3 DEZVOLTAREA CREATIVIT ĂȚ II COPILULUI PRE ȘCOLAR PRIN ACTIVIT ĂȚ ILE ARTISTICO-PLASTICE ȘI PRACTICE DIN GR ĂDINI ȚĂ Profesor pt. înv. primar Bic… [630752]

3 DEZVOLTAREA CREATIVIT ĂȚ II COPILULUI PRE ȘCOLAR PRIN
ACTIVIT ĂȚ ILE ARTISTICO-PLASTICE ȘI PRACTICE DIN GR ĂDINI ȚĂ
Profesor pt. înv. primar Bic ăjan Elvira-Olga
Școala Gimnazial ă Stînceni, jude țul Mure ș
Creativitatea, în sensul cel mai larg, reprezint ă acea capacitate complex ă a omului, acea structur ă
caracteristic ă a psihicului care face posibil ă opera creatoare.
L. Taylor vorbe ște despre cele cinci niveluri ale creativit ăț ii, dintre care, la vârsta pre școlar ă
singurul nivel ce poate fi atins este cel al creati vit ăț ii expresive. Acest tip de creativitate se caracter izeaz ă
printr-o exprimare liber ă și spontan ă a persoanei, f ără ca aceasta s ă fie preocupat ă ca produsul activit ăț ii
sale s ă aib ă un anume grad de utilitate sau valoare. (de ex. de senul, colajul, activit ăț ile de modelare etc.)
Pre școlaritatea este apreciat ă tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importa nt ă experien ță
educațională din viața unei persoane; pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în
dezvoltarea individualit ăț ii umane și unele din cele mai semnificative achizi ții cu ecouri evidente pentru
etapele ulterioare ale dezvolt ării sale.
La aceast ă vârst ă, crea ția, chiar dac ă nu are valoare pentru „omenire”, este extrem de im portant ă
pentru „devenirea uman ă” a copilului. Omul adult nu poate ajunge la forme superioare de expresie a
creativit ăț ii, dac ă pe treptele timpurii ale evolu ției sale nu s-a dezvoltat poten țialul creativ, nu a fost
încurajat s ă aib ă manifest ări independente și originale în r ăspunsuri și solu ții la problemele ivite în
copil ărie și tinere țe.
Profilul psihologic al vârstei pre școlare cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea și
stimularea poten țialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuo zitatea și expresivitatea proprie
acestei vârste, acel fream ăt permanent sau acea vibra ție și efervescen ță l ăuntric ă ce confer ă copiilor note
specifice de dinamism creativ, disponibilit ăț i de exteriorizare spontan ă și autoexpresie însufle țit ă, analoage
oric ărui elan creator.
Receptivitatea și curiozitatea copilului, bog ăț ia imagina ției, tendin ța sa spontan ă c ătre nou,
pasiunea pentru fabula ție, dorin ța lui de a realiza ceva constructiv, atmosfera sau climatul psihosocial în
care î și desf ăș oar ă activitatea copilului pot fi „alimentate” și puse adecvat în valoare prin solicit ări și
antrenamente corespunz ătoare care astfel pot oferi multiple elemente pozit ive în stimularea și cultivarea
poten țialului creativ propriu vârstei pre școlare. La vârsta pre școlar ă copilul are tendin ța de a exprima în
lucr ările lui, bazându-se pe experien ța personal ă. De aceea este bine s ă se acorde copilului libertatea de
idei, de a g ăsi mijloace și forme prezentare a propriilor impresii despre lum e, în care s ă se reflecte emo țiile
și sentimentele tr ăite. Activit ăț ile artistico-plastice constituie un mujloc de dina mizare și exprimare a vie ții
copilului. Motiva ția copilului pentru activit ăț ile artistico-plastice este nevoia de exprimare a p ropriilor
tr ăiri, nevoia de a reda imaginea într-un mod artistic sau pl ăcerea ce a povesti în imagini. Reprezent ările
plastice ale copilului evolueaz ă treptat spre o redare cât mai realist ă, alteori intervine imagina ția creatoare
și trece spre fabula ție, spre ireal.

4 Copiii de vârst ă pre școlar ă creeaz ă cu migal ă și pricepere, sub îndrumarea atent ă a educatoarei,
lucr ări practice deosebite, originale, dar mai ales inte resante prin multitudinea materialelor utilizate și a
tehnicilor de lucru folosite.
Hârtia mototolit ă, rulat ă, t ăiat ă sau pliat ă, resturile colorate, semin țele de dovleac, de m ăr, de
fasole pot să se transforme în flori multicolore; h ârtia glasată ia forma unor materiale; materialele din
natură iau forme nebănuite, alcătuind adevărate tab louri de toamnă, iarnă, primăvară sau vară; toate a ceste
materiale pot alc ătui adev ărate colaje tematice care împodobesc adesea spa țiul mirific al gr ădini ței.
Diferitele tipuri de activit ăț i practice și plastice sunt deosebit de îndr ăgite, de atr ăgătoare pentru
copii. Prin intermediul lor, pre școlarii intr ă în contact cu unele forme simple de munc ă fizic ă și
intelectual ă, permi țând atât dezvoltarea capacit ăț ilor fizice ale copiilor, cât și a celor intelectuale. De
asemenea, se asigur ă familiarizarea copiilor cu unele elemente simple a le activit ăț ii de produc ție, precum
și formarea unor deprinderi practice de munc ă. Copiii au posibilitatea aici s ă aplice în practic ă anumite
cuno știn țe însu șite în alte activit ăț i, ajutându-i s ă și le consolideze și aprofundeze. Prin desf ăș urarea
activit ăț ilor practice și plastice putem educa și dezvolta multe procese psihice (percep ții, reprezent ări,
spirit de observa ție, aten ția, memoria, gândirea, imagina ția) și se pun bazele unor însu șiri de personalitate:
spiritul de ini țiativ ă, încrederea în posibilit ăț ile proprii, dorin ța de a lucra în colectiv, creativitatea.
Cheia succesului în realizarea de c ătre copii a unor lucr ări reu șite o constituie și comportamentul
educatoarei care trebuie s ă se bazeze pe dragoste fa ță de copil, apropiere de el, încurajarea și valorizarea
acestuia. Pentru vârsta pre școlar ă, exist ă numeroase și variate activit ăț i plastice și practice, ținând cont de
particularit ăț ile de dezvoltare specifice fiec ărui nivel de vârst ă, precum și de gradarea dificult ăț ii
sarcinilor care duc la concretizarea temelor propus e.
La vârsta pre școlar ă, tehnicile care se pot folosi în activit ăț ile artistico-plastice și în activit ăț ile
practice sunt:
∗ tehnica firului de ață;
∗ tehnica ștampilării;
∗ tehnica culorilor umede;
∗ tehnica petei de cerneală;
∗ tehnica jetului de aer;
∗ tehnica dactilopicturii;
∗ tehnica desenului cu lumânarea;
∗ desenul cu pic, cu cretă, cu tempera, cu acuarela;
∗ tehnica modelajului;
∗ tehnica colajului etc.

Prin folosirea diversificat ă a tehnicilor de lucru, copiii î și dezvolt ă capacitatea de expunere
artistico-plastic ă, având posibilitatea de a comunica prin mijloace d iverse propriile idei, tr ăiri, sentimente.
Este important s ă dezvolt ă la copii dorin ța de a realiza ceva inedit, iar acest lucru îl pute m realiza având
ca linie directoare diversitatea. Familiarizarea co piilor cu unele tehnici noi de lucru le m ăre ște curiozitatea
și imprim ă activit ăț ilor artistico-plastice un caracter atractiv și creativ. Cunoa șterea limbajului și
tehnicilor de lucru de c ătre copii duce la dezvoltarea creativit ăț ii în realizarea ideilor în forme artistice
variate.

5 Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie s ă fie un scop în sine, ci o modalitate de realizare a unor
subiecte în concordan ță cu temperamentul și sensibilitatea fiec ărui copil.
Cunoa șterea și folosirea de c ătre copii a acestor tehnici plastice le creeaz ă un start mai bun sau egal
în activitatea plastic ă, c ăci în orice clas ă exist ă copii care se descurc ă mai greu când sunt pu și în fa ța unor
instrumente și materiale pe care le v ăd pentru prima dat ă. Materialele și instrumentele de lucru sunt
indispensabil legate de tehnicile de lucru. Prin te hnicile plastice copiii constrâng materialele folos ite s ă
configureze altceva decât sunt ele, f ără s ă-și piard ă propria structur ă. Mâna copilului, ac ționând asupra
acestor materiale, le confer ă calit ăț i plastice noi.
În ceea ce prive ște evaluarea, activit ăț ile artistico-plastice și practice implic ă o analiz ă complex ă,
deoarece se refer ă atât la produsul muncii copiilor, cât și la cuno știn țele despre materiale și caracteristicile
acestora, precum și la utilizarea tehnicilor de lucru specifice vârst ei în scopul prelucr ării acestora și
realiz ării unor produse simple, dar și la o analiz ă a comportamentului și atitudinii copiilor fa ță de crea țiile
lor.
Pentru exemplificare, anexez la aceast ă prezentare câteva expozi ții cu lucr ările copiilor în cadrul
diferitelor proiecte tematice pe care le-am desf ăș urat cu ace știa.

6

Bibliografie:
∗ Al. Ro șca: „Creativitatea general ă și specific ă”, editura Academiei, Bucure ști, 1981
∗ Revista înv ăță mântului pre școlar nr.1-2, 2005
∗ Revista înv ăță mântului pre școlar nr. 3-4, 2005