Specializarea Turism și Dezvoltare Regională [630755]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie
Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

Analiza activității turistice din Regiunea Alsacia

Conf. Univ. Dr., Student: [anonimizat]1

Iași,
2017

2
CUPRINS

I. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. …………………… 3
II. SCURTĂ PREZENTARE GEOGRAFICĂ A REGIUNII ………………………….. ………….. 4
II.1. Relieful regiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
II.2. Clima regiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
II.3. Hidrografia regiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
II.4. Flora și fauna regiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
III. LOCUL IERARHIC ȘI ROLUL REGIUNII ALSACIA ÎN CADRUL FRANȚEI ……. 8
IV. CENTRE ȘI REGIUNI TURSTICE DIN REGIUNEA ALSACIA ……………………….. 10
V. OBIECTIVE TURISTICE NATURALE ȘI ANTROPICE ………………………….. ……….. 15
V.1. Obiective turistice naturale ………………………….. ………………………….. …………………. 15
V.2. Obiective turistice antropice ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
VI. AMENAJĂRI TURISTICE ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
VII. INDICATORI TURISTICI ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
VII.1. Capacitatea de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
VII.2. Gradul de ocupare a unităților de cazare ………………………….. …………………………. 24
VII.3. Evoluția numărului de turiști ………………………….. ………………………….. …………….. 24
VII.4. Numărul de înnoptări ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
VII.5. Durata medie a sej urului ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
VII.6. Intensitatea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN REGIUNEA ALSACIA 28
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 29

3
I. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
Alsac ia reprezintă o regiune germanică a Franței. Aceasta este localizată pe malul
vestic al fluviului Rin, între valea acestuia și Munții Vosgi. Spre nord și est împarte granița cu
Germania, spre sud cu zona din Elveția vorbitoare de limbă germană, iar spre ve st cu Lorena
și Franche Comté.
Alsacia are o suprafață de 8280 de kilometri pătrați (190 km lungime și 50 km lățime
și 1,23 % din suprafața Franței ), făcând -o cea mai mică dintre regiunile administrative din
Franța metropolitană . Se extinde de la sud la nord, de -a lungul Rinu lui care se învecinează la
est.

Din punct de vedere istoric, Alsacia a făcut parte din zona centrală a Europei,
vorbitoare de limbă germană și până în zilele noastre o mare parte a populației, vorbește sau
înțelege alsaciană, o f ormă dialectică de germană, asemănându -se cel mai tare cu limba
germană vorbită în Elveția.

Figura 1. Localizarea Regiunii
Alsacia în cadrul Fran ței
Sursa: https://ro.wikipedia.org
Figura 2. Regiunea Alsacia
Sursa: http://it.depositphotos.com/

4
II. SCURTĂ PREZENTARE GEOGRAFICĂ A REGIUNII
Aspectele geografice care caracterizează r egiunea Alsacia se referă la relieful acesteia,
clima, hidrografia și flora și fauna ce se regăsesc în teritoriu.
II.1. Relieful regiunii
Din punct de vedere geografic, regiunea s -a format din scufundarea părții de mijloc
a lanțului muntos, singurele părți care au rămas la suprafață fiind Munții Vosgi i Înalți, unde se
află ce le mai înalte și mai cunoscute piscuri, și anume Grand Ballon (1.423 m), Ballon
d'Alsace și Hohneck , munți de înălțime mică acoperiți de păduri și Munții Pădurea Neagră, în
est.

Munții Vosgi sunt situați în nord -estul țării în Bazinul Parisului în est și Câmpia
Alsaciei în est. Altitudinile maxime se găsesc în jumătatea sudică și trec de 1400 m (Balon de
Guebwiller – 1426 m ). Sunt alcătuiți din șisturi cristaline, gresii, granite. Versantul dinspre
Câmpia Alsaciei este fragmentat de o bogată rețea de ap e care și -a creat văi destul de
adâncite. Munții Vosgi sunt traversați prin trecători impracticabile iarna. Primesc peste 1000
mm precipitații medii anuale. Iernile sunt destul de reci și bogate în zăpadă, iar toamnele
ploioase. Sunt bine împăduriți cu păd uri de brad, de amestec brad, stejar și fag, iar spre poale
numai foioase. Culmile înalte sunt acoperite cu o bogată cuvertură ierboasă de pajiști și
fânețe.
În prezent, cei doi munți sunt străbătuți de fluviul Rin, iar plantațiile de vii sunt
cantonate p e colinele de la poalele munților Vosgi, cu altitudini variind între 200 și 300 metri,
Figura 3. Grand Ballon
Sursa: http://www.panoramio.com/
Figura 4. Ballon d’Alsace
Sursa: http://www.martineschnoering.com/

5
amenajate în mare parte în terase. Pe de altă parte, având în vedere procesul prin care s -a
format valea Rinului, se întâlnesc diferite tipuri de sol .
Câmpia Alsaciei e ste a treia formă de relief care este prezentă în regiunea Alsacia și
cea care acoperă cea mai mare parte a regiunii. Aceasta este formată din aluviunile aduse de -a
lungul timpului de fluviul Rin și are o lungime de 170 km de la nord la sud și de până la 3 0 de
km de la vest la est.
II.2. Clima regiunii
Alsacia are un climat semi -continental, cu ierni reci și uscate și veri calde.
Continentalitatea climei este marcată în Valea Rinului de precipitații estivale mai bogate decât
pe timpul iernii și amplitudin e termică anuală extremă, adică diferența dintre temperatura
maximă medie în luna iulie și minimul mediu în luna ianuarie, mai mare de 27,5° C.
Temperaturile record înregistrate de -a lungul timpului în regiunea Alsacia sunt următoarele:
 Temperatura record vara: 40,9 grade Celsius, Colmar înregistrată în data de 13 august
2013
 Temperatura record iarna: -30,9 grade Celsius, înregistrată pe Vârful Grand Ballon la
o altitudine de 1424 metri în data de 10 februarie 1956

Relieful Alsaciei în sud este orienta t perpendicula r pe direcț ia foehn -ului, un vânt cald și
uscat, care bate pimăvara dinspre crestele alpine spre văi, grăbind topirea zăpezilor. Astfel că,
regiunea Colmar cunoaște un microclimat călduros, fiind al doilea cel mai uscat oraș din
Figura 5. Temperaturile și precipitațiile medii anuale din Franța
Sursa: http://www.unibuc.ro/

6
Franța, cu o medie anuală de precipitații de doar 550 mm și cu 95 -100 de zile ploioase pe an.
Acest climat este ideal pentru vin d`Alsace (vin alsacian).
II.3. Hidrografia regiunii
Alsacia este parte a coridorului format de valea Rinului. Aceasta are doar două
depart amente, Rinul Inferior sau Bas Rhin, cu capitala la Strasbourg și Rinul Superior sau
Haut Rhin, cu capitala la Colmar. Pincipala arteră hidrografică a regiunii este reprezentată de
fluviul Rin.
Aici mai pot fi menționate: Lacul Gerardmer, care este cel mai întins (115 ha), Lacul
Alb (Le Lac Blanc) , care are o adâncime de 72 de metri și este cel mai adânc, Lac de Kruth –
Wildenstein, care este un lac artificial aflat la poalele Munților Vosgi , Barrage de Michelbach ,
un baraj artificial cu o lungime de 1305 de metri , o înălțime de 22,5 metri și o lățime la bază
de 122,5 metri și Lacul Malsaucy, care are o suprafață de 55 de hectare.

II.4. Flora și fauna regiunii
Având o administrare în estul Franței, Alsacia are fauna asemănătoare cu cea a Franței,
adică cu marea majoritate din fauna Europei de Vest. Cele mai întâlnite specii sunt: veverița,
râsul, berbecul de munte, cocoșul de munte, marmota alpină și altele. Simbolul alsacian este
barza albă .
Flora regiunii este foarte diversificată, aceasta deținând un număr mare de păduri. Este
recunoscută drept o regiune viticolă care este situată între Marlenheim la nord și Thann la sud,
având în jur de o sută de kilometri lung ime și între 2 și 4 km lățime. P odgoria are o suprafață
de aproximativ 13.000 ha și se î ntinde pe cele două departamente “Haut” și “Bas -Rhin”
Figura 6. Le Lac Blanc
Sursa: http://www.tournagesgrandest.fr/
Figura 7. Lacul Malsaucy
Sursa: https: //fr.wikipedia.org

7
(Rinul de Sus și Rinul de Jos). Adevărata zonă viticolă alsaciană o reprezintă, în principal,
dealurile Sub -Vosgiene.

Figura 8. Viile alsaciene
Sursa: https://ro.wikipedia.org
Figura 8. Barza al bă – simbolul alsacian
Sursa: https://fr.wikipedia.org

8
III. LOCUL IERARHIC ȘI ROLUL REGIUNII ALSACIA ÎN CADRUL
FRANȚEI

În ultimele două secole, Alsacia a trecut în proprietatea Germaniei și Franței, pe rând.
Mai mult, aceasta regiune nu a făcut parte din Franța la momentul întemeierii națiunii
moderne franceze și a prezentat un număr mare de diferențe instituționale de -a lung ul
timpului, legate în mod particular de organizarea religioasă. De exemplu, Vinerea Mare este o
sărbătoare publică în Alsacia, dar nu și în restul Franței; iar în Alsacia, preoții sunt plătiți de
stat. În termeni de moșteniri culturale, Alsacia este cu si guranță germanică. Cu așezările sale
împânzite de case construite jumătate din lemn, vopsite în culori vii, cu acoperișurile abrupte,
Alsacia se diferențiază de celelalte regiuni ale Franței. Capitala regională, orașul Strasbourg,
are aspectul accentuat al unui oraș central european. În termeni economici, Alsacia este parte
a coridorului format de valea Rinului, cea mai importantă rută istorică comercială din Europa.
Ca o consecință logică, activitatea economică a regiunii a fost influențată mai ales de vec inii
săi germani, mai mult decât legăturile cu celelalte regiuni franceze, devenind în acest fel una
dintre cele mai prospere zone franceze.
Astăzi, Alsacia este împărțită în două departamente, Bas -Rhin la nord și Haut -Rhin la
sud. Consiliul regional își a re sediul la Strasbourg, care de asemenea este cea mai importantă
din cele cinci mari aglomerații urbane din regiune, devansând Mulhouse, Colmar, Haguenau
și Saint -Louis.
Alsacia este dominată de prezența orașului Strasbourg, oraș cu peste 380 000 de
locui tori. Cuprinde zona industrială de -a lungul canalului care însoțește Rhinul, zona de
antrepozite, rezervoare de petrol, depozite de cărbune, zona șantierului naval. La sud și nord
de Strasbourg, pe Rhin, se găsesc multe centrale hidroelectrice, orașul Stra sbourg, metropolă
regională, este încadrat între canalul Rhone -Rhin, în sud și Marne -Rhin în nord . El s -a
dezvoltat teritorial mai ales către est. Este stăbătut de importante căi rutiere și feroviare.
Celălalt oraș , Mulhouse, centru al construcțiilor mecan ice, industriei textile și chimice,
asigură cu produse industriale economia regiunii.
Economia Alsaciei se află pe locul patru dintre regiunile franceze, cu 2,6% din PIB -ul
Franței, și un PIB pe cap de locuitor de 29,418 de euro în 2013. Regiunea este rela tiv
prosperă, cu o economie variată. Din 2002, ea cunoaște dificultăți latente așa cum reiese din
creșterea PIB -ului, scăzut în deceniul următor. Cu toate acestea, această perioadă este o
conversie în ceea ce privește industria și economia , care pune bazel e pentru o creștere viitoare

9
mai robustă. Pe plan internațional, 35% dintre companii se găsesc și în strainătate, iar
Germania a reprezentat aproape 38,5% din importuri în anul 2002. Rata relativ scăzută a
șomajului a crescut în 2002 -2003, în principal din cauza situației economice proaste din
Germania, de care depindea în mare măsură Alsacia. Î n trecut, regiunea a trebuit să facă față
crizei industriale, în principal în industria textilă și minieră.
Sectorul primar include viile bogate din Alsacia, cultur a de hamei, tutun, porumb și
producerea berii , cultivarea de cânepă , cultivarea sfeclei de zahăr (regiunea are cinci dintre
cele nouă braserii franceze: Kronenbourg , l'Espérance , Licorne , Meteor și Schützenberg er) și
exploatarea forestieră. Datorită acti vității de fabricare a berii, cele cinci fabrici mari de bere
alsaciene asigură o producție de 60% din volumul național de bere (aproape 11 milioane de
hectolitri) și care a ntrenează 1 400 de angajați pentru o cifră de af aceri de 1,4 miliarde de euro .
Aface rea de bere din Alsacia este prezentă în cea mai mare parte în departamentul Bas-Rhin .
Sectorul secundar este bine s tabilit punct de vedere istoric, având industrie textilă
(activitate care a animat văi întregi , dar s -a oprit în mi jlocul secolului trecut, lăsând
impresionante zone indu striale dezafectate), industria transporturilor, telecomunicațiile și
industria mecanică. Sectorul energetic este reprezentat în principal de pro ducția de energie
electrică. Zece centrale hidroelectrice sunt în funcțiune în Al sacia între Kembs (Haut -Rhin) și
Iffezheim în aval de Strasbourg (Bas -Rhin) .
Sectorul s erviciilor este în creștere în regiune , în special în orașele mari, cum ar fi
Strasbourg și Mulhouse.
Transportul în Alsacia este bine dezvoltat , având în vedere densi tatea populației, dar
planurile de expansiune sunt încă în curs de studiu pentru a sprijini dezvoltarea regiunii. Este
demn de remarcat faptul că șina principală se află pe direcția nord -sud și leagă Strasbourg de
St. Louis . Alsacia a fost prima regiune d in Franța unde a fost introdus tramvaiul.
Criterii demografice
Teritoriul Alsacian este acoperit în mare parte de zonele urbane di n Strasbourg,
Mulhouse și Colmar, și de asemenea , este influențat de marile orașe străine din apropiere,
cum ar fi Basel (Elv eția), Freiburg im Breisgau ș i Karlsruhe (Germania), care dau Alsaciei o
mare densitate a populației ( cu excepția zonei de nord – vest a Rinului de Jos și a Munților
Vosgi ). Populația numără 1,734,145 locuitori în anul 1999 și a crescut cu puțin peste 6% p ână
în anul 2010 ( 1,845,687). De-a lungul timpului, populația alsacian ă a crescut constant ( cu
excepția perioadelor de război) , atât prin creștere naturală , cât și migrație netă.
În 2015, regiunea a primit 12,6 milioane de turiști pentru 26,4 milioane sej ururi peste
noapte (+ 3% față de 2014) , din c are 6,7 milioane au fost cazați în hoteluri . Ponderea acestei

10
activități în PIB a fost de 5,1%, circa 2,5 miliarde de euro. Alsacia este renumit ă pentru
numărul ma re de sate pitoreș ti, biserici și castele și pe ntru frumusețile pe care le dețin cele trei
orașe principale ale sale, în ciuda distrugerilor masive suferite de -a lungul a cinci secole de
războaie le dintre Franța și Germania. În plus , mai este renumit ă pentru podgoriile sale ș i
Munții Vosges, cu pă duril e dese și verzi ș i lacuri le pitoreș ti.
IV. CENTRE ȘI REGIUNI TURSTICE DIN REGIUNEA ALSACIA

Alsacia este împărțită în două departamente. Cel mai nordic departament al regiunii
Alsacia, Bas Rhin se găsește la granița dintre Franța și Germani a, deasupra cel uilalt
departament , Haut Rhin. Strasbourg este capitala regiunii și cea mai mare atracție turistică din
zonă. Există multe lucruri de făcut, legate, în mare parte, de statutul privilegiat al orașului
Strasbourg, dar și de colinele înțesate de podgorii, col orate strălucitor, la fel ca și arhitectura
unică a caselor din Alsacia.
Frumosul Strasbourg va reprezenta, fără îndoială, una dintre atracțiile obligatorii din
Bas Rhin și unul dintre cele mai apreciate repere turistice ale țării. Wasselonne este un alt
centru turistic important , listat atât între obiectivele protejate de UNESCO, cât și între
monumentele secteur sauvegardé ale Franței. Între Strasbourg și Saverne, spre vest, orașul
Wasselonne dispune de câteva case pictate în mod tradițional în centru. Co ntinuând spre vest,
Saverne este un exemplu de arhitectură bisericească caracteris tică regiunii, aspect care trebuie
notat și în localitatea învecinată, Marmoutier. La nord -est de Saverne există centrul istor ic
pitoresc din Bouxwiller și ruinele Château du Haut -Barr, cocoțate pe un vârf de stâncă,
perfecte pentru observarea zonei adiacente.

Figura 9. Regiunea Bas Rhin
Sursa: http://www.globi.ro/

11
O altă regiune turistică este Parcul Natural Regional al Vosgilor Nordici , o zonă
sărac populată, cu un aspect colorat spectaculos, de coline împădurite, aflorimente stâncoase
și numeroase torente și lacuri montane, deosebite pentru o vizită liniștită și apreciate în special
de cei care preferă solitudinea, fără prea mulți vizitatori. Între atracțiile naturale al e zonei pot
fi menționate câteva sate și castele ruinate , precum Fleckenstein, înconjurat de colinele
împădurite din vestul încântătorului oraș Wissembourg. În pădurile de la sud de Saverne, la
Graufthal (parte a Eschbourg), pot fi observate câteva case troglodite, pictate în culori vii,
poate unice în Franța .
Cel mai sudic departament din Alsacia , Haut Rhin este apreciat în special în rândul
iubitorilor zonei rurale, tradiționale, pentru peisajele multicolore, arhitectura unică și
întinderile cultivate cu viță -de-vie. Cele mai apreciate atracții din Haut Rhi n sunt Colmar,
capitala departamentală din nord și zona din jurul orașului Mulhouse. Capitala Colmar
dispune de un centru medieval atractiv, cu câteva clădiri notabile, precum Mica Veneție sau
Muzeul de Arte Frumoase.

O altă regiune turistică este Parc ul Natural Regional Ballon des Vosges , care o cupă
o mare parte din nordul și vestul departamentului Haut Rhin și furnizează un număr
spectaculos de oportunități d e recreere. Localitatea Munster este una dintre cele mai populare
obiective turistice ale regi unii. Există câteva atracții care se evidențiază în cadrul parcului,
precum Route des Crêtes (drumul crestelor) de la granița vestică a Haut Rhin, și Le Grand
Ballon din partea de sud -vest a Murbach, cel mai înalt vârf montan din Vosgi și destul de ușor
de abordat în perioada verii.
Figura 10. Mica Veneție a Franței – Orașul Colmar
Sursa: http://travelica.ro/
Figura 11. Orașul Colmar
Sursa: http://www.globi.ro/

12

Orașul Mulhouse este un oraș industrial de dimensiuni mari, situat la 35 kilometri de
sudul Colmar. Acesta a aparținut Elveției până în 1798 când, în apogeul dezvoltării sale
economice, bazată pe prelucrarea bumbacului și comerțul cu zonele învecinate, a votat să facă
parte din Franța. Deși nu dispune de un centru vechi veritabil, există însă câ teva muzee
excelente, atât în oraș cât și în zona înconjură toare, ce amintesc de trecutul meșteșugăresc al
așezării franceze: tape turi și țesă turi imprimat e, platforme pentru locomotive și autoturisme și
alte câ teva tematici mai ciudate.

Figura 12. Route des Crêtes (drumul crestelor)
Sursa: http://ni colasbard.typepad.fr/
Figura 13. Orașul Mulhouse
Sursa: http://www.globi.ro/
Figura 14. Orașul Munster
Sursa: http://www.globi.ro/

13
Munster își datorează existența și numele unei grupări de călugă ri ce au fondat o
mănăstire aici î n secolul al VII -lea, la 19 kilometri vest de Colmar și este dominat de siluetele
vârfurilor Le Petit Ballon (1267 metri altitudine) și Le Hohneck (1362 metri), două dintre cele
mai î nalte piscuri ale Vo sgilor. Numele este asociat astăzi cu un tip de brânză cremos și
aromat, piesă de rezistență a oric ărei mese alsaciene. Oraș ul poate fi un bun loc de plecare
pentru ex plorarea zonei adiacente, a lanț ului mo ntan, din care, mare parte aparține Parcului
Național Ballons des V osges, sau pentru vizitarea orașului Colmar și a altor localităț i de pe
Drumul Vin ului.
Ribeauvillé este cea mai mare localitate dintre Selestat și Colmar, situată chiar la
poalele munților și bine poziționată pentru a putea fi folosită ca bază de plecare spre castelele
și satele ce o înconjoară . Bergheim, la 3,5 kilometri nord -est de Ribeauvillé, păstrează mare
parte din fortificațiile sale străvechi, cu trei turnuri supravieț uitoare. În ciuda faptului că este
unul din cele mai frumoase sate alsaciene, atrage rar atenția grupurilor de turiști. Tot uș or
accesibil din Ribeauvillé este Hu nawihr, un cătun seducător cu o biserică construită în secolul
al XIV -lea, înconjurată de ziduri la fel de vechi. Hunawihr este centrul mișcă rii eco logiste
alsaciene, ce protejează berzele (cigogne) din regiune și oferă o rezervaț ie pentru acestea,
pentru vidre și alte mamifere acvatice.

Saverne se află de-a lungul singurei rute facile de acces dintre Munții Vosgi și
Alsacia, în punctul în care colinele se micșorează într -un spațiu restrâns. Singura rampă de
lansare pentru a porni într -o expediție î n pa rtea de nord a Vosgilor, este un oraș mic și
prietenos, cu reședințe construite î n stilul reg ional caracteristic, cu acoperișuri î nclinate abrupt
și cu muscate la ferestre. Una din principalele atracții este clădirea generoasă din cărămidă
roșie a Chateau des Rohan, construită într -un stil mai degrabă clasic de unul dintre episcopii
Figura 15. Orașul Ribeauvillé
Sursa: http://www.globi.ro/
Figura 16. Chateau des Rohan
Sursa: http://www.globi.ro/

14
de Rohan in place de Gaulle, ce găzduiește acum Musee Rohan și un hostel. O altă atracție
horticolă poate fi admirată în faimoasa grădină de trandafiri a orașului, La Roseraie, pe
malurile râului, în partea de vest a centrului, ce se mândrește cu peste 400 de specii de
trandafiri și grădinile botanice.
Strasbourg este o altă regiune turistică și își datorează atât numele de proveniență
germană (Orașul Drumurilor), cât și bogăția poziției strategice pe care o ocupă, pe malurile
vestice ale Rinului, fluviu ce a reprezentat pentru o lungă perioadă de timp una din cele mai
importante artere de transport din Europa.

Figura 17. Gara din Strasbourg
Sursa: http://www.globi.ro/

15
V. OBIECTIVE TURISTICE NATURALE ȘI ANTROPICE

Printre obie ctivele turistice naturale care există în Alsacia se numără Munții Vosgi și
Parcul Orangerie Strasbourg .
V.1. Obiective turistice naturale
Munții Vosgi sunt perfect protejați, cu poteci clar marcate pentru iubito rii de drumeții
montane la pas. Iarna, când Vosgii se acoperă de albul zăpezii, par o mini Elveție ascusă în
Franța. Aici sunt zeci de pârtii de ski pentru practicarea sporturilor extreme de iarnă, iar
turiștii se pot bucura în interiorul stațiunilor de tip spa de toate beneficiile apelor termale d in
acești munți. Amatorii de pescuit sportiv sunt la ei acasă, căci în Vosgi se poate pescui în tot
anul, iar lacurile și pâraiele sunt pline de crapi, știuci, păstrăvi și cleni .

Parcul Orangerie este situat î n cartierul Orangerie, chiar lângă instituț iile europene.
Parcul Orangerie a fost amena jat prin secolul al XVIII -lea. În timpul Revoluț iei Franceze,
Strasbourgul mai era cunoscut și sub numele de Orașul Portocalilor, aici aflâ ndu-se peste 140
de portocali. Din acea perioadă au supr avieț uit numai trei portocali. În parcul Orangerie a fost
ridicat ș i un monume nt numit Pavilionul Josephine, dupa numele soț iei lui Napoleon.

Figura 18. Oraș la poalele Munților Vosgi
Sursa: http://travel.descopera.ro

16

Un alt obiectiv natural este reprezentat de Parcul Vulturilor (Volerie des aigles –
Kintzheim ), un centru destinat protecției vulturilor și a altor păsări de pradă .

V.2. Obiective turistice antropice
Un prim obiectiv turistic antropic este Catedrala Notre -Dame din Strasbourg care
este cunoscută ca fiind una dintre cele mai frumoase catedrale g otice din Europa. Catedra la
este amplasată pe locul unui fost templ u roman. Este cunoscut faptul că această catedrală a
fost ridicată de către episcopul Sfâ ntul Arbogast din dioceza Strasbourg -ului la sfâ rșitul
secolului ș apte. În decursul următoarelor pat ru secole, datorită înă lțimii turnului să u (142 m),
Catedrala d in Strasbourg a fost considerată cea mai înaltă clă dire din lumea modernă . Mai
Figura 19. Parcul Orangerie
Sursa: http://www.otstrasbourg.fr/
Figura 20. Parcul Vultuilor
Sursa: http://www.voleriedesaigles.com/

17
mult, aceasta era considerată unică, fiind una dintre puț inele biserici gotice dotate cu un
singur turn.

Muzeul Alsacian din Strasbourg (Musée alsacien ) este un muzeu de arte si tradiții
populare care prezintă mărturiile vieții alsaciene tradiționale din secolele XVI II și XIX :
costume, habitat, mobilier, olărie, jucării, artizanat, reconstrucții ale interioarel or alsaciene și
ale atelierelor de meșteșugari. Cuprinde peste 5.000 de exponate, remarcându -se prin
prezentarea în detaliu a câtorva case tradiționale, simi lar Muzeului Satului de la noi.
Muzeul prezintă, de asemenea, o colecție impresionantă de artefacte și documente
scrise în legătură cu evreii alsacieni. Colecția este încadrată de lemnul prelucrat în stil
renascentist al unei case de pe Quai Saint -Nicolas. Muzeul a fost achiziționat în 1917 de
primăria orașului Strasbourg.

Castelul Haut -Koenigsburg este un alt obiectiv turistic important situat în vârful unei
înălțimi montane din munții Vosgi, în imediata apropiere a Strasbourgului . Acesta este fără
îndoiala unul dintre cele mai fascinante castele medievale ale Franței. Situată în sud -estul
Franței lâng ă granița cu Germania și cu Elveția, impozanta construcție este amplasată pe un
deal stâncos la o altitudine de peste 700 de metri, ceea ce oferă turiștilor o priveliște
senzațională asupra viilor specifice câmpiei alsaciene. Se pare că scopul castelului e ra de a
servi drept punct de apărare a rutei strategice dintre Munții Vosgi și Pădurea Neagră.
Figura 21. Catedrala Notre -Dame din Strasbourg
Sursa: https://www.portalturism.com
Figura 21. Catedrala Notre -Dame din Strasbourg
Sursa: https://www.portalturism.com
Figura 22. Interiorul Muzeului Alsacian
Sursa: https://ro.placesadvise.com

18

Pe partea stângă a Catedralei din Strasbourg se află Palatul Rohan , construit între anii
1728 -1742. Până în perioada Revoluției Franceze, palatul a fost reșe dința episcopilor cardinali
ai familiei Rohan. Pe primele două etaje sunt apartam entele episcopului, o bibliotecă, o sală
de imprimare și o capelă. Palatul Rohan găzduiește și Muzeul Arheologic și Muzeul
Municipal de Artă, care conține picturi ale maeș trilor italieni , spanioli, flamanzi, olandezi ș i
francezi din Evul Mediu până în timpurile moderne. În aripa dreaptă a palatului este Muzeul
de Arte Decorative, care expune obiecte din ceramică și porț elan.

Figura 23. Castelul Haut -Koenigsburg
Sursa: http://descopera.vreauacolo.net/
Figura 24. Palatul Rohan
Sursa: https://www.portalturism.com

19
Alt obiectiv turistic antropic important este Piața Gutenberg , în centrul căreia se află
o statuie a lui Gutenberg (un inventator german) din anul 1840. Pe parte sud -vestică a pieței se
află cea mai frumoasă clădire renascentistă din Alsacia de Jos, inițial sediul Primăriei (1582 –
1585) și acum ocupată de Camera de Comerț (biroul de informatii turistice).

La Route des Vins (drumul vinului ) din Alsacia ajută la descoperirea podgoriilor
regiunii . Vița de vie se cultivă aici de pe vremea Imperiului Roman pe suprafețe mari, iar
vinul a fost o afacere bună în toate timpurile, cu excepția războiului de 30 de ani și a perioadei
imediat următoare. Înfățișarea satelor alsaciene sugerează că ținutul a fost și este în continuare
unul bogat. Dincolo de sate și orașe pline de flori, cel mai important obiectiv al vizit ei este
vinul, care, în Alsacia, este alb în proporție de 90%.

Figura 25. Statuie lui Gutenberg
Sursa: https://www.portalturism.com
Figura 26. Drumul vinului
Sursa: http://bunadimineata.ro/

20
VI. AMENAJĂRI TURISTICE

Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei
țări. Este un proces dinamic și complex de amenajare științifică a spațiului turistic cu luarea în
considerare a relației mediu colectivități umane, precum și factorii care influențează aceste
relații.
Scopul amenajării teritoriului este punerea în valoare a resurselor regionale,
îmbunătățirea cadrului de viață și a condițiilor de existență ale locuitorilor, având în vedere
atenuarea disparităților regionale ale dezvoltării economice și sociale prin organizarea
mediului înconjurător și orientarea opt imă a echipamentelor și activităților.
Datorită cadrului să u natural și patrimoniu lui cultural, Alsacia dispune de un mare
potențial turistic, valorificat într -o largă măsură, iar infrastructura sa turistică permite
practicarea unor forme variate de t urism. În ceea ce privește spațiile de cazare din regiunea
Alsacia, acestea se găsesc în orașele mai mari, unde există un număr mare de hoteluri,
pensiuni, hosteluri și apartamente la prețuri avantajoase și care asigură că sejurul în Alsacia va
rămâne o am intire plăcută, indiferent dacă va fi o călători e în interes de serviciu sau ca simplu
turist. Opțiunile de cazare în Alsacia sunt situate în zonele cele mai interesante ale orașului, în
apropiere de principalele atracții turistice, precum și de alte zone importante. Spațiile de
cazare sunt clasificate de la 1 la 5 stele, prețurile variind în funcție de numărul acestora.
Așadar, Strasbourg deține 84 oferte de cazare, Mulhouse 20 de oferte de cazare, Colmar 26 de
oferte de cazare, Munster 8 oferte de cazare. Câteva unități de cazare sunt: Le Jean Sebastien
Bach Strasbourg**** , Best Western Hotel De L'Europe Strasbourg ****, Hotel Cathedrale
Strasbourg ***, Le Colombier Suites Colmar ****, Relais et Châteaux Le Chambard *****.

Figura 27. Relais et Châteaux Le Chambard*****.
Sursa: http://www. booking.com/

21
În cadrul infrastructurii de alim entație , de-a lungul Drumului Vinului, în satele și în
centrele orașelor, există mai multe locuri unde se poate servi masa, inclusiv restaurante cu
bucătari dornici să prezinte tot felul de mâncăruri rafinate, de înaltă calitate, fiind folosite
produse reg ionale . Câteva exemple: Hostellerie des Châteaux , Auberge Au Boeuf , Restaurant
A l'Agneau d'or etc.

În regiunea Alsacia pot fi practicate și o serie de activități turistice, aici fiind
amenajate spații pentru practicarea sporturilor de iarnă, parcuri pen tru petrecerea timpului
liber, golf, cicloturism și ciclism montan, activități de echitație. În Munții Vosgi este
amenajată Stațiunea Alpină Lac Blanc, unde pot fi practicate o serie de sporturi de iarnă: schi,
săniuș. Această stațiune oferă pârtii de la t oate nivel urile, o școală de schi pentru începă tori și
trasee mai dificile pentru iubitorii de natură.

Figura 28. Hostellerie des Châteaux
Sursa: http://www.hostellerie -chateaux.fr/
Figura 29. Stațiunea Alpină Lac Blanc
Sursa: http://www.skieur.info /

22
În cadrul sporturilor, Alsacia oferă un mediu remarcabil pentru persoanele dornice de
aventură. Astfel că, în această regiune se poate face echitație prin păduri pentru a descoperi
fauna și flora , călare pe ponei sau pe cal, aceasta fiind o altă modalitate de aventură a
turiștilor. Alsacia oferă o serie de tresee pe bicicletă , cu aproximativ 2500 km , o rețea densă
de piste pentru cicliști, orientate de la nord la sud ș i de la Vosgi la Rin.

Domeniul vieții de noapte și al divertismentului este și el important pentru cei
pasionați de jocuri de noroc, astfel că au fost amenajate spații, precum cazinourile: Casino
Barrière , Resort Barrière de Ribeauvil lé – Casino .

Figura 30. Emblema traseelor pe bicicletă
Sursa: http://www.tourisme -alsace.com/
Figura 31. Casino Barrière
Sursa: http://www.jds.fr/

23
VII. INDICATORI TURISTICI

În cadrul acestui capitol vor fi analizați următorii indicatori turistici: capacitatea de
cazare, gardul de ocupare a unităților de cazare, evoluția numărului de turiști, numărul de
înnoptări, durata medie a sejurului și intensitatea turisitcă.
VII.1. Capacitatea de cazare

Graficul de mai sus înfățișează capacitatea de cazare înregistrată de către structurile de
primire pentru din perioada anilor 2011 -2015 . Așadar, în anul 2011 și 2012 se observă o
stagnare a numărului de locuri de cazare, la cifra de 698. În anul următor, 2013, are loc o
scădere a numărului de locuri de cazare , coborând până la 692, fapt ce marchează o ușoară
criză economică , urmând ca pe perioada anilor 2014 și 2015 să aibă loc o creșt ere majoră, în
cazul anului 2014 ajungând până la 711 locuri de cazare, iar în anul 2015 până la 740 locuri
de cazare. Din această perioadă de înflorire reiese faptul că are loc o redresare a evoluției
turimului care este datorată cel mai probabil noilor p roprietăți deschise care au reușit să atragă
noi turiști în această regiune . 660670680690700710720730740750
2011 2012 2013 2014 2015Capacitatea de cazare
Graficul Nr. 1 Capacitatea de cazare pentru intervalul 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

24
VII.2. Gradul de ocupare a unităților de cazare

În graficul de mai sus este reprezentat gradul de ocupare a unităților de cazare pe
perioada anilor 2012 -2015. Așadar, în anul 2012 se înregistrează o capacitate de 4 5,2% locuri
de cazare în Alsacia , urmând ca până în anul 2015 să aibă loc ușoare creșteri, datorate cel mai
probabil deschideri de noi structuri de primire turistică , stimulate în principal de creșterea
interesului t uriștilor pentru regiunea turistică Alsacia. În anul 2013 se înregistrează o
capacitate de 46% locuri de cazare, cu puțin peste procentul anului 2012. În anul următor se
observă o ușoară creștere care ajunge până la 46,6% , urmând ca în anul 2015 să aibă lo c o
scădere care va redeveni cu procentul pe care îl înregistra în anul 2013.
VII.3. Evoluția numărului de turiști
44,54545,54646,547
2012 2013 2014 2015Gradul de ocupare a
unităților de cazare
4.200.0004.300.0004.400.0004.500.0004.600.0004.700.0004.800.0004.900.000
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția numarului
de turisti
Graficul Nr. 2 Evoluția gradului de ocupare a unităților de cazare pe perioada 2012 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat
Graficul Nr. 3 Evoluția numărului de turiști pe perioada 201 1-2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

25
Evolu ția numărului de turiști care au vizitat regiunea Alsacia și au apelat la serviciile
turistice ale regiunii în perioada 2011 -2015 e ste reprezentată în următorul grafic. După cum
reiese din acest grafic, între anii 2011 și 2012 se poate observa o diferență foarte mică a
numărului de turiști, înregistrâdu -se un număr de 4.400.221 de turiști în anul 2011 și
4.405.664 de turiști în anul 2 012. În perioada următoare, între 2013 -2015, numărului turiștilor
înregistrează o valoare mai mare față de anii precedenți, astfel că un număr de 4.620.437 de
turiști au vizitat regiunea în anul 2013, un număr de 4.704.475 de turiști au vizitat regiunea în
anul 2014 și în anul 2015 regiunea a fost vizitată de un număr de 4.778.561 de turiști.
VII.4. Numărul de înnoptări

Evoluția numărului de î nnoptări de turiști în perioada 2011 -2015 este reprezentată în
următorul grafic, acest indicator indicând număr ul de nopți petrecute de un turist în regiunea
Alsacia. După cum reiese din reprezentarea grafică atașată, se observă o mică diferență a
înnoptărilor turiștilor între anii 2011 și 2012, înregistrându -se o valoare de 8.443.259 de
înnoptări în anul 2011 și o valoare mai mică în anul 2012, de 8.393.751 de înnoptări. În
perioada următoare, între anii 2013 -2015, se poate observa o creștere constantă a numărului
de înnoptări ale turiștilor în regiunea Alsacia, înregistrându -se o valoare de 8.759.736 de
înnoptări ale turiștilor în anul 2013, o valoare de 8.887.780 de înnoptări în anul 2014 și o
valoare de 9.013.107 de înnoptări în anul 2015.

800000081000008200000830000084000008500000860000087000008800000890000090000009100000
2011 2012 2013 2014 2015Numarul de înnoptări
Graficul Nr. 4 Evoluția numărului de înnoptări pe perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

26
VII.5. Durata medie a sejurului

Evoluția medie a sejurului petrecut de turișt ii cazați în unitățile de cazare din regiunea
Alsacia între anii 2011 -2015 este înfățișată în următoarea reprezentare grafică. Din această
reprezentare grafică reiese că între anii 2011 -2013 evoluția medie a sejurului petrecut de
turiști în această regiune înregistrează un trend descendent cu o valoare medie a sejurului de
1, 91% în anul 2011, o valoare de 1, 90% în anul 2012 și o valoare de 1, 89% în anul 2013.
Între anii 2014 -2015 se înregistrează o valoare egală a duratei medii a sejurului petrecut de
turiști în regiunea Alsacia, aceasta fiind de 1, 88%.

VII.6. Intensitatea turistică
Intensitatea turistică este reprezentată pe de o part e de raportul dintre înnoptările totale
și populația rezidentă a regiunii Alsacia și pe de altă parte raportul dintre numărul total de
turiști și numărul de locuitori ai regiunii.
Graficul de mai jos înfățișează evoluția valorilor intensității turistic e, luând în
considerare numărul de înnoptări în regiunea Alsacia în perioada anilor 2011 -2015. Așadar, se
observă o ușoară scădere a intensității turistice de la 2,37% în anul 2011, la 2,36% în anul
2012 . Pe perioada anilor 2013 -2015 se observă creșteri ma sive, perioada anului 2015 fiind cea
care atinge apogeul. În anul 2013 se înregistrează o intensitate turistică de 2,47%, în 2014 de
2,5%, iar în anul 2015 de 2,53%. 1,8651,871,8751,881,8851,891,8951,91,9051,911,915
2011 2012 2013 2014 2015Durata medie a
sejurului
Graficul Nr. 5 Evoluția duratei medii a sejurului pe perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

27

În reprezentarea grafică de mai jos este înfățișată evoluția valorilor intensității turistice pe
perioada anilor 2011-2015, luând în considerare numărul total de turiști din regiunea Alsacia.
Așadar, Așadar, se observă o ușoară scădere a intensității turistice de la 4,55% în anul 2011,
la 4,51% în anul 2012 . Pe perioada anilor 2013 -2015 se observă creșteri ma sive, perioada
anului 2015 fiind cea care atinge apogeul. În anul 2013 se înregistrează o intensitate turistică
de 4,68%, în 2014 de 4,74%, iar în anul 2015 de 4,78%.
2,252,32,352,42,452,52,55
2011 2012 2013 2014 2015Intensitatea turistică
4,354,44,454,54,554,64,654,74,754,84,85
2011 2012 2013 2014 2015Intensitatea turistică
Graficul Nr. 6 Evoluția valorilor intensității turistice pe perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat
Graficul Nr. 7 Evoluția valorilor intensităților turistice pe perioada 2011 -2015
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

28
VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN
REGIUNEA ALSACIA

Impactul dezvoltării turismului într -o arie geografică se manifestă asupra mediului
natural și asupra mediilor economice, sociale, culturale. Alsacia este o regiune care are mari
posibilități de dezvoltare a turismului deoarece este situat ă în estul Franței și cuprinde
podișurile și Munții Vosgi, precum și Câmpia Lorenei, etalân d peisaje variate și pitorești, dar
și centre turistice importante cum sunt : Strasbourg, oraș milenar, cu vestigii romane și
numeroase așezări artist ice medievale: catedrală gotică (turnul de 140 m) , biserici,
Universitatea (secolul XII) unde a învățat și Napoleon Bonaparte, a ici fiind și sediul
Parlamentului European (al Uniunii Europene) .
Datorită faptului că regiunea Alsacia este cunoscută pentru podgoriile pe care le
deține, un element major al dezvoltării turismului și al atractivității îl poate constitui
specificul gastro nomic al regiuni.
Astfel că, o primă perspectivă este dată de expozițiile și festivalurile generate de
sărbătoarea vinului, a berii si a altor băuturi, precum si a unor sortimente culinare. Producția
de vinuri constitu ie pentru această regiune o atracție turistică de sine stătătaore . Având în
vedere renumele caștigat de sortimentele de vinuri ale unor producători ce utilează proprie
eticheta, în această regiune ar putea să se organizeze, mai ales în vacanțe si în weekend
degustări pentru turiș tii din toate țările UE care cumpară direct de la producătorii francezi. Un
avantaj pentru dezvoltarea turismului este reprezentat de existența „Drumului Vinului” care
marchează podgoriile celebre din lungul văii Rhinului. Raspunderea turismului în această
regiune viti colă poate fi favori zată și de avantajul pe care îl obț in micii producă tori din
comercializarea vinului.
O altă perspectivă de dezvoltare a turismului în regiunea Alsacia, este crearea de
diferite acțivități pe care să le poată practica turiștii în podgor iile localnicilor din satele
viticole asaciene, oferindu -le cazare în pensiuni, hanuri, moteluri, iar pe lângă degustarea din
soiurile de vin existente, s ă primească și alte produse locale, cum ar fi brânzeturile tradiționale
și preparate le culinare specif ice.
Amplasarea favorabilă a regiunii Alsacia o determină să fie ideală pentru turism.
Călătorii vor primi impresii de durată, nu numai datorită vinului bun, dar și satelor alsaciene,
unde timpul pare oprit: străzi pietruite înguste, case cu acoperișuri a scuțite, lămpi vechi și
multe, multe culori.

29
BIBLIOGRAFIE

 http://ec.europa.eu/
 http://www.globi.ro/
 http://www.tourisme -alsace.com/
 http://www.unibuc.ro/
 http://www.martineschnoering.com/
 https ://www.directbooking.ro
 http://travel.descopera.ro/
 https://en.wikipedia.org