1 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE LUCRARE… [630722]

1 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

ȘTIRILE FALSE ȘI COMUNICAREA ONLINE
– O ANALIZĂ SEMIOTICĂ –

Coordonator științific,
Lect. Univ. Horia Costin Chiriac

Absolvent: [anonimizat] , 2018
Iași

2

CUPRINS

Argument ….…………………………………………………………….………….…… 1

Capitolul 1. Comunicarea mediatică mediu de circulație a știrilor false
1.1. Strategii de comunicare a infor mațiilor în presa online……….……………….2
1.2. Dezinformare si manipulare în presa online………………….….…..……….6
1.3. Controlul circulației știrilor care produc dezinformare……….………………10

Capitolul 2. Știrile false în mediul online

2.1. Modele de comunicare mediatică …………………………….. ……….……… 15
2.1.1. Modelul lui Gerbner ………………… ………. …………..…… ….…..…16
2.1.2. Modelul Westley MacLean …………………………………………………………….18
2.2. Semiotica mesajului……………………………………………….. …….. …………………. ..21
2.3. Știri corecte, știri părtinitoare, știri false – conceptualizare ………………….23
2.4. Prejudecăț i, stereotipuri, rumori, zvonuri ……………………. …………………………26
2.5. Elemente care atestă falsitatea informațiilor comunicate ..……… ……………30
2.6. Rolul presei în propagarea știrilor false în comunitățile online…. ………. ……..34

Capitolul 3. Știrile false din presa online – cazuistică …………………………… ……… …41

Concluzii …………………………………………………… ………………………………………………….. 46

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………….48

3 Argument

În societatea contemporană, informația a devenit un important mijloc de
cunoaștere , indispensabil organiz ării și dezvolt ării sistemelor sociale , informațiile furnizate
reprezentând o modalitate eficientă de reducere a incertitudinii în procesele sociale, u n
instrument de dezvoltare a conștiinței publice.
Prin impactul asupra categoriilor largi de public, mijloacele moderne de
comunicare acționează ca intermediari între faptele, evenimentele, procesele, fenomenele
economice, sociale, politice, ideologice, c ulturale și opinia publică. O dată cu apariția
internetul ui devine posibilă țintirea precisă a interlocutorilor ce pot participa la schimburi,
își pot face cunoscută părerea , reticența și nemulțumirea în mod direct și rapid . Internetul a
accelerat viteza d e circulație a informației într -o asemenea măsură, încât astăzi putem
urmări în timp real, aproape simultan, evenimentele de oriunde din lume.
Datorită puterii sale de pătrundere și influențare, mass -media online vehiculează
prioritar, pe baze comerciale a desea, anumite valori, cultivând anumite idei, idealuri,
mituri, percepții și interese și reprezintă canalul cel mai solicitat și asaltat de comunicare
politică , respectiv de circulația de știri false propagate pentru a dezinforma, manipula
publicul ușor d e sedus de știri de senzație.
În lucrarea prezentă am analizat aspecte legate de comunicarea mediatică și rolul
presei online în circulația știrilor false cu exemplificări de informații care au condus la
dezinformare și consecințe grave de tipul pierderii de vieți omenești.
În primul capitol intitulat Comunicarea mediatică mediu de circulație a știrilor
false am analizat s trategii le de comunicare a informațiilor în presa online , fenomenul de
dezinformare în comparație cu manipulare a în presa online , respec tiv controlul circulației
știrilor care produc dezinformare .
În capitol următor intitulat Știrile false în mediul online am analizat m odele le de
comunicare mediatică cu exemplificare a m odelului Gerbner și Westley MacLean ,
semiotica mesajului , comparând știrile corecte, știri le părtinitoare și cele false , cu accent pe
prejudecăț i, stereotipuri, rumori, zvonuri și elemente le care atestă falsitatea informațiilor
comunicate , respectiv r olul presei în propagarea știrilor false în comunitățile online .
În ultimul capitol intitulat Știrile false din presa online am realizat o analiză a
câtorva cazuri relevante de știri false care au circulat în presa online afectând divers opinia
publică. Lucrarea conține în final c oncluzii și surse bibliografice care au servit în realizarea
analizei semiotice a știrilor false și comunicării online.

4 CAPITOLUL I
COMUNICAREA MEDIATICĂ MEDIU DE CIRCULAȚIE A ȘTIRILOR
FALSE

1.1. Strategii de comunicare a informațiilor în presa online

Denis McQuail identifică 15 tipuri de comunicare1 pornind de la analiza lui
Dance, cu accent pe diverse aspecte: proces – transmiterea informației; înțelegere –
receptarea mesajelor; limbaj, simboluri ; legătura – conector în comunicare; interacțiunea –
schimbul activ; trăsături comune – amplificarea elementelor reciproc acceptate; canal,
purtător, sens – sistemul de semne sau tehnologia; reducerea incertitudinii – căutarea de
informații pentru adaptare; intenția – scopul actelor de comunicare; transmiterea –
mișcarea în spațiu sau timp; momentul și situația – contextul actului comunicativ;
răspunsul discriminatoriu – atenție selectivă; memoria – informații acumulate; stimuli –
cauza răspunsului; puterea – influența comunicării.
Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu2 definesc avalanșa de informații, date, evaluări
care circulă prin intermediul tehn ologiei3 ca un „paradox al abundenței” ce nu facilitează o
comunicare reală ci generează o percepție artificială despre o realitate inexistentă , impresia
că suntem în contact cu fiecare problemă semnificativă, că avem un siste m operativ de
cunoaștere și nu suntem doar un produs al comunicării.
Strategia de transmitere a informației prin intermediul tehnologiei atrage ca un
magnet slăbind legăturile informaționale reale (intime) cu ceilalți, dezvoltând o ,,realitate
secundă”, in terpusă între noi și realitatea informațiilor citite în presa online4: comunicarea
de masă devine un sistem închis în care ipostazele de emițător și receptor suferă o
disoluție, apare un decalaj între capacitatea societății de a produce informații și capac itatea
individuală de consum, datele exterioare pierzând referențialitatea (sunt autofabricate).
Nevoia de informație a publicului larg este în continuă creștere motiv pentru care
activitățile de comunicare publică și relaționarea cu ceilalți sunt într -o continuă dezvoltare
ceea ce revoluționează conceptele de informare, informație, comunicare și relație. Astfel

1 McQuail D., Windahl S., 2001, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă , Editura
Comunicare.ro, București, p. 170.
2 Dobrescu P ., Bârgăoanu A., 2003, Mass -media și societatea , Editura C omunicare.ro, București, p. 101.
3 Sfez L., 2002, O critică a comunicării , Editura Comunicare.ro, București, p. 173 .
4 idem Sfez L., op. cit. , p. 180.

5 noul context comunicațional impune o adaptare a relațiilor publice la mediul virtual ce
oferă oportunități infinite, devenind noi vitrine ale orga nizațiilor.
O informație care circulă în mediul virtual poate avea consecințe dintre cele mai
diverse: ,,o informație negativă lansată pe un canal în Suedia a făcut ca spectacolul lui
Celin Dion să fie boicotat la Boston; un profesor nesatisfăcut de randa mentul unui cip face
cunoscut lucrul acesta pe internet, iar compania vinovată îl retrage de pe piață, chiar dacă
acesta costă jumătate de milion de dolari; invers, o întreprindere poate reuni rapid pe cei
care scriu cronici despre automobile și le trimite pe adresa electronică, în același timp o
informație personalizată despre lansarea unui nou vehicul”5; acestea sunt câteva dintre
multiplele exemple de influență pozitivă sau negativă pe care o informație le poate genera
în mediul online, asemeni intranet -ului, site -urilor de discuții și băncilor de date care
facilitează circulația informațiilor și activează schimburile pozitive de idei între parteneri
ce împărtășesc aceleași preocupări sau declanșează furii ale angajaților nemulțimiți asupra
diverselor tip uri de public care devin ținta unor manipulări6.
Concomitent organizația și angajații trebuie să învețe să utilizeze noile tehnologii
de transmitere a informațiilor, ce aduc ameliorări în relația cu clienții dar și contexte
deranjante : sistemul căsuțelor v ocale facilitează munca organizației dar nu ține cont de
nevoile clientului, menținând controlul asupra dialogului deoarece informația furnizată la
timp înseamnă bani – mediul online accelerează viteza de circulație simultană a informației
despre eveniment e diverse din întreaga lume.
Tendința societății cu nevoie puternică de informare face ca facilitățile folosirii
Internetului pentru promovare să nu fie ignorate: costurile și consumul de timp afectate
targetării unui mesaj specific spre un utilizator spe cializat, circulării informației și
monitorizării statistice a rezultatelor sunt scăzute comparativ cu modalitățile clasice de
realizare a campaniilor de relații publice deși apare riscul depersonalizării în lipsa relației
directe cu clientul7.
Comunicate le de presă online sunt tehnici de promovare rentabilă în activitatea de
relații publice, relativizând linia de demarcație între public și privat prin postarea de
aspecte din viața personală ce cristalizează opinia publică a celor ce au acces la internet8.
Internetul, World Wide Web -ul și email -ul sunt instrumente de bază ale comunicării

5 Bujorean A.D., 2010, Relații publice în era informațiilor globale , e-book, p. 49.
6 Pop D., 2003, Introducere în Teoria Relațiilor Publice , Editura Dacia, Cluj Napoca, p. 132.
7 Dagenais B., 2002, Profesia de relaționist , Editura Polirom , Iași, pp. 109 – 110.
8 Balaban D., 2009, Comunicare mediatică , Editura Tritonic, București, p. 163.

6 online9 la care se adaugă diverse modalități recente precum televiziunile interactive,
enciclopediile de tip wiki, blog -urile și podcast -urile, utilizate în campaniile publ ice și de
marketing pentru a crește audiențele și clientela prin difuzarea personalizată a informației
spre un număr mare de receptori și deținerea controlului egal asupra informației
emițătorilor și receptorilor10.
Pătrunderea tehnologiei în multe sectoar e de activitate a revoluționat economia,
comerțul, munca, arta și cultura care s -au conectat la rețea, determinând fuzionări și
comasări de mari companii aflate în relație directă sau tangențială cu domeniul
comunicării11.
Rețeaua mondială online este o țe sătură de portal -uri și site -uri ce pot fi accesate
prin link -uri hipertextuale, transformate prin convergența între anumite tehnologii și
utilizări inedite (programe de editare, partajare de fișiere) ce introduc în compoziția web –
ului structuri dense (ver siunea 2.0 denumită ,,web dinamic”, link -uri ce semnalează
actualizările – RSS-uri, interfețe ce găzduiesc link -uri RSS și permit vizualizarea
actualizărilor – aplicații de actualizare, bloguri colective – „Wiki” -uri, legături
hipertextuale indicatori în d ocumente – Tag” -uri utilizate pentru a semnala și partaja
sursele – „folksonomii”, „rețele sociale” – social networks)12. Rețelele de socializare ,
precum Facebook -ul, sunt spații de întâlnire prin cooptare favorizând partajarea și
circulația de informații, blogurile sunt agende on -line ce semnalează orice actualizare a
informației postate putând fi oricând modificate13.
În ultimii ani, „blogosfera” a devenit un fenomen mondial14, website -ul
Technorati.com depistând peste 100 de milioane de blog -uri (weblog -uri) cu o tendință
accelerată de creștere (estimează 75.000 de noi blog -uri ce vor fi create): Franța este lideră,
cu peste 3,45 mil. de blog -uri, dintre care 10.000 sunt operate de companii franceze ce
atestă această modalitate extrem de eficientă de circul ație a informației.
Momentul de cotitură în schimbarea de optică pentru dezvoltarea noilor tehnologii
a coincis cu atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, în elucidarea evenimentelor rolul
principal revenind înregistrărilor de pe telefoanele mobile a le pasagerilor din avioanele
deturnate de teroriști. Tragedia a determinat apariția unui spațiu alternativ de comunicare ,

9 Joannes A., 200 9, Comunicarea prin imagini , Editura Polirom, Iași, pp. 181 – 182.
10 Miculescu S.M., Relațiile Publice Internaționale în contextul globalizării , Editura SNSPA, București,
2001, pp. 102 – 103.
11 Tudor D., 2006 , Relații publice în mediul internațional , Edi tura SNSPA, București, p. 113 .
12 http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/6653119.stm .
13 http://whatsnewmedia.org/2007/01/15/looking -back -looking -ahead .
14http://rebuildingmedia.corante.com/archives/2006/04/27/what_is_new_media.php.

7 mass media tradițională neputând acoperi nevoile de informare de pe plan mondial. De
asemeni în cazul atentatelor din Londra din 2005, informațiile credibile și corecte despre
evenimente au fost circulate de sute de persoane concomitent în mediul online fiind
ulterior preluate de mass media tradițională (BBC News). Tot astfel evenimente din ultimii
ani precum războiul din Irak, uraganul Katrina15, tsunami -ul16 din Asia, atentatele teroriste
din Londra și Spania au dovedit că mediul online este sursă alternativă de știri , oferind
informații rapide, corecte și credibile.
Avantajele strategiilor de circulație a informației în mediul online sunt: ușurința
creării unui weblog cu software open -source, ușurința creării de link -uri către blog -uri,
pagini web ; formatul și scrisul sunt informale, asigurând o interfață prietenoasă, inexistența
de costuri virtuale de start -up, facilitarea postării de c omentarii direct pe blog, facilitarea
actualizării și schimbării instante a materialelor, agregarea imediată a informațiilor de la
sute de blog -uri, postarea punctelor de vedere ale organizațiilor, posibilitatea participării la
un dialog online17.
Înțelege rea utilității comunicării în spațiul online a determinat multe companii să
deschidă blog -uri, eliminând temerile legate de lipsa controlului asupra comunicării de
informații: blogurile oferă avantajul de a circula multe informații în acord cu un obiectiv de
dezvoltare strategică a afacerii, a genera dialog cu publicul tință, a fi în trend18.
Dimensiunea blogosferei românești este mai redusă (14.000 de bloguri în 2006)
dar este un spațiu dinamic în continuă creștere, unde companiile și politicienii, jurnali știi și
oamenii obișnuiți19 cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, preponderent absolvenți de
facultate, 70% femei, accesând mediul online de acasă (94,85%) sau de la birou (58,45%),
pentru a împărtăși păreri și experiențe, a reacționa la evenimente dive rse, sau a solicita
sprijin în diverse domenii (cultură, educație, business, foto și jurnalism)20.
Utilizarea blog -urilor a devenit o practică frecventă și eficientă pentru companiile
și organizațiile din Statele Unite și câteva regiuni din Europa. Mai prac tic pare a fi
podcasting -ului sau înregistrarea digitală a transmisiunilor radio sau a programelor
similare, sub formă de fișier MP3, disponibil apoi prin descărcarea de pe Internet pe un
audio player personal: tehnica a apărut în 2005, odată cu apariția n oii versiuni Apple de

15 Wilcox D.L., Blogurile și podcasturile. Noile media în PR și marketing , Comuni@ții mobile,
4.12.2006.
16 www.artsjournal.com/aboutlastnight/archives20050828.shtml#102347.
17 www.boingboingnet/2004/12/27/bloggers_in_asia_.html.
18 Tudor S., 2008, Politica 2.0. – Politica marketingul ui politic , Editura Tritonic, București, p. 158.
19 http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2006.html.
20 http://comanescu .hotnews.ro/lista -lui-comanescu .

8 iTunes și după 2 zile de la lansarea produsului, Apple a raportat 1 milion de abonați la
podcast -uri pentru companii ca IBM, Virgin Atlantic, Oracle, GM, HP, Disney, dovedind
faptul că sunt o modalitate excelentă de a comunica audio s au video informații credibile
verificate clienților, membrilor, vânzătorilor, furnizorilor și angajaților.

1.2. Dezinformare si manipulare în presa online

Blog -urile și podcast -urile sunt instrumente de comunicare recente și influente în
relațiile publice și marketing, încurajând formarea de comunități virtuale și rețele sociale.
În acest context relațiile publice se adaptează diversificării tehnologiei, canalelor
informaționale și a mijloacelor de multiplicare a mesajelor specifice din domeniul
comunicării p ublice servind acelorași scopuri conturate anterior respectiv sensibilizarea
publicului prin intermediul comunicării folosind ca instrumente informarea corectă ,
dezinformarea si manipularea .
Din istoria manipulării maselor, unul dintre liderii mișcării de independență,
Samuel Adams este promotorul acestui scop înțelegând că nimic nu se poate realiza în
afara sprijinului public, motiv pentru care între 1765 și 1775 întreprinde acțiuni de
sensibilizare a opiniei publice pentru formarea Statelor Unite ale Amer icii prin intermediul
unor oameni influenți în politica de control economic și militar, acțiuni descrise de Cutlip21
ca fiind bazate pe anumite tehnici :
▪ folosirea sloganurilor ce comprimă elemente complexe în stereotipuri ușor de
amintit:”Taxation without representation is tyranny”,
▪ folosirea de simboluri ce creează stări emoționale puternice : The Tree of Liberty este
asociat cu manifestații organizate în Boston’s Hanover Square în favoarea independenței,
însoțite de cântece, lumini, focuri de artificii;
▪ înființarea de organizații ce promovează idei prin acțiuni întreprinse: organizația The
Sun of Liberty înființată la Boston în ianuarie 1766 devine mijloc puternic de organizare a
acțiunilor de independență;
▪ crearea de evenimente șocante sau dramatice / pseudo -evenimente cu impact în
mobilizarea opiniei publice: în semn de protest pentru legea ceaiului adoptată de
Parlamentul englez în 1773, Adams înscenează un eveniment agresiv cu ajutorul
cetățenilor revoltați “spontan” din Boston, care îmbrăcați în hain e de indieni, aruncă în

21. Cutlip C. S., 1995, Public Relations History from the 17th to the 20th century , Public Re lations , A
History Lawrence Erlbaum Associates, Inc., pp. 17 – 33.

9 mare ceai în valoare de 17000 de lire22 determinând Guvernul englez să adopte acțiuni
previzibile de închidere a portului, interzicere a mitingurilor; pe agenda discuțiilor publice
sunt aduse apoi probleme sensibile (taxe pentru impo rturi, salarii);
▪ transmiterea rapidă prin multiple mijloace de comunicare a versiunii proprii asupra
evenimentelor : în 1770, în apropierea Boston Customs House, o altercație între localnici și
trupele britanice s -a finalizat cu moartea a cinci americani și rănirea altor șase, incident
catalogat în presa scrisă, de oamenii lui Adams, ca masacru groaznic, deoarece ocazia
contituia un pretext pentru a plasa în media articole exagerate asupra evenimentului care
avea să faciliteze scopul organizației The Sun of Liberty, prezentă în coloniile rebele:
mediatizarea efectului nociv al staționării trupelor străine pe teritoriul american;
▪ susținerea de campanii intense pentru promovarea noilor idei și convingeri : controlul
coloniilor americane se putea realiza de Guve rnul britanic cu sprijinul liderilor de opinie și
a acceptării populației, instrumente necesare modificării echilibrului de forțe în favoarea
ideii de independență;
Un alt maestru al întâmplărilor planificate pentru intensificarea activității de
relații p ublice este Barnum23, multimilionar devotat familiei, filantrop, antialcoolic, plin de
fantezie, promotorul limbajului exagerat pentru publicul dornic de distracție , care a ajuns
să administreze cel mai mare circ al timpului pentru pseudo -evenimente găzduit e cu
căldură de publicul american și european (Tom Thumb – Tom Degețel, Jenny Lind –
privighetoarea suedeză). Ulterior acestei perioade condusă de interese politice publicațiile
declanșează campania de demascare a criminalității morale (1900 – 1912) susțin ută de
revistele de scandal ce stimulează dezgustul publicului și generează proteste împotriva
corupției guvernamentale și abuzurilor marilor industrii24, campanie care -și face simțită
prezența și în contextul românesc recent.
Prima firma națională de publi citate , fondată de Michaelis, Small și Malvin în
1900 la Boston (The Publicity Bureau) cu scopul declarat de a impresaria afaceri25 în New
York, Chicago, Washington, St. Louis, Topeka, Kansas, devine partener al căilor ferate
naționale demarând acțiuni nați onale de influențare a liderilor de opinie împotriva
propunerilor legislative ale lui Roosevelt, fără a conduce la rezultatele scontate: firma a
demonstrat capacitatea de influență a opiniei publice dar interesele politice au fost diverse

22 Foster W.Z., 1954 , apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 130 .
23 Wilcox D .L., Ault P .H., Agee W .K., 2000, Public Relations. Strategies and Tactics , Harper Collins
College Publishers, pp. 28 – 29.
24 McElreath M.P. , Miller P.W., 1993 ; apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 57 .
25 McElreath M.P., Miller P.W., 1993; apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., pp. 113 – 114.

10 și puternice. Por nind de la această experiență Ivy Ledbetter Lee, jurnalist specializat în
business, participă ca influent al conflictului dintre patronatele industriei de antracit dur
criticate în presă și sindicate26, sugerând dialogul transparent cu scopul de a diminua
tensiunile furnizând publicului informații concludente, exacte, prompte și detaliate, despre
subiecte valoroase.
O altă metodă de a elimina d ezinformarea27 și a detensiona situația de criză
declanșată de producerea unui accident de cale ferată, folosită de Ivy Lee în favoarea
clienților săi în 1906 a fost aceea de a facilita culegerea știrilor și imaginilor direct de la
sursă invitând presa interesată să se deplaseze la locul accidentului pe cheltuiala companiei
sale: ecoul politicilor sale a fost prezentat favorabil în presă, motiv pentru care ulterior se
bucură de ascensiune profesională și relații profitabile financiar cu parteneri din Uniunea
Sovietică și Germania28, transformând impresariatul de secol XIX în relații publice de secol
XX, prin noile standar de în practica relațiilor publice29.
Dezinformarea este o formă de control informațional ce constă în a folosi
informații eronate , știri părtinitoare, propagandă apel ând la emoțiile publicului , cu scopul
de a-l face să acționeze într -o anume direcție, princ ipiul de bază fiind acela că nevoile
ființei umane nu sunt complet satisfăcute și o nevoie satisfăcută generează alte nevoi: un
politician corupt de putere dorește mai multă putere, dorința de mai multă putere conduce
la un grad mai mare de corupție.
Term enul de manipulare a căpătat conotații multiple negative, implicații
tehnologice și tehnice, fizice, sociale și sociologice (manipulare psihologică, persuadare)
dar și aspecte pozitive. În sfera afacerilor „ manipularea psihologică ” este o „formă de
manifes tare a controlului sau influenței asupra unei persoane sau grup de persoane, în
scopul obscur al celui care inițiază și menține acest proces”30, antitetic cooperării și bunei
înțelegeri, interesat în „a schimba fie percepția, fie comportamentul altor persoa ne, prin
tactici subversive”.
Un exemplu elocvent în acest sens este cel al broker -ului Bernie Madoff care a
manipulat bursa din New York și SEC -ul (organismul de control al acestei instituții) prin
comunicare voit defectuoasă și tranzacții frauduloase de tip scheme Ponzi descoperite cu
ocazia crizei financiare din perioada 2007 – prezent: bursele sunt piețe apropiate de piața

26 Wilcox D .L., Ault P .H., Agee W .K., 2000, op. cit. , p. 34.
27 Newsom , 2000 , apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 39.
28 McElreath M.P., Miller P.W., 1993, p. 60 .
29 Sloan W.D., 1996, p. 262 .
30 http://wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn?s=manipulate .

11 cu „concurență perfectă” dar pot fi influențate, controlate, realizând plata de profituri
investitorilor de pe urma fondurilor inve stite de alte persoane31.
Motivele demersului manipulativ sunt: avansarea propriilor interese în contradicție
cu obiectivele sau concepțiile celui manipulat, exploatare, comportamente abuzive,
înșelăciune. Braiker și Simon au realizat studii detaliate asupr a tehnicilor de manipulare,
constatând faptul că există elemente ce fac procesul de manipulare unul de succes , dintre
care elementul cheie este decepția , alături de32:
▪ intențiile agresive sau “bluff -ul” intimidant face ca majoritatea angajaților să
cedează și să accepte modalitatea de conducere a șefului33;
▪ lipsa scrupulelor prezentă în negocierile pentru teritorii aflate în proprietatea
statului de marile companii (Chevron, Texaco, BP, Shell) are la bază intimidarea
adversarului prin agresivitate : problema contemporană a mediului de afaceri este forțarea
oamenilor de a se dezumaniza , a nu avea sentimente în mediul competitiv unde contează
doar performanța; teoriile economice moderne descriu firmele interesate de crearea de
„plus -valoare” cu orientare pe „pr ofit”, activitățile de responsabilitate socială,
sponsorizările, fiind realizate pentru a genera profit imediat sau pe termen mediu și lung,
contrar considerentelor etice34;
▪ cunoașterea vulnerabilităților adversarului necesară în “afaceri” de succes: marii
manipulatori ce judecă totul prin prisma intimidării, violenței verbale sau fizice sunt greșit
denumiți “oameni de afaceri” deoarece în spatele costumelor scumpe și a zâmbetelor false,
se ascund cei ce folosesc punctele slabe, cunoscute prin demersuri fra uduloase, ca armă în
neutralizarea adversarului și dobândirea puterii (șantajul prin generarea de scandaluri
sexuale, casete video compromițătoare: scandalul Watergate l -a costat pe Richard Nixon
președinția S.U.A.; scandalul Lewinski a știrbit imaginea pr eședintelui Clinton);
În cadrul comunicării deosebit de importantă devine motivarea pozitivă sau
negativă adevărate instrumente de manipulare35. Motivarea pozitivă exprimată prin laude
nefondate, ipocrizie, recunoașterea exagerată a meritelor, flatare, simp atie superficială,

31 http://www.financiarul.com/articol_19491/schemele -ponzi -si-piata -imobiliara.html .
32 Simon G .K., 1996, In Sheep's Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People, Little
Rock , Parkhurst Brothers.
33 Bursten B., 1972, The Manipulative Personality, Archives of General Psychiatry , vol. 26, no. 4, pp. 318
– 321.
34 Aglietta M., Reberioux A., Babiak P., Psychopathic manipulation at work, in Gacono C.B., The
Clinical and Forensic Assessment of Psychopathy: A Practitioner's Guide , Erlbaum, Mahwah, 2000, pp. 287
– 311.
35 Braiker H.B., 2014, Whos Pulling Your Strings ? How to Break The Cycle of Manipulation, Almanac
of Modern Science and Education , Tambov , Gramota, no. 1 1, pp. 113 – 116.

12 mulțumire financiară sau prin asigurarea locului de muncă, bonusuri primite, mecanisme
de comunicare specifice ce pun în balanță diverse aspecte, conduce la facilitarea
controlului deoarece victima sucombează la aprecieri, atenții sau în curajări pozitive,
înregistrând efecte pe termen lung în ce privește confruntarea dintre realitate și imaginea
distorsionată asupra propriilor abilități și limite.
Motivarea negativă are efect puternic fiind manifestă prin stimuli negativi precum
încuraj area negativ ă, penalit atea financiar ă, mustrare a în fața colegilor de serviciu,
pedeaps a, agresare a verbală, șantaj ul, intimidare a, dedublare a (manipulatorul pozează în
victimă)36, ce creează nesiguranță pentru locul de muncă, evitarea discuțiilor, afect area
psihicul ui victimei ce părăsește contextul sau își schimbă comportamentul spre introvertire.
Manipularea a fost frecvent teoretizată ca fenomen pozitiv în situații în care
medicul încearcă să convingă oamenii să facă un vaccin sau preotul încearcă să con vingă,
prin predică, oamenii să aibă comportamente sociale pozitive. Alături de motivare,
minciuna este calea subtilă dar facilă în a manipula (omitere parțială sau deformare a
adevărului) pentru a atinge obiectivul.
La fel de importante în manipulare se dovedesc tehnicile: raționalizarea (scuzarea
pentru un comportament deplasat), atenția selectivă sau neatenția selectivă (refuzul de a
asculta, trecând cu vederea anumite aspecte importante), eschivarea în a răspunde, negarea
(manipulatorul refuză să accep te că a greșit cu ceva), mimarea inocenței sau confuziei,
minimizarea (recadrarea insultei ca glumă), victimizarea , diversiunea , seducția (flatarea,
avansurile) prezente în comunicarea directă, scrisă sau presa online.

1.3. Controlul circulației știrilor care produc dezinformare

Știrile false apar din dorința de a crește audiența devenind un fenomen greu de
oprit; online controlul știrilor false este imposibil, neputând interzice minciuna sau prostia.
Consultarea publică privind știrile false și dezinformarea online, lansată de Comisia
Europeană formată din reprezentanți ai mediului academic, platformelor online, presei și ai
societății civile37, a evidențiat faptul că este necesară o strategie europeană de combatere a
propagării știrilor false.

36 http://en.wikipedia.org/wiki/Manipulation .
37 Pecheanu G., 15 nov 2017, http://www.zf.ro/business -international/consultare -publica -privind -stirile –
false -si-dezinformarea -online -lansata -de-comisia -europeana -16819957 .

13 Carta drepturil or fundamentale a Uniunii Europene consacră libertatea de a primi
și partaja informații, vremurile în care trăim fiind ofertante în informații fluxul de
dezinformare devine copleșitor. Din acest motiv este necesară folosirea unor instrumente
care să spriji ne identificarea știrilor false, recâștigarea încrederii în mediul online și
gestionarea informațiilor primite analizând modul de percepere a știrilor false, gradul de
conștientizare și încrederea în mass -media, identificarea de măsuri pentru platforme, ca nale
de știri și definirea rolurilor și responsabilităților părților implicate în combaterea acestui
fenomen, identificarea măsurilor ce consolidează accesul publicului la informații verificate
și contracarează răspândirea dezinformării online.
Platformele și alte servicii online deschid posibilități de a se conecta, dezbate și
colecta informații dar răspândirea de știri ce induc intenționat în eroare cititorii pune
probleme serioase afectând capacitatea publicului de a înțelege realitatea și funcționarea
corectă a democrațiilor. În acest sens Parlamentul European analizează cadrul juridic
referitor la știrile false examinând inițiative legislative și măsuri care limitează diseminarea
acestui tip de conținut.
La nivel mondial se caută diverse formule în lupt a cu acest fenomen generalizat
prin măsuri tehnice de filtrare sau identificare . Google încearcă stabilirea de algoritmi ce
triază site -urile decretate nedemne de încredere prin intermediul opțiunii „Fact Check”
măsură pentru neindexarea între primele pagi ni cu rezultate afișate de căutare. Facebook
analizează posibilitatea eliminării site -urile decretate nedemne de încredere din feed -ul
utilizatorilor sau marcării pentru avertizarea cititorilor. Ambele corporații plănuiesc
eliminarea publicității pentru si te-urile ce publică știri false.
The Guardian38 precizează că BBC înființează un departament ce identifică și
semnalează sursele toxice, România fiind o altă țară care dezvoltă un program asemănător.
Cehia anunță înființarea unei unități speciale care verif ică și elimină manipularea online.
Înaintea alegerilor din Franța , un grup de instituții media puternice , au dezvoltat un
protocol cu Facebook prin intermediul căruia s -a folosit un sistem de avertizare asupra
informațiile false39: dacă mai mult de două din respectivele organisme media consideră
respectivul text „fake news“, acesta este marcat de Facebook pentru a avertiza cititorul.
Sisteme asemănătoare sunt preluate de Germania și Olanda , pentru campania viitoare a
alegerilor.

38 http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/6653119.stm.
39 Guess A .M., 2015, Measure for Measure: An Experimental Test of Online Political Media Exposure,
Political Analysis , vol. 23, no. 1, pp. 59 – 75.

14 Stop fake Ukraine este un cen tru de informații ce examinează și analizează
aspecte legate de propaganda de la Kremlin: un proiect ce a avut ca scop inițial verificarea
și demitizarea dezinformării și propagandei cu privire la evenimentele din Ucraina
vehiculate în mass -media de inspir ație sau finanțare rusă, creând o bază de date cu știri de
propagandă.
Uniunea Europeană are un mecanism de monitorizare și denunțare post –
identificare în lupta împotriva propagandei, rețeaua Mogherini alcătuită din 400 de experți,
jurnaliști, ONG -uri din peste 30 de țări raportând articole de dezinformare, ca semnal de
alarma cu privire la dezinformare și sursă valoroasă de date pentru analiști și jurnaliști.
În Cehia ministerul de interne a lansat „Centrul împotriva terorismului și
amenințărilor hibride” unealtă prin care dorește să lupte împotriva știrilor false. Acest
centru a fost lansat după ce mai mult de 40 de site -uri au răspândit știri false, în special
legate de imigranți. Specialiștii care lucrează în acest centru culeg informații despre știrile
false prin intermediul unui cont de Twitter dedicat, dar și prin intermediul unei platforme
on-line40. De asemenea, doresc să extindă colaborarea cu Facebook pentru a opri
răspândirea de știri false în vederea pregătirii alegerilor electorale din octombrie 2017.
În Taiwan, implicarea comunității în bătălia împotriva știrilor false este o temă
comună, guvernul lansând inițiativa ”vTaiwan” prin care sunt utilizate o serie de resurse și
instrumente digitale pentru a implica cetățenii. Departamentele guvernului au obligația de a
pune la dispoziția publicului, spre consultare și informare, aspecte ce țin de diverse
domenii precum economie, sănătate, industrie, armată, tocmai pentru a stopa răspândirea
de informații din surse necredibile.
Anul 2018 a început în Ger mania cu aplicarea legii NetzDG ce amenință marile
platforme și agregatorii de știri online cu amenzi mari dacă nu moderează discursul
propagator de ură și nu șterg conținuturile ilegale în 24 de ore. Pentru Facebook, Twitter,
Youtube, Instagram, Snapchat legea germană aduce noi obligații față de măsurile deja
impuse de propriile standarde și detectoare de știri false, companiile trebuind să angajeze și
să instruiască personal de limbă germană pentru radierea conținuturilor controversate,
respectiv juriști pentru contactul cu justiția germană. Facebook a angajat peste 1200 de
moderatori pentru suprimarea știrilor semnalate ca nelegale și deține centre de radiere la
Berlin și Essen. Arhitectul legii, ministrul justiției Heiko Maas, parează criticile de
încălc are a libertății de exprimare aduse de instituțiile europene, de organizațiile media,

40 com/news/2016/12/news -feed-fyi-addressing -hoaxes -and-fake-news/. Mullainathan, Sendhil, and
Andrei Shleifer.

15 arătând că limbajul urii, insultele și incitarea la discriminare ori la crimă încalcă, libertatea
de opinie. Nici pozițiile politice nu sunt unanim favorabile legii, vota tă de majoritate în
iunie 2017.
Franța preconizează o lege asemănătoare până la sfârșitul anului, pentru a proteja
societatea de manipualre și de strategiile mediatice ce adâncesc discordia socială și
stimulează suspiciunea, conflictul, frica.
În România aplicarea unei legi similare este o iluzie deoarece legea
Audiovizualului prevede măsuri de detectare și sancționare a manipulării, minciunii,
campaniilor negative, însă politizarea Consiliului Național al Audiovizualului face
inutilizabile instrumentele l egale. Protecția de care se bucură Antena 3 sau RTV, niciodată
sancționate pentru propagandă și manipulare tabloidă, ilustrează ineficiența CNA. Și mass –
media din România se confruntă cu campaniile distructive de fake news venite pe canale
rusești, dar ade vărata problemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de
opinie41.
În România funcționează un site de fact -checking din 2014 (factual.ro), care
monitorizează site -uri încercând să demonteze cu un mare consum de timp și energie știrile
false propagate, demers îngreunat de lejeritatea cu care oamenii din poziții publice nu -și
asumă, nici măcar în fața evidențelor, faptul că au mințit. Factual.ro colaborează cu
aproape 100 de platforme similare din lume. O altă unealtă care ajută în acest război este
aplicația „De necrezut” care vânează fake news -urile din România. Monitorizează 70 de
site-uri și avertizează utilizatorii dacă un site ar putea răspândi fake news prin afișarea
mesajului: „Pare de necrezut ? Verifică informația și din alte sur se”. Este o extensie de
browser web disponibilă, momentan, doar pentru Google Chrome, urmând să fie lansată și
pentru Firefox sau Opera.
O inițiativă recentă care privește marcarea știrilor suspecte de a fi false distribuite
pe Facebook a debutat în februa rie 2018, cu ajutorul mai multor voluntari din Sibiu ce au
pus bazele unei astfel de aplicații: tinerii au rămas în fața calculatoarelor după serviciu
pentru a monitoriza timp de opt ore toată presa online, încercând să detecteze când o știre
începe să dev ină virală. Dacă acea știre are potențial de a fi falsă, dacă pare suspectă, este
atenționată întreaga comunitate Facebook denumită Neștirea Zilei.
Site-urile din România ce promovează știri false pretind că sunt platforme de știri
independente dar nu au t ransparența datelor: nu prezintă detalii despre autori și redacție, nu

41 https://www.revista22.ro .

16 citează surse credibile și nu oferă informații ce pot fi verificate42. Mediul online este locul
în care ajung informațiile despre orice și oricine, fără ca informațiile citite să fie ver ificate
înainte dacă sunt adevărate sau false.
Motivația furnizorilor de știri false este financiară deoarece știrile virale aduc
venituri consistente când numărul cititorilor este suficient de mare și ideologică deoarece
furnizorii de știri false avantaj ează, pe baza unor înțelegeri susținute financiar, un candidat,
o situație sau un eveniment . Consecințele acestor motivații au la bază un raționament
diferit de cel aștepat de cititor, subliniat de studii ce sugerează că primirea informației nu
este urmată de înțelegere și stabilirea valorii de adevăr: în momentul înțelegerii
informației, cititorul consideră că informația este adevărată43, și astfel minciuna promovată
la nesfârșit devine adevăr. Informațiile false influențează comportamentul inclusiv atunci
când se știe că sunt false deoarece minciuna acționează automat și inconștient:”furnizorii”
știu că la un moment dat va avea efect44. Din acest motiv se recomandă evitarea expunerii
la sursele mass -media care oferă informații false, deoarece conștiința fapt ului că se
primește o știre falsă creează iluzia controlului45.
Știrile ce pot fi evitate sunt cele false (cu informații inventate), cele ce induc în
eroare pornind de la date factuale scoase din context sau prezentate în manieră
senzațională, partizane interpretând date reale manipulate pentru a corespunde unei
agende, cele cu titluri șocante ce îndeamnă la accesare dar nu susțin cu informații
promisiunile din titlu.
În România nu există studii cu privire la efectul știrilor false sau un ghid46 oficial
care să ajute la recunoașterea și combaterea știrilor false, dar s -a constatat creșterea
sentimentelor anti -europene odată cu dezvoltarea acestui fonomen.

42 http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2006.html.
43 DellaVigna S., Gentzkow M., 2010, Persuasio n: Empirical Evidence, Annual Review of Economics , no.
2, pp. 643 – 369.
44 DellaVigna S., Kaplan E., 2007, The Fox News Effect: Media Bias and Voting, Quarterly Journal of
Economics , vol. 122, no. 3, pp. 1187 – 1234.
45 https://www.oxforddictionaries.com .
46 https://www.adev.ro/oqc2ek .

17 CAPITOLUL I I
ȘTIRILE FALSE ÎN MEDIUL ONLINE

2.1. Modele de comunicare mediatică

Termenul de comunica re include “interacțiunea cu ajutorul unor simboluri și
transmiterea neintenționată de informații prin cel care comunică, interpretată ca
informativă de un observator”47. În perioada de dezvoltare a științei comunicării au fost
prezentate diverse modele com unicaționale , Laswell fiind primul care a vorbit în 1948
despre comunicarea mediatică, comunicarea interpersonală, comunicarea de masă.
Referindu -ne la comunicarea mediatică Laswell o definește ca fiind comunicarea
de masă intermediată prin mijloace media , canale audio -vizuale (televiziune, internet)48 ce
au condus la apariția de publicuri diverse. Cercetătorul Ulrich Saxer din școala publicistică
din Zürich, definește media prin „sisteme instituționalizate create în jurul unor canale de
comunicare cu posib ilități de transmitere specifice”.
Media pot fi clasificate pe criteriul necesității în suport tehnic de emisie și
recepție, iar pe criteriul primarității distingem media primare, media secundare și media
terțiare ( media primare nu necesită suport tehnic p entru emisie, folosind gestica, mimica,
dansul și exprimarea verbală; media secundare au suport tehnic la emisie, folosind scrisul,
muzica prin instrumente, presa, cărțile; media terțiare au suport tehnic la emisie și
recepție: telegraful, radioul, televiz iunea, filmul, internetul și multimedia; media digitale :
internet, email, new media).
Dicționarul Brockhaus definește media ca „instrument al publicisticii sau
comunicării, canal de transmitere sau organizație din domeniul presei, filmului, radioului
sau televiziunii49”. În comunicarea mediatică există trei concepții asupra media descrise de
Peter Ludes: frecvent media sunt analizate drept canale de transmitere a unor conținuturi,
publicul sau anumite grupuri țintă din interiorul unui public eterogen interp retând
conținutul mesajelor mediatizate ca reflexie a relației dintre realitate și realitatea reflectată
de mesaje prin idei, teme, sisteme de valori, ideologii, pattern -uri narative și
comportamentale.

47 Kunczik M., Zipfel A., 1998, op. cit ., p. 15.
48 Pop D ., 2003 , op. cit. , p. 5.
49 Brockhaus, 1971 , apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 62.

18 Altă direcție de analiză privește media manifestă pr in limbaje , tehnici de
producție și grad de flexibilitate : limbajul propriu prin utilizarea mai multor elemente
(muzică, text și imagine, unghiul camerei ce creează anumite impresii, semiotica și
pragmatica). A treia direcție de analiză privește media prin prisma calității contextelor,
influența structurii în dezvoltarea gramaticii proprii, preferințelor pentru anumite genuri de
conținut, gradului de utilizare a diferitelor tipuri de media, gradului de interactivitate.

2.1.1. Modelul lui Gerbner

Subsumat paradig mei efectelor limitate modelul cultivării a fost promovat de
sociologul George Gerbner ce definește „cultivarea” ca rezultat al expunerii intense la
mass -media . Astfel prin expunere cvasipermanentă la mass -media indivizii dezvoltă
dependență în cunoașterea mediului în care trăiesc și în asimilarea modului de percepție și
judecată asupra realității înconjurătoare. De asemenea efectele cultivării se manifestă
diferit în funcție de tipul grupurilor, factorilor ce particularizează indivizii și grupurile.
Teori a cultivării apare în perioada anilor 1960 – 1980 ca rezultat al îngrijorării
instalată în S.U.A. față de practica de a mediatiza violența prin intermediul televizorului,
prilej cu care Gerbner și colaboratorii săi dezvoltă un cadru teoretic și o strategie empirică
utilă în studiul impactului violenței simbolice (televizate) asupra convingerilor oamenilor.
Gerbner descoperă astfel faptul că realitatea mediatizată influențează puternic convingerile
și comportamentul oamenilor, „cultivă” convingerile asupra i mpactului violenței, fiind
ușor de imitat.
Pierre Bourdieu considera faptul că violența simbolică îi face complici pe cei care
asistă la suferința celor ce o îndură la fel de mult ca și pe cei care o exercită, în măsura în
care lipsește conștiința asupra acestui fapt din partea celor care o îndură sau exercită. Lipsa
conștiinței asupra impactului violenței mediatizate nu se probează în cazul celor care
exercită violența prin programe de televiziune, care știu cu siguranță ceea ce
„programează” sau urmăresc prin intermediul milioanelor de „mici ecrane”.
Sociologia are rolul de a dezvălui aceste aspecte mai puțin vizibile contribuind
astfel la diminuarea violenței simbolice prezente în relațiile sociale și raporturile de
comunicare mediatică50.

50Modelul lui Gerbner
Sursa:Stefanescu,Simona, „Sociologia comunicarii”, p88

19

Modelul l ui Gerbner51

Pe axa orizontală, numită și dimensiunea perceptivă , regăsim un eveniment (notat
cu E) ce dă naște unei percepții (E1) la un agent de comunicare (M), om sau mașină:
percepția (E1) sau reacția lui M, diferă de evenimentul original (E).
În cazul unui reporter (M) trimis la un eveniment artificial sau natural (E), deși
vizionează același eveniment alături de alți reporteri, cronica sa este diferită deoarece
intervin: selecția pe criteriul relevanței, contextul cu dimensiuni fizice, psihologice și
sociale și disponibilitatea de percepere a evenimentului, dau naștere dimensiunii perceptive
(E1).
Pe axa mijloacelor și controlului comunicării sau dimensiunea comunicării ,
regăsim relația dintre agentul de comunicare (M) care permite transmiterea semnale lor prin
diverse mijloace și produsul comunicării (mesajul).
Continuând exemplul anterior, reporterul și -a format o percepție (E1) și o
transmite mai departe ca mesaj prin canalele media pe care le controlează mai bine (SE2, S
este forma iar E conținutul) , într -o formă și cu o structură bine definite52. Deoarece orice
percepție de enunț va genera o reacție favorabilă comunicatorului, lipsa de reacție sau
reacție contrară va genera consecința nedorită a comunicării.

51 Ștefănescu S., 2009, op. cit. , p. 38.
52 http://www. communicationtheory.org .

20

Modelul lui Gerbner53

Reporterul operează cu disponibilitate și contextualizate, capacitate proprie de
selecție, experiențe și dispoziție de moment sau factori minori (poziție în sală) dovedindu –
se decisivi în formarea percepției. Apoi, prin componenta verticală replicată la nesfârșit,
efectele comunicării sunt previzibile și imprevizibile, iar comunicarea devine dinamică și
deschisă.
George Gerbner a fost un inovator, modelul să u abordând elemente precum
percepția , mesajul ca unitate de formă și conținut , intersubiectivitatea , întregul proces de
comunicare ca fiind unul subiectiv , selectiv , variabil și imprevizibil.

2.1.2. Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală și de
masă

La scurt timp după apariția modelului lui Lasswell, în 1953 apare paradigma lui
Newcomb asupra modelului triunghiular al comunicării în relațiile sociale: triunghiul ABX
semnifică un sistem de raporturi de interdependență dinamică în care dacă unul din termeni
își schimbă poziția, ceilalți se reorientează și cuprinde trei aspecte : comunicatorul (A),
receptorul (B) și parte a mediul social (X).
Versiunea simplă a modelului de comunicare interpersonală este definită de
existența a doi indivizi A care transmite informații lui B sau B caută să se informeze de la
A. Adâncind analiza Westley și McLean introduc în cercetarea realităților mass -media

53 Tran V ., Stănciugelu I ., 2003, Teoria Comunicării , Editura Comunicare.ro, București, p. 4 3.

21 canalul, considerat factor editorial – comunicațional (C), relaționat cu diversitatea infinită a
mediului soci al (X 1, X2 … X n).
Având în vedere că societatea a determinat lărgirea mediului social de care
oamenii au nevoie pentru a se informa Westley și McLean au relaționat diversitatea de
relații, inclusiv feed -back -ul sau reacția individului B față de A la mesaj ul X’ trimis de
acesta și recepționat , pentru a înțelege complexitatea și consecințele posibile ale
comunicării de masă: au analizat modelul structurării situației de comunicare de masă
evidențiind dinamica comunicărilor mijlocite de subsistemul special ce selectează
informațiile despre ambient pentru receptori, le codifică și le transmite receptorilor prin
intermediul unui canal de comunicare.
În acest model B nu este limitat să primească mesaje doar de la A, având acces la
obiectele de orientare pentru a formula propriile concluzii, transformându -se la rândul lui
într-o sursă de informații.

Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală54

În cazul comunicării de masă, modelul Westley Maclean presupune parcurgerea a
patru etape55: în prima etapă B are acces direct la obiectele de orientare ce transmit
informația, selectând singur mesajele; în următoarea etapă B se informează prin
intermediul lui A căruia îi furnizează feedback dar și direct; în a treia etapă apare C care
înlocuiește pe A, blochează accesul lui B la obiectele de orientare și se manifestă ca un
canal de comunicare livrând lui B ce consideră că poate fi înțeles, e accesibil; în ultima
etapă există A, B și C care transmite lui B mesaje formulate de A (X’) și mesaje proprii
(X”) prelucrate în urma accesului la obiectele de orientare.

54 Tran V., Stănciugelu I., 2003, op. cit ., p. 47 .
55 http://www.easyinfomedia.com/westley -and-maclean -model -of-communication .

22 Într-o comunicare de masă există mulți C ce primesc informații din multe surse A
pentru a le retransmite multor receptori B dintre care optimiștii afirmă că informația ajunge
la B gata prelucrată și în formă ușor de recunoscut, pesimiștii văd doar blocarea accesului
lui B la obiectele de orientare și furnizarea de informații mediate un risc.

Modelul Westley MacLean adaptat comunicării de masă56

Această paradigmă subliniază rolul sistemului mediator C (to talitatea relațiilor
mass -media) și a funcțiilor sale, deschizând calea pentru analiza caracterului activ, creator
sau distructiv, redundant al comunicării de masă, în care există o dependență unilaterală
față de mass -media, fără a lua în seamă ansamblul r elațiilor interumane care cuprind
familia, școala, grupul profesional. Din acest motiv considerăm că modelul are limite :
▪ nu evidențiază relațiile ce permit analiza funcției ideologice a comunicării și a
proceselor de manipulare politică;
▪ nu dezvăluie rel ațiile ascunse dintre sistemul mediator al comunicării și diversitatea
forțelor sociale;
Dintre punctele forte amintim feedback -ul în urma căruia comunicatorul își poate
adapta mesajele, utilitatea în comunicarea interpersonală și comunicarea de masă, cu

56 http://www. shkaminski.com .

23 diferența că recepționăm feedback -ul instantaneu în timpul comunicării interpersonale și
mai greu în timpul comunicării de masă.

2.2. Semiotica mesajului

Obiectul de cercetare al semioticii este textul ca macro – semn ce funcționează în
rețeaua relațiilor din cadrul procesului comunicativ și de cunoaștere57, configurându -se ca
simbol exterior al semnului (semnificantul) căruia îi corespunde un anumit sens
(semnificatul), generat fie de cel ce codifică, fie de cel ce decodifică mesajul.
Mesajul devine o constru cție de semne care, prin interacțiune cu receptorul ,
produce înțelesul , accentul fiind pus pe comunicare ca proces și comunicare ca generator
de semnificații: emițătorul (transmițător de mesaj) scade în importanță, atenția fiind
centrată pe text și modul d e descoperire a sensului, negociere și interpretare. Negocierea
are loc când cititorul are rol activ filtrând mesajul, semnele și codurile, prin lentila
modelului cultural58.
Mesajul este un element într -o relație structurată ce include realitatea externă și
producătorul / cititorul, producerea și lectura textului fiind paralele. În centrul
preocupărilor semioticii59 se află semnul , alături de coduri sau sisteme în care sunt
organizate semnele, cultura în care aceste semne operează.
Accesul la mediul online este un mijloc de exercitare a puterii și controlului
social: pentru a găsi ilustrări putem privi relația dintre guvernele autoritare și media sau
constata că printre primele ținte ale unei forțe revoluționare se numără stația națională de
radio, televizi une sau emisiile pe internet. Putem constata cât de diferit redau ziarele
același eveniment, pentru a realiza ce importantă este înțelegerea pe care fiecare ziar online
o împărtășește cu cititorii săi și cum cititorii cu experiențe sociale diferite pot găs i
înțelesuri diferite în același text. Astfel cititorul ia parte la crearea semnificației textului,
contribuind cu experiența, emoțiile, atitudinile sale.
Inspirat de aporturile discursului practic (Von Wright), performativ (Frey),
pedagogic (Clouzot), a p reocupărilor semiologiei (Carnap), a discursului social
(Mackenzie), pragmaticii (Montague), a formalismului sintactic (Hillel), Petru Ioan
elaborează o reconstrucție semiotică a limbajului natural definind conceptele acționale prin

57 Kristeva, 1994 , apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 89.
58 Drăgan I., 1996, Paradigmele comunicarii de masă , Editura Șansa, București.
59 Deely J. , 1997, Bazele semioticii , Editura ALL, Buc urești.

24 concepte relaționale de scompuse în noțiuni -factori, ipostaze a unei noțiuni -funcție
incluzând un univers de situații posibile funcționale, structurale și formale, un model
hexadic al semnificației și comunicării cu: ”E” – emițător (vorbitor, subiectul enunțării,
transmițător, lo cutorul), ”R” – receptor (destinatar, ascultător, cititor, interlocutor), ”S” –
semnificant (semn, simbol, alte suporturi), ”D” – referința, (denotat, obiect, univers de
discurs, extensiune, denotare, corespondența gândire -realitate), ”I” – intensiunea obi ectivă
(conținut obiectiv, semnificație obiectivă, sens, semnificat), ”C” – intensiune subiectivă
(semnificație subiectivă, conotație, răspuns comportamental, gândire a interpretului):

Modelul hexadic al ”situației semiotice”60

În hexagonul semiotic ap ar 3 axe: axa materială „S” – „D” ca deschidere spre
realitate, axa imaterială „I” – „C” a conținuturilor obiective sau subiective și axa
personală „E” – „R” sau expres -actanțială.
Hexada semiotică facilitează articularea gradelor cognitive distincte dint r-o
complexitate de 64 clase deschise de situații epistemice în cazul antrenării uneia sau mai
multor coordonate (variabile, poli) a sextetului (E, S, R, C, D, I), din a căror combinare
rezultă 64 de forme a semnificării / comunicării: 6 forme unipolare, 1 5 forme diadice, 20
de forme triadice, 15 forme tetradice, 6 forme pentadice.

60 Petru I., 2011, Avataruri ale unei noi paradigme. Educație și creație în perspectiva logicii de tip
situațional , Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași.

25 Paradigma semiotică a analizei situaționale are numeroase ilustrări de concept
final (starea finală a unei acțiuni), circumstanțial (determinările unei acțiuni), axiologic
(instanța de apreciere), sociativ (unul sau mai mulți parteneri ai agentului acțional),
procedural (spiritul practic -aplicativ), și se aplică și în cazul știrilor false propagate online.
Demersul operațional al semioticii conturează imaginea completă a conceptu lui,
privit comparativ, din multiple perspective. Câmpul de investigație semiotic permite
identificarea constantelor, a invariantelor specifice conceptului, privite din perspectivă
sincronică (structurală) și diacronică (funcțională), operații de structura re, conceptualizare
sintetică, apte să legitimeze limbajul ca acțiune, în practica semiotică61.
Interpretarea preponderent situațională a oricărui tip de mesaj urmează a fi abordat
la intersecția dintre teoria comunicării și teoria informației. Modelul hexa dic este
circumscris celor șase parametri de potențialitate, proces, produs, referențialitate, realizare
și receptare62, vizând cercetarea parametrilor structurali:
▪ contextul actului comunicativ, macrocontextul ce implică cercetarea condițiilor
socio -politice și cultural -estetice în care configurează actul comunicativ;
▪ emitentul mesajului definit de factorii psihologici și intelecuali;
▪ conținutul comunicării ce are în vedere natura tipului de comunicare, conținutul
mesajului (informativ sau interpretativ) ;
▪ mijloacele de codificare accesate, natura mesajului transmis și tipul limbajului
utilizat;
▪ receptorul mesajului definit de personalitatea căruia mesajul este adresat și gradul
de orientare a mesajului nederminat sau orientat;
▪ scopul mesajului ce relev ă intențiile urmărite de emitent prin comunicarea
mesajului (intelectual, ideologic), secondate de finalități obținute în urma actului
comunicativ;

2.3. Știri corecte, știri părtinitoare, știri false – conceptualizare

În analiza funcțională a comunicării de m asă, publicul este variabilă activă,
elementul central fiind eficiența în formarea de comportamente publice dorite. Publicul
devine astfel expresia manifestării opiniei publice în raport cu diversele domenii ale vieții
socio -culturale.

61 Kristeva, 1968 , apud Cutlip S.C., 2000, op. cit ., p. 134.
62 Stănciulescu D. T., 2007, O semiotică a discursului politic , Editura Performantica, Iași p. 112.

26 Opinia publică63 definește modul de raportare al diverselor colectivități la diferite
categorii de valori sociale și culturale: se constituie și exprimă doar atunci când societatea
dispune de mijloace adecvate de informare, indivizii cunoscând faptele și evenimentele
despre c are urmează să facă aprecieri, să ia atitudine sau să decidă, interes deosebit având
relația dintre informare, opinia publică și mijloacele de comunicare de masă.
În societatea actuală, mijloacele de comunicare moderne sunt resurse ale
dezvoltării generân d acțiuni de difuzare și consum informațional, respectiv grad înalt de
participare în planul acțiunii și practicii sociale. Informația devine important mijloc de
cunoaștere, indispensabil organizării și dezvoltării sistemelor sociale, gradul de organizare
al cunoașterii și reducere a incertitudinii în procesele sociale depinzând de cantitatea de
informație înmagazinată.
Mijloacele de comunicare moderne au impact puternic asupra categoriilor de
public sprijinindu -le în consolidarea și dezvoltarea societății și acționând ca intermediari
între evenimente, procese, fenomene ideologice, economice, politice, sociale, culturale și
opinia publică. Informând rapid despre evenimentele contemporane internetul ajută
publicul în formarea de opinii despre evenimente și în formare de criterii conștiente de
apreciere a faptelor, scopul final fiind acela de a dezvolta personalități orientate în realitate,
înțelegând sensul istoric și semnificația fenomenelor prezentate.
În funcție de tipul de informații incluse, de intenția de publicare și modul de
abordare, știrile pot fi: corecte, părtinitoare sau false . Știrile corecte64 îndeplinesc
următoarele condiții:
▪ stilul de prezentare este decent și moderat ;
▪ informațiile sunt puse în context ;
▪ sunt prezentate puncte de vedere ale părț ilor implicate;
▪ sunt citate sursele informațiilor difuzate în articol;
▪ se găsesc informații online despre autor sau despre instituția care a publicat știrea;
Știrile părtinitoare65 sunt la granița dintre știrile corecte, credibile și știrile false și
îndepl inesc următoarele condiții:
▪ stilul de prezentare este agresiv, critic;
▪ informațiile prezentate sunt scoase din context ;

63 Balaban D., Abrudan M., 2008, Tendințe în PR și publicitate, planificare strategică și instrumente de
comunicare , Editura Tritonic, București, p. 112.
64 Stancu V ., Stoica M ., Stoica A ., 1997, Relații publice. Succes și credibilitate , Editura Concept
Publishing, București , p. 76 .
65 Balaban D., 2009, Comunicare mediatică , Editura Tritonic, București, p. 156.

27 ▪ informații despre autor și publicație se găsesc pe internet;
▪ nu apar punctele de vedere ale tuturor celor implicați;
▪ articolele citează sursele doar pentru unele informații difuzate;
▪ uneori apar pe site -uri de știri cunoscute;
Știrile false66 diseminează informații mincinoase cu intenția de a înșela publicul
prin:
▪ conținut fabricat, 100% fals;
▪ ipostaza falsă asumată de sursă autentică;
▪ conținut parodic cu intenția de a păcăli cititorii dacă nu se verifică sursa;
▪ conținut manipulat cu intenția de a dezinforma, a înșela publicul cu privire la o
situație sau un individ;
▪ conținut manipulator prin informații / imagini schimbate sau înșelătoare;
▪ conținut ce face conexiuni false;
Știrile false sunt ușor de recunoscut prin prezența următoarelor elemente:
▪ stil de prezentare ultimativ invocând urgența prin titluri sau sintagme scrise cu
majuscule și multe semne de exclamare ;
▪ surse cu reputație îndoieln ică menționate în material;
▪ existența unui singur punct de vedere și unghi de abordare ;
▪ apariția pe platforme obscure , site -uri ce difuzează frecvent știri false sau pe
platforme pe care oricine poate scrie fără a fi verificat de un profesionist;
▪ nepreciza rea autorului sau precizare care ulterior verificată pe google nu returnează
rezultate sau returnează materiale necredibile scrise de acel autor;
Știrile false sunt un fenomen relativ nou, caracteristic comunicării online fiind
crearea unui nou univers (cy berspace) în care predomină manipularea, relația cu faptele
reale este dificil de verificat. Manipularea folosește frecvent dezinformarea prin informații
eronate67 iar unul dintre deziderate este dezvoltarea de programe de depistarea a știrilor
false. În ac est sens d ouă site -uri oferă informații și sfaturi despre cum trebuie abordate și
evaluate informațiile din spațiul public, Mediawise Society și Factual, preciz ând faptul că
un astfel de proiect este în derulare în Statele Unite: în urma unor rapoarte de l a 5% dintre
utilizatorii Facebook ce au folosit butonul „Downvote” pentru conținutul publicat pe
grupuri, pagini ale persoanelor publice sau pagini ale utilizatorilor, s-a constatat faptul că

66 idem Balaban D., 2009, op. cit., p. 158.
67 Berinsky A .J., 2017, Rumors and He alth Care Reform: Experiments in Political Misinformation,
British Journal of Political Science , vol. 47, no. 2, pp. 241 – 262.

28 buton ușur ează raportarea comentariilor nepotrivite prin trei no i opțiuni68 (offensive –
mesaje rasiste, pornografice sau ofensa toare , misleading sau off topic – depistează pe cei
angajați să publice mesaje spam) , devenind util dacă testul se dovedește a fi de succes69.

2.4. Prejudecăți, stereotipuri, rumori, zvonuri

Mijloa cele de comunicare de masă, factori și purtători ai culturii, participă la
geneza și manipularea opiniei publice, fiind influențate concomitent de opinia publică: sunt
concordante cu pulsația mediului, utilizate în scopuri particulare de forțele politice,
ideologice, religioase, pierzând obiectivitatea și libertatea.
Comunicarea politică online transmite enunțuri coerente, judecăți raționale,
explică programe și platforme politice, direcții de acțiune, teze doctrinare numai sub
incidența înțelegerii sensulu i pragmatic al demersului, menit a oferi informații pertinente,
lămuriri cauzale, argumente logice și justificări credibile social, compatibile cu viața
social -economică reală. Optimizarea comunicării politice de masă70 este condiționată de:
▪ stăpânirea cun oștințelor privind desfășurarea acțiunii politice;
▪ un nivel de moralitate compatibil cu principiile civismului social;
▪ înțelegerea scopurilor și mecanismului dezvoltării sociale;
▪ un grad corespunzător de instruire și informare, de cultură politică a mas elor;
Comunicarea politică vehiculează echilibrul dintre atitudinile obiective și
subiective, interpretând datele în raport cu scopurile și idealurile urmărite ca grad de
raționalitate. Datorită puterii de influențare, medi ul online devine canalul prefera t:
vehiculează valori, cultivând anumite idei credibile, idealuri, mituri, percepții și interese,
acționând prin persuasiune și seducție inepuizabilă pe gustul tuturor71.
Industrie specifică, comunicarea politică are mijloace tehnice și economice cu
ajutor ul căreia mass -media devi ne controlabilă prin finanțare (este pupitrul de comandă al
formei, conținutului și destinației mesajelor): este mijloc de mobilizare publică sau factor
de manipulare acreditând o falsă realitate, respectiv instrument de „neutraliz are” sau

68 https:// Go4it.com .
69 https://www.antena3.ro/be -eu/be -eu-solutii -pentru -eliminarea -stirilor -false -norica -nicolai -sursa –
credibi la-isi-asuma -public -443776.html .
70 Bondrea A., 2003, Sociologia opiniei publice și a mass -media , Editura Fundației România de Mâine,
București .
71 Keeley B .L., 1999, Of Conspiracy Theories, Journal of Philosophy , vol. 96, no. 3, pp. 109 – 126.

29 „dezactivare” socială72. Mediatizarea vieții politice contemporane are efecte duale73:
multiplică posibilitățile de deformare politică și informare asupra anumitor detalii negative,
zvonuri, respectiv amplifică puterea forțelor politice de a manipul a masele. Acțiunile
sociale de promovare și modificare de idei, impunere de convingeri și aspirații se constituie
în tehnici ale propagandei :
▪ legea transfuziei eludează mecanismele de rezistență ale publicului (mituri,
prejudecăți, credințe ancorate) demo nstrând că ideile inculcate derivă din propriile păreri
preconcepute;
▪ legea influenței și contagiunii are la bază constatarea că opiniile oamenilor s -au
format și consolidat sub presiunea grupurilor de apartenență cărora le împărtășesc valorile;
▪ legea si mplificării presupune modelarea mesajelor în funcție de diversitatea
grupurilor ce trebuie convinse: muncă de pervertire indispensabilă și periculoasă;
▪ legea orchestrației impune ca temele ce fac obiectul acțiunilor propagandistice să
fie repetate variat, în programe sistematice, determinate de planul campaniei de
propagandă;
Demersul sociologic aplicat în dinamica opiniei publice relevă atitudini și
comportamente mai mult sau mai puțin raționale, expresia unor prejudecăți, stereotipuri,
rumori, zvonuri. Conceptul de prejudecată74 este descris de psihologia socială a anilor
1920 – 1930 ca opinie preconcepută sau atitudine părtinitoare împotriva sau în favoarea
unei persoane, acțiun e, caracterizat e de stereotipuri75ce reprezintă tipare mentale, limitate
și fixe, rezistente la schimbare și noutate76: sunt aprecieri în favoarea sau defavoarea celor
cărora le sunt adresate, pătrunzând cu ușurință în mentalitatea oamenilor, acolo unde nu
funcționează exigența de verificare a adevărului.
Prejudecățile diminuează sa u anihilează spiritul critic, se dezvoltă în situații de
frustrare, supraestimează propria persoană sau grupul mărind agresivitatea față de
minorități ale căror particularități și comportamente sunt insuficient cunoscute sau
interpretate necorespunzător. S pre exemplu extremismul politic și terorismul se justifică

72 Cathala H. – P., 1991, Epoca dezinformării , Editura Militară, București, p. 112.
73 Bakshy E., Messing S., Adamic A.L., 2015, Exposure to Ideologically Diverse News and Opinion on
Facebook, Science , vol. 348, no. 62, pp. 1130 – 1132.
74 Bondrea A., 1998, Opinia public ă și dinamica schimbărilor din societatea românească în tranziție ,
Editura Fundației România de Mâine, București, p. 67.
75 Price V., Zaller J., 1993, Who Gets the News ? Alternative Measures of News Reception and Their
Implications for Research, Public Opi nion Quarterly , vol. 57, no. 2, pp. 133 – 164.
76 Mucchielli A., 2002, Arta de a influența , Editura Polirom, Iași, p. 123.

30 prin prejudecăți77. Atunci când prejudecata are drept consecință situarea individului în
dezavantaj, devine nedreaptă, intolerantă, sub demnitatea umană, dând naștere standardelor
morale duble.
Stereotipurile sunt definite de Walter Lippman78 ca imagini simplificatoare,
uniform fixate și apriorice oricărei judecăți profunde și obiective asupra persoanei,
grupului sau proceselor sociale, oferind justificare propriului statut. Spre exemplu cazul
imagin ii asupra altei rase, independentă de experiența reală cu privire la acea rasă, este
caracterizată prin economicitate deoarece evită reflecția și justificarea (negrii sunt
considerați murdari, leneși și hoți pentru că, prin opoziție, cei ce apreciază se de finesc ca
fiind curați, harnici și cinstiți), respectiv șablonare , standardizare deoarece se bazează pe
moduri de gândire rutiniere, arbitrare, fără legătură cu indivizii sau grupurile sociale
evaluate.
Stereotipurile diferă de prejudecăți prin factorii em oționali, menținându -se la
nivelul unor generalizări puțin fondate cognitiv cu ajutorul fenomenului de inerție
(subestimarea caracteristicilor reale ale faptelor psihosociale, grupurilor sau altor persoane,
generalizând aspectele particulare, nesemnificati ve). Stereotipurile pot dirija
comportamentele colective înlocuind acțiunea elaborată în baza unei cunoașteri veridice a
realității cu clișee arbitrare79.
Rumoarea80 șovăielnică și inconsistentă la început, implică o personalitate
colectivă cel puțin virtua lă, ce cristalizează opinii raționale cu scopul de a explica anumite
aspecte și opinii afective cu scopul de a elibera tensiuni emoționale, deformând sau
reducând informația la elemente simple la care se adaugă explicații (asimilare de elemente)
și se adap tează detalii secundare (condensarea detaliilor) conform intereselor și experienței
individului.
Zvonul81 este definit ca știre ambiguă, afirmație prezentată ca adevărată dar
neverificată despre un eveniment, difuzată oral într -o colectivitate socială pe canalele

77 Flaxman S., Sharad G., Rao M.J., 2016, Filter Bubbles, Echo Chambers, and Online News
Consumption, Public Opinion Quarterly , vol. 80, no. 1, pp. 298 – 320.
78 Lippman W., 1937 , apud McClosky H., Chong D., 1985, Similarities and Differences between Left –
Wing and Right -Wing Radicals, British Journal of Political Science , vol. 15, no. 3, pp. 329 – 363.
79 Malka A., Krosnick J .A, Langer G ., 2009, The Association of Knowledge with Concern about Global
Warming: Trusted Information Sources Shape Public Thinking, Risk Analysis , vol. 29, no. 5, pp. 633 – 647.
80 Uscinski J .E., Klofstad C ., Atkinson D. M., 2016, What Drives Conspiratorial Beliefs ? The Role of
Informational Cues and Predispositions, Political Research Quarterly , vol. 69, no. 1, pp. 57 – 71.
81 Zimdars M ., 2016, False, Misleading, Clickbait -y, and Satirical ‘News’ Sources,
http://21stcenturywire.com/wp -content/uploads/2017/02/2017 -DR-ZIMDARS -False -Misleading -Clickbait -y-
and-Satirical -“News” -Sources -Google -Docs.pdf

31 relațiilor interpersonale și deformată prin procesul de transmitere, fără a constitui bază
valabilă în a determina convingeri sau comportamente, circulă dependent de caracteristicile
de personalitate și nevoile indivizilor, așteptările acestora, c redibilitatea instituțiilor
sociale, sistemul de organizare, raportul de putere. Allport și Postman evidențiază
mecanismele ce explică deformările zvonului afectând puternic starea de spirit și
capacitatea de discernământ ale publicului82:
▪ legea sărăciei sau nivelării explică reducția mesajului inițial în cursul difuzării
orale succesive prin comprimare, în funcție de interesele subiecților eliminând până la 70%
din detalii;
▪ legea accentuării explică selecția de detalii în procesul retransmiterii mesajului, în
sensul reținerii de elemente frapante, bizare în dauna celor importante, exagerarea
proporțiilor evenimentului, dramatizarea și localizarea evenimentului, accentuarea
detaliilor reținute inițial (efectul de anterioritate);
▪ legea asimilării explică reo rganizarea și conservarea informațiilor sub forma
împrumutului, falsificării informației ca urmare a obișnuințelor, obiceiurilor, intereselor,
mentalităților, prejudecăților, sentimentelor și stereotipurilor verbale ale celor cărora li se
adresează informa ția;
Indivizii care propagă zvonuri întâmpină dificultăți în a sesiza și reține elemente
obiective ale realității, iar pentru a le utiliza recurg la scheme preconcepute, restructurări și
ajustări ale modelului de înțelegere, interese proprii. Circulația z vonurilor se realizează pe
principiul credibilității , aparenței de adevăr și dezirabilității conținutului informației ,
corelate cu forma, cantitatea și calitatea informației oficiale: informația săracă, incompletă
sau puțin credibilă sporește propagarea zv onurilor iar informația detaliată, completă,
verificabilă și credibilă reduc e propagarea zvonurilor83.
Importanța studierii și cunoașterii mecanismelor psihosociale ale zvonurilor este
însemnată deo arece apar în situații de criză și contribuie la declanșar ea sau agravarea lor ,
fapt care transformă zvonurile într -un instrument preferat al contrapropagandei.

82 Allport G., Postman L., 1947 , apud Ștefănescu S ., 2009, Sociologia Comunicării , Editura Cetatea de
Scaun, Târgoviște, pp. 36 – 39.
83 Kapferer J.N., 1993, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume , Editura Humanitas,
București, pp. 134 – 136.

32 2.5. Elemente care atestă falsitatea informațiilor comunicate

Criterii le de selecție ale știrilor se regăsesc în cercetarea Gatekeeper realizată de
Westle y și Mclean (1957) care identifică faptul că selecția subiectelor pentru știrile din
presă este determinată de experiența și atitudinea jurnaliștilor, așteptările publicului,
politica redacțională și fluxurile de informații ale agențiilor de știri84.
Cerce tarea europeană asupra factorilor informaționali de selecție începe în 1965 și
identifică trei categorii de factori relevanți pentru selecția știrilor85: simplitatea (tendința
de a transmite conținuturi simplu structurate), identificarea (structurarea știrilor astfel încât
publicul recunoaște ușor și repede evenimentele și persoanele prezentate) și
senzaționalismul (atragerea atenției publicului prin știri dramatice care trezesc emoțiile
publicului), la care se adaugă faptul că persoanele și națiunile de elită sunt preferate ca
subiecte de știri (un eveniment personificat devine știre, un eveniment ce a depășit bariera
dintre eveniment și știre redevine știre). Galtung și Ruge dezvoltă teoria lui Östgaard
prezentând 12 factori relevanți pentru selecția ș tirilor86:
▪ frecvența : evenimente desfășurate pe o anumită perioadă de timp devin știri;
▪ importanță : știrile trebuie să prezinte interes pentru public, să aibă relevanță sau să
se prod ucă în spațiu cultural proxim;
▪ claritate : structura clară a unui evenim ent îl transformă în știre;
▪ valul de atenție : intensitatea mare a unui eveniment îl transformă în știre;
▪ consonanță : suprapunerea dintre evenimente, așteptări și dorințe crește
probabilitatea evenimentului de a deveni știre;
▪ continuitate : evenimentele devenite știri au probabilitatea de a fi viitoare știri;
▪ variația : mass -media prezintă evenimente diferite din domenii diferite;
▪ factorul surpriză : raritatea unui eveniment îl transformă în știre;
▪ referirea la persoane din elită : preferința știrilor de spre personalități, elite;
▪ personalizare : importanța unui anumit eveniment îl transformă în știre;
▪ referirea la națiuni -elită: evenimentele petrecute în țări – puteri mondiale sunt
prioritare;

84 Westley și Mclean, 1957 , apud Stacks D.W., Salwen M.B., 2009, An integrated approach to
communication theory and research , Routledge, New York, pp. 75 – 89.
85 Östgaard E., 1965, Influencing the Flow of News, Journal of Peace Research, vol. 2 no. 1, pp. 39 – 63,
Sage Publication.
86 Galtung J., Ruge H.M., 1965, The Structure of the Foreign News. The Presentation of the Congo, Cuba
and Cyprus Crises in Four Norwegian Newspa pers, Journal of Peace Research , vol. 2, no. 1, pp. 64 – 91.

33 ▪ negativism : evenimentele negative sunt preferate celor poz itive pentru a fi
prezentate ca știri87;
Galtung și Ruge formulează ipoteza aditivității (prezența multor factori într -un
eveniment, crește probabilitatea de a -l transforma în știre) și ipoteza complementarității
(anumiți factori compensează). Schulz publi că în 1976 un catalog cu 20 de factori grupați
în șase categorii necesare în selecția știrilor88:
▪ constanța : continuitate, tematizare, stereotipie,
▪ statutul : participarea persoanelor și a națiunilor elită,
▪ valența : agresivitate, controverse, succes, valo ri,
▪ relevanța : apropiere geografică, grad de afectare, etnocentrism,
▪ personalizare și emoționalizare ;
▪ dinamica : frecvență, predictibilitate , nesiguranț ă, factorul surpriză,
Staab dezvoltă în 1990 un model similar cu factorii: apropierea politică și
culturală, influența instituțională, succesul sau gradul real de utilitate, gradul de insucces
sau utilitate probabil, statutul națiunii și regiunii unde se petrece evenimentul, prominența,
factorul surpriză, personalizarea, facticitate, conexiunea tematică, arie de răspândire,
agresivitate, controverse, demonstrații89.
În ultimii ani asistăm la răsturnarea raportului dintre sfera publică și cea privată,
instaurându -se “tirania intimității” prin proliferarea presei de senzație ce generează un cerc
vicios prin procese de agenda -setting. Formulată de McCombs și Shaw în 1972 teoria se
referă la stabilirea și structurarea temelor prin intermediul mass -mediei90: livrarea temelor
de discuții publicului și anumitor indivizi în mod particular. Prin constituirea unei age nde
definim procesul de plasare a anumitor teme în spațiul comunicării prin intermediul mass –
media de anumiți actori ai sistemului politic, liderul de opinie din instituțiile media
mulțumindu -se să preia opiniile formulate.
Fenomenul inter -media -agenda -setting se observă când anumite teme de
dezbatere sau știri prezentate sunt preluate și dezvoltate în scurt timp nu numai în interiorul
aceluiași mediu ci și în medii diferite. Acest fapt este facilitat de concertarea economică

87 Kunczik M., Zipfel A., 1998, Introducere în știința publicisticii și a comunicării , Editura Presa
Universitară Clujean ă, Cluj Napoca, pp. 108 – 110.
88 Schulz W., Zeh R., 2005 , The changing elec tion coverage of German television. A content analysis:
1990 – 2002 , Communication , vol. 30, no. 4, pp. 385 – 407.
89 Staab J.F., 1990, The Role of News Factors in News Selection: A Theoretical Reconsideration,
European Journal of Communication , Sage Public ation.
90 McCombs și Shaw, 1972 , apud Kunczik M., Zipfel A., 1998, op.cit. , p. 161.

34 orizontală și verticală în mas s-media, existența de media alternative ce practică un discurs
al unor grupuri neconsacrate politic sau cultural91.
Dorin Țimonea analizează fenomenul „Fake News“92 și constată faptul că știrile
false sunt frecvente în România, „urmaș“ al propagandei și dez informării93 anterioare,
devenind o provocare pentru furnizorii de informații corecte din întreaga lume. Mass –
media și rețelele de socializare abundă de știri false furnizate sub pretextul unor situații sau
evenimente adevărate.
Cuvintele care descriu frec vent știrile false sunt manipulare , propagandă,
dezinformare , ideologie , bani, prin care se încearcă sensibilizarea opiniei publice , mijloace
ce maschează știrile adevărate și induc anumite comportamente, respectiv răspândirea de
doctrine și ideologii pent ru a câștiga adepți, inducerea intenționată în eroare a opiniei
publice, impunerea unui sistem de idei sau concepții, cu scopul mascat de a obține venituri
financiare94. Contracararea acestui fenomen se poate realiza prin conștientizarea și
educarea opiniei publice, utilizând aceleași ”vehicule” de propagare a știrilor false: rețelele
de socializare și mass -media în timpul unor evenimente sau situații limită, cu efect
important asupra consumatorilor de informație95.
Știrile false au titluri șocante scrise cu majuscule, sunt scrise evaziv, nu oferă
surse, declarații sau context informațiilor, fac trimiteri spre site -uri obscure, folosesc
formulări evazive de tipul „s -a aflat că”, „a declarat X într -o conferință recentă”, „asta a
spus un jurnalist de la…”, lansâ nd presupuneri, zvonuri sau conspirații. Prin urmare este
importantă verificarea următoarelor repere: cunoașterea site -ului, prezența casetei
redacționale sau a adresei de contact, multe surse de verificare a știrii, posibilitatea
identificării autorilor a rticolului, exis tența unei documentări proprii sau sunt citate surse și
autori ce nu pot fi verificați, prezența titlului șocant cu iz conspiraționist sau a unui titlu
real susținut de conținutul articolului.

91 Bartels L.M., 1993, Messages Received: The Political Impact of Media Exposure, American Political
Science Review , vol. 87, no. 2, pp. 267 – 285.
92 http://adevarul.ro/loca le/alba -iulia/cum -recunoastem -combatem -stirile -false -totul-despre -fenomenul –
fake-news -romania -1_592167ba5ab6550cb84dc0ee/index.html .
93 Flynn D.J., Nyhan B., Reifler J., 2017, The Nature and Origins of Misperceptions: Understanding False
and Unsupported Bel iefs about Politics, Advances in Political Psychology , vol. 38, no. S1, pp. 127 – 150.
94 Gentzkow M., Shapiro M.J., 2011, Ideological Segregation Online and Offline, Quarterly Journal of
Economics, vol. 126, no. 4, pp. 1799 – 1839.
95 Prior M ., 2013, Media and Political Polarization, Annual Review of Political Science no. 16, pp. 101 –
127.

35 Nicoleta Fotiade, președinte al Mediawise Soci ety, într -un webinar organizat cu
sprijinul TechSoup Europe96 într-o rețea de 28 de organizații partenere din 48 de țări
europene, în data de 12 aprilie 2017, conștientiza participanții asupra pașilor necesari în
verificarea informației online, responsabili tății în propagarea unei știri, caracteristicilor
unei știri complete asupra realității, lecturată din pură curiozitate pentru a cunoaște lumea
sau necesitatea de a ne ține conectați la realitate, construind o anumită identitate personală
și profesională c omunicată și celorlalți.
În epoca internetului, circulă o mare cantitate de informații, motiv pentru care
sursele de informare trebuie verificate și selectate pentru a putea evita știrile false și
informațiile neverificate care pot duce la dezinformare. Ce rcetări diverse au subliniat faptul
că cel ce se informează tinde să aibă încredere mai mare în știrile postate de prieteni, chiar
dacă sursa de la care provin nu este credibilă sau există dubii cu privire la veridicitate.
Astfel pentru a stabili dacă o șt ire este veridică sau nu, chiar dacă provine dintr -o sursă
credibilă sunt important e următoarele97:
▪ titlul și abordarea să fie echilibrate, fără titluri senzaționaliste;
▪ sursele folosite în articol să fie principale;
▪ textul să aibă un autor cunoscut ce își asumă materialul (nu inițiale sau o semnătură
evazivă: „redacția”);
▪ contextul publicării să fie clar: unde și când este publicat, cui aparține site -ul, are
sursă credibilă, cine este autorul și ce interese are;
▪ întrebările specifice știrii să prime ască răspuns prin acel material (cine ? ce ? unde
? cum ? când ? de ce ?);
▪ unde a fost informația publicată inițial (posibil dintr -o serie de materiale alarmiste);
▪ știrea nu este o instigare sau o sumă de păreri fără o bază solidă;
▪ știrea nu folosește stereotipur i, figuri de stil sau sintagme care minimizează sau
maximizează importanța evenimentelor și nici nu scoate citate din context;
▪ o știre credibilă nu folosește verdicte fără argumente și nu oferă informații
trunchiate;
Imparțialitatea unei știri poate fi afe ctată de lipsa de claritate, concizie și coerență.
Aceste trei elemente sunt esențiale pentru un text jurnalistic de calitate și pentru oferirea
unor informații imparțiale și veridice.

96 https://ongonline.techsoup.ro/course/10 -lucruri -pe-care-ar-fi-bine-sa-le-stiu-cand -ma-informez -online –
3/?gclid=EAIaIQobChMI2ansl8a82QIVUhobCh2VhghVEAAYASAAEgI3PPD_BwE .
97 http://www.contributors.ro/media -tech/cum -identificam -o-%C8%99tire -aproape -sigur -falsa .

36 2.6. Rolul presei în propagarea știrilor false în comunitățile online

Inter netul are trei dimensiuni de utilizare : comunicațională, interacțională și
tranzacțională. Schönbach98 consideră că medi ul online este utilizat deoarece asigură
circulația multor informații, dezvoltând modelul utilizării și recompenselor . Pornind de la
varianta clasică a teoriei utilizării și a recompenselor, Rosengren dezvoltă modelul
așteptării și evaluării , potrivit căruia, utilizarea mediului online declanșează simultan
așteptări ce duc ulterior la evaluări. În anii 1980, Schönbach și Früh dezvoltă model ul
dinamic tranzacțional cu accent pe procesele cognitive, oferta me dia fiind influențată de
cerere . Din perspectivă structurală consumul media poate fi explicat prin conceptul de stil
de viață, ce presupune dezvoltarea de tipologii în funcție de activităț i, interese, preferințe99.
Efectul comunicării100 este recunoscut în orice transformare, parțială sau totală,
determinată de conținutul și forma de prezentare media, respectiv interacțiunea cu alți
factori101 în trei faze: precomunicativă (motivul folosirii mas s-media, nevoile și problemele
relevante care pot fi rezolvate folosind mass -media), comunicarea efectivă (efectul
utilizării mass -media asupra percepției, atenției și interpretării), faza postcomunicativă
(consecințele utilizării mass -media asupra atitudi nilor și comportamentului receptorului,
influența folosirii mass -media asupra cunoașterii, opiniilor). Nivelele la care se manifestă
efectele folosirii mass -media sunt:
▪ cognitiv : dezbateri publice;
▪ atitudinilor : consolidarea sau transformarea atitudinii v echi;
▪ afectiv : relaxare, agitație, escapism;
▪ nivel social : realizează contacte între oameni, consolidează apartenența la o
categorie socială, conduce la dialog, dezvoltă o anumită identitate socială cu un anumit stil
de viață;
Presa online are un rol d eosebit în propagarea știrilor îndeosebi a celor false
influențând populația sub mai multe forme102:

98 Schönbach, 2000 , apud Balaban D., 2007, Comportamentul de consum media al românilorîn context
european, Revista Română de Jurnalism și Comunicare , anul II, nr. 1.
99 Hohenadl și Früh, 2004 , apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 35.
100 Bonfadelli H., 2002, The Internet and Knowledge Gaps, A Theoretical and Empirical Investigation,
Sage Publication.
101 Meyen , 2004 , apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 27.
102 Lewandowsky S ., Gignac E. G., Oberauer K ., 2015, The Role of Conspiracist Ideation and Worldviews
in Predicting Rejection of Science, Plos One , vol. 8, no. 10, e0134773.
http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0075637.

37 ▪ acordul sau acceptarea conștientă, rațională a influenței știrilor pornind de la
constatarea ca între opiniile individului și valorile promovate de mesaj ex istă o
convergență;
▪ internalizarea sau asimilarea și integrarea valorilor, semnificațiilor și modelelor de
comportament difuzate de mass -media și concepția despre lume și în comportamentul
personal;
▪ identificarea sau asumarea valorilor promovate prin mas s-media și imitarea
comportamentului promovat;
Rolul presei online în propagarea știrilor false a fost analizat și descris , într -o primă
etapă, prin modelul stimul -răspuns103, teoria acului hipodermic104 și teoria glonțului
magic105, teoria curelei de transmisie și efectul de multiplicare106.
Spre exemplu modelul stimul -răspuns descrie rolul presei în propagarea știrilor ca
rezultat al preocupării pentru efectele apariției și dezvoltării radioului și cinematografiei
din perioada interbelică, efecte vizibile la niv elul ascultătorilor și materializate prin
feedback sub forma numărului mare de scrisori, apeluri telefonice: pe baza conținutului
direct, liniar se poate obține aceeași reacție la toți receptorii, mass -mediei fiindu -i atribuită
capacitatea de a egaliza înt reaga societate107: mesajele ajung direct la receptor nefiltrate de
factori sociali (individ, grup, organizații) sau culturali (tradiții, sisteme si mbolice, concepții
despre lume ).
Ulterior Modelul hegemonic dezvoltat de Gramsci și Hall prezintă ideea că în
momentele de stabilitate socială și economică clasa dominantă își exprimă puterea prin
mijloace persuasive de tip cultural, mass -media fiind producătoare de semnificații,
cunoștințe și valori.
Modelul dependenței108 prezintă ideea că propagarea știrilor, în deosebi a celor
false, determină efecte diferite, i ndivizii percep diferit mesajele presei fiind definiți de
gradul în care au nevoie de informațiile furnizate de mass -media. Modelul spiralei tăcerii
construit de Elisabeth Noelle -Neumann pe baza observație i că indivizii ce manifestă

103 Handley C., 1940 , apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 59.
104 Berlo, apud McQuail D ., Windahl S ., 2001, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de
masă , Editura Comunicare.ro, București, p. 53 .
105 Schramm, 1971 , apud Coman C., 2000, Relațiile publice și mass -media , Editura P olirom, București, p.
109.
106 Bonfadelli, 2004 , apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 29.
107 Coman C., 2000, op.cit. , p. 110.
108 Ball-Rokeach, DeFleur, 1976 , apud Coman C., 2000, op.cit. , p. 123.

38 dorința de a nu fi izolați de mediul social manifestă un comportament conformist în
situațiile de grup, analizează ipotezele:
▪ indivizii trăiesc teama permanentă de izolare,
▪ societatea amenință cu izolarea pe indivizii ce au co mportament deviant;
▪ teama de izolare determină evaluarea permanentă a climatului opiniei;
▪ rezultatul evaluării climatului opiniei afectează comportamentul public determinând
exprimarea opiniilor sau tăcerea109.
Se constată astfel faptul că în general când climatul opiniei este majoritar opinia
proprie se exprimă dacă, observând direct climatul de opinie în context social sau
conținuturile mass -media, se constată un acord cu părerea majorității: procentul de opinie
majoritară crește în detrimentul susținăto rilor opiniei ceea ce dezvoltă o dinamică asemeni
spiralei tăcerii . Efectul propagării știrilor, îndeosebi a celor false, prin intermediul
medi ului online este mare atunci când conținuturile mediatizate sunt puternic consonante și
lipsește varietatea.
Modelul fluxului comunicării în doi pași descrie omul ca ființă socială ce
acționează în funcție de norme și este integrată în grupuri, propagarea știrilor, îndeosebi a
celor false, prin intermediul mass -media având influență directă asupra publicului și
indirectă prin intermediul liderilor de opinie110: au loc simultan un proces de receptare și
atenție și un proces de răspuns, indivizii acționând în calitate de multiplicatori ai mesajelor
primite111.
Teoria decalajelor informaționale112 trasnsmise prin mass -media analizează relaț ia
dintre oferta informațională și propagarea știrilor, îndeosebi a celor false, prin intermediul
mass -media sub aspect temporal: creșterea volumului informațional nu are consecință
directă în creșterea gradului de informare a populației, d iferențele de cunoaștere
preexistente fiind accentuate și generând efecte media indirecte, circulare și reflexive.
Informarea cu privire la teme politice și tehnico -științifice este necesară pentru buna
funcționare a oricărei democrații.
Teoria cultivării dezvoltată de Georg Gerbner se bazează pe conceptul de realitate
media , considerând că media are o mare importanță în propagarea știrilor, îndeosebi a celor
false, și fiind accesibil ă fără mari eforturi financiare sau intelectuale este utilizat ă în exces:

109 McQuail, Windhal, 200 1, op. cit ., pp. 95 – 96.
110 Bonfadelli, 20 04, apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 146 .
111 McQuail, Windhal, 2001, op. cit ., pp. 56 – 57.
112 Tichenor P .J., Donohue G .A., Olien C .N., 1970 , Mass media flow and differential growth in
knowledge , Public Opinion Quarterly , vol. 34, no. 2, pp. 159 – 170, https://doi.org/10.1086/267786 .

39 analizează oferta ficțională, de divertisment a posturilor de televiziune și constată faptul că
mass -media preia funcția îndeplinită anterior de religie devenind un producător constant și
cumulativ de simboluri ce îndepărtează individul de realitate113, exp unerea intensă la un
mesaj de multe ori fals fixând o anumită concepție114. Teoria explică comportamentul
violent al consumatorilor excesivi de media cu conținut violent.
Efectul celei de -a treia persoane este teoria publicată de Phillips Davison în 1983,
și revizuită în 1996, asupra efectului propagării știrilor, îndeosebi a celor false, pornind de
la ideea că indivizii nu cunosc suficient despre fiecare temă prezentată de mass -media, și
pentru a forma o opinie personală, se orientează asupra ceea ce pot af la de la alte persoane
sau din mediul înconjurător, crezând că și alți indivizi procedează la fel. Astfel când o
persoană consideră că este mai puțin influențată în formarea opiniilor are tendința de a
crede că celelalte persoane pot fi puternic influențat e, trăind iluzia că nu pot fi influențați.
Teoria Agenda -Setting dezvoltată de McCombs și Shaw în anul 1976 și revizuită
în anul 1978 analizează efectele propagării știrilor, îndeosebi a celor false, pe termen
mediu și îndelungat, și a efectelor cognitiv e asupra selecției, percepției și memorării
informației. În relație cu această teorie este important să definim anumiți termeni115:
▪ opinia publică este influențată de plasarea anumitor teme în media și de locul lor în
prezentare,
▪ opinia publică este influe nțată de plasarea anumitor teme pe agenda media (politică,
economică, culturală, socială) și de mediatizarea specifică,
▪ opinia publică este influențată de oferta tematică a altor tipuri de media în
constituirea agendei;
Modelul Rogers -Dearing are la bază modelului propus de McCombs și Shaw116,
descriind trei tipuri de agendă (publică, media și politică) de propagare a știrilor, îndeosebi
a celor false, prin care opinia publică este influențată.
Conform ultimei conferințe de presă a lui Trump, fake news ar f i CNN, dar d acă,
știrile false sunt clasific ate după alte criterii, identificăm117:

113 Gerber S.A ., James G.G ., Green P.D ., Shaw R.D ., 2011, How Large and Long -lasting are the
Persuasive Effects of Televised Campaign Ads ? Results from a Randomized Field Experiment, American
Political Science Review , vol. 105, no. 1, pp. 135 – 150.
114 Coman, 2000, op.cit. , p. 145.
115 Bonfadelli, 2004, apud Balaban D., 2007, op. cit ., p. 237 .
116 McCombs E.M., Shaw L.D., 1972, The Agenda -Setting Function of Mass Media , The Public Opinion
Quarterly, v ol. 36, no. 2 , pp. 176 – 187.
117 Morris P. F., Abrams J.S., 2008, Political Polarization in the American Public, Annual Review of
Political Science , no. 11, pp. 563 – 588.

40 ▪ știrile false de tip “The Onion” : asumate, glume elaborate în varinta video cu aer
de veridicitate, c u scopul de a se propaga rapid, model preluat de times.ro, devenit ulteri or
trombon.ro și apoi dispărut, dar înlocuit cu succes de timesnewroman.ro. ; în Cațavencii,
există pagin a “Fakebook” puțin vizibilă;
▪ știrile ce promovează informații false pretin se adevărate și ap ărute pe site -uri
obscure preluate de alte site -uri obscure unde sunt prezentate ca sigure citând sursa obscură
anterioară ;
▪ știrile false clasice , scrise și răspândite de persoane reale din presă, din societatea
civilă sau din politică, pretext pentru bătăliile ulterioare;
Însă fără ajutorul rețelelor de socializar e știrile false nu s -ar propaga aproape
deloc : este facilă propagarea prin intermediul celor care nu trec de titlu și de o sumară
introducere înainte de a apăsa butoanele de like și share, a unei știri false care în scurt timp
devine adevăr certificat de c omunitatea virtuală.
Răspândirea este favorizată de credința că fiind pe internet “e adevărat”, oamenii
având tendința de a crede orice distribuit de unul dintre amicii virtuali care pare mai
informat , respectiv se informează din surse dubioase deoarece ca ută informații care să le
confirme părerea despre persoane publice, situații, fenomene . Emitenții de fake news nu
sunt legați direct de sursele de bani proveniți din advertising -ul digital, nu-și periclitează
brandurile plasându -le în medii toxice, dar distribuitorii de fake news își monetizează
traficul făcut cu știri false deoarece nu percep știrile false ca pe ceva negativ sau toxic118.
Pe de altă parte advertiseri i profită de publicul știrilor false considerând că unuia care e
convins că dacii au construi t un tunel imens sub Carpați cu ajutorul tehnologiilor
extraterestre poți să -i vinzi orice.
Conținutul viral include știri, anunțuri, zvonuri și pictograme care se răspândesc
repede de la o persoană la alta, de multe ori fără interes asupra veridicității c onținutului.
Impactul dezinformării este potețial, iar dezinformarea se va răspândi, devenind o part e din
viziunea asupra lumii: potențialul de dezinformare al știril or false, speculat ocazional de
diverși indivizi pentru un profit personal și mărunt, a fo st instituționalizat de state ca Rusia,
cu scopuri distructive119.

118 Gottfried J., Shearer E., 2016, News Use across Social Media Platforms , Pew Research Center,
http://www.journalism.or g/2016/05/26/news -use-across -social -media -platforms -2016.
119 Silverman C ., 2016, This Analysis Shows how Fake Election News Stories Outperformed Real News
on Facebook , BuzzFeed News, https://www.buzzfeed.com/craigsilverman/viral -fake-election -news –
outperfo rmed -real-news -on-facebook?utm_term=.gevVB33RZ#.iq2NrJJnL

41 În România, acest instrument de manipulare a publicului a fost folosit intens de
clasa politică pentru a pierde propriile vinovății într -o mare de vești derutante : Facebook
este inundat de li nkuri distribuite de oameni ce citesc doar titlul „știrilor“ trimi se mai
departe120.
Dar ideea invocă scopuri nobile și conține germenii unui alt pericol : Google,
Facebook, guvernele, B .B.C., aplicația făcută de IT -istul din România și toți ceilalți propun
un Minister al Adevărului : e corect ca o instituț ie sau un grup de publicații să stabilească
știrile reale și ce site -uri sunt de încredere ? Cu noile mecanisme, corporațiile ar deveni
proprietarele Adevărului. Google și Facebook au deja puterea absolută în online, iar
omenirea se pregătește acum să le dea libertatea și autoritatea de a filtra informațiile
destinate utilizatorilor : în spatele unor nume generice, „Google“ sau „Facebook“, sunt
oameni cu interese, orgolii, ambiții și frustrări.
Paradoxal, solu ția crizei stă în educația media , disciplină neprinsă în programa
școlară, asemeni altora la fel de utile: educația rutieră, alimentară, democratică, fizică .
Orele de educație media în clase pot însemna și sfârșitul crizei adevărului : ar fi instalarea,
în mințile noilor generații dependente de online, a unui „antivirus“ personal contra „fake
news“ care crește gra dul de rezistență la manipulare .
Un aspect interesant este acela că mediul online propag ă atât știri nefondate cât și
realități distorsionate. Spre exemplu Moscova are o agendă clară de încerc ări să aducă
Republica Moldova îna poi în sfera sa de influență făcând cunoscute intențiile : propaganda
rusească se extinde de la sfera politica la sfera economică, mitul dependenței economice și
energetice fiind promovat puternic121. Un alt mit puternic promovat în presa online al unui
țap ispășitor pentru majoritatea neajunsurilor est europenilor este Soros, persoană
cunoscută, atât în Romania cât și în străinătate, că ar conduce din umbră o serie de ONG –
uri influ ente ce vor ajunge să conducă și să vândă țara.
Se preconizează că în răspândirea cu rapiditate a știrilor false în mediul online
există două cauze principale : dezinformarea politică cu păstr area aparenț ei adevărului și
text construit special pentru a fi p reluat de branduri media mai mari , respectiv traficul ce
poate fi monetizat de Google AdSense. Astfel presa online contribuie la propagarea de
neadevăruri sau deformări ale adevărului pentru a veni în întâmpinarea a petitul ui pentru

120 Petrescu A ., 2009, Blogul, instrument de relații publice și marketing online, PR, Publicitate și New –
Media , coordonatori Balaban Delia Cristina, Iancu Ioana, Meza Radu, Editura Tritonic, București , p. 38.
121 http://revistasinteza.ro/informatii -vs-fake-news -batalia -prezentului

42 fabulos al românilor exploatând această nevoie și transformând -o în câștig financiar de cele
mai multe ori .
Potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, 89% dintre români urmăresc
știrile pe internet , principalele surse de informare fiind Facebook (89%), site -urile de știri
(64%), e -mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%) , unde există o
tradiție media de a prezenta enormități cu care să incite cititorul (”Găina care naște pui
vii”), să stimuleze apetitul pentru fabulos, extraordinar. O altă explicație a rolului presei
online în propagarea rapidă a știrilor false este legată de potențialul viral al rețelei de
socializare Facebook, pe care sunt diseminate cu mare viteză linkuri între care nu se face
diferență , cititorul ui fiindu -i facil să deschidă un lin k interesant fără a -i păsa de soliditatea
textului sau prestigiul sursei, și să -l direcționeze apropiaților122.
Deoarece nu există mecanisme de filtrare a știrilor propagate prin intermediul
rețelelor de socializare, site -urile de știri false sau dezinformar e apelează la v ulnerabilitatea
și nivelul de educație al cititorului: cititorii mai emoționali, cu gândire critică puțin
dezvoltată, cu pasiuni politice, obosiți sau încărcați de multe sarcini simultan , pot fi ușor
influențați și manipulați . Impactul fenom enului știrilor false se răsfrânge deopotrivă asupra
întregii bresle a presei, cât și asupra dezvoltării societății123.

122 https://www.researchromania.ro/2016/12/studiu -isense -solutions -cat-de-expusi -sunt-romanii -la-stiri-
false/
123 https://vocea.biz/social/2017/feb/04/fenomenul -fake-news -in-roman ia-care-sunt-mizele -dezinformarii –
iulian -comanescu -ne-afecteaza -capacitate a-de-a-lua-decizii -importante

43 CAPITOLUL III
ȘTIRILE FALSE DIN PRESA ONLINE – CAZUISTICĂ

Se vorbește mult despre știrile false, iar marile companii care of eră servicii pe
internet, dornice să arate că le pasă de problemele fierbinți dezbătute de societate, se întrec
în măsuri prin care încearcă să combată acest fenomen. Din păcate, știrile false au existat
dintotdeauna împachetate într -o formă sau alta, și a bia în era lucrurilor care devin rapid
virale pe internet, conștientizăm existența lor. Știrile false sunt sau includ minciuni definite
ca „afirmații prin care se denaturează în mod deliberat adevărul”.
O explicație a acestui fenomen oferă Robert Feldman, ce a studiat minciuna,
descoperind că într -o conversație obișnuită de 10 minute, 60% dintre oameni spun cel puțin
o minciună, pentru a fi plăcuți mai mult de cei din jur sau a părea mai competenți,
respectiv nu conștientizează că spun o minciună, mint atât de mult încât uneori cred
propriile minciuni124.
În mediul online știrile sunt produse de publicații dar și de cei ce relatează pe
Facebook despre evenimente la care au fost martori sau nedreptatea văzută, deseori
persoane cu un nivel redus de cunoștințe în tr-un anumit domeniu care transmit informații
false, incorecte, fără intenție. Oamenii, folosindu -se de propriile instincte, filtre și
cunoștințe, pot decide care informație este corectă și care nu. Mai mult, pot selecta ca surse
de informații oameni, blog uri și organizații media cu o reputație bună125. Facebook și
Google nu promovează creatorii de conținut credibili deoarece au interes ca oamenii să
primească doza de știri zilnice prin intermediul lor.
A scăpa de știrile false ar însemna a elimina cea mai ma re parte a conținutului de
pe internet. Potrivit unui studiu realizat de agenția de marketing Perceptum126, 74% dintre
românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au folosit internetul anul anterior au
intrat pe rețele sociale, mediul în care se pr opagă cel mai ușor știrile false, documentarea
online și serviciile bancare situându -se la polul opus.
Singura soluție de a reduce amploarea fenomenului știrilor false este educarea
cetățenilor printr -un sistem de învățământ performant, care să asigure cun oștințe solide

124 Tyler J.M., Feldman R.S., 2004, Truth, lies, and self -presentation: How gender and anticipated future
interaction relate to deceptive behavior, Journa l of Applied Social Psychology , no. 34, pp. 2602 – 2615.
125 Bullock J .G., Gerber A .S., Hill S .J., Huber G .A., 2015, Partisan Bias in Factual Beliefs about Politics,
Quarterly Journal of Political Science , vol. 10, no. 4, pp. 519 – 578.
126 Gentzkow M ., Shapi ro M. J., 2006, Media Bias and Reputation, Journal of Political Economy , vol.
114, no. 2, pp. 280 – 316.

44 despre politică, economie, geografie pentru a evita manipularea prin informații false a celor
a căror opinie va cântări greu la alegerile prezidențiale127.
Soluțiile propuse ignoră două aspecte: lupta cu știrile false va fi câștigată atunci
când se acceptă că sunt peste tot și toți cred aceste știri deoarece vin în întâmpinarea unor
suspiciuni sau predispoziții mai vechi: dacă niște oameni acceptă ușor teoria conspirației și
caută continuu țapi ispășitori, apreciază societatea ca disfuncțională128. Modificarea acestei
percepții e afectată de abilitatea lor cognitivă denumită de Guilford în 1956 ”flexibilitate
cognitivă”129, expresia intelectului general: persoana ce a recepționat știri false și și -a
format o concepție, nu acceptă ușor explicații și dovezi că acele știri sunt false ( rigiditatea
cognitivă ), că există anumite interese în propagarea ficțiunii, că cineva se folosește de
vulnerabilitatea credulității.
Ca cititori nu putem avea control pe opțiunile celor care furnizează știri. Un
exemplu re cent de eveniment care a creat știri false a fost acela al „Marșului speranței”130,
declarațiile din ziarul Monitorul din data de 21 ianuarie 2018 fiind cele de referință în
desfășurarea evenimentului. Prin acest marș mai mulți clujeni au pornit pe jos, în ș ir
indian,cu scopul de a străbate 40 de kilometri pe zi (450 în total) și a participa în data de 20
ianuarie la București la un miting cu privire la modificările de Lege privind justiția.
Potrivit planului grupul iniția l de 5 clujeni, la care s -au ad ăugat pe parcurs alte 10
persoane, a ajuns cu bine la destinație bucurându -se de susținerea a mii de români întâlniți
pe traseu.
În primele două zile ale marșului, Bobiș și grupul său au fost pe cont propriu, însă
vestea s -a răspândit repede pe rețelele de soci alizare și pe traseu au fost întâmpinați de
oameni binevoitori care i -au primit în casele lor și le -au oferit mâncare. În presă, pe
parcursul celor 11 zile au apărut numeroase articole de susținere, dar și știri false ”că au fi
fost huliți după ce au trecu t Carpații”, posibil pornite de la o serie de comentarii
răutăcioase primite în treacăt; au existat știri care au negat existența marșului sau care au
scris că drumul a fost parcurs în mașini și însoțit de opriri pentru sesiuni foto, deși grupul a
fost îns oțit permanent de un echipaj de poliție care atestă acest eveniment.

127 com/post/105605860880/quantifying -virality -the-visits -to-shares -ratio . Social Media and Fake News
in the 2016
128Tudor S., 2008, Politica 2.0.08 , Politica marketingului politic , Editura Tritonic, București, p. 159.
129 De Keersmaecker J., Roets A. , 2017 , Fake news: Incorrect, but hard to correct. The role of cognitive
ability on the impact of false information on social impressions, Intelligence , no. 65, pp. 107 – 110.
130 http://www.monitorulcj.ro/actualitate/62059 -membrii -grupului -marsul -sperantei -sunt-dezamagiti -de-
stirile -false -care-au-aparut -in-presa

45 Din mass -media străină sunt preluate știri false asupra victoriei președintelui
Trump în alegeri131, suspectată fiind presa rusă care a avut se pare un rol bine definit în
cazul acestei man ipulări a populației. Există numeroase cercetări care susțin prin
argumente puternice mecanismul ce a influențat alegerea președintelui. Publicația online
CNN acuzată ulterior de însuși președintele Trump, că ar genera și propaga știri false,
prezintă decl arația Papei Francis care recomandă populației pe politicianul Trump, ca fiind
cel mai potrivit.
Concomitent, știindu -se faptul că partidul democrat planifică analiza legii asupra
religiei Islamice în Florida, este propagată știrea că Trump nu este de aco rd cu religia
musulmană și urăște pe negri, influențând astfel votanții deciși să acorde voturi celorlați
candidați: s -a creat ideea că votanții vor fi susținuți de viitorul președinte în lupta
antisemită, dezvoltând ideile preconcepute ale populației desp re pericolele acestei religii.
Este prezentat inclusiv raportul unui studiu asupra celor care acordă încredere
rumorilor că Hillary Clinton ar fi avut relații pedofile în afara Washington -ului, într -o
pizzerie, știre consumată de populația amatoare de sen zaționalism dar și de populația
rațională care avusese încredere până la acel moment în candidați deoarece informația a
declanșat nelămurire, descurajare și a accesat gânduri negative față de pedofilie132.
Publicația online The Guardian133 prezintă o altă știr e menită să dezmintă știrile
false care circulaseră în perioada alegerilor președintelui și anume faptul că în urma unei
anchete minuțioase a f ost descoperit decedat făptașul de orientare homosexuală și
musulman radical, de profesie jurnalist și caricaturi st, plătit să propage intenționat acele
știri false și a face posibil ca Donald Trump să câștige alegerile; această știre însă nu este
susținută de fratele presupusului terorist.
Publicația online New York Times134 demonstrează faptul că Donald Trump a
trimi s din biroul și de pe telefonul său mesaje pe Twitter, folosind strategii agresive și
informații false pentru a ataca oponenții săi politici, candidați la președenție , determinând
populația suporteră, guvernul federal și alte instituții, să analizeze legit imitatea și
loialitatea administrației Obama; a citat ca dovadă articole postate prin Breitbart News, a
declanșat rumoare în rândul populației manipulată prin videoclipuri YouTube și publicații
ca The National Enquirer; de asemenea a trimis link -uri la blo guri ca WND.com și

131 https://theconversation.com/trump -may-owe-his-2016 -victory -to-fake-news -new-study -suggests –
91538 .
132 https://www.cjr.org/analysis/fake -news -media -election -trump.php .
133 https://www.theguardian.com/us -news/2017/sep/27/paul -horner -dead -fake-news -trump .
134 https://www.nytimes.com/interactive/2017/business/media/trump -fake-news.html .

46 TheRightScoop.com care promovează senzaționalul și teoria conspirației; aceste strategii l –
au detașat ca susținător al națiunii, fapt mediatizat intens de majoritatea posturilor T .V.
O știre falsă la fel de discutată ce influențează pop ulația este cea a presupusului
pericol al vaccinării sugarilor ce pot fi afectați de autism. Știrea falsă a fost preluată din
presa străină și argumentată de studii medicale ce subliniază pericolul iminent (100.000 de
copii identificați cu autism cauzat de vaccinare). Știrea îl are ca promotor pe Donald
Trump care din anul 2012, repetă constant în presă ideea personală că autismul este strâns
legat de vaccinarea copiilor. Întrebat în cadrul show -ului “Fox & Friends”, în aprilie 2012,
care este numărul de co pii afectați de autism ulterior vaccinării, Donald Trump declară că
este teoria lui personală în care crede, întărind această părere controversată chiar dacă
există declarații contradictorii ale medicilor.
Contrar așteptărilor populația a înregistrat refu zuri ale vaccinării copiilor, chiar
dacă pe o perioadă de mai mulți ani un medic de la Academia Americană de Pediatrie, a
demonstrat prezența bolii la un singur copil nevaccinat. Premeditând traseul său politic,
ulterior declarației acestui medic, Donald T rump a postat, mesaje manipulatoare prin care
discredita președintele Obama pentru neglijență și promitea grija deosebită pentru
vaccinarea sugarilor și sănătatea populației.
Știrile false despre Brexit, alegerile din S.U.A. și războiul din Ucraina propaga te
prin mediul online au alertat autoritățile europene, astfel încât în septembrie 2015 șefa
diplomației Uniunii Europene a lansat un grup de lucru („East Stratcom Task Force”)
menit să combată propaganda, dezinformările și manipulările ce servesc interese lor Rusiei,
depistând aproape 3.000 de știri false legate de aceste evenimente, promovate în România
printre altele de Ovidiu Drobotă, un tânăr din Oradea ce deține site -ul endingthefed.com
care a găzduit trei din cele mai citite cinci știri false din camp ania electorală americană și
portalul expunere.com al cărui manager este.
Parlamentul European alarmat de ușurința cu care circulă știrile false în mediul
online a adoptat de asemenea o rezoluție în care cere instituțiilor U.E. să ia măsuri pentru a
lupta împotriva influenței crescânde a propagandei rusești, care funcționează pe principiul
satisfacerii nevoii de cunoaștere a publicului: îl orientează, îi livrează tipul de știri de care
are nevoie pe teme constante, în care Uniunea Europeană este prezentată ca un subaltern al
Statelor Unite și modalități de diluare a relației dintre estul Europei și Uniunea Europeană.
Știrile false cu caracter diversionist despre lovitura de stat din 1989 au fost
furnizate de c omun icatorul principal al Revoluție, Teodor Brat eș, redactorul -șef al
programului Actualități de la T .V.R., care a diseminat pentru prima dată informații despre

47 existența teroriștilor pe teritoriul României, singurii responsabili de toate atrocitățile,
respectiv otrăvirea apei în plin ă desfășurare a eve nimentelor , existența de clădiri minate,
atacuri cu elicoptere, de șanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare în principalele
orașe ale țării .
Descoperirile ulterioare au evidențiat faptul că Cico Dumitrescu, c ăpitan de
marin ă de rangul I , îmbrăcat în uniform ă militar ă, transmi te din studioul T .V.R. mesaje
false c ătre țară în urma unei verificări minime a autorilor informațiilor furnizate populației
(înregistrarea apelurilor și a datelor de identificare însoțite de verificarea numărului de
telefon); g eneralul Iosif Rus a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere
Boteni s ă le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj și înlocuite cu
alte însemne, de alt format geometric , și să efectueze diverse misiuni deasupra Cap italei
(T.V.R., Cimitirul Ghencea etc.) cu scopul combaterii presupu șilor terori ști, gener ând
confuzii și suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispu și la sol pentru paza diverselor
obiective, situa ție care a dus la deschiderea focului fratricid și creșterea în intensitate a
psihozei teroriste.
Diversiune a informa țional ă realizată prin mijloacele mass media, radio și T.V. au
avut un rol activ în propagarea știrilor false și pierder ea de vie ți omene ști ca în cazul celor
două camioane în care se aflau subunit ăți de securitate de la C âmpina întâmpinate cu foc
de dispozitivul de aparare al aeroportului din cauza transmiterii repetat e pe postul na țional
de televiziune, că s o coloan ă de camioane cu terori ști se întreapt ă spre Aeroportul
Otopeni .
Toate eve nimentele s -au grefat pe psihoz a terorist ă instala tă în rândul î ntreg ii
popula ții a Rom âniei afectat ă profund de m esajele televizate despre atacuri lor teroriste
asupra obiectivelor militare și civile, diverse conduite abominabile ale terori știlor.
Repetare a dezinform ării a făcut ca psihoza terorist ă să ating ă cote paroxistice și să
constituie principala cauz ă a numeroaselor pierderi de vie ți omene ști, vătămări și distrugeri
petrecute în timpul evenimentelor revolu ționare : numărul total al celor morți prin
împușcare pe durata revoluției a fost de 1142, al răniților de 3138, iar al celor reținuți se
ridica la 760.

48 CONCLUZII

Deși criteriile jurnalistice sunt universale și se aplică tuturor mijloacelor mass –
media (presă scrisă, presă online, radio, T .V.), cele de mai jos vizează mai ales Internetul
pentru că, în acest mediu, știrile false se răspând esc fulgerător, cu o forță imensă c e azi
pare imposibil de controlat.
Preocuparea pentru haosul adus de noua eră informațională este majoră în
Occident, mai ale s după ce s -a constatat, în 2016, că potențialul de dezinformare pe care -l
au știrile false, până acum speculat ocazional de diverși indivizi pentru un profit personal și
mărunt, a fost valorificat de state ca Rusia, cu scopuri distructive. În România acest
instrument de manipulare a publicului a fost folosit tot mai intens de clasa politică pentru
a-și face „pierdute” propriile vinovății într -o mare de vești derutante. Azi, Facebook este
inundat pur și simplu de linkuri distribuite de mulți oameni care, fo arte des, citesc doar
titlul „știrilor “ pe care le trimit mai departe (caz dezinformare involuntara a celorlalti).
Oamenii preiau stiri a caror pertinenta este indoielnica si le distribuie altor oameni
facand de multe ori aceste lucruri cu buna intentie, d ar efectul actiunilor este in final unul
negativ, datorita caracterului fals al informatiilor propagate.
Mulți propun înființarea unei poliții a știrilor , ultima soluție la actuala criză.
Agresiunea știrilor inventate sau manipulatoare afectează și s ocieta tea omenească în
ansamblu zguduită de asaltul distrugător asupra țesăturii sociale și identitare . E corect ca o
instituție sau un grup de publicații să stabilească știrile reale și ce site -uri sunt de încredere
dar apare pericolul monopolului concernelor media care deja au o influență copleșitoare
asupra omenirii.
Azi se invocă termeni rezonabili și raționali când se lasă pe seama Google și a
Facebook responsabilitatea de a împărți Internetul în bun și rău fără a face abuzuri apăr ând
Dreptatea și Adevărul , însă ulterior obișnui rii cu noua formă de control (cum s -a întâmplat
cu ascultarea telefoanelor și stocarea sms -urilor, prezența camerel or de supraveghere ), e
posibil ca cele două mari concerne să elimine concurența , sursele care ar fi critice la adresa
lor, reducând alte posibile televiziuni: tendința prezentă este ca ziarele pe suport de hârtie
să dispară , televiziunea având în mare parte emisiuni online.
Paradoxal, soluția crizei stă în educația de calitate care dezvoltă libertatea de
gândire. Organizar ea tehnicistă și nu umanistă a sistemului de învățământ mondial este
speculată de producătorii știrilor false care circulă pe Internet , deoarece dezinformarea se

49 adresează celor mai puțin educați să distingă clar între adevăr și minciună, lipsiți de
elemen tul moralei religioase, victime ușoare ce cad sub controlul celui care minte mai tare.
Se vorbește mult despre știrile false, iar marile companii care oferă servicii pe
internet, dornice să arate că le pasă de problemele fierbinți dezbătute de societate, s e întrec
în măsuri prin care încearcă să combată (sau chiar elimine) acest fenomen. Din păcate,
știrile false au existat dintotdeauna, împachetate într -o formă sau alta, iar de abia acum, în
era lucrurilor care devin rapid virale pe internet, se conștienti zează cu adevărat existența
lor.
De-a lungul timpului aceste tipuri de știri au fost denumite propagandă, simple
minciuni, născociri sau arme ideologice. Știrile sunt comunicate verbal sau în scris de
oameni, care mint frecvent, fie forțați de împrejurări , fie pentru a transmite un mesaj mai
puternic sau pentru a obține anumite foloase. Totodată, deseori știrile sunt produse de
persoane care au cunoștințe reduse într -un anumit domeniu, și care neintenționat transmit
informații false, incorecte , neadevăruri .
Ca o concluzie a demersului meu, pot afirma ca fenomenul stirilor false desi nu
este specific epociatoare, prin amploarea castigata in ultima perioada, reprezinta o reala
provocare pentru cei care incearca sa aplice modelele clasice ale comunicarii in ca drul
efortului de intelegere a erei informationale. Datorita extinderii internetului, dinamica
raspandirii stirilor false reprezinta ea insasi o particularitate nemaiintalnita in alte epoci.
Controlul asupra informatiei si modul in care informatia se prop aga in mediul
online scapa unei intelegeri cantonate in vechile paradigme ale teoriei informatiei.
In acest sens, stirile false constituie un adevarat halou informational care are
puterea de a deforma grav perspectiva asupra realitatii pentru internautii care sunt mai
putin vigilenti in ceea ce priveste sursele de informare.

50 BIBLIOGRAFIE

Abric J.C., Psihologia comunicării. Teorii și modele , Editura Polirom, Iași, 2002.
Aglietta M., Reberioux A., Babiak P., Psychopathic manipulation at work, in Gacono C.B., The
Clinical and Forensic Assessment of Psychopathy: A Practitioner's Guide , Erlbaum,
Mahwah, 2000, pp. 287 – 311.
Bakshy E., Messing S., Adamic A.L., 2015, Exposure to Ideologically Diverse News and
Opinion on Facebook, Science , vol. 348, no . 62, pp. 1130 – 1132.
Balaban D., 2007, Comportamentul de consum media al românilor în context european, Revista
Română de Jurnalism și Comunicare , anul II, nr. 1.
Balaban D., 2009, Comunicare mediatică , Editura Tritonic, București.
Balaban D., Abrudan M., 2008, Tendințe în PR și publicitate, planificare strategică și
instrumente de comunicare , Editura Tritonic, București.
Bartels L.M., 1993, Messages Received: The Political Impact of Media Exposure, American
Political Science Review , vol. 87, no. 2, pp . 267 – 285.
Berinsky A.J., 2017, Rumors and Health Care Reform: Experiments in Political
Misinformation, British Journal of Political Science , vol. 47, no. 2, pp. 241 – 262.
Bondrea A., 1998, Opinia publică și dinamica schimbărilor din societatea române ască în
tranziție , Editura Fundației România de Mâine, București.
Bondrea A., 2003, Sociologia opiniei publice și a mass -media , Editura Fundației România de
Mâine, București.
Bonfadelli H., 2002, The Internet and Knowledge Gaps, A Theoretical and Empir ical
Investigation, Sage Publication.
Braiker H.B., 2014, Whos Pulling Your Strings ? How to Break The Cycle of Manipulation,
Almanac of Modern Science and Education , Tambov, Gramota, no. 1 1, pp. 113 –
116.
Bujorean A. D., 2010, Relații publice în era info rmațiilor globale , e-book.
Bullock J .G., Gerber A .S., Hill S .J., Huber G . A., 2015, Partisan Bias in Factual Beliefs about
Politics, Quarterly Journal of Political Science , vol. 10, no. 4, pp. 519 – 578.
Bursten B ., The Manipulative Personality, Archives of General Psychiatry , vol. 26, no. 4, 1972,
pp. 318 – 321.
Cathala H .–P., 1991, Epoca dezinformării , Editura Militară, București.
Coman C ., 2000, Relațiile publice și mass -media , Editura Polirom, București.
Cutlip C. S., 1995, Public Relations History f rom the 17th to the 20th century , Public Relations.
A History Lawrence Erlbaum Associates, Inc.
Dagenais B ., 2002, Profesia de relaționist , Editura Polirom, Iași, pp. 109 – 110.
De Fleur M.L., Rokeach S.B., 1999, Teorii ale comunicării în masă , Editura P olirom, Iași.

51 Deely J ., 1997, Bazele semioticii , Editura ALL, București.
DellaVigna S ., Gentzkow M ., 2010, Persuasion: Empirical Evidence, Annual Review of
Economics , no. 2, pp. 643 – 369.
DellaVigna S ., Kaplan E ., 2007, The Fox News Effect: Media Bias an d Voting, Quarterly
Journal of Economics , vol. 122, no. 3, pp. 1187 – 1234.
Dobrescu P ., Bârgăoanu A ., 2003, Mass -media și societatea , Editura Comunicare.ro, București.
Drăgan I ., 1996, Paradigmele comunicarii de masă , Editura Șansa, București.
Flynn D.J ., Nyhan B ., Reifler J ., 2017, The Nature and Origins of Misperceptions:
Understanding False and Unsupported Beliefs about Politics, Advances in Political
Psychology , vol. 38, no. S1, pp. 127 – 150.
Galtung J ., Ruge H .M., 1965, The Structure of the Foreign News. The Presentation of the
Congo, Cuba and Cyprus Crises in Four Norwegian Newspapers , Journal of Peace
Research, v ol. 2, no. 1, pp. 64 – 91.
Gentzkow M ., Shapiro M. J., 2006, Media Bias and Reputation, Journal of Political Economy ,
vol. 114, no. 2, pp. 280 – 316.
Gentzkow M ., Shapiro M. J., 2011, Ideological Segregation Online and Offline, Quarterly
Journal of Economics, vol. 126, no. 4, pp. 1799 – 1839.
Gerber S.A., James G. G., Green P. D., Shaw R. D., 2011, How Large and Long -lasting are the
Persuasive Effects of Televised Campaign Ads ? Results from a Randomized Field
Experiment, American Political Science Review , vol. 105, no. 1, pp. 135 – 150.
Gottfried J ., Shearer E ., 2016, News Use across Social Media Platforms , Pew Research Center,
http://www.jou rnalism.org/2016/05/26/news -use-across -social -media -platforms –
2016.
Guess A .M., 2015, Measure for Measure: An Experimental Test of Online Political Media
Exposure, Political Analysis , vol. 23, no. 1, pp. 59 – 75.
Joannes A ., 2009, Comunicarea prin imagin i, Editura Polirom, Iași.
Kapferer J .-N., Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume , Editura Humanitas,
București, 1993.
Keeley B .L. 1999, Of Conspiracy Theories, Journal of Philosophy , vol. 96, no. 3, pp. 109 – 126.
Kunczik M ., Zipfel A ., 199 8, Introducere în știința publicisticii și a comunicării , Edit ura Presa
Universitară Clujeană , Cluj Napoca.
Lewandowsky S ., Gignac E. G., Oberauer K ., 2015, The Role of Conspiracist Ideation and
Worldviews in Predicting Rejection of Science, Plos One , vol. 8, no. 10, e0134773.
http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0075637.
Malka A ., Krosnick J .A., Langer G ., 2009, The Association of Knowledge with Concern about
Global Warming: Trusted Information Sources Shape Public Thinking, Risk
Analysis , vol. 29, no. 5, pp. 633 – 647.

52 McClosky H ., Chong D ., 1985, Similarities and Differences between Left -Wing and Right –
Wing Radicals, British Journal of Political Science , vol. 15, no. 3, pp. 329 – 363.
McCombs E. M., Shaw L. D., 1972, The Agenda -Setting Function of Mass Media , The Public
Opinion Quarterly , vol. 36, no. 2, pp. 176 – 187.
McQuail D ., Windahl S ., 2001, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă ,
traducere de Bârgăoanu A . și Dobrescu P ., Editura Comunicare.ro, Bucureșt i.
Miculescu M. S., 2001, Relațiile Publice Internaționale în Contextul globalizării , Editura
SNSPA, București.
Morris P. F., Abr ams J. S., 2008, Political Polarization in the American Public, Annual Review of
Political Science , no. 11, pp. 563 – 588.
Mucc hielli A ., 2002, Arta de a influența , Editura Polirom, Iași.
Östgaard E ., 1965, Influencing the Flow of News, Journal of Peace Research, vol. 2 no. 1, pp.
39 – 63, Sage Publication.
Petrescu A., 2009, Blogul, instrument de relații publice și marketing onl ine, PR, Publicitate și
New-Media , coordonatori Balaban D.C., Iancu I., Meza R., Editura Tritonic,
București, p. 38.
Petru I ., 2011, Avataruri ale unei noi paradigme. Educație și creație în perspectiva logicii de tip
situațional , Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași.
Pop D ., 2003, Introducere în Teoria Relațiilor Publice , Editura Dacia, Cluj Napoca.
Price Vi ., Zaller J ., 1993, Who Gets the News ? Alternative Measures of News Reception and
Their Implications for Research, Public Opinion Quarterly , vol. 57, no. 2, pp. 133 –
164.
Prior M ., 2013, Media and Political Polarization, Annual Review of Political Science no. 16, pp.
101 – 127.
Schulz W., Zeh R., 2005 , The changing election coverage of German television. A content
analysis: 1990 – 2002 , Communica tion, vol. 30, no. 4, pp. 385 – 407.
Seth F. , Goel S ., Rao M. J., 2016, Filter Bubbles, Echo Chambers, and Online News
Consumption, Public Opinion Quarterly , vol. 80, no. 1, pp. 298 – 320.
Sfez L ., 2002, O critică a comunicării , Editura Comunicare.ro, Bucu rești.
Silverman C ., 2016, This Analysis Shows how Fake Election News Stories Outperformed Real
News on Facebook , BuzzFeed News,
https://www.buzzfeed.com/craigsilverman/viral -fake-election -news -outperformed –
real-news -on-facebook?utm_term=.gevVB33RZ#.iq2Nr JJnL
Simon G .K., 1996, In Sheep's Clothing: Understanding and Dealing with Manipulative People,
Little Rock, Parkhurst Brothers.
Staab J.F., 1990, The Role of News Factors in News Selection: A Theoretical Reconsideration,
European Journal of Communication , Sage Publication.

53 Stacks D.W., Salwen M.B., 2009, An integrated approach to communication theory and
research , Routledge, New York.
Stancu V ., Stoica M ., Stoica A ., 1997, Relații publice. Succes și credibilitate , Editura Concept
Publishing, București.
Stănciulescu D. T., 2007, O semiotică a discursului politic , Editura Performantica, Iași.
Ștefănescu S ., 2009, Sociologia Comunicării , Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște.
Tichenor P .J., Donohue G .A., Olien C .N., 1970, Mass media flow and differential growt h in
knowledge , Public Opinion Quarterly , vol. 34, no. 2, pp. 159 – 170,
https://doi.org/10.1086/267786.
Ștefănescu Simona, „Sociologia Comunicării ”, p.38
Tran V ., Stănciugelu I ., Teoria Comunicării , Editura Comunicare.ro, București, 2003, pp. 47 –
48.
Tudor D., 2006, Relații publice în mediul internațional , Editura SNSPA, București.
Tudor S ., 2008, Politica 2.0. , Politica marketingului politic , Editura Tritonic, București.
Tyler J.M., Feldman R.S., 2004, Truth, lies, and self -presentation: How gender and anticipated
future interaction relate to deceptive behavior, Journal of Applied Social Psychology ,
no. 34, pp. 2602 – 2615
Uscinski J .E., Klofstad C ., Atkinson D. M., 2016, What Drives Conspiratorial Beliefs ? The
Role of Informational Cues and Predispositi ons, Political Research Quarterly , vol.
69, no. 1, pp. 57 – 71.
Wilcox D .L., Ault P .H., Agee W .K., 2000, Public Relations. Strategies and Tactics , Harper
Collins College Publishers.
Wilcox Dennis L., Blogurile și podcasturile. Noile media în PR și market ing, Comuni@ții
mobile, 4.12.2006.
Zimdars M ., 2016, False, Misleading, Clickbait -y, and Satirical ‘News’ Sources,
http://21stcenturywire.com/wp -content/uploads/2017/02/2017 -DR-ZIMDARS -False –
Misleading -Clickbait -y-and-Satirical -“News” -Sources -Google -Docs.p df
com/news/2016/12/news -feed-fyi-addressing -hoaxes -and-fake-news/. Mullainathan, Sendhil,
and Andrei Shleifer.
com/post/105605860880/quantifying -virality -the-visits -to-shares -ratio . Social Media and Fake
News in the 2016
http://comanescu.hotnews.ro/list a-lui-comanescu .
http://en.wikipedia.org/wiki/Manipulation .
http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/6653119.stm .
http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/6653119.stm.
http://rebuildingmedia.corante.com/archives/2006/04/27/what_is_new_media.php.
http://whatsne wmedia.org/2007/01/15/looking -back -looking -ahead .

54 http://www.communicationtheory.org.
http://www.easyinfomedia.com/westley -and-maclean -model -of-communication
http://www.timsoft.ro/ejournal/analiza_ro_blogosfera2006.html.
https://a1.ro/news/inedit/cum -se-joaca -balena -albastra -si-ce-sarcini -primesc -tinerii -care-
accepta -provocarea -id647915.html.
https://theconversation.com/trump -may-owe-his-2016 -victory -to-fake-news -new-study –
suggests -91538 .
https://www.cjr.org/analysis/fake -news -media -election -trump.php .
https://www.researchromania.ro/2016/12/studiu -isense -solutions -cat-de-expusi -sunt-romanii -la-
stiri-false/ .
https://www.theguardian.com/us -news/2017/sep/27/paul -horner -dead -fake-news -trump .
www.artsjournal.com/aboutlastnight/archives20050828.shtml#102347.
www.boingboingnet/2004/12/27/bloggers_in_asia_.html.