTitluWork 13 CodMET Smallint 0
TerenuriTitluWork 14 DatInsert Date 0
TerenuriTitluWork 15 TimpInsert Char 8
TerenuriTitluWork 16 UtModif Char 30
TerenuriTitluWork 17 INSRID Smallint 0
TerenuriTitluWork 18 SrezcaN Decimal 10

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
23 TerenuriTitluWork 19 SrezcaE Decimal 10
TerenuriTitluWork 20 StatusOriginal Smallint 0
FixHtr 1 CodCadastral Char 11
FixHtr 2 DatInsert Date 0
FixHtr 3 DatModif Date 0
FixPct 1 CrdX Decimal 12
FixPct 2 CrdY Decimal 12
FixPct 3 CodColect Smallint 0
FixPct 4 CodTipBorn Smallint 0
FixPct 5 Precizia Decimal 5
FixPct 6 Temei Char 25
FixPct 7 DatInsert Date 0
FixPct 8 DatModif Date 0
Grevari 1 CodZona Char 4
Grevari 2 Cod Char 6
Grevari 3 CodTipGr Smallint 0
Grevari 4 Codcadastral Char 11
Grevari 5 Parte Char 20
Grevari 6 CodColect Smallint 0
Grevari 7 Suprafata Decimal 10
Posesie 1 CodCadastral Char 11
Posesie 2 CodTip Integer 0
Posesie 3 CodColect Smallint 0
Posesie 4 Precizia Decim al 5
Posesie 5 CodTeh Smallint 0
Posesie 6 Suprafata Float 0
Posesie 7 Temei Char 25
Posesie 8 Codprobl Smallint 0
Posesie 9 DatInsert Date 0
Posesie 10 TimpInsert Char 8
Posesie 11 DatModif Date 0
Posesie 12 Timp Char 8

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
24 Posesie 13 UtModif Char 30
Componente 1 NrCadastral Char 3
Componente 2 Liter Char 5
Componente 3 Constructia Char 20
Componente 4 Component Char 50
Componente 5 S Decimal 10
Componente 6 Temei Char 50
Componente 7 Teren Char 11
Terenuri2 1 CodNrRemarc Smallint 0
Terenuri2 2 CodColect Smallint 0
PctRidicari 1 DenumProp Char 36
PctRidicari 2 DrCrdX Float 0
PctRidicari 3 DrCrdY Float 0
PctRidicari 4 Altitude Float 0
PctRidicari 5 CodTipCentru Smallint 0
PctRidicari 6 CodClasCrd Smallint 0
PctRidicari 7 CodClasNiv Small int 0
PctRidicari 8 CodTip Smallint 0

Toate datele referitoare la adresa bunului imobil, inclusiv hotarul unităților administrativ –
teritoriale de nivelul I și II, precum și hotarul localităților se dețin în „Registrul unităților
administrativ -terito riale și al străzilor pe teritoriul R epublicii Moldova” -SIA RUAT . Aceste date se
importă peri odic, la apariția modificărilor din SIA RUAT în GISDATA în mapa Adresa „Importul
datelor din SIA RUAT”. Informația din mapa Adresa se utilizează la perfectarea pl anurilor
geometrice și cadastrale. Componența datelor (tabel ele grafice) importate din SIA RUAT este
indicată în tabelul de mai jos . [9]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
25 Tabelul 1.2 Tabelele grafice privind adresa bunu rilor imobile importate din SIA RUAT [Sursa: ÎS
Cadastru]
Nr Denumire tabel
grafic Descrierea
tabelului Atributele
Denumirea Descrierea
1 V_TRANSFILIAL_COMUNE Hotarele UAT de
nivelul întâi (orașe
(municipii), sate
(comune)) Municipiul Denumirea UAT de nivelul II (raionul,
Unitatea Administrativ Teritorială "Găgăuzia")
la care se referă UAT de nivel I
UAT Denumirea UAT de nivelul I (satul (comuna),
orașul (municipiul) la care se referă localitatea
CodUnic Numărul cadastral al zonei
2 V_TRANSFILIAL_LOCALIT Hotarele localităților din
componența
comune lor, orașelor,
municipiilor Municipiul Denumirea UAT de nivel II (raionul, Unitatea
Administrativ Teritorială "Găgăuzia") la care
se referă localitatea
UAT Denumirea UAT de nivel I (satul (comuna),
orașul (municipiul) la care se referă localitatea
Localitatea Denumirea localității
CodUnic Numărul cadastral al zonei
3 V_TRANSFILIAL_SEGMENT segmentele de stradă CodUnic Numărul cadastral al zonei
CodStr Identificatorul străzii la care se referă
segmentul de stradă
StreetName Denumirea st răzii la care se referă segmentul
de stradă
SegmentId Identificatorul segmentului de stradă
4 V_TRANSFILIAL_STRUCTURE punctul de referință
al adresei
construcției CodUnic Numărul cadastral al zonei
CodStr Identificatorul străzii la care se ref eră
segmentul de stradă
SegmentId Identificatorul segmentului de stradă la care se
referă punctul de adresă
NrCasa Numărul poștal al clădirii
1.5 Softul MapInfo Professional
Prima versiune a MapInfo Professional a fost dezvoltat în 1987 de către MapIn fo
Corporation și a devenit unul dintre cele mai populare din lume. MapInfo Professional este utilizat în
prezent în 130 de țări, tradus în 20 de limbi și instalat e în zeci de mii de organizații în multe țări.
MapInfo Professional a devenit sistemul de in formații geografice cel mai des utilizat.
MapInfo – un instrument extrem de eficient de vizualizare și analiză a datelor spațiale.
Domeniile de aplicare al MapInfo sunt : afaceri și știință, educație și management, cercetare
sociologică, demografică și po litică, industrie și mediu, transport și industria de petrol și gaze,

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
26 utilizarea terenurilor și a inventarului, utilități publice și de reacție rapidă, militare și de aplicare a
legii, precum și multe alte industrii economia.
MapInfo Professional este fol osit de către utilizatorii GIS compe tenți sau analiș ti pentru
analize spațiale complexe, construirea de rapoarte care descriu concluziile lor, și luarea deciziilor pe
baza acestor concluzii. Acesta este folosit pentru o gamă largă de aplicații de afaceri î n multe industrii.
[18]
Cu ajutorul MapInfo Professional:
 furnizorii de servicii de telefonie mobilă îmbunătățesc calitatea serviciilor și își extind zona de
aplicare a serviciilor;
 companiile de transport folosesc MapInfo pentru a planifica rutele și a livra bunuri;
 societățile comerciale pot monitoriza dinamica vânzărilor, pentru a efectua analize de marketing,
pentru a planifica amplasarea punctelor de vânzare;
 companiile de asigurări folosesc MapInfo pentru a e valua gradul de risc pentru zone ;
 agenț iile de aplicare a legii utilizează MapInfo pentru a analiza mediul operațional și de siguranță
publică;
 autoritățile publice folosesc MapInfo pentru planificarea și gestionarea terenurilor și a altor stocuri
spațiale;
 geologii și inspectorii utilizează MapInfo pentru explorarea și extracția de minerale.
MapInfo include instrumente suplimentare pentru vizualizare tridi mensională și soluții de
analiză pentru aplicații de topografie, cartografie, pentru editarea suplimentară a obiectelor grafice,
proiectar ea hărților, bibliotecile semnelor topografice. În plus , față de formatul propriu, MapInfo
execută fișiere în formate de d ate grafice ArcView , ESRI Geodatabase și formate de date tabelare
Access, Excel.
MapInfo este lider de piață fiind diponibil în 20 ver siuni lingvistice diferite, dintre care
engleză, franceză, gemană, rusă, putînd fi folosit de mai mult de 1 milion de oameni din întreaga
lume.
MapInfo poate îndeplini funcții de cartografiere. Există posibilitatea de stocare și prelucrare
a obiectelor spa țiale în baza de date Oracle fără a utiliza software suplimentar. MapInfo acceptă mai
mult de 300 de sisteme de coordonate în plus, putem defini un sistem de coordonate propriu.
MapInfo deține un strat special animat, unde se pot afișa obiectele în mișcar e. De exemplu,
este posibil să se afișeze vehicolul în mișcare pe hartă, folosind coordonatele obținute din unul din
receptoarele GPS . [18]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
27 Volumul de date utilizate în MapInfo nu are restricții cu privire la cantitatea de date utilizate.
Factor de limitar e poate fi restricția privind dimensiunea fișierelor sistemului de operare și resursele
calculatorului. Și este o aplicație GIS pe 64 de biți utilizată de inginerii GIS și analiștii de afaceri .
Caracteristicile sistemului :
 formatul datelor – MapInfo este o bază de date care gestionează informațiile ca un sistem de tabele.
Fiecare tabel este fie un fișier hartă (grafic), fie un fișier de bază de date (text) și este desemnată
extensia de fișier .TAB. MapInfo creează o afișare vizuală a datelor sub forma unei hărți și /sau a unei
forme tabulare. Odată ce datele au fost menționate într -un tabel, sunt atribuite coordonatele X și Y
astfel încât înregistrările să poată fi afișate ca obiecte pe o hartă.
 obiectele (puncte, linii, poligoane) pot fi îmbunătățite pent ru a evidenția variațiile specifice unei
teme prin crearea unei hărți tematice. Datele de bază sunt suprapuse cu stiluri grafice pentru a afișa
informații la un nivel mai sofisticat.
 recuperarea informațiilor se realizează utilizând filtre de date și func ții "Interogare". Selectarea
unui obiect într -o fereastră a hărții sau înregistrările dintr -un browser produce un tabel temporar care
oferă o gamă de valori specificate de utilizatorul final.
 analiza vectorilor este o funcție primară a MapInfo bazată pe c oordonatele X și Y și utilizatorul
poate crea și edita date direct cu comenzi cum ar fi: editare, combinare, împărțire, ștergere, tampon,
regiune clip. MapInfo Pro include o gamă de instrumente de proiectare și editare, cum ar fi linii,
cercuri și poligoan e (denumite "regiuni"), care pot fi încorporate în tabele sau desenate ca suprapuneri
temporare.
 tipărirea hărților și / sau statisticilor MapInfo este gestionată prin setările de proiectare în fereastra
Layout. Layout design -ul permite crearea de prezentă ri compozite cu hărți, tabele, legende, text,
imagini, linii și forme. Datele din MapInfo pot fi încorporate în aplicații precum Microsoft
PowerPoint sau Word folosind comenzi de copiere / lipire și redimensionate după cum este necesar.
 compatibilitatea cu sistemele software ext erne – MapInfo Pro poate citi și scrie alte formate de
fișiere pentru schimbul de date cu aplicații.
MapInfo a fost reproiectat cu o interfață grafică mai ușor de utilizat. Versiunea 4 a
produsului, lansată în 1995, a văzut produsul redenumit la "MapInfo Professional".
Versiunea 9.5 a fost lansată în 2008. Versiunea 9.5.1 a fost lansată în decembrie 2008.
Îmbunătățirile primare în aceste versiuni includau utilizarea unui nou motor grafic ce permite
transluciditatea și anti -aliasing atunci când afișează hărți. Un set de instrumente de editare
asemănătoare CAD au fost adăugate și în această versiune.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
28 Versiunea 10 a fost lansată în 2009. Îmbunătățirile primare au inclus o interfață utilizator
mai intuitivă, incluzând o casetă de dialog pentru controlul layer -ului, compatibilitate cu PostGIS și
un generator PDF care acceptă atât fișiere PDF cu straturi, cât și georeferențiale.
Versiunea 10.5 a fost lansată în 2010. Îmbunătățirile primare au inclus o nouă fereastră
Manager tabel, o abilit ate construită de a publica MapInfo Stratus, abilitatea de a ingera hărți Bing
direct ca mapări de fundal și suport suplimentar pentru servi ciul de catalog pentru web .
Versiunea 11 a fost lansată în iunie 2011. Îmbunătățirea primară a inclus îmbunătățiri d e
performanță și utilizare în fereastra Browser pentru crearea și analizarea datelor tabulare. Integrare
cu MapInfo Manager, un produs pentru gestionarea datelor spațiale și asigurarea conformității
[INSPIRE]. Suportul pentru sistemele de operare pe 64 de biți a fost îmbunătățit, având capacitatea
de a utiliza până la 4 GB de memorie RAM (în loc de 2 GB, limita când rulează pe sisteme de operare
pe 32 de biți).
Versiunea 11.5 a fost lansată în 2012. Îmbunătățirile primare includ o fereastră nouă pentru
Crea rea legendelor, îmbunătățiri ulterioare ale ferestrei noi de browser (introduse în versiunea v11.0)
și integrarea ulterioară cu MapInfo Manager, inclusiv posibilitatea de a edita metadatele în cadrul
browserului Catalog.
Versiunea 12 a fost lansată în 2013 , cu îmbunătățiri ale rezultatelor cartografice.
Versiunea 12.5 a MapInfo a fost prima dată când a fost introdusă o versiune pe 64 de biți a
produsului. MapInfo Pro 12.5 32 bit a fost lansat în iulie 2014 și 64 de biți în octombrie 2014.
Versiunea de 64 d e biți a văzut introducerea unei noi interfețe și a ferestrei de aspect, permițând, de
asemenea, crearea unui nou cadru care să se ocupe de procesarea de fundal și de multi -filetare.
Versiunea 15 a MapInfo 32 bit a fost lansată în iunie 2015, iar 64 de biț i (15,2) au fost lansate
în octombrie 2015. Repere includ sprijin geopackage, precum și modificări ale formatelor de fișiere
TAB pentru a permite fișiere mai mari și Unicode.
Versiunea pe 64 de biți de 15,2 a văzut introducerea MapInfo Pro Advanced ca un nou nivel
de licențiere pentru produs, care încorporează toate capabilitățile noi de raster în produs, inclusiv un
.NET SDK. MapInfo Advanced permite utilizatorilor să vizualizeze fișiere raster foarte mari la
rezoluție ridicată, cum ar fi 1m pentru o țară întreagă și care include mai multe benzi de satelit. Acest
lucru este realizat utilizând un nou format de fișiere rast er cu mai multe rezoluții .[18]
Baza de date grafică se prelucrează utilizînd softul specializat MapInfo. Structura de
păstrare a infor mației grafice: se stochează în mapa “Gisdata” pe zone cadastrale (pe servere locale
– servere OCT). [9]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
29
Figura 1.4 Păstrarea datelor grafice pe mape în softul MapInfo [Sursa: ÎS Cadastru]
În formatul MapInfo, fie care tabel grafic este de fapt 1 set di n 4 sau 5 fișiere cu acee ași
denu mire și următoarele extensii: .tab , .map, .id, .dat, .ind. Exemplu:

.map=con tine reprezentarea grafică/desen;
.tab=conține informația despre structura informației atributive (cîte cîmpuri, denumirea cămpu lui, ce
lungime are fiecare cîmp, etc) ;
.dat= informația atributivă (datele textuale păstrate în cîmpurile definite de . tab);
.id=identificatorul care leaga informația atributivă . dat din cu desenul din .map;
.ind=date despre cîmpurile indexate (dacă nu sunt cîmpuri indexate – atunci acest fișier lipsește). [9]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –020 ME Coala
30 2 SISTEMUL INFORMAȚIONAL AUTOMATIZAT AL CADASTRULUI
LEGALCAD ȘI RUAT
2.1 Informații generale
Concepția de Sistem Informațional Automatizat al Cadastrului Bunurilor Imobile este
elaborată în conformitat e cu prevederile Hotârării Guvernului nr. 1298 din 28 octombrie 2003 „Cu
privire la crearea Sistemului Informational Geografic Național” , ce stabilește ca sistemul unificat de
înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asura acestora se implementea za în Republica
Moldova. Acest sistem funcț ionează în cadrul Intreprinderii de Stat „Cadastru”.
Versiunea existentă a sistemului automatizat al cadastrului are drept scop înregistrarea
primară a unor tipuri de bunuri imobile: parcele de teren, cladiri si î ncăperi izolate. Dezvoltarea pieț ei
imobiliare presupune înregistrarea tuturor categoriilor de bunurilor imobile si înregistrarea flexibilă
și completă a tranzacț iilor cu aceste bunuri care se realizează pe piața imobiliară .
Obiectul sistemului constă în realizarea unei înregistrari cadastrale integrate și unificate a
bunurilor imobile, a drepturilor de proprietate, a gre vărilor, a tranzacț iilor și a altor operațiuni
imobiliare efectuate legal. Această înregistrare este realizată de organul împuternicit în mod legal în
numele statului. Printre consecințele juridice se numără, în primul rand , constituirea drepturilor la
momentul înregistrarilor și garantarea acestora de catre stat. [10]
Bunurile imobile în ca litate de obiect fizic, precum ș i subiecții dreptu rilor reprezintă
obiectul formă rii și înregistrării prim are pentru alte resurse informaț ionale și sunt utilizate de sistemu l
cadastral ca obiecte î mprumutate.
Registrele cu privire la subiec ții drepturilor (R egistrul de Stat al Populatiei și Registrul de
Stat al Unităț ilor Juridice) și alte registre pe domenii tematice (utilizate pentru formarea obiectului
drepturilor) îi asi gură cadastrului bunurilor imobile date -cheie cu privire la bunurile formate, inclusiv,
un identificator unic și date care pot fi ut ilizate direct pentru înregistrare și evaluare, inclusiv pentru
localizarea spațială (poziția și configurația originală ) pentru obiectul drepturilor. Evaluarea
economică a bunurilor imobile, inclusiv a compo nentelor acestora, se realizează în conformitate cu
metodele ofici ale utilizate în scopul impozitării. Evaluarea cadastrală a bunurilor imobile în scopul
impozitarii este pr erogativă exclusivă a sistemului cadastral. Impoz itarea în sine, politica fiscală ,
obliga țiile fiscale și alte aspecte se regă sesc s ub responsab ilitatea respectivelor autorități și a
sistemelor informaț ionale ale acestora.
Prin prezenta concepț ie, se stabileș te destinația/scopul și obiectele sistemului, funcțiile
sistemului, structura resurselor informațional e, infrastructura informați onală a sistemului, cerinț ele
cu p rivire la securitatea și protecția informaț iilor. Deținătorul CBI este Î ntreprinderea de Stat
“Cadastru”. [10]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
31 2.1.1 Definiția cadastrului bunurilor imobile
Cada strul bunurilor imobile (numit în continuare CBI) reprezintă o cole cție sistem atizată de
date cu privire la bunurile imobile, la drepturile de proprietate asupra acestora, la grevările drep turilor
de proprietate, precum ș i la operațiunile de evaluare a bunuri lor imobile, în vederea impozită rii. CBI
reprezintă componenta p rincipală a Sistemului Informațional Geografic Național care, la randul său,
reprezintă resursa informațională de bază. CBI este unica resursă oficială de informaț ii cu privire la
bunurile imobile, la drepturile de proprietate, la grevările acestora, precu m și la valoarea bunurilor
imobile în scopul impozitarii. [10]
2.1.2 Destinația sistemului informational automatizat al C adastrului Bunurilor Imobile
Sistemul informaț ional automatizat (SIA) al CBI are drept scop să asigure constituirea
resurselor informaționale ale CBI și să asigure servicii de furnizare a informațiilor de stat cu privire
la înregistrarea bunurilor imobile.
SIA CBI este format din urmă toarele sub -sisteme:
 SIA “Î nregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora”;
 SIA “Evaluarea bunu rilor imobile în scopul impozită rii”. [10]
2.1.3 Scopul creării SIA CBI
Scopul creării SIA CBI este:
 Imbună tățirea calitătii, accelerarea și simplificarea serviciilor de furnizare a informațiilor de stat,
catre persoane fizice si juridice;
 Recunoașterea de că tre public și protejarea drepturilor reale asupra bunului imobil;
 Crearea resurselor informaționale de bază ;
 Asigurarea autorităților publice cu informații analitice si statistice veridice cu privire la
componenta cantitativă și calitativă a bunurilor imobile necesare pentru a lua decizii manageriale.
[10]
2.1.4 Cadrul legislativ și de reglementare
Cadrul legislativ și de reglementare al SIA CBI este stabilit prin:
 Constituț ia Republicii Moldova;
 Codul Funciar nr. 828 din 25 decembrie 1991 ;
 Codul Civil nr. 1107 – XV din 6 iunie 2002 ;
 Legea Cadastrului bunurilor imobile” nr. 1543 – XIII din 25 februarie 1998;
 Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112 din 22 iunie 2005 „Cu privire la aprobarea
Instrucțiunii privind înregistrarea bunuruilor imobile și a dre pturilor asupra lor ";
 Ordinul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru nr.107 din 27 mai 2003 „ Cu privire la aprobarea
Instrucț iunii privind modul de elaborare și actua lizare a planurilor cadastrale ș i geometrice”.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
32 În scopul de a armoniza mediul legislativ ca re stabileș te condițiile pentru crearea,
funcționarea si întreținerea sistemului cadastrului bunurilor imobile, este necesară dezvoltarea ș i
armonizarea cadrului de regleme ntare, legislativ si tehnologic. Prevederi le incluse în legislația de
bază existentă trebuie să fie dezvoltate pentru a stabili condițiile tehnice și economice suplimenta re
pentru activitatea cadastrală , relațiile cu utilizatorii in formațiilor cadastrale, precum și costul
furnizării serviciilor informaț ionale pentru persoanele fizice sau juridice interesate. [10]
2.2 Blocurile de funcții ale sistemului
SIA CBI trebuie să asigure indeplinirea funcțiilor de bază ale unui sistem informaț ional tipic,
așa cum aceste functii sunt definite în Conceptia Sistemului Inf ormational Unificat al autorităț ilor
administr ației publice, precum și executarea funcțiilor specifice stabilite conform destinației
sistemului și grupate în urmatoarele blocuri de functii:
a) blocul de funcții – “Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora” presupune
îndeplinirea u rmătoarelor funcț ii:
– înregistrarea bunurilor imobile;
– înregistrarea drepturilor de proprietate;
– înregistrarea grevărilor asu pra drepturilor de proprietate ș i asupra bunurilor imobile.
b) blocul de funcții “E valuarea bunurilor imobile în scopul impo zitării ” include funcț iile
necesare pentru evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării:
– evidenta si actualizarea parametrilor tehnici și economici ai bunurilor imobile;
– colectarea datelor cu privire la tranzactiile cu bunuri imobile;
– calcularea valor ii bunurilor imobile.
c) blocul de funcți i: “Ținerea structurii/organizării cadastrale ” cuprinde funcțiile:
– înregistrarea ș i monitorizarea obiectelor care constituie structura cadastrală ;
– înregistrarea zonelor pe care le deservesc oficiile cadastrale. [7]
2.3 Documentele sistemului
În cadrul SIA CBI sunt folosite urmă toarele categorii de documente:
a) Documente legisl ative – documente care confirmă constitu irea, modificarea și stingerea drepturilor
asupra bunurilor imobile și care au fost e mise în conformitate cu leg islația;
b) Documente cadastrale, printre care:
 Registrul bunurilor imobile;
 Planul cadastral și geometric;
 Dosarul cadastral;
c) Documente de identitate (pentru persoane fizice) sau documente de înregistrare (pentru uni tățile
cu personalitate juridică ).

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
33 d) Documen te tehnologice, între care:
 Formulare de cerere;
 Condica de cereri;
 Extrase din registrul bunurilor imobile;
 Certificat din registrul bunurilor imobile;
 Certificat privind valoarea bunului imobil;
e) Documente folosite pentru evaluare:
 Formulare pentru colect area datelor tehnice;
 Rapoarte de evaluare;
 Harta zonelor de evaluare;
 Coeficienți si model de evaluare;
 Notificare privind valoarea/costul. [7]
2.3.1 Obiecte informaționale
Totalitatea obiectelo r informaționale care reprezintă resursa informatională a SIA CBI este
determinată în funcț ie de destinație și este formată din:
– Registru – obiect generalizat, include bunurile imobile, drepturile asupra lor și grevarile;
– Bunuri imobile:
• teren;
• cladiri;
• încăperi izolate;
• obiecte de infrastructură inginerească (rețea electrică, de comunicații, gaz, apă, etc);
• spații subterane (obiectul infor mational este luat de la Cadastrul Geologic);
• obiect acvatic (obiectul informational este luat de la Cadastrul Apelor);
• Plantatii perene;
– Drepturi asupra bunurilor imobile:
• Dreptul de proprietate;
• Alte drepturi reale;
-Titularii de drepturi:
• Persoane fizic e;
• Persoane/entitati juridice;
-Servituț i;
-Structurarea cadastrală:
• Raioane cadastrale;
• Zone cadastrale;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
34 • Masive cadastrale;
• Sectoare cadastrale;
-Zonele de deservire ale oficiilor cadastrale;
-Documente din urmă toarele categorii:
• Legislative;
• Ce confirmă înregistrarea
• Technologice,
• Utilizate pentru evaluare în scopul impozitarii.
-Zone de evaluare;
-Obiecte de evaluat. [10]
2.3.2 Datele
Datele din registru reprezintă totalitatea atributelor obiectelor informaționale și cuprinde
urmă toarele atribute principale:
a) Registrul
 Identificatorul registrului;
 Date cu privire la numărul cadastral, inclusiv numă rul cadastral al terenului;
 Data deschiderii registrului;
 Metoda de formare;
 Identif icatorii registrului, pe baza că rora a fost creat actualul registru;
 Starea (acti v, anulat, î n curs de realizare);
 Data anulă rii registrului;
 Temeiul anulă rii.
b) Teren
 Identificatorul terenului;
 Identificatorul din registru ;
 Starea înregistră rii cu pr ivire la teren (activ, anulat, î n curs de realizare);
 Categoria de folosință a terenulu i;
 Data înregist rării în registru;
 Amplasarea terenului;
 Metoda de înregistrare (selectivă, înregistrare masivă , etc.);
 Suprafața juridică a parcelei (î n conformitate cu documentele);
 Caracteris ticile cu privire la precizia mă surării;
 Tipul hotarelor (gene rale, fixe);
 Servitutea în favoarea bunului imobil;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
35  Data efectuă rii modificărilor;
 Temeiul efectuă rii modificărilor;
 Data anulă rii;
 Temeiul anulă rii;
 Datele spaț iale.
c) Construcție
 Identificatorul construcț iei;
 Identificatorul din registru;
 Starea înregistr ării construcț iei (activ, anulat, î n curs de realizare);
 Numărul cadastral al construcț iei;
 Data înregistrării î n registru;
 Adresa poștală a construcț iei;
 Metoda înregistrării (selectivă, masivă etc.)
 Numă rul de etaje;
 Suprafața juridică a construcț iei (în conformitate cu documentele);
 Cara cteristicile privind precizia măsu rilor;
 Modul de folosință a construcț iei;
 Servitutea în favoarea bunului imobil;
 Data modificării;
 Temeiul modificării;
 Caracteristicile tehnice;
 Data anulă rii;
 Temeiu l anulă rii;
 Datele s pațiale.
d) Încăperi izolate
 Identificatorul încăperii izolate;
 Identificatorul construcț iei;
 Starea înregistrării înc ăperii izolate (activ, anulat, î n curs de realizare);
 Numărul cadastral al încăperii izolate;
 Numărul poș tal al încă perii izolate (referi nță la registrul adreselor);
 Data înregistră rii în registru;
 Metoda înregistrării (selectivă, masivă ) ;
 Planul spaț iului;
 Suprafața juridică a încăperii izolate (în conformitate cu documentele);

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
36  Modul de folosință a încăperii izolate;
 Data modificării;
 Temeiul modificării;
 Condome niu;
 Data anulă rii;
 Temeiul anulă rii.
e) Dreptul de proprietate
 identificatorul dreptului;
 identificatorul din registru;
 numă rul de înregistrare din registru;
 starea înregistrării dreptului (activ, anulat, î n curs de formare);
 data introducerii/înregistră rii dreptului în registru;
 mărimea cotei;
 felul înscrierii (întabul at sau provizoriu);
 lista obiectelor drepturilor (identificatorul parcelei de teren, al construcț iei sau al încăperii izolate);
 lista subiectelor dreptului (IDNP p ersoanelor fizice sau IDNO persoanelor juridice);
 lista documentelor care confirmă dreptul (identificatorii documentelor);
 data anularii , înregistră rii dreptului;
 temeiul anulă rii.
f) Grevări
 identificatorul grevării;
 identificatorul din registru;
 numă rul de înregistrare al grevări i în registrul bunurilor imobile;
 starea înregist rarii grevării (activ, anulat, î n curs de realizare);
 tipul grevării;
 atributele grevării (data de începere și de expirare, valoarea plăț ilor, etc)
 data înregistrări i;
 felul înscri erii (întabulat, provizoriu, notare);
 lista obiectelor care fac obiectul grevării;
 lista subiecț ilor care fac obiectul dreptului de servitute;
 lista documentelor care confirmă grevarea (identificatorii documentelor);
 data anulă rii înscrierii.
g) Structuri zare cadastrală:
 numă rul raionului cadastral;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
37  date spațiale – hotarul raionului cadastral (create pe baza hotarelor sectoarelor cadastrale);
 numă rul zonei cadastrale;
 date spaț iale – hotarul zonei cadastrale (create pe baza limitelor sectoarelor cadastrale) ;
 numarul masivului cadastral;
 date spaț iale – hotarul masivului cadastral (creat pe baza limitelor sectoarelor cadastrale);
 numă rul sectorului cadastral;
 date spaț iale – hotarul sectorului cadastral.
h) Documente
 identificatorul documentului;
 tipul docume ntului;
 numă rul;
 data emiterii;
 stare a documentului (activ, anulat, î n curs de realizare).
i) Zona de evaluare
 identificatorul zonei de evaluare;
 numele zonei;
 limita zonei de evaluare;
 versiunea;
 tipul bunului imobil;
 starea (activ, anulat, î n curs de rea lizare);
 data aprobă rii;
 data la c are a fost creată/modificată zona;
 utilizatorul care a creat/modificat zona;
 tabelul coeficienț ilor pentru zona de evaluare.
j) Bunul imobil evaluat
 identificatorul bunului imobil evaluat;
 categoria din care face parte bun ul imobil evaluat (apartament, ca să privată de locuit, obiect
comercial, etc.);
 lista obiectelor cadastrale (identif icatorul terenului, al construcț iei sau al încăperii izolate) care fac
parte din bunul imobil evaluat;
 caracteristici tehnice ale bunurilor imobile pentru evaluarea masivă ;
 starea bunului imobil evaluat (activ, anulat, î n curs de formare);
 data la care a fost creat bunul imobil supus evaluă rii;
 data la care se mo difică bunul imobil supus evaluă rii;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
38  valoarea bunului imobil evaluat;
 data evaluă rii;
 utilizatorul care a creat/modificat obiectul;
 utilizatorul care a calculat/aprobat valoarea;
 starea imprimă rii documentului de informare;
 data de finalizare a perioadei în care se pot depune contestaț ii;
 starea transmiterii datelor către autoritatea f iscală . [10]
2.3.3 Topologia datelor spatiale
SIA CBI realizează operațiuni informationale „orientate în funcție de obiect”, precum și
dependenț e tolopogice și de resurse între obiectele spațiale în ambele cazuri: în cadrul unei clase de
obiecte și între obiecte le care fac parte din clase diferite. Toate obiectele s pațiale ale resurselor
modelează/formează suprafața teritoriului național ca o suprafață unică inseparabilă din punct de
vedere structural. Modificarea configurației limitei unui poligon trebuie să d ucă în mod automat la
modificar ea configuraț iei limitelor poligonului adiacent de la același nivel și poligoanelor întroduse
și ale poligoanelor de la un nivel superior.
Datele s pațiale trebuie să respecte urmă toarele reguli topologice:
 limitele terenului nu trebuie să depașeasc ă limitele sectoarelor cada strale cu mai mult de 45 la sută
din suprafața lor;
 limitele tere nului nu trebuie să se suprapună ;
 suprafețele care nu aparțin de nici o parcela nu trebuie să se regasească în sectoarele cadastrale;
 limitel e sectoarelor cadastrale nu trebuie să se intersecteze cu limitele masivelor cadastrale;
 limitele masivelor cadastrale nu trebuie sa se intersecteze cu limitele zonelor cadastrale;
 limitele zonelor cadastrale nu trebuie sa se intersecteze cu limitele raioa nelor cadastrale;
 limitele zonei deservite de u n oficiu cadastral nu trebuie să se suprapună ;
 suprafețele care nu fac parte din zona de responsabilitate a unu i oficiu cadastral nu trebuie să se
regăsească între hotarele naț ionale. [7]
2.3.4 Interacțiunea cu alte resurse informaționale
Pentru a asigura formarea corectă a resurselor informaț ionale , este necesar să se asigure
acces la următoarele resurse informaț ionale computerizate:
 SIA “R egistrul de Stat al Populației” – asigură acces la datele personale ale titula rilor de drepturi
de bunuri imobile și la documentele de identificare ale acestor proprietari;
 SIA “Registrul de Stat al Persoanelor Juridice” – asigură acces la datele de înregistrare ale
titularilor de drepturi de bunuri imobile și la documentele de iden tificare ale acesto ra. La această

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
39 resursă informațională trebuie să se adauge informații cu privire la data la care începe și la care expiră
competenț a autorității administrației publice;
 SIA “Registrul de Stat al unităț ilor admi nistrativ -teritoriale și al străzilor din lo calităț ile pe p e
teritoriul Moldovei” – asigură acces la adresele poștale ale construcțiilor și încăperilor izolate, precum
și la numele și hotarele de stat și l a toate unitățile administrativ – teritoriale de toate nivelele;
 SIA “Cadastrul Geologic” – asigură acces la datele spațiale cu privire la subsol;
 SIA “Cadastrul de Stat al Apelor” – asigură acces la datele spațiale cu privire la obiectele
hidrografice;
 SIA “Cadastrul obiectelor de infras tructură inginerească” – asigură acces la datele spațiale cu
privire la rețelele de utilităț i;
 SIA “Registr ul de Sta t al Hotărârilor Judecătoresti” – asigură acces la ho târările judecătoreș ti care
au întrat în vigoare cu privire la drepturile asupra bunurilor imobile;
 SIA “ Registrul de Stat al Notarilor” – asigur ă acces la date privind înregistrările făcute de notari
privind autorizaț iile eliberate (procura) și la contractele privind modificarea drepturilor de proprietate
asupra unui bun imobil;
 SIA “Registrul de Sta t al Actelor Juridice” – asigură acces la date cu privire la actele juridice
adoptate de autoritățile administrației publice. [7]
2.3.5 Infrastructura informațională de telecomunicații
Infrastructura informațională de telecomunicații a SIA CBI se regăseș te la două nivele:
 Nivel central ;
 Nivel regiona l.
Nivelul central este situat în mun icipiul Chișinău. Funcția principală a acestei infrastructuri
este aceea de a asigura stocarea informațiilor și accesul utilizatorilor prin portalul informațional de
stat.
Nivelul regional este situat la ofici ile cadast rale teritoriale ale Î ntreprinderii de Stat
“Cadastru”. La acest nivel, principala funcț ie este aceea de a colecta și înregistra informațiile . [7]
2.4 LegalCad
În anul 1998, a fost elaborată a doua versiune a Serviciului Informațional Automatizat
LegalCAD, car e funcționează în sistemul de înregistrare a bunurilor imobile din Moldova pînă în
prezent, și este o aplicație destinată pentru prelucrarea datelor textuale juridice care se referă la:
a) înregistrarea primară și selectivă;
b) înregistrarea curentă
c) înr egistrarea restricțiilor și interdicțiilor
d) eliberarea informației privind bunul imobil.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
40 Acest serviciu constituie un produs interdepartamental, elaborat pe baza programului
„Power Builder” și „Oracle”. Companiile particulare utilizează produsul program „Nedweeg”, similar
cu aplicația „LegalCAD”, util izat în fiecare OCT și filială.
LegalCad este un produs universal, prevăzut pentru înregistrarea tuturor tipurilor de obiecte
imobiliare, drepturilor de proprietate, grevarea drepturilor de proprietate și a tranzacțiilor cu bunuri
imobiliare .[8]
Regimul de introducere a datelor se divizează în câteva capitole, succesivitatea de deschidere
a cărora corespunde cu procesul tehnologic de înregistrare a obiectelor imobiliare, a drepturilor de
proprietate asupra ace stora, a grevărilor și tranzacțiilor. Implicit se deschide capitolul pentru
introducerea datelor privind terenurile de pămînt. [6]

Figura 2.1 Interfața softului LegalCad . Sursa [6 ]
După etapa de introducere a datelor privind bunul imobil căutat, în Lega lCad, va apărea
fragmentul de hartă digitală ce conține informația grafică despre bunul imobil căutat.

Figura 2.2 Interfața de vizualizar e a fragmentului hărții digitale .[6]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
41

Figura 2.3 Extras din Registrul Bunurilor Imobile .[6]
Pe parcursul exploatării LegalCad, au fost perfecționate structura bazei de date, codurile de
program, interfața și au fost adăugate module noi.
Înregistrarea primară masivă din contul alocațiilor de la bugetul de stat, în perioada anilor
2008 -2009, în unele oficii s -a efectuat preponderent în programul informațional “LegalCad”, doar
pentru a avea posibilitatea de evaluare acestor bunuri, fără a fi efectuate înregistrările și notările de
rigoare ale drepturilor asupra acestor bunuri.
Sistemul existent LegalCad devine to t mai dificil de a se menține în forma existentă și e
necesar de a fi perfecționat, deoarece oferă opțiuni limitate pentru evoluție, fiind bazat pe tehnologii
de comunicație învechite, care necesită a fi înlocuite cu tehnologii mai performante din punctul de
vedere al interacțiunii cu alte baze de date și securitate a datelor .[6]
2.5 Sistemul Informațional Automatizat al Cadastrului Registrul Unităților
Administrativ – Teritoriale
Noul sistem informațional automatizat, a fost elaborat cu scopul de a crea o bază unică
organizațională și informațională , pentru evidența și identificarea centralizată și uniformă a unităților
administrativ -teritoriale, localităților, străzilor și adreselor obiectelor din teritoriul Moldovei și pentru
utilizarea ulterioară a informație i în sistemele informaționale de stat.
Sistemul dat funcționează pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 1 martie 2012.
Necesitatea cr eării acestui sistem:
 nici o instituție nu dispunea de o bancă de date care ar cuprinde toate obiectele evidenței uni tăților
administrativ -teritoriale ale Republicii Moldova și planurile de adrese ale localităților;
 identificarea fiecărui obiect luat la evidență trebuiea să devină unică și invariabilă ;
 fiecare înscriere trebui a să se facă numai în baza documentelor juri dice și în conformitate cu
regulamentul special ;
 baza de date trebui a să conțină rechizitele documentelor juridice, în temeiul cărora se fac
înscrierile. [7]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
42 2.5.1 Structura sistemului SIA RUAT
1. Registrul – are drept scop formarea, actualizarea, păstrarea și fu rnizarea datelor despre
unitățile administrativ -teritoriale și al elementelor de bază a infrastructurii localităților . Registrul se
constituie din următoarele capitole:
– Statul
– unitatea administrativ -teritorială de nivelul II (raioanele, unitățile admi nistrativ -teritoriale autonome
cu statut juridic special, municipiile);
– unitatea administrativ – teritorială de nivelul I (orașe (municipii), sate (comune));
– localitatea ;
– sectorul ;
– strada ;
– segmentul de stradă ;
– punctul de referință a adresei clădirii;
– punctul de referință a adresei încăperii izolate .
Fiecare capitol se compune din trei subcapitole:
Subcapitolul I – date despre obiectul informațional;
Subcapitolul II – date despre documente;
Subcapitolul III – date spațiale.
2. Clasificatorul – realizează procesele de creare și redactare a structurii clasificatoarelor care
sunt utilizate pentru ținerea Registrului.
Pregătirea datelor grafice pentru introducerea în SIA RUAT
 Ridicarea dosarului din arhivă ;
 Examinarea dosarului tehnic referitor la at ribuirea adresei ;
 Scanarea dosarului ;
 Deschiderea în Mapinfo a straturilor de lucru Segment și Building ;
 Redactarea stratului „Building” ;
 Copierea datelor din straturi le de lucru Segment și Building în straturile AdressCadMap ;
 Verificarea și salvarea dat elor.
Crearea sistemului era impusă de faptul că pînă acum nici o instituție nu dispunea de o bancă
de date care ar cuprinde toate obiectele de evidență a unităților administrativ -teritoriale ale Republicii
Moldova și planurile de adrese ale localităților. SIA RUAT constituie unica sursă oficială de date
despre obiectele unităților administrativ -teritoriale ale Republicii Moldova și planurile de adrese ale
localităților înregistrate în el. [7]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
43 Acest sistem urmărește realizarea unei baze de date centralizate la nivel de țară, ce va fi
utilizată și prelucrată cu ajutorul unor instrumente moderne pentru obținerea informației actuale
despre hotarele unităților administrativ teritoriale, precum și adresele bunurilor imobile.
Avantajele SIA RUAT se vor dezvolta d in an în an, de aceea funcționalitatea acestora va
crește și va oferi o gamă largă de operațiuni și instrumente:
 Crearea rapidă a rapoartelor și diferitor certificate;
 Introducerea, căutarea și evidența tuturor bunurilor imobile dintr -o localitate;
 Schimbul rapid și sigur de date între autoritățile publice;
 Sistem informațional nou pentru Republica Moldova potențialul căruia urmează a fi
valorifica t pe parcursul implementării. [7]

Figura 2.4 Volumul de date înregistrat în SIA RUAT pe Republica Moldova [7]
2.6 Deficiențe la înregistrarea de stat a bunurilor imobile
Cele mai frecvente erori depistate în datele înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile sunt:
a)suprapunerea terenurilor, ca urmare a schimbării sistemului de măsurare;
b)lipsa informațiilor priv ind înregistrarea drepturilor;
c)drepturile de proprietate privată asupra mai multor terenuri aferente caselor particulare de locuit, în
cadrul înregistrării primare masive, nu au fost înregistrate pe numele vreunui beneficiar;
d)înregistrarea terenurilor în lipsa documentelor justificative
e)înregistrarea bunurilor fără indicarea informației privind proprietarii acestora;
f)înregistrarea primară masivă s -a efectuat cu stabilirea hotarului general în planurile cadastrale, fără

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
44 coordonarea acestuia cu propri etarii terenurilor adiacente .
În ceea ce privește problemele cu datele cadastrale grafice, pot fi menționate:
a) lipsa datelor grafice pentru obiectul înregistrat selectiv ;
b) amplasarea incorectă a obiectului înregistrat selectiv ;
c) amplasarea imprecise și regimul juridic neclar al drumurilor stabilite în cadrul Programului de
privatizare și reorganizare a întreprinderilor agricole ;
d) alte erori în proiectele de organizare a teritoriului. [2]
Cauzele acestor probleme sunt următoarele:
 Pînă în anul 2007, era posibilă înregistrarea selectivă a bunurilor imobile, fără date grafice pentru
simplificarea operațiunilor juridice cu bunuri imobile, iar în consecință, au apărut probleme legate de
identificarea și delimitarea în spațiu a bunului imobil;
 Pînă în prez ent e posibilă înregistrarea obiectului în sistem convențional de coordonate, nu în
sistemul național de coordonate MOLDREF 99, dacă în raza de 2 km nu sunt puncte geodezice.
Această cerință, în documentele normative e condiționată de majorarea costului mă surătorilor în cazul
în care punctele sunt mai departe de 2 km;
 În urma lucrărilor cadastrale masive primare din contul statului, din cauza lipsei anumitor
documente necesare nu era finalizată procedura de înregistrare, în pofida faptului că dreptul asupra
bunului imobil se garantează numai după înregistrarea acestuia În Registrul Bunurilor Imobile;
 Datele grafice pentru obiectele înregistrate în cadrul programului Pămint, în anii 1996 – 2000, au
fost elaborate în baza măsurătorilor de cîmp simplificate, cee a ce creează dificultăți la delimitarea
terenurilor pruprietate a Unităților Administrativ -Teritoriale de cele private;
 Bunurile imobile din proprietate publică nu au fost supuse formării și delimitării în modul stabilit
de legislație, astfel că înregistra rea acestora devine imposibilă sau nu este finalizată. Sau în cazul cînd
mai multe bunuri imobile proprietate publică au fost supuse înregistrării de stat, amplasamentul sau
hotarele sunt indicate incorect sau lipsesc datele grafice. [2]
Pentru înlăturarea deficiențelor indicate mai sus, e necesar:
a) a finaliza procesul de delimitare a bunurilor imobile proprietate a UAT de cele ale statului RM;
b) a finaliza stabilirea și delimitarea prin Hotărîre de Guvern sau prin decizie a consiliilor locale, după
caz, a bunurilor imobile din domeniul public, pe de o parte, și a bunurilor imobile din domeniul privat,
pe de altă parte;
c) a lua măsuri, inclusiv prin contractarea întreprinderilor geodezice de stat sau private, în vederea
actualizării și corectării planuri lor cadastrale, planurilor geometrice, altor documente cadastrale ce
permit identificarea și delimitarea în spațiu (la fața locului) a bunurilor imobile proprietate publică,
în baza sistemului național de coordonate MR99;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
45 d) numirea oficială, prin decizie a autorității publice respective, a persoanelor responsabile, eliberarea
documentelor de reprezentare în fața OCT și adoptarea unor acțiuni concrete (prin adresarea la OCT)
în vederea înregistrării pas cu pas a bunurilor imobile proprietate publică (de sta t sau a UAT),
asigurării și garantării dreptului de proprietate publică asupra acestora, inclusiv în scopul identificării
și contracarării cazurilor de folosință sau ocupare ilegală în tot sau în parte a bunurilor imobile
proprietate publică.
Evident că ex ecutarea tuturor acestor lucrări necesită cheltuieli bugetare substanțiale, astfel
că este necesară evaluarea din timp a volumului și complexității lucrărilor cadastrale necesare, în
vederea solicitării și includerii cheltuielilor respective în bugetul de stat și în bugetul local
respectiv. [2]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –020 ME Coala
46 3 MOLDLIS – O NOUĂ SOLUȚIE PENTRU BAZA DE DATE GRAFICĂ A
CADASTRULUI
3.1 Contrapunerea informației din Registrul Bunurilor Imobile pe fișiere de hîrtie,
cu informația din Registrul Bunurilor Imobile pe fișiere electronice
În anul 2015 în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a informației juridice în Baza de date a
fost inclusă lucrarea de Contrapunere a informației din RBI pe fișier de hârtie, cu informația din RBI
pe fișier electronic. [11]
Scopul acestei acțiuni a fost:
 excluderea riscurilor de furnizare a informație i eronată în baza c ăreia se pot încheia tranzacții;
 expunerea informației veridice din RBI pentru solicitările externe ;
 pregătirea datelor din RBI pentru migrare în noul sistem de înregistrare MOLDLIS.
S-a dispu s ca OCT să verifice un eșantion de RBI de pe suport de hârtie cu informația din
RBI pe suport electronic. Ca rezultat a informației raportate de OCT cu referire la erorile constatate,
în raport cu numărul de RBI verificate, sa stabilit lista OCT cu o marș ă mai mare de erori. După
examinarea minuțioasă au fost stabilite 11 filiale, ce au fost incluse în proiect: Anenii Noi, Briceni,
Căinari, Călărași, Drochia, Dubăsari, Fălești, Florești, Rezina, Sîngerei, Rîșcani.
Inițierea lucrărilor de Contrapunere a inf ormației din RBI pe fișier de hârtie, cu informația
din RBI pe fișier electronic a fost aprobată prin Ordinul nr. 107 din 09 iunie 2015. [12]

Figura 3.1 . Ghid informativ, IS “CADASTRU “, cu privire la inițierea lucrărilor de contrapunere
[Sursa: IS “CAD ASTRU” ]
În baza ordinului menționat a fost aprobată Procedura operațională de contrapunere a
informației din RBI pe fișier de hârtie cu RBI pe fișier electronic, Borderoul lucrărilor executate

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
47 privind verificarea RBI, cât și Planul lucrărilor de contrapune re a informației din RBI, cu indicarea
OCT și numărul de RBI lunar ce urmează a fi raportate.
În cadrul lucrărilor efectuate in cadrul proiectul s -a stabilit următoarele:
I. În urma erorilor stabilite în procesul de lucru urmează a fi revizuită lista de situa ții stabilite în
procedură;
II. Din considerentul faptului că pe lună sa stabilit normal a fi raportate cânte 1000 RBI minim, în
raport cu volumul și forța de muncă din filială, durata proiectului, în mediu, pe un OCT, poate dur a
aproximativ 10 ani, considerîn du-se necesar examinarea erorilor din filiale incluse in proiect și a
determina OCT cu situație critică și a stabili o modalitate de verific are masivă și rapidă pe filială .[12]

Figura 3.2 . Ghid informativ, IS “CADASTRU “, cu privire la inițierea lucrări lor de
contrapunere
[Sursa: IS “CADASTRU ”] [11]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
48 3.2 Conceptul Moldlis
Moldlis este un nou sistem informatic centralizat pentru informarea cadastrului și
înregistrarea proprietății, care urmează să fie dezvoltat în Moldova. MOLDLIS este un sistem
informatic al Moldovei. Acronimul MOLDLIS provine din limba engleză – Moldov an Land
Information System și semnifică Sistemul de Înregistrare a Terenurilor din Moldova. MOLDLIS va
înlocui sistemul descentralizat și fragmentat existent cu sistemul bazat pe baze de date cen tralizate și
care pune la dispoziție funcționalitate web la sediul și oficiile teritoriale, i nclusiv p ortal web care
oferă servicii clienților publici și sisteme lor externe, prin intermediul a e -guvernare sau acces direct.
Sistemul acoperă următoarele regi stre cadastrale: Obiecte fizice (sau harta cadastrală); date legale cu
privire la drepturile și dovezile înregistrate la cadastru; evidența persoanelor (fizice și juridice) și
evaluarea bunurilor imobile. [4]

Figura 3.3 Model conceptual MOLDLIS [4]
Proie ctul „Dezvoltarea SIA Moldlis” este finanțat de Autoritatea Norvegiană de Cartografie.
Sistemul este elaborat de către compania slovenă Sinergise Ltd, care a implicat 4 parteneri:
– Sinergise, oferind soluții informaționale pentru administrarea terenurilor și evaluarea în masă pe
baza experienței sale din Slovenia, Mauritius, Azerbaidjan și alte țări;
– S&T România și S&T Moldova care furnizează dezvoltarea unor module software;
– CleverMaps, subsidiara cehă a Sinergise, contribuind la cunoașterea vastă a datelo r și proceselor
cadastrale.
Sistemul va conține mai multe module, printre cele mai importante fiind:
– Managementul cazurilor și fluxul de lucru
– Registrul obiectelor fizice – GIS de topologie avansată pentru gestionarea parcelelor cadastrale, a
clădirilor și a componentelor clădirilor, informații despre utilități și alte date spațiale.
– Registrul legal al drepturilor
– Registrul de evaluare

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
49 – Registrul Persoanelor
– Gestiunea documentelor, integrată cu e -Arhive guvernamentale
– Portalul web și serviciile electronice conexe integrat e cu portalul de e -guvernare. [4]
Sistemul a fost conceput pentru a facilita și pentru a oferi o flexibilitate maximă și
posibilitatea de integrare cu mai multe sisteme existente, folosite de CADASTRU în acest moment.
[5]
Conceptual, Moldlis este privit ca un sistem unificat care este comp us dintr -un număr de
subsisteme/ module independente. Moldlis va furniza aplicații pentru toate activitățile desfășurate de
Cadastru la nivel central și la nivel local cu cele 39 Oficii Cadastrale Teritoriale existente pe teritoriul
țării.
Dezvoltarea și implementarea M oldlis se bazează pe principiile:
 Modularitate
 Flexibilitate
 Interoperabilitate
 Securitate
 Tehnologie Web
 Posibilități de open source .
MoldLis soluționează problemele legate de întreținerea și stocarea datelor :
 Integritatea datelor : reprezentarea grafică a obiectului (precum și însăși o biectul) nu poate fi
eliminată din baza de date grafică fără nici o urmă (intenți onat/accidental ).
 Istoria modificărilor este gestionată de către siste m: se exclude factorul uman .
 Se respect ă securitatea datelor : conectarea la sistem prin procedura de autentificare și autorizare
(username și parola, activarea acțiunilor admisibile acestui utilizator) , toate acțiunile se monitorizează
și se notifică de c ătre sistem .
 Integrarea bazei de date grafice cu alte sisteme sau module . [5]
Structura obiectelor informaționale viitoare:

Tabelul 3.1 Structura obiectelor informaționale în Moldlis [Sursa: Î.S. Cadastru ]
Denumire_tabel Ord. coloanei Denumire_col Descrie rea
HCSectoareRM 1 CodCadastral numărul cadastral la nivel de sector cadastral
HCSectoareRM 2 CodColect metoda de obținere
Puncte 1 CodColect metoda de obținere
Puncte 2 Precizia precizia poziționării in metri

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
50 Puncte 3 TipPct tipul punctului: fix sau general
Puncte 4 Act existenta actului de
stabilire/constatare/transpunere
Puncte 5 TipBorn tipul bornei de hotar
Puncte 6 IdBorn Identificatorul numărul bornei, dacă există
Puncte 7 Statut statutul obiectului in baza de date
Hotare 1 CodColect metoda de obținere, se va prelua automatizat de
la punct
Hotare 2 NivelCalitate nivelul de calitate se va indica automatizat
(nivel I – hotar fix; celelalte nivele – hotar
general)
Hotare 3 ReprFizic reprezentarea fizică (in teren) a hotarului,
Hotare 4 Statut statutul obiectului in baza de date
Terenuri 1 CodCadastral numărul cadastral, se indică dacă există sau a
fost rezervat
Terenuri 2 Destinatia destinația conform actelor
Terenuri 3 CodTip Modul de folosință conform actelor
Terenuri 4 CodColect metoda de obținere, se va prelua automatizat de
la hotar
Terenuri 5 NivelCalitate Nivelul de calitate se va prelua automatizat de
la hotar
Terenuri 6 Suprafata suprafața în plan în hectare (ha)
Terenuri 7 ModFormare Modalitatea de formare a b.i., se com pletează în
cazul formării bunurilor imobile
Terenuri 8 Statut statutul obiectului in baza de date
Posesiune 1 CodCadastral numărul cadastral
Posesiune 2 CodColect metoda de obținere a datelor
Posesiune 3 Suprafața stuprafața în plan în hectare (ha)
Posesiune 4 Statut statutul obiectului in baza de date
Cladiri 1 CodCadastral numărul cadastral, se indică dacă există sau a
fost rezervat
Cladiri 2 Destinatia destinația conform actelor
Cladiri 3 CodTip Modul de folosință conform actelor

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
51 Cladiri 4 RefPlan metoda reflectării clădirilor pe plan
Cladiri 5 DestFunc funcționalitate, text care descrie utilizarea reală
Cladiri 6 CodColect metoda de obținere a datelor
Cladiri 7 Suprafata suprafața la sol în m2
Cladiri 8 AnConst Anul construcției
Cladir i 9 IndStare Indiciu, indică starea obiectului (… demolată)
Cladiri 10 TipCladire (Principală sau accesorie)
Cladiri 11 ClasEnerg Clasa energetică
Cladiri 12 ModFormare Modalitatea de formare a b.i., se completează în
cazul formării bunurilor imobile
Cladiri 13 Statut statutul obiectului in baza de date
Componente 1 Liter identificator pentru părțile construcției, poate fi
litere si/sai cifre
Componente 2 TipComponent descrierea componentului,
Componente 3 Ssol Indiciu, indică că suprafața se include în
suprafața la sol (da, nu)
Componente 4 Suprafata suprafata (m.p.)
Componente 5 AnConst Anul construcței
Componente 6 tip clasificator (autorizată, neautorizată)
Componente 7 IndStare Indiciu, indică starea obiectului (… demolată)
Componente 8 CodColect metoda de obținere a datelor
Componente 9 Cladire număr cadastral al clădirii la care se referă
(legătura cu Cladirea)
Componente 10 Statut statutul obiectului in baza de date
Constructii 1 CodCadastral numărul cadastral
Constructii 2 Destinatia destinația conform actelor
Constructii 3 CodTip Modul de folosință conform actelor
Constructii 4 RefPlan metoda reflectării construcțiilor pe plan
Constructii 5 DestFunc funcționalitate, text care descrie utilizarea reală
Constructii 6 CodColect metoda de obținere a datelor
Constructii 7 Suprafața suprafața calculată la sol în (m.p.)
Constructii 8 AnConst
Constructii 9 IndStare Indiciu, indică starea obiectului (… demolată)

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
52 Constructii 10 Statut statutul obiectului in baza de date
PPerene 1 CodCadastral număr cadastral
PPerene 2 CodColect metoda de obținere a datelor
PPerene 3 Specia după modul de folosință
PPerene 4 Suprafata suprafața totală a conturului, în hectare (ha)
PPerene 5 Suprafata utila Suprafața plantației perene din proiect (cu
excluderea suprafețelor elementelor de proiect
(drum, plantații de protecție)
PPerene 6 AnulPP anul plantării (Vîrsta),
PPerene 7 ParamPP parametrii plantării, ex. A x B (unde A –
distanta între rânduri, B – distanta între arbuști
pe rând)
PPerene 8 ModFormare Modalitatea de formare a b.i., se completează în
cazul formării bunurilor imobile
PPerene 9 Statut statutul obiectului in baza de date
Grevari 1 NrPortiun numărul porțiunii pe terenul dat, este unic in
cadrul unui teren (ex.P1, P2, etc)
Grevari 2 Suprafata tuprafața în plan în hectare (ha)
Grevari 3 TipGr tipul grevării
Grevari 4 CodColect metoda de obținere a datelor
Grevari 5 Parte se indică partea in cazul stabilirii ordinii de
folosire – text (ex. Parte I, Partea II, partea
comuna)
Grevari 6 CodCadastral număr cadastral al terenului dominant (legătura
cu terenul dominant), în cazul servitutei
Grevari 7 Statut statutul obiectului in baza de date

Obiecte informaționale din fișierul .dxf
Modulul automatizat de păstrare a planurilor pe nivele (elaborat de IS Cadastru) – este o
bază de date unde se păstrează planurile de nivel, care au fost întocmite în Inventory. Pentru a
actualiza un plan de nivel:
– se exportează datele din modulul specializat (dacă sunt)
– se prelucrează în Inventory și s e salveaza ca fișier .dxf

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
53 – se importează în modulul specializat, care totodată păstrează automatizat istoria
modificărilor: data modificării, utilizatorul, versiunea precedentă.
Totodată modulul permite căutarea planului după număr cadastral sau adresă și v izualizarea
planului direct în modul. [13]
Tabelul 3.2 Structura obiectelo r informaționale în Moldlis în formatul .dxf ( Registrul
Obiectelor Fizice) [Sursa: Î.S. Cadastru ]
Nivel 1 Coord1_X coordonatele punctelor din contur*
Nivel 2 Coord1_Y coordonatele punctelor din contur*
Nivel 3 Coord2_X coordonatele punctelor din contur*
Nivel 4 Coord2_Y coordonatele punctelor din contur*
Nivel 5 NumarNivel numărul nivelului, număr întreg (pozitiv sau negativ)
Nivel 6 TipNivel tipul nivelului
Nivel 7 SuprContur suprafața conturului nivelului (m.p.)
Nivel 8 SuprNivel suprafața totală interioară a nivelului (m.p.) **
Nivel 9 Cladire legătura cu Cladirea, numărul cadastral al clădirii cărui
aparține nivelul
Nivel 10 Statut statutul obiectului in baza de date
IncIzolate 1 CodCadastral numărul cadastral al încăperii izolate
IncIzolate 2 unitNumber numărul încăperii izolate
IncIzolate 3 StatIncIzol statutul încăperii isolate ((ap, of, inc, box, deb, …)
IncIzolate 4 Destinatia destinația conform actelor
IncIzolate 5 CodTip modul de folosință conform actelor
IncIzolate 6 SuprContur suprafața calculată a conturului încăperii izolate, (m.p.)
IncIzolate 7 SuprTotal suprafața totală a încăperii izolate, (m.p.)
IncIzolate 8 SuprLocativ suprafața locativă a înc ăperii izolate, pentru încăperi
locative
IncIzolate 9 Cota se indică cota parte indiviză
IncIzolate 10 IndStare Indiciu, indică starea obiectului (proiectată, în construcție,
funcțională, neutilizabilă, demolată)
IncIzolate 11 ClasEnerg Clasa energetic ă pentru încăperile izolate
IncIzolate 12 Mentiuni mențiuni
IncIzolate 13 NrNivel Numărul de nivele, câte nivele are încăperea izolată
IncIzolate 14 Nivel numărul nivelului (Legătura cu Nivelul)

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
54 IncIzolate 15 Statut statutul obiectului in baza de d ate
Incaperi 1 NrIncapere numărul încăperii
Incaperi 2 Suprafata suprafață încăperii (m.p.)
Incaperi 3 Destinatia destinația conform actelor
Incaperi 4 CodTip Modul de folosință conform actelor
Incaperi 5 Mentiuni
Incaperi 6 IncIzolata Legătu ra cu IncIzolata, numărul cadastral al încăperii izolate
Incaperi 7 Nivel Legătura cu Nivelul, numărul nivelului
Incaperi 8 Statut statutul obiectului in baza de date
Grevari 1 NrPortiun numărul porțiunii (ex: P1, P2, …)
Grevari 2 Suprafata suprafaț a conturului grevării (m.p.)
Grevari 3 TipGr tipul grevării, inclusiv spațiile comune
Grevari 4 Metod metoda de obținere a datelor
Grevari 5 Parte se indică Partea în cazul stabilirii modului de folosire
(ex.Partea I, Partea II, Partea comuna)
Grevari 6 Mentiuni
Grevari 7 Statut statutul obiectului in baza de date

3.3 Caracteristici generale
Moldlis va fi implementat ca un sistem centralizat în care toate aplicațiile software și bazele
de date sunt localizate în sistemul central. Acest sistem va asigura funcționalitatea pentru colectarea,
întreținerea, stocarea, gestionarea, furnizarea și schimbul de date privind cadastrul și informațiile
juridice privind proprietățile imobiliare din Moldova:
-informații textuale privind proprietățile imobiliare, cum ar fi cadastru/ informații tehnice
(dimensiune, locație, adresă, număr de etaje etc.); Informații juridice (drepturi de proprietate și alte
drepturi în teren, tranzacții, restricții, servitute, servituți etc.); Valori de evaluare; Rapoartele de
evaluare a prop rietății și alte informații textuale.
-hărți cadastrale, desene apartamente și alte date grafice; Posibilitatea de a importa și de a păstra
rezultatele datelor de supraveghere a terenurilor.
O arhivă electronică – Document Archive, este dezvoltată de CADAST RU și va oferi
funcționalitate de sto care în cadrul sistemului dat .
Moldl is va dispune de funcționalități pentru distribuirea datelor către sectorul public și privat
prin soluții și servicii bazate pe web, precum și pentru schimbul de date cu autoritățile guvernamentale
– participanți la programul de e -Guvernare din Moldova.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
55 Din punctul de v edere al utilizatorului, Moldlis va fi experimentat ca un sistem integrat în
care diferitele module vor apărea și vor interacționa logic pentru utilizator.
Utilizatorii interni ai Moldlis (C adastru la nivel central și utilizatorii OCT ) au acces la sistem
prin rețeaua dedicată – Intranet.
Utilizatorii externi și publicul în genera l au acces la serviciile Moldlis prin Internet. [5]
În contextul Moldlis , se aplică principiil e integrării subsistemelor / modulelor independente.
Conform conceptului , Moldlis va fi dezvoltat ca un set de subsisteme / module integrate în care
schimbul de date și interoperabilitatea între subsisteme / module se vor baza pe principiile arhitect urii
orientate pe servicii :
1. Fiecare subsistem / modul funcționează independent și esențial.
2. Fiecare subsistem / modul controlează datele pentru care este responsabil.
3. Subsistemele / modulele comunică și schimbă date între ele prin intermediul servicii lor de
interoperabilitate (servicii WEB).
3.3 Construcția subsisteme lor/module lor MOLDLIS MOLDLIS este văzută c a un sistem care va fi
desfășurat pe mai multe subsisteme (module) independen te, dar interoperabile. Figura de mai jos
prezintă subsistemele / m odulele MOLDLIS care trebuie dezvoltate și implementate în proiect .[5]
MOLDLIS este alcătuită din următoarele subsisteme / module:
Tabelul 3. 3 Descrierea modulelor din cadrul Moldlis [Sursa: 4]
Nivelul aplicației Scurtă descriere
Gestionarea cazurilor Gestionarea cazurilor este un modul care gestionează manipularea
cazurilor și este interoperabil cu Administrarea cazurilor prin
intermediul serviciilor web
Registrul de obiecte fizice Obiecte fizice e un subsistem care va consta din și gestionarea
datelor p rivind obiectele geografice, cadastrul și hărțile de fond să
fie interoperabile cu celelalte subsisteme care utilizează
WMS/WFS (.dxf)
Registrul persoanelor Registrul persoanelor e un modul care va consta din și gestionarea
datelor privind deținătorii dre ptului de proprietate din țară și
trebuie să fie interoperabil cu celelalte sisteme care utlizează
servicii web. Sistemul va fi interconectat cu Registrul Populației
al Republicii Moldova
Administararea documentelor Gestionarea documentelor este un modul care conectează Moldlis
la Arhiva Documentelor și stochează datele digitale, precum și

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
56 interoperabilitatea cu celelalte sisteme prin intermediul serviciilor
web
Registrul juridic al drepturilor Registrul juridic al drepturilor este un subsistem care const ă din și
gestionarea datelor privind dreptul de proprietate, sarcinile,
restricțiile și trebuie să fie interoperabil cu celelalte module care
utilizează servicii web
Registrul de evaluare Registrul de evaluare e un modul care constă din și gestionarea
datelor privind valorile proprietăților și obiectelor fizice în zonele
de evaluare, acesta trebuie să fie inetroperabil cu celelalte module
care utilizează servicii web
Portalul web Portalul web e un site web format din două părți: intranet pentru
utilizare internă de către personalul de la ÎS Cadastru și internet
pentru utilizare externă de către părțile interesate relevante și
publicul în general
BusinessCAD Sistemul Moldlis existent
Registrul cu adrese Registrul de adrese e un subsistem care constă din ș i să păstreze
datele privind adresele și să fie interoperabil cu alte subsisteme
care utilizează servicii web
Arhiva documentelor În arhiva documentelor se păstrează documentele digitale
Clasificatorul Clasificatorul e un subsistem care constă din și ges tionarea
clasificatorilor și codurilor valabile pentru Moldlis
Securitatea Securitatea e o aplicație care asigură funcționalitatea la înscrierea
unică drepturilor utilizatorilor, întreținerea registrului de parole și
altele
Statistica Statistica e un su bsistem care generează rapoarte și monitorizează
stadiul de procedeelor de rezolvare a cazurilor
Servicii electronice directe Servicii electronice directe furnizează servicii pentru schimbul
direct de date cu instituții externe. Dezvoltarea inițială a Mol dlis
va fi axată pe schimbul de date cu Autoritatea Fiscală și Registrul
Populației
e-Guvernare e-Guvernare va asigura interacțiunea digitală între guvern și
cetățeni, guvern și întreprinderi, guvern și angajați, dar și guvern
și agenții

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
57 Schimbul de serv icii între
întreprinderi Acest schimb e un model de arhitectură software folosit pentru
proiectarea și implementarea interacțiunii și comunicării între
aplicații care interacționează recproc.
Principiul funcționării Moldlis – sistemul va fi conceput în așa fel încât comunicarea și
schimbul de date între subsisteme și integrarea cu subsistemele interne și externe existente –
BusinessCAD, Registrul de adrese, Registrul populației și Arhiva documentelor vor fi efectuate prin
intermediul serviciilor WEB. [4]
3.4 Dezvoltarea programului
3.4.1 Migrarea datelor grafice existente în Moldlis
Prezentul capitol identifică și descr ie seturile de baze de date existente la moment. Obiectele
fizice includ reprezentarea grafică a imobilelor, a construcțiilor și a altor elemente, plu s planurile de
etaj. Aceste date sunt menținute de inspectori pe baza procedurilor normale de afaceri ale Oficiilor
Teritoriale. Sunt incluse, de asemenea, d ate privind anchetele de teren .[5]
Sistemul actual BusinessCad care gestionează datele de a faceri v a fi integrat în Moldlis prin
intermediul serviciilor web, astfel încât nu este nevoie să migrați date în cadrul prezentului proiect.
Obiectele fizice sunt agregate pe diferite nivele: raionul cadastral, zona cadastrală și sectoare
cadastrale masive cadast rale. Granițele acestor teritorii se numesc structuri cadastrale. Aceste obiecte
au fost agregate automat și sunt actualizate semi -automat.
Obiectele fizice sunt acum stocate în trei baze de date care nu sunt pe deplin armonizate și
coerente. În timpul mig rării, toate cele trei surse de date vor fi folosite, deoarece instanțele de obiecte
pot fi înregistrate doar în una din cele trei baze de date. Există două surse suplimentare de informații
care se referă la obiectele fizice: [5]
a. Floor plan este o bază de date cu fișiere dxf grafice și meta date. În timpul migrării în Moldlis ,
fișierele dxf vor fi importate și stocate în Arhiva documentelor. Legăturile către documente ș i
metadatele vor fi stocate în O biecte fizice.
b. Structura cadastrului este un set de date g rafice care include poligoane închise care reprezintă
liniile limită ale blocurilor. Acest fișier grafic e ste generat și stocat în MapInfo . Prelucrarea datelor
care generează structura cadastrului utilizează date și atribute grafice MapInfo ale obiectelor fizice
importate de la LegalCad. În timpul migrării, acest strat grafic va fi importat în O biecte fizice.
Datele juridice sunt în prezent stocate și gestionate de către LegalCad, care este singura sursă
de migrare a datelor. LegalCad cuprinde anu mite date tehnice care trebuie mutate în obiecte fizice și
excluse din datele legale, acest set de date cuprinde persoane fizice și non -fizice (de exemplu cetățeni,
denumiți în mod legal subiecți și denumiți în general părți), care pot acționa ca parte, pe rsoană sau
organizație care joacă un rol în tranzacțiile de drepturi. Datele personale vor fi migrate de la LegalCad,

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
58 ValueCad și BusinessCad. LegalCad stochează diferiți deținători de drepturi de proprietate
imobiliară, în timp ce ValueCad gestionează con tribuabilii. Contribuabilii nu sunt neapărat titularii
de drepturi înregistrați în LegalCad. Tabelul de mai jos prezintă problemele de migrare ale aplicațiilor
existente . [5]
Tabelul 3.4 Migrarea aplicațiilor existente în Moldlis [Sursa: 5 ]
Denumirea Func ționalitate Date Aplicare
LegalCad
Înregistrarea drepturilor
privind bunurile imobile. Verificarea în funcție de
noul model de date și
transferarea datelor și a
atributelor de calitate
aferente necesare

Înlocuire completă -Modulul
legal va înlocui servi ciul
LegalCad
MapInfo
Sistem comercial GIS
pentru gestionarea
datelor grafice ale
cadastrului. Verificarea conform noului
model de date, apoi
transferul de date și
atributele de calitate
aferente

Aplicația va fi conectată off –
line prin intermediul date lor
de export referitoare la
planul digital de import.
Inventory
Software comercial
gratuit pentru desenarea
planurilor de etaj Verificarea în funcție de
noul model de date și
transferarea datelor și a
atributelor de calitate
aferente
Aplicația va fi of fline,
conectată prin intermediul
datelor de export pentru
planurile digitale de import.

Floor plan
Depozitarea fișierelor
dxf, pdf în baza de date,
căutare, gestionare
Verificarea conform noului
model de date, apoi
transferul de date și
atributele de calitate
aferente
Înlocuire completă –
Modulul Obiect fizic va
înlocui Floor Plan utilizând
Arhivarea documentelor
furnizate de servicii
electronice pentru a gestiona
fișierele dxf.
ValueCad
Evaluarea imobilului
Verificarea conform noului
model de date, apoi
transferul de date și
atributele de calitate
aferente
Înlocuire completă Modulul
de evaluare va înlocui
serviciul ValueCad
Registrul
Adreselor
Gestionează și distribuie
datele de adresă, inclusiv
grafica
Integrat prin sistemul de
serviciu, nimic de-a face
cu datele Utilizarea serviciilor oferite
de modulele MOLDLIS

MoldLex Vizualizarea legile și
regulamentele oficiale
care reglementează
procedurile oficiale de la
ÎS CADASTRU

Nu va migra , deoarece este
o aplicație desktop
autonomă. Coexistența pe unele stații
de lucru.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
59 WEB
portal
Pagini web publice
despre SE
"CADASTRU": știri,
publicații, oferte, etc
http://www.cadastre.md/ Nu este nevoie

Nu este n evoie să se
integreze în Moldlis .
FisCad
Preluarea datelor de
evaluare a terenurilor din
baza de date și livrarea
autorității fiscale Nu este nevoie

Înlocuire completă –
Serviciile E -mail vor
implementa schimbul de
date pe baza serviciilor web
oferite de valoare.
Business
Cad
Aplicarea înregistrării,
sarcini grafice,
gestionarea plății,
calculu l prețului
serviciilor
Nu este nevoie să
transferați date, deoarece
această aplicație este
integrată prin intermediul
web serviciilor.
Această aplicație este
integrată prin intermediul
web serviciilor.
CADASTRU va
implementa servicii pentru
MOLDLIS în ti mp ce
dezvoltatorul MOLDLIS va
utiliza aceste servicii.

Comandă
de servicii
internet și
decontare
Gestionarea comenzilor
on-line de servicii,
gestionarea plăților,
generarea și tipărirea
formularelor de
comandă, integrarea în
BusinessCad; Și
trimiterea de informații
despre starea comenzii
către client pe e -mail.
https://www.cadastru.md
/eservicii/webinfo -es Transferul unor date
Înlocuire completă
la web -portal.
Opțional,
Modulul portalului Moldlis
va înlocui portalul Web
existent.

1C Sistem financiar d e
înregistrare Nu este nevoie
Nu este nevoie
de a integra în Moldlis
Securitate Identificarea și
autentificarea
utilizatorilor interni și
externi

Datele utilizatorilor vor fi
transferate
Înlocuire complete –
Modulul de securitate va
înlocui funcțiile existente.
Nagios
Un sistem de
monitorizare care
permite organizațiilor să
identifice și să rezolve
problemele de
infrastructură IT înainte
ca acestea să afecteze
procesele de afaceri Nu este nevoie
de a integra în Moldlis Nu este nevoie
de a integra î n Moldlis

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
60 3.4.2 Cerințele directive i Inspire
Directiva Parlamentului European și Consiliului din 14 martie 2007, care stabilește
Infrastructura pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), a fost publicată în
Jurnalul Oficial la 25 aprilie 200 7. Directiva INSPIRE a intrat în vigoare la 15 mai 2007.
Directiva INSPIRE se bazează pe următoarele principii: [14]
 Datele trebuie să fie colectate doar o singură dată și păstrate acolo unde pot fi întreținute în cel mai
eficient mod.
 Trebuie să fie posib ilă combinarea informațiilor spațiale continue din diverse surse din Europa și
împărtășirea lor cu utilizatorii și aplicațiile.
 Trebuie să fie posibilă împărtășirea informației colectate la un anumit nivel/scală cu toate
nivelele/scalele; informații detali ate pentru investigații minuțioase și informații generale în scopuri
strategice.
 Informația geografică necesară pentru buna guvernare la toate nivelele trebuie să fie disponibilă și
transparentă.
 Facilitatea de a găsi ce informații geografice sunt disponib ile, cum pot fi utilizate pentru a întruni
o anumită necesitate și în ce condiții poate fi obținută și utilizată.
 Pentru a asigura că infrastructurile datelor spațiale ale Statelor Membre sunt compatibile și
utilizabile în cadrul Comunității și contextului transfrontalier, Directiva prevede adoptarea Regulilor
de Implementare comune într -un număr de domenii specifice. [14]
Moldlis asigură date conform standardelor europene Inspire :
 Unele atribute în Moldlis pot avea alte denumiri .
 Unele date pot fi stocate în diferite tabele în baza de date . Cu toate acestea, datele sunt disponibile
prin intermediul link-urilor și rolurilor de asociere .
 Unele date nu vor fi stocate fizic, dar la solicitare vor fi derivate după anumite . [13]
Vizualizarea o biectelor pe hartă, a datelor atributive

Figura 3. 4 Vizualizarea obiectelor grafice în Moldlis [Sursa: ÎS Cadastru ] [13]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
61 Recepția lucrărilor cadastrale verificarea datelor – topologia, compararea suprafețelor,
comparare a modificărilor .

Figura 3.5 Corectarea erorilor în datele grafice utilizînd Moldlis
[Sursa: ÎS Cadastru ] [13]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
62 4 ANALIZA ECONOMICĂ
4.1 Caracteristica lucrării din punct de vedere economic
O analiză economică detaliată a unui produs poate oferi soluții pentru dezvoltarea acestuia.
Acronimul Moldlis semnifică Sis temul de Înregistrare a Terenurilor din Moldova. M oldlis este un
proiect moldo – norvegian și va fi o nouă bază de date care va înlocui sistemul descentralizat și
fragmentat din cadastru, existent cu sistemul bazat pe baze de date centralizate și care pune la
dispoziție funcționalitate web la sediul și oficiile teritoriale, inclusiv portal web care oferă servicii
clienților publici și sisteme externe, prin intermediul a e -guvernare sau acces direct. Sistemul acoperă
următoarele registre cadastrale: obiecte f izice (sau harta cadastrală); date legale cu privire la drepturile
și dovezile înregistrate la cadastru; evidența persoanelor (fizice și juridice) și evaluarea bunurilor
imobile. [5]
Scopul creării noii baze de date este însuși rapidizarea furnizării infor mației cadastrale către
solicitanți și îmbunătățirea bazei de date existente la moment, de a introduce o nouă soluție IT pentru
înregistrarea dreptului de proprietate și a altor drepturi în teren, asigurarea unor servicii mai bune
pentru utilizatorii regis trelor de proprietate și îmbunătățirea accesului public la informații privind
proprietățile.
Moldlis va fi un produs ce va dispune de funcționalități pentru distribuirea datelor către
sectorul public și privat prin soluții și servicii bazate pe web, precum și pentru schimbul de date cu
autoritățile guvernamentale. [5]
4.1.1 Analiza SWOT a procesului
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a fi rmei sau a ideii de afaceri și
evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția
acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și
slabe ale unei c ompanii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.
Acronimul SWOT provine din engleză , însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări”. [15]
Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca elementele
de analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folos ite ulterior în cadrul proiectului,
dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, sau bugetul alocat și trebuie readus
pe linia de plutire.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
63 Tabelul 4.1 Analiza SWOT a noii baze de date grafice a cadastrului MOLDLIS [Sursa: elaborat de autor ]
Puncte tari Puncte slabe
1. sistematizarea informației cadastrale 1.denumiri noi de straturi ce
necesită instruirea personalului
2. se păstrează istoria modificărilor
informației 2.vor migra problemele de ordin juridic din alte baze
de date
3. funcționează conform directivei
europene INSPIRE
4.acces la informație cu user și parolă
5. atragerea de noi clienți, prin
modernizarea serviciilor publice
Riscuri Oportunități
1.vulnerabilitatea datelor 1.sprijin din partea guvernului, parteneri lor străini și a
altor instituții din domeniu
2.întîrzierea implementării bazei de date
din cauza volumului enorm de informație
la OCT 2.dezvoltarea unor domenii ca:
evaluarea propr ietății, statistică, publicitate imobiliară
3.schimbarea preciziei de r eprezentare a
informației grafice pe planurile
cadastrale digitale 3.o cerință pentru integrarea în
cadrul directivei europene INSPIRE

4.1.2 Descrierea concurenților indirecți al lucrării
Concurența în mediul de afaceri reprezintă totalitatea relațiilor dintre cei care acționează pe
aceeași piață pentru realizarea propriilor interese în condiții de libertate economică. Concurentul este
persoana fizică sau juridică ce concurează cu o alta în ve derea atingerii acelorași obiective
de afaceri . Concurența indirectă are în vedere competiția dintre întreprinderile care se adresează
acelorași nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse sau servicii diferite . [8]
Legalcad, în prezent este un sistemul informatic al cadastrului juridic, este un produs
universal, prevăzut pentru înregistrarea tuturor tipurilor de obiecte imobiliare, drepturilor de
proprietate, grevarea drepturilo r de proprietate și a tranzacțiilor cu bunuri imobiliare. LegalCad
conține caracteristici tehnice și economice a bunurilor imobile. Această bază de date oferă
posibilitatea identificării bunului imobil după proprietar și număr cadastral.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
64 Sistemul Informați onal Automatizat al Cadastrului Registrul Unităților Administrativ –
Teritoriale a fost elaborat cu scopul de a crea o bază unică organizațională și informațională, pentru
evidența și identificarea centralizată și uniformă a unităților administrativ -teritor iale, localităților,
străzilor și adreselor obiectelor de pe teritoriul Moldovei și pentru utilizarea ulterioară a informației
în sistemele informaționale de stat și cuprinde toate obiectele evidenței unităților administrativ –
teritoriale ale Republicii Mol dova și planurile de adrese ale localităților.
Spre deosebire de aceste baze de date, care sunt structurate pe un anumit domeniu, MoldLis
va fi o bază de date centralizată și sistematizată, ce va conține un volum mai mare de informație. [8]
4.1.3 Consumatorii
Consumatorul este persoana spre care este destinat produsul final al unui proces de
productie. Consumatorul reprezintă sursa de venit pentru agentul economic care prestează servicii,
deoarece toți agenții care prestează servicii au scopul de a a oține venit uri. [8]
Solicitanți ai informației din baza de date grafică a cadastrului sunt de la cetățeni simpli până
la diferite întreprinderi, instituții și organizații, în primul rând, băncile comerciale, notarii, firmele
imobiliare, de evaluare, autoritățile publ ice, organele procuraturii, judecătoriile, inspectoratele fiscale,
etc. De altfel, către 1 iulie 2007, Întreprinderea de Stat „Cadastru” avea încheiate contracte de furnizare
a informației cadastrale cu 150 de consumatori. Analizând situația și tendințele la acest capitol, precum
și ținând cont de faptul că informațiile cadastrale utilizate judicios pot facilita soluționarea multor
probleme economice, sociale, juridice și de altă natură cu care se confruntă Republica Moldova a fost
necesară elaborarea unei baze de date ce ar sistematiza toată informația cadastrală existentă la moment
din diferite surse cadastrale.
Cele mai solicitate servicii care se preconizeză că vor fi utilizate din viitoarea bază de date
sunt cele legate de înregistrarea dreptului de pro prietate, obținerea extrasului din Registrul bunurilor
imobile și a informațiilor despre proprietăți imobiliare. Urmează: eliberarea certificatului de evaluare,
efectuarea lucrărilor cadastrale, înregistrarea ipotecii și a altor drepturi asupra proprietăți i, perfectarea
documentelor despre dreptul de proprietate sau de folosință a sectorului distribuit de organul
administrației publice locale, obținerea informației despre proprietari, locul amplasării sectorului și
servituțile, serviciile de consultanță și expertiză.
Scopul utilizării informațiilor solicitate: identificarea dreptului proprietarului, efectuarea
tranzacției, privatizarea proprietății, asigurarea garanției securității bunului imobil, obținerea de
credite, soluționarea litigiilor patrimoniale, privatizarea sectoarelor adiacente, precum și deschiderea
dosarelor penale, partajarea averii, acestea din urmă fiind solicitate în temei de organele de drept.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
65 4.2 Norma de timp pentru executarea lucrării
Norma de muncă reprezintă sarcina de muncă ce se sta bilește unui angajat care are
calificarea corespunzătoare și lucrează în ritm normal și cu intensitate normală pentru efectuarea unor
operații sau lucrări în condiții tehnico -organizatorice precizate. Norma de muncă cuprinde acțiunile
utile ale executantul ui, precum și acele întreruperi reglementate, fără de care nu este posibilă realizarea
sarcinii de muncă prescrisă. Munca neproductivă și întreruperile nereglementate nu se includ în
structura normei.
Normele de muncă se stabilesc pentru toate categoriile de personal și ele servesc ca factor
de organizare a producției și a muncii, ca instrument de planificare și ca element important pentru
construirea unui sistem cît mai corect de salarizare.
Normele de muncă sunt și un important element pentru sistemele de salarizare. Astfel, norma
de muncă cointeresează pe muncitori la realizări cantitative cît mai ridicate.
Funcțiile normelor de muncă:
 Stabilesc nivelul productivității muncii
 Servesc drept măsură a cheltuielilor de muncă (manopera)
 Servesc pentru remunera rea muncii. [8]
Tabelul 4.2 Calculul normei de timp pentru crearea bazei de date MoldLis [Sursa: elaborat
de autor ]
Procesul Durata / min
Deschiderea softului Moldlis 5
Instalarea softului 20
Crearea modulelor în Moldlis 300
Completarea module lor cu informația din alte baze
de date 4000
Testarea softului 1200
Instruirea personalului 240
Redactarea de instrucțiuni de utilizare 600
Total 6365

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
66 Tabelul 4.3 Calcularea normei de timp pentru crearea unui modul în baza de date [Sursa:
elaborat de autor ]
Procesul Durata / min Formula Coeficienți Ore (h)
Timpul de lucru total 6365.00 Tmin106.08
Tis( început și sfărșit) 731.98 Tmin * 11.50% 0.12 12.20
Tof (odihnă și necesități
fiziologice) 318.25 Tmin * 5% 0.05 5.30
Norma de timp 7415.23 Nt = Tmin + T is +Tof 123.59
Numărul de module 17
Norma de timp pentru
un modul 436.19 Nt(ha) = Nt / S tot 7.27
4.3 Descrierea executanților lucrării, capacitățile lor, calificarea, ce cunoștințe
trebuie să aibă
După cum am menționat mai sus, pentru lucrul cu noua bază de date este nevoie de personal
care să fie instruit, adică e nevoie să se cunoască meniul și procedura de lucru cu baza de date, fiindcă
vor apărea denumiri noi și se va lucra cu un volum mai mare de date. E necesar de a a soluționa
problemele de ordin juridic, tehnic, economic ce vor apărea pentru ca acestea să nu existe in viitoarea
bază de date.
Pentru crearea bazei de date e necesar personal calificat, cu studii superioare în domeniul
cadastrul ui, informaticii, GIS – ului, dreptului, economiei ce posedă cunoștințe necesare și ar putea
face față lucrului.
Deoarece majoritatea bazelor de date grafice existente la moment în cadastru, vor migra în
noua bază de date, unele sub alte denumiri, LegalCad, ValueCad, BusinessCad, MapInfo e nevoie de
ingineri specializați în cartografia digitală, ce vor efectua operația dată, și vor testa programul. De
asemenea, e nevoie de personal ce ar calcula costurile de implementare a proiectului, precum și
consultanți juridici ce vor reglementa partea juridică a acestui proiect.
Softul Moldlis va funcționa conform cerințelor directivei europene INSPIRE.
Date principale despre M oldlis :
 Modele M oldlis urmăresc următoarele obiecte fizice: terenuri, clădiri, unități și fro ntiere
admini strative. Hărțile de bază includ ortofotografia.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
67  Servicii cartografice WMS/WFS.
 Utilizatori: Portal web public (acces gratuit și contra plată) și intern (majoritatea).
4.4 Enumerarea imobilizărilor corporale și necorporale utilizate la executarea
procesului, inclusiv prețul lor
Prin imobilizări corporale se subîntelege active corporale, imobilizari fizice, imobilizări
tangibile, investiții materiale. Imobilizările corporale cuprind terenuri, construcții, instalații tehnice
și mașini, alte instalaț ii, utilaje și mobilier, avansuri și imobilizări corporale în curs de
execuție.Imobilizările corporale sunt active care:
a)sunt deținute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producția proprie de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi înch iriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b)sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
c)au valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare.
Prin imobilizări necorporale întelegem active nemateriale, active necorporale, imobilizări
imateriale, investiții nemateriale. Prin definiție, un activ necorporal este un activ identificabil
nemonetar, fără suport material și deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de
bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administrative . [8]
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:
-cheltuielile de constituire;
– cheltuielile de cercetare dezvoltare;
– concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drept urile si alte valori similare, programele informatice;
– fondul comercial;
– alte imobilizari necorporale.
În lucrarea dată, ca imobilizări corporale și necorporale, s -au utilizat:
a) Corporale – calculatorul și instrucțiunile de utilizare care au fost redacta te.
b) Necorporale – limbajul de programare, licența, softul LegalCad, MapInfo, Inventory,
BusinessCad, Registrul adreselor. [8]
4.5 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii (pentru 1 proces din lucrare)
Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de sa lariat în baza contractului individual
de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul
la un salariu exprimat în bani. La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare
pe crite rii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, religie,
opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori
activitate sindicală. Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte
adaosuri. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
68 reprezentanții acestora. Angajatorul are obligația de a asigura fiecărui salariat, aferent timpulu i lucrat
, cel puțin salariul minim pe economie , stabilit prin hotărâre de guvern . Salariul se plătește în bani
cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de
muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz. [15]
Tabelul 4.4 Componența ech ipei și calcularea salariului [Sursa: elaborat de autor ]
Componența echipei Numărul Salariul
tarifar Salariul
lunar, lei Salariul
în zi, lei
Inginer -coordonator 1.20 6,250.00 7,500.00 355.03
Specialist cartografie digitală 3 5,300.00 15,900.00 752.66
Analist sisteme informaționale, coordonator 1 4,800.00 4,800.00 227.22
Analist sisteme informaționale 3 4,500.00 13,500.00 639.05

Salariul tarifar de bază 8.20 1,973.96
Salariul de bază ajustat c u coeficientul de
complexitate ramural 1.30 2,566.15
Primă pentru rezultatele obținute în producție 25% 641.54
Sărbătoarea nelucrătoare cu menținerea
salariului mediului 2.30% 73.78
Rezerva pentru concedii 8.00% 256.62
Total salariul 3,538
4.6 Calculul cheltuielilor de amortizare
Amortizarea poate fi privită sub următoarele aspecte:
 ca proces – care înseamnă o detașare și transmitere de valoare din activele fixe asupra producției;
 ca cheltuială – care urmează a se include în costuri;
 ca fond sau resurse financiare – care trebuie să asigure recuperarea valorii activelor fixe și
finanțarea înlocuirii acestora.
În baza acestor aspect, amortizarea se poate defini ca expresie bănească a
uzurii. Amortizarea ca fond poate fi definită ca o sumă de bani ce se detașe ază din activele fixe ale
întreprinderii.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
69 Tabelul 4.5 Calcularea cheltuielilor de amortizare [Sursa: elaborat de autor ]
Costul (lei) Durata de
exploatare Amortizarea
în zi, lei
Imobilizare
corporală Calculatorul 9500 5 7.5

Imobiliz are
necorporală Limbaj de
programare 175 3 0.2
Licența 22000 3 28.9
Softul LegalCad 7500 1 29.6
Softul MapInfo 10000 1 39.4
Inventory 6000 1 23.7
BusinessCad 6000 1 23.7
Registrul
adreselor 5500 1 21.7
Securitatea 6000 1 23.7
Suma 198
4.7 Calculul tarifului unui proces din lucrare
Consumurile reprezintă resurse consumate pentru fabricarea produselor și prestarea
serviciilor în scopul obținerii de venit. Consumurile sînt nemijlocit legate de procesul de producție,
se includ în costul produc ției fabricate, la sfîrșitul perioadei de gestiune se raportează la producția
finită și producția în curs de execuție și nu se iau în vedere la determinarea rezultatului financiar. [8]
În dependență de modul în care consumurile se includ în costul de produ cție ele se divizează
în:
 consumuri directe de producție;
 consumuri indirecte de producție.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
70 Tabelul 4.6 Costul pentru completarea unui modul [Sursa: elaborat de autor ]
Articolul de cheltuieli Suma,lei
Consumuri directe:

Salariul personalului 3538
Defalcări în fondul social 813.76 23%
Defalcări în fondul medical 159.21 4.50%
Total(Cheltuieli directe) 4511.06
Consumuri indirecte:
Amortizarea utilajului 198.00
Total cheltuieli directe+indirecte 4709.06
Cheltuieli generale -administative 1412.72 30%
Rentabilitatea 918.27 15%
Costul echipă -zi 7040.04
Costul echipă -oră 880.01
Nt pentru un modul 7.27
Costul pentru completarea unui modul 6397.64
TVA 1279.53 20%
Total cu TVA 7677.17
4.8 Calcularea devizului de cheltuieli
Devizul de che ltuieli este un instrument utilizat pentru evaluarea cantităților de materiale
sau de piese, a costului lor, precum și a forței de muncă, necesare pentru executarea unei lucrări.
Tabelul 4.7 Calcularea devizului de cheltuieli [Sursa: elaborat de autor ]
Procesele executate Unitatea de
măsură Volumul,
suprafața Costul
unității,
lei Cost de deviz,
lei
Lucrări de birou
Instalarea softului serviciu 1 410.00 410
Crearea modulelor în Moldlis serviciu 17 124.00 2108
serviciu 17 6398.00 108766

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
71 Completarea modulelor cu
informația din alte baze de date
Testarea softului serviciu 1 8500.00 8500
Instruirea personalului serviciu 1 750.00 750
Redactarea de instrucțiuni de
utilizare serviciu 8 770.00 6160
Total lucrări de birou 126,694
TVA, 20% 25338.8
TOTAL deviz de cost 152032.8
4.9 Concluzie
În urma analizei economice a viitoarei baze de date MoldLis, am cercetat punctele tari și
slabe, riscurile și oprtunitățile pe care le oferă implementar ea unei astfel de baze de date pentru
Republica Moldova; precum și calcularea cheltuielilor de muncă și resurse materiale ce revin în cadrul
proiectului și servește la o mai bună gestionare financiară a proiectului dat ; am analizat concurența;
am determina t beneficiarii informației cadastrale.
Această analiză este una previzională și nu oferă date concrete ce ar servi la o eventuală
formă de decizie asupra acestui proiect.
In urma efectuării calculelor, s -a stabilit că pentru a dezvolta un asemenea proiect, ar fi
necesar de resurse financiare în sumă de 152033 lei.
Analizînd tendința de dezvoltare a cadastrului , se consideră benefică crearea unei baze de
date noi, ce ar sistematiza toată informația cadastrală existentă cu scopul îmbunătățirii modului de
furnizare a serviciilor în domeniu către beneficiari.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –020 ME Coala
72 5 SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1 Introducere
Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă una din disciplinele ce le mai importante ale
politicii Republicii Moldova referitoare la protejarea vieții, in tegrității și sănătății salariaților
împotriva pericolelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională, care pot apărea la locul de muncă
și crearea unor condiții de muncă care să le asigure acestora confortul fizic, psihic și social.
Astfel, pentru crear ea noii baze de date grafice a cadastrului Moldl is, s-au efectuat doar
lucrări de birou, deci riscul accidentelor în timpul efectuării acestor lucrări nu este așa mare, vom
atrage atenție asupra normelor de lucru și igienă în timpul lucrului de birou.
Un rol deosebit în procesul protecției sănătății la locul de muncă îl are informarea lucrătorilor
de către angajator. Articolul 14, alineatul 1 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186 din
10.07.2008 prevede că: „Angajatorul trebuie să ia măsuri co respunzătoare pentru ca lucrătorii și/sau
reprezentanții acestora din unitate să primească toate informațiile necesare privind riscurile
profesionale, precum și activitățile și măsurile de protecție și prevenire, atît la nivelul unității, în
general, cît ș i la nivelul fiecărui tip de post de lucru și/sau de funcție, în particular”. [15]
Articolul 19 al aceleiași legi prevede că: „lucrătorii sînt obligați: a) să utilizeze corect
mașinile, aparatele, uneltele, echipamentele de transport și alte mijloace de pr oducție; b) să utilizee
corect echipamentul individual de protecție pus la dispoziție; c) să coopereze cu angajatorul și/sau cu
lucrătorii desemnați, atîta timp cît este necesar, pentru a face posibilă realizarea măsurilor dispuse de
inspectorii de muncă sau pentru a da posibilitate angajatorului să se asigure că mediul de lucru este
în siguranță și nu reprezintă riscuri în activitatea lucrătorului”.
Articolul 17 al aceleiași legi, alineatele 1 și 2, se menționează despre instruirea lucrătorilor
la locul d e muncă, și anume: ,,Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă, adecvată, teoretică și practică în domeniul securității și sănătății în
muncă, în special sub formă de informații, instrucțiuni și/ sau lecții:
a)la angajare, care include instruirea introductiv -generală și instruirea la locul de muncă;
b)în cazul schimbării locului de muncă, transferului sau permutării;
c)la introducerea unui nou echipament de lucru sau la modificarea echipamentului de lucru existent;
d)la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e)la executarea unor lucrări speciale.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă trebuie să fie:
a)adaptată în funcție de evoluția riscuri lor profesionale sau de apariția unor riscuri noi;
b)periodică și pe măsura necesității.
Instruirea periodică a muncitorilor se va efectua la intervale ce nu vor depăși 6 luni.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
73 La respectarea regulilor și cerințelor de securitate la locul de muncă, se di minuiază riscul
apariției accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale .[15]
5.2 Analiza condițiilor de muncă
Producerea accidentelor de muncă se află întotdeauna într -un raport de dependență cu cel
puțin unul din elementele procesului de muncă, ceea ce a permis să se facă o clasificare a factorilor
de risc profesional. În funcție de acest criteriu, vom avea:
 Factori de risc generați de factorul uman;
 Factori de risc generați de mijloacele de producție;
 Factori de risc generați de sarcina de muncă;
 Factori de risc generați de mediul de muncă.
Unele dintre cele mai esențiale reguli sunt:
a) Se interzice utilizarea băuturilor alcoolice și a drogurilor pe tot parcursul programului de lucru,
prezența în stare de ebrietate sau sub influența drogurilor;
b) Lucrăto rii sunt obligați să se prezinte la locul de muncă într -o stare fizică și psihică
corespunzătoare sarcinilor de muncă ce trebuie a fi executate;
c) Să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă, în cel mai scurt timp, despre accidentele
de muncă sufe rite de persoana proprie sau de către alte persoane;
d) Să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea dispozitivelor de securitate ale
ehipamentelor tehnice.
O parte din obligațiile fiecărui angajat al unei sau altei întreprinderi, din momentul semn ării
contractului individual de muncă, sunt:
 Să respecte condițiile Regulamentului intern al întreprinderii;
 Să îndeplinească la timp, dar și calitativ, obligațiile sale de serviciu;
 Să refuze imediat executarea unei sarcini de muncă dacă acesta pune în pe ricol de accidentare
persoana proprie sau alți participanți la efectuarea acestei lucrări;
 Să respecte cu strictețe normele de igienă și securitate muncă;
 Să întrerupă efectuarea lucrărilor la apariția situațiilor în care se pot produce accidente grave sau
mai putin grave a unuia sau mai multor persoane participante la procesul de muncă.
Pentru îmbunătățirea calității și eficienței muncii, se iau măsuri de reducere a gradului de
influență a parametrilor microclimatului. Ca urmare, s -au eloborat norme și lim ite a căror valoare este
strict necesară organismului uman. [3]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
74 Tabelul 5.1 Valori admisibile ale factorilor dăunători pentru lucrul în birou. [Sursa:
elaborat de autor ] [3]
Factorii condițiilor de muncă Valori
vizuale Valori
instrumentale Valori
după
proiect Conform
standardelor
1.Parametrii
microclimatului Temperatura, ⁰C 22⁰C 23⁰C 22 ⁰C –
25 ⁰C
GOST
12.1.005 -88 Umiditatea relativă
a aerului, % 55% 57% 50% -60%
Viteza mișcării
aerului, m/s 0,1 m/s 0,1 m/s 0,1 m/s …
0,3 m/s
2. Iluminat Natural + – –
NCM
C04.02 -2005 Artificial + – –
Mixt – – –
3. Ventilație Aerație naturală,
Kdv + – –
GOST
12.1.005 -88 Aerație artificială,
kdt – – –
Aerație în caz de
avarie, kdv – – –
4. Factori mecanici Vibrație, dB – – – NRS
3041 -84 si
3044 -84
Zgomot, dB – – – NS
2.2.4/2.1.8.562 –
96
5. Factorii electrici Intensitate, mA + – – STAS
12.1.019 -79

În urma analizei factorilor de risc asupra locului de munc ă, se constată că cea mai mare
influență asupra lucrătorilor o au parametrii microclimatului ca temperatura, umiditatea, viteza
mișcarii aerului care au o acțiune directă asupra sănătații muncitorilor influențînd asupra
metabolismului. Ca măsuri de normare a componentelor microclimatului, se propune ca în zilele

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
75 caniculare de a ventila încăperea de l ucru foarte bine, utilizarea jaluzelelor pentru protecția contra
razelor solare, stingerea surselor de curent electric ce nu sunt utilizate la moment și care
supraîncălzesc mediul de lucru.
Din tabel se constată că nu avem surse de zgomot sau vibrații ce a r afecta sănătatea
muncitorilor. Deși e nevoie ca coeficienții iluminatului și ventilației încăperii să fie favorabili
organ ismului uman, nu a fost posibil de a măsura aceste valori, însă la locul de muncă, aceștia aveau
norme acceptabile. La locul de munc ă, unde limitele parametrilor microclimatului sunt respectate, se
evidențiază o productivitate mai înaltă și dispare riscului îmbolnăvirilor profesionale.
La etapa lucrărilor de birou se simte prezența factorilor biologici, cum ar fi bacteriile sau
virușii . Pătrunderea acestora în organismul nostru se produce prin organele respiratorii, piele și
învelișurile mucozitare. O respectare strictă a normelor de sănătate și igienă personală ar reduce cu
mult riscul pătrunderii acestor microorganisme patogene în org anismul omului.
La etapa lucrărilor de birou, inginerul trebuie:
 să aducă în ordine locurile de muncă și trecerile spre ele;
 să curețe de praf și impurificările echipamentului individual de protecție a muncii și să -l pună la
locul destinat;
 să se rerspect e spălatul pe mîini și aerisirea încăperilor;
 să aibă grijă ca parametrii microclimatului zonei de muncă să nu depășească normele admisibile;
 să informeze conducătorul zonei de lucru despre neajunsurile depistate în timpul muncii.
Conducătorul locului de m uncă răspunde, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru
modul în care se realizează activitatea de prevenire a riscurilor profesionale în sectorul subordonat,
implicat pentru orice abatere de la actele legislative și normative privind securitatea și sănătatea în
muncă. Astfel, fiecare conducător de secție are următoarele obligații:
1. să aplice prevederile planului anual de măsuri pentru securitatea și sănătate în muncă aferente
locului de muncă coordonat;
2. să urmărească permanent și să ia măsuri pentr u menținerea echipamentelor de muncă, căile de
acces și a mediului de muncă într -o stare corespunzătoare cerințelor de protecție a muncii;
3. să verifice și să admită la lucru numai personalul aflat în stare aptă de lucru, instruit și autorizat,
care corespun d sarcinii de muncă care urmează a fi executată;
4. să oprească procesul de muncă în cazul apariției unui pericol imitent pentru securitatea și sănătatea
în muncă a lucrătorilor;
5. să urmărească dotarea personalului din subordine cu echipament individul de prot ecție;
6. să urmărescă respectarea cerințelor de protecție a muncii de către personalul din subordine și să ia
măsuri conform actelor normative în vigoare în caz de abatere;

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
76 7. să ia măsuri pentru acordarea primului ajutor, transportarea accidentaților la înstit uțiile medicale
și evacuarea personalului de la locul avariilor și accidentelor de muncă;
8. să furnizeze toate informațiile necesare inspectoratului de muncă sau comisiei ce cercetează
cazurile de accidentare sau îmbolnăvire, s.a. [3]
5.3 Ergonomia locului de mu ncă în birou
Proiectarea ergonomică a locului de munca se consideră rațională atunci cînd se asigură, pentru
executanti, condițiile necesare pentru o munca de productivitate cu cele mai reduse consumuri de muncă și
de efort, fără mișcări inutile sau inc omode. Astazi este tot mai mult susținut conceptul de organizare
ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, organizare ce asigură o muncă continuă și cu înalta
productivitate, ușurînd în acelasi timp eforturile fizice si psihice. Este necesară asigurarea unor
conditii de muncă ergonomice în care munca să se desfășoare cu un consum de energie cît mai mic
și fără pericol de îmbolnăvire sau de accidente. [19]
De asemenea, există și regulile care se referă la amenajarea locului de muncă. În acest sens,
princi piul asigurării unui loc stabil pentru materiale și pentru obiectele muncii impune respectarea
următoarelor reguli:
– totalitatea obiectelor muncii si materialele utilizate de executat, precum și produsele finite, trebuie
să aiba un loc bine definit și sta bil;
– obiectele muncii și materialele trebuie așezate cît mai aproape de executant;
– așezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul lucrului și funcție de frecvența utilizării lor.
Respectarea acestor reguli practice se impune datorită faptulu i că orice activitate de căutare
a unui obiect solicită un consum mare de energie nervoasă și risipă de timp.
Ergonomia rezolvă o mulțime de probleme posibile. Prin încorporarea efectivă a ergonomiei în
design -ul birourilor, structurile economice sau cultu rale se pot satisface nevoile proprii și pe cele ale
angajaților, prevenind factorii de risc, oferind posibilitatea indivizilor să -și maximizeze potențialul.
Birourile pot fi individuale, plasate într-o zonă de liniște, propice muncii intelectuale care să
permită lucrul. [18]
Una din principalele probleme ale organizării ergonomice a muncii, cu influență asupra
capacității de muncă și asupra eficienței activității desfășurate în birou o constituie poziția corectă a
corpului în timpul lucrului. Stabilirea u nei poziții corecte de muncă înseamnă pentru personalul din
birouri adoptarea unei poziții cît mai aproape de poziția naturală a corpului. Această poziție se
caracterizează prin menținerea echilibrului natural sau relativ al corpului, rezultat din antagon ismul
mai multor forțe externe și interne care actionează asupra sa .
Pozitia șezut este mai puțin obositoare din mai multe motive: suprafața de sprijin este mai
mare fiind reprezentată de fețele posterioare ale coapselor și de fețele membrelor inferioare; centrul
de greutate al corpului este mai aproape de suprafața de sprijin sau de baza de susținere și este

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
77 proiectat către limita posterioară a acestuia; solicitarea energetică este mai redusă; activitatea
aparatului cardiovascular este mai ușoară; efortul muscular pentru menținerea stabilității corpului sau
echilibrului este mai mic.
Cu toate acestea, munca de durată efectuată în poziția așezat are și unele inconveniente, cum
ar fi:
– slăbirea tonusului muscular, reacție reflexă de contracție ușoară și cont inuă;
– unele implicații asupra aparatului locomotor, deoarece coloana vertebrală are tendința spre poziții
curbe, torsionate, care aduc modificarea staticii organismului;
– o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv și respirator) dată de aplecarea în față
a trunchiului;
– dureri de ceafă și umeri, dureri de spate, dureri de brațe, încheieturi și umeri.
Folosirea corectă a scaunelor ergonomice poate duce la eliminarea unor dificultăți din cele
menționate.
La munca de birou cele mai multe solicitări sunt de natură psihică. Solicitările intelectuale
sau nervoase sunt determinate de o mulțime de elemente cum ar fi: specificul muncii de birou, atenție
concentrată și distributivă permanentă, capacitate de memorare, răspundere gestionară pentru
patrimoniul încredințat. Există, de asemenea, numeroase cauze care contribuie la suprasolicitarea
nervoasă: efectul sonor al unui număr mare de persoane, sunetul telefonului, conversațiile din camera
de lucru, zgomotul produs de unele echipamente. Solicit arile neuropsihice la munca de birou duc la
apariția unor boli tipice precum nevrozele sau bolile cardiovasculare.
Organizarea ergonomică a locurilor de muncă din birou reprezintă raspunsul la numeroasele
probleme de natură psihică apărute. Respectarea pri ncipiilor și regulilor ergonomice, crearea unei
ambianțe plăcute, alegerea mobilierului adecvat, adoptarea unor măsuri eficiente de securitate, de
motivare materială și morală sunt cîteva căi de eliminare a stresului și oboselii profesionale. [19]
5.4 Măsuri privind tehnica securității
Pentru prevenirea situațiilor neplăcute și a traumelor în condiții de birou, toate lucrările
trebuie de îndeplinit cu respectarea anumitor instrucțiuni și reguli ale tehnicii securității. Pentru a face
cunoștință cu regulamentul respectiv, tuturor lucrătorilor li se petrec instrucțiuni speciale. Deosebim
instrucțiuni preventive și nemijlocit la locul de muncă. Instructajul repetat se petrece peste o anumită
perioadă în condițiile implementării noilor tehnologii, utilajului nou și regulamentelor noi.
Pericolul electrocutării la expoatarea instalațiilor electrice este determinat de faptul că părțile
conductoare au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație. Reacția omului la curentul
electric apare doar după trecere a acestuia prin corpul uman.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
78 Electrotrauma este cauzată de influența curentului electric și poate fi rezultatul atingerii a
unuia din fire sub tensiune, apropierii omului la o distanță periculoasă de instalațiile electrice cu
tensiune mai mare de 1000 V, e liberarea unei persoane ce se află sub acțiunea curentului electric.
Trecînd prin corpul uman curentul electric poate provoca acțiune termică (arsuri ale unor
sectoare ale corpului, încălzirea vaselor sanguine și a organelor interne), electrolitică (descom punerea
plasmei sîngelui și a altor lichide ale corpului) și acțiune biologică (excitarea țesăturilor vii ale
organismului uman și dereglarea proceselor bioelectrice). [3]
Ca cauze ale accidentelor produse de curentul electri pot servi:
 Încălcarea regulilo r de construcție a înstalațiilor electrice;
 Organizarea incorectă a muncii;
 Atingerea părților metalice ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație;
 Repararea conductorului electric neutru fără deconectarea rețelei monofazice;
 Folosir ea tipurilor de conductoare și cabluri ce nu corespund tensiunilor corespunzătoare sau
punerea incorectă a lor sub tensiune, etc.
Ca măsuri și mijloace de protecție contra electrocutării pot servi:
1. Măsuri organizatorice
– îngrădirea părților conductoare s au amplasarea acestora la înălțimi inaccesibile
muncitorilor obișnuiți;
-folosirea tensiunilor reduse(42, 36, 24, 12 V).
2. Măsuri tehnice:
-folosirea utilajului cu nivel scăzut al iradierii electromagnetice;
-izolarea părților conductoare.
Totuși, cea mai ef icientă măsură de protecție, din partea angajaților, este anunțarea
conducătorului zonei de muncă de semnalarea unor utilaje, conductoare sau cabluri defecte, iar ca
măsură specială din partea conducătorilor este instruirea cît mai frecventă a subordonațil or despre
cauzele electrocutării, acordarea primului ajutor și mijloacele de prevenire și protecție împotriva
electrocutării.
Măsuri generale pentru combaterea situa țiilor neplăcute reprezint ă o bună organizare a
lucrului , o disciplin ă buna de lucru , îndep linirea conștiincioas ă și atent ă de către toți muncitorii a
funcțiilor lor. [3]
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor
Izbucnirea unui incendiu la lucrările de birou poate fi provocată de mai mulți facori. Factorii
de bază sub acțiunea cărora au loc accide ntele sunt: scînteiele, iradierea termică, temperatura sporită
a mediului și a obiectelor înconjurătoare, produsele toxice ale arderii, fumul, insuficiența de oxigen,
încălcarea regulilor de securitate incendiară, rezultatul avariei și altele.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
79 În scopul p revenirii la timp a incendiilor toate întreprinderile, inclusiv întreprinderea ÎS
Cadastru, trebuie să fie dotată cu mijloace de primă necesitate, cum sunt: [3]
 Stingătoarele în conformitate cu reglementările în vigoare;
 Apă din hidranți incendiari, robine te incendiare, rezervoare și butoaie;
 Nisip și spume;
 Inventar antiincendiar (lopeți, căldări, topoare).
Pentru prevenirea incendiilor în încăperile de lucru se interzice:
 Fumatul, aprinderea chibritelor sau a hîrtiei;
 Lucrul cu materialele combustibile, e xplozive și ușor inflamabile;
 Blocarea căilor de acces și ieșire anti -incendiară;
 A încuia ușile în timpul lucrului;
 Încălzirea țevilor de alimentare cu căldură și apă cu ajutorul lămpii de lipit sau cu foc deschis;
 Montarea încălzitoarelor electrice impro vizate temporare și construirea instalațiilor electrice
temporare;
 Folosirea întrerupătoarelor, prizelor, firelor electrice pentru atîrnarea hainelor, placardelor.
În caz de incendiu lucrătorii oricărei întreprinderi, indiferent de activitatea care o execu tă,
sunt obligați:
1.Să comunice imediat despre incendiu la serviciul de salvatori și pompieri și să dea alarma;
2.Să ia toate măsurile pentru evacuarea personalului, bunurilor din încăperile unde a izbucnit
incendiul și din încăperile care riscă a fi incendia te – în conformitate cu schema de evacuare;
3.Odată cu evacuarea, a începe stingerea incendiului cu forțele și mijloacele de primă intervenție
existente;
4.Pentru întîlnirea cu echipa de salvatori și pompieri se desemnează o persoană specială care va
informa șeful echipei despre mersul evacuării personalului și despre locurile unde au rămas oameni.
Trebuie de știut faptul că acțiunea nemijlocită a flăcării asupra corpului uman provoacă
arsuri, iar un pericol sporit îl prezintă aprinderea hainelor, care dacă nu sunt stinse la timp cauzează
moartea. Temperatura de 60 -70 ⁰C este periculoasă pentru viața omului, mai ales în cazul umidității
sporite.
Ca urmări ale acțiunii curentului electric asupra oranismului uman sunt: arsurile electrice,
semnele electrice, metal izarea pielii, acțiuni mecanice (ruperea pielii vaselor sangvine și țesuturilor
nervoase, rupturi ale oaselor), oftalmia electrică (înflamarea învelișului exterior al ochilor în urma
unei influențe de torent de raze ultraviolete sau provocat de arcul elect ric).
Efectuarea instructajelor și instruirilor speciale a angajaților întreprinderilor privind
problemele securității împotriva incendiilor (același lucru se referă și la muncitorii temporari sosiți
de la alte întreprinderi) și alte măsuri de propagandă ș i agitație cu privire la combaterea incediilor ar

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
80 fi cea mai eficientă măsură de profilaxie în ceea ce privește acțiunile negative ale curentului electric
asupra organismului uman.
Surse ale incendiului în birou pot servi:
 încălcarea regulilor de exploatar e a instalațiilor electrice ;
 organizarea incorectă a muncii ;
 folosirea utilajului electric defectat ;
 folosirea cablurilor și conductoarelor ce nu corespund tensiunilor utilizate ;
 alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire ;
 instruirea necalitativă vizînd tehnica securității . [3]
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant
Protecția mediului ambiant este o știință care studiază legăturile omului cu mediul
înconjurător, influența activității lui în dezvoltarea biosferei. La protecția mediului trebuie să participe
specialiști din toate domeniile: inginerie, medicină, argotehnică, statistică și altele. [20]
Viața modernă nu poate fi concepută fără energie electrică. Astfel, cea mai mare parte a
descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost rea lizate dacă nu ar fi existat energia electrică. Aceasta e
folosită pretutindeni. Presupunînd că, brusc, am fi lipsiți de energie, iată ce s -ar intimpla: lipsa luminii
electrice, căderea sistemelor informatice, un gol imens în domeniul comunicării (telefoa ne, internet,
radio…).
În concluzie, omul are mare nevoie de energie electrica,deoarece prin intermediul acesteia
putem vedea,putem călători cu trenul, avionul,putem comunica cu persoanele aflate în alte orase sau
țări cu ajutorul telefonului sau intern etului care funcționează pe bază de energie electrică, aparatelor
radio.
În rîndurile următoare, vom reda importanța folosirii energiei electrice în mod rațional pentru
noi și mediul ambiant. Folosirea eficientă a energiei înseamnă să te bazezi pe cât ma i puțină energie
cu putință – fie că vorbim de încălzirea casei sau a biroului, condusul mașinii sau de utilizarea
calculatorului. Energia folosită cu responsabilitate ar putea fi cel mai rapid și eficient mod de a reduce
emisiile de carbon și, totodată, s e vor economisi bani. Inițierea cîtorva măsuri de reducere a
consumului energiei electrice vor contribui la economisirea resurselor necesare fabricării de
electricitate, lucru benefic pentru mediu. Dacă se va economisi energia electrică, scoțînd din priză
calculatorul care nu se utilizează pe timpul nopții la birou, se va evita creșterea temperaturii aerului
la locul de muncă, ceea ce va fi favorabil. [20]
Căi de reducere a consumului de energie electrică la locul de muncă în scopul protecției
mediului ambi ant:

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
81  închiderea completă a echipamentului electronic atunci cînd nu se folosește, scoaterea ștecherelor
din priză, deoarece computerul folosește între 10% și 60% energie chiar și atunci când este în stand
by;
 folosirea de becuri economice pentru iluminatu l casei sau al biroului;
 utilizarea echipamentului de lucru cu consum redus de energie;
 folosirea strictă doar a echipamentului electric care e necesar la momentul dat în lucru;
 reducerea căldurii în încăperi iarna, ceea ce va ajuta la economisirea banilor la factura de energie
termică;
 folosirea laptopurilor, deoarece acestea consumă de 5 ori mai puțină energie electrică decît un
calculator de masă obișnuit. Dacă trebuie neapărat să ai un calculator obișnuit, atunci se poate opta
pentru un monitor LCD în locul unuia cu tuburi catodice;
 folosește apa cu măsură, deoarece sistemele publice de apă folosesc foarte multă energie pentru a
purifica și a transmite apa către gospodării, așa că economisirea apei poate diminua emisia gazelor
care produc efectul de ser ă;
 nu fierbe mai multă apă decât ai nevoie . Când folosești un ibric, fierbe atâta apă cât ai nevoie.
Astfel o să economisești energie electrică și o să fierbi apa mai repede;
 întreținerea aparatelor de încălzit în stare bună. Menținerea aparatelor de încăl zit și de aer
condiționat în stare bună le ajută să fie mai eficiente, reducând costurile pentru combustibil. [20]

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
82 CONCLUZIE :
Cadastrul este parte componentă a sistemului unitar și obligatoriu de evidență tehnică,
economică și juridică a tuturor imobilel or de pe un teritoriu administrativ. Entitățile de bază ale
acestui sistem sunt imobilul și proprietarul. Sistemul de evidență al cadastrului are ca finalitate
înscrierea în Registrul Bunurilor imobile .
Portalul informational e-Cadastru este punctul de acces la informația din cadastru l bunurilor
imob ile. Acolo se pot vizualiza mai multe date despre bunurile imobile înregistrate pe teritoriul
Republicii Moldova, cum sunt: date deschise din registrul bunurile imobile; informații grafice
(hotarele bunuri lor, amplasarea acestora, ortof oto); date din regis trul de stat al unităților administrativ
teritoriale și al străzilor; zone valorice. Aceste date sunt disponibile gratuit și fără autorizație.
Sistematizarea datelor din cadastru și actualizarea lor are ca scop :
a) determinarea informațiilor tehnice, econo mice și juridice referitoare la imobile;
b) asigurarea drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice, precum
și a or icăror altor raporturi juridice ;
c) furnizarea de date instituțiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare și pieței
imobiliare;
d) contribuie la asigurarea securității tranzacțiilor imobiliare și l a facilitarea obținerii creditelo r.
Prin implementarea unei noi baze de date, se urmărește sistematizarea și centralizarea datelor
grafice e xistente din cadastru cu scopul garantării securității datelor, îndeplinirea directivelor
europene ce propun îmbunătățirea accesului la datele din domeniul informatic, îmbunătățirea
serviciilor publice prin lărgirea accesului persoanelor interesate la info rmația din cadastru.
Avînd ca sursă bazele de date grafice existente la Î.S Cadastru și unele cerințe tehnice, s -a
elaborat și se testează un sistem informational nou pentru domeniul cadastral din țara noastră.
Modificarea și îmbunătățirea sistemului cadas tral la orice nivel contribuie la o mai bună
administrare și gestionare a datelor din cadastru care nu ar fi posibilă fără implicarea directă a
resurselor informaționale în acest proces. Desigur că pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare al
acestui d omeniu utilizînd resurse software și hardware, este nevoie de resures financiare enorme, care
pentru sistemul nostru sunt limitate. E binevenită inițierea de proiecte care ar stimula atragerea de
fonduri financiare din partea partenerilor străini din domen iu, de asemenea, este necesară implicarea
de personal cu studii superioare, calificat care ar face față cerințelor și ar fi binevoitori față de
tehnologiile informaționale inovatoare.

Mod .
Coala
Nr.doc.
Semnătura
Data UTM 58 4.2 –019 ME Coala
83 Bibliografie
1. NISTOR – LOPATENCO, L., GRAMA,V., TURCULEȚ, M. Lexicon cad astral. Manual.
Editare și multiplicare UTM , Chișinău, 2008, ISBN 978 -9975 -45-067-6.
2. Ilie Teacă, Ala Climova , Drept -Cadastral -Suport -Curs; UTM, Chișinău, 2015, pag. 52 -63.
3. Efim Olaru, Curs de Securitate și Sănătate în Muncă, UTM, 2012.
4. 20130715_MOLDLIS_Ove rall conceptual document .
5. 20130920_MOLDLIS_TR_Vol 0_Background_ed_clean .
6. . Nistor -Lopatenco Livia, Cursul de Cadastru I; Tema 5 – Baza de date grafice a cadastrului,
UTM, 2015.
7. Nistor -Lopatenco Livia, Cursul de Cadastru 1; Tema 6- SISTEMUL INFORMAȚIONAL
AUT OMATIZAT AL CADASTRULUI (SIA RUAT), UTM, Chișinău, 2015.
8. Nistor -Lopatenco Livia, Curs de Managementul Lucrărilor Topo -Geodezice, UTM,
Chișinău, 2016.
9. Instrucțiune cu privire la modul de tinere a bazei de date grafice, ÎS Cadastru, Chișinău,
2013.
10. Ordin nr. 20 din 11.02.2008 despre aprobarea Concepției Sistemului Informațional
Automatizat “Cadastrul bunurilor imobile”, publicat în Monitorul Oficial la 09.09.2008
11. Ghid informativ, IS “CADASTRU “, cu privire la inițierea lucrărilor de contrapunere,
2015 .
12. Ordin IS Cadastru, cu privire la înițierea lucrărilor de contrapunere RBI de pe suport de
hârtie cu cel electronic, 2015.
13. Instruire BDG Moldlis, elaborat de ÎS Cadastru, Secția Baza de Date Grafice, Chișinău,
2015.
14. Raport SIA ROITE OS I 018 -1_ROM(1), pag. 7.
15. Legea securității și sănătății în muncă nr. 186 din 10.07.2008 .
16. http://referat.clopotel.ro/Sistemul_informational___definitie _si_caracteristici –
8454.html accesat la 30.04.2017 .
17. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/drept -cadastral/cad astrul -bunurilor –
imobile -in-sens-informational/ accesat la 02.06.2017.
18. https://en.wikipedia.org/wiki/MapInfo_Professional accesat la 05.05.2017 .
19. http://www.scritub.com/sociologie/Ergonomia -locului -de-munca -in-8115346.php
accesat la 31.05.2017 .
20. http://www.hobbytronica.ro/reducerea -consumului -de-energie -electrica/ accesat la
31.05.2017 .