SMIR Lucrare laborator nr.1 -2. Organizarea unei rutine de examinare [630761]

SMIR Lucrare laborator nr.1 -2. Organizarea unei rutine de examinare

1

Semestrul 1

Organizarea unei rutine de examinare.

LUCRARE DE LABORATOR
NR.1 -2. Departamentul de Design de produs, Mecatronica si Mediu
OPTOMETRIE
BRASOV

SMIR Lucrare laborator nr.1 -2. Organizarea unei rutine de examinare

2
Noțiuni introductive
Obiectivele unui examen optometric primar se concretizeaza in actiunile
practicianului de „prima linie” prin doua responsabilitati esentiale:
– Analiza functiei vi zuale si a componentelor oculare care determina vederea ;
– Aprecierea starii de sanatate a subiectului;
Cea de a doua responsabilitate fiind impartita cu alti practicieni din domeniul
preventiei, informarii si corectiei se activeaza in context doar atunci ci nd se
cumuleaza patologii ale sistemului vizual ce sunt analizate in echipa complexa .
Intrebarile esentiale in organizarea unei rutine optometrice sunt:
1. subiectul sufera de probleme vizuale? Sau sistemul vizual nu functioneaza in
parametrii optimi? Calitat ea vederii sale poate fi ameliorata prin
compensare optica, si/sau prin antrenament vizual si/sau doar prin consiliere
corespunzatoare?
2. subiectul poate avea o problema organica? Beneficiaza el de un sprijin
manifestat ca sfaturi medicale? Daca o anomalie o culara este detectata sau
suspectata, sau daca anomalia sistemica este suspectata, subiectul trebuie
sa se adreseze unui specialist oftalmolgic sau unui cadru medical specializat.
Examenul optometric nu trebuie sa se limiteze la un examen simplist de tip ul
„examen vizual” realizat de optometrist deoarece la finalul investigatiei acesta
trebuie sa aiba raspunsuri pentru urmatoarele problematici de baza :
1. care este motivul vizitei la optometrist? (care este de fapt problematica
principala sau ce alte simptom e semnificative au determinat actiunea de
control la optometrist);
2. este suspectata o anomalie oculara? Daca se confirma aceasta este de
origine oculara sau sistemica?
3. care este anomalia de refractie oculara si care este nivelul de vedere fara si
cu compens atie?
4. care este gradul de binocularitate?
5. la ce nivel se afla celelalte caracteristici ale functiei vizaule? Se poate
interveni optometric pentru ridicarea nivelului?
6. care este cea mai buna optiune de compensare sau luare de decizie pentru a
obtine starea de confort a sistemului vizual si la modul general , al
subiectului?

SMIR Lucrare laborator nr.1 -2. Organizarea unei rutine de examinare

3 7. care este gradul de informare al subiectului si care ar putea fi modalitatile
de dezvoltare ale acestora?
Organizarea rutinei de examinare
Punctele principale care trebuie sa fie atinse i n modulele de examinare
optometrica:
– analiza simptomelor si istoria cazului (anamneza primara) ;
– examen preliminar;
– examenul structurilor oculare;
– determinare starii de refractie pentru vederea departe si aproape;
– examenul vederii binoculare;
– teste compleme ntare;
– analiza si decizie.
ANALIZA SIMPTOMELOR SI ISTORIA CAZULUI
Se urmaresc mai multe obiective:
– Identificarea motivului vizitei la optometrist si cerintele principale;
– Cunoasterea persoanei si a nevoilor sale vizuale, elemente importante pentru
incad rarea istorica a evolutie cazului in mediu familial sau de activitate.
– Cunoasterea antecedentelor familiale sau colaterale;
Pentru identificarea motivului vizitei se vor pune intrebari scurte, in limbajul
general (nu de specialitate!) clare si concrete inc ercind sa se determine din
explicatiile subiectului motivul principal al solicitarii controlului si respectiv momentul
aparitiei acestuia.
Pentru aceasta se vor inregistra si interpreta urmatoarele date (mai detaliate sau
nu): starea civila -sociala si econ omica, nevoile vizuale antecedente oculare,
antecedente familiale, starea de sanatate generala, locala vizuala, medicatie,
interventii chirurgicale anterioare, patologii declarate etc;
Deasemenea se vor inregistra sub forma tabelara si se vor interpreta an umite
date si detalii referitoare la locul de munca, de viata, de activitate relaxare si
refacere, informatii referitoare la alimentatie, consum de substante excitante etc.
EXAMENUL PRELIMINAR
Pentru inregistrarea datelor se prefera utilizarea unor chestio nare cadru care sa
permita parcurgerea integrala sau nu a analizelor indicate.
Discutia trebuie sa se realizeze intr -un cadru corespunzator, confortabil de
ambele parti, prezentindu -se toate aspectele si detaliile. Subiectul și examinator ul au
ochii la ace easi inalt ime, iar lumina in incapere trebuie sa fie normala atunci cind se

SMIR Lucrare laborator nr.1 -2. Organizarea unei rutine de examinare

4 completeaza si se discuta dar redusa atunci cind se realizeaza examinarea pentru a
evita reflexiile si difract iile parazite provenite de la surse de lumina interioare.
In cadrul ex amenului preliminar, intr -o prima faza optometristul urmareste
comportamentul subiectului pe durata anamnezei, directia privirii, pozitia capului,
gitului si trunchiului, miscarile realizate de ochi si respectiv de cap.
In faza a doua a examinarii prelimin are se analizeaza reflexele sistemului vizual –
reflexul corneean si reflexul pupilar. Deasemenea se verifica reflexul la lumina si
intuneric al intregului sistem vizual.
In faza a treia se analizeaza coordonat, miscarile oculare cu sau fara ocluzie
coresp unzator schemei clasice.
In cadrul lucrarii de laborator se vor parcurge primele doua etape: analiza
simptomelor si istoria cazului, respectiv examenul preliminar. Se vor face notatii s i
observatii pe un subiect ales si se elabor eaza chestionarul 1 de anamneza – ca tema
de casa la care se adauga explicatii si detalieri acolo unde este cazul.