Modele teoretice de analiză a propagandei [630732]

Modele teoretice de analiză a propagandei
Modelul propagandei – Noam Chomsky și
Edward Herman

Ștefanovici Teodora Diana
Grupa 1

2

Introducere
”Mass -media servește ca un sistem de comunicare a mesajelor și simbolurilor către
întreaga populație . Funcția l or este să amuze, să distreze, să informeze și să inducă indivizilor
valorile, convingerile și codurile de comportament care le vor integra în str ucturile instituționale
ale societății mai mari. Într -o lume a bogăției concentrate în mâinile unei clase și a conflictelor
majore de interes, îndeplinirea acestui rol n ecesită propagandă sistematică. ”1
Corporațiile sunt mai mult decât dispuse să plătească mulți bani pentru a controla vocea
presei, iar posturile de știri deși sunt obligate, sunt fericite pentru că buzunarele lor devin pline.
Nu numai corporațiile care profită de mijloacele de informare în masă, fie că sunt prin anunțuri,
fie manipulează și fabrică literalmente "știri", dar și guv ernul ia parte la acest proces.
Pentru a face lucru rile și mai grave, știrile ancorează oamenii într -un sistem care
încearcă să schimbe narațiunea, iar ei sunt examinați atent și pierd credibilitate deoarece sunt
numiți teoreticieni de conspirație. Sintagma "teoria conspirației" a fost creată de "mijloacele
media ale CIA", așa cum reiese din proiectul prezentat în documentul 1035 -960 privind criticile
raportului Warren, un raport emis la începutul anului 1967 agenții lor agenției din întreaga lume.
Guvernul a introdus strategic acest termen pentru a pune la îndoială publicul și a influența
narațiunea. Vestea bună este că din ce în ce mai mulți oameni încearcă încet să înțeleagă
minciunile pe care mass -media le alimente ază.

*Sursa imaginii : https://denizhalman.wordpress.com/2017/06/15/a -propaganda -model/ *

1 Edward Herman & Noam Chomsky, A Propaganda Model, Excerpted from Manufacturing Consent, 1988

3

În țările în care pârghiile puterii sunt în mâinile unei clase politice , controlul monopolist
asupra mijloacelor de informare în masă, adesea completat de cenzura oficială, clarif ică faptul
că mass -media servește unei elite dominante. Este mult mai dificil să identificăm propaganda
la locul de muncă spre exemplu, dacă mass -media este private și există o cenzură formală. Acest
lucru este valabil mai ales în cazul în care mass -media concurează activ, atacă periodic și
expune bătăi corporale și guvernamentale și se prezintă în mod agresiv ca purtător de cuvânt al
libertății de exprimare și i nteresului general al comunității. Ceea ce nu e evident este caracterul
limitat al unor astfel de critici, precum și inegalitatea imensă în gestionarea resurselor și efectul
său, atât asupra accesului la un sistem media privat, cât și asupra comportamentul ui și
performanței acestuia.2
Teorie
În cartea " Manufacturing Consent ", Herman și Cho msky afirmă că : "Un model de
propagandă se concentr ează asupra acestei inegalități, a bogăției și a puterii, precum și asupra
efectelor pe mai multe niveluri asupra intereselor și alegerilor mass -media. Ea urmărește rutele
prin care banii și puterea sunt capabili să filtreze știrile potrivite pentru tipărire, marginalizarea
disidenței și să permită guvernului și interes elor private dominante să -și trimită mesajele căt re
public ". Astfel, a ceastă teorie fundamentează funcționarea propagandei în mass -media.
Modelul încearcă să înțeleagă modul în care populația este manipulată și modul în care
atitudinile sociale, economice și politice sunt modelate în mintea oamenilor pr in propagandă.
Herman și Chomsky s -au concentrat în cea mai mare parte pe populația și mass -media
americane pentru cercetarea lor, dar această teorie este universal aplicabilă.
*Video în care Noam Chomsky explică teoria sa privind cele 5 filtre, cum acțion ează
ele și ce efect au asupra noastră. https://www.youtube.com/watch?v=tTBWfkE7BXU *

2 Ibidem

4

Potrivit teoriei, mass -media operează ca o afacere care își vinde produsele (cititorii și
abonații) către alte entități de a faceri care își fac publicitate în mass -media, în loc să
îndeplinească funcția de dif uzare a știrilor pentru public. Astfel informațiile sunt deformate și
create astfel încât să îi avantajeze pe cei care plătesc pentru ele . Herman și Chomsky numesc
facto rii prin care trec știrile filtre. Știrile sunt filtrate de fiecare dintre acești factori înainte de a
ajunge la audiență sau la publicul larg.

*Ilustrare a celor cinci filtre prin care trece informația până ajunge la public, conform teoriei celor doi
autori Noam Chomsky și Edward Herman *

Cele cinci filtre
Modelul lui Chomsky include cinci filtre care expun modul în care media este controlată și
complet infiltrată de corporații, guverne și elită.
1. Dimensiunea, orientarea spre proprietate și profitul mass -media
Primul filtru este dimensiunea, proprietatea și orientarea spre profit a m ass-media.
Mass -media este, în esență, deținută de corporații și de guvern, deoarece aceștia sunt singurii
agenți care le finanțează. Orice studii favorabile sau informații pe care guvernul sau corporațiile
doresc ca publicul să le cunoască (sau nu doresc ca aceștia să știe) fie sfârșesc prin a fi difuzate,
fie îngropate ca rezultat.
Principalele organizații media se află în mâinile câtorva elite. Pr incipalele canale de
știri, ziare și alte instrumente de mass -media fac parte din corporații și conglomerate mari.
Informațiile prezentate publicului vor varia în funcție de interesele acestor organizații. Ca parte

5

a profitului maxim, ei sacrifică unele ob iective de știri. Interesele financiare extinse ale acestor
organizații pot pune în pericol calitatea știrilor. Este co mun în întreaga lume că media în mâinile
guvernului este o marionetă.
Exemplu: Organizația corporativă care deține mass -media nu publică niciodată detaliile
financiare, ceea ce le poate pune în pericol.
De altfel, Noam Chomsky susține faptul că: ” Multe dintre companiile media mari sunt
integrate pe piață, iar pentru celelalte, presiunile acționarilor, directorilor și bancherilor de a se
concentra pe linia de jos sunt puternice. Aceste presiuni s -au intensificat în ultimii ani, deoarece
stocurile media au devenit favoriți pe piață, iar proprietarii actuali sau potențiali de ziare și
proprietăți de televiziune au găsit posibilitatea de a valo rifica mărimea audienței și a veniturilor
din publicitate în valori multiplicate ale francizei media – și bogăție mare. Acest lucru a încurajat
intrarea speculanților și a sporit presiunea și tentația de a se concentra mai intens asupra
profitabilității. P roprietarii de familii au fost din ce în ce mai des împărțiți între cei care doresc
să profite de noile oportunități și cei care doresc o continuare a controlului familiei, iar
despărțirile lor au adesea provocat crize care au condus, în final, la vânzarea interesului familiei.
Această tendință spre o mai mare integrare a mass -media în sistemul de piață a fost
accelerată prin relaxarea unor reguli care limitează concentrarea presei, încrederea și controlul
de către companiile non -media. De asemenea, a exist at o abandonare a restricțiilor – oricum,
destul de slabe – cu privire la reclamele radio -TV, programele de distracție a jocurilor de
divertisment și amenințările la adresa "doctrinei corecte", deschizând ușa utilizării comerciale
necontenite a undelor. ”3
2. Finanțarea prin reclame
Cel de -al doilea filtru este licența de publicitate pentru a face afaceri. Mass -media nu
este interesată s ă atragă spectatorii pentru a -i educa, ci mai degrabă pentru a le vinde ceva. Ei
sunt mai interesați să angajeze o audiență cu putere de cumpărare mai mare. Chomsky oferă un
exemplu excelent, explicând:
"CBS îi spune cu mândrie acționarilor că, în timp ce" încearcă în permanență să
maximizeze livrarea publicului ", a dezvoltat un nou" instrument de vânzări "cu care abordează
agen ții de publicitate:" Profilul de audiență al clientului sau CAP vor ajuta agențiile de
publicitate să optimizeze eficiența rețelei de programe de televiziune prin evaluarea
segmentelor de audiență proporțional cu nivelurile de utilizare a produselor și ser viciilor
agenților de publicitate ". Pe scurt, mass -media este interesată să atragă publicul cu putere de
cumpărare, nu publicul în sine".
Anunțurile joacă rolul major al finanțării în mass -media. Dacă reclamele nu finanțează
mijloacele de informare în mas ă, atunci prețurile ziarelor pot include costurile producției sale
și se pot aplica și altor mass -media precum televiziunea, radioul și mijloacele electronice. Deci,
este cunoscut faptul că mass -media filtrează știrile, în favoarea furnizorilor lor de publicitate.
Etica mass -media este adesea modificată pentru exi stența lor de către mass -media.

3 Ibidem

6

Exemplu: O organizație corporativă ar putea ameninț a mass -media spunând că vor
retrage c ontractul de publicitate dacă mass -media va publica orice știri care ar afecta reputația
organizației.
3. Sursa
Cel de -al treilea filtru face referire la sursa informațiilor . Indiferent ce este difuzat pe
mass -media, trebuie să fie 100% credibil, adică specta torii trebuie să aibă încredere totală în
ceea ce este difuzat, fără ca aceștia să -și folosească abilitățile de gândire critică. Deoarece
majoritatea publicului are încredere în guvern și în corporațiile de masă, așa numitele mașini
de propagandă, cea mai mare parte a conținutului de tipul "știri verid ice" provine de la ei. În
plus, orice lucru difuzat trebuie să fie aprobat de corporaț ii sau guvern și mass -media trebuie să
evite difuzarea oricărui lucru care ar fi ofensat contribuabilii și finanțatorii.
Vor exista câteva surse pentru știri în cazul fiecărei instituții de presă , iar mass -media
ar trebui să protejeze aceste surse și, în același timp, vor exista câteva surse puternice care tind
să schimbe politicile privind mass -media. Pentru a beneficia de un flux continuu de știri, mass –
media ia măsuri adecvate în favoarea sursei. Relațiile trebuie menținu te cu aceste surse și este
bine cunoscut facptul că știrile sunt pu blicate ținând cont de în principal de "sursă ".
” Din cauza serviciilor lor, a contactulu i permanent în bătaie și a dependenței reciproce,
cei puternici pot folosi relații personale, amenințări și recompense pentru a influența în
continuare și a constrânge mass -media. Mass -media se poate simți obligată să transmită povești
extrem de îndoielnic e și critici mutuale, pentru a nu ofensa sursele lor și a strica o relație
strânsă.”4
Exemplu: Purtătorul de cuvânt al unui premier sau președinte este considerat o sursă
puternică de știri. Pentru a vă asigura de un flux corect de știri, organizațiile păstrează sursele
încântate de ajustarea știrilor.
4. Dezap robare și critică
Cel de -al patrulea filtru este denumit ” Flak și Enforcers ”. "Flak" se referă la răspunsurile
negative la o declarație sau un program media d ifuzat în . Poate că cei ma i influenți prod ucători
de informații sunt corporațiile și guvernul. Corp orațiile au creat organizații pe scară largă, al
căror un ic scop este producerea știri . Dacă unele critici sunt produse la scară largă, acest ea sunt
distructive pentru instituțiile de presă . Mass -media va avea întotdeauna o atenție aparte pentru
răspunsurile negative. Ace asta va arunca întotdeauna o privire amănunțită prin materiale și știri
înainte de a publica sau difuza niște știri despre o figură iubită publicului. Ca filtru, va încerca
să evite ș tirile care ar putea aduce fel de răspunsuri negative.
Exemplu: Majoritatea mass -media nu publică niciodată știri care prezintă o imagine
negativă a liderilor religioși fără dovezi puternice. Deoarece poate afecta reputația organizației
mass -media în rândul publicului.
” Deși a ceste mașinării de dezaprobare și critică atacă în mod constant mass -media,
aceasta le tratează bine. Ei primesc atenția respectuoasă, iar rolul lor propagandistic și legăturile
cu un program corporativ mai larg sunt rareori menționate sau analizate. Șeful AIM, diatribele

4 ibidem

7

lui Reed Irvine sunt adesea p ublicate, iar fanii de dreapta, care atacă în mod regulat "mass –
media libe rală", cum ar fi Michael Ledeen, primesc spațiu de coloană Op -Ed, recenzori
simpatizanți ș i un loc obișnuit la talk -show . Aceasta reflectă puterea sponsorilor, inclusiv
poziția bine înrădăcinată a aripii drepte în mass -media.
Producătorii din acest sistem își adaugă puterea celuilalt și întăresc comanda autorității
politice în activitățile sale de gestionare a știrilor. Guvernul este un mare producător de critici ,
care atacă în mod regulat, amenință și "corectează" mass -media, încercând să contravină
oricăr ei deviații de la linia stabilită. Managementul de știri în sine este conceput pentru a
produce critici și dezaprobări . În anii lui Reagan, acesta a fost pus la televizor pentru a -și
prezenta farmecul unor milioane de oameni, mulți dintre aceștia s -au agăț at de mass -media
atunci când au îndrăznit să critice "M arele Co municator". ”5
5. Anti-comunism
Filtrul final este anticomunismul ca mecanism de control. Totul la domiciliu pare a fi
un rău mai mic, dacă există ceva despre știri care pare mult mai rău (atacuri teroriste false,
dușmani falsi și / sau "state radicale"). Tot ceea ce pare a fi prea de stânga poate fi de asemenea
respins dacă sună prea mult ca "comunismul". Creând un stat extrem de anti -comunist, elita nu
va trebui niciodată să -și facă griji pentru a pierde controlul asupra societății, deoarece bogăția
și puterea lor rămân sigure și sănătoase.
În ceea ce privește corporațiile americane și grupurile de elită, comunismul a fost un rău
suprem pentru că și -a luat averea și puterea de la ei, amenințând poz ițiile lor superioare și clasa
înaltă. Astfel, elitele , care sunt proprietarii mijloacelor de informare în masă , au adoptat o
politică de cenzurare a artic olelor și știrilor care vorbesc despre partea bună a comunismului.
Elita americană s -a temut chiar de cuvântul
comunal.
Exempl u: Știrile despre viața din comunism
a muncitorilor nu au fost permis e niciodată să fie
publicate în America. Pent ru că le -a fost teamă de
revolta oamenilor muncitori dacă aceste articole și
știri sunt diseminate.

*Imagine utilizată în cadrul Războiului
pentru libertate în Indochina *

5 Ibidem

8

Animația care expune adevărul despre mass -media
În următorul videoclip, Amy Goodman prezintă o piesă pentru Al Jazeera, bazată pe
cartea lui Noam Chomsky " Manufacturing consent". Imaginile descriu perfect realitatea mass –
media ș i a corporațiilor de control și cum guvernul își exercită puterea asupra instituțiilor de
presă. Vestea bună este că putem schimba această realitate dacă lucrăm colectiv pent ru a educa
masele. Să redefinim știrile de bază prin încurajarea oamenilor să se informeze corect.
* https://www.youtube.com/watch?v=34LGPIXvU5M&feature=youtu.be *

Concluzie
Noam Chimsky definea acest fenomen ast fel: ”Un model de propagandă se concentrează
asupra acestei inegalități a bogăției și a puterii și asupra efectelor pe mai multe niveluri asupra
intereselor și alegerilor mass -media. Ea urmărește rutele prin care banii și puterea sunt capabili
să filtreze știrile potrivite pentru tipărire, marginalizarea disidenței și să permită guvernului și
intereselor p rivate dominante să -și trimită mesajele către public. Componentele esențiale ale
modelului de propaga ndă sau setul de filtre se clasif ică în următoarele categorii: (1 ) mărimea,
proprietatea concentrată, bogăția proprietarului și orientarea spre profit a firme lor dominante
ale mass -media; (2) primă sursă de venit a mass -media; (3) dependența mass -media de
informațiile furnizate de guvern, de afaceri și de "experți" finanțați și aprobați de aceste surse
primare și agenți ai pu terii; (4) "critica " mijloc de disciplinare a presei; și (5) "anticomunismul"
ca un mecanism național de control al religiei.
Aceste elemente interacționează și se consolidează reciproc. Materia primă a știrilor
trebuie să treacă prin filtre succesive, lăs ând doar rezid urile curățate să se potrivească
imprimării. Ei stabilesc premisele discursului și interpretării, precum și definiția a ceea ce este

9

de primă importanță și explică baza și operațiunile a ceea ce reprezintă campaniile de
propagandă.”6

Bibliografie :
1. Edward. S. Herman and Noam Chomsky, Manufacturing Consent – The Political
Economy of the Mass Media , 1988
2. Edward Herman & Noam Chomsky, A Propaganda Model
3. The propaganda model: a retrospective, Edward S. Herman, University of Pennsylvania,
Against All Reason, Volume I, 2003, http://human -nature.com/reason/

6 Ibidem