Dezvoltarea ​ ​ unei ​ ​ aplicații ​ ​ COBOL ​ ​ – ​ ​ JAVA ​ ​ – ​ ​ WEB ​ ​ pe ​ ​ mainframe COORDONATOR ​ ​ ȘTIINȚIFIC LECT [630746]

UNIVERSITATEA ​ ​ DIN ​ ​ BUCUREȘTI
FACULTATEA ​ ​ DE ​ ​ MATEMATICĂ ​ ​ ȘI ​ ​ INFORMATICĂ

LUCRARE ​ ​ DE ​ ​ LICENȚĂ
Dezvoltarea ​ ​ unei ​ ​ aplicații ​ ​ COBOL ​ ​ – ​ ​ JAVA ​ ​ – ​ ​ WEB ​ ​ pe ​ ​ mainframe

COORDONATOR ​ ​ ȘTIINȚIFIC
LECT. ​ ​ DR. ​ ​ MUREȘAN ​ ​ CLAUDIA
STUDENT: [anonimizat] ​ ​ SILVIU

BUCUREȘTI
2017

1

Cuprins

Generalități 4
Capitolul ​ ​ I ​ ​ – ​ ​ Introducere 4
Mediul ​ ​ de ​ ​ lucru 4
IBM ​ ​ Power ​ ​ system 4
IBM ​ ​ i 4
DB2 5
Rational ​ ​ Application ​ ​ Developer ​ ​ for ​ ​ Power ​ ​ System 5
WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ 8.5 6
Rational ​ ​ Team ​ ​ Concert 7
Tehnologii ​ ​ folosite 9
JAVA 9
JT400 9
JAVA ​ ​ EE 10
Servlets 12
JSP 12
EJB 13
Java ​ ​ EE ​ ​ Connector ​ ​ Architecture 14
Web ​ ​ Services 15
Java ​ ​ Database ​ ​ Connectivity 16
COBOL 17
COBOL ​ ​ ILE 21
REST 22
Jython 23
XML 23
XSD 24
PCML 25
jQuery 25
Bootstrap 26
Capitolul ​ ​ II ​ ​ – ​ ​ No ț iuni ​ ​ teoretice 27
XML ​ ​ Databases 27
Design ​ ​ Patterns 30
Façade ​ ​ Pattern 30
Singleton ​ ​ Pattern 34
SOA 38
2

Capitolul ​ ​ III ​ ​ – ​ ​ Aplica ț ia ​ ​ server 41
Context 41
Caracteristici 42
Înregistrarea ​ ​ clienților ​ ​ în ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date 42
Expunerea ​ ​ modulelor ​ ​ COBOL ​ ​ prin ​ ​ server 42
Modulul ​ ​ transfer ​ ​ de ​ ​ fonduri 43
Pagina ​ ​ web ​ ​ client 43
Pagina ​ ​ web ​ ​ testare 44
Implementare 44
Utilizare ​ ​ wizard ​ ​ framework ​ ​ JT400 44
SEPA.java 47
SEPAInput.java 48
SEPAResult.java 48
SEPAServices.java 48
SEPA ​ ​ Structures 48
iseries.programcall.base 48
Pagina ​ ​ de ​ ​ test 49
Clientul ​ ​ Web 49
Scripturi ​ ​ de ​ ​ configurare 49
Capitolul ​ ​ IV ​ ​ – ​ ​ Concluzie 50
Capitolul ​ ​ V ​ ​ – ​ ​ Bibliografie 51
Capitolul ​ ​ VI ​ ​ – ​ ​ Anexe 53
Diagrama ​ ​ topologică 53
Scripturi ​ ​ Jython 58
Instalarea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii 58
Dezinstalarea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii 58
Pornirea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii 59
Oprirea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii 59
Instalare ​ ​ adaptor 60
Dezinstalare ​ ​ adaptor 61

3

Generalități
Capitolul ​ ​ I ​ ​ – ​ ​ Introducere

Era ​ ​ calculatoarelor ​ ​ din ​ ​ secolul ​ ​ 19 ​ ​ a ​ ​ început ​ ​ cu ​ ​ mașinării ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​ mainframe. ​ ​ Principalele
companii ​ ​ care ​ ​ produceau ​ ​ calculatoare ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​ mainframe ​ ​ în ​ ​ perioada ​ ​ 1950 ​ ​​ ​ ș i ​ ​ 1970 ​ ​ erau: ​ ​ IBM ​ ​ ,
Burroughs ​ , ​ ​ UNIVAC, ​ ​ NCR, ​ ​ Control ​ ​ Data, ​ ​ Honeywell, ​ ​ General ​ ​ Electric ​ ​ ș i ​ ​ RCA. ​ ​ Calculatoarele
mainframe ​ ​ erau ​ ​ folosite ​ ​ de ​ ​ companii ​ ​ mari ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ calcula ​ ​ cantită ț i ​ ​ mari ​ ​ de ​ ​ informa ț ii ​ ​ în ​ ​ domenii
precum: ​ ​ contabilitate, ​ ​ bancar, ​ ​ statistică ​ ​ ș i ​ ​ altele. ​ ​ În ​ ​ anii ​ ​ următori, ​ ​ calculatoarele ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​ mainframe
au ​ ​ evoluat ​ ​ atât ​ ​ în ​ ​ puterea ​ ​ de ​ ​ procesare, ​ ​ cât ​ ​ ș i ​ ​ în ​ ​ tipul ​ ​ problemelor ​ ​ ce ​ ​ le ​ ​ rezolvă.
1. Mediul ​ ​ de ​ ​ lucru
1.1. IBM ​ ​ Power ​ ​ system
IBM ​ ​ Power ​ ​ system ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ calculator ​ ​ mainframe ​ ​ de ​ ​ mijloc ​ ​ ‘midrange’. ​ ​ Acest
sistem ​ ​ cuprinde ​ ​ două ​ ​ arhitecturi ​ ​ diferite, ​ ​​ iSeries ​ ​ ​ sau ​ ​​ AS/400 ​ , ​ ​ ​​ având ​ ​ ca ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​​ OS/400
ș i ​ ​​ pSeries ​ ​ ​ rulând ​ ​​ IBM ​ ​ AIX ​ ​​ ș i ​ ​​ Linux ​ ​ ​ ce ​ ​ au ​ ​ fost ​ ​ unite ​ ​ sub ​ ​ denumi rea ​ ​ de ​ ​​ Power4 ​ ​ ​ în ​ ​ 2001/2002.
Programele ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ execută ​ ​ pe ​ ​ acest ​ ​ sistem ​ ​ nu ​ ​ au ​ ​ contact ​ ​ direct ​ ​ cu ​ ​ partea ​ ​​ hardware ​ ​ ​ ci ​ ​ comunică ​ ​ cu
Technology ​ ​ Independent ​ ​ Machine ​ ​ Interface ​ ​ (TIMI) ​ , ​ ​ o ​ ​ interfață ​ ​ special ​ ​ construită ​ ​ ca ​ ​ un ​ ​ strat ​ ​ de
comunicare ​ ​ bidirecțională ​ ​ între ​ ​ partea ​ ​​ software ​ ​ ​ ș i ​ ​ partea ​ ​​ hardware ​ . ​ ​ Avantajul ​ ​ acestei ​ ​ tehnologii
reprezintă ​ ​ independența ​ ​ programelor ​ ​ față ​ ​ de ​ ​ partea ​ ​​ hardware ​ . ​ ​ Drept ​ ​ exemplu ​ ​ ne ​ ​ putem ​ ​ referi ​ ​ la
anul ​ ​ 1995 ​ ​ când ​ ​ sistemul ​ ​ de ​ ​ atunci ​ ​ a ​ ​ schimbat ​ ​ procesorul ​ ​ pe ​ ​ 48 ​ ​ biți ​ ​​ CISC ​ ​ (IMPI) ​ ​ ​ pe ​ ​ un ​ ​ procesor
pe ​ ​ 64 ​ ​ biți ​ ​​ RISC ​ ​ (PowerPC) ​ , ​ ​ fără ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​ impact ​ ​ față ​ ​ de ​ ​ programele ​ ​ existente ​ ​ scrise ​ ​ în ​ ​​ COBOL ​ . ​ ​ [1]

1.2. IBM ​ ​ i
IBM ​ ​ i ​ ​ este ​ ​ sistemul ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​ al ​ ​ mașinii ​ ​ mainframe ​ ​ IBM ​ ​ Power ​ ​ Systems, ​ ​ redenumit ​ ​ în
2008 ​ ​ din ​ ​ i5/OS. ​ ​ În ​ ​ 1988 ​ ​ a ​ ​ apărut ​ ​ sub ​ ​ numele ​ ​ de ​ ​ ‘ ​ AS/400 ​ ’. ​ ​ Încă ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ începuturi ​ ​ sistemul ​ ​ de
operare ​ ​ era ​ ​ unul ​ ​ bazat ​ ​ pe ​ ​ obiecte, ​ ​ comparativ ​ ​ cu ​ ​ sistemul ​ ​ Unix ​ ​ unde ​ ​ totul ​ ​ este ​ ​ reprezentat ​ ​ pe
fi ș iere. ​ ​ Sistemul ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​ include ​ ​ ș i ​ ​ un ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ managemen t ​ ​ al ​ ​​ al ​ ​ bazelor ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ rela ț ionale
4

DB2/400 ​ . ​ ​ Accesul ​ ​ în ​ ​ sistem ​ ​ se ​ ​ făcea ​ ​ prin ​ ​ terminale ​ ​ ​ fizice ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ IBM ​ ​ 5250 ​ ​ ​ (Fig. ​ ​ 1). ​ ​ În ​ ​ prezent
sistemul ​ ​ se ​ ​ accesează ​ ​ prin ​ ​ protocolul ​ ​​ TELNET ​ , ​ ​ folosind ​ ​ unul ​ ​ din ​ ​ programele ​ ​ ‘Personal
Communicator’ ​ ​ sau ​ ​ ‘Putty’. ​ ​ [2]

Fig ​ ​ 1. ​ ​ Terminal ​ ​ IBM ​ ​ 5250 ​ ​ [1]
1.3. DB2

DB2 ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ gestiune ​ ​ al ​ ​ bazelor ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ ce ​ ​ suportă ​ ​ relația ​ ​ dintre ​ ​ obiecte, ​ ​ precum
ș i ​ ​ structuri ​ ​ non-rela ț ionale ​ ​ ca ​ ​ JSON ​ ​ ș i ​ ​ XML. ​ ​ Limbajul ​ ​ de ​ ​ interogare ​ ​ folosit ​ ​ de ​ ​ acest ​ ​ sistem ​ ​ este
SQL. ​ ​​ ​ Baza ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ DB2 ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ administra ​ ​ prin ​ ​ linia ​ ​ de ​ ​ comandă ​ ​ sau ​ ​ prin ​ ​ interfață. ​ ​ Prin ​ ​ linia
de ​ ​ comandă ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ executa ​ ​ cu ​ ​ ușurință ​ ​ scripturi ​ ​ de ​ ​ configurare ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ automat. ​ ​ DB2 ​ ​ suportă
interogare ​ ​ prin ​ ​ SQL ​ ​ dar ​ ​ ș i ​ ​ prin ​ ​ XQuery ​ ​ ș i ​ ​ are ​ ​ o ​ ​ implementare ​ ​ nativă ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ menține ​ ​ în
memorie ​ ​ fișierele ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​ XML, ​ ​ diferită ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​ clasic ​ ​​ CLOB ​ . ​ ​ DB2 ​ ​ suportă ​ ​ triggere, ​ ​ obiecte ​ ​ mari
( ​ LOBs ​ ​ – ​ ​ large ​ ​ objects) ​ , ​ ​ funcții ​ ​ definite ​ ​ de ​ ​ utilizator ​ ​ ( ​ user-defined ​ ​ functions ​ ) ​ ​ ș i ​ ​ tipuri ​ ​ distincte
( ​ distinct ​ ​ types) ​ ​ ​ încă ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ versiunea ​ ​ 6.[3]
1.4. Rational ​ ​ Application ​ ​ Developer ​ ​ for ​ ​ Power ​ ​ System

Mediul ​ ​ de ​ ​ dezvoltare ​ ​ (IDE) ​ ​ – ​ ​​ Integrated ​ ​ Development ​ ​ Environment ​ , ​ ​​ Rational ​ ​ Application
Developer ​ ​ for ​ ​ Power ​ ​ Users ​ ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ bazează ​ ​ pe ​ ​ platforma ​ ​​ Eclipse ​ . ​ ​ Cu ​ ​ ajutorul ​ ​ lui
programatorul ​ ​ dezvoltă ​ ​ aplica ț ii ​ ​ Java ​ ​ Standard ​ ​ Edition ​ ​ (Java ​ ​ SE) ​ ​ si ​ ​ Java ​ ​ Enterprise ​ ​ Edition ​ ​ (Java
EE). ​ ​ Pe ​ ​ lângă ​ ​ aceste ​ ​ funcții, ​ ​​ Rational ​ ​ Application ​ ​ Developer ​ ​ for ​ ​ Power ​ ​ Users ​ ​ ​ contine ​ ​ ș i ​ ​ aplicații
ajutătoare ​ ​ în ​ ​ construirea ​ ​ unor ​ ​ produse ​ ​ bazate ​ ​ pe ​ ​ tehnologia ​ ​ OSGi, ​ ​ Service ​ ​ Component
Architecture ​ ​ (SCA), ​ ​ Web ​ ​ 2.0 ​ ​ ș i ​ ​ XML. ​ ​ Cuvântul ​ ​ ‘for ​ ​ Power ​ ​ System’ ​ ​ se ​ ​ referă ​ ​ la ​ ​ modulul ​ ​ ajutător
în ​ ​ dezvoltarea ​ ​ ș i ​ ​ mente nan ț a ​ ​ aplica ț iilor ​ ​ pe ​ ​ IBM ​ ​ i.[4]
5

1.5. WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ 8.5

WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ (™) ​ ​ versiunea ​ ​ 8.5.5 ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ soluție ​ ​ oferită ​ ​ de ​ ​ compania
IBM, ​ ​ un ​ ​ software ​ ​ framework ​ ​ ș i ​ ​ un ​ ​ middleware ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ instala ​ ​ aplicații ​ ​ Java ​ ​ Web. ​ ​ WAS
este ​ ​ construit ​ ​ pe ​ ​ standarde ​ ​ precum ​ ​ JAVA ​ ​ EE, ​ ​ XML, ​ ​ Web ​ ​ Services. ​ ​ Această ​ ​ aplica ț ie ​ ​ se ​ ​ poate
instala ​ ​ pe ​ ​ următoarele ​ ​ platforme: ​ ​​ Windows, ​ ​ AIX, ​ ​ Linux, ​ ​ Solaris, ​ ​ IBM ​ ​ i ​ ​ ș i ​ ​ z/OS ​ .
Ahitectura ​ ​ aplica ț iei ​ ​ se ​ ​ împarte ​ ​ în ​ ​ următoarele ​ ​ categorii ​ ​ :
● Aplica ț ii
Executarea ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii ​ ​ reprezintă ​ ​ principala ​ ​ abilitate ​ ​ a ​ ​ serverului. ​ ​ Aceste ​ ​ aplica ț ii ​ ​ pot ​ ​ fi
de ​ ​ următoarele ​ ​ tipuri: ​ ​ Java ​ ​ Platform, ​ ​ Enterprise ​ ​ Edition, ​ ​ Portlet, ​ ​ Session ​ ​ Initiation ​ ​ Protocol,
OSGi, ​ ​ Batch, ​ ​ Business-level.
● Containere
Containerele ​ ​ oferă ​ ​ suport ​ ​ de ​ ​ execu ț ie ​ ​ aplica ț iilor. ​ ​ Ele ​ ​ reprezintă ​ ​ zone ​ ​ bine ​ ​ definite ​ ​ în
ma ș ina ​ ​ virtuală ​ ​ Java, ​ ​ care ​ ​ con ț in ​ ​ cod ​ ​ specific ​ ​ unor ​ ​ anumitor ​ ​ tipuri ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii. ​ ​ Un ​ ​ exemplu ​ ​ de
container ​ ​ îl ​ ​ reprezintă ​ ​​ web ​ ​ container ​ ​ ​ care ​ ​ procesează ​ ​​ servlets ​ , ​ ​ pagini ​ ​​ JSP ​ , ​ ​ precum ​ ​ ș i ​ ​ alte ​ ​ obiecte
de ​ ​ tipul ​ ​​ server-side ​ . ​ ​ Alt ​ ​ container ​ ​ cunoscut ​ ​ ș i ​ ​ foarte ​ ​ des ​ ​ utilizat ​ ​ este ​ ​ cel ​ ​ de ​ ​​ Enterprise ​ ​ JavaBeans
(EJB) ​ ​ ​ ce ​ ​ con ț ine ​ ​ toate ​ ​ serviciile ​ ​ necesare ​ ​ pentru ​ ​ managementul ​ ​ obiectelor ​ ​ de ​ ​ acest ​ ​ tip.
● Aplica ț ii ​ ​ server
Fiecare ​ ​ produs ​ ​ din ​ ​ familia ​ ​ de ​ ​ programe ​ ​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ are ​ ​ la ​ ​ baza ​ ​ sa ​ ​ o
aplica ț ie ​ ​ server, ​ ​ adică ​ ​ o ​ ​ platformă ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ aplica ț ii ​ ​ bazate ​ ​ pe ​ ​ limbajul ​ ​ Java ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ executa.
Această ​ ​ platformă ​ ​ oferă ​ ​ servicii ​ ​ precum: ​ ​ conectarea ​ ​ la ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date, ​ ​ suport ​ ​ pentru ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ fire
de ​ ​ execu ț ie, ​ ​ precum ​ ​ ș i ​ ​ managementul ​ ​ lucrului. ​ ​ Există ​ ​ aplica ț ii ​ ​ server ​ ​ singulare ​ ​ ș i ​ ​ independente,
dar ​ ​ ș i ​ ​ aplica ț ii ​ ​ server ​ ​ distribuite ​ ​ pe ​ ​ sisteme ​ ​ hardware ​ ​ diferite. ​ ​ Se ​ ​ pot ​ ​ defini ​ ​ ș i ​ ​ configura
următoarele ​ ​ aplica ț ii ​ ​ server: ​ ​​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server, ​ ​ Generic ​ ​ server, ​ ​ On-demand ​ ​ router,
PHP ​ ​ server, ​ ​ WebSphere ​ ​ MQ ​ ​ server, ​ ​ WebSphere ​ ​ proxy ​ ​ server, ​ ​ Web ​ ​ server, ​ ​ Community ​ ​ Edition
server ​ .
● Profile
Mediul ​ ​ de ​ ​ lucrul ​ ​ al ​ ​ fiecărei ​ ​ aplica ț ii, ​ ​ incluzând ​ ​ fi ș ierele ​ ​ de ​ ​ configurare, ​ ​ este ​ ​ men ț inut ​ ​ sub
un ​ ​ director ​ ​ numit ​ ​​ profiles ​ ​ ​ având ​ ​ un ​ ​ nume ​ ​ unic. ​ ​ În ​ ​ acest ​ ​ folder ​ ​ există ​ ​ automat ​ ​ fi ș ierele ​ ​ de
configurare ​ ​ pentru ​ ​ server ​ ​ precum ​ ​ ș i ​ ​ fi ș ierele ​ ​ necesare ​ ​ aplica ț iei ​ ​ ce ​ ​ urmează ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ instalată.
6

● Noduri
Un ​ ​ nod ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ grup ​ ​ administrativ ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii ​ ​ server ​ ​ utilizat ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ facilita
configurarea ​ ​ ș i ​ ​ operare a ​ ​ sistemului. ​ ​ Se ​ ​ pot ​ ​ crea ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ noduri, ​ ​ iar ​ ​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ de ​ ​ sine ​ ​ stătătoare
are ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ nod. ​ ​ Folosind ​ ​​ Network ​ ​ Deployment ​ ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ configura ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ servere ​ ​ ce ​ ​ au ​ ​ mai
multe ​ ​ noduri ​ ​ ș i ​ ​ sunt ​ ​ conectate ​ ​ la ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ server ​ ​ central ​ ​ de ​ ​ administrare. ​ ​ (Fig ​ ​ 1.6 ​ ​​ ​ Diagrama
Administrare ​ ​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server)

Fig. ​ ​ 1.6 ​ ​ Diagrama ​ ​ Administrare ​ ​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server
● Celule
O ​ ​ celulă ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ grupare ​ ​ de ​ ​ noduri ​ ​ ce ​ ​ asigură ​ ​ administrarea ​ ​ unui ​ ​ singur ​ ​ domeniu.
Configurările ​ ​ făcute ​ ​ în ​ ​ celulă ​ ​ se ​ ​ aplică ​ ​ tuturor ​ ​ nodurilor ​ ​ din ​ ​ interior, ​ ​ dacă ​ ​ nodul ​ ​ nu ​ ​ are ​ ​ o
configurare ​ ​ separată ​ ​ a ​ ​ sa. ​ ​ În ​ ​ partea ​ ​ dreaptă ​ ​ a ​ ​ figurii ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ sus ​ ​ se ​ ​ observă ​ ​ clar ​ ​ apartenen ț a ​ ​ mai
multor ​ ​ noduri ​ ​ la ​ ​ o ​ ​ singură ​ ​ celulă. ​ ​ [5]
1.6. Rational ​ ​ Team ​ ​ Concert
Rational ​ ​ Team ​ ​ Concert ​ ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ construit ​ ​ pe ​ ​ platforma ​ ​​ IBM ​ ​ Jazz™ ​ ​ ​ ce ​ ​ oferă ​ ​ un
mediu ​ ​ de ​ ​ colaborare ​ ​ comun. ​ ​ Comunicarea ​ ​ între ​ ​ membrii ​ ​ unei ​ ​ echipe ​ ​ este ​ ​ îmbunătățită ​ ​ deoarece
7

prin ​ ​ portalul ​ ​ web ​ ​ sau ​ ​ cel ​ ​ integrat ​ ​ în ​ ​​ Rational ​ ​ Application ​ ​ Developer ​ , ​ ​ membrii ​ ​ echipei ​ ​ pot ​ ​ crea,
vedea ​ ​ ș i ​ ​ comenta ​ ​ sarci ni. ​ ​ Fiecare ​ ​ sarcină ​ ​ are ​ ​ un ​ ​ status, ​ ​ un ​ ​ flow, ​ ​ timp ​ ​ de ​ ​ rezolvare ​ ​ ș i ​ ​ alte
informa ț ii ​ ​ relevante ​ ​ ș i ​ ​ reutilizabile ​ ​ în ​ ​ rapoarte.
Rational ​ ​ Team ​ ​ Concert ​ ​ con ț ine ​ ​ de ​ ​ asemenea ​ ​ ș i ​ ​ un ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ versionare ​ ​ a ​ ​ surselor ​ ​ sub
forma ​ ​ unor ​ ​ Streamuri.
Colaborarea ​ ​ este ​ ​ punctul ​ ​ cheie ​ ​ al ​ ​ aplica ț iei ​ ​ deoarece ​ ​ fiecare ​ ​ sarcină ​ ​ cuprinde ​ ​ mai ​ ​ multe
păr ț i ​ ​ pornind ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ estimare, ​ ​ categorie ​ ​ ș i ​ ​ importan ț ă, ​ ​ până ​ ​ la ​ ​ comentarii, ​ ​ notificări, ​ ​ fi ș iere,
precum ​ ​ ș i ​ ​ legături ​ ​ cu ​ ​ alte ​ ​ pagini.
Se ​ ​ pot ​ ​ crea ​ ​ u ș or ​ ​ rapoarte ​ ​ ș i ​ ​ informa ț ia ​ ​ e ​ ​ prezentată ​ ​ ș i ​ ​ împăr ț ită ​ ​ ș i ​ ​ în ​ ​ func ț ie ​ ​ de ​ ​ clasa
utilizatorului ​ ​ : ​ ​ Dezvoltator, ​ ​ Manager ​ ​ de ​ ​ Proiect, ​ ​​ Tester, ​ ​​ Parteneri, ​ ​ ș i ​ ​ altele.[6]

8

2. ​ ​ Tehnologii ​ ​ folosite
2.1. JAVA
Java ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ limbaj ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ dezvoltat ​ ​ de ​ ​ Sun ​ ​ Microsystems ​ ​ în ​ ​ 1995 ​ ​ preluat
ulterior ​ ​ în ​ ​ 2009 ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ Oracle ​ ​ odată ​ ​ cu ​ ​ achizi ț ionarea ​ ​ Sun ​ ​ Microsystems. ​ ​ Java ​ ​ este ​ ​ unul ​ ​ dintre
cele ​ ​ mai ​ ​ utilizate ​ ​ limbaje ​ ​ de ​ ​ programare, ​ ​ existând ​ ​ aproape ​ ​ 9 ​ ​ milioane ​ ​ de ​ ​ utilizatori ​ ​ în ​ ​ lume. ​ ​ În
contextul ​ ​ actual, ​ ​ este ​ ​ utilizat ​ ​ în ​ ​ special ​ ​ în ​ ​ dezvoltarea ​ ​ ș i ​ ​ livrarea ​ ​ con ț inutului ​ ​ pe ​ ​ internet. ​ ​ Java
este ​ ​ sigur, ​ ​ rapid ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ el ​ ​ depind ​ ​ accesarea ​ ​ anumitor ​ ​ aplica ț ii ​ ​ sau ​ ​ website-uri. ​ ​ Este ​ ​ similar ​ ​ cu ​ ​ C++,
dar ​ ​ spre ​ ​ deosebire ​ ​ de ​ ​ acesta, ​ ​ elimină ​ ​ detaliile ​ ​ care ​ ​ pot ​ ​ cauza ​ ​ erori ​ ​ de ​ ​ programare. ​ ​ Textul ​ ​ din
codul ​ ​ sursă ​ ​ e ​ ​ compilat ​ ​ într-un ​ ​ format ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​​ bytecode ​ ​​ care ​ ​ apoi ​ ​ este ​ ​ executat ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ interpretor
Java. ​ ​ Acest ​ ​ limbaj ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ poate ​ ​ rula ​ ​ pe ​ ​ aproape ​ ​ orice ​ ​ calculator ​ ​ ș i ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ descărcat
gratuit ​ ​ de ​ ​ pe ​ ​ site-ul ​ ​​ www.java.com ​ . ​ ​ [7]
2.2. JT400
Librăria ​ ​ JT400 ​ ​ este ​ ​ cunoscută ​ ​ ș i ​ ​ sub ​ ​ numele ​ ​​ IBM ​ ​ Toolbox ​ ​ for ​ ​ Java ​ ​ ​ ș i ​ ​ înglobează
un
set ​ ​ de ​ ​ programe ​ ​​ open ​ ​ source ​ ​ ​ ajutătoare ​ ​ în ​ ​ a ​ ​ dezvolta ​ ​ aplica ț ii ​ ​ în ​ ​ Java ​ ​ prin ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ interconectează
cu ​ ​ sistemul ​ ​ IBM ​ ​ i. ​ ​ API ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ folosi ​ ​ pentru ​ ​ următoarele ​ ​ opera ț ii ​ ​ :
● Apelare ​ ​ programe ​ ​ COBOL, ​ ​ RPG ​ ​ ș i ​ ​ altele
Orice ​ ​ program ​ ​​ IBM ​ ​ I ​ ​​ se ​ ​ poate ​ ​ apela. ​ ​ Parametrii ​ ​ sunt ​ ​ trimiși ​ ​ din ​ ​ programul ​ ​ scris ​ ​ în ​ ​ Java ​ ​ ș i
după ​ ​ execuție ​ ​ este ​ ​ primit ​ ​ răspunsul ​ ​ tot ​ ​ prin ​ ​ parametrii.
● Access ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date ​ ​​ DB2 ​ ​ ​ prin ​ ​​ JDBC
Modulul ​ ​​ JDBC ​ ​ ​ este ​ ​ scris ​ ​ folosind ​ ​ specificațiile ​ ​​ JDBC ​ ​ 4.2 ​ ​ ​ ș i ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ executa ​ ​ toate ​ ​ operațiile
de ​ ​ creare, ​ ​ citire, ​ ​ scriere ​ ​ ș i ​ ​ modificare ​ ​ la ​ ​ nivel ​ ​ de ​ ​ celulă.
● Access ​ ​ la ​ ​​ DataQueue
Se ​ ​ pot ​ ​ accesa ​ ​ ambele ​ ​ tipuri ​ ​ de ​ ​​ DataQueue ​ , ​ ​ cele ​ ​ cu ​ ​ cheie ​ ​ unică ​ ​ ș i ​ ​ cele ​ ​ secvențiale.
Înregistrările ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ adăugate ​ ​ ș i ​ ​ sterse ​ ​ î ș i ​ ​ însă ​ ​ ș i ​ ​ crearea ​ ​ obiectelor ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ DataQueue ​ ​ ​ este
posibilă.
● Access ​ ​ la ​ ​ fi ș iere ​ ​​ IFS ​ ​ files
9

Integrated ​ ​ File ​ ​ System ​ ​ ​ ( ​ IFS) ​ ​ ​ reprezintă ​ ​ fișierele ​ ​ fizice ​ ​ de ​ ​ pe ​ ​ mainframe ​ ​ ș i ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ accesa
ușor ​ ​ prin ​ ​ API ​ ​ librăriei. ​ ​ Clasele ​ ​ din ​ ​ Java ​ ​ pot ​ ​ citi ​ ​ sau ​ ​ scrie ​ ​ într-un ​ ​ fișier, ​ ​ pot ​ ​ lista ​ ​ conținutul ​ ​ unui
director ​ ​ ș i ​ ​ alte ​ ​ comenz i ​ ​ de ​ ​ sistem ​ ​ ș i ​ ​ lucruri ​ ​ cu ​ ​ fișiere.
● Comenzi
Toate ​ ​ comenzile ​ ​ neinteractive ​ ​ ale ​ ​ sistemului ​ ​​ IBM ​ ​ I ​ ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ executa ​ ​ din ​ ​ Java. ​ ​ Rezultatul
executării ​ ​ comenzii ​ ​ este ​ ​ întors ​ ​ în ​ ​ modulul ​ ​ Java ​ ​ unde ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ apelat.

Această ​ ​ librărie ​ ​ u ș urează ​ ​ munca ​ ​ programatorilor ​ ​ ș i ​ ​ oferă ​ ​ un ​ ​​ wizard ​ ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ crea ​ ​​ web
services ​ ​ ​ direct ​ ​ dintr-o ​ ​ sursă ​ ​ a ​ ​ unor ​ ​ programe ​ ​​ COBOL ​ ​ ​ aflate ​ ​ pe ​ ​​ IBM ​ ​ I ​ . ​ ​ [8]
2.3. JAVA ​ ​ EE

Java ​ ​ Platform ​ ​ Enterprise ​ ​ Edition ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ platformă ​ ​ pentru ​ ​ dezvoltarea ​ ​ ș i ​ ​ implementarea
programelor ​ ​ software ​ ​ ale ​ ​ companiilor ​ ​ mari. ​ ​ Face ​ ​ parte ​ ​ din ​ ​ familia ​ ​ de ​ ​ platforme ​ ​ Java ​ ​ compusă ​ ​ din
:
● Java ​ ​ Platform ​ ​ Standard ​ ​ Edition ​ ​ – ​ ​ Java ​ ​ SE
● Java ​ ​ Platform ​ ​ Micro ​ ​ Edition ​ ​ – ​ ​ Java ​ ​ ME
● Java ​ ​ Platform ​ ​ Enterprise ​ ​ Edition ​ ​ – ​ ​ Java ​ ​ EE
Versiunea ​ ​ curentă ​ ​ ș i ​ ​ stabilă ​ ​ este ​ ​ Java ​ ​ EE ​ ​ 7.

10

Fig. ​ ​ 2.3 ​ ​ Modulele ​ ​ EJB

Specificațiile ​ ​ JAVA ​ ​ EE ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ clasifica ​ ​ în ​ ​ următoarele ​ ​ grupuri ​ ​ :

● Stratul ​ ​ de ​ ​ prezentare
Informația ​ ​ prezentată ​ ​ este ​ ​ de ​ ​ obicei ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ unei ​ ​ pagini ​ ​ HTML, ​ ​ dar ​ ​ există ​ ​ ș i
posibilitatea ​ ​ ca ​ ​ datele ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ returnate ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​​ JSON ​ ​ (JavaScript ​ ​ Object ​ ​ Notation ​ ) ​ ​ sau ​ ​​ XML
(eXtensible ​ ​ Markup ​ ​ Language) ​ ​ ​ ce ​ ​ sunt ​ ​ consumate ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ proces ​ ​​ AJAX ​ ​ (Asynchronous ​ ​ JavaScript
and ​ ​ XML) ​ ​ ​ ce ​ ​ pot ​ ​ modifica ​ ​ doar ​ ​ părți ​ ​ dintr-o ​ ​ pagină ​ ​ HTML. ​ ​ Clasele ​ ​ din ​ ​ acest ​ ​ strat ​ ​ sunt ​ ​ de ​ ​ obicei
executate ​ ​ într-un ​ ​ container ​ ​ Web ​ ​ ș i ​ ​ acest ​ ​ container ​ ​ are ​ ​ managementul ​ ​ său ​ ​ în ​ ​ server ​ ​ ( ​ Tomcat ​ ​ ​ ,
WebSphere ​ ).
Din ​ ​ această ​ ​ categorie ​ ​ fac ​ ​ parte ​ ​​ Java ​ ​ Servlet, ​ ​ Java ​ ​ Server ​ ​ Pages, ​ ​ Java ​ ​ Server ​ ​ Faces.

● Stratul ​ ​ de ​ ​ logică
În ​ ​ zona ​ ​ aceasta ​ ​ se ​ ​ găse ș te ​ ​ cod ​ ​ necesar ​ ​ logicii ​ ​ de ​ ​ business. ​ ​ Apelarea ​ ​ unei ​ ​ părți ​ ​ din ​ ​ logică
vine ​ ​ din ​ ​ stratul ​ ​ de ​ ​ prezentare.
Din ​ ​ această ​ ​ categorie ​ ​ face ​ ​ parte ​ ​​ Enterprise ​ ​ Java ​ ​ Beans, ​ ​ Java ​ ​ Messaging ​ ​ Service ​ .
11

● Stratul ​ ​ de ​ ​ integrare
API ​ ​ din ​ ​ acest ​ ​ strat ​ ​ este ​ ​ necesar ​ ​ comunicării ​ ​ cu ​ ​ mediul ​ ​ extern ​ ​ sau ​ ​ o ​ ​ altă ​ ​ aplica ț ie ​ ​ externă
sistemului. ​ ​ Un ​ ​ exemplu ​ ​ este ​ ​ accesul ​ ​ către ​ ​ o ​ ​ bază ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ sau ​ ​ către ​ ​ alte ​ ​ servicii.
Din ​ ​ acest ​ ​ grup ​ ​ fac ​ ​ parte ​ ​​ Java ​ ​ Database ​ ​ Connectivity ​ ​ (JDBC), ​ ​ Java ​ ​ Persistent ​ ​ API ​ ​ (JPA),
Java ​ ​ Connector ​ ​ Architecture ​ ​ (JCA), ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ . ​ ​ ​ [9]

2.3.1. Servlets
Servlet ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ clasă ​ ​ de ​ ​ program ​ ​ Java ​ ​ care ​ ​ extinde ​ ​ capabilită ț ile ​ ​ unui ​ ​ server ​ ​ ș i ​ ​ este ​ ​ utilizat
în ​ ​ special ​ ​ cu ​ ​ protocolul ​ ​ HTTP. ​ ​ Avantajele ​ ​ sale ​ ​ constă ​ ​ în ​ ​ performan ț a ​ ​ rapidă ​ ​ ș i ​ ​ posibilitatea ​ ​ de
combinare ​ ​ cu ​ ​ CGI ​ ​ ( ​ Common ​ ​ Gateway ​ ​ Interface ​ ). ​ ​ Există ​ ​ 3 ​ ​ etape ​ ​ care ​ ​ stau ​ ​ la ​ ​ baza ​ ​ ciclului ​ ​ de ​ ​ via ț ă
al ​ ​ unui ​ ​ servlet: ​ ​​ ​ init(), ​ ​ service() ​ ​ ș i ​ ​ destroy(). ​ ​ Astăzi ​ ​ servlet ​ ​ a ​ ​ ajuns ​ ​ la ​ ​ versiunea ​ ​ 3.1, ​ ​ având ​ ​ în ​ ​ spate
9 ​ ​ update-uri. ​ ​ Ea ​ ​ este ​ ​ definită ​ ​ în ​ ​​ Java ​ ​ Specification ​ ​ Request ​ ​ ​ (JSR) ​ ​ si ​ ​ necesită ​ ​​ Java ​ ​ Standard
Edition ​ ​ 7 ​ . ​ ​ O ​ ​ aplica ț ie ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​ servlet ​ ​ nu ​ ​ poate ​ ​ rula ​ ​ decât ​ ​ într-un ​ ​ servlet ​ ​​ containe ​ r, ​ ​ acesta ​ ​ utilizând
comunicare ​ ​ bidirec ț ională ​ ​ trimi ț ând ​ ​ mesaje ​ ​ din ​ ​ aplica ț ie ​ ​ către ​ ​ utilizator ​ ​ ș i ​ ​ invers. ​ ​ Pentru
accesarea ​ ​ aplica ț iilor ​ ​ tip ​ ​ servlet ​ ​ utilizatorii ​ ​ folosesc ​ ​ browsere ​ ​ web ​ ​ precum ​ ​ Mozilla ​ ​ Firefox,
Google ​ ​ Chrome ​ ​ sau ​ ​ Internet ​ ​ Explorer, ​ ​ după ​ ​ cum ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ observa ​ ​ în ​ ​ imaginea ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ jos. ​ ​ [9]

Fig. ​ ​ 2.3.1 ​ ​ Diagrama ​ ​ comunicare ​ ​ Servlet
2.3.2. JSP
Java ​ ​ Servlet ​ ​ Pages ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ dezvoltat ​ ​ în ​ ​ 1999, ​ ​ în ​ ​ acela ș i ​ ​ an ​ ​ devenind ​ ​ disponibilă ​ ​ ș i ​ ​ versiunea
1.1. ​ ​ JSP ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ mix ​ ​ între ​ ​ HTML ​ ​ ș i ​ ​ cod ​ ​ Java. ​ ​ JSP ​ ​ permite ​ ​ codului ​ ​ Java ​ ​ să ​ ​ se ​ ​ întrepătrundă ​ ​ cu
HTML ​ ​ rezultând ​ ​ o ​ ​ pagină ​ ​ care ​ ​ este ​ ​ compilată ​ ​ ș i ​ ​ executată ​ ​ pe ​ ​ un ​ ​ server ​ ​ ș i ​ ​ care ​ ​ con ț ine ​ ​ Java
12

bytecode ​ . ​ ​ În ​ ​ afară ​ ​ de ​ ​ codul ​ ​ HTML, ​ ​ JSP ​ ​ con ț ine ​ ​ ș i ​ ​ tagurile ​ ​ <% ​ ​ %> ​ ​ unde ​ ​ codul ​ ​ Java ​ ​ este ​ ​ pus.
Ultima ​ ​ versiune ​ ​ a ​ ​ acestui ​ ​ program ​ ​ este ​ ​ JSP ​ ​ 2.2, ​ ​ însă ​ ​ cea ​ ​ mai ​ ​ utilizată ​ ​ ș i ​ ​ cea ​ ​ mai ​ ​ recunoscută ​ ​ este
2.1 ​ ​ deoarece ​ ​ con ț ine ​ ​​ Expression ​ ​ Language ​ ​ ​ ș i ​ ​ multe ​ ​ alte ​ ​ îmbunătă ț iri ​ ​ fa ț ă ​ ​ de ​ ​ versiunea ​ ​ 2.2
precum ​ ​ cea ​ ​ care ​ ​ rezolvă ​ ​ bug-uri. ​ [9]
2.3.3. EJB
Enterprise ​ ​ Java ​ ​ Beans ​ ​ 1.0 ​ ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ introdusă ​ ​ în ​ ​ 1998 ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ Sun ​ ​ Microsystem ​ ​ devenind
rapid ​ ​ populară ​ ​ printre ​ ​ dezvoltatorii ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii. ​ ​ Ea ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ arhitectură ​ ​ bazată ​ ​ pe ​ ​ componente
care ​ ​ dezvoltă, ​ ​ livrează ​ ​ ș i ​ ​ între ț ine ​ ​ aplica ț ii ​ ​ enterprise ​ ​ în ​ ​ mediul ​ ​ de ​ ​ produc ț ie. ​ ​ Este ​ ​ componenta
principală ​ ​ din ​ ​ J2EE ​ ​ ( ​ Java ​ ​ 2 ​ ​ Enterprise ​ ​ Edition ​ ) ​ ​ ș i ​ ​ împreună ​ ​ oferă ​ ​ suport ​ ​ mult ​ ​ mai ​ ​ bun
aplica ț iilor ​ ​ enterprise ​ ​ bazate ​ ​ pe ​ ​ web. ​ ​ Printre ​ ​ caracteristicile ​ ​ EJB-urilor ​ ​ amintim ​ ​ că ​ ​ pot ​ ​ fi
customizate ​ ​ la ​ ​ momentul ​ ​ livrării ​ ​ editând ​ ​ fi ș ierul ​ ​ de ​ ​ configurare ​ ​​ deployment ​ ​ descriptor ​ , ​ ​ con ț in
logică ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ ce ​ ​ operează ​ ​ pe ​ ​ datele ​ ​ companiei ​ ​ ș i ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ incluse ​ ​ într-o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ diferită ​ ​ fără ​ ​ a
fi ​ ​ nevoie ​ ​ schimbarea ​ ​ codului ​ ​ sursă ​ ​ sau ​ ​ recompilarea ​ ​ datelor. ​ ​ [10]
Tipurile ​ ​ de ​ ​​ beans ​ ​​ din ​ ​ EJB ​ ​ sunt:
● session ​ ​ beans ​ ​ ​ care ​ ​ sunt ​ ​ împăr ț ite ​ ​ în ​ ​​ stateless ​ ​ session ​ ​ beans ​ ​​ ș i ​ ​​ stateful ​ ​ session
beans
● entity ​ ​ beans ​ ​​ fiind ​ ​ împăr ț ite ​ ​ în ​ ​​ bean-managed ​ ​ persistance ​ ​ ​ ș i ​ ​​ container-managed
persistance
● message ​ ​ driven ​ ​ beans

13

Fig. ​ ​ 2.3.4 ​ ​ Tipuri ​ ​ de ​ ​ EJB
2.3.4. Java ​ ​ EE ​ ​ Connector ​ ​ Architecture
Java ​ ​ EE ​ ​ Connector ​ ​ Architecture, ​ ​ abreviat ​ ​ JCA, ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ tehnologie ​ ​ Java ​ ​ de ​ ​ arhitectură ​ ​ ce ​ ​ se
folose ș te ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ conecta ​ ​ diferite ​ ​ platforme ​ ​ printr-un ​ ​ API ​ ​ comun. ​ ​ Versiunea ​ ​ 6 ​ ​ de ​ ​ Java ​ ​ EE
suportă ​ ​ versiunea ​ ​ 1.6 ​ ​ de ​ ​ JCA. ​ ​​ Java ​ ​ EE ​ ​ Connector ​ ​ Architecture ​ ​ define ș te ​ ​ un ​ ​ set ​ ​ securizat,
scalabil ​ ​ ș i ​ ​ tranzacțional ​ ​ de ​ ​ mecanisme ​ ​ ce ​ ​ fac ​ ​ legătură ​ ​ între ​ ​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ Java ​ ​ Enterprise ​ ​ ș i ​ ​ alte
sisteme ​ ​​ enterprise ​ ​ information ​ ​ system ​ ​ (EIS) ​ .
Principalele ​ ​ funcționalități ​ ​ ale ​ ​ modului ​ ​ pentru ​ ​ versiunea ​ ​ 1.6 ​ ​ sunt ​ ​ :
● Connection ​ ​ management ​ ​ contract ​ ​​ ​ ​ – ​ ​ acest ​ ​ lucru ​ ​ facilitează ​ ​ accesul ​ ​ către ​ ​ un ​ ​ manager ​ ​ de ​ ​ conexiuni
aflate ​ ​ într-un ​ ​​ pool ​ ​ ​ care ​ ​ ulterior ​ ​ se ​ ​ conectează ​ ​ la ​ ​ sistemul ​ ​ EIS. ​ ​ Prin ​ ​ acest ​ ​ sub-modul ​ ​ de ​ ​ punte ​ ​ se
pot ​ ​ conecta ​ ​ mulți ​ ​ clienți ​ ​ folosind ​ ​ resursele ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ scalabil.
● Transaction ​ ​ management ​ ​ contract ​ ​ ​ – ​ ​ managerul ​ ​ de ​ ​ tranzacții ​ ​ asigură ​ ​ propagarea ​ ​ tranzacției ​ ​ către
resursele ​ ​ sistemului ​ ​ EIS. ​ ​ Nu ​ ​ este ​ ​ nevoie ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ manager ​ ​ de ​ ​ tranzacții ​ ​ extern.
● Security ​ ​ contract ​ ​​ – ​ ​ facilitează ​ ​ accesul ​ ​ securizat ​ ​ către ​ ​ EIS. ​ ​ Acest ​ ​ contract ​ ​ reduce ​ ​ riscurile ​ ​ de
securitate ​ ​ către ​ ​ sistemul ​ ​ EIS, ​ ​ oferă ​ ​ suport ​ ​ pentru ​ ​ un ​ ​ mediu ​ ​ securizat ​ ​ al ​ ​ aplica ț iei ​ ​ ș i ​ ​ protejează
informațiile ​ ​ valoroase.
● Lifecycle ​ ​ management ​ ​ contract ​ ​​ – ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ contract ​ ​ ce ​ ​ asigură ​ ​ aplicației ​ ​ server ​ ​ controlul ​ ​ asupra
duratei ​ ​ de ​ ​ viață ​ ​ a ​ ​ resurselor ​ ​ dintr-un ​ ​ adaptor. ​ ​ Un ​ ​ exemplu ​ ​ de ​ ​ mecanism ​ ​ este ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ aplicația
server ​ ​ poate ​ ​ inițializa ​ ​ resursa ​ ​ adaptor ​ ​ în ​ ​ momentul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ aceasta ​ ​ este ​ ​ instalată ​ ​ sau ​ ​ când ​ ​ este
pornită. ​ ​ Resursa ​ ​ adaptor ​ ​ este ​ ​ notificată ​ ​ în ​ ​ sens ​ ​ invers ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ aplicația ​ ​ server ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ un
eveniment ​ ​ de ​ ​ oprire ​ ​ sau ​ ​ dezinstalare ​ ​ se ​ ​ întâmplă.
● Work ​ ​ management ​ ​ contract ​ ​​ – ​ ​ implică ​ ​ permisiunea ​ ​ resurselor ​ ​ unui ​ ​ adaptor ​ ​ să ​ ​ monitorizeze
endpoints, ​ ​​ să ​ ​ apeleze ​ ​ componentele ​ ​ unei ​ ​ aplicații. ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ se ​ ​ realizează ​ ​ prin ​ ​ interfața
Work ​ , ​ ​ aplicația ​ ​ server ​ ​ crează ​ ​​ thread-uri ​ ​ ​ ce ​ ​ sunt ​ ​ executate ​ ​ de ​ ​ server ​ ​ sub ​ ​ același ​ ​ manager.
● Generic ​ ​ work ​ ​ context ​ ​ contract ​ ​​ ​ ​ – ​ ​ facilitează ​ ​ controlul ​ ​ contextului ​ ​ unei ​ ​ instan ț e ​ ​ de ​ ​ tip
Work ​ ​ ce ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ executată ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ aplicația ​ ​ server.
● Transaction ​ ​ inflow ​ ​ contract ​ ​ ​ – ​ ​ permite ​ ​ managerului ​ ​ de ​ ​ resurse ​ ​ să ​ ​ propage ​ ​ o ​ ​ tranzacție
importată ​ ​ către ​ ​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ server. ​ ​ În ​ ​ același ​ ​ timp ​ ​ se ​ ​ asigură ​ ​ proprietățile ​ ​ ( ​ Atomicity ​ ,
Consistency, ​ ​ Isolation, ​ ​ Durability ​ ) ​ ​ – ​ ​ ACID ​ ​ ale ​ ​ tranzacției ​ ​ importate.
● Security ​ ​ work ​ ​ context ​ ​​ – ​ ​ implică ​ ​ accesul ​ ​ unei ​ ​ resurse ​ ​ adaptor ​ ​ să ​ ​ mențină ​ ​ o ​ ​ conexiune
securizată ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ este ​ ​ creată ​ ​ o ​ ​ instanță ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​ Work ​ ​ gata ​ ​ de ​ ​ execuție ​ ​ de ​ ​ către
WorkManager.
14

● Message ​ ​ inflow ​ ​ contract ​ ​ ​ – ​ ​ asigură ​ ​ transmiterea ​ ​ de ​ ​ mesaje ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ asincron ​ ​ între ​ ​ resursele
adaptor ​ ​ ș i ​ ​ aplic ația ​ ​ server.
● Common ​ ​ Client ​ ​ Interface ​ ​ (CCI) ​ ​​ – ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ standard ​ ​ API ​ ​ ce ​ ​ simplifică ​ ​ codul ​ ​ Java ​ ​ care ​ ​ face
accesul ​ ​ între ​ ​ componentele ​ ​ JEE ​ ​ ș i ​ ​ sistemele ​ ​ EIS. ​ ​ Fiecare ​ ​ sistem ​ ​ EIS ​ ​ are ​ ​ un ​ ​ Adaptor
special ​ ​ creat, ​ ​ dar ​ ​ care ​ ​ urmează ​ ​ standardul.
● Service ​ ​ Provider ​ ​ Interface ​ ​ (SPI) ​ ​​ – ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ standard ​ ​ API ​ ​ care ​ ​ înglobează ​ ​ mangementul
tranzacțiilor, ​ ​ securității ​ ​ ș i ​ ​ conexiunilor ​ ​ unei ​ ​ aplicații ​ ​ server. ​ ​ [12]
​ ​
Fig. ​ ​ 2.3.4 ​ ​ Diagrama ​ ​ J2EE ​ ​ Adapter
2.3.5. Web ​ ​ Services
Web ​ ​ Services ​ ​ fac ​ ​ parte ​ ​ din ​ ​ Java ​ ​ EE ​ ​ 6 ​ ​ ș i ​ ​ sunt ​ ​ aplica ț ii ​ ​ pentru ​ ​ client ​ ​ ș i ​ ​ servere ​ ​ care
comunică ​ ​ prin ​ ​ intermediul ​ ​​ HyperText ​ ​ Transfer ​ ​ Protocol ​ ​ ​ (HTTP) ​ ​ al ​ ​ interfa ț ei ​ ​​ World ​ ​ Wide ​ ​ Web
(WWW). ​ ​ Ele ​ ​ oferă ​ ​ modalită ț i ​ ​ de ​ ​ interoperabilitate ​ ​ aplica ț iilor ​ ​ de ​ ​ software ​ ​ ce ​ ​ rulează ​ ​ într-o
varietate ​ ​ de ​ ​ platforme ​ ​ ș i ​ ​​ frameworks ​ . ​ ​ Prin ​ ​ intermediul ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ se ​ ​ ajunge ​ ​ la ​ ​ rezultate
deosebite ​ ​ ș i ​ ​ cu ​ ​ plus ​ ​ valoare.
Există ​ ​ două ​ ​ tipuri ​ ​ de ​ ​ Web ​ ​ Services:
● “Big” ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ – ​ ​ folosesc ​ ​ mesaje ​ ​ XML ​ ​ care ​ ​ urmăresc ​ ​ procesul ​ ​ SOAP ​ ​ ( ​ Simple
Object ​ ​ Access ​ ​ Protocol ​ ), ​ ​ limbaj ​ ​ XML ​ ​ ce ​ ​ define ș te ​ ​ arhitectura ​ ​ unui ​ ​ mesaj ​ ​ ș i ​ ​​ message ​ ​ formats ​ .
Astfel ​ ​ de ​ ​ sisteme ​ ​ con ț in ​ ​ o ​ ​ descriere ​ ​​ machine-readable ​ ​ ​ a ​ ​ opera ț iunilor ​ ​ oferite ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ service.
“Big” ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ se ​ ​ adresează ​ ​ cerin ț elor ​ ​ avansate ​ ​ de ​ ​ QoS ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ regăsesc ​ ​ de ​ ​ obicei ​ ​ în
enterprise ​ ​ computing ​ .
● RESTful ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ ​ – ​ ​​ sunt ​ ​ potrivite ​ ​ pentru ​ ​ scenarii ​ ​ de ​ ​ integrare ​ ​ simple ​ ​ ș i ​ ​ ad-hoc. ​ ​ Pot ​ ​ fi
15

integrate ​ ​ mai ​ ​ u ș or ​ ​ cu ​ ​ HTTP ​ ​ decât ​ ​ SOAP ​ ​ ș i ​ ​ nu ​ ​ necesită ​ ​ mesaje ​ ​ XML ​ ​ sau ​ ​ defini ț ii ​ ​ WSDL
service–API. ​ ​ Dezvoltarea ​ ​ de ​ ​​ RESTful ​ ​ Web ​ ​ Services ​ ​ ​ este ​ ​ ieftină, ​ ​ iar ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ reduce ​ ​ complexitatea
acestora, ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ utilizat ​ ​ un ​ ​​ development ​ ​ tool ​ ​ ​ precum ​ ​ NetBeans ​ ​ IDE. ​ ​ Acest ​ ​ tip ​ ​ de ​ ​​ services
u ș urează ​ ​ scrierea ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii ​ ​ ce ​ ​ aplică ​ ​ majoritatea ​ ​ sau ​ ​ chiar ​ ​ toate ​ ​ constrângerile ​ ​ tipului ​ ​ REST,
precum ​ ​​ loose ​ ​ coupling ​ , ​ ​​ scalability ​ ​​ ș i ​ ​​ architectural ​ ​ simplicity ​ .[12]
2.3.6. Java ​ ​ Database ​ ​ Connectivity
Java ​ ​ Database ​ ​ Connectivity ​ ​ (JDBC) ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ interfa ț ă ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ de ​ ​ aplica ț ii ​ ​ care
define ș te ​ ​ modul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ un ​ ​ client ​ ​ poate ​ ​ accesa ​ ​ o ​ ​ bază ​ ​ de ​ ​ date. ​ ​ A ​ ​ fost ​ ​ creată ​ ​ în ​ ​ 1997, ​ ​ iar ​ ​ în ​ ​ prezent
a ​ ​ ajuns ​ ​ la ​ ​ versiunea ​ ​ 4.2. ​ ​ JDBC ​ ​ permite ​ ​ existen ț a ​ ​ multiplelor ​ ​ implementări ​ ​ ș i ​ ​ utilizarea ​ ​ lor ​ ​ de
către ​ ​ aceea ș i ​ ​ aplica ț ie. ​ ​ Conexiunile ​ ​ sale ​ ​ permit ​ ​ crearea ​ ​ ș i ​ ​ executarea ​ ​ de ​ ​​ statements ​ , ​ ​ precum ​ ​ cele
de ​ ​ update ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ SQL: ​ ​ CREATE, ​ ​ INSERT, ​ ​ UPDATE ​ ​ ș i ​ ​ DELETE. ​ ​ Reprezentările ​ ​ acestora ​ ​ de
către ​ ​ JDBC ​ ​ sunt ​ ​ realizate ​ ​ cu ​ ​ ajutorul ​ ​ următoarelor ​ ​ clase:
● statement ​ ​ ​ – ​ ​ este ​ ​ trimis ​ ​ către ​ ​ serverul ​ ​ bazei ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ de ​ ​ fiecare ​ ​ dată
● preparedstatement ​ ​ ​ –
● callablestatement ​ ​​ – ​ ​ utilizat ​ ​ pentru ​ ​ executarea ​ ​ de ​ ​​ stored ​ ​ procedures ​ ​ ​ în ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date
Conexiunile ​ ​ JDBC ​ ​ sunt ​ ​ de ​ ​ obicei ​ ​ administrate ​ ​ prin ​ ​ intermediul ​ ​ unui ​ ​​ connection ​ ​ pool ​ . ​ ​ [13]
În ​ ​ exemplul ​ ​ următor ​ ​ se ​ ​ va ​ ​ vedea ​ ​ cum ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ folosită ​ ​ această ​ ​ interfa ț ă:

public ​ ​ ​​ void ​ ​ ​​ connectareLaBazaDeDate ​ (String ​ ​ utilizator, ​ ​ String ​ ​ parola) ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​ Connection ​ ​ con ​ ​ = ​ ​ DriverManager.getConnection(
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ "jdbc:myDriver:myDatabase" ​ ,
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ utilizator,
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ parola);

​ ​​ ​​ ​​ ​ Statement ​ ​ stmt ​ ​ = ​ ​ con.createStatement();
​ ​​ ​​ ​​ ​ ResultSet ​ ​ rs ​ ​ = ​ ​ stmt.executeQuery( ​ "SELECT ​ ​ a, ​ ​ b, ​ ​ c ​ ​ FROM ​ ​ TableTest" ​ );

​ ​​ ​​ ​​ ​​ while ​ ​ ​ (rs.next()) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ int ​ ​ ​ x ​ ​ = ​ ​ rs.getInt( ​ "a" ​ );
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ String ​ ​ s ​ ​ = ​ ​ rs.getString( ​ "b" ​ );
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ float ​ ​ ​ f ​ ​ = ​ ​ rs.getFloat( ​ "c" ​ );
​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

16

2.4. COBOL
COmmon ​ ​ Bussiness ​ ​ Orientate ​ ​ Language ​ ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ limbaj ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ apărut ​ ​ în ​ ​ anii ​ ​ 1950
ș i ​ ​ e ​ ​ prescurtat ​ ​ prin ​ ​ acronimul ​ ​ COBOL. ​ ​ Acest ​ ​ limbaj ​ ​ este ​ ​ folosit ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ dezvolta ​ ​ aplica ț ii ​ ​ pe
mainframe. ​ ​ Sintaxa ​ ​ este ​ ​ apropiată ​ ​ limbajului ​ ​ natural ​ ​ în ​ ​ limba ​ ​ engleză.
Când ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ dezvoltat ​ ​ COBOL, ​ ​ tehnologiile ​ ​ cu ​ ​ care ​ ​ suntem ​ ​ obișnuiți ​ ​ nu ​ ​ existau ​ ​ ș i ​ ​ astfel
pentru ​ ​ crearea ​ ​ unui ​ ​ program ​ ​ era ​ ​ nevoie ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ formular ​ ​ special ​ ​ unde ​ ​ se ​ ​ scria ​ ​ programul ​ ​ care ​ ​ era
transformat ​ ​ în ​ ​ foi ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ punch ​ ​ card ​ .

Fig. ​ ​ 2.4.a ​ ​ Punch ​ ​ Card ​ ​ COBOL

Fazele ​ ​ de ​ ​ execuție ​ ​ necesare ​ ​ dezvoltării ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ie ​ ​ COBOL ​ ​ :

● Scrierea ​ ​ programului ​ ​ sursă
Pentru ​ ​ a ​ ​ scrie ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ sursă ​ ​ COBOL ​ ​ folosim ​ ​​ Source ​ ​ Entry ​ ​ Utility ​ ​ (SEU) ​ , ​ ​ un ​ ​ program
instalat ​ ​ pe ​ ​ sistemul ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​​ AS400 ​ . ​ ​ Acesta ​ ​ are ​ ​ o ​ ​ interfață ​ ​ special ​ ​ pregatită ​ ​ ce ​ ​ corespunde ​ ​ cu
standardul ​ ​ COBOL ​ ​ de ​ ​ scriere ​ ​ a ​ ​ codului. ​ ​​ SEU ​ ​ ​ conține ​ ​ ș i ​ ​ un ​ ​ analizator ​ ​ de ​ ​ sintaxă ​ ​ util ​ ​ pentru ​ ​ a
semnaliza ​ ​ erori ​ ​ încă ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ scrierea ​ ​ programului ​ ​ fără ​ ​ a-l ​ ​ compila.

● Compilarea ​ ​ programului
17

Atunci ​ ​ când ​ ​ programul ​ ​ e ​ ​ complet ​ ​ ș i ​ ​ corect ​ ​ sintactic, ​ ​ îl ​ ​ putem ​ ​ compila ​ ​ folosind ​ ​ comanda
de ​ ​ sistem ​ ​​ Create ​ ​ COBOL ​ ​ Program ​ ​ (CRTCBLPGM) ​ . ​ ​ În ​ ​ urma ​ ​ aceste ​ ​ ac ț iuni, ​ ​ un ​ ​ obiect ​ ​ program
executabil ​ ​ ce ​ ​ conține ​ ​ limbaj ​ ​ apropiat ​ ​ sistemului, ​ ​ o ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ generat.

● Etapa ​ ​ de ​ ​ debugging ​ ​ a ​ ​ programului
Sistemul ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​ oferă ​ ​ funcții ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ folosi ​ ​ pentru ​ ​ debug ​ ​ precum: ​ ​​ test ​ ​ library,
breakpoints, ​ ​ traces ​ . ​ ​ Și ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ urmări ​ ​ execuția ​ ​ programului ​ ​ linie ​ ​ cu ​ ​ linie ​ ​ precum ​ ​ ș i ​ ​ se ​ ​ poate
interoga ​ ​ informația ​ ​ din ​ ​ variabilele ​ ​ existente ​ ​ în ​ ​ program, ​ ​ la ​ ​ momentul ​ ​ dat.

● Executarea ​ ​ programului
Un ​ ​ program ​ ​ COBOL ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ executa ​ ​ în ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ moduri, ​ ​ unul ​ ​ dintre ​ ​ acestea ​ ​ este ​ ​ prin
apel ​ ​ făcut ​ ​ dintr-un ​ ​ program ​ ​ scris ​ ​ în ​ ​ limbajul ​ ​​ CL ​ ​ ​ sau ​ ​ dintr-un ​ ​ alt ​ ​ program ​ ​ COBOL ​ ​ ori ​ ​ prin ​ ​ apel
direct ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ utilizator. ​ ​ Atunci ​ ​ când ​ ​ execuția ​ ​ programului ​ ​ s-a ​ ​ încheiat, ​ ​ sistemul ​ ​ oferă ​ ​ controlul
entității ​ ​ care ​ ​ a ​ ​ apelat ​ ​ programul ​ ​ în ​ ​ cauză.

Fig. ​ ​ 2.4.b ​ ​ Formular ​ ​ program ​ ​ COBOL

Limbajul ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ are ​ ​ o ​ ​ structură ​ ​ strictă ​ ​ legată ​ ​ de ​ ​ aranjarea ​ ​ codului ​ ​ în ​ ​ pagină, ​ ​ astfel
încât ​ ​ primele ​ ​ 6 ​ ​ coloane ​ ​ reprezintă ​ ​ identificarea ​ ​ liniei ​ ​ începând ​ ​ cu ​ ​ 000001. ​ ​ Pe ​ ​ coloana ​ ​ 7 ​ ​ se ​ ​ pune
caracter ​ ​ special ​ ​ care ​ ​ face ​ ​ linia ​ ​ respectivă ​ ​ sa ​ ​ fie ​ ​ comentată ​ ​ sau ​ ​ nu. ​ ​ Limbajul ​ ​ nu ​ ​ permite ​ ​ comentarii
18

pe ​ ​ linii ​ ​ multiple. ​ ​ Programul ​ ​ actual ​ ​ începe ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ coloana ​ ​ 8 ​ ​ până ​ ​ la ​ ​ 11 ​ ​ reprezentând ​ ​​ Area ​ ​ A ​ ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ la
11 ​ ​ la ​ ​ 72 ​ ​ reprezentând ​ ​​ Area ​ ​ B ​ . ​ ​ Zona ​ ​ începând ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ coloana ​ ​ 73 ​ ​ până ​ ​ la ​ ​ 80 ​ ​ este ​ ​ folosită ​ ​ în ​ ​ mod
special ​ ​ pentru ​ ​ identificarea ​ ​ programului ​ ​ ș i ​ ​ nu ​ ​ se ​ ​ scrie ​ ​ cod ​ ​ în ​ ​ zona ​ ​ respectivă.
Limbajul ​ ​ COBOL ​ ​ are ​ ​ 4 ​ ​ mari ​ ​ diviziuni ​ ​ în ​ ​ ierarhia ​ ​ sa ​ ​ :

● IDENTIFICATION ​ ​ DIVISION

Conține ​ ​ informații ​ ​ despre ​ ​ program ​ ​ necesare ​ ​ compilatorului. ​ ​ Principalul ​ ​ cuvânt
cheie ​ ​ obligatoriu ​ ​ este ​ ​​ PROGRAM-ID ​ ​ ​ reprezentând ​ ​ numele ​ ​ programului. ​ ​ Alte ​ ​ cuvinte ​ ​ cheie ​ ​ din
această ​ ​ secțiune ​ ​ sunt ​ ​​ AUTHOR ​ , ​ ​​ DATE-WRITTEN ​ .

● ENVIRONMENT ​ ​ DIVISION

În ​ ​ această ​ ​ secțiune ​ ​ este ​ ​ descris ​ ​ mediul ​ ​ unde ​ ​ programul ​ ​ va ​ ​ funcționa. ​ ​ Astfel ​ ​ sunt
izolate ​ ​ aspecte ​ ​ ale ​ ​ programului ​ ​ precum ​ ​​ DECIMAL-POINT ​ ​ IS ​ ​ COMMA ​ ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ schimba ​ ​ cu
ușurință ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ programul ​ ​ rulează ​ ​ pe ​ ​ alt ​ ​ mediu ​ ​ ș i ​ ​ e ​ ​ necesar ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ schimbat ​ ​ punctul ​ ​ zecimal.
Secțiunea ​ ​ este ​ ​ împarțită ​ ​ la ​ ​ rândul ​ ​ ei ​ ​ în ​ ​ două ​ ​ sub-secțiuni:

❖ CONFIGURATION ​ ​ SECTION

Aici ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ configura ​ ​ aspecte ​ ​ legate ​ ​ de ​ ​ virgula ​ ​ numerelor ​ ​ ob ț inute ​ ​ prin ​ ​ comanda
DECIMAL-POINT ​ ​ IS ​ ​ COMMA ​ ​ ​ care ​ ​ specifică ​ ​ clar ​ ​ că ​ ​ numărul ​ ​ 1.234,56 ​ ​ este ​ ​ corect, ​ ​ iar
DECIMAL-POINT ​ ​ IS ​ ​ POINT ​ ​ ​ va ​ ​ avea ​ ​ același ​ ​ număr ​ ​ reprezentat ​ ​ ca ​ ​ 1,234.56.
SYMBOLIC ​ ​ CHARACTERS ​ ​ ​ este ​ ​ opțiunea ​ ​ prin ​ ​ care ​ ​ poți ​ ​ spune ​ ​ sistemului ​ ​ să ​ ​ ofere ​ ​ nume
unor ​ ​ caractere ​ ​ ce ​ ​ nu ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ afișa ​ ​ precum ​ ​ ENTER, ​ ​ linie ​ ​ nouă, ​ ​ TAB.

❖ INPUT-OUTPUT ​ ​ SECTION

În ​ ​ această ​ ​ secțiune ​ ​ sunt ​ ​ scrise ​ ​ fișierele ​ ​ bazei ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ sau ​ ​ a ​ ​ unor ​ ​ fișiere ​ ​ fizice, ​ ​ precum ​ ​ ș i
modul ​ ​ de ​ ​ acces.

19

IDENTIFICATION ​ ​ DIVISION.
PROGRAM-ID. ​ ​ ConfigurationSection.
ENVIRONMENT ​ ​ DIVISION.
CONFIGURATION ​ ​ SECTION.
SPECIAL-NAMES.
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ DECIMAL-POINT ​ ​ IS ​ ​ COMMA.
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ SYMBOLIC ​ ​ CHARACTERS ​ ​​ ​​ ​ ESC ​ ​​ ​ CR ​ ​​ ​ LF
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ ARE ​ ​​ ​​ 28 ​ ​ ​​ ​​ ​​ 14 ​ ​ ​​ ​​ 11.
INPUT-OUTPUT ​ ​ SECTION.
FILE-CONTROL.
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ SELECT ​ ​ StockFile ​ ​ ASSIGN ​ ​ TO ​ ​​ ​​ "C:\Data\Stock.dat"
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ ORGANIZATION ​ ​ IS ​ ​ SEQUENTIAL.

● DATA ​ ​ DIVISION

În ​ ​ această ​ ​ secțiune ​ ​ este ​ ​ descris ​ ​ modul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ lucrează ​ ​ cu ​ ​ datele ​ ​ ș i ​ ​ variabilele ​ ​ de ​ ​ sistem.

❖ FILE ​ ​ SECTION

Aici ​ ​ este ​ ​ descris ​ ​ modul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ datele ​ ​ ajung ​ ​ la ​ ​ program ​ ​ ș i ​ ​ pleacă ​ ​ din ​ ​ program ​ ​ prin ​ ​ acces
la ​ ​ dispozitive ​ ​ periferice ​ ​ de ​ ​ stocare ​ ​ date ​ ​ precum ​ ​ cititoare ​ ​ de ​ ​ carduri, ​ ​ hard ​ ​ disks, ​ ​ CD-uri, ​ ​ DVD-uri,
benzi ​ ​ magnetice.

❖ WORKING-STORAGE ​ ​ SECTION

În ​ ​ acestă ​ ​ sec ț iune ​ ​ se ​ ​ află ​ ​ descrierea ​ ​ variabilelor ​ ​ folosite ​ ​ în ​ ​ program. ​ ​ Orice ​ ​ variabilă
poate ​ ​ fi ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​ alfanumeric ​ ​ ( ​ PIC ​ ​ X) ​ , ​ ​ alfabetic ​ ​ ( ​ PIC ​ ​ A) ​ ​ ​ sau ​ ​ numeric ​ ​ ( ​ PIC ​ ​ 9) ​ . ​ ​ Variabilele ​ ​ se ​ ​ pot
scrie ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ ierarhic ​ ​ punând ​ ​ cifre ​ ​ intre ​ ​ 01 ​ ​ ș i ​ ​ 49 ​ ​ înaintea ​ ​ ei. ​ ​ Ierarhia ​ ​ seamănă ​ ​ cu ​ ​ ce ​ ​ există ​ ​ în
struct ​ ​​ din ​ ​ limbajul ​ ​ C/ ​ C++ ​ ​ ​ ș i ​ ​ poate ​ ​ conține ​ ​ toate ​ ​ tipurile ​ ​ de ​ ​ date ​ .
WORKING-STORAGE ​ ​ SECTION.
01 ​ ​ ​ Student.
​ ​​ ​​ ​​ 02 ​ ​ ​ IdStudent ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​​ 9 ​ ( ​ 4 ​ ).
​ ​​ ​​ ​​ 02 ​ ​ ​ NumeStudent
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ 03 ​ ​ ​ Prenume ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​ X( ​ 10 ​ ).
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ 03 ​ ​ ​ NumeFamilie ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​ X( ​ 10 ​ ).
​ ​​ ​​ ​​ 02 ​ ​ ​ DateNastere
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ 03 ​ ​ ​ Aa ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​​ 9 ​ ( ​ 4 ​ ).
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ 03 ​ ​ ​ Ll ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​​ 99.
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ 03 ​ ​ ​ Zz ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​​ 99.
​ ​​ ​​ ​​ 02 ​ ​ ​ IdCurs ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​ X( ​ 3 ​ ).
​ ​​ ​​ ​​ 02 ​ ​ ​ NotaLicenta ​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ PIC ​ ​​ 9 ​ V99.

20

Student
IdStude
nt NumeStudent DataNastere Id
Curs Nota
Licen
ta Prenume NumeFamilie Aa Ll Zz
1 2 3 4 S i l v i u M a t e i 1 9 9 2 0 1 2 3 L 4 5 9 6 7

Înregistrarea ​ ​ Student ​ ​ este ​ ​ compusă ​ ​ din ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ subcomponente ​ ​ ce ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ referențiate
independent. ​ ​ Putem ​ ​ afișa ​ ​ data ​ ​ nașterii ​ ​ folosind ​ ​ următorul ​ ​ cod: ​ ​ DISPLAY ​ ​ DataNa ș tere ​ ​ ș i ​ ​ va ​ ​ afișa
1920123. ​ ​ Comanda ​ ​ DISPLAY ​ ​ Student ​ ​ va ​ ​ afișa ​ ​ întreaga ​ ​ informație ​ ​ existentă ​ ​ în ​ ​ toate
subcomponentele ​ ​ variabilei ​ ​ pe ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ rând ​ ​ (completat ​ ​ cu ​ ​ spațiu ​ ​ ș i ​ ​ 0 ​ ​ acolo ​ ​ unde ​ ​ căsuțele ​ ​ din
memorie ​ ​ sunt ​ ​ libere ​ ​ pentru ​ ​ caractere, ​ ​ respectiv ​ ​ numere) ​ ​ : ​ ​ ‘1234Silviu ​ ​​ ​​ ​​ ​ Matei
19920123L45967’.

❖ LINKAGE ​ ​ SECTION

Programele ​ ​​ COBOL ​ ​ ​ pot ​ ​ avea ​ ​ parametrii ​ ​ ș i ​ ​ aceștia ​ ​ se ​ ​ descriu ​ ​ în ​ ​ zona ​ ​ aceasta ​ ​ de ​ ​ cod.
Cuvântul ​ ​ cheie ​ ​ folosit ​ ​ este ​ ​​ USING.
LINKAGE ​ ​ SECTION.
01 ​ ​ ​ ValueToAdd PIC ​ ​​ 99.
PROCEDURE ​ ​ DIVISION ​ ​ USING ​ ​ ValueToAdd.

❖ REPORT ​ ​ SECTION

În ​ ​ zona ​ ​ aceasta ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ defini ​ ​ raportări ​ ​ din ​ ​ diferite ​ ​ fișiere ​ ​ ș i ​ ​ modul ​ ​ cum ​ ​ acestea ​ ​ vor ​ ​ arăta.

● PROCEDURE ​ ​ DIVISION

Această ​ ​ secțiune ​ ​ de ​ ​ cod ​ ​ cuprinde ​ ​ majoritatea ​ ​ programului. ​ ​ Con ț ine ​ ​ partea ​ ​ logică ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ a
programului.[15]

2.4.1. COBOL ​ ​ ILE
COBOL ​ ​ ILE ​ ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ extensie ​ ​ a ​ ​ limbajului ​ ​​ COBOL ​ ​ ​ ș i ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ dezvoltat ​ ​ să ​ ​ îmbunătățească
performanța ​ ​ programării ​ ​ modulare. ​ ​ Acest ​ ​ nou ​ ​ modul ​ ​ aduce ​ ​ un ​ ​ nou ​ ​ compilator, ​ ​ un ​ ​ nou ​ ​ translator
optimizat ​ ​ ș i ​ ​ facilități ​ ​ de ​ ​ legături ​ ​ ( ​ binding) ​ . ​ ​ Rezultatul ​ ​ compilării ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ doar ​ ​ un ​ ​ simplu ​ ​ obiect ​ ​ ci
21

un ​ ​ modul. ​ ​ Un ​ ​ modul ​ ​ conține ​ ​ proceduri ​ ​ ce ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ apelate ​ ​ ca ​ ​ puncte ​ ​ de ​ ​ intrare ​ ​ cu ​ ​ parametrii ​ ​ sau ​ ​ nu,
ș i ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ executabil, ​ ​ în ​ ​ schimb ​ ​ fiecare ​ ​ modul ​ ​ conține ​ ​ programe. ​ ​ Un ​ ​ program ​ ​ are ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ punct
de ​ ​ intrare ​ ​ ș i ​ ​ e ​ ​ apelat ​ ​ dinamic. ​ ​ În ​ ​ modul ​ ​ pot ​ ​ exista ​ ​ diferite ​ ​ programe ​ ​ scrise ​ ​ în ​ ​ diferite ​ ​ limbaje ​ ​ de
programare. ​ ​ Acest ​ ​ sistem ​ ​ este ​ ​ observat ​ ​ ș i ​ ​ în ​ ​ alte ​ ​ sisteme ​ ​ de ​ ​ operare ​ ​ :

ILE Windows Linux
După ​ ​ compilare *.MODULE *.obj *.o
Bind ​ ​ prin ​ ​ copiere *.PGM *.exe *
Bind ​ ​ prin ​ ​ referință *.SRVPGM *.dll *.so

2.5. REST
Representational ​ ​ State ​ ​ Transfer ​ ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ stil ​ ​ arhitectural ​ ​ ce ​ ​ ajută ​ ​ la ​ ​ crearea, ​ ​ men ț inerea,
recuperarea ​ ​ ș i ​ ​ ș tergerea ​ ​ de ​ ​ resurse. ​ ​ Este ​ ​ bazat ​ ​ pe ​ ​ standardele ​ ​ web ​ ​ ș i ​ ​ protocolul ​ ​ HTTP ​ ​ ș i ​ ​ a ​ ​ fost
prima ​ ​ oară ​ ​ descris ​ ​ în ​ ​ anul ​ ​ 2000 ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ Roy ​ ​ Fielding. ​ ​ Metodele ​ ​ HTTP ​ ​ utilizate ​ ​ de ​ ​ către
arhitectura ​ ​ REST ​ ​ sunt:
● PUT ​ ​ – ​ ​ creează ​ ​ o ​ ​ nouă ​ ​ resursă
● GET ​ ​ – ​ ​ define ș te ​ ​​ reading ​ ​ acces ​ ​ ​ al ​ ​ resursei ​ ​ fără ​ ​ efecte ​ ​ adeverse
● POST ​ ​ – ​ ​ updatează ​ ​ o ​ ​ resursă ​ ​ existentă ​ ​ sau ​ ​ creează ​ ​ una ​ ​ nouă
● DELETE ​ ​ – ​ ​ ș terge ​ ​ resursa.
Mesajele ​ ​ transmise ​ ​ sunt ​ ​ în ​ ​ format ​ ​ XML ​ ​ sau ​ ​ JSON. ​ ​ Arhitectura ​ ​ acestul ​ ​ stil ​ ​ impune
scrierea ​ ​ serviciilor ​ ​ în ​ ​ resursa ​ ​ URL. ​ ​ Fiecare ​ ​ modul ​ ​ este ​ ​ independent ​ ​ și ​ ​ nu ​ ​ menține ​ ​ o ​ ​ sesiune ​ ​ a
sistemului. ​ ​ Folosind ​ ​ modulele ​ ​ independent, ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ reutiliza ​ ​ cu ​ ​ ușurință.
Principalele ​ ​ caracteristici ​ ​ ale ​ ​ acestui ​ ​ stil ​ ​ reprezintă ​ ​ :
● Arhitectură ​ ​ orientată ​ ​ spre ​ ​ client
Separarea ​ ​ entităților ​ ​ precum ​ ​ datele ​ ​ și ​ ​ interfața ​ ​ de ​ ​ utilizare ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ pas ​ ​ important
pentru ​ ​ portabilitatea ​ ​ aplicației. ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ permite ​ ​ separarea ​ ​ pe ​ ​ componente ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ dezvolta
independent.
● Statelessness
22

Fiecare ​ ​ cerere ​ ​ făcută ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ client ​ ​ către ​ ​ server ​ ​ este ​ ​ independentă ​ ​ și ​ ​ conține ​ ​ suficiente
informații ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ furniza ​ ​ un ​ ​ rezultat. ​ ​ Sesiunea ​ ​ unui ​ ​ client ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ reținută ​ ​ și ​ ​ utilizată ​ ​ în ​ ​ partea
aceasta ​ ​ de ​ ​ cod ​ ​ ci ​ ​ mutată ​ ​ de ​ ​ exemplu ​ ​ într-o ​ ​ bază ​ ​ de ​ ​ date.
● Sistem ​ ​ de ​ ​ cache
Clienții ​ ​ pot ​ ​ să ​ ​ păstreze ​ ​ în ​ ​ memoria ​ ​ internă ​ ​ răspunsurile ​ ​ anumitor ​ ​ cereri. ​ ​ De ​ ​ aceea
resursele ​ ​ REST ​ ​ trebuies ​ ​ definite ​ ​ clar ​ ​ ca ​ ​ fiind ​ ​ permise ​ ​ să ​ ​ rămână ​ ​ în ​ ​ memoria ​ ​ clienților ​ ​ sau ​ ​ nu.
Utilitatea ​ ​ memoriei ​ ​​ cache ​ ​ ​ determină ​ ​ un ​ ​ apel ​ ​ în ​ ​ minus ​ ​ către ​ ​ server ​ ​ și ​ ​ implicit ​ ​ salvează ​ ​ timp
deoarece ​ ​ citirea ​ ​ din ​ ​ memoria ​ ​ locală ​ ​ este ​ ​ mai ​ ​ rapidă.
● Sistem ​ ​ modular
Modularitatea ​ ​ sistemului ​ ​ oferă ​ ​ posibilitatea ​ ​ apariției ​ ​ de ​ ​ straturi ​ ​ adiționale, ​ ​ de ​ ​ exemplu ​ ​ un
strat ​ ​ de ​ ​ securitate ​ ​ interpus ​ ​ între ​ ​ client ​ ​ și ​ ​ server ​ ​ ce ​ ​ validează ​ ​ autenticitatea ​ ​ și ​ ​ siguranța ​ ​ datelor.
● Interfa ț ă ​ ​ unifor mă
O ​ ​ arhitectură ​ ​ REST ​ ​ trebuie ​ ​ să ​ ​ conțină ​ ​ resursa ​ ​ identificată ​ ​ în ​ ​ cerere, ​ ​ exemplu ​ ​ direct ​ ​ în
URI ​ ​ format ​ ​ de ​ ​ cerere. ​ ​ Este ​ ​ importantă ​ ​ folosirea ​ ​​ metadata ​ ​ ​ atașată ​ ​ cererii. ​ ​ Fiecare ​ ​ mesaj ​ ​ conține
suficiente ​ ​ informații ​ ​ ce ​ ​ pot ​ ​ exista ​ ​ și ​ ​ în ​ ​ tipuri ​ ​ media ​ ​ din ​ ​ internet ​ ​ ( ​ MIME ​ ​ type ​ ).[16]
2.6. Jython
Jython ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ limbaj ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ bazat ​ ​ pe ​ ​ limbajul ​ ​ Python, ​ ​ dar ​ ​ care ​ ​ e ​ ​ capabil ​ ​ să ​ ​ ruleze
pe ​ ​ o ​ ​ ma ș ină ​ ​ virtuală ​ ​ Java. ​ ​ Pe ​ ​ principalele ​ ​ module ​ ​ mo ș tenite ​ ​ din ​ ​ Python ​ ​ în ​ ​ limbajul ​ ​ Jython
se ​ ​ pot ​ ​ include ​ ​ ș i ​ ​ clase ​ ​ Java. ​ ​ Odată ​ ​ compilat ​ ​ acesta ​ ​ este ​ ​ transformat ​ ​ în ​ ​ Java ​ ​ bytecode. ​ ​ Se
folose ș te ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ special ​ ​ ca ​ ​ un ​ ​ limbaj ​ ​ de ​ ​ configurare ​ ​ pentru ​ ​ următoarele ​ ​ servere[17] ​ ​ :
● JBoss
● wsadmin ​ ​ – ​ ​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server
● ZK
● DMelt
2.7. XML
XML ​ ​ ( ​ eXtensible ​ ​ Markup ​ ​ Language ​ ) ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ creat ​ ​ pentru ​ ​ stocarea ​ ​ ș i ​ ​ transportul ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ ș i
este ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ ce ​ ​ define ș te ​ ​ un ​ ​ set ​ ​ de ​ ​ reguli ​ ​ pentru ​ ​ codarea ​ ​ documentelor ​ ​ într-un ​ ​ format ​ ​ ce ​ ​ poate
fi ​ ​ descifrat ​ ​ atât ​ ​ de ​ ​ persoane, ​ ​ cât ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ calculatoare. ​ ​ Design-ul ​ ​ XML ​ ​ pune ​ ​ accent ​ ​ pe ​ ​​ simplicity ​ ,
generality ​ ​​ ș i ​ ​​ usability ​ ​​ ș i, ​ ​ de ș i ​ ​ se ​ ​ focusează ​ ​ pe ​ ​ documente, ​ ​ limbajul ​ ​ este ​ ​ utilizat ​ ​ preponderent
pentru ​ ​ reprezentarea ​ ​ de ​ ​ structuri ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ arbitrare ​ ​ precum ​ ​ cele ​ ​ utilizate ​ ​ în ​ ​​ web ​ ​ services ​ .
23

Prin ​ ​ intermediul ​ ​ XML ​ ​ au ​ ​ fost ​ ​ dezvoltate ​ ​ multiple ​ ​ documente ​ ​ precum ​ ​​ ​​ RSS ​ , ​ ​​ Atom ​ , ​ ​​ SOAP ​ ,
SVG ​ ​ ​ ș i ​ ​​ ​ XHTML ​ . ​ ​​ Key ​ ​ constructs ​ ​​ ale ​ ​ acestui ​ ​ limbaj ​ ​ sunt:
● characters ​ : ​ ​ un ​ ​ document ​ ​ XML ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ ș ir ​ ​ de ​ ​ caractere
● processor ​ ​​ ș i ​ ​​ ​ ​ application ​ : ​ ​ primul ​ ​ analizează ​ ​ macheta ​ ​ ș i ​ ​ trimite ​ ​ informa ț ia
structurată ​ ​ către ​ ​​ application
● markup ​ ​​ ș i ​ ​​ ​ ​ content ​ : ​ ​ reprezintă ​ ​ cateegoriile ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ sunt ​ ​ împăr ț ite ​ ​ caracterele
dintr-un ​ ​ document ​ ​ XML
● tag ​ : ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ machetă ​ ​ care ​ ​ începe ​ ​ cu ​ ​​ ​ < ​ ​ ș i ​ ​ se ​ ​ termină ​ ​ cu ​ ​​ ​ > ​ ​ ș i ​ ​ este ​ ​ de ​ ​ 3 ​ ​ feluri:
start-tag ​ , ​ ​​ end-tag ​ ​ ​ ș i ​ ​​ empty-element ​ ​ tag
● element ​ : ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ componentă ​ ​ logică ​ ​ din ​ ​ document ​ ​ care ​ ​ fie ​ ​ începe ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​​ start-tag ​ ​ ​ ș i
se ​ ​ termină ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​​ end-tag ​ ​ ​ de ​ ​ acela ș i ​ ​ fel, ​ ​ fie ​ ​ este ​ ​ formată ​ ​ doar ​ ​ dintr-un
empty-element ​ ​ tag ​ .
● attribute ​ : ​ ​ este ​ ​ un ​ ​​ markup ​ ​ construct ​ ​ ​ ce ​ ​ consistă ​ ​ într-o ​ ​ pereche ​ ​ nume-valoare ​ ​ care
există ​ ​ într-un ​ ​​ start-tag ​ ​ ​ sau ​ ​ un ​ ​​ empty-element ​ ​ tag
● XML ​ ​ declaration ​ : ​ ​ oferă ​ ​ informa ț ii ​ ​ despre ​ ​ documente.
Există ​ ​ două ​ ​ versiuni ​ ​ de ​ ​ XML, ​ ​ prima ​ ​ fiind ​ ​ dezvoltată ​ ​ în ​ ​ 1998 ​ ​ (XML ​ ​ 1.0), ​ ​ iar ​ ​ a ​ ​ doua ​ ​ în
2004 ​ ​ (XML ​ ​ 1.1).[18]

2.8. XSD
XSD ​ ​ (XML ​ ​ Schema ​ ​ Definition) ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ recomandare ​ ​ a ​ ​ World ​ ​ Wide ​ ​ Web ​ ​ Consortium
(W3C) ​ ​ care ​ ​ specifică ​ ​ modul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ trebuie ​ ​ descrise ​ ​ elementele ​ ​ dintr-un ​ ​ document ​ ​ XML. ​ ​ De
asemenea ​ ​ XSD ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ utilizat ​ ​ ș i ​ ​ pentru ​ ​ generarea ​ ​ de ​ ​ documente ​ ​ XML ​ ​ care ​ ​ sunt ​ ​ tratate ​ ​ drept
obiecte ​ ​ de ​ ​ programare. ​ ​​ Schema ​ ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ reprezentare ​ ​ abstractă ​ ​ a ​ ​ caracteristicilor ​ ​ unui ​ ​ obiect ​ ​ ș i ​ ​ a
rela ț iilor ​ ​ sale ​ ​ cu ​ ​ alte ​ ​ obiecte. ​ ​​ XSD ​ ​ Schema ​ ​​ este ​ ​ interrela ț ia ​ ​ dintre ​ ​ atributele ​ ​ ș i ​ ​ elementele ​ ​ unui
obiect ​ ​ XML. ​ ​ Procesul ​ ​ creării ​ ​ acesteia ​ ​ presupune ​ ​ analiza ​ ​ structurii ​ ​ documentului ​ ​ ș i ​ ​ definirea
fiecărui ​ ​ element ​ ​ structural.
24

Printre ​ ​ avantajele ​ ​ utilizării ​ ​ XSD ​ ​ fa ț ă ​ ​ de ​ ​ XML ​ ​ men ț ionăm: ​ ​​ Document ​ ​ Type ​ ​ Definition
(DTD) ​ ​ ș i ​ ​​ ​ ​ Simple ​ ​ Obje ct ​ ​ XML ​ ​​ (SOX). ​ ​ De ​ ​ asemenea, ​ ​ printre ​ ​ dezavantaje ​ ​ amintim ​ ​ complexitatea
acestuia, ​ ​ lipsa ​ ​ unui ​ ​ format ​ ​ descriptiv ​ ​ matematic ​ ​ ș i ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ oferă ​ ​ suport ​ ​ limitat ​ ​ content-ului
unordered ​ . ​ ​ [19]
2.9. PCML
PCML ​ ​ reprezinta ​ ​ acronimul ​ ​ pentru ​ ​​ Program ​ ​ Call ​ ​ Markup ​ ​ Language ​ , ​ ​ acesta ​ ​ este ​ ​ un ​ ​ XML
generat ​ ​ dintr-o ​ ​ sursa ​ ​ Cobol ​ ​ prin ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ exportă ​ ​ structura ​ ​ parametrilor ​ ​ de ​ ​ intrare ​ ​ din ​ ​ programul
Cobol. ​ ​ Această ​ ​ structură ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ folosi ​ ​ în ​ ​ programe ​ ​ Java ​ ​ u ș urând ​ ​ lucrul ​ ​ cu ​ ​ date ​ ​ deoarece ​ ​ este ​ ​ o
rela ț ie ​ ​ 1 ​ ​ la ​ ​ 1 ​ ​ între ​ ​ parametrii ​ ​ programului ​ ​​ COBOL ​ ​ ​ ș i ​ ​ aplica ț ia ​ ​ Java ​ ​ unde ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ completa
parametrii ​ ​ după ​ ​ regulile ​ ​ din ​ ​ fi ș ierul ​ ​ PCML.[20]
Parametrii ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ de ​ ​ următoarele ​ ​ tipuri ​ ​ principale: ​ ​​ char, ​ ​ int, ​ ​ packed, ​ ​ zoned, ​ ​ float, ​ ​ byte,
struct ​ . ​ ​ Fiecare ​ ​ există ​ ​ într-o ​ ​ structură ​ ​ definită ​ ​ prin ​ ​ atributul ​ ​​ usage ​ ​​ ca ​ ​ fiind:

● inherit ​ ​​ ​ ​ – ​ ​ proprietatea ​ ​​ usage ​ ​ ​ este ​ ​ moștenită ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ nodul ​ ​ părinte ​ ​ structurii; ​ ​ dacă
acesta ​ ​ nu ​ ​ există ​ ​​ ​ va ​ ​ avea ​ ​ proprietatea ​ ​​ inputoutput
● input ​ ​ – ​ ​ ​ acesta ​ ​ indică ​ ​ elementele ​ ​ din ​ ​ structură; ​ ​ se ​ ​ folose ș te ​ ​ doar ​ ​ pentru ​ ​ intrare ​ ​ în
programul ​ ​ apelat
● output ​ ​​ – ​ ​ proprietatea ​ ​ inversă ​ ​ celei ​ ​ de ​ ​​ input ​ ​ ​ prin ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ specifică ​ ​ faptul ​ ​ că
parametrii ​ ​ sunt ​ ​ folosiți ​ ​ la ​ ​ rezultatul ​ ​ apelului
● inputoutput ​ ​​ – ​ ​ reprezintă ​ ​ structura ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ elementele ​ ​ sale ​ ​ sunt ​ ​ populate ​ ​ atât ​ ​ din
exterior ​ ​ înainte ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ apelat ​ ​ programul ​ ​​ COBOL ​ , ​ ​ cât ​ ​ și ​ ​ în ​ ​ interiorul ​ ​ programului
COBOL ​ ​ ​ alterând ​ ​ informația ​ ​ în ​ ​ interior.
2.10. jQuery
jQuery ​ ​ ​ este ​ ​ un ​ ​​ framework ​ ​ ​​ cross-platform ​ ​​ web ​ ​ ce ​ ​ ajută ​ ​ dezvoltatorii ​ ​ să ​ ​ creeze ​ ​ aplicații
web ​ ​ client ​ ​ mult ​ ​ mai ​ ​ ușor. ​ ​​ ​ Necesitatea ​ ​ apariției ​ ​ unui ​ ​ astfel ​ ​ de ​ ​ framework ​ ​ a ​ ​ apărut ​ ​ ca ​ ​ o ​ ​ consecință
a ​ ​ diferitelor ​ ​ implementări ​ ​ din ​ ​ programele ​ ​​ browser ​ ​​ existente: ​ ​​ WebKit, ​ ​ Gecko, ​ ​ Microsoft ​ .
Acest ​ ​ framework ​ ​ poate ​ ​ selecta ​ ​ elemente ​ ​ DOM, ​ ​ management ​ ​ de ​ ​ evenimente, ​ ​ apeluri
AJAX ​ ​ sau ​ ​ poate ​ ​ crea ​ ​ animații. ​ ​ Fiecare ​ ​ componentă ​ ​ este ​ ​ descrisă ​ ​ în ​ ​ framewrork ​ ​ pentru ​ ​ toate
25

tipurile ​ ​ de ​ ​ browser ​ ​ existente, ​ ​ astfel ​ ​ programatorul ​ ​ folosește ​ ​ librăria ​ ​ fără ​ ​ a ​ ​ se ​ ​ preocupa ​ ​ cu
variațiile ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ fiecare ​ ​ browser.[21]
Un ​ ​ exemplu ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​​ gradient ​ ​ ​ în ​ ​ CSS ​ ​ pentru ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ tipuri ​ ​ de ​ ​ browser ​ ​ :

cod ​ ​ CSS Browser
-webkit-gradient WebKit ​ ​ verbose
-webkit-linear-gradient ​ ​ ;
webkit-radial-gradient WebKit ​ ​ după ​ ​ revizie ​ ​ standard
linear-gradient ​ ​ ; ​ ​ radial-gradient W3C ​ ​ CSS3 ​ ​ standard
-ns-linear-gradient ​ ​ ; ​ ​ -ms-radial-gradient Microsoft ​ ​ implementare ​ ​ W3C ​ ​ standard
filler ​ ​ ; ​ ​ -ms-filler Microsoft ​ ​ propria ​ ​ implementare
-moz-linear-gradient ​ ​ ; ​ ​ -moz-radial-gradient Mozilla ​ ​ implementare
-o-linear-gradient ​ ​ ; ​ ​ -o-radial-gradient Google ​ ​ WebKit

Principalele ​ ​ principii ​ ​ de ​ ​ dezvoltare ​ ​ ale ​ ​ framework-ului ​ ​​ jQuery ​ ​ ​ :
● Eliminarea ​ ​ incompatililităților ​ ​ versiunilor ​ ​ diferite ​ ​ de ​ ​ browser ​ ​​ (cross-browser ​ )
● Separarea ​ ​ codului ​ ​ JavaScript ​ ​ de ​ ​ codul ​ ​ HTML
● Claritate ​ ​ și ​ ​ funcții ​ ​ înlănțuite
● Extensibilitatea ​ ​ prin ​ ​ atașarea ​ ​ de ​ ​ noi ​ ​ plugin-uri.
Ultima ​ ​ versiune ​ ​ stabilă ​ ​ este ​ ​ 3.2.1 ​ ​ publicată ​ ​ pe ​ ​ 20 ​ ​ martie ​ ​ 2017.
2.11. Bootstrap
Bootstrap ​ ​​ este ​ ​ un ​ ​ framework ​ ​ pentru ​ ​ design ​ ​ pagini ​ ​ web ​ ​​ open-source ​ ​ ​ ce ​ ​ cuprinde ​ ​ cod
HTML ​ ​ și ​ ​ CSS ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ unor ​ ​ template-uri ​ ​ pentru ​ ​ componente ​ ​ precum ​ ​ butoane, ​ ​ formulare,
tabele. ​ ​ Fiecare ​ ​ componentă ​ ​ în ​ ​ parte ​ ​ este ​ ​ descrisă ​ ​ pentru ​ ​ toate ​ ​ tipurile ​ ​ de ​ ​ browsere ​ ​ existente,
facilitând ​ ​ scrierea ​ ​ unui ​ ​ design ​ ​​ corss-browser. ​ [22]
​ ​​ ​ Versiunea ​ ​ stabilă ​ ​ 3.3.7 ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ publicată ​ ​ pe ​ ​ 25 ​ ​ iulie ​ ​ 2016 ​ ​ și ​ ​ are ​ ​ următoarele ​ ​ caracteristici:
● Design ​ ​ responsive ​ ​ – ​ ​ fiecare ​ ​ componentă ​ ​ descrisă ​ ​ cu ​ ​ ajutorul ​ ​ framework-ului ​ ​ este
independentă ​ ​ de ​ ​ ecranul ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ este ​ ​ afișat ​ ​ deoarece ​ ​ designul ​ ​ odată ​ ​ scris ​ ​ se
adaptează ​ ​ rezoluției ​ ​ ecranului. ​ ​ Programatorii ​ ​ scriu ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ design ​ ​ și ​ ​ obțin ​ ​ pagini
26

care ​ ​ se ​ ​ comportă ​ ​ asemănător ​ ​ chiar ​ ​ și ​ ​ pe ​ ​ platforme ​ ​ mobile. ​ ​ Ajustarea
componentelor ​ ​ este ​ ​ dinamică ​ ​ în ​ ​ pagină.
● Componente ​ ​ reutilizabile
● Integrarea ​ ​ cu ​ ​​ jQuery ​ ​​ – ​ ​ preia ​ ​ o ​ ​ parte ​ ​ din ​ ​ componentele ​ ​ existente ​ ​ în ​ ​ librăria ​ ​ ​ jQuery
pentru ​ ​ componente ​ ​ adiționale ​ ​ precum ​ ​​ carousels, ​ ​ dialog ​ ​ boxes, ​ ​ tooltips ​ . ​ ​ De
asemenea ​ ​ extinde ​ ​ și ​ ​ alte ​ ​ funcționalități ​ ​ precum ​ ​ funcția ​ ​ de ​ ​ ​ auto-complete ​ .

27

Capitolul ​ ​ II ​ ​ – ​ ​ No ț iuni ​ ​ teoretice
1. XML ​ ​ Databases
IBM ​ ​ DB2 ​ ​ 9 ​ ​ pentru ​ ​ Linux, ​ ​ UNIX ​ ​ ș i ​ ​ Microsoft ​ ​ Windows ​ ​ marchează ​ ​ o ​ ​ nouă ​ ​ etapă
în
evolu ț ia ​ ​ serverelor ​ ​ de ​ ​ date. ​ ​ IBM ​ ​ este ​ ​ lider ​ ​ în ​ ​ industria ​ ​ de ​ ​ data ​ ​ management ​ ​ datorită ​ ​ dezvoltării ​ ​ de
tehnologie ​ ​ inovativă. ​ ​ Aceasta ​ ​ transformă ​ ​ modalitatea ​ ​ prin ​ ​ care ​ ​ informa ț ia ​ ​ XML ​ ​ este ​ ​ administrată
pentru ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ ob ț ine ​ ​​ maximum ​ ​ return ​ ​​ în ​ ​ timp ​ ​ ce ​ ​ XML ​ ​ este ​ ​ integrat ​ ​ cu ​ ​ u ș urin ț ă ​ ​ cu ​ ​​ relational
data ​ . ​ ​ Astfel, ​ ​​ data ​ ​ services ​ ​ ​ ating ​ ​ nivele ​ ​ noi ​ ​ prin ​ ​ reducerea ​ ​ costurilor, ​ ​ livrarea ​ ​ de ​ ​ agilitate ​ ​ mult ​ ​ mai
bună ​ ​ ș i ​ ​ îmbunătă ț irea ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ insight. ​ ​ Astfel, ​ ​ DB2 ​ ​ 9 ​ ​ devin e ​ ​ un ​ ​ ingredient ​ ​ esen ț ial ​ ​ a
infrastructurii ​ ​​ information-as-a-service ​ .
Tehnologia ​ ​ XML ​ ​ a ​ ​ devenit ​ ​ universală ​ ​ în ​ ​ toate ​ ​ sectoarele ​ ​ ș i ​ ​ toate ​ ​ domeniile, ​ ​ făcând ​ ​ apel ​ ​ la
versatilitatea ​ ​ ș i ​ ​ neutral itatea ​ ​ cu ​ ​ care ​ ​ face ​ ​ schimb ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ prin ​ ​ intermediul ​ ​ diverselor ​ ​ device-uri,
aplica ț ii ​ ​ ș i ​ ​ sisteme ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ diferi ț i ​ ​ vendori. ​ ​ Aceste ​ ​ caracteristici ​ ​ împreună ​ ​ cu ​ ​ u ș urin ț a ​ ​ cu ​ ​ care
această ​ ​ bază ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ în ț elege ​ ​ natura ​ ​​ self-describing ​ , ​ ​ abilitatea ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ manevra ​ ​ date ​ ​ structurate,
semi-structurate ​ ​ sau ​ ​ nestructurate ​ ​ ș i ​ ​ suport ​ ​ pentru ​ ​ Unicode, ​ ​ au ​ ​ reu ș it ​ ​ să ​ ​ transforme ​ ​ XML ​ ​ într-un
standard ​ ​ universal ​ ​ pentru ​ ​ schimb ​ ​ de ​ ​ date.
Astăzi, ​ ​ fiecare ​ ​ companie ​ ​ întâlne ș te ​ ​ XML ​ ​ într-o ​ ​ formă ​ ​ sau ​ ​ alta ​ ​ deoarece ​ ​ cantitatea ​ ​ de ​ ​ date
XML ​ ​ cre ș te ​ ​ din ​ ​ ce ​ ​ în ​ ​ ce ​ ​ mai ​ ​ rapid. ​ ​ De ​ ​ altfel, ​ ​ conform ​ ​ unor ​ ​ studii, ​ ​ acest ​ ​ tip ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ cre ș te ​ ​ de ​ ​ două
ori ​ ​ mai ​ ​ rapid ​ ​ decât ​ ​ cea ​ ​ tradi ț ională, ​ ​ factorii ​ ​ fiind: ​ ​ industria ​ ​ XML-based ​ ​ ș i ​ ​ standarde ​ ​ de ​ ​ date, ​ ​ SOA
(Service-oriented ​ ​ Architecture) ​ ​ ș i ​ ​ Web ​ ​ Services, ​ ​ tehnologii ​ ​ 2.0 ​ ​ precum ​ ​ XML ​ ​​ feeds ​ ​ ​ ș i ​ ​​ syndication
services ​ .
Aproape ​ ​ fiecare ​ ​ industrie ​ ​ are ​ ​ multiple ​ ​ standarde ​ ​ bazate ​ ​ pe ​ ​ XML ​ ​ ș i ​ ​ există, ​ ​ de ​ ​ asemenea,
numeroase ​ ​ standarde ​ ​​ cross-industry ​ . ​ ​ Mai ​ ​ jos ​ ​ pute ț i ​ ​ găsi ​ ​ câteva ​ ​ câteva ​ ​ exemple ​ ​ de ​ ​ astfel ​ ​ de
standarde:

● ACORD ​ ​ – ​ ​ XML ​ ​ pentru ​ ​ Industria ​ ​ de ​ ​ Asigurări ​ ​ (http://www.acord.org/)
● FPML ​ ​ – ​ ​ Produse ​ ​ Financiare ​ ​ ( ​ http://www.fpml.org/ ​ )
● HL7 ​ ​ – ​ ​ Sănătate ​ ​ ( ​ http://www.hl7.org/ ​ )
28

● IFX ​ ​ – ​ ​ Schimb ​ ​ Financiar ​ ​ Interactiv ​ ​ ( ​ http://www.ifxforum.org/ ​ )
● IXRetail ​ ​ – ​ ​ Standard ​ ​ pentru ​ ​ Retail ​ ​ Operation ​ ​ ( ​ http://www.nrf-arts.org/ ​ )
● XBRL ​ ​ – ​ ​ Business ​ ​ Reporting ​ ​ / ​ ​ Accounting ​ ​ ( ​ http://www.xbrl.org/ ​ )
● NewsML ​ ​ – ​ ​ Ș tiri ​ ​ / ​ ​ Publica ț ii ​ ​ (http://www .newsml.org/).

Aceste ​ ​ standarde ​ ​ facilitează ​ ​ scopurile ​ ​ precum ​ ​ schimbul ​ ​ de ​ ​ informa ț ii ​ ​ dintre ​ ​ jucători
diferi ț i ​ ​ din ​ ​ aceste ​ ​ industrii ​ ​ ș i ​ ​ intermediari, ​ ​ defini ț iile ​ ​ datelor ​ ​ pentru ​ ​ opera ț iuni ​ ​ în ​ ​ desfă ș urare ​ ​ ș i
specifica ț ii ​ ​ legate ​ ​ de ​ ​ documente. ​ ​ Din ​ ​ ce ​ ​ în ​ ​ ce ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ companii ​ ​ adoptă ​ ​ acest ​ ​ standarde ​ ​ XML
pentru ​ ​ a ​ ​ se ​ ​ men ț ine ​ ​ competitive, ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ îmbunătă ț i ​ ​ eficien ț a, ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ comunica ​ ​ cu ​ ​ parteneri
sau ​ ​ supplieri ​ ​ ș i ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ rezolva ​ ​ task-uri ​ ​ zilnice.
Framework-urile ​ ​ ș i ​ ​ deployment-urile ​ ​ services-based ​ ​ se ​ ​ bucură ​ ​ de ​ ​ o ​ ​ popularitate ​ ​ în
cre ș tere, ​ ​ demonstrând ​ ​ capacitatea ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ integra ​ ​ sisteme, ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ permite ​ ​ reutilizarea ​ ​ de ​ ​ resurse ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ a
răspunde ​ ​ rapid ​ ​ la ​ ​ condi ț iile ​ ​ schimbătoare ​ ​ de ​ ​ pia ț ă, ​ ​ astfel ​ ​ permi ț ând ​ ​ companiilor ​ ​ să
economisească ​ ​ bani ​ ​ ș i ​ ​ să ​ ​ î ș i ​ ​ îmbunătă ț ească ​ ​ competitivitatea. ​ ​ În ​ ​ arhitecturile ​ ​ services-based,
consumatorii ​ ​ ș i ​ ​ provid erii ​ ​ de ​ ​ servicii ​ ​ schimbă ​ ​ informa ț ii ​ ​ prin ​ ​ intermediul ​ ​ mesajelor, ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ rezumă
la ​ ​ XML. ​ ​ Astfel, ​ ​ XML ​ ​ poate ​ ​ oferi ​ ​ suport ​ ​ în ​ ​ SOA ​ ​ precum ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ observa ​ ​ în ​ ​ figura ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ jos. ​ ​ În
acest ​ ​ fel, ​ ​ hotărârea ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ vedea ​ ​ informa ț iile ​ ​ drept ​ ​ servicii ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ adopta ​ ​ mediile ​ ​ SOA ​ ​ ajută ​ ​ la
cre ș terea ​ ​ XML-ului.

Syndication ​ ​ ​ este ​ ​ considerată ​ ​ inima ​ ​ Web ​ ​ 2.0, ​ ​ următoarea ​ ​ genera ț ie ​ ​ de ​ ​ Internet. ​ ​ Feed-urile
Atom ​ ​ ș i ​ ​ RSS ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ găsite ​ ​ din ​ ​ abunden ț ă ​ ​ pe ​ ​ Internet, ​ ​ permi ț ând ​ ​ utilizatorului ​ ​ să ​ ​ se ​ ​ aboneze ​ ​ la ​ ​ ele
ș i ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ la ​ ​ curent ​ ​ cu ​ ​ toate ​ ​ schimbările ​ ​ legate ​ ​ de ​ ​ Web ​ ​ content, ​ ​ precum ​ ​ ș tiri, ​ ​ articole, ​ ​ site-uri
enciclopedice ​ ​ ș i ​ ​ fi ș iere ​ ​ audio ​ ​ ș i ​ ​ video. ​ ​ Contentul ​ ​ pentru ​ ​ aceste ​ ​ feed-uri ​ ​ este ​ ​ restituit ​ ​ întrucât
29

documentele ​ ​ XML ​ ​ pot ​ ​ con ț ine ​ ​ link-uri, ​ ​ rezumate, ​ ​ articole ​ ​ întregi ​ ​ ș i ​ ​ chiar ​ ​ fi ș iere ​ ​ multimedia
precum ​ ​ podcasturi. ​ ​ Feed-urile ​ ​​ syndication ​ ​ ​ ș i ​ ​​ web ​ ​ ​ transformă ​ ​ internetul, ​ ​ astfel ​ ​ că ​ ​ noi ​ ​ modele ​ ​ de
business ​ ​ apar ​ ​ mereu ​ ​ în ​ ​ jurul ​ ​ acestor ​ ​ tehnologii. ​ ​ Drept ​ ​ consecin ț ă, ​ ​ date ​ ​ XML ​ ​ există ​ ​ acum ​ ​ doar ​ ​ în
companiile ​ ​ care ​ ​ adoptă ​ ​ standardele ​ ​ XML ​ ​ sau ​ ​ care ​ ​ implementează ​ ​ SOA, ​ ​ dar ​ ​ ș i ​ ​ virtual ​ ​ pe ​ ​ fiecare
desktop ​ ​ conectat ​ ​ la ​ ​ Internet.
Având ​ ​ în ​ ​ vedere ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ standardele ​ ​ XML ​ ​ devin ​ ​ din ​ ​ ce ​ ​ în ​ ​ ce ​ ​ mai ​ ​ răspândite,
determinarea ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ adopta ​ ​ tehnologii ​ ​ tip ​ ​​ syndication ​ ​ ​ ș i ​ ​ medii ​ ​ SOA ​ ​ face ​ ​ ca ​ ​ mult ​ ​ mai ​ ​ multe ​ ​ date
XML ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ generate ​ ​ zilnic ​ ​ sub ​ ​ formă ​ ​ de ​ ​ feed-uri ​ ​ web, ​ ​​ purchase ​ ​ orders ​ , ​ ​​ transaction ​ ​ orders ​ ​ ​ sau
financial ​ ​ trades ​ . ​ ​ Astfel, ​ ​ documente ​ ​ ș i ​ ​ date ​ ​ XML ​ ​ devin ​ ​ lucruri ​ ​ de ​ ​ valoare ​ ​ în ​ ​ business ​ ​ con ț inând
informa ț ii ​ ​ importante ​ ​ precum ​ ​ detalii ​ ​ ale ​ ​ clien ț ilor, ​ ​ date ​ ​ de ​ ​ tranzac ț ie ​ ​ ș i ​ ​ documente ​ ​ opera ț ionale.
Cre ș terea ​ ​ asset-urilor ​ ​ XML ​ ​ prezintă ​ ​ provocări ​ ​ ș i ​ ​ oportunită ț i ​ ​ companiilor. ​ ​ Când ​ ​ aceste ​ ​ date ​ ​ sunt
valorificate, ​ ​ iar ​ ​ valoarea ​ ​ informa ț iilor ​ ​ este ​ ​ eliberată, ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ tradusă ​ ​ în ​ ​ oportunită ț i ​ ​ pentru
organiza ț ii ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ eficien tiza ​ ​ opera ț iunile, ​ ​ a ​ ​ oferi ​ ​ insight ​ ​ ș i ​ ​ a ​ ​ deveni ​ ​ agile.
Pe ​ ​ de ​ ​ altă ​ ​ parte, ​ ​ în ​ ​ timp ​ ​ ce ​ ​ datele ​ ​ XML ​ ​ devin ​ ​ din ​ ​ ce ​ ​ în ​ ​ ce ​ ​ mai ​ ​ decisive ​ ​ pentru ​ ​ opera ț iunile
unei ​ ​ companii, ​ ​ apar ​ ​ provocări ​ ​ ce ​ ​ ț in ​ ​ de ​ ​ securitatea, ​ ​ men ț inerea, ​ ​ cercetarea ​ ​ ș i ​ ​ împărtă ș irea ​ ​ datelor
XML. ​ ​ În ​ ​ func ț ie ​ ​ de ​ ​ utilizare, ​ ​ acestea ​ ​ pot ​ ​ avea ​ ​ nevoie ​ ​ ș i ​ ​ de ​ ​ update, ​ ​ revizuire ​ ​ ș i ​ ​ integrare ​ ​ cu ​ ​ date
tradi ț ionale. ​ ​ Toate ​ ​ aceste ​ ​ task-uri ​ ​ trebuie ​ ​ rezolvate ​ ​ cu ​ ​ seriozitate, ​ ​ disponibilitate ​ ​ ș i ​ ​ să ​ ​ poată ​ ​ fi
permise ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ asset-urile ​ ​ datelor ​ ​ tradi ț ionale. ​ ​ De ​ ​ aceea, ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ dezvălui ​ ​ adevăratul ​ ​ poten ț ial
al ​ ​ datelor ​ ​ XML, ​ ​ este ​ ​ nevoie ​ ​ de ​ ​ storage ​ ​ ș i ​ ​ servicii ​ ​ de ​ ​ management ​ ​ similare ​ ​ cu ​ ​ ce ​ ​ DB2 ​ ​ a ​ ​ oferit
pentru ​ ​ date ​ ​ rela ț ionale .[23]

30

2. Design ​ ​ Patterns
a. Fa ​ çade ​ ​ Pattern
Acest ​ ​ pattern ​ ​ oferă ​ ​ o ​ ​ interfa ț ă ​ ​ unificată ​ ​ unui ​ ​ set ​ ​ de ​ ​ interfa ț e ​ ​ dintr-un ​ ​ subsistem. ​ ​ ​ Façade
Pattern ​ , ​ ​ în ​ ​ timp ​ ​ ce ​ ​ ascunde ​ ​ complexitatea ​ ​ subsistemului, ​ ​ arată ​ ​ puterea ​ ​ acestuia ​ ​ printr-o ​ ​ interfa ț ă
u ș or ​ ​ de ​ ​ utilizat. ​ ​ Este ​ ​ cel ​ ​ mai ​ ​ des ​ ​ implementată ​ ​ pentru ​ ​ următoarele ​ ​ scopuri ​ ​ ș i ​ ​ situa ț ii:
● oferă ​ ​ acces ​ ​ simplu ​ ​ ș i ​ ​ unificat ​ ​ la ​ ​ un ​ ​ sistem ​ ​ bine ​ ​ determinat ​ ​ de ​ ​​ back-end
● creează ​ ​ API ​ ​ public ​ ​ pentru ​ ​ clase, ​ ​ precum ​ ​ un ​ ​ driver
● oferă ​ ​ acces ​ ​​ coarse-grained ​ ​ ​ pentru ​ ​ serviciile ​ ​ disponibile, ​ ​ care ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ întâlnite ​ ​ combinate
● reduce ​ ​ transportul ​ ​ pe ​ ​ rețea. ​ ​​ Façade ​ ​ ​ face ​ ​ multe ​ ​ apeluri ​ ​ către ​ ​ subsistem, ​ ​ în ​ ​ timp ​ ​ ce ​ ​ clientul
remote ​ ​ face ​ ​ un ​ ​ singur ​ ​ apel
● încapsulează ​ ​ detaliile ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii ​ ​ pentru ​ ​ securitate ​ ​ ș i ​ ​ simplitate.
Uneori, ​ ​ aceste ​ ​​ façade ​ ​ ​ sunt ​ ​ implementate ​ ​ ca ​ ​ un ​ ​​ singleton ​ ​ abstract ​ ​ factories ​ .
A ș a ​ ​ cum ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ văzut ​ ​ în ​ ​ diagrama ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ jos, ​ ​​ façade ​ ​ pattern ​ ​ ​ oferă ​ ​ o ​ ​ interfa ț ă ​ ​ simplă
unui ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ bază. ​ ​ Astfel, ​ ​ încapsulează ​ ​ complicata ​ ​ logică ​ ​ granulară.[24]

31

Nu ​ ​ este ​ ​ complicată ​ ​ implementarea ​ ​ ​ façade ​ ​ pattern- ​ ului. ​ ​ Orice ​ ​ metodă ​ ​ care ​ ​ oferă ​ ​ acces
u ș or ​ ​ către ​ ​ un ​ ​ circuit ​ ​ complicat ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ considerată ​ ​ o ​ ​ modalitate ​ ​ de ​ ​ implementare ​ ​ a ​ ​​ façade
pattern ​ -ului. ​ ​ Aceasta ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ decuplată ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ client, ​ ​ ea ​ ​ permi ț ând ​ ​ implementării ​ ​ să ​ ​ fie
schimbată ​ ​ fără ​ ​ a ​ ​ afecta ​ ​ modul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ clientul ​ ​ accesează ​ ​ serviciile ​ ​ acestui ​ ​ pattern. ​ ​ Clientul ​ ​ nu
cunoa ș te ​ ​ detaliile ​ ​ din ​ ​ spatele ​ ​ acestor ​ ​ metode. ​ ​ Pe ​ ​ el ​ ​ îl ​ ​ interesează ​ ​ doar ​ ​ să ​ ​ ob ț ină ​ ​ serviciile ​ ​ de ​ ​ care
are ​ ​ nevoie.
Printre ​ ​ beneficiile ​ ​​ façade ​ ​ pattern ​ ​ ​ amintim:
● reducerea ​ ​ în ​ ​ cuplare ​ ​ deoarece ​ ​ clientul ​ ​ nu ​ ​ ș tie ​ ​ nimic ​ ​ despre ​ ​ subsistem
● cre ș terea ​ ​ men ț inerii ​ ​ în ​ ​ stare ​ ​ de ​ ​ func ț ionare ​ ​ ș i ​ ​ a ​ ​ flexibilită ț ii ​ ​ când ​ ​ sunt ​ ​ necesare ​ ​ schimbări
● reutilizarea ​ ​ func ț ionabilită ț ii ​ ​ deoarece ​ ​ încurajează ​ ​ reutilizarea ​ ​ de ​ ​​ controls ​ ​​ ș i ​ ​​ fine-grained
logic
● consisten ț a ​ ​ execu ț iei ​ ​ serviciului ​ ​ prin ​ ​ invocarea ​ ​ aceleia ș i ​ ​ metode ​ ​ de ​ ​ fiecare ​ ​ dată
● reducerea ​ ​ complexită ț ii ​ ​ de ​ ​​ business ​ ​ logic ​ ​ ​ prin ​ ​ gruparea ​ ​ metodelor ​ ​ asemănătoare ​ ​ ș i
invocarea ​ ​ lor ​ ​ cu ​ ​ ajutorul ​ ​ uneia ​ ​ singure
● centralizarea ​ ​ securită ț ii ​ ​ ș i ​ ​ managementului ​ ​ de ​ ​ ​ transacti on ​ ​ control
● implementării ​ ​ de ​ ​ pattern-uri ​ ​ care ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ testate.
Spre ​ ​ deosebire ​ ​ de ​ ​ alte ​ ​ pattern-uri, ​ ​ Java ​ ​ EE ​ ​ nu ​ ​ oferă ​ ​ o ​ ​ implementare ​ ​ built-in ​ ​ acestei
metode. ​ ​ Se ​ ​ utilizează ​ ​​ stateful ​ ​​ sau ​ ​​ stateless ​ ​​ EJB, ​ ​ care ​ ​ oferă ​ ​ avantajul ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ accesa ​ ​ u ș or ​ ​ alte ​ ​ EJB ​ ​ de
care ​ ​​ façade ​ ​​ ar ​ ​ avea ​ ​ nevoie. ​ ​ Pentru ​ ​ a ​ ​ demonstra ​ ​ implementarea ​ ​ cu ​ ​ ajutorul ​ ​ de ​ ​​ stateless ​ ​ beans ​ ,
trebuie ​ ​ avut ​ ​ în ​ ​ vedere ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ există ​ ​ 3 ​ ​ EJB-uri ​ ​ precum ​ ​ în ​ ​ schema ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ jos, ​ ​ dar ​ ​ cu
func ț ionalită ț i ​ ​ atât ​ ​ diferite, ​ ​ cât ​ ​ ș i ​ ​ corelate: ​ ​ ServiciuClienti, ​ ​ ServiciuCredit ​ ​ ș i
ServiciuContabilitate.

package ​ ​ ​ com.exemplu.facade;

import ​ ​ ​ javax.ejb.Stateless;

@Stateless
public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ServiciuClienti ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ long ​ ​ ​​ getClient ​ ( ​ int ​ ​ ​ sessionID) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ // ​ ​ prea ​ ​ clientul ​ ​ logat
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​​ 100005L ​ ;
32

​ ​​ ​​ ​​ ​ }

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ boolean ​ ​ ​​ verificaId ​ ( ​ long ​ ​ ​ x) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ // ​ ​ verific ă ​ ​ dac ă ​ ​ Id ​ ​ clientului ​ ​ e ​ ​ corect
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​​ true ​ ;
​ ​​ ​​ ​ }
}

package ​ ​ ​ com.exemplu.facade;

import ​ ​ ​ javax.ejb.Stateless;

@Stateless
public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ServiciuCredit ​ ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ boolean ​ ​ ​​ verificaCreditPermisiune ​ ( ​ long ​ ​ ​ id, ​ ​​ double ​ ​ ​ suma) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ // ​ ​ verific ă ​ ​ dac ă ​ ​ clientul ​ ​ poate ​ ​ împrumut ă ​ ​ suma ​ ​ descris ă
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​​ true ​ ;
​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

package ​ ​ ​ com.exemplu.facade;

import ​ ​ ​ javax.ejb.Stateless;

@Stateless
public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ServiciuContabilitate ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ boolean ​ ​ ​​ iaCredit ​ ( ​ double ​ ​ ​ suma) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ // ​ ​ verific ă ​ ​ daca ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ imprumuta ​ ​ suma
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​​ true ​ ;
​ ​​ ​​ ​​ ​ }

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ boolean ​ ​ ​​ seteazaBalantaClient ​ ( ​ long ​ ​ ​ id, ​ ​​ double ​ ​ ​ suma) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ // ​ ​ seteaz ă ​ ​ noua ​ ​ sum ă ​ ​ în ​ ​ contul ​ ​ clientului
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​​ true ​ ;
33

​ ​​ ​​ ​​ ​ }

}

Aceste ​ ​​ EJB ​ ​ services ​ ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ grupate ​ ​ într-o ​ ​ colec ț ie ​ ​ logică ​ ​ de ​ ​ func ț ionalită ț i ​ ​ corelate, ​ ​ pentru
a ​ ​ forma ​ ​ o ​ ​ implementare ​ ​ a ​ ​​ façade ​ ​ pattern ​ , ​ ​ a ș a ​ ​ cum ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ observat ​ ​ mai ​ ​ jos:

package ​ ​ ​ com.exemplu.facade;

import ​ ​ ​ javax.ejb.Stateless;
import ​ ​ ​ javax.inject.Inject;

@Stateless
public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ServiciuBancarFacade ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ @Inject
​ ​​ ​​ ​​ ​ ServiciuClienti ​ ​ serviciuClienti;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ @Inject
​ ​​ ​​ ​​ ​ ServiciuCredit ​ ​ serviciuCredit;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ @Inject
​ ​​ ​​ ​​ ​ ServiciuContabilitate ​ ​ serviciuContabilitate;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ boolean ​ ​ ​​ iaCredit ​ ( ​ int ​ ​ ​ sessionId, ​ ​​ double ​ ​ ​ suma) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ boolean ​ ​ ​ result ​ ​ = ​ ​​ false ​ ;
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ long ​ ​ ​ id ​ ​ = ​ ​ serviciuClienti.getClient(sessionId);

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ (serviciuClienti.verificaId(id)){
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ (serviciuCredit.verificaCreditPermisiune(id, ​ ​ suma)){
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ (serviciuContabilitate.iaCredit(suma)){
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ result ​ ​ =
serviciuContabilitate.seteazaBalantaClient(id, ​ ​ suma);
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ result;
​ ​​ ​​ ​​ ​ }
34

}

Façade ​ ​​ poate ​ ​ invoca ​ ​ alte ​ ​​ façade ​ ​​ în ​ ​ alte ​ ​ subsisteme, ​ ​ care, ​ ​ în ​ ​ schimb, ​ ​ vor ​ ​ încapsula ​ ​ propria
logică ​ ​ ș i ​ ​ propriul ​ ​ flow. ​ ​ De ​ ​ aici ​ ​ putem ​ ​ deduce ​ ​ unul ​ ​ dintre ​ ​ beneficiile ​ ​ utilizării ​ ​ de ​ ​​ façade ​ : ​ ​ o
ierarhie ​ ​ simplificată ​ ​ de ​ ​​ method ​ ​ calls ​ . ​ ​ Există ​ ​ una ​ ​ pentru ​ ​ fiecare ​ ​ subsistem, ​ ​ iar ​ ​ aceste ​ ​ subsisteme
comunică ​ ​ între ​ ​ ele ​ ​ prin ​ ​ intermediul ​ ​ unui ​ ​​ façades ​ .
b. Singleton ​ ​ Pattern

Pattern-ul ​ ​​ Singleton ​ ​​ se ​ ​ referă ​ ​ la ​ ​ un ​ ​ template ​ ​ de ​ ​ clasă ​ ​ din ​ ​ programarea ​ ​ orientată ​ ​ pe ​ ​ obiecte
ce ​ ​ asigură ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ sigur ​ ​ existența ​ ​ unei ​ ​ singure ​ ​ instanțe ​ ​ a ​ ​ clasei ​ ​ în ​ ​ cauză ​ ​ pe ​ ​ toată ​ ​ durata ​ ​ de ​ ​ viață ​ ​ a
sa. ​ ​ Această ​ ​ singură ​ ​ instanță ​ ​ se ​ ​ referențiază ​ ​ global ​ ​ și ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ utiliza ​ ​ oriunde ​ ​ în ​ ​ aplicație. ​ ​ [24]
Singleton ​ ​​ este ​ ​ folosit ​ ​ pentru ​ ​ următoarele ​ ​ situații ​ ​ :
● Pentru ​ ​ a ​ ​ accesa ​ ​ date ​ ​ împărțite ​ ​ pe ​ ​ întreg ​ ​ domeniu ​ ​ al ​ ​ unei ​ ​ aplicații ​ ​ precum ​ ​ date ​ ​ de
configurare
● Pentru ​ ​ a ​ ​ prelua ​ ​ și ​ ​ înregistra ​ ​ resurse ​ ​ ce ​ ​ sunt ​ ​ necesare ​ ​ în ​ ​ aplicație, ​ ​ dar ​ ​ rămân ​ ​ statice ​ ​ pe
parcursul ​ ​ ei ​ ​ precum ​ ​ driver ​ ​ JDBC
● Pentru ​ ​ a ​ ​ crea ​ ​ o ​ ​ singură ​ ​ instanță ​ ​ de ​ ​ clasă ​ ​ care ​ ​ scrie ​ ​ în ​ ​ log
● Pentru ​ ​ a ​ ​ face ​ ​ managementul ​ ​ unei ​ ​ case ​ ​ ce ​ ​ implementează ​ ​​ Factory ​ ​ Pattern
● Pentru ​ ​ a ​ ​ crea ​ ​ un ​ ​ obiect ​ ​​ facade ​ ​ ​ în ​ ​ cazurile ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ e ​ ​ necesar ​ ​ doar ​ ​ unul.

Designul ​ ​ acestui ​ ​​ pattern ​ ​ ​ este ​ ​ ușor ​ ​ de ​ ​ utilizat ​ ​ și ​ ​ înteles, ​ ​ dar ​ ​ abuzul ​ ​ său ​ ​ într-o ​ ​ aplicație
semnifică ​ ​ un ​ ​ design ​ ​ arhitectural ​ ​ greșit ​ ​ care ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ îngreunat ​ ​ de ​ ​ memorie ​ ​ plină ​ ​ deoarece ​ ​​ garbage
collector ​ ​ ​ nu ​ ​ eliberează ​ ​ memoria ​ ​ la ​ ​ timp.
​ ​ Pentru ​ ​ a ​ ​ crea ​ ​ o ​ ​ clasă ​ ​​ singleton ​ ​ ​ este ​ ​ necesar ​ ​ în ​ ​ primul ​ ​ rând ​ ​ să ​ ​ ascundem ​ ​ constructorul
clasei ​ ​ respective ​ ​ folosind ​ ​ cuvântul ​ ​ cheie ​ ​​ private ​ ​ ​ înaintea ​ ​ constructorului. ​ ​ Apoi ​ ​ următorul ​ ​ pas ​ ​ este
să ​ ​ avem ​ ​ o ​ ​ metodă ​ ​ care ​ ​ crează ​ ​ instanța ​ ​ și ​ ​ o ​ ​ returneză ​ ​ celui ​ ​ care ​ ​ o ​ ​ cere. ​ ​ E ​ ​ necesar ​ ​ ca ​ ​ această
metodă ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ statică ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ asigura ​ ​ accesul ​ ​ prin ​ ​ corpul ​ ​ clasei ​ ​​ ClasaSingleton.getInstance() ​ .

package ​ ​ ​ com.exemplu.singleton;

public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ ​ ​ {
35

​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​ instanta;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ () ​ ​ {}

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​​ getInstance ​ () ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ ​ ​ (instanta== ​ null ​ ){ ​ ​​ // ​ ​ nu ​ ​ exista ​ ​ in ​ ​ acest ​ ​ moment
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ instanta= ​ new ​ ​ ​ ClasaSingleton();
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ instanta;
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

Implementarea ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ sus ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ corectă ​ ​ din ​ ​ punct ​ ​ de ​ ​ vedere ​ ​ al ​ ​ siguranței ​ ​ pe ​ ​​ thread ​ -uri.
Astfel ​ ​ există ​ ​ posiblitatea ​ ​ ca ​ ​ la ​ ​ un ​ ​ moment ​ ​ dat ​ ​ să ​ ​ apară ​ ​ două ​ ​ obiecte ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ ClasaSingleton ​ ,
lucru ​ ​ ce ​ ​ distruge ​ ​ proprietatea ​ ​ fundamentală ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​ o ​ ​ singură ​ ​ instanță ​ ​ în ​ ​ orice ​ ​ moment.
O ​ ​ soluție ​ ​ a ​ ​ problemei ​ ​ amintite ​ ​ anterior ​ ​ este ​ ​ folosirea ​ ​ cuvântului ​ ​ cheie ​ ​​ synchronized ​ ​ ​ atunci
când ​ ​ instanța ​ ​ este ​ ​ cerută, ​ ​ respectiv ​ ​ creată. ​ ​ Astfel ​ ​ se ​ ​ obține ​ ​ o ​ ​ prelucrare ​ ​​ atomică ​ ​ ​ și ​ ​ se ​ ​ asigură
existența ​ ​ unei ​ ​ singure ​ ​ instanțe.

package ​ ​ ​ com.exemplu.singleton;

public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​ instanta;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ () ​ ​ {}

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ static ​ ​​ synchronized ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​​ getInstance ​ () ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ ​ ​ (instanta== ​ null ​ ){ ​ ​​ // ​ ​ nu ​ ​ exista ​ ​ in ​ ​ acest ​ ​ moment
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ instanta= ​ new ​ ​ ​ ClasaSingleton();
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ instanta;
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

Implementarea ​ ​ de ​ ​ mai ​ ​ sus ​ ​ este ​ ​ sigură ​ ​ din ​ ​ punct ​ ​ de ​ ​ vedere ​ ​ al ​ ​​ thread- ​ urilor ​ ​ dar ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ cea
mai ​ ​ performantă ​ ​ implementare ​ ​ din ​ ​ punct ​ ​ de ​ ​ vedere ​ ​ al ​ ​ vitezei ​ ​ de ​ ​ acces. ​ ​ Cuvântul ​ ​ cheie
36

synchronized ​ ​ ​ blochează ​ ​ accesul ​ ​ concomitent ​ ​ al ​ ​ mai ​ ​ multor ​ ​​ thread ​ -uri ​ ​ și ​ ​ astfel ​ ​ există ​ ​ posibilitatea
ca ​ ​ aplicația ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ îngreunată ​ ​ din ​ ​ această ​ ​ cauză.
O ​ ​ simplă ​ ​ soluție ​ ​ este ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ scoate ​ ​ crearea ​ ​ instanței ​ ​ în ​ ​ momentul ​ ​ cererii ​ ​ și ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​ instanța
creată ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ clasa ​ ​ este ​ ​ preluată ​ ​ în ​ ​ memorie. ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ nu ​ ​ necesită ​ ​ folosirea ​ ​ cuvântului
synchronized ​ . ​ ​ Instanța ​ ​ este ​ ​ creată ​ ​ de ​ ​ către ​ ​​ JVM ​ .

package ​ ​ ​ com.exemplu.singleton;

public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ final ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​ instanta ​ ​ = ​ ​​ new ​ ​ ​ ClasaSingleton();

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ () ​ ​ {}

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​​ getInstance ​ () ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ instanta;
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

O ​ ​ altă ​ ​ metodă ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ prin ​ ​ crearea ​ ​ unui ​ ​ bloc ​ ​ static. ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ duce ​ ​ la ​ ​ o ​ ​ inițializare
întârziată ​ ​ deoarece ​ ​ blocul ​ ​ static ​ ​ este ​ ​ apelat ​ ​ înaintea ​ ​ constructorului ​ ​ clasei.

package ​ ​ ​ com.exemplu.singleton;

public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ ​ ​ {

​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​ instanta ​ ​ = ​ ​​ null ​ ;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ static ​ ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ instanta ​ ​ = ​ ​​ new ​ ​ ​ ClasaSingleton();
​ ​​ ​​ ​​ ​ }

​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ () ​ ​ {}

​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​​ getInstance ​ () ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ instanta;
​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

37

O ​ ​ altă ​ ​ implementare ​ ​ populară ​ ​ este ​ ​ și ​ ​ verificarea ​ ​ dublă ​ ​ a ​ ​ existenței ​ ​ clasei. ​ ​ Verificarea ​ ​ se
face ​ ​ folosind ​ ​ cuvântul ​ ​ cheie ​ ​​ synchronized ​ ​ ​ doar ​ ​ daca ​ ​ obiectul ​ ​ este ​ ​​ null ​ . ​ ​ Astfel ​ ​ se ​ ​ economisește
timp ​ ​ deoarece ​ ​ clasa ​ ​ va ​ ​ returna ​ ​ instant ​ ​ instanța ​ ​ sa ​ ​ și ​ ​ nu ​ ​ va ​ ​ intra ​ ​ în ​ ​ partea ​ ​ de ​ ​ cod ​ ​ semaforizată ​ ​ daca
nu ​ ​ e ​ ​ nevoie.

package ​ ​ ​ com.exemplu.singleton;

public ​ ​ ​​ class ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ ​ ​ {
​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​ instanta;

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ private ​ ​ ​​ ClasaSingleton ​ () ​ ​ {}

​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ public ​ ​ ​​ static ​ ​ ​ ClasaSingleton ​ ​​ getInstance ​ () ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ ​​ if ​ ​ ​ (instanta== ​ null ​ ){ ​ ​​ // ​ ​ verificare ​ ​ 1
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ synchronized ​ ​ ​ (ClasaSingleton.class) ​ ​ {
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ if ​ ​ ​ (instanta== ​ null ​ ){ ​ ​​ // ​ ​ verificare ​ ​ 2
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ instanta= ​ new ​ ​ ​ ClasaSingleton();
}
}
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ return ​ ​ ​ instanta;
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ }
}

38

3. SOA
SOA ​ ​​ este ​ ​ acronimul ​ ​ de ​ ​ la ​ ​​ service-oriented ​ ​ architecture ​ ​ ​ ș i ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ metodologie
folosită ​ ​ în ​ ​ dezvoltarea ​ ​ software. ​ ​ Așa ​ ​ cum ​ ​ obiectul ​ ​ este ​ ​ în ​ ​ centrul ​ ​ paradigmei ​ ​ programării
orientate ​ ​ pe ​ ​ obiecte, ​ ​ SOA ​ ​ e ​ ​ bazată ​ ​ pe ​ ​ conceptul ​ ​ de ​ ​ servicii ​ ​ ( ​ services), ​ ​ ​ astfel ​ ​ că ​ ​ un ​ ​ serviciu
reprezintă ​ ​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ ce ​ ​ este ​ ​ invocată ​ ​ de ​ ​ alte ​ ​ aplicații.
Conceptul ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ adus ​ ​ din ​ ​ viața ​ ​ reală. ​ ​ Ca ​ ​ exemplu ​ ​ putem ​ ​ men ț iona ​ ​ momentul ​ ​ când ​ ​ o
persoană ​ ​ își ​ ​ dorește ​ ​ să ​ ​ î ș i ​ ​ mobileze ​ ​ locuința. ​ ​ Ea ​ ​ va ​ ​ căuta ​ ​ firme ​ ​ specializate ​ ​ în ​ ​ creare ​ ​ de ​ ​ mobilă
apoi ​ ​ va ​ ​ contacta ​ ​ firma ​ ​ respectivă ​ ​ ș i ​ ​ vor ​ ​ stabilii ​ ​ detaliile. ​ ​ Același ​ ​ scenariu ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ aplica ​ ​ ș i ​ ​ unei
aplicații ​ ​ software. ​ ​ Astfel, ​ ​ o ​ ​ companie ​ ​ poate ​ ​ avea ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ care ​ ​ prelucrează ​ ​ cereri ​ ​ de ​ ​ mobilă ​ ​ la
comandă, ​ ​ care ​ ​ va ​ ​ prelua ​ ​ informațiile ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ client ​ ​ ș i ​ ​ va ​ ​ căuta ​ ​ într-un ​ ​ registru ​ ​ de ​ ​ firme ​ ​ care ​ ​ execută
mobilă ​ ​ la ​ ​ comandă. ​ ​ În ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ anumite ​ ​ criterii ​ ​ (preț, ​ ​ timp ​ ​ de ​ ​ execuție) ​ ​ serviciul ​ ​ alege ​ ​ din ​ ​ lista
de ​ ​ firme ​ ​ găsită ​ ​ pe ​ ​ cel ​ ​ mai ​ ​ potrivit ​ ​ ș i ​ ​ îl ​ ​ va ​ ​ returna ​ ​ clientului ​ ​ care ​ ​ a ​ ​ făcut ​ ​ cererea.
În ​ ​ acest ​ ​ scenariu ​ ​ se ​ ​ identifică ​ ​ trei ​ ​ participanți ​ ​ :
● Service ​ ​ Requestor: ​ ​​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ care ​ ​ are ​ ​ nevoie ​ ​ de ​ ​ business
● Service ​ ​ Broker: ​ ​​ un ​ ​ registru ​ ​ cu ​ ​ toate ​ ​ serviciile ​ ​ disponibile
● Service ​ ​ Provider: ​ ​​ o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ care ​ ​ implementează ​ ​ o ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ business.
Toți ​ ​ participanții ​ ​ se ​ ​ îmbină ​ ​ în ​ ​ scenariu ​ ​ în ​ ​ felul ​ ​ următor: ​ ​ un ​ ​​ service ​ ​ provider ​ ​ ​ implementează ​ ​ un
serviciu ​ ​ ș i ​ ​ îl ​ ​ publică ​ ​ către ​ ​​ service ​ ​ ​​ broker ​ . ​ ​ Un ​ ​​ service ​ ​ requestor ​ ​ ​ caută ​ ​ în ​ ​ registru ​ ​ serviciul ​ ​ ce ​ ​ îl
interesează ​ ​ ș i ​ ​ odată ​ ​ găsit ​ ​ se ​ ​ va ​ ​ crea ​ ​ o ​ ​ legătură ​ ​ ce ​ ​ ușurează ​ ​ invocarea ​ ​ serviciului.
Arhitectura ​ ​ SOA ​ ​ are ​ ​ câteva ​ ​ caracteristici ​ ​ descrise ​ ​ astfel ​ ​ :
● Implementarea ​ ​ SOA ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ face ​ ​ în ​ ​ moduri ​ ​ diferite
SOA ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ arhitectură ​ ​ ș i ​ ​ ca ​ ​ orice ​ ​ arhitectură ​ ​ definește ​ ​ principii ​ ​ de ​ ​ design ​ ​ pentru ​ ​ a
construi ​ ​ o ​ ​ componentă ​ ​ software. ​ ​ Implementarea ​ ​ componentei ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ face ​ ​ în ​ ​ funcție ​ ​ de
necesități. ​ ​ Putem ​ ​ lua ​ ​ ca ​ ​ exemplu ​ ​ o ​ ​ analogie ​ ​ cu ​ ​ acțiunea ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ construi ​ ​ fundația ​ ​ unei ​ ​ case. ​ ​ Poți
folosi ​ ​ un ​ ​ excavator ​ ​ pentru ​ ​ asta ​ ​ sau ​ ​ poți ​ ​ folosi ​ ​ o ​ ​ simplă ​ ​ lopată. ​ ​ În ​ ​ acela ș i ​ ​ fel ​ ​ există ​ ​ ș i ​ ​ soluții
diferite ​ ​ în ​ ​ implementarea ​ ​ SOA.
Un ​ ​ set ​ ​ de ​ ​ standarde ​ ​ recunoscut ​ ​ este ​ ​​ Web ​ ​ services ​ ​ ​ ș i ​ ​ acestea ​ ​ reprezintă ​ ​ cea ​ ​ mai ​ ​ bună ​ ​ cale
de ​ ​ a ​ ​​ ​ implementa ​ ​ SOA, ​ ​ dar ​ ​ nu ​ ​ e ​ ​ ș i ​ ​ unica, ​ ​ putându-se ​ ​ folosi ​ ​ ș i ​ ​ tehnologii ​ ​ precum ​ ​​ CORBA ​ ​ ​ , ​ ​ . ​ NET
sau ​ ​​ REST ​ .
39

● Există ​ ​ avantajul ​ ​ decuplării ​ ​ între ​ ​ modulele ​ ​ unei ​ ​ aplicații ​ ​ mai ​ ​ mari
Unul ​ ​ dintre ​ ​ punctele ​ ​ cheie ​ ​ ale ​ ​ acestei ​ ​ arhitecturi ​ ​ îl ​ ​ reprezintă ​ ​ aplicațiile ​ ​ ce ​ ​ au ​ ​ diferite
unități ​ ​ funcționale ​ ​ numite ​ ​ servicii ​ ​ ( ​ services ​ ) ​ ​ ce ​ ​ comunică ​ ​ printr-o ​ ​ interfață ​ ​ bine ​ ​ definită. ​ ​ Interfața
este ​ ​ definită ​ ​ neutru ​ ​ ș i ​ ​ independent ​ ​ față ​ ​ de ​ ​ serviciile ​ ​ care ​ ​ trec ​ ​ prin ​ ​ ea, ​ ​ de ​ ​ sistemul ​ ​ de ​ ​ operare, ​ ​ de
limbajul ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ scris ​ ​ serviciul. ​ ​ Această ​ ​ independență ​ ​ oferă ​ ​ tuturor
serviciilor ​ ​ posibilitatea ​ ​ comunicării ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ uniform ​ ​ ș i ​ ​ universal ​ ​ indiferent ​ ​ de ​ ​ sistemul ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ se
află.
Acest ​ ​ concept ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​ o ​ ​ interfață ​ ​ neutră ​ ​ ce ​ ​ nu ​ ​ e ​ ​ strâns ​ ​ legată ​ ​ de ​ ​ o ​ ​ implementare
particulară ​ ​ este ​ ​ cunoscută ​ ​ drept ​ ​​ loose ​ ​ coupling ​ ​ ​ între ​ ​ servicii. ​ ​ Beneficiile ​ ​ se ​ ​ observă ​ ​ în ​ ​ timp ​ ​ atunci
când ​ ​ sistemul ​ ​ va ​ ​ avea ​ ​ abilitatea ​ ​ ș i ​ ​ agilitatea ​ ​ să ​ ​ supraviețuiască ​ ​ schimbărilor ​ ​ de ​ ​ evoluție ​ ​ a ​ ​ fiecărui
serviciu ​ ​ în ​ ​ parte.
Interfața ​ ​ nou ​ ​ creată ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ nou ​ ​ strat ​ ​ funcțional ​ ​ în ​ ​ soluția ​ ​ finală ​ ​ ș i ​ ​ beneficiile ​ ​ sale
sunt ​ ​ mai ​ ​ importante ​ ​ decât ​ ​ dezavantajul ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ avea ​ ​ un ​ ​ nou ​ ​ strat ​ ​ funcțional.
● Se ​ ​ pot ​ ​ folosi ​ ​ în ​ ​ continuare ​ ​ aplicații ​ ​ existente
Se ​ ​ dorește ​ ​ să ​ ​ se ​ ​ refolosească ​ ​ codul ​ ​ dintr-o ​ ​ aplica ț ie ​ ​ sau ​ ​ logica ​ ​ de ​ ​ business, ​ ​ dar ​ ​ acest ​ ​ lucru
nu ​ ​ este ​ ​ întotdeauna ​ ​ ușor, ​ ​ ș i ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ adevărată ​ ​ provocare ​ ​ în ​ ​ cazul ​ ​ aplicațiilor ​ ​ monolit ​ ​ ce
necesită ​ ​ modernizare. ​ ​ În ​ ​ aceste ​ ​ cazuri ​ ​ termenul ​ ​ de ​ ​ refolosire ​ ​ a ​ ​ codului ​ ​ rămâne ​ ​ limitat ​ ​ la ​ ​ ‘a
schimba ​ ​ partea ​ ​ hardware, ​ ​ recompilează ​ ​ ș i ​ ​ continuă ​ ​ să ​ ​ folosești ​ ​ aplicația’.
Arhitectura ​ ​ SOA ​ ​ promite ​ ​ în ​ ​ continuare ​ ​ utilizarea ​ ​ aplicației ​ ​ existente, ​ ​ dar, ​ ​ în ​ ​ același ​ ​ timp,
permite ​ ​ ș i ​ ​ pregătirea ​ ​ migrării ​ ​ ș i ​ ​ chiar ​ ​ o ​ ​ perioadă ​ ​ de ​ ​ timp ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ aplicația ​ ​ veche ​ ​ ș i ​ ​ cea ​ ​ nouă
func ț ionează ​ ​ concomit ent ​ ​ până ​ ​ când ​ ​ totul ​ ​ e ​ ​ gata ​ ​ migrat.

40

● Implementarea ​ ​ unor ​ ​ servicii ​ ​ de ​ ​ calitate
Atunci ​ ​ când ​ ​ în ​ ​ soluția ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ se ​ ​ lucrează ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​ partener ​ ​ extern, ​ ​ sau ​ ​ alte ​ ​ operații ​ ​ de
care ​ ​ aplicația ​ ​ nu ​ ​ are ​ ​ control, ​ ​ trebuies ​ ​ definite ​ ​ reguli ​ ​ de ​ ​ obicei ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ unor ​ ​ contracte
service-level ​ ​ agreements ​ ​ ​ ș i ​ ​​ operational ​ ​ policies ​ . ​ ​ De ​ ​ asemenea ​ ​ securitatea ​ ​ este ​ ​ foarte ​ ​ importantă
pentru ​ ​ companie ​ ​ ș i ​ ​ e ​ ​ foarte ​ ​ important ​ ​ să ​ ​ ai ​ ​ încredere ​ ​ că ​ ​ toate ​ ​ serviciile ​ ​ ș i ​ ​ procesele ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ se
execută ​ ​ conform ​ ​ termenilor ​ ​ agreați. ​ ​ De ​ ​ aceea ​ ​ arhitectura ​ ​ SOA ​ ​ oferă ​ ​ securitate, ​ ​ mesaje ​ ​ de
încredere, ​ ​ tranzacții. ​ ​ [25]

41

Capitolul ​ ​ III ​ ​ – ​ ​ Aplica ț ia ​ ​ server
1. Context
Aplicația ​ ​ BBank ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ mini ​ ​ sistem ​ ​ bancar, ​ ​ clienții ​ ​ fiind ​ ​ înregistrați ​ ​ în ​ ​ sistemul
AS400 ​ ​ prin ​ ​ interfa ț a ​ ​ scrisă ​ ​ într-un ​ ​ program ​ ​​ COBOL ​ . ​ ​ Baza ​ ​ de ​ ​ date ​ ​ este ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​ DB2 ​ ​ aflată ​ ​ pe
mainframe ​ ​ AS400. ​ ​ Folosind ​ ​ PCML, ​ ​ aplicația ​ ​ expune ​ ​ programe ​ ​ de ​ ​ logică ​ ​ scrise ​ ​ în ​ ​​ COBOL ​ ​​ pe
server ​ ​ WebSphere ​ ​ urmând ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ folosite ​ ​ pentru ​ ​ alte ​ ​ aplicații ​ ​ externe.
Aplicația ​ ​ este ​ ​ modulară ​ ​ ș i ​ ​ fiecare ​ ​ modul ​ ​ este ​ ​ independent. ​ ​ Astfel ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ înlocui ​ ​ module ​ ​ cu
alte ​ ​ tehnologii ​ ​ sau ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ scrie ​ ​ noi ​ ​ module ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​ alt ​ ​ scop ​ ​ decât ​ ​ cel ​ ​ existent.
Logica ​ ​ aplica ț iei ​ ​ scrisă ​ ​ în ​ ​​ COBOL ​ ​​ rămâne ​ ​ neschimbată ​ ​ ș i ​ ​ timpul ​ ​ conversiei ​ ​ programelor
existente ​ ​ în ​ ​​ COBOL ​ ​​ este ​ ​ redus. ​ ​ Expunerea ​ ​ către ​ ​ tehnologii ​ ​ noi ​ ​ sau ​ ​ alte ​ ​ aplicații ​ ​ externe ​ ​ se ​ ​ face
folosind ​ ​ framework ​ ​ JT400.
WebSphere ​ ​ este ​ ​ instalat ​ ​ pe ​ ​ mainframe, ​ ​ iar ​ ​ aplicația ​ ​ EAR ​ ​ se ​ ​ instalează ​ ​ pe ​ ​ acest ​ ​ sistem.
2. Caracteristici
a. Înregistrarea ​ ​ clienților ​ ​ în ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date

Înregistrarea ​ ​ clienților ​ ​ se ​ ​ face ​ ​ prin ​ ​ programul ​ ​​ COBOL ​ ​​ printr-o ​ ​ fereastră ​ ​ interactivă ​ ​ unde
se ​ ​ introduc ​ ​ date ​ ​ precum ​ ​ nume, ​ ​ prenume, ​ ​ adresă, ​ ​ țară, ​ ​ limbă ​ ​ etc.
Există ​ ​ două ​ ​ tipuri ​ ​ de ​ ​ clienți, ​ ​ persoane ​ ​ fizice ​ ​ și ​ ​ persoane ​ ​ juridice, ​ ​ și ​ ​ fiecare ​ ​ relație ​ ​ are
atașată ​ ​ un ​ ​ cont ​ ​ curent.
b. Expunerea ​ ​ modulelor ​ ​​ COBOL ​ ​​ prin ​ ​ server
Orice ​ ​ program ​ ​​ COBOL ​ ​​ poate ​ ​ fi ​ ​ apelat ​ ​ dintr-un ​ ​ program ​ ​ Java. ​ ​ Pentru ​ ​ acest ​ ​ lucru ​ ​ este
nevoie ​ ​ ca ​ ​ obiectul ​ ​​ COBOL ​ ​​ să ​ ​ fie ​ ​ compilat ​ ​ cu ​ ​ un ​ ​ compilator ​ ​ ILE ​ ​ ș i ​ ​ tipul ​ ​ programului ​ ​ să ​ ​ fie
CBLLE ​ .
După ​ ​ compilarea ​ ​ cu ​ ​ succes, ​ ​ în ​ ​ fișierul ​ ​ ​ QPCML ​ ​ ​ o ​ ​ să ​ ​ existe ​ ​ un ​ ​ membru ​ ​ cu ​ ​ același ​ ​ nume ​ ​ ca
programul ​ ​​ COBOL ​ ​​ ​ ​ compilat ​ ​ anterior, ​ ​ dar ​ ​ cu ​ ​ extensia ​ ​ fișierului ​ ​ .PCML. ​ ​​ ​ Acest ​ ​ fișier ​ ​ PCML ​ ​ este
42

exportat ​ ​ prin ​ ​ FTP ​ ​ către ​ ​ mediul ​ ​ de ​ ​ programare ​ ​ unde ​ ​ folosind ​ ​ framework-ul ​ ​ JT400, ​ ​ se ​ ​ generează
cod ​ ​ ajutător ​ ​ în ​ ​ apelarea ​ ​ programului ​ ​ COBOL.
Dacă ​ ​ programul ​ ​ COBOL ​ ​ are ​ ​ parametrii ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​​ Linkage ​ ​ Section ​ , ​ ​ atunci ​ ​ fișierul ​ ​ PCML
generat ​ ​ conține ​ ​ structura ​ ​ parametrilor ​ ​ în ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ numele ​ ​ ș i ​ ​ lungimea ​ ​ fiecăruia.

Exemplu ​ ​ PCML ​ ​ :

< ​ pcml ​ ​ ​​ version ​ = ​ "4.0" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ <!– ​ ​ COBOL ​ ​ program: ​ ​ SEPA ​ ​​ ​ –>
​ ​​ ​​ ​​ <!– ​ ​ created: ​ ​ 25/05/17 ​ ​ 14:55:21 ​ ​ –>
​ ​​ ​​ ​​ <!– ​ ​ source: ​ ​ LIBRARY/QCBLLESRC(SEPA) ​ ​ –>
​ ​​ ​​ ​ < ​ program ​ ​ ​​ name ​ = ​ "SEPA" ​ ​ ​​ path ​ = ​ "/QSYS.LIB/LIBRARY.LIB/SEPA.PGM" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ struct ​ ​ ​​ name ​ = ​ "PARMCONNECT" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inputoutput" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "LANGUAGE" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "1" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "AGENCE" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "15" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "DEPART" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "8" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "USERID" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "10" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ </ ​ struct ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ struct ​ ​ ​​ name ​ = ​ "PARMINPUT" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inputoutput" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "AMOUNT" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "16" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ </ ​ struct ​ >
​ ​​ ​ < ​ struct ​ ​ ​​ name ​ = ​ "PARMOUTPUT" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inputoutput" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "TRANSACTION-NUMBER" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "9" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit"
/>
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ struct ​ ​ ​​ name ​ = ​ "PERRPARAM" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​​ count ​ = ​ "10" ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "P-ERR-TYPE" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "1" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "NUM-ERREUR" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "6" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ </ ​ struct ​ >
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "MSG-END" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "100" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ < ​ data ​ ​ ​​ name ​ = ​ "P-REPONSE" ​ ​ ​​ type ​ = ​ "char" ​ ​ ​​ length ​ = ​ "1" ​ ​ ​​ usage ​ = ​ "inherit" ​ ​ ​ />
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ </ ​ struct ​ >
​ ​​ ​​ ​ </ ​ program ​ >
</ ​ pcml ​ >

Clasele ​ ​ create ​ ​ prin ​ ​ modulul ​ ​​ Program ​ ​ Call ​ ​ Bean ​ ​ Wizard ​ ​​ generează ​ ​ clase ​ ​​ getter ​ ​​ ș i ​ ​​ setter
pentru ​ ​ fiecare ​ ​ din ​ ​ structurile ​ ​ fișierului ​ ​ PCML.
c. Modulul ​ ​ transfer ​ ​ de ​ ​ fonduri
Modulul ​ ​ transfer ​ ​ de ​ ​ fonduri ​ ​ este ​ ​ expus ​ ​ mediului ​ ​ extern ​ ​ ca ​ ​ Web ​ ​ Service ​ ​ și ​ ​ comunică ​ ​ prin
43

SOAP. ​ ​ Web ​ ​ Service ​ ​ creat ​ ​ primește ​ ​ doi ​ ​ parametrii ​ ​ primul ​ ​ conținând ​ ​ informații ​ ​ necesare
identificării ​ ​ departamentului ​ ​ și ​ ​ al ​ ​ doilea ​ ​ parametru ​ ​ reprezintă ​ ​ datele ​ ​ business ​ ​ necesare
transferului ​ ​ de ​ ​ fonduri. ​ ​ Ambii ​ ​ parametrii ​ ​ sunt ​ ​ fișiere ​ ​ XML.
Informațiile ​ ​ din ​ ​ parametrii ​ ​ sunt ​ ​ validate ​ ​ de ​ ​ schema ​ ​ XSD ​ ​ a ​ ​ fiecărei ​ ​ componente. ​ ​ Dacă
totul ​ ​ este ​ ​ ok, ​ ​ informațiile ​ ​ sunt ​ ​ prelucrate ​ ​ și ​ ​ se ​ ​ pregătesc ​ ​ datele ​ ​ necesare ​ ​ programului ​ ​ logic ​ ​ scris ​ ​ în
COBOL ​ . ​ ​ Datele ​ ​ sunt ​ ​ transmise ​ ​ prin ​ ​ popularea ​ ​ claselor ​ ​ generate ​ ​ cu ​ ​ ajutorul ​ ​ fișierului ​ ​ PCML ​ ​ și ​ ​ a
frameworkului ​ ​ JT400.
d. Pagina ​ ​ web ​ ​ client
Clientul ​ ​ web ​ ​ reprezintă ​ ​ o ​ ​ interfață ​ ​ scrisă ​ ​ în ​ ​ HTML, ​ ​ ce ​ ​ afișează ​ ​ o ​ ​ listă ​ ​ de ​ ​ tranzacții ​ ​ care ​ ​ au
probleme ​ ​ de ​ ​ business ​ ​ precum ​ ​ data ​ ​ operației ​ ​ este ​ ​ în ​ ​ trecut, ​ ​ suma ​ ​ transferată ​ ​ depășește ​ ​ limita
maximă ​ ​ admisă ​ ​ și ​ ​ altele.
Înterfața ​ ​ oferă ​ ​ posibilitatea ​ ​ vizualizării ​ ​ tranzacției ​ ​ sub ​ ​ o ​ ​ formă ​ ​ ușor ​ ​ de ​ ​ în ț eles ​ ​ unei
persoane ​ ​ angajată ​ ​ în ​ ​ bancă ​ ​ specializată ​ ​ pe ​ ​ produsul ​ ​ în ​ ​ cauză. ​ ​ Astfel ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ efectua ​ ​ ușor
modificări ​ ​ în ​ ​ limita ​ ​ permisiunilor ​ ​ astfel ​ ​ încât ​ ​ tranzacția ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ reluată ​ ​ și ​ ​ integrată ​ ​ cu ​ ​ succes.
e. Pagina ​ ​ web ​ ​ testare
Pentru ​ ​ a ​ ​ simula ​ ​ un ​ ​ sistem ​ ​ extern ​ ​ ce ​ ​ apelează ​ ​ serviciul ​ ​ web ​ ​ al ​ ​ modului ​ ​ de ​ ​ transfer ​ ​ de
fonduri, ​ ​ am ​ ​ creat ​ ​ o ​ ​ pagină ​ ​ web, ​ ​ proiect ​ ​ separat, ​ ​ care ​ ​ facilitează ​ ​ testarea.
3. Implementare
a. Utilizare ​ ​ wizard ​ ​ framework ​ ​ JT400
Pentru ​ ​ a ​ ​ genera ​ ​ clasele ​ ​ necesare ​ ​ apelului ​ ​ către ​ ​ un ​ ​ program ​ ​ COBOL, ​ ​ e ​ ​ necesar ​ ​ să ​ ​ se
creeze ​ ​ un ​ ​ proiect ​ ​ prin ​ ​ Wizard ​ ​​ Program ​ ​ Call ​ ​ Bean ​ . ​ ​ Acesta ​ ​ se ​ ​ execută ​ ​ deschizând ​ ​ meniul ​ ​​ File ​ ​ ​ ->
New ​ ​ -> ​ ​ Other ​ ​ Projects, ​ ​ iar ​ ​ în ​ ​ căsuța ​ ​ de ​ ​ căutare ​ ​ se ​ ​ scrie ​ ​ ‘ ​ Program ​ ​ Call ​ ​ Bean’ ​ .

44

Următorul ​ ​ ecran ​ ​ conține ​ ​ date ​ ​ despre ​ ​ parametrii ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​ fișierul ​ ​ PCML, ​ ​ numele
programului ​ ​​ COBOL ​ ​​ și ​ ​ librăria ​ ​ unde ​ ​ acesta ​ ​ se ​ ​ află ​ ​ și ​ ​ alte ​ ​ opțiuni. ​ ​ Structura ​ ​ parametrilor ​ ​ este
descrisă ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ unui ​ ​ arbore ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ ierarhic.

45

Următorul ​ ​ ecran ​ ​ descrie ​ ​ modurile ​ ​ de ​ ​ generare ​ ​ a ​ ​ claselor ​ ​ în ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ necesități. ​ ​ Astfel ​ ​ se
pot ​ ​ genera ​ ​ doar ​ ​ ‘Java ​ ​ application’ ​ ​ reprezentând ​ ​ simple ​ ​ clase ​ ​ cu ​ ​ tot ​ ​ ce ​ ​ e ​ ​ necesar ​ ​ pentru ​ ​ un ​ ​ apel
simplu ​ ​ de ​ ​ program ​ ​​ COBOL ​ . ​ ​ Dacă ​ ​ se ​ ​ dorește ​ ​ extinderea ​ ​ funcționalității ​ ​ atunci ​ ​ putem ​ ​ bifa ​ ​ și
opțiunile ​ ​ ‘Web ​ ​ services’ ​ ​ și ​ ​ ‘Use ​ ​ PCML’ ​ ​ pentru ​ ​ o ​ ​ modularizare ​ ​ mai ​ ​ bună ​ ​ a ​ ​ claselor ​ ​ generate.

Atunci ​ ​ când ​ ​ butonul ​ ​​ Finish ​ ​​ se ​ ​ apasă, ​ ​ în ​ ​ proiect ​ ​ vor ​ ​ exista ​ ​ următoarele ​ ​ clase ​ ​ și ​ ​ pachete
generate:

src ​ \ ​ defaultPCW ​ .config
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ SEPA ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ sepa ​ .pcml
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ SEPAInput ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ SEPAResult ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ SEPAServices ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ sepa ​ \ ​ parmoutput_structures ​ \ ​ PARMOUTPUTPERRPARAM
.j
ava
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ sepa_structures ​ \ ​ PARMCONNECT ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ sepa_structures ​ \ ​ PARMINPUT ​ .java
src ​ \ ​ com ​ \ ​ exemplu ​ \ ​ generare ​ \ ​ pcml ​ \ ​ sepa_structures ​ \ ​ PARMOUTPUT ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ AbstractProgramCallBean ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ AS400Connection ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ ConnectionFactory ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ Constants ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ IConnection ​ .java
46

src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ IConnectionFactory ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ JcaAS400Connection ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ LogonSpec ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ Messages ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ Messages ​ .properties
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ PooledAS400Connection ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ RuntimeContext ​ .java
src ​ \ ​ iseries ​ \ ​ programcall ​ \ ​ base ​ \ ​ Util ​ .java

Structura ​ ​ claselor ​ ​ generate:

i. SEPA.java
Această ​ ​ clasă ​ ​ extinde ​ ​ clasa ​ ​​ AbstractProgramCallBean ​ ​ ​ și ​ ​ conține ​ ​ referințe ​ ​ către ​ ​ toți
parametrii ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​ parametrii ​ ​ programului ​ ​​ COBOL ​ . ​ ​ Aici ​ ​ se ​ ​ crează ​ ​ un ​ ​​ RuntimeContext ​ ​ ​ ce
conține ​ ​ informații ​ ​ legate ​ ​ de ​ ​ adresa ​ ​ sistemului ​ ​ mainframe, ​ ​ nume ​ ​ utilizator ​ ​ și ​ ​ parolă ​ ​ necesară
connectării ​ ​ în ​ ​ sistem, ​ ​ librăria ​ ​ programului.
47

După ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ preiau ​ ​ informațiile ​ ​ despre ​ ​ context, ​ ​ se ​ ​ creează ​ ​ o ​ ​ conexiune ​ ​ ce ​ ​ va ​ ​ avea ​ ​ un ​ ​​ job ​ ​ ​ în
sistemul ​ ​ AS400, ​ ​ se ​ ​ prelucrează ​ ​ datele ​ ​ parametrilor ​ ​ din ​ ​ fiecare ​ ​ membru ​ ​ al ​ ​ claselor ​ ​ descris ​ ​ în
pachetul ​ ​​ com.exemplu.generare.pcml.sepa_structures ​ ​​ și
com.exemplu.generare.pcml.parmoutput_structures ​ ​ ​ și ​ ​ apoi ​ ​ programul ​ ​​ COBOL ​ ​​ este ​ ​ apelat.
Clasa ​ ​ generată ​ ​ conține ​ ​ cod ​ ​ ce ​ ​ prelucrează ​ ​ erorile ​ ​ ce ​ ​ pot ​ ​ apărea ​ ​ după ​ ​ apel. ​ ​ Astfel ​ ​ toate
mesajele ​ ​ rezultate ​ ​ din ​ ​ sistemul ​ ​ AS400 ​ ​ sunt ​ ​ afișate ​ ​ în ​ ​ consolă.
Dacă ​ ​ apelul ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ făcut ​ ​ cu ​ ​ succes, ​ ​ rezultatul ​ ​ este ​ ​ adus ​ ​ în ​ ​ parametri ​ ​ de ​ ​ tip ​ ​​ output ​ ​ ​ sau
input-output ​ ​ ​ în ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ cum ​ ​ sunt ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​ fișierul ​ ​ PCML.
Programatorul ​ ​ poate ​ ​ intervenii ​ ​ și ​ ​ altera ​ ​ structura ​ ​ existentă ​ ​ după ​ ​ bunul ​ ​ plac.
ii. SEPAInput.java
SEPAInput ​ ​​ înglobează ​ ​ toți ​ ​ parametrii ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​ PCML ​ ​ ca ​ ​ entități. ​ ​ Pentru ​ ​ fiecare ​ ​ în ​ ​ parte
există ​ ​​ setter ​ ​ ​ și ​ ​​ getter, ​ ​ ​ dar ​ ​ și ​ ​ o ​ ​ metodă ​ ​ de ​ ​ ajutor ​ ​ ce ​ ​ convertește ​ ​ informațiile ​ ​ existente ​ ​ în ​ ​ parametrii
în ​ ​ format ​ ​ XML. ​ ​ Această ​ ​ clasă ​ ​ este ​ ​ referențiată ​ ​ și ​ ​ creată ​ ​ de ​ ​ programator ​ ​ și ​ ​ reprezintă ​ ​ punctul ​ ​ de
intrare ​ ​ a ​ ​ parametrilor ​ ​ ce ​ ​ urmează ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ transmiși ​ ​ către ​ ​ programul ​ ​ COBOL.
Clasa ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ extinde ​ ​ direct ​ ​ către ​ ​ un ​ ​ Web ​ ​ Service ​ ​ fiind ​ ​ deja ​ ​ serializabilă.
iii. SEPAResult.java
Acestă ​ ​ clasă ​ ​ este ​ ​ asemănătoare ​ ​ clasei ​ ​​ SEPAInput.java ​ , ​ ​ care, ​ ​ la ​ ​ rândul ​ ​ ei, ​ ​ are ​ ​​ setter ​ ​​ și
getter ​ ​ ​ pentru ​ ​ parametrii ​ ​ programului ​ ​ COBOL, ​ ​ dar ​ ​ ea ​ ​ este ​ ​ populată ​ ​ de ​ ​ către ​ ​ clasa ​ ​ generată
SEPA.java ​ ​ ​ după ​ ​ apelul ​ ​​ COBOL ​ . ​ ​ Parametrii ​ ​ descriși ​ ​ în ​ ​ această ​ ​ clasă ​ ​ există ​ ​ dacă ​ ​ sunt ​ ​ de ​ ​ tipul
output ​ ​​ sau ​ ​​ input-output ​ ​ ​ în ​ ​ fișierul ​ ​ PCML.
iv. SEPAServices.java
Clasa ​ ​ aceasta ​ ​ este ​ ​ generată ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ special ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ fi ​ ​ refolosită ​ ​ în ​ ​ clase ​ ​ Web ​ ​ Service, ​ ​ ce ​ ​ o
vor ​ ​ apela. ​ ​ Parametrul ​ ​ metodei ​ ​ necesită ​ ​ informațiile ​ ​ de ​ ​ intrare ​ ​ înglobate ​ ​ în ​ ​ clasa ​ ​​ SEPAInput ​ ​​ și
oferă ​ ​ rezultatul ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ clasei ​ ​​ SEPAResult ​ , ​ ​ dar ​ ​ și ​ ​ sub ​ ​ formă ​ ​ de ​ ​ XML.
v. SEPA ​ ​ Structures
Fiecare ​ ​ structură ​ ​ a ​ ​ fișierului ​ ​ PCML ​ ​ va ​ ​ genera ​ ​ o ​ ​ nouă ​ ​ clasă ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ unei ​ ​ ierarhii ​ ​ până
când ​ ​ se ​ ​ ajunge ​ ​ la ​ ​ structuri ​ ​ de ​ ​ bază ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ char, ​ ​ number ​ .
48

Astfel ​ ​ în ​ ​ fiecare ​ ​ clasă ​ ​ există ​ ​​ getter ​ ​​ și ​ ​​ setter ​ ​​ pentru ​ ​ fiecare ​ ​ parametru ​ ​ în ​ ​ parte ​ ​ în ​ ​ funcție ​ ​ de
tipul ​ ​ de ​ ​ bază ​ ​​ string, ​ ​ BigDecimal, ​ ​ integer ​ .
vi. iseries.programcall.base
Clasele ​ ​ generate ​ ​ în ​ ​ acest ​ ​ pachet ​ ​ reprezintă ​ ​ nucleul ​ ​ librăriei ​ ​ și ​ ​ orice ​ ​ generare ​ ​ de ​ ​ programe
prin ​ ​​ Wizard ​ ​ Program ​ ​ Call ​ ​ Bean ​ ​ ​ va ​ ​ rezulta ​ ​ în ​ ​ creerea ​ ​ acestui ​ ​ pachet. ​ ​ Astfel ​ ​ acest ​ ​ pachet ​ ​ poate
exista ​ ​ indepedent ​ ​ în ​ ​ alt ​ ​ proiect, ​ ​ fără ​ ​ să ​ ​ influențeze ​ ​ datele ​ ​ specifice ​ ​ claselor ​ ​ ce ​ ​ îl ​ ​ apelează.
b. Pagina ​ ​ de ​ ​ test
Pagina ​ ​ de ​ ​ test ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ creată ​ ​ special ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ simula ​ ​ un ​ ​ mesaj ​ ​ din ​ ​ exterior ​ ​ către ​ ​ server
prin ​ ​ apel ​ ​ de ​ ​​ Web ​ ​ Service. ​ ​​ La ​ ​ ini ț ializarea ​ ​ paginii, ​ ​ se ​ ​ vor ​ ​ citi ​ ​ din ​ ​ fișierele ​ ​ de ​ ​ configurare
informațiile ​ ​ legate ​ ​ de ​ ​ adresa ​ ​ server-ului ​ ​ unde ​ ​ se ​ ​ află ​ ​ instalată ​ ​ aplicația ​ ​ ce ​ ​ urmează ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ testată.
Din ​ ​ fișierele ​ ​ de ​ ​ configurare, ​ ​ sunt ​ ​ preluate ​ ​ toate ​ ​ modulele ​ ​​ business ​ ​​ descrise.
Pagina ​ ​ e ​ ​ compusă ​ ​ din ​ ​ selectarea ​ ​ serviciului ​ ​ ce ​ ​ urmează ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ testat, ​ ​ trei ​ ​ zone ​ ​ mari ​ ​ de ​ ​ text,
primele ​ ​ utilizate ​ ​ drept ​ ​ parametrii, ​ ​ iar ​ ​ al ​ ​ treilea ​ ​ se ​ ​ va ​ ​ completa ​ ​ cu ​ ​ rezultatul ​ ​ apelului.
Utilizatorul ​ ​ selectează ​ ​ produsul ​ ​ ales, ​ ​ completează ​ ​ parametrii ​ ​ apoi ​ ​ apasă ​ ​ butonul ​ ​​ Call ​ ​ ​ și
asteaptă ​ ​ raspunsul.
c. Clientul ​ ​ Web

Clientul ​ ​ Web ​ ​ este ​ ​ realizat ​ ​ utilizând ​ ​ tehnologia ​ ​​ HTML ​ , ​ ​​ jQuery ​ ​​ și ​ ​​ Boostrap ​ . ​ ​ Pagina ​ ​ web
realizează ​ ​ apeluri ​ ​ către ​ ​ un ​ ​ servlet. ​ ​ Prima ​ ​ pagină ​ ​ o ​ ​ reprezintă ​ ​ pagina ​ ​ de ​ ​ Login ​ ​ precum ​ ​ și
selectarea ​ ​ mediului ​ ​ de ​ ​ lucru, ​ ​ a ​ ​ băncii ​ ​ și ​ ​ a ​ ​ server-ului.
După ​ ​ logare ​ ​ cu ​ ​ succes, ​ ​ utilizatorului ​ ​ îi ​ ​ este ​ ​ afișat ​ ​ un ​ ​ tabel ​ ​ cu ​ ​ tranzac ț iile ​ ​ din ​ ​ sistem ​ ​ ce ​ ​ nu
sunt ​ ​ integrate ​ ​ și ​ ​ necesită ​ ​ acțiune ​ ​ manuală.
Utilizatorul ​ ​ are ​ ​ posibilitatea ​ ​ să ​ ​ aleagă ​ ​ să ​ ​ reîncerce ​ ​ integrarea ​ ​ tranzacției ​ ​ sau ​ ​ să ​ ​ o ​ ​ repare.
Acest ​ ​ lucru ​ ​ se ​ ​ activează ​ ​ prin ​ ​ apăsarea ​ ​ mouse-ului ​ ​ click ​ ​ dreapta ​ ​ pe ​ ​ orice ​ ​ celulă ​ ​ din ​ ​ tabel ​ ​ și ​ ​ va
apărea ​ ​ un ​ ​ meniu ​ ​ contextual. ​ ​ Acest ​ ​ meniu ​ ​ este ​ ​ compus ​ ​ din ​ ​ opțiunile ​ ​​ Resubmit, ​ ​ Modify ​ ​ ​ și ​ ​​ Delete.
Opțiunea ​ ​​ Resubmit ​ ​ ​ va ​ ​ retrimite ​ ​ tranzacția ​ ​ completată ​ ​ anterior ​ ​ în ​ ​ sistem ​ ​ direct ​ ​ către ​ ​ server
și ​ ​ este ​ ​ asemănătoare ​ ​ unei ​ ​ tranzacții ​ ​ din ​ ​ exterior.
Opțiunea ​ ​​ Modify ​ ​ ​ va ​ ​ crea ​ ​ o ​ ​ fereastră ​ ​ în ​ ​ pagină ​ ​ cu ​ ​ toate ​ ​ informațiile ​ ​ completate ​ ​ și ​ ​ fiecare
câmp ​ ​ din ​ ​ tranzacția ​ ​ inițială ​ ​ are ​ ​ posibilitatea ​ ​ să ​ ​ fie ​ ​ modificat ​ ​ înainte ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ fi ​ ​ trimis ​ ​ către ​ ​ server.
49

Opțiunea ​ ​​ Delete ​ ​​ va ​ ​ șterge ​ ​ tranzacția ​ ​ din ​ ​ baza ​ ​ de ​ ​ date, ​ ​ din ​ ​ tabelul ​ ​ unde ​ ​ sunt ​ ​ ținute
tranzacțiile ​ ​ ce ​ ​ au ​ ​ nevoie ​ ​ de ​ ​ reparare.
d. Scripturi ​ ​ de ​ ​ configurare

Folosind ​ ​ fi ș iere ​ ​ de ​ ​ tipul ​ ​​ Jython ​ , ​ ​ server ​ ​​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ ​ se ​ ​ poate
configura ​ ​ rulând ​ ​ aceste ​ ​ fi ș iere ​ ​ prin ​ ​ consola ​ ​ dedicată ​ ​​ wsadmin ​ . ​ ​ Modelul ​ ​ de ​ ​ administrare ​ ​ a
WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ ​ este ​ ​ bazat ​ ​ pe ​ ​​ Java ​ ​ Management ​ ​ Extensions ​ ​​ ( ​ JMX ​ ) ​ ​​ framework ​ .
Acestă ​ ​ tehnologie ​ ​ îmbină ​ ​ resursele ​ ​ hardware ​ ​ ș i ​ ​ software ​ ​ în ​ ​ Java ​ ​ ș i ​ ​ le ​ ​ expune ​ ​ într-un ​ ​ sistem
distribuit. ​ ​ Serviciile ​ ​ administrative ​ ​​ WebSphere ​ ​ ​ con ț in ​ ​ func ț ii ​ ​ care ​ ​ folosesc ​ ​ interfe ț e ​ ​ din ​ ​​ JMX ​ ​ ​ ca
să ​ ​ manipuleze ​ ​ configura ț ia ​ ​ server-ului ​ ​ stocate ​ ​ sub ​ ​ forma ​ ​ de ​ ​ XML ​ ​ în ​ ​ fi ș iere ​ ​ aflate ​ ​ pe ​ ​ disk.
WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ ​ oferă ​ ​ următoarele ​ ​ aplica ț ii ​ ​ care ​ ​ ajută ​ ​ la ​ ​ configurarea ​ ​ sa:
● WebSphere ​ ​ administrative ​ ​ console ​ . ​ ​ O ​ ​ aplica ț ie ​ ​ web.
● Comenzi ​ ​ de ​ ​ consolă
● wsadmin ​ ​ ​ – ​ ​ clientul ​ ​ de ​ ​ scripting. ​ ​ Este ​ ​ o ​ ​ linie ​ ​ de ​ ​ comandă ​ ​ în ​ ​ consola
(Command-line ​ ​ interface ​ ​ – ​ ​ CLI) ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ scripturile ​ ​ pot ​ ​ fi ​ ​ folosite ​ ​ să
automatizeze ​ ​ configurarea.
● Thin ​ ​ client ​ . ​ ​ O ​ ​ versiune ​ ​ mai ​ ​ mică ​ ​ a ​ ​ modului ​ ​​ wsadmin ​ ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ rula
programe ​ ​ administrative ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ distan ț ă.
Programul ​ ​​ wsadmin ​ ​​ este ​ ​ un ​ ​ client ​ ​ de ​ ​ scripting ​ ​ care ​ ​ se ​ ​ bazează ​ ​ pe ​ ​ CLI. ​ ​ Scopul ​ ​ său ​ ​ este ​ ​ de
a ​ ​ facilita ​ ​ administrarea ​ ​ în ​ ​ detaliu ​ ​ a ​ ​ serverului. ​ ​ Pagina ​ ​ web ​ ​ a ​ ​ consolei ​ ​ de ​ ​ configurare ​ ​ oferă
flexibilitate ​ ​ ș i ​ ​ ajută ​ ​ administratorii ​ ​ mult ​ ​ mai ​ ​ repede. ​ ​​ Wsadmin ​ ​​ folose ș te ​ ​ ​ Bean ​ ​ Scripting
Frameworework ​ ​​ (BSF) ​ ​ ce ​ ​ suportă ​ ​ o ​ ​ varietate ​ ​ de ​ ​ limbaje ​ ​ de ​ ​ scripting ​ ​ printre ​ ​ care: ​ ​ Java ​ ​ Tcl ​ ​ (Jacl)
ș i ​ ​ Jython. ​ ​ WebSphere ​ ​ oferă ​ ​ scripturi ​ ​ de ​ ​ bază ​ ​ ajutătoare ​ ​ scrise ​ ​ în ​ ​ Jython ​ ​ ce ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ folosi ​ ​ direct ​ ​ fără
a ​ ​ include ​ ​ o ​ ​ librărie ​ ​ specifică ​ ​ :
● AdminControl ​ ​ – ​ ​ e ​ ​ folosit ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ sunt ​ ​ executate ​ ​ comenzi ​ ​ opera ț ionale
● AdminConfig ​ ​ – ​ ​ acest ​ ​ obiect ​ ​ e ​ ​ folosit ​ ​ pentru ​ ​ creare ​ ​ sau ​ ​ modificarea ​ ​ configura ț iei
serverului
● AdminApp ​ ​ – ​ ​ se ​ ​ folose ș te ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ se ​ ​ execută ​ ​ ac ț iuni ​ ​ pe ​ ​ o ​ ​ aplica ț ie
● AdminTask ​ ​ – ​ ​ e ​ ​ folosit ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ se ​ ​ execută ​ ​ comenzi ​ ​ administrative
Wsadmin ​ ​​ folose ș te ​ ​ Jython ​ ​ versiunea ​ ​ 2.1

50

Capitolul ​ ​ IV ​ ​ – ​ ​ Concluzie
Aplicațiile ​ ​ existente ​ ​ într-un ​ ​ sistem ​ ​ pe ​ ​ AS400 ​ ​ pot ​ ​ evolua ​ ​ către ​ ​ noi ​ ​ servicii ​ ​ și ​ ​ noi
tehnologii. ​ ​ Cel ​ ​ mai ​ ​ ușor ​ ​ mod ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ realiza ​ ​ acest ​ ​ lucru ​ ​ este ​ ​ folosind ​ ​ framework ​ ​ JT400. ​ ​ Beneficiile
unui ​ ​ sistem ​ ​ expus ​ ​ către ​ ​ extern ​ ​ deschid ​ ​ oportunități ​ ​ noi, ​ ​ dar, ​ ​ în ​ ​ același ​ ​ timp, ​ ​ reprezintă ​ ​ și ​ ​ o
provocare. ​ ​ Există ​ ​ programe ​ ​ special ​ ​ construite ​ ​ pentru ​ ​ a ​ ​ ușura ​ ​ munca ​ ​ dezvoltatorilor.
Un ​ ​ lucru ​ ​ esențial ​ ​ în ​ ​ proiecte ​ ​ de ​ ​ acest ​ ​ gen ​ ​ îl ​ ​ reprezintă ​ ​ urmărirea ​ ​ paradigmelor ​ ​ de
programare: ​ ​ SOA, ​ ​ Design ​ ​ Pattern, ​ ​ astfel ​ ​ economisindu-se ​ ​ timp ​ ​ în ​ ​ întreținerea ​ ​ codului ​ ​ sursă. ​ ​ Este
imperativ ​ ​ ca ​ ​ orice ​ ​ este ​ ​ dezvoltat ​ ​ să ​ ​ existe ​ ​ salvat ​ ​ într-un ​ ​ sistem ​ ​ de ​ ​ versionare, ​ ​ așa ​ ​ cum ​ ​ este ​ ​ folosit
programul ​ ​​ Rational ​ ​ Team ​ ​ Concert ​ .
Scrierea ​ ​ modulară ​ ​ ușurează ​ ​ în ​ ​ viitor ​ ​ schimbarea ​ ​ stratului ​ ​ de ​ ​ comunicare. ​ ​ Acesta ​ ​ poate ​ ​ să
difere ​ ​ în ​ ​ viitor ​ ​ de ​ ​ SOAP ​ ​ și ​ ​ o ​ ​ decuplare ​ ​ de ​ ​ aceste ​ ​ elemente ​ ​ diferite ​ ​ va ​ ​ rezulta ​ ​ în ​ ​ timp ​ ​ câștigat
pentru ​ ​ viitoarea ​ ​ dezvoltare.
Indiferent ​ ​ de ​ ​ specificațiile ​ ​ particulare ​ ​ cerute ​ ​ de ​ ​ anumi ț i ​ ​ clien ț i, ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ aplica ​ ​ cu ​ ​ ușurință
patternul ​ ​ adaptorului.
Testarea ​ ​ modulelor ​ ​ se ​ ​ poate ​ ​ realiza ​ ​ și ​ ​ prin ​ ​ crearea ​ ​ de ​ ​ programe ​ ​ asemănătoare ​ ​ celor ​ ​ care
accesează ​ ​ aplicația. ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ oferă ​ ​ posibilitatea ​ ​ persoanelor ​ ​ non ​ ​ tehnice ​ ​ să ​ ​ testeze ​ ​ modulul
respectiv ​ ​ fără ​ ​ să ​ ​ cunoască ​ ​ detaliile ​ ​ tehnice ​ ​ din ​ ​ spate.
O ​ ​ aplicație ​ ​ matură ​ ​ are ​ ​ un ​ ​ ciclu ​ ​ de ​ ​ viață ​ ​ complet ​ ​ și ​ ​ eficient, ​ ​ dacă ​ ​ după ​ ​ o ​ ​ dezvoltare ​ ​ există
module ​ ​ ce ​ ​ testează ​ ​ automat ​ ​ toată ​ ​ aplicația ​ ​ atât ​ ​ ca ​ ​ testare ​ ​ unitară ​ ​ cât ​ ​ și ​ ​ testare ​ ​ integrală. ​ ​ Sistemul
de ​ ​ build ​ ​ este ​ ​ unul ​ ​ automat ​ ​ și ​ ​ raportează ​ ​ imediat ​ ​ atunci ​ ​ când ​ ​ nu ​ ​ se ​ ​ reușește ​ ​ compilarea.
În ​ ​ funcție ​ ​ de ​ ​ serverul ​ ​ ales, ​ ​ se ​ ​ pot ​ ​ face ​ ​ automatizări ​ ​ și ​ ​ în ​ ​ configurarea ​ ​ sa. ​ ​​ WebSphere ​ ​​ se
configurează ​ ​ ușor ​ ​ atât ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ consola ​ ​ sa ​ ​ web ​ ​ cât ​ ​ și ​ ​ prin ​ ​ fișiere ​ ​​ Jython ​ . ​ ​ Acest ​ ​ lucru ​ ​ oferă
posibilitatea ​ ​ instalării ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ distanță ​ ​ și ​ ​ managementului ​ ​ de ​ ​ aplicație ​ ​ direct ​ ​ la ​ ​ client. ​ ​ Se
economisește ​ ​ timp ​ ​ cu ​ ​ deplasarea ​ ​ pentru ​ ​ instalare ​ ​ și ​ ​ alte ​ ​ operații ​ ​ de ​ ​ management.

51

Capitolul ​ ​ V ​ ​ – ​ ​ Bibliografie
1. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017c. ​ ​ IBM ​ ​ Power ​ ​ Systems. ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free ​ ​ Encyclopedia ​ .
Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=IBM_Power_Systems&oldid=777827155 ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20
Mai ​ ​ 2017].
2. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017b. ​ ​ IBM ​ ​ i. ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free ​ ​ Encyclopedia ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=IBM_i&oldid=799035059 ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
3. ​ ​ Allen, ​ ​ G., ​ ​ 2008. ​ ​​ Beginning ​ ​ DB2 ​ ​ From ​ ​ Novice ​ ​ to ​ ​ Professional ​ , ​ ​ Berkeley, ​ ​ CA: ​ ​ Apress.
4. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,2014. ​ ​ IBM ​ ​ developerWorks ​ ​ : ​ ​ Download ​ ​ : ​ ​ Rational ​ ​ Developer ​ ​ for ​ ​ Power
Systems ​ ​ Software. ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://www.ibm.com/developerworks/downloads/r/rdp/index.html ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
5. ​ ​ Sadtler, ​ ​ C. ​ ​ et ​ ​ al., ​ ​ 2013. ​ ​​ WebSphere ​ ​ Application ​ ​ Server ​ ​ V8.5 ​ ​ Concepts, ​ ​ Planning, ​ ​ and ​ ​ Design
Guide ​ , ​ ​ IBM ​ ​ Redbooks.
6. ​ ​ Keen, ​ ​ M. ​ ​ et ​ ​ al., ​ ​ 2011. ​ ​​ Rational ​ ​ Application ​ ​ Developer ​ ​ for ​ ​ WebSphere ​ ​ Software ​ ​ V8
Programming ​ ​ Guide ​ , ​ ​ IBM ​ ​ Redbooks.
7. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017d. ​ ​ Java ​ ​ (programming ​ ​ language). ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free
Encyclopedia ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Java_(programming_language)&oldid=798373899
[Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
8. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,2015. ​ ​ IBM ​ ​ Toolbox ​ ​ for ​ ​ Java ​ ​ and ​ ​ JTOpen. ​ ​​ IBM ​ ​ Corporation ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://www-03.ibm.com/systems/power/software/i/toolbox/ ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
9. ​ ​ Kulkarni, ​ ​ R., ​ ​ 2015. ​ ​​ Java ​ ​ EE ​ ​ Development ​ ​ with ​ ​ Eclipse ​ ​ – ​ ​ Second ​ ​ Edition ​ , ​ ​ Packt ​ ​ Publishing.
10. ​ ​ Kurniawan, ​ ​ B., ​ ​ 2016. ​ ​​ Servlet ​ ​ & ​ ​ JSP: ​ ​ A ​ ​ Beginner’s ​ ​ Tutorial ​ , ​ ​ Brainy ​ ​ Software ​ ​ Inc.
11. ​ ​ Ghaly, ​ ​ R. ​ ​ & ​ ​ Kothapalli, ​ ​ K., ​ ​ 2002. ​ ​​ Sams ​ ​ Teach ​ ​ Yourself ​ ​ EJB ​ ​ in ​ ​ 21 ​ ​ Days ​ , ​ ​ Sams ​ ​ Publishing.
12. ​ ​ Albertoni, ​ ​ F. ​ ​ et ​ ​ al., ​ ​ 2013. ​ ​​ WebSphere ​ ​ application ​ ​ server ​ ​ V8. ​ ​ 5 ​ ​ administration ​ ​ and
configuration ​ ​ guide ​ ​ for ​ ​ the ​ ​ full ​ ​ profile ​ , ​ ​ IBM ​ ​ Corporation, ​ ​ International ​ ​ Technical ​ ​ Support
Organization.
13. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,Deciding ​ ​ Which ​ ​ Type ​ ​ of ​ ​ Web ​ ​ Service ​ ​ to ​ ​ Use ​ ​ – ​ ​ The ​ ​ Java ​ ​ EE ​ ​ 6 ​ ​ Tutorial.
Disponibil ​ ​ la: ​ ​ http://docs.oracle.com/javaee/6/tutorial/doc/gjbji.html ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017a].
52

14. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,Lesson: ​ ​ JDBC ​ ​ Introduction ​ ​ (The ​ ​ Java ​ TM ​ ​ ​ Tutorials ​ ​ > ​ ​ JDBC(TM) ​ ​ Database
Access). ​ ​ Disponibil ​ ​ la: ​ ​ https://docs.oracle.com/javase/tutorial/jdbc/overview/ ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai
2017c].
15. ​ ​ Coughlan, ​ ​ M., ​ ​ 2014. ​ ​​ Beginning ​ ​ COBOL ​ ​ for ​ ​ Programmers ​ , ​ ​ Apress.
16. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017e. ​ ​ Representational ​ ​ state ​ ​ transfer. ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free
Encyclopedia ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Representational_state_transfer&oldid=799919103
[Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
17. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,The ​ ​ Jython ​ ​ Tutorial ​ ​ — ​ ​ Jython ​ ​ v2.5.2 ​ ​ documentation. ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.jython.org/docs/tutorial/indexprogress.html ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017d].
18. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017f. ​ ​ XML. ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free ​ ​ Encyclopedia ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=XML&oldid=797075197 ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
19. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,What ​ ​ is ​ ​ XSD ​ ​ (XML ​ ​ Schema ​ ​ Definition)? ​ ​ – ​ ​ Definition ​ ​ from ​ ​ WhatIs.com.
SearchMicroservices ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://searchmicroservices.techtarget.com/definition/XSD-XML-Schema-Definition ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20
Mai ​ ​ 2017e].
20. ​ ​ Autor ​ ​ anonim,IBM ​ ​ Knowledge ​ ​ Center. ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://www.ibm.com/support/knowledgecenter/en/ssw_i5_54/rzahh/pcml.htm ​ ​ [Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai
2017b].
21.York, ​ ​ R., ​ ​ 2015. ​ ​ Manipulating ​ ​ Content ​ ​ and ​ ​ Attributes. ​ ​ In ​ ​​ Web ​ ​ Development ​ ​ with ​ ​ jQuery® ​ .
John ​ ​ Wiley ​ ​ & ​ ​ Sons, ​ ​ Inc, ​ ​ pp. ​ ​ 89–134.
22. ​ ​ contribuitori ​ ​ Wikipedia, ​ ​ 2017a. ​ ​ Bootstrap ​ ​ (front-end ​ ​ framework). ​ ​​ Wikipedia, ​ ​ The ​ ​ Free
Encyclopedia ​ . ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Bootstrap_(front-end_framework)&oldid=796376578
[Citat ​ ​ : ​ ​ 20 ​ ​ Mai ​ ​ 2017].
23. ​ ​ Saracco, ​ ​ C.M., ​ ​ Chamberlin, ​ ​ D. ​ ​ & ​ ​ Ahuja, ​ ​ R., ​ ​ 2006. ​ ​​ DB2 ​ ​ 9: ​ ​ pureXML: ​ ​ overview ​ ​ and ​ ​ fast ​ ​ start ​ ,
International ​ ​ Business ​ ​ machines ​ ​ Corporation.
24.Yener, ​ ​ M. ​ ​ & ​ ​ Theedom, ​ ​ A., ​ ​ 2015. ​ ​​ Professional ​ ​ Java ​ ​ EE ​ ​ Design ​ ​ Patterns ​ , ​ ​ John ​ ​ Wiley ​ ​ & ​ ​ Sons.
25. ​ ​ Hiebert, ​ ​ D. ​ ​ et ​ ​ al., ​ ​ Building ​ ​ SOA-based ​ ​ Solutions ​ ​ for ​ ​ IBM ​ ​ System ​ ​ i ​ ​ Platform, ​ ​ 2007.07.
53

Capitolul ​ ​ VI ​ ​ – ​ ​ Anexe
1. Diagrama ​ ​ topologică

54

55

56

57

2. Scripturi ​ ​ Jython
a. Instalarea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii

import ​ ​ ​ sys

def ​ ​ ​​ InstallApplication ​ ():
print ​ ​ ​​ "======InstallApplication.py.start======="
pathEar ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ path ​ ​ to ​ ​ EAR ​ ​ file ​ ​ :" ​ )
if ​ ​ ​ (pathEar ​ ​ != ​ ​​ "" ​ ​ ​​ and ​ ​ ​ pathEar.find( ​ ".ear" ​ ) ​ ​ > ​ ​​ -1 ​ ):
newName ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ name ​ ​ of ​ ​ application:" ​ )
if ​ ​ ​ (newName ​ ​ != ​ ​​ "" ​ ​ ​​ and ​ ​ ​ len(newName) ​ ​ > ​ ​​ 0 ​ ):
apps ​ ​ = ​ ​ AdminApp.list()
listAllApp ​ ​ = ​ ​ AdminUtilities.convertToList(apps)
for ​ ​ ​ app ​ ​​ în ​ ​ ​ listAllApp:
found ​ ​ = ​ ​​ 0 ​ ;
if ​ ​ ​ (app ​ ​ == ​ ​ newName):
found ​ ​ = ​ ​​ 1
break
if ​ ​ ​ (found ​ ​ == ​ ​​ 1 ​ ):
print ​ ​ ​​ "===Application ​ ​ " ​ ​ ​ + ​ ​ newName ​ ​ + ​ ​​ " ​ ​ allready
installed==="
else ​ :
opt ​ ​ = ​ ​ [ ​ "-appname" ​ ​ ​ , ​ ​ newName]
AdminApp.install(pathEar,opt)
AdminConfig.save()
print ​ ​ ​​ "Action ​ ​ saved"
result ​ ​ = ​ ​ AdminApp.isAppReady(newName)
while ​ ​ ​ (result ​ ​ == ​ ​​ "false" ​ ):
### ​ ​ Wait ​ ​ 5 ​ ​ seconds ​ ​ before ​ ​ checking ​ ​ again
time.sleep( ​ 5 ​ )
result ​ ​ = ​ ​ AdminApp.isAppReady(newName)
print ​ ​ ​​ "===Application ​ ​ " ​ ​ ​ + ​ ​ newName ​ ​ + ​ ​​ " ​ ​ ready ​ ​ to ​ ​ be ​ ​ started==="
print ​ ​ ​​ "======InstallApplication.py.end========="

if ​ ​ ​ __name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ :
InstallApplication()

b. Dezinstalarea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii

def ​ ​ ​​ UninstallApplication ​ ():
58

print ​ ​ ​​ "======UninstallApplication.py.start======="

node ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getNode()
serverList ​ ​ = ​ ​ AdminTask.listServers( ​ '[-serverType ​ ​ APPLICATION_SERVER
]' ​ )
serverName ​ ​ = ​ ​ AdminConfig.showAttribute(serverList, ​ 'name' ​ )

print ​ ​ ​​ "===Current ​ ​ applications ​ ​ installed ​ ​ on ​ ​ this ​ ​ server==="
apps ​ ​ = ​ ​ AdminApp.list()
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ print ​ ​ ​ AdminUtilities.convertToList(apps)

appName ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ application ​ ​ name:" ​ )
print ​ ​ ​​ "===Uninstall ​ ​ application==="
result ​ ​ = ​ ​ AdminApplication.uninstallApplication(appName)
if ​ ​ ​ (result ​ ​ == ​ ​​ 1 ​ ):
print ​ ​ ​​ "===Uninstall ​ ​ complete==="
else ​ :
print ​ ​ ​​ "===Uninstall ​ ​ incomplet. ​ ​ See ​ ​ error ​ ​ above==="
print ​ ​ ​​ "======UninstallApplication.py.end========="
if ​ ​ ​ __name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ :
UninstallApplication()

c. Pornirea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii

import ​ ​ ​ sys

def ​ ​ ​​ StartApplication ​ ():
print ​ ​ ​​ "======StartApplication.py.start======="
node ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getNode()
cell ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getCell()
serverList ​ ​ = ​ ​ AdminTask.listServers( ​ '[-serverType ​ ​ APPLICATION_SERVER
]' ​ )
serverName ​ ​ = ​ ​ AdminConfig.showAttribute(serverList, ​ 'name' ​ )
print ​ ​ ​​ "===Current ​ ​ stopped ​ ​ applications ​ ​ installed ​ ​ on ​ ​ this ​ ​ server==="
apps ​ ​ = ​ ​ AdminApp.list()
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​ listAllApp ​ ​ = ​ ​ AdminUtilities.convertToList(apps)
apps ​ ​ = ​ ​ AdminControl.queryNames( ​ 'type=Application,cell=' ​ ​ ​ + ​ ​ cell
+ ​ ​​ ',node=' ​ ​ ​ + ​ ​ node ​ ​ + ​ ​​ ',process=' ​ ​ ​ + ​ ​ serverName ​ ​ + ​ ​​ ',*' ​ ).splitlines()
for ​ ​ ​ app ​ ​​ în ​ ​ ​ listAllApp:
found ​ ​ = ​ ​​ 0 ​ ;
for ​ ​ ​ runningApp ​ ​​ în ​ ​ ​ apps:
aname ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getAttribute(runningApp, ​ ​​ 'name' ​ )
59

if ​ ​ ​ (app ​ ​ == ​ ​ aname):
found ​ ​ = ​ ​​ 1 ​ ;
break
if ​ ​ ​ (found ​ ​ == ​ ​​ 0 ​ ):
print ​ ​ ​ app

appName ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ application ​ ​ name:" ​ )
result ​ ​ =
AdminApplication.startApplicationOnSingleServer(appName,node,serverName)
if ​ ​ ​ (result ​ ​ == ​ ​​ 1 ​ ):
print ​ ​ ​​ "===Application ​ ​ started==="
# else:
# print ​ ​ "===Application ​ ​ not ​ ​ started==="
print ​ ​ ​​ "======StartApplication.py.end========="

if ​ ​ ​ __name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ :
StartApplication()

d. Oprirea ​ ​ unei ​ ​ aplica ț ii

def ​ ​ ​​ StopApplication ​ ():
print ​ ​ ​​ "======StopApplication.py.start======="

node ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getNode()
cell ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getCell()
serverList ​ ​ = ​ ​ AdminTask.listServers( ​ '[-serverType ​ ​ APPLICATION_SERVER
]' ​ )
serverName ​ ​ = ​ ​ AdminConfig.showAttribute(serverList, ​ 'name' ​ )

print ​ ​ ​​ "===Current ​ ​ running ​ ​ applications ​ ​ installed ​ ​ on ​ ​ this ​ ​ server==="
#print ​ ​ AdminApplication.listApplications()

apps ​ ​ = ​ ​ AdminControl.queryNames( ​ 'type=Application,cell=' ​ ​ ​ + ​ ​ cell
+ ​ ​​ ',node=' ​ ​ ​ + ​ ​ node ​ ​ + ​ ​​ ',process=' ​ ​ ​ + ​ ​ serverName ​ ​ + ​ ​​ ',*' ​ ).splitlines()
for ​ ​ ​ app ​ ​​ în ​ ​ ​ apps:
aname ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getAttribute(app, ​ ​​ 'name' ​ )
​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ ​​ print ​ ​ ​ aname

appName ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ application ​ ​ name:" ​ )
print ​ ​ ​​ "===Stopping ​ ​ application==="
result ​ ​ =
AdminApplication.stopApplicationOnSingleServer(appName,node,serverName)
60

if ​ ​ ​ (result ​ ​ == ​ ​​ 1 ​ ):
print ​ ​ ​​ "===Application ​ ​ stopped==="
else ​ :
print ​ ​ ​​ "===Application ​ ​ stil ​ ​ running. ​ ​ See ​ ​ error ​ ​ above==="

print ​ ​ ​​ "======StopApplication.py.end========="
if ​ ​ ​ __name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ :
StopApplication()

e. Instalare ​ ​ adaptor

def ​ ​ ​​ AdaptorInstall ​ ():
print ​ ​ ​​ "===========AdaptorInstall.py.start==========="
inputPath= ​ ​​ ""
inputPath ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Enter ​ ​ Adapter ​ ​ path:" ​ )

if ​ ​ ​ (inputPath ​ ​ != ​ ​​ "" ​ ​ ​​ and ​ ​ ​ inputPath.find( ​ ".rar" ​ ) ​ ​ > ​ -1 ​ ​ ​ ):
node ​ ​ = ​ ​ AdminControl.getNode()

print ​ ​ ​​ "===Installing ​ ​ the ​ ​ adaptor===="

installResourceAdapter ​ ​ = ​ ​​ '[-nodeName ​ ​ ' ​ ​ ​ + ​ ​ node ​ ​ + ​ ​​ ' ​ ​ -rarPath ​ ​ "' ​ ​ ​ +
inputPath ​ ​ + ​ ​​ '" ​ ​ -rar.archivePath ​ ​ ${CONNECTOR_INSTALL_ROOT}]'

adaptor ​ ​ = ​ ​ AdminTask.installResourceAdapter( ​ '[-nodeName ​ ​ ' ​ ​ ​ + ​ ​ node
+ ​ ​​ ' ​ ​ -rarPath ​ ​ "' ​ ​ ​ + ​ ​ inputPath ​ ​ + ​ ​​ '" ​ ​ -rar.archivePath
${CONNECTOR_INSTALL_ROOT}]' ​ )
print ​ ​ ​​ "===Install ​ ​ completed===="
AdminConfig.save()

print ​ ​ ​​ "Action ​ ​ saved" ​ ;
else ​ :
print ​ ​ ​​ "You ​ ​ didn't ​ ​ provided ​ ​ a ​ ​ valid ​ ​ path"

print ​ ​ ​​ "===========AdaptorInstall.py.end============="

if ​ ​ ​ (__name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ ):
AdaptorInstall()

61

f. Dezinstalare ​ ​ adaptor

def ​ ​ ​​ AdaptorUninstall ​ ():
print ​ ​ ​​ "===========AdaptorUninstall.py.start==========="
pattern ​ ​ = ​ ​​ '*XIBBA*' ​ ;

resourceAdaptor ​ ​ = ​ ​ AdminConfig.list( ​ 'J2CResourceAdapter' ​ , ​ ​ pattern);
if ​ ​ ​ (resourceAdaptor ​ ​ == ​ ​​ "" ​ ):
print ​ ​ ​​ "===Current ​ ​ list ​ ​ of ​ ​ J2CResourceAdapter ​ ​ on ​ ​ this ​ ​ server==="
print ​ ​ ​ AdminConfig.list( ​ 'J2CResourceAdapter' ​ )
pattern ​ ​ = ​ ​ raw_input( ​ "Adaptor ​ ​ not ​ ​ found ​ ​ please ​ ​ enter ​ ​ a ​ ​ new
pattern: ​ ​ [" ​ ​ ​ + ​ ​ pattern ​ ​ + ​ "]" ​ )
pattern ​ ​ = ​ ​​ "*" ​ ​ ​ + ​ ​ pattern ​ ​ + ​ ​​ "*"
resourceAdaptor ​ ​ = ​ ​ AdminConfig.list( ​ 'J2CResourceAdapter' ​ ,
pattern);
if ​ ​ ​ (resourceAdaptor ​ ​ == ​ ​​ "" ​ ):
print ​ ​ ​​ "Adaptor ​ ​ not ​ ​ found"
else ​ :
print ​ ​ ​​ "===Uninstall ​ ​ the ​ ​ adaptor==="
AdminConfig.remove(resourceAdaptor)
AdminConfig.save()
print ​ ​ ​​ "===Uninstall ​ ​ complet==="
print ​ ​ ​​ "===========AdaptorUninstall.py.end============="

if ​ ​ ​ (__name__ ​ ​ == ​ ​​ '__main__' ​ ):
AdaptorUninstall()

62