Împreună pentru Sibiu [630796]

Pagina 1 din 7

Împreună pentru Sibiu

O viață mai bună pentru sibieni
într-un oraș în plină dezvoltare

Platforma program de candidat: [anonimizat] 2 din 7

Motivație
Asumarea candidat: [anonimizat],
oraș în care m -am născut, trăiesc și muncesc de 55 de ani.
Prezint candidat: [anonimizat], pe care dorim să -l dezvoltăm participativ împreună
și pentru sibieni, avand ca motto – Împreună pentru Sibiu . Un proiect care după alegerile locale să ofere soluții concrete
pentru probleme majore ale orașului, care pot fi preluate și puse în practica de administr ația locală viitoare.
Fiecare candidat: [anonimizat], profitabilitatea investițiil or și de
interesul cetățenilor, în toate acțiunile și hotărârile pe care le v -oi lua.
Viziune si strategii
Viziunea mea este mai degrabă o provocare pentru viitoarea echipă de la primăria Sibiu si anume: Creșterea calității vieții
în condițiile dezvoltării accelerate a Sibiului .

Obiective generale ( PLUS – România posibilă )
1. Un oras verde, curat și cu aer respirabil ( România verde )
Monitorizarea constantă și eficientă a aerului ne va ajuta să depistăm cauzele poluării semnificative și va fi corelată c u
implementarea soluțiilor concrete și aplicarea legii, fără excepții.
Vom prioritiza sănătatea și siguranța cetățenilor, cu măsuri mergând de la modernizarea instalațiilo r poluante până la
relocarea activităților industriale, dacă este necesar.
Echipa de mediu constituită la nivelul primăriei va lucra în tandem cu echipele de experți din alte domenii (infrastructură,
transport , sănătate, economie) pentru a asigura soluții optime, sinergetice și eficiente din punct de vedere al costurilor.

Masurarea calitatii aerului http://www.calitateaer.ro/public/hom e-page/index.html , Sibiul nu are o problema majora
cu calitatea aerului respirabil.

● Soluții pentru un transport curat și eficient
o Vom interveni pe zona de transport urban prin investiții pentru încurajarea ciclismului și transportului
alternativ sau cu mașini electrice, optimizarea managementului de trafic, inclusiv prin modificarea
limitelor de viteză, tehnologii de reducere a emisi ilor mijloacelor de transport public — cu beneficii
majore de ordin economic, de sănătate și standard de viață.
o Trebuie analizată oportunitatea unei zone din oraș cu emisii scăzute (Low Emission Zone). Taxa pentru
accesul in aceast azona poate avea un impact corespunzător , mai ales că afectează în special oamenii
cu venituri reduse. O astfel de măsură nu se adoptă solitar și superficial, ci doar conectată cu
alternative de mobilitate reale.
● Eficiența energetică a clădirilor
o Există o legătură directă între poluarea aerului, eficiența energetică a clădirilor și sistemele de încălzire
a acestora. Trebuie investit masiv în reducerea amprentei termice a cladirilor prin izolare si metode de
incalzire neconventionale. Îmi doresc un Sibiu eficient energetic și în acest sens voi face demersuri
pentru accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, a clădirilor aflate
în administrarea Primăriei sau a serviciilor publice subordonate Consiliului Local.
● Mai multe spații verzi, mai bine î ntreținute
o Conform Fișei localității Municipiului Sibiu din 2014, suprafața spațiilor vezi aflate în domeniul public,
însumează 208 ha, valoare care corespunde unei suprafețe de 13,5 m2 / locuitor. Această valoare se
află atât sub recomandările Uniunii Eur opene, de 26 m2 / locuitor, cât și ale Organizației Mondiale a
Sănătății, care sugerează o valoare de 50 m2 / locuitor. Situatia actuala este mult mai proasta data
fiind creșterea popula ției ce trăiește în orașul Sibiu.

Pagina 3 din 7

o Există un deficit ridicat de spații verzi la nivelul zonelor rezidențiale ale orașului, dublat de un mesaj
direct din partea comunității, care își dorește mai multe opțiuni de recreere în aer liber. Reabilitarea
malurilor râului Cibin ar putea oferi un răs puns viabil acestei probleme, aducând totodată un plus de
valoare zonei limitrofe, aflată în proces de restructurare.
o Distribuția inegală a spațiilor verzi la nivelul orașului, dublată de un deficit de spațiu public pentru
plantare conduce la un deficit d e spații umbrite de promenadă și recreere în timpul verii, contribuind,
în același timp, și la creșterea incidenței insulelor de căldură urbană. Totodată, există riscul accentuării
fenomenelor asociate schimbărilor climatice, ca urmare a deficitului de per dele de protecție a căilor
de comunicații și zonelor industriale, a lipsei unei centuri verzi sau a aliniamentelor incomplete de
arbori de -a lungul străzilor.
o Înverzirea urbană este un obiectiv principal pentru Sibiu. Pe lângă reducerea poluării, spațiile verzi,
acoperișurile verzi și, în general, micșorarea procentului de suprafața pavată, contribuie la reducerea
numărului de zile de caniculă prin diminuarea efectului de „insulă urbană de căldură” (urban heat
island).
● Schimbarea stilului de management al gunoaielor
● Încurajarea economiei circulare

2. Sibiu SmartCity (www.sibiusmartcity.ro) un proiect care prinde viață. ( România conectată )
● Un oras inteligent
● Organizare instituțională
● Transparentizare, acces și eficientizare
● Eliminarea birocrației inutile, construirea ghișeului digital
● Alfabetizare digitală și incluziune
● Încurajarea talentelor din zona digitală (oameni și companii)
● Privacy, securitate, protecție a datelor personale și biometrice
● Promovare și comunicare
Cu o digitalizare realizată corespunzător, oamenii nu vor mai fi obligați să meargă la ghișeu sau o vor face doar
pentru lămuriri la fața locului sau dacă preferă interacțiunea față în față.
Cetățenii vor avea acces la date și informații publice, turiștii vor putea să se orienteze și să înțeleagă orașul, iar cei
care nu își pot permite un laptop vor putea accesa informații din spații publice.
Voi promova folosirea tehnologiei digitale și vom asigura instruirea pentru a permite implicarea oamenilor la un
nivel fără precedent.
De la consultarea publică asupra problemelor generale sau de la nivel de cartier, până la transparentizarea totală a
bugetelor, de la concursuri de idei și proiecte în privința bugetului participativ la raportarea de aspecte ce trebuie
îmbunătățite (gropi în carosabil, bănci rupte în parcuri, copaci care necesită toaletare), vom folosi peste tot
tehnologia digitală ca sprijin.
Primăria va funcționa ca un centru comunitar, unde vom analiza împreună ce este bun pentru cât mai mulți,
ascu ltând și căutând implicare. Sibiul deține toate premisele și resursele pentru a deveni un oraș inteligent (Smart
City).
3. Un oraș al educației, creativității și culturii ( România creativă și educată )
● Autoritățile administrației publice locale trebuie să conlucreze în permanență la îmbunătățirea infrastructurii
educației preuniversitare din municipiu, scopul fiind acela de a păstra numărul populației școlare cel puțin constant
în următorii ani, asigurând Sibiului acea cotă de populație tânără esențială pen tru păstrarea dinamismului orașului.
● Luând în calcul faptul că unul din scopurile sistemului educațional este capacitatea acestuia de a da orașului
cetățeni, este important ca oferta existentă să fie completată cu activități și cursuri extra -curriculare, a dresate
elevilor din ciclurile gimnazial și liceal cu tematice legate de economie, stat de drept, societate și justiție. In extenso,
această temă poate deveni subiectul unei Agende dedicate Educației, care funcționează similar Agendei Culturale
sau Agendei Comunităților.
● Dezvoltarea ofertei în domeniul învățământului dual sau al unui alt tip de învățământ profesional, are capacitatea
putea acoperi golul existent în ceea ce privește profesioniștii cu pregătire medie. Totodată, orașul poate capitaliza

Pagina 4 din 7

experiența sa ca destin ație turistică de top în acest domeniu, oferind o filieră de pregătire profesională în sectorul
serviciilor turistice.
● Mediul universitar joacă un rol esențial în poziționarea competitivă a orașului. Este important ca pe viitor să se
continue colaborarea cu mediul privat, investindu -se totodată și în cercetare. Dincolo de acest aspect, trebuie
analizat în ce măsură pot autoritățile locale să sprijine eforturile de internaționalizare a învățământului universitar
sibian.
● Pentru Sibiu, cultura a devenit un ge nerator de energie urbană, fiind acel element care a oferit orașului o nouă
identitate. Ulterior evenimentului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, imaginea pozitivă a orașului nu și -a
pierdut din impact ci s -a consolidat constant. Actualmente, orașu l este recunoscut drept unul dintre cele mai
vibrante orașe din țară, conectat constant la tendințele internaționale din mediul cultural.
● Orașul a înteles și a exploatat potențialul economic ridicat al domeniului cultural. Totodată, Sibiul beneficiază de un
capital uman valoros, capabil sa administreze bugetul alocat Agendei Culturale sau să preia managementul,
respectiv promovarea imaginii orașului, prin intermediul unui vast program cultural. Pornind de la aceste premise,
pe viitor, orașul are capacitate a a-și folosi capitalul creat, orientându -se spre domeniul industriilor creative și
culturale.
● La rândul său, valorificarea patrimoniului construit, respectiv a celui natural a conferit orașului un brand național și
internațional care are capacitatea de a atrage investitori și resurse umane de valoare. Astfel, este important ca și
pe viitor să se studieze posibilitatea de a susține, prin politici publice sau diverse programe de finanțare, demersurile
de întreținere și reabilitare a clădirilor istorice.
● Succesul Sibiului ca destinație culturală se datorează, cu precădere, dezvoltării constante, coordonate printr -un set
de politici culturale locale, transpuse atât în cadrul Agendei Culturale cât și în programele minimale ale instituțiilor
de cultură susținut e de către administrația locală, precum și investițiilor constante în infrastructură culturală.
● Dată fiind amploarea evenimentelor care au loc în Sibiu este important ca, pe deoparte , să se diversifice
infrastructură culturală existentă, luând, totodată, în calcul și posibilitatea de a poziționa favorabil orașului în sfera
tursimului de business. Pe de altă parte, pentru a menține calitatea evenimentelor culturale, ar fi util să se elaboreze
un Regulament de organizare a evenimentelor, asigurându -se astfel o sincronizare și din perspectiva conținutului,
respectiv al mesajului transmis.
● Cresterea numarului de crese si gradinite.

4. Un oraș pentru șanse egale și căruia îi pasă de oameni ( România solidară și sănătoasă )
Dorim ca în Sibiu să ne plimbam cu siguranță pe stradă și în transportul în comun, cu aer curat, cu vecini, colegi și prieteni
alături de care se pot construi comunități, un oraș care oferă suport celor singuri și vulnerabili. Un oraș prietenos cu
toate generatiile.
● Grija pen tru copii și tineri
● Mobilitate accesibilă și decentă
● Instituții prietenoase cu toți cetățenii, fără discriminare
● O viață decentă pentru toți copiii și tinerii din oraș
● Bătrânețea nu va fi o povară
● Dreptul fiecăruia de a se simți în siguranță în casă și în oraș
● Sport și mișcare pentru oameni activi

5. Un oraș care prioritizează sănătatea ( România solidară și sănătoasă )
● Orașul beneficiază de o gamă largă de servicii medicale, susținute de un mediu profesional competent.
Diversificarea infrastructurii medicale din sistemul public este binevenită, în condițiile în care, datorită accesibilității
ridicate, Sibiul funcționează ca un punct de traumatologie de importantă regională.
● Piața serviciilor medicale private este bine reprezentată, având capacitatea de a atrage resurse umane valoroase,
fapt care permite o poziționare competitivă a orașului la nivel regional.
● Există o col aborare strânsă între mediul universitar și mediul profesional din domeniu pe latura de cercetare.
● Modernizarea unităților medicale existente
● Amenajarea de noi cabinete medicale școlare în vederea îmbunătățirii și extinderii asistenței medicale gratuite
pentru preșcolari și școlari.

6. Un oraș cu facilități antreprenoriale în care să-ți dorești să lucrezi ( România muncii și a competitivității)
● Îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial va fi o prioritate pe agenda publică a primăriei.
● Un prim pas este acela de a schimba atitudinea față de comunitatea de afaceri de la o abordare tranzacțională,
reactivă, în care antreprenorii sunt priviți ca sus ținători ai visteriei locale sau ca rebeli ce trebuie puși la loc în
banca lor prin reglementări arbitrare, imprevizibile și punitive.

Pagina 5 din 7

● În primul rând, voi asigura o abordare proactivă, transparentă, predictibilă, de colaborare reală, parteneriat
pentru al inierea politicilor publice, a planurilor și bugetelor locale pentru a susține oamenii buni profesioniști
și antreprenorii în crearea de valoare și locuri de muncă.
● Pe lângă marea concentrare de corporații multinaționale prezente aici, Sibiul este și gazd a unui mediu
antreprenorial românesc în plină dezvoltare.
● Din păcate, ca în cazul României per ansamblu, în Sibiu antreprenoriatul s -a dezvoltat în ciuda și nu datorită
politicilor publice locale.
● Sibiul antreprenorial ar însemna un oraș în care:
i. cetăț enii își găsesc ușor de lucru și munca lor este apreciată corect la valoarea pe care o produc
într-o diversitate de industrii, specializări și niveluri de pregătire;
ii. cetățenii ajung în cel mai scurt timp acolo unde lucrează, printr -un transport comun efici ent,
sistematizat, modern și ecologic;
iii. cetățenii au acces facil la educație de calitate pentru a -și dezvolta potențialul, a inova și a construi
spre un impact economic și social pozitiv;
iv. cetățenii se bucură de un oraș curat și cu viziune pentru un viitor m ai bun, fără a avea motive de
a emigra.
● Antreprenorii, la rândul lor, apar și cresc în orașele care au grijă de oameni și care investesc într -un viitor mai
bun pentru ei.
● Prioritățile Primăriei vor fi construite în jurul câtorva din pilonii principali care crează fundația unui Sibiu cu
adevărat antreprenorial:
i. Susținerea start -up-urilor și companiilor care își propun să păstreze o puternică amprentă locală.
ii. Atragerea de f irme internaționale cu creștere rapidă, care să aleagă Sibiu ca hub regional sau
global de dezvoltare și să își stabilească sediul principal în Sibiu .
iii. Sprijinirea antreprenorilor sibieni în atragerea resurselor umane bine pregătite pentru
accelerarea creș terii afacerilor.
● Îmbunătățirea poziționării Sibiului ca hub/cluster digital/de tehnologie și încurajarea cercetării -inovării și a
industriilor creative.
● Atragerea de capital de risc și încurajarea instituțiilor financiare existente pentru dezvoltarea accesului la
finanțare al antreprenorilor.
● Accelerarea integrării tehnologiei în administrarea orașului.

7. Un oraș administrat onest pentru oameni
Voi impleme nta o administrație transparentă și deschisă, prietenoasă față de cetățean, prin formarea continuă a personalului
primăriei, prin simplificarea comunicării și printr -o constantă invitație adresată sibienilor dea se implica în deciziile care
privesc orașul.
Voi colabora cu toți consilierii locali pentru a implementa împreună proiecte benefice orașului și comunității.
Voi promova colaborarea interinstituțională și colaborarea administrației locale cu mediul privat și societatea civilă pentru
realizarea proiectelor în beneficiul comunității.
● Companiile municipale și gestionarea serviciilor publice
● Politica de resurse umane
● Bugetul și resursele financiare: planificarea dezvoltării, investițiile și finanțarea
● Relația cu cetățenii

8. Un oraș bine planificat urban
● Orașul beneficiază de un grad ridicat de accesibilitate în relație cu zona de vest a țări, dată fiind proximitatea
autostrăzii A1. În relație cu zona de sud, timpii de deplasare sunt ridicați din cauza lipsei tronsonului de autostradă
dintre Sibiu și Piteș ti.
● Aeroportul Internațional Sibiu este un aeroport de tip origine – destinație și oferă conexiuni spre 12 destinații
internaționale dintre care trei sunt către huburi de transfer (Londra, Munchen, Madrid).
● La scară județeană teritoriul este complet defin it de relațiile cu municipiul reședință de județ. Zona funcțională
urbană este foarte restrânsă și zona metropolitană are de parcurs încă multe etape pentru funcționarea
administrativă. Acest fapt se datorează și densității foarte scăzute a locuitorilor, c u excepția părții sudice, mai precis

Pagina 6 din 7

comunei Șelimbăr și a orașului Tălmaciu. Mărginimea Sibiului, o zonă cu potențial turistic dar și legat de peisajul
productiv și cultural, participă segmentat la funcționalitatea teritorială și nu constituie încă un fac tor economic și
social determinant. Cu toate acestea, Sibiul polarizează forța de muncă la nivel județean, activitățile economice nu
numai productive dar și cele legate de turism și servicii, sănătate și învățământ universitar.
Obiective specifice
9. Înființa rea zonei metropolitane Sibiu
Proiectul zonei metropolitane este o prioritate, nu doar pentru sibieni, ci pentru toți cei care locuiesc în acest perimetru.
Este evident că în absența reorganizării administrative pe baza acestui concept, vom pierde uriașe o portunități de
dezvoltare, de la posibilitatea de a genera servicii publice mai eficiente și unitare, până la capacitatea de atragere a
investitorilor și a fondurilor europene. Avantajele au fost subliniate de toți cei care sunt implicați și sunt demonstra te
de modul în care s -au dezvoltat concentrările urbane de succes. Este, nu doar un pas necesar ci inevitabil, singurul care
poate face din Sibiu un model de dezvoltare și în continuare. Și dintre toți factorii relevanți, se pare că voința politică
este ce a care lipsește pentru a pune în practică o promisiune.
Componenta zonei metropolitane: Municipiul Sibiu, orașele Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Săliște și Ocna Sibiului și 10
comune .
10. Construirea spitalului județean
● cu secții pentru adulți și copii este și cel mai mare proiect (estimat la 150 de milioane de euro), dar și cel
mai cerut de sibieni (32% dintre participanții la sondaj au indicat infrastructură de sănătate drept principala
prioritate). Proiectul unui nou spital nu este, însă, doar al municipiului Sibiu, principalul beneficiar fiind
Consiliul Județean Sibiu.

11. Construcția variantei de ocolire rutieră de sud a Sibiului.
● Acest proiect a fost cuprins, inițial, în Planul de mobilitate urbană durabilă, elaborat la comanda Primăriei
municipiului Sibiu, î n vederea definitivării strategiei pe baza căreia orașul să poată accesa cele 33,5
milioane de euro care îi sunt alocate în actualul exercițiu financiar european.

12. Tren electric urban
● Transportul public cu trenul orbital -În 2007 a fost inițiat un proiect care să relanseze transportul
public din și în jurul Sibiului pe căile ferate care sunt folosite pentru transportul de marfă sau care sunt
nefolosite. Conform PUG, prima legătură de acest gen urma să fie realizată între Zona Indu strială de
Vest și Cisnădie pe următorul traseu: Bricomat –Aeroport -Gara Turnișor –Gara Sibiu -Vasile Aaron –
Șelimbăr -Cisnădie.
● Tren care a fost și testat în 2006, la inițiativa unui cetățean german proaspăt devenit sibian, pe relația
Cisnădie – Șelimbăr – Sibiu – Zona industrială vest – Ocna Sibiului.

13. Extinderea și modernizarea Aeroportului internațional Sibiu
● investiție estimată la 38 de milioane de euro. Amintită încă de la inaugurarea modernizărilor realizate în
perioada 2006 -2010, această extindere a avut drept principal subiect de discuție dezvoltarea zonei cargo.

14. Parcări subterane în proximitatea Zonei I storice
● Infrastructură stradală și locuri de parcare: zonele rezidențiale cu densitate mare de locuitori nu au
suficiente locuri de parcare. În oraș nu sunt amenajate parcări subterane sau etajate.

15. Construcția unui aquapark
● Cu o valoare estima tă la 50 de milioane de euro, proiectul a fost mutat în trei locuri până acum (din Pădurea
Dumbrava pe Calea Poplăcii și, mai nou, în Turnișor). Anul acesta Primăria a alocat bani pentru realizarea
unui plan urbanistic zonal și a unor studii pentru un cent ru de agrement și sport în zona La cascade din
Turnișor.

16. Piste de biciclete dedicate în Sibiu, și a vehiculelor electrice.
● https://spadpp.sibiu.ro/index.php/biciclete/piste
● https://presshub.ro/proiecte -editoriale/banieuropeni/2019/05/22/sibiu -oras -prietenos -pentru -biciclisti –
bani -europeni/

Pagina 7 din 7

● Traseul pentru bicicliști de -a lungul râului Cibin (Turnișor – Gușterița)

17. Dezvoltarea stațiunii Păltiniș
● Crearea unei oferte diversificate, bazată pe extinderea domeniului schiabil, respectiv asigurarea unei
mobilări economice a zonei Păltiniș – Cindrel care ar permite utilizarea stațiunii în toate cele patru
anotimpuri.
● Lipsa consensului politic și, implici t, a unei abordări integrate în dezvoltarea stațiunii montane Păltiniș,
situată de la 35km de Sibiu.

Documentare
1. PLUS – Proiectul „România posibilă”
https://politicipublice.ro.plus/shelves/rom%C3%A2nia -posibil%C4%83
2. Primăria Sibiu, Programe si strategii
o Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă
http://www.sibiu.ro/ro2/paed/memoriu_anexe_PAED -SIBIU_ONLINE_final.pdf
o PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ SIBIU
https://www.sibiu.ro/index.php/primaria/mobilitate
o Strategia de Dezvoltare a Municipiului Sibiu 2015 -2023
http://www.sibiu.ro/new/pdf/SIDU%20Sibiu%202017%2005%2022_small.pdf
3. Consiliul Județean Sibiu
a. Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2012 -2020
http://www.cjsibiu.ro/wp -content/uploads/2015/10/Strategia -de-dezvoltare -a-judetului -Sibiu -pentru –
perioada -2012 -2020_finala.pdf
b. Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș -Cindrel
http://www.cjsibiu.ro/wp -content/uploads/2014/07/Strategie -Paltinis.pdf