1 INSTITUTUL DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI Laboratorul Teoria Educa ției EDUCAȚIA INFORMALĂ ȘI MASS-MEDIA BUCURE ȘTI, 2005 2 Autori : Coordonatori:… [630696]
1 INSTITUTUL DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI
Laboratorul Teoria Educa ției
EDUCAȚIA INFORMALĂ
ȘI
MASS-MEDIA
BUCURE ȘTI, 2005
2
Autori :
Coordonatori:
conf.dr. Gheorghe Bunescu
dr. Elisabeta Negreanu
Echipa de cercetare:
Gabriela Alecu
Dan Badea
dr. Speran ța Farca
Adrian Mircea
Cornelia Novak
Analiza datelor statistice :
Cornelia Novak
Procesare date :
Simona Lupu
Fotinia Neagu
Elena Parascovici
Vlad Pascu
Tehnoredactare :
Elena Parascovici
Colaboratori :
Exper ți din mass-media, cercetare și înv ăță mânt superior
Directorii școlilor din e șantion
Inspectorii din cadrul inspectoratelor școlare jude țene
Profesorii din liceu, școli profesionale și grupuri școlare
Institutul de Știin țe ale Educa ției
Teoria Educa ției
©2005
3 C U P R I N S
Prefa ță – Gheorghe Bunescu…………………………… …………………………………………… …………………………………………… . 5
1. Introducere – Elisabeta Negreanu………………………….. …………………………………………… …………………………………. 6
2. Educa ția informal ă și mass-media – Dan Badea; Adrian Mircea……………………. …………………………………………. 8
2.1. Definirea educa ției informale……………………………….. …………………………………………… ……………………………..8
2.2. Relația dintre adolescent și mass-media………………………………… …………………………………………… …………….10
2.3. Educa ție informal ă. Socializare……………………………….. …………………………………………… …………………………11
2.4. Adolescen ța – perspectiva psihosocial ă. Subcultura tinerilor……………………….. ……………………………………..11
2.4.1. Adolescen ța – criz ă și dezvoltare………………………………… …………………………………………… ………………12
2.4.2. Cultura tinerilor……………………… …………………………………………… …………………………………………… ……13
2.5. Comunicarea și cultura de mas ă…………………………………………… …………………………………………… …………….15
2.5.1. Comunicarea de mas ă…………………………………………… …………………………………………… ……………………15
2.5.2. Modele ale comunic ării de mas ă…………………………………………… …………………………………………… …….15
2.5.3. Receptarea ca proces hermeneutic………… …………………………………………… ……………………………………..19
2.5.4. Efecte și influen țe mass-media: Cui prodest?……………………. …………………………………………… …………..19
2.5.5. Cultura de mas ă…………………………………………… …………………………………………… ……………………………20
2.6. Axe, mize și obstacole ale investiga ției………………………………………… …………………………………………… ……..22
2.7. Presupozi ții și interoga ții de principiu……………………………… …………………………………………… ………………….23
3. Contextul și metodologia cercet ării – Gheorghe Bunescu; Cornelia Novak…………….. ………………………………… 25
3.1. Orientări metodologice ale cercet ărilor privind influen ța mass-media………………………………… …………………25
3.2. Studii și sondaje în România privind influen ța mass-media………………………………… ……………………………….28
3.3. Instrumentele cercet ării. Aspecte metodologice privind proiectarea…… …………………………………………… ……30
3.4. Popula ția investigat ă. Aspecte metodologice privind e șantionarea………………………………….. ……………………32
3.4.1. Caracteristici ale e șantionului………………………………….. …………………………………………… ………………….33
3.4.2. Caracteristici ale popula ției investigate……………………………… …………………………………………… …………34
3.5. Aspecte metodologice privind analiza rezultate lor………………………………………… ……………………………………35
3.6. Caracteristici ale popula ției investigate, rezultate din cercetare……….. …………………………………………… ……..37
3.6.1. Caracteristici ale mediului familial…….. …………………………………………… ………………………………………..37
3.6.2. Caracteristici ale mediului educa țional………………………………………. …………………………………………… …39
4. Rezultatele cercet ării …………………………………………… …………………………………………… ……………………………….. 41
4.1. Rezultate privind elevii – Gabriela Alecu; Dan Badea; Adrian Mircea; Elisabeta Negreanu……….. ………….41
4.1.1. Consumul de mass-media…………………. …………………………………………… ………………………………………..42
4.1.1.1. Accesul la mass-media………………… …………………………………………… ………………………………………42
4.1.1.2. Timpul liber…………………………. …………………………………………… …………………………………………… 45
4.1.1.3. Utilizarea mediilor de comunicare……… …………………………………………… …………………………………48
4.1.1.4. Preferin țele elevilor în raport cu mediile de comunicare…. …………………………………………… ……….52
4.1.2. Motiva ția consumului de mass-media…………………… …………………………………………… ……………………..58
4.1.3. Comunicarea…………………………… …………………………………………… …………………………………………… …..65
4.1.3.1. Comunicarea educa țional ă/pedagogic ă…………………………………………… …………………………………..65
4.1.3.2. Modalit ăți de procurarea a informa ției de interes pentru adolescen ți……………………………………….70
4.1.3.3. Comunicarea interpersonal ă…………………………………………… …………………………………………… …….72
4.1.3.4. Capacitatea de receptare……………… …………………………………………… ………………………………………74
4.1.4. Valorile în proiectele, modelele, orient ările de valoare ale elevilor………………….. ……………………………75
4.1.4.1. Proiectul de via ță …………………………………………… …………………………………………… …………………..76
4.1.4.2. Modele……………………………… …………………………………………… …………………………………………… …80
4.1.4.3. Orient ările de valoare……………………………… …………………………………………… …………………………..82
4.1.5. Efecte și opinii……………………………………. …………………………………………… …………………………………….87
4.1.5.1. Influen țe. Efecte……………………………………. …………………………………………… ……………………………87
4.1.5.2. Opinii specifice despre mass-media…….. …………………………………………… ………………………………..89
4.1.5.2. Opinii generale despre mass-media……… …………………………………………… ……………………………….94
4.1.6. Propuneri…………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ……..97
4.1.6.1. Radio………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …101
4.1.6.3. Presa scris ă…………………………………………… …………………………………………… ………………………….106
4. 2. Rezultate privind profesorii – Gheorghe Bunes cu…………………………………………. …………………………………109
4 4.2.1. Consumul de mass-media…………………. …………………………………………… ………………………………………110
4.2.1.1. Interesul pentru presa scris ă:………………………………………….. …………………………………………… …..111
4.2.2. Opinii privind calitatea mesajului mass-medi a………………………………………….. ………………………………113
4.2.2.1. Gradul de satisfac ție fa ță de calitatea mesajului media…………………. ……………………………………..113
4.2.3. Preferin țe pentru programe, emisiuni mass-media inclusiv div ertisment…………………………………… ….119
4.2.4. Motiva țiile elevilor pentru consum de mass-media………. …………………………………………… ………………123
4.2.5. Comunicare media și comunicare educa țional ă…………………………………………… …………………………….125
4.2.6. Valorile culturii școlare și valorile culturii media…………………….. …………………………………………… ….127
4.2.7. Efectele mass/media privind comportamentul ti nerilor, elevilor……………………………. …………………….134
4.2.7.1. Influen ța mass-media asupra tineretului……………….. …………………………………………… ……………..135
4.2.7.2. Schimb ări în comportamentul elevilor și factorii care le influen țeaz ă…………………………………….138
4.2.8. Mass-media și schimb ările în practicile educa ționale școlare……………………………………… ………………140
4.2.8.1. Modific ări ale practicii educa ționale la profesori………………………….. ……………………………………140
4.3. Rezultate privind p ărin ții – Speran ța Farca…………………………………….. …………………………………………… ….151
4.3.1. Consumul de mass-media…………………. …………………………………………… ………………………………………153
4.3.1.1. Accesul la mass-media………………… …………………………………………… …………………………………….153
4.3.1.2. Preferin țe pentru utilizarea televizorului……………… …………………………………………… ……………….157
4.3.1.3. Preferin țe pentru petrecerea timpului liber…………….. …………………………………………… …………….158
4.3.2. Comunicarea în familie…………………. …………………………………………… …………………………………………159
4.3.3. Valori. Semnifica ția televizorului pentru familie……………….. …………………………………………… ………..160
4.3.4. Opinii……………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ………161
4.3.4.1. Opinia p ărin ților referitor la corectitudinea mass-media…….. …………………………………………… ….161
4.3.4.2. Opinia p ărin ților referitoare la factorii de influen ță asupra tinerilor……………………………. …………162
4.3.4.3. Responsabilitate…………………….. …………………………………………… …………………………………………165
4.3.4.4. Atitudini…………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..167
4.3.5. Propuneri…………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ……168
4.3.6. Concluzii…………………………….. …………………………………………… …………………………………………… …….169
4.4. Opiniile exper ților – Elisabeta Negreanu……………………… …………………………………………… ……………………169
4.4.1. Diagnosticarea rolului mass-media în educa ția informal ă…………………………………………… ………………170
4.4.1.1. Valorile, modelele, simbolurile promovate de mass-media……………………………….. …………………170
4.4.1.2. Trebuin țe, motive, virtu ți educative ale consumului de mass-media……….. …………………………….173
4.4.2. Socializarea………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ……175
4.4.2.1. Coeziunea social ă, identitatea personal ă…………………………………………… ……………………………….176
4.4.2.2. Divergen ța, convergen ța intereselor……………………………….. …………………………………………… …..177
4.4.3. Influen țele consumului de mass-media asupra tinerilor…… …………………………………………… ……………178
4.4.3.1. Identificarea influen țelor negative ale mass-media………………….. ………………………………………….17 9
4.4.3.2. Atitudini și m ăsuri pentru reducerea inflen țelor negative……………………………….. ……………………182
4.4.4. Responsabilitatea privind calitatea produc ției și a influen ței mass-media……………………………….. …….183
4.4.4.1. Familia…………………………….. …………………………………………… …………………………………………… ..183
4.4.4.2. Școala………………………………………. …………………………………………… ……………………………………..184
4.4.4.3. Mass-media………………………….. …………………………………………… ………………………………………….18 5
4.4.5. Propuneri pentru realizarea unei educa ții prin și pentru mass-media?…………………………. ………………..186
5. Concluzii și propuneri – Gabriela Alecu; Dan Badea; Gheorghe Bunescu;
Adrian Mircea; Elisabeta Negreanu………………. …………………………………………… ………………………………………… 188
5.1. Concluzii privind parametrii consumului de mas s-media…………………………………….. ……………………………188
5.2. Concluzii privind parametrii subiectivi ai rec ept ării mass-media………………………………. ……………………….190
5.3. Concluzii privind tendin țele influen ță rii tinerilor de c ătre mass-media………………………………. ……………….191
5.4. Propuneri………………………………. …………………………………………… …………………………………………… …………193
Bibliografie …………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ….. 196
5
Prefață
Lucrarea "Educa ția informal ă și mass-media" s-a realizat în cadrul programului de
cercetare al Institutului de Știin țe ale Educa ției, în anul 2004, de c ătre o echip ă format ă din:
Gheorghe Bunescu, Elisabeta Negreanu (coordonatori) , Gabriela Alecu, Dan Badea, Speran ța
Farca, Adrian Mircea și Cornelia Novak. Cercetarea este, din câte se cuno a ște, prima pe aceast ă
tem ă în România, pe un e șantion reprezentativ de elevi și profesori de liceu, precum și pe un
eșantion semnificativ de p ărin ți ai elevilor – afla ți la vârsta (pre)adolescen ței, când se
structureaz ă atitudinile fa ță de via ță , societate, cultur ă. O asemenea cercetare are meritele și
limitele ei.
Cercetarea a fost motivat ă de necesitatea investig ării unui raport tensionat între logica
predominant comercial ă a mass-media și logica educa țional ă. Scopul cercet ării a fost de a oferi
solu ții ameliorative, de a sensibiliza și con știentiza institu țiile educa ționale, mediatice și politice,
oamenii cu preocup ări și r ăspunderi în domeniul educa ției, pentru a crea condi țiile unui
parteneriat din perspectiva educa ției permanente – realizat ă prin toate formele educa ției (formale
– școlare, nonformale – extra școlare și informale – inclusiv prin mass-media, familie). P entru
echipa de cercetare a ap ărut clar c ă realizarea unui evalu ări riguroase, unei imagini structurate
privind impactul mass-media asupra elevilor condi ționeaz ă oferirea unor solu ții pentru
valorificarea poten țialului educa țional al mass-media.
Lucrarea cuprinde, într-o prim ă parte, fundamentele teoretice și premizele metodologice
ale cercet ării. Sunt prezentate, în continuare, rezultatele si ntetice ale anchetei prin chestionar a
elevilor, profesorilor și p ărin ților – vizând opiniile, atitudinile acestora cu pri vire la educa ția
informal ă și mass-media, influen ța mass-media asupra educa ției tinerilor, elevilor.
Concluziile lucr ării sunt înso țite de unele recomand ări pentru institu țiile cu responsabilit ăți
în domeniul educa ției și culturii. Lucrarea poate servi celor care doresc s ă cerceteze problematica
raportului dintre mass-media și educa ție, s ă ia decizii ameliorative pe baza cunoa șterii aspectelor
teoretice și practice prezentate în lucrare.
Cercetarea este rezultatul unei muncii intense, de echip ă. Contribu țiile autorilor la
redactarea lucr ării sunt men ționate la cuprins.
Mul țumim tuturor colaboratorilor la desf ăș urarea cercet ării și la apari ția lucr ării.
6 1. Introducere
Cercetarea a fost proiectat ă din necesitatea de a constata modul în care mass-m edia
particip ă la educa ția informal ă și de a sensibiliza responsabilitatea comun ă a produc ătorilor din
acest domeniu, a jurnali știlor, a managementului mediatic, dar și a familiei, școlii, institu țiilor
culturale, cu privire la calitatea acestei educa ții, pe care o primesc copiii și tinerii. Pentru c ă
tinerii au o mare plasticitate în formarea aspira țiilor și a op țiunilor, a deprinderilor, iar la vârsta
de 15-16 ani, experimenteaz ă alegerile în plan cultural și social, î și formeaz ă preferin țele,
pasiunile, convingerile, multe din produsele mediat ice le sunt destinate și produc influen țe
semnificative în via ța lor.
De aceea am ales ca popula ție țint ă a cercet ării elevii afla ți la aceast ă vârst ă. În func ție de
experien ța de consum mediatic personal ă, uneori foarte timpurie și intens ă, pe care o au copiii și
tinerii, în func ție de practicile sociale și mediul cultural, de familie și de via ța școlar ă, tinerii
primesc influen țe negative și le manifest ă în comportament. Adesea f ără a-și putea da seama de
condi ționarea pe care au primit-o, considerând chiar c ă ei se manifest ă în mod independent, liber,
original, tinerii, impregna ți de “cultura media”, pun în aplicare moda, limbaju l, stilul promovate
de aceast ă cultur ă. Este de aceea necesar pentru ei s ă știe care sunt influen țele pe care le primesc,
să le evalueze critic, s ă fie capabili de op țiuni în favoarea dezvolt ării și afirm ării personale în
sens pozitiv.
Cercetarea s-a încadrat în preocup ările de a proteja minorii de influen țele negative ale
mass-media, preocup ări care au fost stimulate și de obiectivele directivei “ Televiziunea f ără
frontiere ” a Uniunii Europene, pentru îndeplinirea c ăreia au avut loc mai multe dezbateri,
organizate de Ministerul Culturii și Cultelor și de CNA, cu concursul reprezentan ților din mass-
media, din înv ăță mântul superior, din cercetare, din partea diferite lor organisme guvernamentale
și a unor organiza ții neguvernamentale. În aceste dezbateri, la fel ca și în foarte bogata literatura
de specialitate cu privire la mass-media, la comuni care, o problem ă persist ă: raportul dintre
mass-media și educa ție .
Reprezentan ții media și mul ți teoreticieni consider ă c ă educa ția nu reprezint ă un scop, o
func ție asumat ă a mass-media. De aceea în politica de programe sau în cea editoral ă, în
con ținutul emisiunilor/articolelor, educa ția este eludat ă și înlocuit ă cel mai adesea cu
divertismentul. Pe de alt ă parte este invocat ă educa ția precar ă a publicului, dovedit ă prin
audien ța la vizionarea știrilor, a filmelor în care violen ța este în prim plan ca și la emisiunile în
care abund ă vulgaritatea, nivelul cultural sc ăzut.
A fost proiectat ă cercetarea și pentru a constata cum privesc diferi ți actori sociali
raporturile dintre educa ție și mass-media. Pe lâng ă elevi au fost chestiona ți și profesori, p ărin ți,
speciali ști din diferite domenii și din mass-media.
În domeniul educa ției și al știin țelor educa ției, mass-media este recunoscut ă ca un factor
important al educa ției informale. Cercetarea și-a propus s ă determine m ăsura în care acest statut
este acordat de c ătre categoriile de public investigate prin cerin țele și propunerile pe care la
formuleaz ă în privin ța mass-media. Educa ția în familie, alt factor, de prim rang în educa ția
informal ă, precum și educa ția formal ă, realizat ă în școal ă, au fost investigate în rapoturile
acestora cu influen țele educative ale mass-media, care ac ționeaz ă în contextul complex al
7 experien țelor de via ță ale tinerilor. Dintre aspectele care au fost cupri nse în motivarea
proiectului, alegerea scopului, a obiectivelor și a ipotezelor men țion ăm câteva:
a). Motivarea cercet ării a pornit de la constatarea faptului c ă în via ța cultural ă și în
abord ările teoretice între logica predominant publicitar-comercial ă a mass-media și logica
educa țional ă apare un raport tensionat , care e necesar a fi investigat pentru a propune s olu ții
ameliorative favorabile dezvolt ării durabile a societ ății române ști în ansamblul ei.
b) Scopul cercet ării a fost acela de a contribui la con știentizarea rolului mass-media în
educa ția informal ă și la cre șterea responsabilit ății institu țiilor mediatice, politice și educa ționale
pentru a crea condi țiile unui parteneriat din perspectiva educa ției permanente.
c) Obiectivele proiectului s-au concretizat în investiga țiile necesare pentru a putea oferi o
imagine relativ structurat ă despre impactul presei scrise și audio-vizuale asupra educa ției
informale a adolescen ților și, prin aceasta, pentru a sensibiliza și contribui la implicarea tuturor
institu țiilor interesate și responsabile de îmbun ătățirea condi țiilor educa ționale din societatea
noastr ă. De aceea au fost proiectate mai multe instrument e de cercetare: chestionarul pentru
elevi, chestionarul pentru profesori, chestionarul pentru p ărin ți, ghidul de interviu pentru exper ții
din diferite domenii, care s ă fie capabil ă a aduce informa țiile necesare constituirii acestei imagini
din perspectiva mai multor actori sociali, și a mai multor parametri. Au fost proiectate
instrumente de cercetare pentru detectarea parametr ilor obiectivi, a șa cum sunt: dotarea cu
mijloace de receptare, nivelul consumului de mass-m edia, utilizarea timpului liber ș.a., ca și a
unor parametri subiectivi, a șa cum sunt: motiva ția, orient ările de valoare, a ștept ările, evalu ările
și satisfac țiile în leg ătur ă cu mass-media, pe care subiec ții investiga ți le recunosc. Prelucrarea,
interpretarea rezultatelor cercet ării consider ăm c ă pot reprezenta baza unor propuneri și dezbateri
care s ă conduc ă la scopul precizat anterior.
d) Ipotezele cercet ării , pe care le-am instrumentat metodologic și le-am verificat prin
desf ăș urarea cercet ării au fost:
– O bun ă parte a activit ăților de transmitere a valorilor, a normelor de comp ortament și a
modelelor de gândire care erau controlate preponde rent de familie, de școal ă, de comunitate, a
fost preluat ă de mijloacele de comunicare în mas ă.
– Între cuno știn țele și modelele normativ-valorice furnizate de școal ă și cele interiorizate
prin consumul mediatic exist ă diferen țe semnificative ce pot fi exprimate, mai ales, prin raporturi
de tip disjunctiv (conflictuale) sau de tipul paral elismului.
– Realizarea unei imagini structurate privind impac tul mass-media condi ționeaz ă oferirea
unor solu ții și recomand ări pentru ameliorarea situa ției actuale.
Cercetarea s-a bazat pe o documentare ini țial ă și continu ă, din bogata literatur ă privind
comunicarea, mass-media. În privin ța educa ției informale am constatat c ă sursele de
documentare sunt mai pu ține, în referin țele privitoare la rolul mass-media în educa ția informal ă,
aproape c ă lipsesc la noi. To ți cei implica ți în aceast ă cercetare au participat la dezbaterile
publice care s-au desf ăș urat pe parcursului anului în leg ătur ă cu mass-media și cu impactul
acesteia în via ța și educa ția tinerilor. Astfel, cercetarea s-a ancorat în pro cesul dinamiz ării
eforturilor pentru cre șterea calit ății mass-media și pentru constituirea unor strategii și
parteneriate care s ă conduc ă la protejarea tinerilor fa ță de influen țele negative și să creasc ă în
viitor poten țialul de educa ție informal ă pozitiv ă, benefic ă a mass-media.
8
2. Educația informală și mass-media
– Cadru teoretic –
2.1. Definirea educației informale
În literatura pedagogic ă, conceptul de “educa ție informal ă” este, de regul ă, tratat ca una
din formele/modalit ățile consacrate ale educa ției, privit într-o manier ă mai curând liniar ă, drept
un “complement” al educa ției formale și al educa ției nonformale . Criteriul de demarca ție este cel
al gradului de institu ționalizare a ac țiunii cu efecte pedagogice. Este o abordare în care conceptul
de “educa ție” se suprapune semantic celui de “înv ățare”. Cu alte cuvinte, toat ă via ța este
educa ție, pentru c ă – știm cu to ții – toat ă via ța înv ăță m, tot ceea ce facem sau tot ceea ce se
exercit ă asupra noastr ă, con știent sau mai pu țin con știent, inten ționat sau nu, explicit sau tacit,
sistematic sau aleator, produce modific ări de un fel sau altul la nivelul psihicului și/sau
comportamentului nostru.
Mergând în aceast ă direc ție, cel mai adesea, începând mai ales din anii ’70, educa ția
informal ă a fost subsumat ă paradigmei “educa ției permanente” , integrat ă în mitul “cet ății
educative” (Edgar Faure), al “societ ății care înva ță ”/“learning society” (Robert M. Hutchins,
Torsten Hus ėn). Este o viziune holist-utopic ă și, totodat ă, o perspectiv ă eminamente social ă și
progresist ă asupra educa ției, care este privit ă ca func ție esen țial ă a unei “societ ăți a cunoa șterii”,
plecându-se de la presupozi ția unei relative unit ăți și “organicit ăți” a sistemului social. În aceast ă
accep țiune, între formal, nonformal și informal exist ă raporturi de continuitate și convergen ță ,
toate formele de înv ățare concurând, prin modalit ățile specifice, la realizarea progresului social.
Exist ă îns ă o serie de autori care pun în discu ție echivalen ța conceptual ă dintre “educa ție”
și “înv ățare”, ar ătând c ă sfera no țiunii de “educa ție” este mai restrîns ă și condi ționând-o de
caracterul deliberat, relativ organizat și subordonat unor finalit ăți precise, asumat și explicit
pedagogice. Din aceast ă perspectiv ă, activit ățile de înv ățare informal ă, caracterizate prin
caracterul lor spontan, difuz, aleator, nu ar trebu i numite “educa ție”, astfel încât mai legitim ar fi
să vorbim despre “înv ățare informal ă”.
Pe de alt ă parte, exist ă teoreticieni care definesc educa ția informal ă prin raportare la
conceptul de “influen ță social ă”, punând în eviden ță atât caracterul nesistematic, cât mai ales
aspectul continuu, cotidian al expunerii la mesaje educogene, integrându-se aici și fapte sociale
precum dresajul, manipularea, îndoctrinarea, pe car e pedagogia le-a delimitat întotdeauna de
ideea “nobil ă” de educa ție. În acest caz, “informalul” este abordat în principal în calitatea sa de
spa țiu social simbolic , care posed ă intrinsec, pe lâng ă aspectul s ău informa țional și indiferent de
inten ționalitatea sa specific ă, un poten țial axiologic implicit și, pe cale de consecin ță , o influen ță
formativ ă asupra omului. Aceasta este și paradigma prin prisma c ăreia am încercat s ă analiz ăm,
9 prin studiul de fa ță , care este valoarea acestei influen țe implicite în raport cu mesajul educativ
explicit , încorporat în finalit ățile și con ținuturile educa ției formale.
Problematica “informalului ” este extrem de acut ă ast ăzi, în postmodernitate, din pricina
hipertrofierii spa țiului simbolic în care tr ăim, ca urmare a exploziei tehnologice, în general, și
comunica ționale/mediatice, în special. Am intrat cu to ții, nolens-volens, într-o “nou ă er ă
social ă”, radical deosebit ă de societ ățile moderne, ap ărute ca urmare a revolu ției industriale, care
a produs și continu ă s ă produc ă, muta ții semnificative în întreg modul nostru de via ță . Putem
spune c ă postmodernitatea reprezint ă per se o gigantic ă “ școal ă”, care serve ște auto-reproducerii
sale, o surs ă – pe cât de difuz ă, pe atât de ubicu ă! – de modelare structural ă a personalit ății. Ea
dispune, prin îns ăș i natura ei, de un “proiect pedagogic implicit”, di spune de o “ hidden agenda” ,
de un registru tacit de valori, simboluri, reguli n escrise, mituri, modele, etc., care au un profund
impact asupra mentalit ății și comportamentului celor care îi sunt “expu și” ineluctabil.
Consecin țele acestor influen țe și raportarea lor la valorile și principiile exprimate prin educa ția
institu ționalizat ă de tip școlar nu au fost pân ă acum sistematic explorate și analizate.
Mai mult decât atât, nu a existat pân ă acum o real ă priz ă de con știin ță asupra
interferen ței/coliziunii logicilor complet diferite dup ă care func ționeaz ă sistemul școlar și
sistemul „social” general, la nivelul efectelor asu pra copilului și tân ărului. Este tocmai ceea ce
proiectul nostru urm ăre ște s ă surprind ă, din perspectiva principalului vector al „spa țiului
informal”, și anume mass-media. Ipoteza supus ă verific ării în cercetarea noastr ă este c ă mass-
media beneficiaz ă ast ăzi de un prestigiu și de un impact net superioare școlii, riscând s ă
submineze și s ă duc ă în derizoriu ra țiunea sa propriu-zis educativ ă și s-o reduc ă exclusiv la
func ția de instruire.
10 2.2. Relația dintre adolescent și mass-media
O descriere foarte sumar ă a rela ției dintre adolescent și mass-media presupune luarea în
considerare a leg ăturilor dintre patru entit ăți distincte dar interdependente:
Efectele pot fi:
– inten ționate sau nu de emi ță tor;
– anticipate sau nu de receptor; con știentizate sau subliminale;
– centrifuge sau centripete, percepute optimist sau pesimist;
– exercitate la nivel individual, de grup, de mas ă;
– de natur ă cognitiv ă, afectiv-atitudinal ă, comportamental ă;
– efemere sau de durat ă; majore, limitate, complexe.
În plus, efectele media sunt ”impure” și limitate, condi ționate. Sunt ”impure” deoarece
rareori se poate demonstra c ă este vorba despre consecin țe datorate numai și numai influen ței
mass-media. Efectele sunt limitate , condi ționate nu pentru c ă influen țele exercitate sunt neap ărat
slabe, ci în sensul c ă ele nu depind doar de ”textul” conceput, fabricat și difuzat, ci și de cel
propriu-zis receptat, rezultat al ”creativit ății” individului și al ”resurselor culturale” ale
comunit ății interpretative c ăreia îi apar ține receptorul. Mai mult decât atât: nu doar recept orul, ci
și transmi ță torul vehiculeaz ă structuri de semnifica ție, artefacte mediatice, și nu obiecte neutre
decupate din realitatea social ă. Și aceast ă prim ă versiune a artefactelor/textelor mediatice este to t
multiplu condi ționat ă de contextul cultural. Desigur, termenii utiliza ți de speciali știi în știin țele
inform ării și comunic ării sunt relativi: ”creativitatea” poate fi un eufe mism pentru lipsa minimei
competen țe media, iar ”realitatea simbolic ă” – un erza ț de realitate. Dar ideea r ămâne: mass-
media construiesc imagini ale realit ății, în func ție de logica profitului și a divertismentului, de
interese diverse, norme de produc ție variate. La extrem ă, mass-media abolesc referin ța la real,
devin un construct suficient sie și, o ”hiper-realitate”.
Efectele media pot fi privite ca fiind:
– parte a unui proces de înv ățare social ă, cultural ă;
– rezultat al activit ății de procesare a informa ției de c ătre receptor; 1
23 4 1. Spa țiul poten țial al educa ției informale
2. Mass- media (incluzând referiri la rolul,
func țiile media, tipuri de media și de
mesaje)
3. Adolescentul și lumea lui (incluzând
nevoile sale, cele care, de regul ă, nu pot
fi satisf ăcute de experien ța contextului
imediat; comportamentul s ău ca
utilizator de media)
4. Efecte mass-media ( rezultatele produse) 2
11 – form ă de adaptare func țional ă – determinat ă de satisfacerea unor nevoi considerate
”prim ă alegere” sau nevoi-”substitut”;
– rezultat al utiliz ării ”puterii” sociale/media pentru a ob ține conformarea celuilalt
(influen ță social ă, comunica țional ă).
De o manier ă sau alta, efectele media contribuie la cristalizar ea și modelarea culturii
tinerilor .
2.3. Educație informală. Socializare
Educa ția informal ă este înv ățarea acumulat ă în fluxul vie ții cotidiene, constituind suma
experien țelor care contribuie, în sens larg, la dezvoltarea personalit ății. Sedimentarea
experien țelor tr ăite ( Erlebnis la Dilthey) este ast ăzi din ce în ce mai mult traversat ă și
contrapunctat ă de un conglomerat de stimuli, impresii și mesaje mass-media.
Ansamblul particip ă la modelarea unui anumit tip de experien ță : experien ța mediat ă (John B.
Thompson). Și, deoarece mass-media au devenit un element de baz ă al socializ ării, exist ă un motiv în
plus pentru a subsuma educa ția informal ă procesului de socializare (socioculturalizare). Socializarea
presupune interac țiune și comunicare (care este o interac țiune prin intermediul mesajelor și vehicul al
interac țiunii). Prin socializare individul are acces la ans amblul semnifica țiilor, valorilor, normelor
societ ății, adic ă la cultur ă (în sens antropologic). Fundamentele culturale pe care se cl ăde ște personalitatea
sunt în primul rând valorile și modele/ pattern -urile culturale. O scurt ă trecere în revist ă a acestor
componente-cheie ale identit ății ne faciliteaz ă drumul spre câteva mize și interoga ții ale investig ării
efectelor mass-media asupra adolescen ților. Sunt trei mari clase de valori: cele clasice, universale, cele ale
modernit ății și, mai recent, valorile vehiculate de globalizare și postmodernitate. „Cosmopolit ă prin
voca ție și planetar ă prin extindere” (Edgar Morin), cultura de mas ă se integreaz ă perfect în fenomenul
globaliz ării, deteritorializ ării. Valorile, la rândul lor, se transfigureaz ă în modele culturale. O parte dintre
ele sunt mai intens propulsate de c ătre mass-media în centrul aten ției. Dup ă clasificarea întocmit ă de
Liviu Antonesei exist ă: modele reale imediate (de proximitate); modele reale mediate (vedetele); modele
ideale (construc ții socioculturale rezultate din împletirea dintre m odele reale și achizi țiile culturale ale
individului); modele fic ționale (propuse de literatur ă și media). Interoga țiile care se impun aici (fie doar și
cu simplu rol euristic) ar fi: Ce func ții îndeplinesc aceste modele în cazul adolescen ților? Ce imagini
exemplific ă idealul de via ță al acestora, rezultat din mi șcarea de structurare-destructurare-restructurare a
modelelor, inclusiv a celor propuse și privilegiate de mass-media?
2.4. Adolescența – perspectiva psihosocială. Subcul tura tinerilor
Adolescen ța este o etap ă de via ță în care are loc structurarea identit ății în jurul unui sistem
personal de valori și al unei treptate con știentiz ări a propriei individualit ăți. În aceast ă perioad ă
se pune foarte acut problema rela ției dintre societate și formarea personalit ății. Adolescen ții se
pot replia pe pozi ții culturale paralele sau chiar opuse celor ale adu l ților. Rezultatul este
(sub)cultura tinerilor , care î și elaboreaz ă propriile simboluri, modele, atitudini și
comportamente.
12 Între cultura tinerilor și cultura de mas ă exist ă strânse leg ături, influen țe în ambele sensuri,
ele se nutresc reciproc.
2.4.1. Adolescența – criză și dezvoltare *
Adolescen ța este o etap ă de criz ă și conflict inter- și intrapersonal, de experimentare de rol,
explorare a unor conduite, interese, credin țe alternative. Acum se structureaz ă personalitatea,
cap ătă contur identitatea. Aceasta este compus ă dintr-o identitate de gen, o orientare profesional ă
și o perspectiv ă moral-axiologic ă asupra lumii.
Modelele culturale asociate feminit ății și masculinit ății particip ă la ”sexualizarea rela țiilor
sociale și la socializarea rela țiilor" dintre sexe (Margareta Dinc ă). Din perspectiva identit ății
voca ționale, se constat ă apari ția de interese, aspira ții diverse, preluate, prin imita ție și
identificare, de la persoane admirate de adolescent și care se constituie pentru el în modele,
acestea apar ținând fie grupului din care tân ărul / tân ăra face parte, fie subculturii juvenile. În
plan genera țional, aspira țiile sunt debitoare modei și ”contagiunii” motiva ționale dintre membrii
grupului de vârst ă. De asemenea, în aceast ă perioad ă apar, pe lâng ă nevoile primare, cele
superioare, de actualizare a poten țialului creativ-expresiv al persoanei: nevoi de aut orealizare,
cele cognitive și estetice.
Adolescen ța este intervalul de via ță cel mai receptiv la schimb ările din societate (aceast ă
caracteristic ă l-a oprit pe un psiholog de talia lui Piaget s ă dea o continuare la psihologia
copilului). Apare un amestec de adeziune necondi ționat ă la idealuri, radicalism moral și
adaptarea unor pseudovalori ce ”genereaz ă comportamente numai formal originale, uneori chiar
negative, dar în orice caz frapante” (Paul Popescu- Neveanu). Nonconformismul este înso țit de
apropierea de valori care satisfac egocentrismul, n arcisismul, individualismul adolescen ților.
Aderarea la principii hedoniste este în strâns ă coresponden ță cu intensitatea vie ții pulsionale, de
aici ap ărând pericolul ca o serie de pseudovalori puse în circula ție de media:
”să sporeasc ă aceast ă foame instinctual ă insa țiabil ă și s ă blocheze orice
posibilitate de autocontrol și, mai ales, de sublimare, de deturnare a pulsiunil or
spre scopuri socialmente dezirabile.. .” (Gabriela Alecu).
Dinamica dup ă care se constituie identitatea personal ă este traversat ă de rela ții de
atrac ție, bazate pe ”afinit ăți elective”, dar mai ales de aspecte conflictuale a c ăror dialectic ă se
dovede ște hot ărâtoare pentru profilul identitar:
– abandonarea, între 12 și 16 ani, a identit ății parentale și raportarea la modele de
identificare din afara familiei; intervalul de vârs t ă dintre 16 și 21 de ani se
centreaz ă pe con știentizarea propriei individualit ăți, pe intensificarea procesului de
introspec ție;
– ambivalen ța provenit ă din conflictul nevoilor: nevoia de dependen ță (de limitare,
de repere), vs cea de autonomie;
– incertitudinea de status și de rol, consecin ță a felului în care se percepe pe sine
subiectul: tratat ca un minor de c ătre ”lumea p ărin ților”, dar solicitat de situa ții noi
* Subcapitolul se bazeaz ă în mare m ăsur ă pe studiul cu titlul omonim apar ținând Gabrielei Alecu.
13 de via ță s ă dea dovad ă de op țiuni realiste și s ă-și asume responsabilit ăți apropiate
vârstei adulte;
– intensificarea interac țiunilor sociale, treptata dobândire a unei identit ăți sociale ,
ceea ce presupune o sensibilizare deosebit ă la prezen ța celor din jurul
adolescentului, imaginea de sine fiind puternic inf luen țat ă de atitudinile, opiniile,
comportamentele celorlal ți.
În forjarea imaginii de sine grupul de adolescen ți joac ă un rol hot ărâtor. Acesta permite:
– diminuarea incertitudinii de statut prin asumarea de responsabilit ăți și participarea
la decizii în interiorul grupului;
– satisfacerea nevoii de apartenen ță și solidaritate datorit ă coeziunii și consensului ce
domnesc în cadrul grupului;
– înt ărirea senzației de ”putere” și a sentimentului valorii personale, consecin țe ale
exprim ării libere a membrilor grupului, ale reciprocit ății afective și ale posibilit ății
de a ac ționa potrivit propriilor impulsuri;
– facilitarea realismului, grupul permi țând multiplicarea modelelor de identificare și
moderând ceea ce în rela ția diadic ă era excesiv pasional, ultrasubiectiv, foarte
particularizat.
Jocul identific ărilor în cadrul grupului este indefinit variabil da r, exceptând cazurile de
oarecare imaturitate afectiv ă, când ego -ul r ămâne topit în matricea grupului, adeziunea total ă a
adolescentului – discipol la acest ”maestru” comun este o necesar ă dar provizorie cale spre
constituirea propriei identit ăți.
2.4.2. Cultura tinerilor
Subcultura tinerilor (”juvenil ă”) reprezint ă un ansamblu de reprezent ări, atitudini și
comportamente relativ omogene, prin care tinerii î și manifest ă specificitatea și opozi ția fa ță de
lumea adul ților *. Roselyne Bouillin-Dartevelle grupeaz ă teoriile despre cultura tinerilor în teorii
etiologice și func ționaliste . Cele care se preocup ă s ă explice diversele cauze ale apari ției culturii
tinerilor cuprind teoriile psihogenetice (dup ă Erik H. Erikson, propensiunea spre c ăutarea
identit ății favorizeaz ă apropierea adolescen ților) și teoriile axate pe transmiterea culturii .
Conform lui David Riesman, cel ălalt devine principala surs ă de influen țare a comportamentului
în societ ățile industriale, în vreme ce înainte acesta era mod elat de tradi ție și intradeterminare.
Agen ții tradi ționali de socializare (familia și școala) au pierdut din puterea lor de atrac ție în
favoarea grupului de egali. În societatea de mas ă, extradeterminarea se l ărge ște pân ă în cercul
vag al ”mul țimii solitare”, în care interesele individului sunt aduse la numitorul comun al
consumului.
Cultura juvenil ă este considerat ă o prelungire sau un apendice al culturii de mas ă. Edgar
Morin afirm ă c ă eroii și modelele culturii adolescen ților sunt furnizate de cultura de mas ă.
Dimpotriv ă, Edward Shils crede c ă tocmai cultura juvenil ă, provenit ă din împ ărt ăș irea unor
norme comune ce tind s ă anuleze deosebirile de clas ă, și-a transferat în țes ătura culturii de mas ă
* Conglomerat de valori specifice sau pur si simplu interiorizare/respingere a valorilor care circul ă în societate,
cultura juvenil ă poate fi în țeleas ă și ca o sum ă a unor rituri de trecere spre statutul de adult.
14 o parte din valorile sale. Mai pu țin preocupat s ă generalizeze, Ralph W. England subliniaz ă c ă
grupurile de adolescen ți au ca principal ă func ție divertismentul, acesta consonând cu valorile
hedoniste vehiculate de media. Gradul de participar e a tinerilor la cultura juvenil ă ar depinde de
gradul de implicare în grupuri.
Teoriile func ționaliste se centreaz ă pe ralierea la grupul de egali, grup care înt ăre ște
integrarea subiectului prin beneficiile pe care le ofer ă (sentimentul de siguran ță , cel de
împ ărt ăș ire a aceluia și statut) și care faciliteaz ă elaborarea de norme comune și a unui sistem
autonom de valori.
Dificultatea de a identifica și evalua sistemul de valori specifice adolescen ților a fost
probat ă (involuntar) de cercetarea lui James C. Coleman ( The Adolescent Society. The Social Life
of the Teenager and its Impact of Education ). Indicatorii de evaluare au vizat: tendin țele
psihologice ale etapei de vârst ă (legate de imagina ție, vis, idealizare, obsesia de a pl ăcea);
imaginea pe care ar dori s-o lase adolescenta/adole scentul în școal ă (elev str ălucitor, popular,
campion sportiv); calit ățile cerute pentru a face parte din grupul dominant ( leading crowd ).
Criteriile și r ăspunsurile dezv ăluie gradul însemnat în care adolescen ții americani au interiorizat
valorile promovate în societate și stereotipurile vehiculate în mass-media. Punctul slab al
diferitelor teoretiz ări ale culturii juvenile rezid ă în semnifica ția acordat ă ”sistemului de valori”,
care se refer ă când la situa ții valorizate (succesul școlar, via ța pl ăcut ă, f ără griji), când la
idealurile dup ă care sunt apreciate atitudinile și comportamentele.
Teoriile și cercet ările de sorginte func ționalist ă tind s ă privilegieze o imagine-tip a
adolescentului (simbolurile, modelele și comportamentele sunt ata șate acelor valori care
privilegiaz ă men ținerea ordinii stabilite). Dar, de fapt, generica s ubcultur ă a adolescen ților se
compune dintr-o pluralitate de subculturi. Aceste s ubculturi sunt rezultante ale unui proces
complex de socializare, ale unui dialog și conflict între modele culturale situate în perspe ctive
diferite, în func ție de contribu ția agen ților de socializare. Familia și școala contribuie la
cristalizarea valorilor care se orienteaz ă în special spre viitor, dar aceste instan țe ofer ă și o
raportare la prezent prin sugerarea unor criterii d e judecat ă care intervin în geneza expectan țelor,
în selectarea și justificarea comportamentelor. Grupul de egali se înscrie într-un prezent
perceput ca tranzitoriu. Dar acest caracter depinde de imaginea viitorului care s-a conturat pe
baza modelelor culturale de care adolescentul s-a i mpregnat.
Dificultatea major ă a cercet ărilor se refer ă la ecartul mobil dintre valori și
comportamentele afi șate de adolescen ți. Cum se poate m ăsura – se întreab ă Dartevelle –
inciden ța opiniei asupra fenomenelor susceptibile de a fi v alorizate dar care n-au fost înc ă
experimentate de tineri, ci doar sesizate de ace știa (percep ția muncii, imaginea familiei)?
S-ar putea aduce în discu ție și efortul de a surprinde dimensiunea calitativ ă a timpului ,
modul în care se raporteaz ă adolescen ții la imaginea timpului. Spre deosebire de vârstele
anterioare, dominate de dimensiunea spa țiului, multe probleme morale și intelectuale sunt
abordate de adolescen ți prin prisma sentimentului emergent al temporalit ății . Când obiectivul
cercet ării este influen ța mass-media, coordonata timp liber este o variabil ă de prim ordin. Or
aceast ă no țiune nu este atât rezidual ă, cât instrumental ă, adic ă vizeaz ă moduri de utilizare
încadrate de contactul cu media. Se adaug ă faptul c ă timpul liber este un timp nu chiar ”liber”,
15 căci fluxul lui este marcat de constrângeri, presiuni , habitudini, intersti ții de timp ”mort”, de o
ordine în dezordine de care prezen ța ofertei media nu este str ăin ă.
2.5. Comunicarea și cultura de masă
2.5.1. Comunicarea de masă
Comunicarea de mas ă nu este doar consum, ci și „comunicare”: proces "subtil și complex,
o problem ă de negociere, interac țiune și schimb”(McQuail). Cele trei entit ăți nu sunt u șor de
decelat în cercetare deoarece ele func ționeaz ă în simbioz ă cu „divertismentul”. Disputele despre
capacitatea mass-media de a ne modela existen ța sunt interminabile. În orice caz, media nu
reprezint ă doar mesajul, iar cultura nu se dizolv ă integral în comunicare, cum considera
McLuhan.
În ce prive ște utiliz ările pe care le d ă audien ța con ținutului mediatic, acestea se pot centra
pe:
– informare, în țelegerea lumii sociale și exercitarea func ției de control (men ținerea
unei viziuni de ansamblu asupra mediului imediat);
– identitate personal ă, rela ții personale și integrare social ă;
– divertisment și evaziune.
Aceste direc ții ale utiliz ării media reprezint ă func țiile media. Mihai Coman le redistribuie
în felul urm ător: 1. informare; 2. interpretare; 3. func ția de leg ătur ă; 4. culturalizare; 5.
divertisment.
2.5.2. Modele ale comunicării de masă
A. Modelul comunicarea ca proces de influen ță
Comunicarea – interpersonal ă și media – produce schimb ări, dar nu toate schimb ările pot fi
echivalate cu "influen ța". Aceast ă problem ă prive ște acele efecte ce pot fi explicate în termenii
ac țiunii comunicatorului (D. McQuail). Conceptul de influen ță social ă, comunica țional ă poate fi
definit ca fiind:
– form ă de ac țiune eficient ă asupra cuiva;
– ac țiunea unui individ sau a unui grup orientat ă spre modificarea op țiunilor și
manifest ărilor cuiva;
– modul de comunicare ce are ca principal resort persuasiunea ;
– capacitatea de a genera conformare la sugestiile influen țatorului (f ăcând apel la
"ra țiuni pozitive").
Influen ța este eficient ă dac ă este acceptat ă de receptor.
Kelman a stabilit o tipologie a proceselor de influ en ță social ă, pe care, schimbând ce este
de schimbat, le reg ăsim și în cazul utiliz ării media:
– conformarea;
– identificarea (are loc când se adopt ă un comportament care este "asociat cu o
autodefinire satisf ăcătoare raportat ă la acea persoan ă sau grup");
16 – internalizarea (se produce în situa ția în care schimbarea este în congruen ță cu
valorile persoanei, este util ă în solu ționarea unor probleme).
Tendin ța de identificare/apropiere dintre receptor și agentul de influen țare depinde de
resursele agentului. Dintre acestea, deosebit de im portante sunt "efectul (sugestia) de prestigiu"
și credibilitatea agentului (bine informat, transmi ță tor de informa ții obiective etc.). În felul
acesta, agentul constituie un model de referin ță , ale c ărui convingeri, conduite constituie repere
pentru diverse categorii de grupuri sau persoane (i nfluen ța din cadrul grupului de prieteni, dintre
profesor și elevi; adoptarea modului de a vorbi și al celui de a se îmbr ăca al persoanelor și
personajelor care apar în mass-media).
În abordarea func ționalist ă influen ța este interpretat ă prin prisma nevoilor receptorului:
este rezultatul raportului dintre mesaj și receptor. În sociologia mass-media aceast ă abordare a
generat teoria/modelul "utiliz ări și gratifica ții". Alt ă teorie de tip func țional este teoria
echilibrului și a congruen ței: individul încearc ă s ă-și elaboreze sistematic și coerent o concep ție
despre lume, spre a evita tensiunea l ăuntric ă și disconfortul (alegem dintre mesajele media pe
acelea care ne confirm ă, ne înt ăresc punctul de vedere). Dar McQuail atrage aten ția c ă aria de
aplicare a teoriei disonan ței cognitive la comunicare este restrâns ă, deoarece po ți adera la
atitudini și convingeri antitetice f ără a se genera un disconfort puternic.
B. Modele privind efectele comunic ării de mas ă
Acestea se refer ă la aceea ce în sociologia mass-media se cheam ă "efecte mass-media". O
sintez ă a defini țiilor o realizeaz ă Marian Petcu: "Ce sunt efectele? Forme de influen ță datorate
unor ac țiuni determinate ale media, prin raport cu func ția , privit ă ca o consecin ță «conturat ă în
urma unei corel ări dintre nevoile sociale și oferta mass-media» [Mihai Coman]. Sau «toate
modific ările la nivel individual sau social pe care le prod uc mass-media prin tipul lor de
mesaje». Efectele comunic ării sunt, de asemenea, «ansamblul de procese și de consecin țe pe care
le presupune receptarea mesajelor, procese și consecin țe care nu pot fi atribuite decât actului de
comunicare» [Van Cuilenburg et al: Știin ța comunic ării , Humanitas]"( Sociologia mass-media ,
Dacia, 2002, p.52).
/head2right Modele centrate pe audien ță – efecte limitate
/rhombus6 "Utiliz ări și gratifica ții "
Conform acestui model, actul de receptare este acti v, de utilizare specific ă. Experien țele
mediatice au rolul de a satisface ("gratifica") anu mite nevoi: divertisment, c ăutarea identit ății
personale și compensarea lipsei de rela ții interpersonale etc. Utilizatorul media, în func ție de
anterioarele sale experien țe mediatice, va face alegeri în cuno știn ță de cauz ă. Tocmai de aceea
efectele asupra receptorului nu sunt majore: utiliz area mass-media ofer ă recompense anticipate.
Pe de alt ă parte, mass-media reprezint ă doar una dintre c ăile de satisfacere a nevoilor. Efectele
depind de interac țiunea cu alte modalit ăți de rezolvare a problemelor.
Limitele abord ării:
– supraestimarea caracterului activ al utilizatorul ui (vizionarea TV, subliniaz ă
McQuail, este foarte pu țin selectiv ă);
– în schimb, subestimarea calit ății tehnice și culturale a mesajelor.
17 De fapt, punctul nevralgic este în alt ă parte: definirea și identificarea nevoilor . Clarific ări în
domeniu a adus James Lull. Nevoile (necesit ățile) sunt fiziologice (de supravie țuire) și psihologice. Unele
pot chiar s ă se g ăseasc ă în «nucleul pre-sine al fiec ărei fiin țe omene ști la na ștere» (siguran ța personal ă,
apartenen ța social ă). Altele, mai abstracte, ne sunt mai pu țin clar imprimate în momentul na șterii
(curiozitatea, nevoile estetice ș.a.). Termenul vizeaz ă o lips ă, o cerin ță , dar omul, cum a ar ătat Maslow,
are și nevoi superioare: a descoperi, a se dezvolta, a î mp ărt ăș i, a transcende. Influen țate de cultur ă prin
modul de formare și gratificare, nevoile pot fi în țelese numai analizând contextele de gratificare. Ai ci
apare o confuzie generat ă de raportarea la mass-media. Teoreticienii vorbesc despre «necesit ățile legate
de mass-media» (gen: informare, integrare social ă). În țelesul conceptului ajunge s ă se dep ărteze de
originile sale biopsihice. Lull arat ă c ă, de exemplu, din perspectiv ă biologic ă, nu exist ă o nevoie
"fundamental ă" de informa ții, ci una de securitate personal ă, pe care o pot asigura informa țiile. Dac ă
modelul "utiliz ări și gratifica ții" se bazeaz ă pe rela ții cauzale între condi ții biologice, psihologice și
practici media, informa ția sau distrac ția nu constituie necesit ăți ale persoanei, ci valori utilizate pentru a
satisface o cerin ță , o dorin ță .
Pentru c ă multe nevoi sunt înv ățate, "cultivate", receptorul trebuie considerat în calitate de
actor social, supus influen țelor lumii exterioare, și nu doar centrat pe st ările lui interne și pe
interac țiunea dintre sine și media.
Satisfacerea nevoilor presupune inten ție, energie și direc ționare, a șadar motiva ție . Motivele
difer ă de nevoi prin faptul c ă presupun "anticiparea cognitiv ă a unei st ări de fapt care urmeaz ă s ă
se realizeze" (A. Giddens).
♦ Receptare și decodificare – perspectiva studiilor culturale
Stuart Hall și colaboratorii s ăi pun accentul pe receptor dar și pe mesaj. Tezele Școlii de la
Frankfurt sunt moderate de culturali ști: tr ăsăturile socio-culturale fac astfel încât audien ța s ă nu
fie supus ă omogen influen ței ideologice. Mesajul media este decodificat de re ceptor la fel cum
procedeaz ă emi ță torul, în opozi ție cu el, prin negociere (selectare și reordonare a componentelor
mesajului).
/head2right Modele privind efectele asupra culturii și societ ății – efecte complexe
/rhombus6 McLuhan și determinismul tehnologic
Marshall McLuhan consider ă c ă tehnologia este mai important ă decât con ținutul ("media
este mesajul").
/rhombus6 Teoria cultiv ării (a "indicatorilor culturali")
Ipoteza de la care pleac ă echipa lui Gerbner este c ă expunerea frecvent ă la mesajele TV
duce, pe termen lung, la adoptarea normelor și concep țiilor despre via ța social ă promovate de
TV. Imaginea TV asupra realit ății este distorsionat ă, foarte selectiv ă, ocultând anumite aspecte
ale realit ății. Copiii și adolescen ții mari consumatori de media tind s ă priveasc ă lumea prin
"ochelari televizuali".
/rhombus6 Spirala t ăcerii
Media este generator și vehicul de opinii, creeaz ă treptat consens în jurul ideilor, punctelor
de vedere dominante . Ideile și opiniile predominante sunt supralicitate de audie n ță , media
ajungând s ă le impun ă oamenilor ce nu trebuie s ă gândeasc ă.
18 /rhombus6 Agenda setting
Dup ă aceast ă abordare, media stabilesc faptele de cunoscut și ordinea priorit ăților . Unii
consider ă c ă ipoteza prive ște mai degrab ă înv ățarea, acumularea de informa ții decât schimbarea
atitudinilor, opiniilor (McQuail și Windahl). Se poate privi fenomenul și într-un mod mai
complex. Media influen țeaz ă direct "agenda public ă" (ea se refer ă la importan ța variabil ă a
diferitelor chestiuni de interes pentru opinia publ ic ă), iar aceasta influen țeaz ă agenda politic ă.
Dar și între media și agenda politic ă exist ă o influen ță direct ă și reciproc ă.
/rhombus6 Teoria/modelul dependen ței de media
Între media, societate și audien ță se stabilesc rela ții diferite de la o societate la alta. În
unele societ ăți controlul asupra media este mai mare, în altele m edia are o mai mare
independen ță . În raportul dintre media și audien ță , uneori media reflect ă sau merge pe urmele
opiniei publice, alteori opinia public ă este dirijat ă de mass-media.
În cazuri de criz ă, schimbare și incertitudine, nevoile de informare, de repere, d e
reafirmare sau reconfigurare a valorilor cresc, fap t ce amplific ă pân ă la dependen ță nevoia de
consum mass-media.
/rhombus6 Amplificarea decalajelor cognitive
Teoriile despre decalajele informa ționale sunt o replic ă la pozi ția liberal ă, convins ă c ă
media au capacitatea de a crea o mas ă omogenă de cet ățeni bine instrui ți. Cu cât persoanele au
un statut socio-economic și un nivel de instruire mai înalte, cu atât ei vor profita mai mult de pe
urma experien țelor mediatice. Mass-media nu reduc, dimpotriv ă, amplific ă knowledge gap .
Al ături de decalajele informa ționale cresc și cele în materie de atitudini, opinii, comportamen te.
De aici speran țele care se pun în noile TIC.
Mass-media: "vinovatul ideal și victimele fericite"
Mass-media pot ajunge la trista performan ță de a oferi auditoriului tot ce este mai sordid în
imaginarul unei societ ăți . Se știe, criticile nu mai contenesc la adresa obscenit ății, vulgarit ății,
violen ței din mass-media, dar parc ă rolul lor este s ă înt ăreasc ă și mai mult rating -ul și s ă-l oblige pe
acest "inamic public" s ă-și perfec ționeze metodele de a ocoli reglement ările CNA-ului, regulile
bunului gust și chiar pe cele ale bunului-sim ț. A șa stând lucrurile, este, totu și, nevoie de nuan ță ri.
Mass-media, mai ales televiziunea, constituie "vino vatul ideal", cel c ăruia i se poate comod atribui
rolul de factor prim în degradarea vie ții sociale. Inclusiv a educa ției. Pentru propriile sale neajunsuri
școala arat ă cu degetul spre diverse forme ale culturii de cons um ca spre un " țap isp ăș itor". Acceptarea
sau savurarea atâtor produc ții îndoielnice semnaleaz ă șubrezenia filtrului cultural (moral-civic și
estetic) din partea receptorilor tineri. Faptul c ă, dup ă cum remarc ă Liviu Antonesei, asemenea
produc ții î și selecteaz ă "victimele fericite" transform ă media în hârtie de turnesol a calit ății
înv ăță mântului (ceea ce nu înseamn ă c ă nivelul de instruire rezolv ă problema sau c ă trebuie automat
stigmatizat accesul la folk culture ).
Dar, la ora actual ă, o viziune complet determinist ă, explica țiile stricte în termeni psihologici,
sociologici sau culturali ști, raliate modelului de comunicare stimul-r ăspuns, nu ne mai sunt de mare
ajutor. Articolul lui Judith Lazar despre violen ța TV este pilduitor în acest sens. ( Violen ța
contagioas ă? Reprezentare simbolic ă și realitate ). Trecând în revist ă cercetările și explica țiile oferite
de speciali știi americani în domeniu Judith Lazar afirm ă: "Nici un cercet ător nu a putut demonstra c ă
mass -media ar reprezenta principala cauz ă a comportamentelor agresive". TV reprezint ă doar unul
19 dintre factorii prin care se poate explica tipul de comportament antisocial, agresiv al tineretului.
Exist ă dou ă impediente majore în calea cercet ării influen ței datorate violen ței televizate:
– dificultatea de a o transforma în variabil ă independent ă;
– faptul c ă o astfel de cercetare este întreprins ă pe termen scurt, pe când influen ța violen ței
TV, adic ă rolul jucat în geneza concep țiilor, ideilor, în structurarea percep ției și a gândirii,
dureaz ă din copil ărie.
De mare importan ță este clarificarea contextelor în care au loc dezba terea și intensificarea
dezbaterii privind comportamentul juvenil agresiv:
– cine impune în societate imaginea adolescentului? (dup ă cum am v ăzut, în SUA, aceast ă
misiune a revenit sociologilor, în anii' 50, când s e teoretizeaz ă "subcultura juvenil ă");
– cât se uită copilul, adolescentul la televizor?
– cât st ă la școal ă (este ocupat cu școala)?
– s-au intensificat agresiunile în școli?
– care r ămâne baza comunic ării în societate: cea interindividual ă sau comunicarea de mas ă?
De regul ă, violen ța TV ajunge s ă impacienteze grupuri mari de popula ție când societatea devine foarte
sensibil ă la fapte și simboluri în stare s ă o agreseze acut, și atunci se intensific ă și cercet ările care
inten ționeaz ă s ă identifice o serie de corela ții între violen ța real ă și cea televizual ă. La noi, a fost
invers: mass-media sunt cele care au produs îngrijo rare cu privire la agresivitatea și lipsa de civilitate
din societate. Este un merit al mass-media. Dar, ul terior, media au transformat imaginea în spectacol
profitabil care, repetat pân ă la sa țiu, a sfâr șit în banalizarea imundului. Ca și membrii societ ății,
institu țiile media au ratat și ele ocazia de a se angaja pe calea cre ării unor condi ții favorabile unei
veritabile comunic ări (sociale și de ordin tehnic).
2.5.3. Receptarea ca proces hermeneutic
Conform principiilor hermeneuticii, a interpreta o form ă simbolic ă înseamn ă totodat ă o
în țelegere de sine și a celorlal ți, o încorporare a mesajului în propria existen ță și o adaptare a
acestuia la varii contexte. Procesul de în țelegere poate excede cadrul prim al recept ării. Mesajele
mass-media sunt discutate cu al ții, povestite și repovestite, reinterpretate, amestecate – fugitiv
sau constant – cu trama alc ătuit ă din gânduri, sentimente, fragmente din propria exi sten ță ,
luminându-se unele pe celelalte în acest „proces de elaborare discursiv ă” (John B. Thompson).
Abordarea recept ării mass-media sus ținut ă de studiile culturale merge în acela și sens:
„studiul modului în care oamenii percep experien țele mediatice ca parte din cotidian” (Peter
Dahlgren).
2.5.4. Efecte și influențe mass-media: Cui prodest?
Contestatarii aduc mass-media o mul țime de critici: induc pasivitate; uniformizeaz ă
gusturile; transform ă copilul în adult precoce; determin ă primatul afectivit ății asupra reflec ției și
activit ății, ca și pe acela al spectacolului în defavoarea argument ării și dezbaterii (confiscarea
spa țiului public și „privatizarea” acestuia); produc sufocarea imagin arului sub o pletor ă de
imagini. Expunerea excesiv ă la media a copilului și a adolescentului conduce la o serie de alte
efecte d ăun ătoare: desensibilizare la violen ță ; slab randament fizic și școlar; comunicare precar ă
cu familia; abuz de alcool și tutun; intensificarea vie ții sexuale etc. Toate aceste efecte se
subsumeaz ă fenomenului de dependen ță (mai ales fa ță de televiziune). Dependen ța indic ă, dup ă
20 cum arat ă Florin Tudose, lipsa de op țiuni și priorit ăți, de autocontrol, absen ța unui proiect de
via ță , e șec educa țional în plan formal și informal. Cei care v ăd partea plin ă a paharului
furnizeaz ă argumente referitoare la:
• func ția de insolitare / defamiliarizare de c ătre televiziune a conven țiilor de gândire și a
percep ției despre realitate (John Fiske preia terminologia și punctul de vedere din
formalismul rus). Argumentul ar fi urm ătorul: tocmai pentru c ă mesajele con țin
percep ții contradictorii, iar codurile au un caracter rela tiv arbitrar, televiziunea nu ne
încurajeaz ă s ă accept ăm mesajele tale quale ;
• influen ța mass-media asupra perceperii timpului și spa țiului: istoricitatea mediat ă și
socialitatea mediat ă.
– Istoricitatea mediat ă. Percep țiile despre trecut, despre modul în care acesta ne
influen țeaz ă prezentul, ca și acelea despre lumile situate dincolo de mediul im ediat
de via ță nu mai depind doar de experien ța personal ă și de tradi ție. Ele sunt
completate, filtrate de „formele simbolice mediate” .
– Socialitatea mediat ă. Pe care de consecin ță , sentimentul nostru de apartenen ță la
diferite grupuri, la o istorie și un destin comune devine strâns legat de mass-medi a;
• influen ța mass-media asupra rela țiilor interpersonale: se creeaz ă o zon ă de intimitate
mediat ă (de genul rela ției fani-star);
• participare la formarea sinelui, putându-se îns ă ajunge pân ă la o „dizolvare” a sinelui în
interac țiunea mediat ă;
• medierea experien ței.
Pentru unii experien ța mediat ă nu este ceva care s ă-i angajeze temeinic; pentru al ții îns ă
are o asemenea relevan ță , încât poate înlocui experien ța tr ăit ă, direct ă.
În aceast ă b ătălie pro și contra mass-media un centru de interes al disputei este r eprezentat
de problema calit ății . Ap ărătorii modelului public în țeleg calitatea în trei moduri: capacitatea de
a reuni categorii diverse de public; calit ățile tehnice ale produc ției mass-media; produs rezistent
în timp. Postmoderni știi (dar tinerii?), dimpotriv ă, salut ă „vârtejul ame țitor de imagini dispersate
și str ălucitoare”, videoclipul, sitcomurile, într-un cuvân t, cultura instant . Sus țin ătorii economiei
de pia ță în materie de audiovizual mizeaz ă pe cererea efectiv ă. De re ținut din aceast ă ultim ă
pozi ție este semnul de întrebare pus în dreptul preten ției modelului public de a furniza el singur
standardele de calitate și deschiderea spre universalitate: „Preten ția modelului public c ă are o
capacitate de reprezentare înseamn ă de fapt formularea unei reprezent ări virtuale a unui întreg
fictiv” (John Keane).
2.5.5. Cultura de masă
„Cultur ă pe placul tuturor”, fixat ă pe o pozi ție valoric ă șubred ă, cultura de mas ă are ca
principal ă func ție, dup ă cum se știe, divertismentul . Iar acesta se poate foarte u șor îmbina cu
„diversiunea”: manipularea comercial ă, ridicarea consumului la rang de mod de via ță ;
distragerea de la gravele probleme ale societ ății, cultivarea conformismului social etc., efecte c e
pot fi contracarate de caracterul cu adev ărat pluralist al societ ății, de varietatea ofertei mediatice
și de posibilit ățile de acces la cultura înalt ă.
21 Principala tr ăsătur ă a culturii de mas ă const ă în șablonizare : specializarea produc ției
mass-media pe genuri, specii și subspecii, cu respectarea unor rigori de construc ție specifice,
produsele culturii de mas ă nefiind adresate unui public difuz, ci unor grupur i de utilizatori cu
parametri și ei specifici (A. Roth). Produc ția fiind încadrat ă într-o serie anumit ă, receptorul va
alege în cuno știn ță de cauz ă. De și industria mass-media trebuie s ă lanseze pe pia ță produse care
poart ă girul (sau m ăcar aerul) nout ății, aceste produse nu pot fi cu totul inedite, c ăci ar perturba
orizontul presupus de a ștept ări al publicului. Se recurge la stereotipuri și formule standard, ceea
ce are drept urmare tocmai înt ărirea rutinelor (D. McQuail).
Absolutizarea respingerii culturii de mas ă nu este cea mai bun ă solu ție. Ea nu este în
totalitate rupt ă de cultura nobil ă sau superioar ă. În ciuda a ceea ce las ă unii exper ți în știin țele
comunic ării s ă se în țeleag ă, „banalizarea unicului” (A. Moles) nu reprezint ă o realitate
inexorabil ă în privin ța culturii de mas ă.
/head2right Comunicarea și cultura de mas ă sub semnul plus-minus ?
Pe urmele unor orient ări în descenden ța lui Marx, o serie de teoriticieni au considerat c ă un
conflict major de natur ă economic ă a fost preschimbat într-unul între formele simboli ce ale
culturii și comunic ării: cultura de mas ă ca spa țiu de manifestare a ideologiei. Cultura de mas ă a
fost conotat ă negativ, mai întâi de cei care aveau o concep ție tradi țional ă, elitar ă despre cultură,
cum a fost cazul cu reprezentan ții Școlii de la Frankfurt. Ca industrie cultural ă, cultura de mas ă
manipuleaz ă, alieneaz ă, distruge sentimentul valorii, sus țineau ace știa. Dus ă la extrem, aceast ă
optic ă va sfâr și prin a presupune c ă referin ța îns ăți a fost anulat ă în favoarea imaginii de sine
st ătătoare, a simulacrului .: copia a înlocuit cu brio originalul. Este binecu noscutul leitmotiv al
mai multor eseuri ale lui Jean Baudrillard.
Dar o bun ă parte din teritoriile actuale ale culturii și din cele ale comunic ării de mas ă
îmbr ățișeaz ă o pozi ție mai nuan țat ă. Ele sus țin c ă – semn al "impulsului democratic" – se petrece
o apropiere a culturii înalte (nobile/elitiste) de cea de mas ă și, în acela și timp, c ă indivizii pot s ă
valorizeze capitalul de subversiune sau de rezisten ță al culturii populare. La polul opus lui Jean
Baudrillard, dar bazându-se pe o concep ție la fel de sofisticat ă, John Fiske se str ăduie ște s ă
demonstreze cum omul obi șnuit este creativ în interpretarea mesajelor mass-m edia. Acesta
construiește în permanen ță sensuri încorporabile experien ței și orizontului s ău de via ță , unul
contradictoriu, aflat într-un echilibru precar, dar tocmai prin aceasta capabil s ă reziste euforicei
culturi de mas ă și s ă o trateze ca pe o opera aperta . Astfel, spiritul popular ar conjuga
productivitatea sensului cu "pl ăcerea" de a rezista mesajelor teleghidate.
/circle6 Jean Baudrillard
Baudrillard a fost de la început un critic al socie t ății de consum și al comunic ării de mas ă.
Consumul este considerat nu doar practic ă material ă sau "fenomenologie a abunden ței", ci
organizarea acestora sub forma unei "activit ăți de manipulare a semnelor". În sens tradi țional, un
obiect era un intercesor al experien ței, obiect viu tocmai prin rela ția de interioritate și
tranzitivitate cu gestica umanului. Când obiectul s e transform ă în obiect de consum, el cap ătă
caracter de semn , ceva exterior unei rela ții concrete, pe care semnul, în raport cu alte obie cte-
semne, nu face decât s ă o semnifice ( Sistemul obiectelor , Echinox, 1996). Din mediatoare,
22 obiectele devin semne, substitute ale rela țiilor umane. Este ceea ce se petrece și cu imaginile și
mesajele media, mai ales în domeniul publicit ății. O dat ă cu obiectul-semn "se consum ă" rela ția,
ideea de rela ție încrustat ă în acel obiect.
În economia general ă a societ ății, ideologia comunic ării și cea a consumului au ajuns s ă
reprezinte, pentru individ, piloni ai orient ării valorice și surse ale activit ății sale simbolice.
Publicitatea, scrie Baudrillard, u șureaz ă "absorb ția spontan ă a valorilor sociale", interiorizarea, în
chiar actul consumului, a "instan ței sociale și a normelor ei". În acest sens, se poate considera c ă
hedonismul , ca valoare de baz ă vehiculat ă de mass-media, nu depinde obligatoriu de vreo
doctrin ă: este o "filosofie in actu" (Radu Voinescu). Mod de a spune c ă tinerii înva ță (dac ă
înva ță ) ceva de pe urma mass-media distrându-se.
De fapt, filosoful francez este mult mai tran șant. Dup ă Baudrillard, mass-media nu posed ă
valen țe democratice intrinseci. Industria cultural ă produce "non-comunicare", mesajele mediatice
sunt "transformate în modele, neutralizate în semne ", adic ă în configura ții domesticite și stoarse
de substan ță ; deosebirea și schimbul de opinii sunt blocate, anesteziate de s pectacolul formelor
simbolice.
Mass-media conduc la golirea formelor de orice fel de con ținut viabil, la ruperea
leg ăturilor dintre semn – act de reflectare a realului – și realul însu și. Con știin ța, intimitatea sunt
opresate de comunicarea mediatic ă, totul se dizolv ă instantaneu prin lipsa oric ărei distan ță ri, a
oric ărui refugiu din fa ța unei transparen țe "obscene". Otrava simulacrului devine
atotcotropitoare.
Așa cum s-a observat, evocând un tablou apocaliptic a l imperialismului media, Baudrillard
aduce un elogiu pe dos puterii media. Paginile teor eticianului postmodernismului sunt o prob ă a
chiar "extazului comunic ării".
2.6. Axe, mize și obstacole ale investigației
/head2right Proiectul de cercetare include patru cadre de refer in ță : adolescen ții , via ța cotidian ă
(incluzând socializarea/educa ția informal ă), mass-media (al c ăror câmp extensibil este “cultura
mediului înconjur ător” – René Berger) și comunicarea , în calitate de element central al
celorlalte cadre de referin ță . Investiga ția este structurat ă prin intermediul a cinci axe de interes
privind subiec ții: identitate sexual ă, identitate voca țional ă, criz ă identitar ă, grupul de adolescen ți
și criza moral-axiologic ă (v. Gabriela Alecu). Ea se încadreaz ă în genul de studii care corespund
în sociologia comunic ării capitolului despre „efecte mass-media”. Centrar ea cercet ării este pe
mesaje (considerate ca texte, discursuri). Adolescentul a fost inclus în investiga ție ținând cont
de structura personalit ății sale a șa cum a fost aceasta descris ă, în varii lucr ări de specialitate, de exemplu,
de J. Leif și J. Delay („Psychologie et éducation”, tome II: L’ adolescent”, Nathan, 1968):
– Interese: pentru activit ăți cotidiene; lecturi; în țelegerea de sine; corpul (sexualitate
și sport); interese voca ționale; interese spirituale; politic ă.
– Dezvoltarea gândirii: ca expresie a subiectivit ății; ca orientare spre adev ărul
știin țific, spre obiectivitate.
23 – Limbajul: logica discursului la adolescen ți; conversa ția (ca semn al sociabilit ății) și
limbajul colocvial; gramaticalitatea limbajului; li mbaj și cultur ă. Spa țiul intersti țial
dintre gândire și limbaj este ocupat de simboluri.
– Afectivitatea: centrarea pe sine și indecizia de rol; forme de manifestare: dorin ța de
independen ță ; spiritul de contradic ție; revolta și negativismul; absolutismul
judec ății; extravagan ța. Afectivitate și cultur ă (de mas ă): fanii și cultul vedetei,
muzica tinerilor.
– Raporturile cu ceilal ți: p ărin ții și modelele parentale (incluzând modele
socio-educa ționale și culturale de feminitate și masculinitate); educatorii; prietenii;
grupul de vârst ă; dragostea. Se va ține cont de importan ța proceselor de identificare
și proiec ție , dat fiind faptul c ă, dup ă cum a ar ătat Edgar Morin, aceste procese
explic ă succesul culturii de mas ă în rândurile tinerilor.
/head2right Indicatorii dup ă care se construiesc instrumentele de cercetare viz eaz ă:
– practici de interac țiune cu media, incluzând aici: frecven ța consumului de
mass-media; tipuri și exemple de mass-media frecventate; ierarhia prefe rin țelor
pentru diferite mijloace de comunicare; motiva ții, nevoi ale adolescentului
utilizator de media; opinia despre aspectele contro versate sau considerate în
generale „negative” cu privire la mass-media;
– utilizarea timpului disponibil pentru alte activi t ăți;
– influen ța mediului școlar și familial, al grupului de vârst ă în modelarea raportului
dintre adolescent și media, în leg ătur ă cu valorile, modelele culturale, atitudinile
adolescen ților în varii situa ții și cadre de socializare;
– efecte/influen țe ale utiliz ării mass-media în materie de: gusturi; stil de via ță
invocat; reu șita în via ță ; locul atribuit mass-media în riturile educative a le școlii și
ca resurs ă în autodidaxie; implica ții în derularea și organizarea vie ții cotidiene;
comunicarea și interac țiunea cu ceilal ți; atitudinea fa ță de imaginea creat ă de media
formelor institu ționale; imagini, mesaje despre existen ță și lume selectate prin
intermediul „spectacolului” mediatic (opinii despre raportul dintre realitatea
„simbolic ă” a mass-media și realitatea propriu-zis ă).
2.7. Presupoziții și interogații de principiu
a) Contactul cu anumite genuri, produc ții media (sau chiar contactul în lan ț) poate s ă nu
corespund ă unui interes particular, unei selec ții – teoriile func ționaliste despre mass-media nu
sunt infailibile . A-ți "omorî timpul" stând în fa ța micului ecran nu mai p ăstreaz ă nici o leg ătur ă
cu imaginea receptorului concentrat asupra interpre t ării mesajelor media. Disponibilitatea fa ță de
mass-media – nu este nevoie, de regul ă, ca în cazul universului artistic, de un demers pr eg ătitor
pentru receptare – le confer ă acestora „o valoare de întrebuin țare care dep ăș ește pân ă la urm ă
valoarea lor simbolic ă de instrument de comunicare” (Dartevelle). C ăut ăm în media ceea ce ne
confirm ă a ștept ările, ne consolideaz ă gusturile, ideile. Ins ă asta presupune un utilizator deja
format (sau deformat). Efectele pot fi futilit ăți, bagatele mediatice, consecin țele pot fi
24 imprevizibile, neinten ționate. Dar, pentru un adolescent, orice luare de c ontact conteaz ă, chiar și
consumul zis „pasiv” de media.
b) Adolescen ța a fost definit ă metaforic și ca vârst ă a inefabilului , a trăirilor interioare
ardente și confuze, a limbajului eminamente afectiv. Spre de osebire de situa ția prezentat ă
anterior, aici nu mai este vorba despre „bulimia” c elui care consum ă non-stop produc ții
mediatice (unde indicatorii trebuin țelor sunt doar tangen țial exprimabili), ci, cel pu țin pentru o
parte din adolescen ți, despre coinciden ța dintre un sine în plin ă structurare, care î și caut ă
exprimarea în formele imaginarului social, și o ofert ă media variat ă. Aceast ă coinciden ță ne
sugereaz ă c ă „poate întotdeauna s ă survin ă ceva susceptibil s ă r ăspund ă unei a ștept ări difuze,
neformulate fiindc ă neformulabile” (Dartevelle). Pe cale de consecin ță , dac ă vom considera
efectele mesajelor mass-media ca fiind debitoare pr eponderent unei realit ăți de sine st ătătoare, ca
în situa ția procesului de „cultivare” (Gerbner), va fi dific il de stabilit în ce m ăsur ă procesele de
identificare și proiec ție au o influen ță durabil ă sau doar una superficial ă asupra atitudinilor și
comportamentului adolescen ților consumatori de media.
c) Un paradox c ăruia o cercetare are m ăcar implicit obliga ția s ă-i dea un r ăspuns, sau
măcar o punere viabil ă în dezbatere, este urm ătorul: dac ă mai multe dintre persoanele implicate
în problemele educa ției v ăd doar fa ța uzat ă, acultural ă a mass-media, cronofagia, renegarea
„principiului realit ății”, gesturi manipulatorii, furnizarea de opinii u șor degradabile, cum se face,
totu și, c ă un bun simbolic de consum de ține o prezen ță inconturnabil ă în via ța de fiecare zi a
adultului și a adolescentului? Sunt, în principiu, produsele m edia „de suportat” (Vasile Morar)
sau de respins / îmbr ățișat? – aceasta este o întrebare-capcan ă. Legitim ă ar fi o alt ă interoga ție:
poate cercetarea s ă fac ă dovada existen ței unei anumite rezisten țe la condi țion ările culturii de
mas ă (care poate standardiza comportamente și gusturi)? C ăci, într-o societate fragil ă, cum este a
noastr ă, care nu a parcurs normal stadiile de dezvoltare s pecifice modernit ății tehnologice târzii,
mass-media ultrasofisticate de ast ăzi au, desigur, un impact deosebit și fiindc ă g ăsesc o societate
nepreg ătit ă s ă le utilizeze convenabil (situa ția este mai presant ă în cazul tinerilor, aderen ți
entuzia ști ai noilor media).
25 3. Contextul și metodologia cercet ării
3.1. Orientări metodologice ale cercetărilor privin d influența
mass-media
Metodologia cercet ării a ținut seama, la opera ționalizarea conceptelor și indicatorilor în
instrumentele de cercetare, de concepte și principii, teoretice și metodologice, elaborate de
principalele orient ări ale cercet ărilor privind mass–media, comunicarea și cultura media, precum
și educa ția formal ă, nonformal ă și informal ă, din perspectiva educa ției permanente.
Principala diferen ță specific ă a educa ției informele fa ță de educa ția formal ă și educa ția
nonformal ă este considerat ă aceea c ă educa ția informal ă nu este voluntar ă și este relativ
pasiv ă fa ță de educa ția formal ă și educa ția nonformal ă.
În condi țiile cre șterii rolului noilor tehnologii de informare și comunicare, al mass-media
în toate dimensiunile educa ției, evaluarea influen ței mass–media constituie o condi ție a
valorific ării poten țialului de educa ție informal ă al mass–media, împreun ă cu școala – principala
institu ție cu misiune educativ ă.
Evaluarea influen ței mass–media este greu de realizat și, poate tocmai de aceea,
opiniile sunt foarte diferite. Unii, (prea) pesimi ști, v ăd în cultura de mas ă (cultura media) o criz ă
a culturii; Brzezinski (1969) consider ă, în acest sens, c ă era „tehnotronic ă” (a telecomunica țiilor,
ordinatorului și televiziunii) transform ă lumea într-un nod de rela ții interdependente, tensionate
în care cre ște riscul de izolare și singur ătate pentru individ. Fa ță de aceast ă perspectiv ă
pesimist ă, Raportul Delors (2000) arat ă c ă este de datoria sistemului educa țional „s ă-i ajute pe
oameni s ă se îndep ărteze de aceast ă societate a mediatiz ării și a informa ției care tinde s ă devin ă
una f ără perspectiv ă, a efemerului”. Al ții, (prea) optimi ști v ăd în cultura de mas ă accesul maselor
la o cultur ă a timpului liber; Mc Luhan (1969), consider ă în acest sens, c ă re țeaua mobil ă de
comunicare – nutrit ă de imaginarul care hr ăne ște universul comunic ării și care î și g ăse ște în
„satul global” emblema comunitar–intimist ă va d ărâma zidul dintre școal ă și via ță . În acest
context, Raportul Faure (1972) viza o societate edu cativ ă, în care dispar grani țele dintre educa ția
formal ă, nonformal ă și informal ă. Dac ă problema devine aceea c ă mass–media și cultura media
– prin evaziunea subiectului din real în imaginar s au virtual – creeaz ă dependen ță , iar educa ția
are sens emancipator, atunci solu ția nu poate fi s ă ne îndep ărtam de mass–media, ci mai degrab ă
ca educa ția – în toate dimensiunile și formele ei – s ă dezvolte „rezisten ța”, spiritul critic fa ță de
produsele culturii media și mesajele mass–media.
În cercetarea influen ței comunic ării de mas ă s-au conturat câteva orient ări
principale . „ Școala de la Frankfurt” a ini țiat o „teorie social ă critic ă”, caracterizat ă prin studii
critice asupra comunic ării, interes pentru industriile culturale, privind puterea lor de influen ță și
de socializare (politic ă). „ Școala de la Birmingham” a ini țiat „studiile culturale”, care implic ă
interpretarea culturii (populare și media) din perspectiva producerii și recept ării textelor culturale
în cadrul unor contexte istorice diferite. Kellner (2001) încearc ă o continuare și o sintez ă a
26 principalelor orient ări, ce are ca sens o „ pedagogie media ”. El consider ă rigid ă distinc ția f ăcut ă
de reprezentan ții școlii de la Franhfurt între cultura înalt ă și cultura comun ă, suspectat ă de
monolitism ideologic de c ătre Habermas. Kellner repro șeaz ă „studiilor culturale” britanice c ă
ignor ă cultura înalt ă și acord ă culturii de mas ă o fals ă omogenitate. El arat ă c ă – dincolo de
eclectismul metodologic (îmbr ățișând o varietate de teorii) și în pofida unor concepte „instabile”
(care nu beneficiaz ă de „con ținuturi și terminologii unificate”) – Școala de la Birmingham are o
bogat ă „recolt ă” de rezultate ale unor investiga ții privind formele de produc ție cultural ă, are
meritul de a fi recunoscut importan ța culturii media și implicarea ei în procesul de domina ție
social ă, precum și de a fi identificat formele de „dominare” și de „rezisten ță ”. Caracterul
contextual și critic al acestor studii pune în discu ție problema puterii, a politicilor culturale și a
nevoii de schimbare social ă, solicit ă articularea unei teorii sociale critice pentru a c erceta modul
în care media și cultura – ca și educa ția – pot fi transformate în for țe ale schimb ării sociale.
Kellner sesizeaz ă c ă feti șizarea gustului public este un efect al luptei pent ru control asupra
societ ății prin mass–media. Cultura media, inclusiv prin di vertisment, ofer ă produse de serie cu
caracter comercial, accesibile unui public larg, an ihileaz ă energiile sociale ale revoltei.
Cultura media, stimulând „fabricarea de identit ăți” – în condi țiile în care omul obi șnuit
pendulând între globalizare și atomizare, suport ă un „transfer de anxietate” – cere o eficient ă
pedagogie media, în țeleas ă ca o nou ă politic ă a culturii media care: men ține distinc ția între
cultura popular ă și cultura elitist ă, dar desfiin țeaz ă distinc ția dintre cultur ă și comunicare:
cultura nu poate fi decât comunica țional ă. Kellner semnaleaz ă c ă interesul excesiv pentru text și
receptor ignor ă medierile vizând practicile, rela țiile și institu țiile sociale, culturale.
Competen ța mediatic ă nu se poate reduce la cunoa șterea aspectelor privind „tehnologizarea”
comunic ării (emi ță tor – canal – receptor) sau a aspectelor privind se mnul, semnifica ția, sensul,
codarea, decodarea mesajului. Decodarea și producerea sensurilor presupune în țelegerea
aspectelor sociale, economice, politice, culturale, formarea unui ideal și a unui etos al
emancip ării, pentru „rezisten ță ” fa ță de „domina ția” mass–media.
Exist ă o discrepan ță între impresia de ansamblu privind influen ța puternic ă a mass–media
și analizele efectelor mass–media realizate de cerce t ările sociologice, din motivele urm ătoare
(Pop, D, 2001) : majoritatea studiilor a avut o abo rdare restrâns ă asupra efectelor (vizând doar
efectele „directe” – comerciale, electorale); studi ile pornesc de la premiza c ă oamenii nu sunt
înclina ți s ă înve țe din mass–media și ajung la concluzia unor „ efecte minimale” ale ma ss-media;
apar dificult ăți de m ăsurare a efectelor mass–media, deoarece impactul st imulilor indu și de
mass–media face parte integrant ă dintr-o combina ție de stimuli sociali, iar cercet ătorii nu pot
cunoa ște nici fondul preexistent de cuno știn țe și atitudini al receptorului.
„Teoriile form ării” relev ă c ă doar aparent mesajele mediatice î și pierd relevan ța, de și ele
(Pop, D,) : nu se muleaz ă pe necesit ățile indivizilor lua ți în parte (a șa cum sunt mesajele
părin ților, prietenilor și, poate ale profesorilor); nu permit o reac ție imediat ă care s ă îng ăduie
emi ță torului s ă-și ajusteze mesajul potrivit preferin țelor receptorului; nu exist ă o tendin ță de a
recepta și nici de a r ăspunde masajelor mediatice. Totu și, copiii și tinerii imit ă persoane,
personaje, situa ții prezentate la TV, în mass–media, transformându-l e în experien ța lor personal ă.
„Teoria consisten ței cognitive” postuleaz ă c ă oamenilor nu le plac informa țiile care sunt
incompatibile cu opiniile lor preferate. Oamenii su nt / pot fi selectivi în utilizarea mass–media;
27 de fapt, ei caut ă informa ții, mesaje care s ă le înt ăreasc ă opiniile, convingerile existente. Apare,
astfel, clar rolul familiei – care realizeaz ă socializarea primar ă, precum și rolul școlii – care
realizeaz ă socializarea secundar ă, la vârsta (pre) adolescen ței, când se structureaz ă
atitudinile – înaintea socializ ării continue realizate de mass–media.
Studiile despre audien ță au fost controversate și deoarece opiniile despre rolul și func țiile
mass–media într-o societate democratic ă sunt împ ărțite; totu și, unele func ții sunt quasiunanim
recunoscute (Cucu, G, 2000): func ția de supraveghere a mediului social, prin analiza critic ă a
problemelor sociale, având ca efect asigurarea sigu ran ței cet ățenilor (mass–media este „câinele
de paz ă”); func ția de informare, prin difuzare de informa ții, având ca efect ridicarea nivelului de
cunoa ștere individual și social; func ția de exprimare / interpretare, prin semnalarea pub lic ă a
problemelor și comentarea lor, având ca efect sensibilizarea, cr istalizarea opiniilor și
solidarizarea ; func ția de divertisment, prin prezentarea fic ționalului, senza ționalului, având ca
efect o „evadare” relaxare a subiectului; func ția de socializare, prin transmiterea de norme și
valori, având ca efect integrarea social ă (modelare sau manipulare). În general, o func ție
educativ ă nu este recunoscut ă mass – mediei. Trebuie f ăcut ă distinc ția între func țiile proclamate
ca misiuni și func țiile efective.
Sursele de putere (de influen ță ) a mass–media se g ăsesc în informa țiile de ținute și difuzate,
necesare siguran ței oamenilor, precum și în nevoia subiectului de destindere, relaxare. In fluen ța
mass–media este mai mare când: prestigiul sursei es te mai mare; monopolul sursei (unice) este
mai puternic; mesajele emi ță torului sunt în acord cu opiniile receptorului. Inf luen ța mass–media
depinde îns ă și de nivelul cultural al societ ății, al publicului, de preg ătirea pentru cunoa șterea
func țion ării mass–media, precum și de motiva țiile, interesele, valorile beneficiarului.
Studiile despre audien ță nu au recunoscut în mod real diferen țele situ ării telespectatorului
în timpul și spa țiul vie ții cotidiene, pe care nu au reu șit s ă le includ ă în metodologiile lor
(Silverstone, R, 1999). Ele ar trebui s ă țin ă seama de fundamentele sociologice și psihologice
privind securitatea subiectului (în sensul definit de Giddens – ca încredere pe ca re oamenii o au
în continuitatea propriei lor identit ăți și în caracterul constant al mediilor care îi înconj oar ă) și
privind „paradoxul cotidianului” (identificat de Winnicott în contextul semnifica ției simbolice
a obiectului tranzitoriu – ce apare în încercarea d e a r ăspunde la întrebarea: ai f ăcut acest lucru
sau l-ai g ăsit? R ăspunsul culturii media apare: și creat și g ăsit; nici creat, nici g ăsit). Analiza
influen ței media în via ța cotidian ă trebuie s ă țin ă seama de aceste precondi ții și posibilit ăți, ale
securit ății afective și creativit ății, ale dinamicii acestora în dimensiunile spa țio-temporale ale
vie ții cotidiene – ca expresie a capacit ății noastre de a rezista anxiet ății, ca o realizare continu ă,
mai mult sau mai pu țin ra țional ă, mai mult sau mai pu țin fragil ă, în fa ța necunoscutului și
neprev ăzutului. În contexte social – economice și politice diferite, aceste precondi ții și
posibilit ăți ale subiectului dau grade de autonomie diferite p entru a construi rela ții cu mesajele
mass–media Silverstone).
Pentru unii, continuitatea serialelor, a televiziun ii în sine, a mesajelor culturii media ofer ă
un fel de securitate, de încredere în continuitatea identit ății personale și în caracterul constant al
mediilor înconjur ătoare. Pe de alt ă parte, logica profitului comercial a mass–media im pune
standardizarea, produc ția de serie fiind mai ieftin ă decât produc ția cultural ă autentic ă.
28 În general, în cercet ările privind comunicarea de mas ă au prevalat dou ă tipuri de
analiz ă: analiza con ținutului (comunic ărilor, mesajelor) și analiza efectelor (schimb ările
produse în cuno știn țe, atitudini, comportamente în urma contactului cu media). Unele cercet ări
au vizat telespectatorul, consumatorul de media și s-au concentrat pe dou ă direc ții: analiza
influen țelor, satisfac țiilor resim țite de acesta, raportate la modul în care sunt disp use momentele
cheie ale procesului de mediere; analiza modului de receptare, a activit ății / pasivit ății
receptorului, în func ție de modul în care sunt dispuse momentele cheie al e recept ării.
De și exist ă anchete, studii asupra modurilor de utilizare ale tehnologiilor de informare și
comunicare, precum și date statistice, totu și, nimic nu ne permite s ă evalu ăm riguros recept ările
concrete ale uneia sau alteia dintre propunerile te hnologico – culturale (Pedler, E, 2001).
Oricum, buna tradi ție sociologic ă solicit ă integrarea teoriei și informa ției empirice în cadrul unei
lucr ări (Silverstone, R, 1999).
3.2. Studii și sondaje în România privind influența mass-media
În România, de câ țiva ani, se realizeaz ă monitoriz ări, sondaje și studii privind
influen ța mass–media, în special la TV, asupra publicului, inclusiv asup ra copiilor și tinerilor.
Consiliul Na țional al Audiovizualului, în urma monitoriz ărilor, a adresat câteva soma ții
publice posturilor TV pentru înc ălcarea reglement ărilor privind protec ția copiilor în cadrul
serviciilor de programe, deoarece au difuzat la ora 20 filme cu încadrare gre șit ă „interzis
minorilor sub 12 ani”, de și ele sunt în categoria filmelor „ interzise minori lor sub 16 ani” și pot fi
difuzate numai dup ă ora 22. C. N. A, a solicitat public s ă participe la elaborarea legilor privind
protec ția copilului.
Monitorizarea articolelor din pres ă care trateaz ă teme relevante domeniului educa ției
(realizat ă de Centrul Educa ția 2000+ în perioada ianuarie – iunie 2004) și monitorizarea
apari țiilor TV care trateaz ă teme relevante domeniului educa ției (realizat ă de Agen ția de
Monitorizare a Presei în perioada mai – iunie 2004) conduc spre constat ările și concluziile
urm ătoare: interesul pentru teme relevante domeniului e duca ției este minim (în TV) și relativ
suficient (în pres ă); interesul se îndreapt ă mai ales spre „ senza ționalul” din domeniul educa ției
(atât în TV cât și în pres ă); imaginea elevului și imaginea profesorului sunt preponderent
negative (atât în pres ă, cât și mai ales la TV, profesorul apare violent, corupt, protestatar).
Opiniile elevilor despre profesori, transmise prin INTERNET, monitorizate în pres ă
(Ziarul „Adev ărul” colec ția anului 2004) sunt adeseori critice, sarcastice c hiar, iar uneori
exprim ă nevoia elevilor de siguran ță afectiv ă, identitate și, desigur, autonomie.
În România, relativ recent, s-au realizat sondaje și studii privind utilizarea și influen ța
mass–media, cu metodologii riguroase și rezultate recunoscute. Studiul „Utilizare, atitudini și
aștept ări ale consumatorilor români de mass–media” realizat de Institutul de Marketing și
Sondaje – IMAS, în prim ăvara anului 2004, la cererea CNA, (prezentat în vol . Studii și Cercet ări
Audiovizuale, Nr. 1, Editor Consiliul Na țional al Audiovizualului, octombrie 2004) ofer ă date și
informa ții asupra rela țiilor complexe dintre media audiovizuale și consumatorii de toate
29 categoriile. Dintre concluziile acestui studiu men țion ăm: TV. continu ă s ă fie principalul mijloc
de divertisment pentru cea mai mare parte a popula ției; vizionarea TV se men ține în anumite
tipare tradi ționale, ca un fenomen casnic și familial; preferin țele de vizionare apar, în ordine –
știri, filme artistice, seriale, emisiuni de diverti sment („Surprize, Surprize”, „Divertis Park”,
„Vacan ța Mare”, „Teo”). Ca efecte, vizionarea TV a ajutat telespectatorii s ă în țeleag ă mai bine,
în ordine: problemele corup ției și criminalit ății; situa ția copiilor abandona ți, abuza ți; situa ția
politic ă și situa ția economic ă din România ; problemele interna ționale; mai pu țin, problemele
educa ției și ale culturii. În func ție de motiva țiile vizion ării TV, s-au conturat, în ordine,
categoriile: persoane dependente de TV (pentru care TV este „un mod de via ță ”); persoane
pentru care TV este „ un formator de opinie”; perso ane pentru care TV este „un mod pasiv de a-
și umple timpul”; persoane pentru care TV este o sur s ă de informare.
Studiul „Expunerea copiilor la programele Radio și TV ” realizat de Gallup România și
Metrou Media Transilvania, în aprilie 2004, la cere rea CNA (prezentat în vol. Studii și Cercet ări
Audiovizuale, Nr. 2, editor Consiliul Na țional al Audiovizualului, octombrie 2004), ofer ă date
reprezentative pentru familiile cu copii (6- 14 ani ), privind: accesul la mass-media;
comportamente de petrece a timpului liber (tipuri d e activit ăți, frecven ța lor, preferin țele);
semnifica țiile asociate TV; motiva ții și satisfac ții ale vizion ării TV; contextul social al vizion ării;
expunerea la con ținuturi cu poten țial negativ; selec ția programelor și emisiunilor; modific ările
induse de consumul Radio și TV. Dintre rezultatele acestui studiu re ținem: copiii se uit ă la TV,
în medie, peste 150 minute zilnic, iar în weekend p este 200 minute zilnic; cre șterea consumului
de TV în timpul liber este asociat ă cu frecven ța sc ăzut ă a lecturii; TV desensibilizeaz ă copiii cu
privire la comportamentele violente, îi determin ă s ă cread ă c ă violen ța este ceva firesc (20%
dintre ei) și s ă ac ționeze imitativ (18% dintre ei). Majoritatea p ărin ților consider ă c ă școala
rămâne o institu ție important ă de socializare, dar 20% dintre ei cred c ă TV are efecte
socializatoare mai puternice decât școala.
Studiul „Evaluarea reprezent ării violen ței în programele de televiziune realizat de
Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Universit ății Bucure ști, în perioada
iulie – august 2004, la cererea CNA (prezentat în v ol Studii și Cercet ări Audiovizuale, Nr. 2,
Editor Consiliul Na țional al Audiovizualului, octombrie 2004), s-a baza t pe monitorizarea și
evaluarea con ținuturilor violente din emisiuni difuzate pe 10 can ale de televiziune. Dintre
concluzii men țion ăm: modelul cultural al identit ății editoriale a televiziunilor din România
reproduce, în linii mari, modelul televiziunilor am ericane și vest-europene; în propor ție
important ă, programele TV din România sunt produc ții de import (mai ales filme, seriale etc.)
sau produc ții autohtone în formate de import (emisiuni de dive rtisment, clipuri muzicale etc.). Se
constat ă: o tendin ță pozitiv ă, de reducere a num ărului, ponderii și duratei în programe a scenelor
de violen ță „real ă”(din Telejurnale) și violen ță „fic țional ă” (din filme) ; o alt ă tendin ță , negativ ă,
de amplificare a intensit ății / negativit ății actelor de violen ță mediatizate; la nivelul TV din
România domin ă modelul primar al televiziunii senza ționale și consumatoriste; violen ța nu apare
doar ca legitim ă (în anumite situa ții ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, care ține de firea
lucrurilor – „logica narativ ă” a ac țiunii și interac țiunilor violente se impune ca o „logic ă
natural ă” a lumii reale a oamenilor; banalizarea reprezent ării violen ței în operele de fic țiune;
30 violen ța „real ă” are o pondere important ă; în programele difuzate de TV, primul loc, este de ținut
de violen ța fizic ă, urmat ă de violen ța verbal ă.
Un sondaj al popula ției școlare din gimnaziu și liceu (prezentat de G. Cucu în „Educa ția
și mass–media” 2000) și-a pus trei probleme: sunt preg ătite mass–media s ă r ăspund ă intereselor
de cunoa ștere și de formare ale elevilor? Este preg ătit ă școala s ă îndrume elevii în selectarea
mesajelor mass–media? Dac ă este necesar ă, cum este posibil ă cooperarea școal ă – mass-media în
perspectiva educa ției permanente. Un obiectiv al sondajului a fost id entificarea zonelor de interes
ale popula ției școlare în raport cu educa ția formal ă ( școlar ă), nonformal ă (extra școlar ă) și
informal ă (prin mass-media). Instrumentul de cercetare a fos t un Chestionar pentru elevi
cuprinzând 10 întreb ări, structurat pe urm ătorii indicatori: timp liber, activit ăți în timp liber;
preferin țe de activit ăți; motiva ții pentru consum de mass-media; modul de receptare a mass-
media (tipuri de emisiuni, mod de selec ție); efectele mass-media; inten țiile/sugestiile elevilor de
petrece a timpului liber și de utilizare a mass-media. Dintre constat ări și concluzii, re ținem:
elevii acord ă o mare parte din pu ținul lor timp liber pentru TV și mass-media (2-3 ore zilnic);
preferin țe pentru TV sunt, în ordine: filme, show-uri muzica le, emisiuni de divertisment. Pentru
Radio, preferin ța este muzica, ascultat ă în combina ție cu alte activit ăți. Lectura și participarea la
activit ăți extra școlare (cercuri de elevi, vizite etc) sunt mai pu țin preferate și practicate de elevi.
O constatare important ă a studiului men ționat, pe care și cercetarea noastr ă o confirm ă: alegerea
programelor de c ătre elevi se face, de regul ă, în mod întâmpl ător f ără o orientare din
partea profesorilor (sau a p ărin ților) .
3.3. Instrumentele cercetării. Aspecte metodologice privind
proiectarea
Sondajele și studiile prezentate nu și-au propus, prin tematica lor o analiz ă a rela ției dintre
educa ția informal ă și mass-media. Cercetarea privind „Educa ția informal ă și mass-media”
realizat ă de echipa din Institutul de Știin țe ale Educa ției este, din câte se cunoa ște, prima pe
aceast ă tem ă în România, realizat ă pe un e șantion reprezentativ de elevi afla ți la vârsta
adolescen ței, având totodat ă ca obiectiv și investigarea opiniilor profesorilor și ale p ărin ților, ca
mediu educa țional, fa ță de problematica men ționat ă. Vârsta adolscen ței a fost aleas ă ca perioad ă
în care se structureaz ă atitudinile tinerilor fa ță de via ță , societate, cultur ă. O asemenea cercetare
are meritele și limitele ei. Cercetarea a fost motivat ă de necesitatea investig ării unui raport
tensionat între logica predominant comercial ă a mass-media și logica educa țională. Scopul
cercet ării este de a oferi solu ții ameliorative, prin con știentizarea institu țiilor educa ționale,
mediatice și politice, pentru a crea condi țiile unui parteneriat din perspectiva educa ției
permanente. O ipotez ă a cercet ării a fost aceea c ă între cuno știn țele și modelele normativ-
valorice furnizate de școal ă și cele interiorizate prin consumul mediatic exist ă diferen țe
semnificative ce pot fi exprimate, mai ales, prin r aportul de tip disjunctiv (conflictual) sau de
tipul paralelismului. Realizarea unei evalu ări riguroase, a unei imagini structurate privind
impactul mass-media asupra elevilor, condi ționeaz ă oferirea unor solu ții pentru
valorificarea poten țialului educa țional al mass-media, prin parteneriat cu principala
institu ție cu misiune educativ ă – școala.
31 *
* *
Opera ționalizarea conceptelor și indicatorilor în instrumentele de cercetare în
Chestionar pentru elevi (QE), Chestionar pentru pro fesori (QP), Chestionar pentru p ărin ți
(QF ) (vezi Anexe) s-a realizat ținându-se seama de principiile teoretice și metodologice
prezentate, de scopul, obiectivele și ipotezele cercet ării. Conceptele cheie și dimensiunile lor –
care apar în cercet ările privind comunicarea de mas ă, cultura media și pedagogia media,
prezentate în lucrare – s-au opera ționalizat în indicatori, respectiv întreb ări / itemi ai
instrumentelor de cercetare privind, în principal: consumul de mass-media (acces, dotare, timp
liber utilizat pentru mass-media, preferin țe, satisfac ții); motiva ții ale consumului de mass-media;
comunicarea mediatic ă și comunicarea educa țional ă (inclusiv probleme dezb ătute în mass-media
și discutate sau nu în școal ă, cu profesorii); valorile și convergen ța lor în școal ă și mass-media;
criza moral ă; efectele consumului de mass-media privind comport amentul elevilor; practici ale
educa ției școlare influen țate de mass-media; modific ări ale practicilor educa ției în rela ție cu
mass-media; necesitatea și modalit ățile preg ătirii elevilor, profesorilor și p ărin ților pentru și prin
mass-media.
Chestionarul pentru elevi, astfel structurat, a cup rins 44 întreb ări, majoritatea cu r ăspunsuri
închise. Chestionarul pentru profesori, cu o struct ur ă asem ănătoare, a cuprins 50 întreb ări –
majoritatea cu r ăspunsuri închise, dar și mai multe întreb ări cu r ăspunsuri deschise. Chestionarul
pentru p ărin ți a cuprins 24 întreb ări cu r ăspunsuri închise și deschise. Avantajul itemilor cu
răspuns închis const ă în aplicarea și prelucrarea mai u șoar ă, ceea ce este important în condi țiile
eficientiz ării utiliz ării resurselor cercet ării, apare și dezavantajul încorset ării într-un anumit tip
de mesaje sau de r ăspunsuri sugerate. Nu întotdeauna se pot ob ține informa ții suficiente prin
itemi cu r ăspuns închis, impunându-se fie o completare cu vari ante semi-deschise (în categoria
„…altele, care?”), fie utilizarea întreb ărilor deschise. De și mai greu de gestionat
(închidere/sistematizare/codificare), acest tip de itemi prezint ă ca principal avantaj libertatea
răspunsurilor, neîncorsetarea posibilit ăților sau variantelor de r ăspuns. Se adaug ă, de asemenea,
avantajul oferit de posibilitatea surprinderii unor motiva ții ale opiniilor exprimate de subiec ți.
Desigur c ă în rândul dezavantajelor se înscrie și riscul de r ăspuns eronat, datorat perceperii mai
mult sau mai pu țin eronate a întreb ării (deseori, variantele de r ăspunsuri în cazul itemilor închi și
aduc clarific ări pentru mesajul întreb ării), sau riscul cre șterii num ărului de nonr ăspunsuri.
Un alt aspect metodologic privitor la proiectarea i nstrumentelor, îl constituie utilizarea
unor itemi de leg ătur ă – itemi comuni pentru dou ă sau toate cele trei chestionare, care s ă
eviden țieze corelarea r ăspunsurilor oferite de cele trei categorii de subie c ți, sau, cu alte cuvinte,
identificarea influen țelor socio-educa ționale asupra form ării opiniei elevilor.
Administrarea și aplicarea instrumentelor de cercetare s-a f ăcut de c ătre membrii echipei
de cercetare în toate unit ățile e șantionate. Chestionarele au fost confiden țiale. Elaborarea
instrumentelor de cercetare, codificarea întreb ărilor deschise sau semideschise, ca și prelucrarea
datelor și interpretarea rezultatelor s-au realizat în echip ă. .
Cercetarea a relevat poten țialul socializant ambivalent al mass-media, inclusi v cel
educa țional. Mediul educa țional școlar poate valorifica poten țialul educa țional informal al mass-
32 media, dac ă se realizeaz ă o preg ătire a elevilor, profesorilor și p ărin ților pentru / printr-o
pedagogie media, prin competen ță în mass-media – în sensul emancipator, al „reziste n ței” fa ță de
influen ța dominatoare a mass-media. Educa ția școlar ă trebuie s ă-și redefineasc ă misiunea în
parteneriat cu mass-media, pentru a valorifica și poten țialul educa țional al acesteia – din
perspectiva unor politici ale culturii și ale educa ției permanente.
3.4. Populația investigată. Aspecte metodologice privind
eșantionarea
Evaluarea percep ției și a impactului mass-media de c ătre și asupra tinerilor s-a realizat pe
baza unor instrumente specifice – chestionare de op inie adresate elevilor, cadrelor didactice și
părin ților acestora. În cadrul cercet ării au fost investiga ți 2372 de subiec ți, dintre care 1591 elevi
în vârst ă de 15-16 ani, afla ți în clasa a X-a de liceu sau anul II de înv ăță mânt profesional, din
anul școlar 2003-2004 (ultima promo ție de elevi din înv ăță mântul profesional, din acest an școlar
acesta devenind înv ăță mânt de arte și meserii – SAM). De altfel, elevii reprezint ă popula ția țint ă
a cercet ării, cadrele didactice și p ărin ții fiind aborda ți din perspectiva poten țialei influen țe pe
care ace știa o exercit ă în formarea opiniei elevului.
În aceste condi ții, cercetarea s-a desf ăș urat simultan pe trei e șantioane de subiec ți,
principalul fiind cel al popula ției școlare. Dac ă popula ția școlar ă din înv ăță mântul postgimnazial
a reprezentat baza de selec ție în ce prive ște e șantionul elevilor, e șantionul profesorilor și cel al
părin ților au fost construite ca e șantioane derivate, cvasialeatoare, ob ținute pe baza selec ției
aleatoare a subiec ților din acelea și unit ăți școlare din care au fost selecta ți elevii. Ca element
metodologic comun construirii celor trei e șantioane este de men ționat utilizarea unei e șantion ări
bistadiale, respectiv parcurgerea a doi pa și de selec ție, în primul stadiu fiind selectate unit ățile
școlare, în cel de al doilea stadiu realizându-se se lec ția aleatoare a subiec ților pentru fiecare
eșantion.
Principalele caracteristici ale popula ției școlare școlare luate în considerare în constituirea
eșantionului de elevi au fost distribu ția efectivelor școlare din anii terminali pe medii (urban /
rural) și programe educa ționale (liceu / înv ăță mânt profesional), e șantionul ob ținut fiind
reprezentativ în ce prive ște structura distribu ției elevilor pe medii și tipuri de înv ăță mânt. În
condi țiile unei re țele școlare de mare diversitate în ce prive ște volumul efectivelor de elevi pe
școal ă dar și dorin ței de acoperire cât mai ample a diversit ății de condi ții de mediu socio-
educa țional (poten țialii factori de influen ță ), a fost aleas ă o e șantionare de tip cluster, respectiv
determinarea unor unit ăți de e șantionare de volum egal, din fiecare unitate școlar ă selectat ă, în
eșantion fiind cuprin și câte 25 de elevi (dimensiunea unui cluster). Prin împr ăș tierea mai mare a
unit ăților de e șantionare astfel ob ținute, în compara ție cu varianta reprezent ării într-un e șantion
de volum egal al elevilor din școal ă, propor țional cu num ărul acestora, procedeul men ționat
prezint ă un dublu avantaj și anume: o acoperire cât mai vast ă a plajei de posibile influen țe locale,
pe de o parte, și, pe de alt ă parte, evitarea riscului de deformare a rezultatel or prin supra sau sub
evaluarea diferitelor elemente ale cercet ării.
33 În vederea reducerii costurilor cercet ării, în condi țiile în care administrarea instrumentelor
s-a realizat de c ătre membrii echipei
de cercetare și nu prin transmiterea
chestionarelor prin po ștă sau cu
sprijinul unor operatori locali, s-a
procedat la asumarea unei abateri de
la metodologia selec ției aleatoare a
unit ăților de e șantionare. În alegerea
unit ăților școlare, în locul abord ării
ca baz ă de e șantionare a întregii
re țele școlare, s-a procedat la selec ția
aleatoare a unor jude țe din toate cele
opt zone administrative ale ță rii,
preferându-se abordarea a cca. 4
unit ăți în cadrul unui jude ț ales, decât împr ăș tierea cercet ării în toat ă țara. Apreciem c ă
desf ăș urarea cercet ării în aproximativ o treime dintre jude țe (15 din 42) nu afecteaz ă
reprezentativitatea e șantioanelor proiectate. O a doua abatere metodologi c ă impus ă de resursele
limitate este utilizarea grupurilor școlare în dubla lor func ționare, ca unit ăți de e șantionare
distincte pentru cele dou ă programe educa ționale (liceu și înv ăță mânt profesional), selectându-se
corespunz ător câte dou ă unit ăți de e șantionare (clustere) din aceea și școal ă. Conform celor
prezentate, în analiz ă se va opera cu dou ă no țiuni distincte: unitate școlar ă și unitate de
eșantionare.
În aceste condi ții, cercetarea s-a desf ăș urat în 48 unit ăți de înv ăță mânt(27 licee, 20 grupuri
școlare și o școal ă profesional ă), din 14 jude țe ale ță rii și din municipiul Bucure ști, selectate
aleator, acoperind toate zonele geo-
economice ale ță rii. . Din punct de
vedere al unit ăților de e șantionare,
num ărul acestora a fost de 64, în
condi țiile în care în 16 grupuri
școlare au constituit baza de
selec ție a elevilor pentru unit ăți
aferente ambelor programe
educa ționale. Din totalul unit ăților
eșantionate, 58 func țio-neaz ă în
mediul urban și 6 în mediul rural (5
unit ăți școlare).
3.4.1. Caracteristici ale eșantionului
Dup ă selectarea unit ăților școlare din e șantion, la nivelul acestora s-a procedat la selec ția
aleatoare a subiec ților pentru fiecare din cele trei e șantioane men ționate. Cu un volum de 1591
subiec ți alc ătuind e șantionul elevilor, selecta ți în cele 64 unit ăți, dimensiunea medie rezultat ă a
BV BT
CJ
AB
MH
DJ BC
B IF TM
CS BR TL AG
BV BT
CJ
AB
MH
DJ BC
B IF TM
CS BR TL AG
34 unui cluster a fost de 24,9 elevi, deci foarte apro piat ă de nivelul de 25, proiectat. Volumul
eșantionului cadrelor didactice – selectate la nivelu l unit ăților școlare – a fost de 414 subiec ți (cu
o medie de 8,6 profesori pe școal ă), iar al e șantionului p ărin ților de 367, cu o medie de 7,6
părin ți pe școal ă. Distribu ția popula ției investigate în cadrul celor trei e șantioane a fost
urm ătoarea:
Distribu ția e șantioanelor de elevi, profesori și p ărin ți
E șantion elevi
Liceu Înv. prof. Total Eșantion
profesori Eșantion
părin ți
Urban 1088 389 1477 387 323
Rural 73 41 114 27 44
Total 1161 430 1591 414 367
Trebuie f ăcut ă precizarea c ă factorul de mediu reprezint ă distribu ția pe tip de localitate a
re țelei școlare și nu localitatea de domiciliu a subiec ților.
Din punct de vedere statistic, eșantionul elevilor este reprezentativ pentru popula ția școlar ă
țint ă, în ce prive ște distribu ția pe medii și programe educa ționale , eroarea limit ă de
reprezentativitate fiind de ±2,45%. Aplicarea crite riului hi-pătrat pentru compararea distribu ției
eșantionului cu cea a popula ției școlare din care provine, confirm ă reprezentativitatea
eșantionului în raport cu cele dou ă criterii men ționate, prin valoarea rezultat ă a coeficientului hi-
pătrat (0,09), cu mult mai mic ă decât valoarea tabelar ă de 7,8 pentru trei grade de libertate. În ce
prive ște celelalte e șantioane, selec ția cvasialeatoare a subiec ților a condus la e șantioane
reprezentative pentru cele dou ă categorii de popula ție, volumul lor conducând la erori maxime
de reprezentativitate de cca. 5% pentru fiecare (er ori admise, de regul ă, în cercet ările sociale).
3.4.2. Caracteristici ale populației investigate
Ca urmare a investiga ției, au rezultat urm ătoarele caracteristici ale popula ției e șantionate,
cele mai importante referindu-se la principalii fac tori de influen ță privind educa ția elevului:
(a) Eșantionul elevilor
/square4 Eșantionul cuprinde 49,5% b ăie ți și 49,8% fete (0,7% constituind nonr ăspunsuri);
/square4 Pu țin peste jum ătate din e șantion sunt elevi proveni ți din familii cu educa ție de nivel mediu –
liceu sau școal ă tehnic ă, în timp ce un sfert din e șantion sunt elevi ai c ăror p ărin ți au absolvit o
institu ție universitar ă de scurt ă sau lung ă durat ă. În ce prive ște nivelul educa țional al familiei,
dac ă investiga ția a cuprins întreb ări referitoare la fiecare dintre p ărin ți, ca factor de mediu socio-
educa țional a fost considerat nivelul de instruc ție cel mai ridicat.
(b) Eșantionul profesorilor
/square4 Aproape to ți subiec ții (96,4%) sunt absolven ți ai înv ăță mântului universitar, aproape o
cincime dintre ei absolvind și studii postuniversitare. Procentul de 3,6% al cad relor didactice
care nu au absolvit o form ă de înv ăță mânt universitar se refer ă la maistrii-instructori cuprin și în
eșantion;
/square4 Eșantionul cuprinde cadre didactice din diverse arii curriculare, o treime apar ținând ariei
matematic ă și știin țe, aproape un sfert sunt profesori de limb ă sau comunicare, aproximativ câte
o cincime sunt profesori de știin țe socio-umane și tot o aceea și pondere predau în înv ăță mântul
35 tehnologic, e șantionul incluzând și un procent de 3% cadre didactice din înv ăță mântul
voca țional;
/square4 Dintre profesorii investga ți, aproape 80% sunt profesori titulari, și doar o cincime suplinitori;
/square4 Aproape trei sferturi dintre cadrele didactice inve stigate (72,2%) sunt profesori dirigin ți;
/square4 În ce prive ște formarea și perfec ționarea, aproape dou ă treimi dintre subiec ți (62,3%) sunt
cadre didactice cu experien ță , având gradele didactice I sau II, peste un sfert (28,5%) sunt
profesori definitivi și doar 9% sunt cadre didactice f ără definitivat;
/square4 În ce prive ște experien ța didactic ă, aceasta este sus ținut ă și de vechimea declarat ă în
înv ăță mânt, e șantionul prezentând o distribu ție cvasiuniform ă pe întreaga plaj ă de ani-vechime,
de la 1-2 ani la peste 30 ani preda ți în înv ăță mânt. Vârsta subiec ților este și ea uniform
reprezentat ă în e șantion;
/square4 Asem ănător ponderii feminine ridicate în rândul cadrelor d idactice din înv ăță mânt,
eșantionul are o componen ță preponderent feminin ă, cu o pondere de 70% a cadrelor
didactice femei.
(c) Eșantionul p ărin ților
O prim ă remarc ă este cea legat ă de selec ția aleatoare a p ărin ților, ne corelat ă cu unul sau
altul dintre elevi. În aceste condi ții, p ărin ții vor fi aborda ți din perspectiva publicului care are
copii în școal ă, cunosc ător al mediului educa țional, deci atât ca factor socio-familial de influe n ță ,
cât și ca partener în educarea și formarea copilului. Dintre caracteristicile e șantionului de p ărin ți
men țion ăm urm ătoarele:
/square4 În componen ța e șantionului, aproape o treime (30%) dintre subiec ți au studii universitare,
aproape jum ătate (44,7%) sunt absolven ți de liceu, 15% au urmat cursurile unei școli
profesionale și doar 10% au men ționat doar școala general ă absolvit ă;
/square4 Marea majoritate a subiec ților sunt mame ale copiilor (79,3%) și doar o cincime ta ți;
/square4 Jum ătate dintre subiec ți (51,2%) reprezint ă familii cu câte doi copii, pu țin peste un sfert
(28%) familii cu un copil, restul (21%) având câte trei sau mai mul ți copii;
/square4 Categoria de vârst ă cel mai frecvent reprezentat ă în e șantion este cea a p ărin ților de 36-
45 ani, cu 57,5%, urmat ă de cea a p ărin ților de 46-50 ani (23,7%).
3.5. Aspecte metodologice privind analiza rezultate lor
(a) Variabile de cercetare
Caracteristicile popula ției prezentate anterior, atât cele luate în conside rare la construirea
eșantionului pentru asigurarea reprezentativit ății, cât și cele rezultate din analiza popula țiilor
eșantionate, constituie principalele variabile aborda te în analiz ă, ca poten țiali factori de influen ță
socio-educa țional ă asupra form ării elevului.
Variabile de e șantionare : se refer ă la criteriile de construire a e șantionului de elevi,
pentru celelalte e șantioane acestea fiind variabile rezultante. Trebui e precizat faptul c ă în cazul
celor 15 grupuri școlare abordate ca dou ă unit ăți distincte în ce prive ște e șantionarea elevilor,
atât cadrele didactice cât și p ărin ții au fost selecta ți la nivelul unit ății școlare, grupul respectiv de
36 subiec ți (apar ținând școlii) fiind considerat ca factor pentru fiecare di n cele dou ă subcategorii de
popula ții – elevi de liceu și de înv ăță mânt profesional. Variabilele de e șantionare în cazul
elevilor au fost:
– mediul de reziden ță al unit ății școlare: urban / rural;
– programa educa țional ă: liceu / înv ăță mânt profesional.
Variabile de cercetare : sunt, de regul ă, variabilele rezultate din analiza investiga ției și
reprezint ă caracteristici specifice fiec ăruia dintre e șantioane. Acestor elemente li se adaug ă și
variabilele reprezentând factori de mediu educa țional oferit de niveluri medii ale caracteristicilo r
profesorilor dintr-o anumit ă unitate de înv ăță mânt, apreciind c ă acestea se reflect ă asupra
form ării elevilor din unitatea respectiv ă. Dacă în ce prive ște cadrele didactice apreciem c ă grupul
selectat la nivelul școlii poate fi considerat ca exponent al corpului p rofesoral din unitatea
școlar ă respectiv ă (din punct de vedere al mediului educa țional, dar și din punct de vedere al
opiniei exprimate privind observarea elevilor), în ce prive ște p ărin ții, ace știa nu pot fi raporta ți la
elevii școlii respective, ei reprezentând o opinie general ă a p ărin ților vis-à-vis de
comportamentul elevilor.
Dintre caracteristicile eșantionului de elevi , ca factori de influen ță în analiz ă au fost
considera ți:
/square4 factori de mediu familial:
– nivelul educa țional al p ărin ților
/square4 factori de mediu educa țional
– tipul localit ății unde func ționeaz ă școala;
– natura programei educa ționale (liceu / înv. profesional);
– caracteristici / opinii exprimate de persoanlulu i didactic, fie, dup ă caz, ca opinii
generale la nivel de e șantion, fie ca medie a opiniei la nivelul școlii.
/square4 caracteristici individuale
– sexul subiec ților
Dintre caracteristicile eșantionului de profesori , ca factori de influen ță în formarea
opiniilor au fost considera ți:
/square4 factori de mediu educa țional
– tipul localit ății unde func ționeaz ă școala (urban / rural);
– aria curricular ă, gruparea disciplinelor predate fiind realizat ă pe șase arii curriculare;
– experien ța în înv ăță mânt, exprimat ă de num ărul de ani-vechime.
/square4 formarea profesional ă și continu ă, eviden țiind cadrele didactice care au absolvit și
studii postuniversitare;
/square4 caracteristici individuale
– vârsta subiec ților;
– sexul subiec ților
(b) Indicatori și metode statistice de analiz ă
/square4 Indicatori utiliza ți în analiz ă:
– indicatorii utiliza ți în analiza tuturor carcateristicilor reprezint ă distribu țiile și structurile
variabilelor de cercetare;
37 – pentru variabilele ordinale, în afara distribu țiilor / structurilor men ționate, au fost
determinate și niveluri medii ale r ăspunsurilor. Nivelul acestui indicator a fost calcu lat prin
atribuirea unui punctaj variantelor de r ăspuns oferite și determinarea mediei ob ținute la criteriul
respectiv. Acest indicator vine în completarea crit eriilor de comparare a distribu țiilor, prin
valoarea sa unic ă fiind mai expresiv în compararea diferen țelor între variabile decât seriile de
valori procentuale.
/square4 Corela ții și analize comparative , utilizate pentru confirmarea / infirmarea ipoteze lor
asupra dependen ței caracteristicii de presupu șii factori de mediu :
– compara ții între distribu ții, structuri și niveluri medii, reprezentând variante ale
diferitelor variabile. Comune tuturor e șantioanelor este compararea caracteristicilor între
unit ățile din mediul urban și rural ca și a opiniilor exprimate, pe sexe, în scopul identif ic ării
posibilelor influen țe ale factorilor respectivi. În afara celor doi fac tori, comuni tuturor celor
eșantioane, s-au realizat compara ții între variantele categoriilor de variabile de ce rcetare
men ționate;
– pe baza ipotezei asupra influen ței unor factor educa ționali asupra form ării elevilor, au
fost corelate variabile ale chestionarului elevului cu variabile reprezentând opinii ale
profesorilor. Totodat ă s-a procedat la compar ări ale unor opinii ale elevilor cu opinii ale cadre lor
didactice privitoare la aspecte similare abordate, în acest scop, de cele dou ă chestionare.
3.6. Caracteristici ale populației investigate, rez ultate din
cercetare
3.6.1. Caracteristici ale mediului familial
• De și constituie o variabil ă de cercetare, reprezentativitatea e șantionului de p ărin ți din
punct de vedere al nivelului de instruc ție , este confirmat ă de c ătre r ăspunsurile oferite de elevi.
Valoarea de 13,2 ob ținut ă ca urmare a aplic ării testului de concordan ță hi-pătrat, de și dep ăș ește
ușor nivelul tabelar pentru un risc de 5% (11,07), ac easta se situeaz ă sub valoarea tabelar ă pentru
riscul de 1% (15,09), permi țându-ne s ă apreciem cele dou ă e șantioane ca fiind concordante.
Structura e șantionului de p ărin ți în func ție de nivelul educa țional absolvit se apropie foarte mult
de structura rezultat ă din r ăspunsurile elevilor, în ce prive ște nivelul educa țional al familiei.
Deoarece în e șantionul p ărin ților a fost cuprins numai unul dintre p ărin ți, în timp ce în cazul
elevilor nivelul de instruc ție este determinat de nivelul maxim exprimat, atrib uim completarea
chestionarului p ărintelui cu nivel de instruc ție superior. Diferen ța rezultat ă se poate datora
nemen țion ării în chestionarul p ărin ților a înv ăță mântului postliceal, posibil atribuit de c ătre
subiec ți nivelului universitar și nu celui liceal – men ționat explicit în chestionarul elevului.
38 Nivelul educa țional al familiei
(cf. r ăspunsurilor elevilor)
16,3%
52,2% 19,9% 1,7% 5,2% 4,7%
Șc.general ă
Șc.profesonal ăi
Liceu/postlic.
St.universitare
St.postuniv.
NR Nivelul educa țional al familiei
(cf. r ăspunsurilor p ărin ților)
44,7% 2,2%
25,6% 15,0% 8,2% 4,4%
Șc.general ă
Șc.profesonal ăi
Liceu/postlic.
St.universitare
St.postuniv.
NR
• Reprezentarea cea mai mare în e șantion este cea a familiilor cu doi copii (peste ju m ătate
dintre familii)
Structura e șantionului, in functie de numarul
de copii din familie
peste trei
copii; 7,6%
trei copii;
13,4%
doi copii;
51,2% un copil;
27,8%
/square4 Accesul elevului la mijloace de informare, în famil ie :
– accesul la carte : sub rezerva dificult ății de estimare a num ărului de volume din bibliotec ă,
dar și de aproximare a num ărului mediu pentru fiecare interval din gruparea pr opus ă, a rezultat o
medie de 360 de volume cu care este înzestrat ă biblioteca unei familii la nivelul e șantionului.
Trebuie totu și precizat c ă aproape jum ătate dintre familii (43%) nu dep ăș esc num ărul de 100 de
volume în bibliotec ă. Media de 100 de volume se reg ăse ște în cazul familiilor cu preg ătire sub
medie, la polul opus situându-se familiile cu preg ătire universitar ă a c ăror biblioteci num ără în
medie aproape 650 de volume;
– accesul la presa scris ă: estimarea de c ătre elevi a frecven ței cu care se cump ără un ziar sau o
revist ă în familie, s-a apropiat mult de r ăspunsurile oferite de p ărin ți, în acest sens, rezultând o
frecven ță modal ă asociat ă achizi țion ării s ăpt ămânale a presei, men ționat ă în medie de c ătre 40%
de subiec ți din fiecare din cele dou ă e șantioane. Totodat ă, din investigarea ambeleor e șantioane a
rezultat c ă în aproximativ o cincime dintre familii fie nu se cump ără nici un ziar, fie acesta se
cump ără foarte rar.
39 Frecven ța cump ărării unui ziar în familie, rezultat ă din r ăspunsurile:
0% 10% 20% 30% 40% 50%
zilnic s ăpt ămânal lunar rareori niciodata elevilor părin ților
– accesul la mijloacele audiovizuale : radio și televiziunea s-au dovedit accesibile tuturor
familiilor. Televizorul apare pentru cele mai multe familii ca principal mijloc de a petrece timpul
liber, chiar dac ă mai pu țin de jum ătate dintre subiec ți (43,3%) au încredere în mesajul televizat,
iar o treime reclam ă o realitate deformat ă. Conform afirma ției p ărin ților, în peste o treime dintre
familii, copilul beneficiaz ă de televizor în camera proprie, peste jum ătate dintre familii fiind în
posesia a dou ă sau mai multe aparate;
– accesul la Internet : din investigarea elevilor a reie șit c ă jum ătate dintre ace știa (50,2%) au
acas ă computer, o cincime fiind conectate la Internet. R ăspunsurile p ărin ților indic ă ponderi
superioare, respectiv cu zece procente mai mult în ce prive ște înzestrarea familiilor cu
calculatoare (60%) și un procent de 26% a computerilor conectate la Int ernet
• Atitudinea p ărin ților privind responsabilitatea form ării / educ ării discern ământului
copilului pentru consumul de mass-media. : cea mai mare parte a subiec ților (47,4%) î și asum ă
responsabilit ățile în educarea copilului pentru consumul de mass-m edia, p ărin ți c ărora li se
al ătur ă și cei care î și împart responsabilit ățile cu factorii educa ționali din școal ă (28,3%). Doar
12,5% deleag ă școlii toate atribu țiile, restul de 10% implicând cu deosebire al ți factori.
Responsabilit ăți în formarea
discernamantului copilului
pentru
consumul de mass-media 28,3%
47,4% 12,5% 9,8% 1,9%
școala – familia
familia
școala
al ții
NonR
3.6.2. Caracteristici ale mediului educațional
/square4 Aproape to ți subiec ții cuprin și în e șantion (96,4%) sunt absolven ți ai înv ăță mântului
universitar, dintre care, aproape o cincime au abso lvit și studii postuniversitare. În ce prive ște
formarea continu ă, 47% sunt profesori gradul I și 15% profesori gradul II;
40 /square4 Prin disciplinele predate de cadrele didactice part icipante, în e șantion sunt reprezentate toate
ariile curriculare ;
/square4 Din punctul de vedere al experien ței didactice , în e șantion sunt reprezentate cadre didactice
apar ținând unei diversit ăți categorii de vechime, ca și o reprezentare echilibrat ă a tuturor
categoriilor de vârst ă, criterii importante pentru formarea opiniei elevi lor pentru mass-media.
Structura e șantionului în func ție
de vechimea în înv ăță mânt
5,8%
16,7%
19,6%
10,4% 10,4% 10,4% 13,0% 13,8%
1-2 ani
3-5 ani
6-10 ani
11-15 ani
16-20 ani
21-25 ani
26-30 ani
peste 30 ani Structura e șantionului în func ție
de virsta subiectilor
22,0%
22,9%
24,6% 26,8% 3,1% 0,5%
sub 25 ani
26-30 a
31-40 ani
41-50 ani
peste 50 ani
NR
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% vocationl instr_prct ed_teh soc-um lb_com mat-stiinte Structura cadrelor didactice, pe arii curriculare, în func ție de gradul didactic ob ținut
gradul I
gradul II
definitiv
fara defin.
41
4. Rezultatele cercetării
Structurarea prezent ării urm ăre ște, din punct de vedere formal, analiza informa țiilor
ob ținute pe baza investig ării pe baz ă de chestionar a celor trei categorii de actori, im plica ți din
perspectiv ă educa țional ă în formarea atitudinilor și a abilit ăților de evaluare a mesajului mass-
media: elevi, profesori și p ărin ți. Trebuie men ționat faptul c ă, chiar dac ă prezentarea vizeaz ă
prezentarea distinct ă a fiec ărei categorii de actori în parte, elementele de leg ătur ă, compara țiile și
corela țiile au fost incluse, dup ă caz, în analiza fiec ăreia dintre categorii, în scopul identific ării
influen țelor factorilor familiali și educa ționali.
4.1. Rezultate privind elevii
Chestionarul a fost adresat elevilor adolescen ți din clasa a X-a de liceu sau din anul al II-
lea de la școlile profesionale. Am considerat c ă ace ști elevi sunt la o vârst ă la care au acumulat
deja o experien ță în raport cu mass-media, la care se pot raporta cu discern ământ și interes.
Nevoia de socializare, care dep ăș ește cercul relațiilor de familie, școala și vecin ătatea, are în
oferta de mass-media un orizont posibil, șanse, dar și capcane, bariere, pe care elevii pot s ă le
sesizeze. Fiind în clasa a X-a, în anul II, elevii nu suport ă presiunea adapt ării sau absolvirii unui
ciclu de înv ăță mânt, astfel încât se afl ă într-o situa ție în care pot s ă priveasc ă mai relaxat mediul
în care tr ăiesc și modul în care î și gestioneaz ă timpul. Aflându-se la vârsta la care tinerii î și
definesc identitatea personal ă, comunicarea opiniilor proprii reprezint ă o experien ță care le este
favorabil ă și astfel pot s ă perceap ă chestionarea în mod agreabil, f ără suspiciuni și reticen țe. S-a
putut constata de c ătre cercet ătorii care au aplicat chestionarele c ă tinerii au r ăspuns cu sârguin ță ,
seriozitate și cu interes, rare fiind cazurile de terebilism în atitudine și exprimare.
Chestionarul a fost confiden țial, a con ținut 44 de întreb ări, închise, deschise și
semideschise, multe dintre ele complexe, cu mai mul ți itemi și cu cel pu țin trei variante de
răspuns. Codificarea pentru mai multe întreb ări a fost necesar ă, s-a realizat în echip ă ca și
conceperea chestionarului și interpretarea rezultatelor. Datele ob ținute și prelucrate statistic
reprezint ă o surs ă bogat ă de informa ții cu privire la consumul de mass-media, la preferi n țele,
opiniile și propunerile acestor tineri. E șantionul reprezentativ de elevi la care s-a aplicat
chestionarul ne d ă posibilitatea s ă interpret ăm rezultatele ca fiind semnificative pentru aceast ă
categorie de popula ție și pentru intensitatea și calitatea influen ței mass-media.
Pentru prezentarea rezultatelor am considerat c ă sunt importante câteva domenii de interes
(4.1.1. – 4.1.6) care au fost instrumentate cu într eb ările din chestionar și care au primit
răspunsuri ce pot fi asamblate, astfel încât s ă contureze nu numai realit ăți, probleme legate de
influen țele educative ale mass-media, ci și perspective și solu ții posibile.
42 4.1.1. Consumul de mass-media
Investigarea consumului de mass-media a reprezentat în cadrul cercet ării noastre o condi ție
a decup ării parametrilor obiectivi (accesul la mediile de c omunicare și timpul cheltuit pentru
utilizare), dar și a unora subiectivi (moduri de utilizare, preferin țe) care pot s ă contureze aria și
impactul contactului tinerilor cu mass-media.
Consumul de mass-media a reprezentat scopul princip al pentru alte cercet ări care s-au
desf ăș urat în țar ă. Una dintre ele s-a realizat la cererea CNA de c ătre Gallup România și Metro
Media Transilvania. Au fost investigate familii cu copii de 6-14 ani cu privire la „ Expunerea
copiilor la programe radio și TV” . De și popula ția investigat ă, scopul, metodologia sunt diferite,
unele rezultate sunt comparabile și compatibile cu cele pe care le-am ob ținut,, de exemplu,, în
ceea ce prive ște prioritatea consumului și a impactului televiziunii asupra copiilor și a familiilor.
4.1.1.1. Accesul la mass-media
Accesul elevilor la media în interiorul grupului fa milial vizeaz ă m ăsura în care familiile
posed ă aparatur ă de comunicare mediatic ă, precum și frecven ța cu care acestea cump ără un ziar
– al ături de televiziune, presa scris ă constituind cea mai r ăspândit ă modalitate de informare.
Răspunsurile primite la itemul:
În casa ta exist ă: bunuri în cas ă (men ționate în tabelul r ăspunsurilor)? (QE-8)
eviden țiaz ă accesul larg la mediile de comunicare electronice, a șadar la informa țiile difuzate prin
aceste medii, dar și posibilitatea crescut ă de influen țare a popula ției beneficiare, în sens pozitiv
sau negativ, în func ție de con ținutul mesajelor vehiculate.
Bunuri în cas ă:
Aparat de radio 1423 89,4%
Casetofon 1455 91,5%
Computer, total, din care: 803 50,5%
– neconectat la Internet 487 30,6%
– conectat la Internet 316 19,9%
Televizor, total, din care: 1548 97,3%
– conectat la re țeaua de transmisie prin cablu 1281 80,5%
– neconectat la re țeaua de transmisie prin cablu 267 16,8%
Telefon, total, din care: 1418 89,1%
– post telefonic fix 1121 70,5%
– telefon mobil 1188 74,7%
total Pondere elevi cu calculator acas ă
urban 1477 52,5% mediu
rural 114 23,7%
șc. gen/prf 342 23,7%
liceu 830 46,4% ed . parin ți
superior 392 84,9%
• În principiu, influen ța este mai mare în urban, unde aceste medii de comu nicare sunt
mai numeroase, dar aici ea este contrabalansat ă, limitat ă, corectat ă de diversitatea surselor de
informare, astfel c ă o aceea și informa ție este resemnificat ă și valorizat ă diferit de variatele
43 canale mediatice; în mediul rural sursele de inform are sunt mai pu ține, având tocmai de aceea o
probabilitate mai mare de impact asupra receptorulu i, dispus mai curând s ă le acorde încrederea
sa, în lipsa unor ocazii suficiente care s ă fac ă posibile confruntarea și relativizarea informa țiilor
prin compararea mai multor tipuri de mesaje concure nte.
• Aproximativ 17%, adic ă aproape o cincime din popula ția investigat ă, nu are acces
decât la programele televiziunii publice, acest seg ment fiind astfel mai predispus la preluarea
necritic ă a informa țiilor și la eventualele forme de manipulare.
• Num ărul mare de elevi care de țin acas ă computere (50,5% din totalul popula ției
investigate, din care peste jum ătate – 52,5% – sunt elevi care înva ță în mediul urban și aproape
un sfert – 23,7% – elevi din școlile rurale) demonstreaz ă accesul larg la tehnologia informatic ă
de vârf. Din r ăspunsurile oferite la itemul 14 (activit ăți în timpul liber) rezult ă c ă 42% dintre
elevi utilizeaz ă computerul pentru navigarea pe Internet sau jocuri electronice. Prin coroborarea
celor dou ă informa ții, rezult ă c ă, dintre elevii care nu dispun de un computer la do miciliu, peste
jum ătate (58%) îl utilizeaz ă totu și în scopurile amintite.
• De ținerea de calculatoare variaz ă în func ție de nivelul de preg ătire/educa ție a p ărin ților,
cele mai multe aflându-se în posesia familiilor în care p ărin ții au o preg ătire superioar ă (84,9%),
ceea ce înseamn ă c ă acestea ofer ă copiilor un mediu informa țional mai bogat, comparativ cu
celelalte categorii.
• Accesul important la tehnologia informatic ă de vârf configureaz ă noi caracteristici ale
procesului de comunicare, între care cea mai import ant ă este interactivitatea, de natur ă s ă
stimuleze activismul, procesarea rapid ă a informa ției, adecvarea reac ției la stimuli imprevizibili
sau cu grad mic de previzibilitate. Utilizarea comp uterului presupune, în acela și timp, dobândirea
unor competen țe specifice de operare, tehnice, dar și a unor competen țe cognitive – c ăutarea și
selec ția informa ției – și rezolutive.
Revine școlii rolul de a dezvolta aceste competen țe, în func ție de obiective specifice, de a
le integra în programele sale instructiv-educative, astfel încât ele s ă fie utilizate în procesul de
înv ățare activ ă și s ă nu r ămân ă exclusiv aservite divertismentului.
În ce prive ște frecven ța comportamentului de cump ărare a unui ziar se constat ă c ă un
sfert din familiile elevilor investiga ți (24,5%) manifest ă un interes activ pentru informarea
zilnic ă prin intermediul presei scrise; 37,6% au un intere s mediu, exprimat prin cump ărarea unui
ziar cu o frecven ță s ăpt ămânal ă; de asemenea,un sfert din familii (24,2%) au un in teres sc ăzut
sau sunt cu totul dezinteresate de presa scris ă (cump ără un ziar mai rar decât lunar sau nu
cump ără niciodat ă ziare).
Dorin ța de informare prin intermediul presei scrise – exp rimat ă prin comportamentul de
cump ărare a unui ziar – variaz ă direct propor țional cu gradul de preg ătire a p ărin ților, ceea ce
înt ăre ște concluzia deja formulat ă la itemul 8 – privind accesul la mediile electroni ce, – c ă
familiile în care p ărin ții au un nivel de școlarizare mai înalt dispun în mai mare m ăsur ă și
apeleaz ă mai frecvent la mijloace de informare variate – cu toate avantajele ce decurg de aici: o
mai bun ă informare, posibilitatea corec țiilor aplicate mesajelor recep ționate și deci posibilitatea
unei sporite aprecieri critice – avantaje care-i fa vorizeaz ă pe tinerii ce apar țin acestor medii
familiale.
44 În familia ta se cump ără un ziar :(QE-9)
Săpt ămânal 598 37,6%
Zilnic 389 24,5%
Mai rar decât lunar (rareori) 302 19,0%
Lunar 146 9,2%
Niciodat ă 83 5,2%
Nu știu 67 4,2%
NonR 6 0,4%
În vederea analizei comparative a structurilor, s- a procedat la introducerea indicatorului
“nivel mediu”, ob ținut ca medie ponderat ă a unor nivele medii pe interval și frecven ța de r ăspuns
corespunz ătoare. Punctejele atribuite ca niveluri medii pe in terval au fost apreciate în raport cu
perioada vizat ă (pentru “mai rar decât lunar” a fost acordat 1p -a proximând 6 ziare anual, pentru
varianta “lunar” au fost acordate 2p -12 ziare anua l ș. a. m. d. ), sunt cele prezentate în tabelul
urm ător.
Zilnic S ăpt ămânal Lunar Rareori Niciodat ă
60p 10p 2p 1p 0p
total Zilnic Săptam. Lunar Rareori Niciodat ă Medie
urban 1477 25,1% 38,3% 8,9% 18,3% 4,7% 20,18 Mediu
rural 114 16,7% 28,1% 13,2% 28,1% 11,4% 13,71
sc. gen/prf 342 15,5% 32,7% 9,9% 28,9% 8,8% 13,62
liceu 830 22,2% 39,3% 8,4% 19,3% 5,4% 18,60 ed.
părin ți
superior 392 38,3% 38,8% 9,2% 9,7% 1,8% 27,75
Total 1591 24,5% 37,6% 9,2% 19,0% 5,2% 19,71
Frecven ța cump ărării
unui ziar, în familie
24,5% 0,4%
9,2% 4,2%
37,6% 5,2%
19,0% Niciodat ă
Lunar
Rareori
Zilnic
Săpt ămânal
Nu știu
NonR
45 Frecven ța medie a cump ărării unui ziar, în func ție de mediu și de nivelul
educa țional al familiei
051 0 1 5 2 0 2 5 3 0
rural urban sc.gen/prf liceu superior medie gen.
4.1.1.2. Timpul liber
Timpul liber reprezint ă o resurs ă important ă și o condi ție pentru consumul de mass-media.
Volumul de timp liber, modul de organizare și de utilizare a acestuia ne dau parametrii
coordonatei temporale în care se înscrie educa ția informal ă și mass-media.
Volumul și organizarea timpului liber au fost investigate pe baza itemilor :
Cât timp liber î ți r ămâne zilnic, dup ă orele de curs și dup ă preg ătirea temelor
școlare ?(QE-13)
Îți organizezi timpul destinat preg ătirii temelor școlare astfel încât s ă-ți r ămân ă mai
multe ore libere pentru activit ățile preferate ? (QE-15)
Structura r ăspunsurilor la cele dou ă aspecte este urm ătoarea:
Organizarea timpului liber
Timp
liber Deseori Uneori Niciodat ă NonR Total
Sub 2 ore 11,8% 22,9% 71,3% 4,8% 1,1% 100,0%
2-3 ore 33,8% 33,1% 61,3% 3,7% 1,9% 100,0%
4-5 ore 33,1% 42,9% 53,3% 2,8% 0,9% 100,0%
Peste 5 ore 16,3% 39,0% 38,6% 19,7% 2,7% 100,0%
Deloc 3,0%
NonR 2,0%
Total 100,0% 35,6% 56,1% 6,5% 1,8% 100,0%
De regul ă, se face o distinc ție net ă între timpul dedicat obliga țiilor profesionale, familiale
și sociale și timpul când individul se relaxeaz ă, se distreaz ă, î și dezvolt ă din proprie ini țiativ ă
capacitatea de cunoa ștere, particip ă la via ța social ă etc. În cazul adolescen ților, timpul – liber,
ocupat sau de „liber ă ocupa ție” – este mult mai fracturat, iar dimensiunile sal e mult mai
imbricate decât în cazul adultului (poate fi,, de e xemplu,, un timp liber la școal ă și unul foarte
ocupat în restul zilei etc.). Din considerente de c ercetare am apelat la împ ărțirea clasic ă a
46 timpului, dar semnifica ția „timpului liber” va reie și din raportarea r ăspunsurilor la cele de la alte
întreb ări din chestionar, circumscrise timpului liber și contactului cu mass-media.
Timpul liber consumat dincolo de cel alocat „profes iei de elev” pare s ă fie unul generos
pentru marea majoritate a celor chestiona ți. Circa 50% dintre subiec ți dispun de un timp liber
zilnic situat între 4 și peste 5 ore, iar o medie rezonabil ă de 2-3 ore este la îndemâna a o treime
dintre subiec ți. Numai 3% dintre subiec ți declar ă c ă obliga țiile școlare le r ăpesc orice posibilitate
de a beneficia de un sector oricât de limitat de ti mp liber zilnic; timpul lor este în întregime
ocupat.
Faptul c ă aproape to ți cei chestiona ți au la dispozi ție zilnic o cantitate apreciabil ă de timp
liber marcheaz ă o caracteristic ă a stilului de via ță al adolescen ților: ei doresc s ă-și acorde timp și
pentru propria lor existen ță , nu numai pentru înv ățat.
Referitor la organizarea timpului liber, cercetarea a relevat faptul c ă peste o treime dintre
subiec ți declar ă c ă î și organizeaz ă deseori timpul destinat înv ăță rii pentru a le r ămâne destul
timp liber pentru activit ățile preferate, în timp ce jum ătate (56,1%) recunosc c ă numai uneori
procedeaz ă în acest mod. Numai 6,5% nu- și pun problema s ă-și organizeze timpul pentru
preg ătirea temelor astfel încât s ă aib ă la dispozi ție o doz ă considerabil ă de timp liber pentru
activit ățile preferate.
Așadar, exist ă o inten ție de a gestiona timpul într-o manier ă convenabil ă adolescen ților,
dar nu to ți dau curs acestui impuls în mod frecvent, consecve nt. Pentru mul ți subiec ți, timpul se
scurge nestructurat („liber”), între „înainte” și „dup ă” înv ățare, între aceasta și dezvoltarea
personal ă nu exist ă grani țe clar stabilite și, probabil, nici o ordine de priorit ăți, un început de
proiect de via ță . Ori institu ția educativ ă nu se preocup ă s ă inculce astfel de habitusuri, sau
transferul acestei „gramatici generative” a practic ilor cotidiene se opre ște la grani țele educa ției
formale. Este ca și cum, pentru jum ătate din adolescentele și adolescen ții care au r ăspuns la
chestionar, managementul timpului este un efort înd oielnic din perspectiva câ știg ării a cât mai
mult timp liber: acesta exist ă oricum și înainte de orice altceva.
Timpul liber dedicat activit ăților preferate din care face parte și consumul de mass-
media a fost reprezentat de itemul:
Cât din timpul t ău liber este rezervat zilnic urm ătoarelor activit ăți? (QE-14)
Diverselor activit ăți li s-a acordat un timp mediu estimat în minute, n ivelul mediu fiind
determinat ca medie ponderat ă între punctajul atribuit grupei și frecven ța de r ăspuns
corespunz ătoare.
Deloc Sub o
or ă 1-2 ore 3-4 ore 5 ore Peste 5
ore NonR Medie
(min.)
Punctaj (minute) 0 30 90 210 300 360
Vizionare TV (C) 4,0% 18,0% 44,4% 24,2% 4,7% 2,5% 2,3% 101 I
Întâlnire cu prietenii (G) 4,3% 14,5% 38,2% 25,6% 7,7% 8,0% 1,7% 99
Lectura unei c ărți (B) 27,0% 26,3% 33,8% 5,1% 0,8% 0,5% 6,5% 53 II
Audi ție radio (D) 24,3% 32,9% 20,0% 9,1% 3,5% 3,3% 6,9% 53
Navigare pe Internet (E) 48,7% 18,4% 17,3% 3,8% 0,8% 1,3% 9,7% 33 III
Jocuri electronice (F) 55,2% 15,8% 12,5% 5,7% 1,1% 1,4% 8,2% 31
IV Lectura presei (A) 34,1% 54,9% 4,2% 0,1% 0,2% 0,1% 6,4% 22
47 În raport cu principalele activit ăți se disting urm ătoarele categorii: I. vizionarea TV și
întâlnirile cu prietenii; II. lectura c ărții și audi ții radio; III . navigarea pe Internet și jocurile
electronice; IV . lectura presei.
Timpul mediu acordat activitatilor (min):
020 40 60 80 100 120
Vizionare TV Întâlniricu
prietenii Lectura presei Audi ție radio Navigare pe
Internet Jocuri
electronice Lectura unei
cărți
Timpul liber cel mai consistent este rezervat zilni c vizion ării TV: aproape dou ă ore (o
medie de 101 minute), urmat ă la foarte mic ă distan ță de întâlnirea cu prietenii. Pe locul doi se
găsesc, la egalitate, timpul afectat lecturii unei c ărți și cel alocat audi ției radio: circa o or ă. De
remarcat c ă sectorul cel mai deficitar este lectura presei.
Rolul celor patru variabile (mediul în care este si tuat ă institu ția de înv ăță mânt; programul
educa țional; sexul; nivelul de studii al p ărin ților) în influen țarea m ărimii timpului liber atribuit
diverselor activit ăți nu este hot ărâtor în unele cazuri. (Vezi Anexe 4.1) De exemplu, timpul
petrecut în compania prietenilor are medii (în minu te) cu valori mari (între 95-104), apropiate de
cele privind timpul acordat vizion ării TV (medii între 96-108) și nu este influen țat sensibil de
nici una dintre cele patru variabile. Timpul acorda t citirii presei are medii de timp mici și cu
diferen țieri nesemnificative referitor la aceste variabile (între 20 și maximum 25 la elevii cu
parin ții având studii superioare)
I II III IV
C G B D E F A
mediu urban 101 98 53 52 34 32 22
rural 108 104 57 60 12 18 21
progr. ed liceu 103 100 57 52 35 31 23
profesional 96 96 40 56 27 31 20
sex masculin 105 102 35 44 41 51 22
feminin 98 95 70 62 24 11 22
Ed. parinti sc. gen/prf 103 95 51 62 21 24 21
liceu 100 100 53 50 29 32 21
superior 103 98 55 48 50 35 25
Timpul mediu dedicat lecturii c ărților este diferen țiat în func ție de programul educa țional
specific clasei. Media de timp acordat ă lecturii c ărților, pentru elevii de liceu este de 57, fat ă de
40 pentru elevii de la profesional. O diferen ță senificativ ă este și în func ție de gen, astfel
constat ăm c ă b ăie ții au o medie de timp pentru lectura c ărților de numai 35, iar fetele de 70.
Timpul pentru audi ție radio are medii mai ridicate pentru categoriile de tineri care se afl ă
în rural (60 și urban 52), pentru cei care provin din familii la care nivelul de instruc ție este mai
sc ăzut (media 62 la cei care au p ărin ții cu școal ă general ă, media 48 la cei cu inv ăță mînt
superior), pentru fete (media 62, la b ăie ți 44)
48 Navigarea pe Internet și jocurile electronice ocup ă mai multe minute zilnic din timpul
băie ților (medii de 41 și respectiv 51) decât din timpul pe care îl acord ă fetele acestor activit ăți
(cu medii de timp de 24 pentru Internet și 11 pentru jocuri). În mod previzibil, categoria m ediu
influen țeaz ă în mare m ăsur ă timpul care revine zilnic navig ării pe Internet: peste o jum ătate de
or ă în urban, respectiv 12 minute în rural.
4.1.1.3. Utilizarea mediilor de comunicare
Marea diversitate a mediilor de comunicare, complex itatea acestora, multiplicitatea
produselor pe care le ofer ă și rapiditatea schimb ării acestora, apoi tendin țele, modele care sunt
influen țate de constituirea unei adev ărate industrii, asociat ă unor interese și politici de
comercializare și influen țare pentru deschiderea pie ței și intensificarea consumului, toate aceste
fenomene au de multe ori ca destina ție utilizarea lor de c ătre tineri, publicul pe care mass-media
îl formeaz ă ca pe un consumator actual și de viitor.
Problema utiliz ării mediilor de comunicare de c ătre tineri a fost investigat ă ținând seama
de principalele categorii de media, de volumul și diversitatea consumului.
O prim ă informa ție o ofer ă, ca r ăspuns derivat, itemul QE-16, potrivit c ăruia nu to ți
subiec ții sunt consumatori de categoriile media puse în di scu ție. Apare astfel, urm ătoarea
imaginii a ponderii consumatorilor, pe tipuri de me dia:
Utilizarea de catre elevi a mijloacelor de informar e / comunicare:
94,6% 85,2% 81,7% 74,7% 73,5% 54,7%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
TV Radio Carte Pres ă Internet Jocuri
electronice nu utilizeaza utilizeaza
Rezult ă clar ordinea descresc ătoare a interesului subiec ților de la TV c ătre carte și presa
scris ă; în ce prive ște Internetul și jocurile electronice, consumul redus se poate dat ora limit ării
accesului la calculator.
Interesul pentru mijloacele audio-vizuale va fi abo rdat în capitolele urm ătoare, ca analiz ă a
unor itemi specifici. În cele ce urmeaz ă vor fi abordate interesul pentru presa scris ă și interesul
pentru lectur ă. Astfel, citirea presei este investigat ă prin itemul:
Ce ziare și reviste cite ști în mod obi șnuit ? (QE-10)
Întrebarea a fost deschis ă din inten ția de a nu induce solu ții și a nu influen ța op țiuni prin
introducerea unor posibile variante de categorii de pres ă spre care s ă orient ăm alegerea. Fiecare
elev avea posibilitatea s ă indice mai multe titluri. Au ap ărut astfel foarte multe titluri cu procente
mici de audien ță , care au putut s ă fie grupate în câteva categorii dup ă specificul con ținutului și al
publicului c ăruia se adresez ă cu prioritate. Trebuie s ă ținem seama c ă fiecare elev putea s ă
49 numeasc ă mai multe titluri și de faptul c ă, a șa cum reiese din raspunsurile la alte întreb ări,
genera ția tân ără nu cite ște frecvent presa.
Pentru ziare(1) r ăspunsurile foarte diversificate au fost grupate con form tabelului urm ător:
Tabloide (“Libertatea”, “Na țional”, “Ziarul”) 28,3%
Cotidiane na ționale 27,1%
Ziare sportive 25,7% (1) Ziare:
Ziare locale 25,6%
Ziare satirice (“Academia Ca țavencu”) 1,1%
Ziare economice 1,0%
Altele 0,5%
În cazul ziarelor, r ăspunsuri multe au întrunit tabloidele (28,3%), coti dianele na ționale și
locale (27,1%, respectiv 25,6%) și gazetele cu profil sportiv. Spre deosebire de rev iste, ziarele
sunt cump ărate în familie, încât nu se poate afirma c ă este vorba despre op țiuni stricte ale
tineretului. În plus, delimit ările între tipuri de ziare sunt la ora actual ă, cu câteva excep ții, destul
de firave. Exist ă un amestec de genuri și o tendin ță general ă în mass-media din România spre
"tabloidizare". De aceea, mai ales în cazul presei scrise, cererea este total dependent ă de oferta
media. Adolescen ții, în m ăsura – nu foarte ridicat ă – în care frecventeaz ă gazetele, nu se
comport ă altfel decât adul ții.
În ceea ce prive ște citirea revistelor, partea a doua întreb ării deschise, r ăspunsurile foarte
diversificate au fost mai semnificative pentru anum ite titluri de reviste, iar din multititudinea de
titluri și feluri de reviste numite de elevi, s-au putut con stitui câteva categorii dup ă con ținut sau
dup ă publicul c ăruia i se adresez ă.
(2) Reviste: Reviste știin țifice, tehnice, de cultur ă general ă 15,6%
Pentru femei 12,9%
Erotice 6,9%
Sportive (inclusiv automobile, aeronautic ă, pescuit, vînatoare, etc. ) 6,2%
Via ță monden ă, vedete 4,8%
Reviste – “magazin” (“Formula As”, “Privirea”) 3,2%
Reviste “populare” (“Povestea mea”,etc. ) 2,8%
Reviste pornografice 2,8%
Alte reviste pentru adolescen ți (inclusiv muzicale) 2,5%
Reviste practice, utilitare 1,8%
Reviste culturale și religioase 0,7%
Programe TV 12,0%
50 Titluri de reviste cu procente mai mari de cititori sunt:
Bravo 38,8%
Cool Girl 20,8%
Popcorn 11,4%
Bravo Girl 5,5%
20 ANI 3,5%
Lectura revistelor reflect ă preferin ța pentru a șa-numita "cultur ă popular ă" și, în cadrul
acesteia, pentru subcultura de consum a tinerilor. Subiec ții sunt interesa ți în mod deosebit de
publica țiile cu profil muzical, de revistele care se adrese az ă adolescentelor dornice s ă afle cum s ă
devin ă "cool girl" și s ă-și cultive feminitatea, de revistele cu profil tehni co-știin țific sau de
cultur ă general ă. Circa jum ătate din op țiuni vizeaz ă reviste despre cânt ăre ți și forma ții de muzic ă
ușoar ă (topuri române ști și interna ționale, concerte, interviuri cu starurile momentulu i etc.).
Publica țiile dedicate fetelor ("Cool Girl", "Bravo Girl") și cele "pentru femei" indic ă interesul
pentru conduita feminin ă ( și, pe alocuri, feminist ă), pentru o stilistic ă de gen capabil ă s ă ofere
ingredientele necesare unei vie ți moderne: cum s ă te îmbraci, în ce fel se pot cuceri b ăie ții, cum
să devii independent ă, sau cum s ă-ți petreci o vacan ță de vis.
Celor peste 25 de procente la r ăspunsurile pentru aceast ă categorie de publica ții li se
adaug ă ponderile la periodicele care se adreseaz ă "doamnelor" (12,9%), semn c ă interesul
adolescentelor pentru informa ții, sfaturi și pove ști îmbibate în aromele succesului monden este
unul prospectiv. Este evident și din indicarea titlurilor și a domeniilor de interes c ă ponderea
fetelor este mai mare printre elevii care citesc re viste.
Revistele știin țifice, tehnice, de cultur ă general ă (15,6%) au și acestea o anumit ă mas ă de
cititori constan ți. Procentele alocate presei de popularizare a nout ăților tehnico-știin țifice și
presei culturale eviden țiaz ă gradul sc ăzut de interes pentru pres ă ca surs ă de informa ție general ă,
ceea ce este într-un raport direct propor țional cu nivelul de interes reflectat de lectura c ărților.
Revistele erotice și pornografice au fost men ționate de subiec ți mai rar decât s-ar fi putut
aștepta cineva (6,9%, respectiv 2,8%).
O situa ție deosebit ă în ce prive ște preferin țele subiec ților o prezint ă Programele TV,
men ționate de unu din opt subiec ți (12%). Prezen ța lor frecvent ă în list ă se poate datora atât
interesului pentru TV, cât și în leg ătur ă cu accentul tot mai pregnant al unei publica ții
„mondene” cu informa ții din via ța vedetelor. Pe de alt ă parte, dac ă restul publica țiilor amintite
pot pune probleme de sus ținere financiar ă, deseori programele TV sunt suplimente ale altor
publica ții, fiind posibil ca acesta s ă fie motiva ția celor care cump ără ziare sporadic. Este de
presupus c ă, dac ă televizorul este suport mediatic de prim rang (“Su a Emittenza", cum a fost
catalogat), programele TV au șanse s ă ajung ă și la noi, ca și în occident, publica ții independente,
din ce în ce mai frecventate.
În ceea ce prive ște lectura c ărților , cercetarea a investigat atât un aspect cantitativ – care
să eviden țieze interesul ar ătat lecturii (prin frecven ța lecturii), cât și un aspect calitativ – care s ă
eviden țieze orientarea literar ă a subiectului, aceasta fiind investigat ă pe baza unei întreb ări
deschise prin care i s-a cerut titlul și autorul ultimei c ărți citite. Itemii utiliza ți în acest scop au
fost urm ătorii:
51 Câte c ărți ai citit în ultimele 3 luni? (QE-11)
Care este ultima carte pe care ai citit-o? (QE-12)
Cercetarea s-a orientat mai întâi spre investigarea num ărului de c ărți (exclusiv cele cerute
de școală) care au fost citite în ultimele trei luni, pentru a avea o imagine asupra gradului de
interes pentru lectur ă raportat la timpul relativ recent fa ță de care nu a intervenit uitarea sau
confuzia.
Nici una 573 36,0%
Una 302 19,0%
Dou ă 270 17,0%
Trei 146 9,2%
Patru 69 4,3%
Cinci 39 2,5%
Peste cinci 74 4,7%
NonR 118 7,4%
Peste o treime dintre subiec ți (36%) declar ă c ă n-au citit nici o carte în ultimele 3 luni (f ără
a lua în considerare c ărțile „cerute la școal ă”), iar dac ă acestora li se adaug ă și non-răspunsurile
ponderea se apropie de jum ătate (43,4%). La un loc, cei care au citit una, res pectiv, dou ă c ărți
(36%) egaleaz ă num ărul elevilor care n-au citit nici o carte.
De și nu se poate vorbi despre o mas ă însemnat ă de lectori pasiona ți (în Fran ța,, de
exemplu,, ace știa sunt cei care citesc în medie câte 50 c ărți pe an), investiga ția indic ă faptul c ă o
cincime dintre subiec ți au r ăspuns c ă au citit cel pu țin o carte pe lun ă (mai precis 20,7%, dintre
subiec ți au citit în ultimele 3 luni între 3 și peste 5 c ărți).
Elevii care înva ță în mediul urban citesc ceva mai mult decât elevii ale c ăror unit ăți de
înv ăță mânt î și au re ședin ța în mediul rural, iar elevii de liceu citesc mai m ult decât cei din școala
profesional ă. Fetele citesc aproape dublu fa ță de b ăie ți, diferen ța fiind cu atât mai tran șant ă cu
cât num ărul elevilor de sex feminin este aproape identic cu al elevilor de sex masculin (792 de
fete și 787 de b ăie ți). Fenomen de men ținere sau chiar de accentuare a feminiz ării lecturii în
înv ăță mântul postgimnazial.
Nivelul de studii al p ărin ților influen țeaz ă, de și nu în propor ție covâr șitoare, activitatea de
lectur ă a adolescen ților: pe primul loc se situeaz ă adolescen ții cu cel pu țin un p ărinte absolvent al
înv ăță mântului superior, pe locul doi se afl ă adolescen ții proveni ți din familii cu educa ție de
nivel mediu și pe ultimul loc, dar la mic ă diferen ță de cei dinainte, sunt adolescen ții cu p ărin ți
care au urmat doar cursurile școlii generale sau ale unei școli profesionale.
Raportul direct propor țional între nivelul de studii al p ărin ților și activitatea de lectur ă a
copiilor lor este unul dintre indiciile procesului de reproduc ție a capitalului cultural, educa țional,
mai clar eviden țiat în cazul celor care n-au citit nici o carte în ultimele trei luni (28,3% – 37,3% –
41,8%) și în cazul celor care au r ăspuns c ă au citit 3 c ărți în aceea și perioad ă de timp (14,3% –
8,9% – 3,8%).
52 Prelucrarea întreb ării referitoare la titlul și autorul ultimei c ărți citite (f ără luarea în
considerare a c ărților cerute la școal ă) a grupat r ăspunsurilor dup ă tipul de lectur ă. În func ție și
de corectitudinea formul ării r ăspunsului situa ția se prezint ă în felul urm ător:
Literatur ă „clasic ă” român ă și universal ă 319 20,1%
Literatur ă de consum 181 11,4%
Literatura român ă studiat ă (5 scriitori canonici) 146 9,2%
Literatur ă de popularizare 62 3,9%
Literatur ă filosofic ă, religioas ă, psihologic ă 29 1,8%
Literatur ă contemporan ă român ă și universal ă 15 0,9%
Literatur ă știin țific ă și tehnic ă 4 0,3%
Răspunsuri incorecte, incomplete 361 22,7%
Altele 8 0,5%
NonR 466 29,3%
Din r ăspunsuri se desprinde observa ția c ă primeaz ă beletristica: peste o treime (41,6%)
dintre subiec ți prefer ă c ărțile de fic țiune. Acestea pot fi grupate în dou ă mari categorii de texte.
Cele mai citite c ărți sunt cele cu valoare estetic ă sigur ă, legitimat ă de critic ă și verificabil ă în
timp. Num ărul cititorilor de opere încadrabile în canonul lit erar cre ște dac ă avem în vedere și
răspunsurile care vizeaz ă opere apar țin ătoare canonului curricular. De și aceste din urm ă
răspunsuri se abat de la cerin ța itemului, ele merit ă luate în considerare: în raport cu o presupus ă
sau real ă criz ă a lecturii, cel pu țin subiec ții în cauz ă declar ă c ă ei citesc ceea ce li se „cere” de
către profesor. Formele și motiva țiile acestui tip de lectur ă pot diferi: lectur ă de conformitate,
lectur ă-corvoad ă și efect al rutinei școlare; lectura ca efort minim, dar necesar în rapo rt cu
viitoarele studii vizate; lectura ca timp strict ge stionat în condi ții de supraînc ărcare a
curriculumului etc.
O a doua categorie este reprezentat ă de lecturi ale unor c ărți bazate mai degrab ă pe succes
comercial, citite pentru simpla destindere, pentru a evada din tensiunea sau cenu șiul vie ții
cotidiene ( escapism ), sau din curiozitatea de a g ăsi puncte de vedere, r ăspunsuri la problemele
vârstei în texte literare accesibile, atractive. Su nt, de multe ori, acele c ărți care trec din mân ă în
mân ă, printre colegi de clas ă sau prieteni, și, de aceea, ele pot constitui și un semn pentru
existen ța unor re țele (instabile, efemere) de lectori adolescen ți. Sigur e c ă lectura literaturii de
consum nu este una foarte asidu ă în rândurile adolescen ților din e șantionul investigat.
Un interes foarte sc ăzut manifest ă subiec ții pentru c ărțile din domeniul știin țelor umane și
din cel tehnico- știin țific.
4.1.1.4. Preferin țele elevilor în raport cu mediile de comunicare
Cu aceste investiga ții am atins deja preferin țele elevilor, care au r ăspuns și la întreb ări
specifice privind anumite categorii de mass-media.
Interesul subiec ților pentru audiovizual au fost investigat atât din perspectiva exprim ării
preferin ței pentru diferitele categorii de emisiuni difuzate , cât și prin solicitarea unei detalieri a
răspunsurilor, utilizându-se un item deschis de inter ogare asupra op țiunilor concrete pentru
emisiunile radio sau TV. Cei doi itemi men ționa ți au fost urm ătorii:
Ce fel de teme/emisiuni difuzate prin mass-media pr eferi? (QE – 24 / QP-14)
53 Nume ște emisiunile tale preferate de la radio și de la TV (QE-27)
Gradul de preferin ță fa ță de teme și emisiuni difuzate în mass-media, m ăsurat pe baza
primului item men ționat, a constituit și o întrebare adresat profesorilor, corelarea r ăspunsurilor
oferite de cele dou ă categorii de subiec ți fiind mai pu țin important ă din perspectiva compar ării
lor (cele dou ă categorii de subiec ți reprezentând popula ții cu totul diferite, atât ca vârst ă, cât și ca
nivel socio-ocupa țional), dar important ă din perspectiva stabilirii unui dialog elev-profes or, pe
teme sau emisiuni de interes comun.
Structura r ăspunsurilor elevilor în raport cu intensitatea op țiunii pentru tematica preferat ă,
a fost urm ătoarea:
Puternic Moderat Deloc
Jocuri și concursuri, umor, divertisment (I) 59,5% 34,0% 5,8%
Filme, seriale (K) 59,2% 34,2% 4,7%
Teme/emisiuni care prezint ă formații/trupe de muzic ă tân ără: rap,
hip-hop etc (F) . 56,6% 33,8% 8,2%
Competi ții sportive (J) 47,3% 39,8% 11,8%
Teme/emisiuni care prezint ă interpre ți de manele (G) 34,4% 26,1% 38,4%
Documentare (filme, c ărți, articole de popularizarea știin ței) (B) 34,1% 52,9% 11,9%
Teme/emisiuni din domeniul I. T. (C) 16,8% 44,8% 35,5%
Teme/emisiuni legate de artele plastice, literatur ă, muzic ă clasic ă (E) 15,0% 39,8% 41,5%
Știri, actualit ăți (A) 14,5% 71,5% 13,1%
Emisiuni de muzic ă popular ă (H) 9,4% 31,7% 57,3%
Talk-show-urile pe teme de actualitate (economic ă, social ă, politic ă)
(D) 6,2% 35,5% 56,2%
Sunt "puternic preferate" de c ătre elevi: 1) emisiuni de jocuri și concursuri, umor,
divertisment (I): 946 de r ăspunsuri, reprezentând 59,5% din r ăspunsurile la aceast ă categorie; 2)
filme, seriale (K): 942 de r ăspunsuri, reprezentând 59,2% din r ăspunsuri; 3) teme/emisiuni care
prezint ă forma ții/trupe de muzic ă tân ără (F): 901 r ăspunsuri, reprezentând 56,6% din r ăspunsuri;
4) competi ții sportive (J): 753 de r ăspunsuri, reprezentând 47,3% din r ăspunsuri; 5) emisiunile în
care apar interpre ți de manele (G): 547 de r ăspunsuri, reprezentând 34,4% din r ăspunsuri; 6)
documentare (B): 34,1% din r ăspunsuri. Talk-show-urile pe teme de actualitate se afl ă pe ultimul
loc din cele 11 tipuri de preferin țe.
Între temele/emisiunile "moderat preferate" pe prim ele trei pozi ții se afl ă: 1) știri,
actualit ăți (A); 2) documentarele (B); 3) teme/emisiuni din d omeniul I. T. (C).
Emisiunile "deloc preferate" sunt, în primul rând, emisiunile de muzic ă popular ă, iar pe
locul secund se g ăsesc talk-showurile.
Dup ă media r ăspunsurilor date de subiec ți, ordinea preferin țelor se prezint ă astfel: (1)
filme, seriale (K); (2) umor, divertisment (I); (3) muzica tân ără (F): Competi țiile sportive
întrunesc și ele o medie foarte ridicat ă. Emisiunile de dezbatere a temelor de actualitate și cele
culturale se situeaz ă, în media elevi, în partea inferioar ă a op țiunilor consumatorilor tineri de
media. Dac ă ținem cont de subiectele care nu se discut ă la școal ă, cu profesorii (item 18), devine
evident c ă adolescen ții sunt înclina ți spre un model de comunicare "în doi pa și": ei solicit ă
intermedierea știrilor și cuno știn țelor din actualitatea politic ă, social ă de c ătre un "leader" sau un
"moderator"-profesor. Analiza și clarificarea valorilor prezentului au nevoie de a cest formator de
opinie (fie și pentru contrast).
54 Opinie profesori Opinie elevi
Documentare (filme, c ărți, popularizarea știin ței) 1,690 1,057
Știri, actualit ăți 1,530 1,032
Teme/emisiuni cultural-artistice 1,332 1,101
Filme, seriale 1,123 1,583
Talk-show (economic ă, social ă, politic ă) 1,099 0,542
Emisiuni sportive 0,870 1,378
Emisiuni de folclor / muzic ă popular ă 0,718 0,553
Jocuri și concursuri, umor, divertisment 0,551 1,552
(tabel ordonat descresc ător în func ție de op țiunea profesorilor )
Pentru facilitarea analizei comparative, se intrudu ce, și de aceast ă dat ă, indicatorul
“intensitate medie”, calculat ca medie ponderat ă între nivelul mediu pe grup ă și frecven ța de
răspuns. Punctajul mediu acordat grupei a fost: 2p – puternic preferat, 1p – preferin ță moderat ă;
0p – deloc preferat. Utilizând acest indicator pent ru m ăsurarea intensit ății preferin ței pentru un
anumit tip de emisiune, atât în cazul elevilor, cât și în cel al profesorilor, se constat ă diferen țe în
ierarhie – datorate, de altfel, în special, diferen țelor de vârst ă, nivel de instruire sau cultur ă între
cele dou ă categorii de popula ție, profesorii preferând emisiunile de informa ții, în timp ce elevii
pe cele de divertisment.
În compara ție cu elevii, intensitatea medie în cazul profesori lor stabile ște o alt ă ordine a
consumului de mass-media: (1) documentare (B); (2) știri, actualit ăți (A); (3) teme cultural-
artistice (echivalentul lui E+F+G în chestionarul e levului). Filmele și talk-show-urile reprezint ă
și ele preferin țe puternice printre profesori.
0 , 0 0 , 5 1 , 0 1 , 5 2 , 0
Jocuri și
concursuri,
divertisment Folclor / muzic ă
popular ăEmisiuni
sportive Talk-show
(economic ă,
social ă, politic ă)Filme, seriale Teme/emisiuni
cultural-artistice Știri, actualit ăți Documentare
(filme, c ărți,
știin ță )preferin țe profesori preferin țe elevi
0 , 0 0 , 5 1 , 0 1 , 5 2 , 0
Jocuri și
concursuri,
divertisment Folclor / muzic ă
popular ăEmisiuni
sportive Talk-show
(economic ă,
social ă, politic ă)Filme, seriale Teme/emisiuni
cultural-artistice Știri, actualit ăți Documentare
(filme, c ărți,
știin ță )preferin țe profesori preferin țe elevi
55 Într-o anumit ă m ăsur ă, consumul elevilor este marcat de ideea de diverti sment și de
interesul pentru propria subcultur ă. Consumul cadrelor didactice este direc ționat de interesul
pentru cunoa ștere și este influen țat de func ția mas-media de stabilire a "agendei zilei". Mediil e
ridicate ale op țiunilor profesorilor pentru emisiunile care informe az ă și realizeaz ă dezbateri cu
privire la problematica vie ții social-politice și culturale dovedesc c ă mass-media este aceea care
îi ține la curent cu problemele “la ordinea zilei” și c ă, probabil, tot ea este și sursa de dialog și de
solu ții la care se raporteaz ă. Tinerii îns ă utilizeaz ă mas-media mai ales pentru func ția de
petrecere a timpului liber, de loisir și într-o mai mic ă m ăsur ă pentru informare.
Pentru a surprinde mai în detaliu op țiunile elevilor, a fost adresat ă cea de a dou ă întrebare,
ca întrebare deschis ă în ce prive ște preferin țele radio/ TV.
În ce prive ște emisiunile radio , r ăspunsurile au fost mult prea dispersate pentru a av ea o
relevan ță statistic ă. S-a r ăspuns atât prin numirea unor emisiuni (în total au fost numite 54 de
titluri), cât și a unor posturi de radio preferate (41 de canale a u întrunit cel pu țin o men țiune), dar
și a unor genuri de emisiuni ascultate cu predilec ție. În mod previzibil, posturile private cu
acoperire na țional ă sau local ă au întrunit marea majoritate a op țiunilor. Adolescen ții și, în
general, tinerii, constituie, de altfel, publicul “ țint ă” al acestora. Structura programelor acestor
canale este, în general, foarte pu țin diversificat ă, axat ă aproape total pe muzic ă (modern ă), de
aceea titlurile de emisiuni sunt mai greu de re ținut și de indicat, fiind prea pu țin semnificative.
Excep ție fac emisiunile matinale “live” ale cîtorva posturi (Kiss FM, Radio 21, Rad io Star și Pro
FM) care și-au consacrat formate originale, interactive de di vertisment și muzic ă, animate de
realizatori “charismatici”, plini de verv ă, spontaneitate și ale c ăror “interven ții” abund ă în umor
improvizat. Astfel, cei mai mul ți dintre subiec ți (un num ăr de 82 și un procent de 5,2%) au
indicat ca emisiune preferat ă “ Cronica cu (sic!) Huidu și G ăinu șă ” de pe Kiss FM , pe locul al
doilea situîndu-se emisiunea matinal ă de la Radio 21 (care, la data cercet ării, purta numele de
“Diminea ță DeMent ă”), cu 3,7 procente, acestea fiind singurele emisiu ni care s-au deta șat prin
frecven ță , din marea mas ă a r ăspunsurilor. De men ționat c ă ambele emisiuni includ în formatul
lor o rubric ă zilnic ă de “farse” telefonice, care sunt foarte “gustate”, numele res pectivelor
rubrici fiind deseori amintite în r ăspunsuri. În rest, radioul se ascult ă pentru muzic ă (incluzându-
se aici și topurile muzicale , dar și emisiunile sau posturile – “pirat”, în cazurile m anelelor! –
specializate în anumite subspecii de muzic ă la mod ă: manele, house, rock, etc. ).
Un procent de numai 3% sunt interesa ți de știri , și un procent egal de transmisiunile
sportive . Emisiunile de cultur ă general ă și teatrul radiofonic au totalizat numai un singur
procent. De altfel, nici un respondent nu ascult ă posturi ca Radio-România Cultural sau Radio-
România-Muzical și numai circa 0,6% ascult ă emisiuni ale postului public Radio-România-
Actualit ăți. În clasamentul canalelor radio preferate conduce deta șat Kiss FM , cu 11%, urmat de
Europa FM (5,5%), Radio 21 (3,6 %), Pro FM (3%) și Radio Star (2%). Restul posturilor
indicate au întrunit procente nesemnificative, sub 1%.
Indicarea emisiunilor TV preferate a dus la o mare varietate de emisiuni, dar cele cu
procente mai semnificative sunt din aceea și zon ă de interes: divertismentul.
56 Cronica cârcota șilor 330 20,7%
Teo 322 20,3%
Vacan ța Mare 225 14,1%
Ciao, Darwin! 137 8,6%
Big Brother 98 6,2%
La bloc 97 6,1%
De 3 x femeie 95 6%
Procesul etapei 87 5,4%
Divertis Park 85 5,3%
Surprize-surprize 80 5,0%
Din dragoste 66 4,1%
Teleenciclopedia 55 3,5%
Gheorghe 42 2,6%
Monica 41 2,6%
Na șul 38 2,4%
Iart ă-mă! 31 2,0%
Secrete de familie 30 1,9%
Marius Tuc ă Show 26 1,6%
Poli ția în ac țiune 21 1,4%
Un b ărbat adev ărat 20 1,3%
Bravo-bravissimo 16 1,0%
Sunt preferate deci emisiunile de divertisment, apr oape la egalitate (20%) g ăsindu-se
”Cronica cârcota șilor” și ”Teo”. Succesul acestor emisiuni este dat de pres ta ția protagoni știlor și
de aerul de veselie și spontaneitate pe care ace știa îl imprim ă emisiunilor. 14,1% indic ă
preferin ța pentru umorul gros, f ără perdea, bazat pe o sugestie din teatrul popular. T rebuie
subliniat c ă majoritatea emisiunilor la care fac referire subie c ții, indiferent de procente,
reprezint ă adapt ări ale unor formate str ăine. Procentele pe care le are emisiunea ”Cronica
cârcota șilor” e un exemplu de preluare (dintr-un format al televiziunii italiene) f ără striden țele
care au f ăcut ca alte emisiuni s ă nu ”prind ă” la tineri. Dar ceea ce este mai interesant aici n u este
problema gustului, ci a tematicii în jurul c ăreia se învârte ște emisiunea: o emisiune TV despre
gafele surprinse pe micile ecrane. Televiziunea pla ce adolescen ților când se reflect ă pe ea îns ăș i,
”se ia peste picior”, ceea ce o face mai credibil ă în ochii tinerilor, și mai simpatic ă decât în cazul
sitcomurilor,, de exemplu,. Cala ți pe acest proces de estetizare a imaginilor, subie c ții nu mai
recurg și la o decodificare a raportului dintre real și virtual.
De observat c ă, privite separat, nici emisiunile care au iscat ma ri controverse (”Ciao,
Darwin!”, ”Big Brother”), nici emisiunile de satir ă politic ă (”Divertis Park”), și nici emisiunile
lacrimogene, sau care ”scurm ă” în via ța intim ă a omului de rând nu întrunesc procente
semnificative. Talk-show-urile sunt în aceea și situa ție.
Pentru c ă divertismentul și mai ales anumite emisiuni de acest gen sunt difuz ate cu
motiva ția c ă au o mare audien ță din partrea tinerilor, am investigat gradul de pre ferin ță fa ță de
ele, prin întrebarea:
Îți plac urm ătoarele emisiuni de divertisment ? (QE – 37; QP-17; QF-18)
57 Mult Oarecum Deloc Medie
Vacan ța Mare 45,8% 39,3% 14,9% 1,309
Teo 42,4% 40,6% 17,0% 1,254
Divertis 28,2% 47,5% 24,3% 1,039
Ciao, Darwin 27,0% 35,6% 37,4% 0,896
Big Brother 22,3% 43,3% 34,3% 0,880
Gheorghe 17,7% 31,0% 51,3% 0,664
Opinia asupra calit ății emisiunilor de divertisment a fost solicitat ă și celor doi factori
educa ționali, prin întreb ări deschise cu care s ă exemplifice emisiunile TV cu grad ridicat de
nocivitate – în cazul p ărin ților (QF-18), sau printr-un item simetric cu al ele vilor – în cazul
profesorilor (QP-17). Distribu ția opiniilor defavorabile privind aceste emisiuni a dovedit
diferen țe mari de opinie între participan ți. Dac ă divergen țele dinte elev și educator pot fi atribuite
și diferen țelor de vârst ă, diferen țele între opiniile profesorilor și cele ale p ărin ților se pot datora
modului diferit de evaluare, întreb ările deschise r ămănând adesea f ără r ăspuns.
opinia elevilor
“deloc” opinia profesori
“deloc” opinia p ărin ților
“influen țe negative”
Gheorghe 51,3% 11,8% 2,5%
Ciao Darwin 37,4% 32,1% 11,4%
Big Brother 34,3% 51,2% 21,5%
Divertis 24,3% 17,4% –
Vacan ța Mare 14,9% 26,1% 8,4%
Ținând cont c ă emisiunile respective sunt controversate, pentru u nele existând și ponderi
mai ridicate de respingeri totale (cel mai ridicat procent pentru “deloc” îl are emisiunea
Gheorghe –51%, care dep ăș ește aprecierile pozitive) trebuie subliniat c ă medii peste 1 au
înregistrat emisiunile Vacan ța Mare, Teo și Divertis Park.
Dintre emisiunile de mai sus preferate de elevi, 4 sunt considerate de c ătre profesori (item
30b) ca având o influen ță nociv ă asupra acestora: Big Brother – 51,2%; Ciao Darwin – 32,1%;
Vacan ța Mare – 26,1%; Gheorghe – 11,8%.
De asemenea, dintre acelea și emisiuni, profesorii prefer ă dou ă: Divertis Park, în procent de
77,3% (însumând 42,8% cu preferin ța “mult” și 34,5% cu preferin ța “pu țin”) și Teo, în procent
total de 74,1% (din care numai 26,8% o prefer ă “mult”).
Preferin țele elevilor au fost investigate în leg ătur ă și cu alt ă categorie de emisiuni/
programe, care au con ținut știin țific, cultural și informativ, prin itemul:
Cât de des urm ăre ști (QE – 38; QP-16)
Deseori Rareori Niciodata Opinie
elevi Opinie
profesori
Discovery 50,3% 42,6% 7,1% 1,432 1,658
Animal
Planet 36,6% 52,4% 11,1% 1,255 1,334
National
Geografic 24,2% 53,8% 22,0% 1,022 1,084
TV Cultural 4,6% 37,0% 58,3% 0,463 1,105
58 Aceea și întrebare a fost adresat ă și profesorilor, compararea r ăspunsurilor fiind cel mai
bin ă f ăcut ă pe baza indicatorului mediu. Cu excep ția postului TV Cultural, pu țin urm ărit de
elevi, celelale trei canale sunt urm ărite în aceea și m ăsur ă de cele dou ă categorii de subiec ți.
Frecven ța vizion ării acestor programe relev ă faptul c ă exist ă un interes semnificativ pentru
primele trei programe, dar numai Discovery are un p rocent al frecven ței „deseori” mai mare
decât „rareori” și foarte mic pentru „niciodat ă”. TV Cultural, este un program mai nou, cu
acoperire mai mic ă în teritoriu, cu o difuzare mai restrâns ă prin cablu, și mai pu țin cunoscut.
O ofert ă abundent ă furnizat ă de majoritatea canalelor mediatice o reprezint ă senza ționalul
și vedetismul, care pot s ă creeze atrac ție pentru elevii adolescen ți prin noutate și inedit – care pot
fi percepute ca modele de reu șit ă. A fost investigat interesul pentru astfel de situ a ții și personaje
prin întrebarea urm ătoare:
Cât e ști de interesat( ă) de emisiunile, revistele, articolele din pres ă care relateaz ă
evenimente senza ționale din via ța vedetelor? (QE-32)
Interesat 498 31,3%
Oarecum interesat 903 56,8%
Neinteresat 181 11,4%
NonR 6 0,4%
Este unul dintre itemii cu r ăspunsuri convergente într-o direc ție extrem de evident ă, și
anume aceea a efectului de fascina ție provocat de lumea “eroilor”, “miturilor” și a “pove știlor de
succes”, reprezentat ă de vedetele construite artificial de mass-media. U n total aproape incredibil
de 88% dintre adolescen ți se declar ă interesa ți într-o propor ție mai mic ă sau mai mare de
“evenimentele senza ționale din via ța vedetelor”, dintre ei nu mai pu țin de o treime ar ătându-se
fără echivoc preocupa ți de asemenea subiecte cu func ție de “marf ă” ieftin ă pentru consum. Acest
răspuns este consonant cu preferin ța pentru tabloide, pentru revistele de mondenit ăți și pentru
cele despre vedetele “en vogue”, pus în eviden ță de itemul nr. 10, precum și cu itemul nr. 16, din
care rezult ă c ă mass-media r ăspunde nevoii tinerilor de evaziune, de experien țe palpitante,
oferindu-le surogate de via ță “real ă” și iluzii ale gloriei și ale succesului facil. Ar trebui realizat ă
separat o analiz ă calitativ ă am ănun țit ă a competen țelor morale și profesionale ale vedetelor
media române și a legitimit ății statutului lor de model social pentru adolescen ți.
4.1.2. Motivația consumului de mass-media
Consumul de mass-media care a fost cercetat sub pat ru aspecte: accesul la mass-media,
timpul liber, utilizarea (ce, în ce m ăsur ă, cu ce frecven ță ) și preferin țele, interesul, au la baz ă
motiva ții specifice.
Motivele consumului de media și utilizarea preferen țial ă a mijloacelor de comunicare a
fost investigat ă pe baza r ăspunsurilor oferite la itemul :
De ce folose ști, în mod obi șnuit, urm ătoarele mijloace de comunicare– pres ă,carte,
TV, radio, Internet, jocuri electronice? (QE-16)
59 Elevii au avut posibilitatea s ă bifeze în dreptul fiec ărui mijloc de comunicare motivul de
utilizare, motiv corespunzând unei trebuin țe personale. Dat fiind faptul c ă itemul este construit
sub forma unei matrice, care solicit ă mai multe r ăspunsuri din partea fiec ărui subiect, num ărul
răspunsurilor însumate pe rânduri și pe coloane va dep ăș i cu mult num ărul elevilor investiga ți.
Am considerat totalitatea r ăspunsurilor primite pentru fiecare dintre motivele enun țate (A-J)
drept un indicator cantitativ care exprim ă intensitatea trebuin ței.
Pentru a tr ăi aventuri, evenimente senza ționale, palpitante. (F) I
Pentru a evada într-o lume a imagina ției, preferabil ă realit ății înconjur ătoare. (G)
Pentru a m ă informa (asupra actualit ății sociale, economice, politice) (B) II
Pentru a-mi îmbog ăți cuno știn țele de cultur ă general ă. (C)
Pentru a fi la curent cu moda (în muzic ă, vestimenta ție). (E) III
Pentru a m ă relaxa. (I)
Pentru a ști cum s ă m ă comport în societate. (H) IV
Pentru a dobândi cuno știn țe legate de domeniul profesional pentru care m ă preg ătesc. (D)
V Fără un motiv anume, din obi șnuin ță . (J)
Prima informa ție ob ținut ă din analiza itemului o constituie gradul de audier e a diferitelor
mijloace de comunicare (ponderea utilizatorilor):
utilizeaza nu utilizeaza
TV 94,60% 5,40%
Radio 85,20% 14,80%
Carte 81,70% 18,30%
Pres ă 74,70% 25,30%
Internet 73,50% 26,50%
Jocuri electronice 54,70% 45,30%
Motive ale utiliz ării mijloacelor de comunicare
I II III IV V
F G B C E I H D J
TV 35,6% 20,4% 61,7% 37,2% 70,4% 42,5% 45,3% 23,9% 42,7%
Radio 4,5% 4,8% 23,9% 9,5% 20,6% 31,9% 10,9% 6,5% 2 2,7%
Carte 17,2% 37,8% 9,0% 59,2% 3,6% 20,5% 38,0% 39,8% 6,8%
Pres ă 4,7% 4,2% 40,2% 16,8% 22,4% 8,6% 16,7% 14,3% 10,1%
Internet 24,0% 19,2% 16,7% 26,1% 21,6% 19,4% 7,4% 3 4,5% 12,0%
Jocuri el. 23,4% 24,0% 2,4% 3,5% 3,0% 19,7% 3,0% 2 ,8% 10,6%
Se deta șeaz ă astfel, urm ătoarea ierarhie a nevoilor care determin ă consumul de media:
I. Nevoi de divertisment, cu func ție cathartic ă (r ăspunsurile la variantele F și G).
II. Nevoia de a fi informat asupra actualit ății și nevoia de a dobândi cuno știn țe de cultur ă
general ă (r ăspunsurile la variantele B și C).
III. Nevoia de a fi la curent cu moda, în muzic ă, vestimenta ție etc. , precum și nevoia de
relaxare (r ăspunsurile la variantele E și I).
IV. Nevoia de a asimila modele de comportament soci al, precum și nevoia de a dobândi
cuno știn țe în domeniul profesional (r ăspunsurile la variantele H și D).
V. Consumul de media ca obi șnuin ță – ca ritual sau automatism -, ceea ce sugereaz ă un anumit
grad de dependen ță (r ăspunsurile la varianta J).
60 În ceea ce prive ște utilizarea preferen țial ă a diferitelor media pentru satisfacerea acestor
trebuin țe, rezultatele indic ă, pentru fiecare mijloc de comunicare ales, urm ătoarea distribu ție pe
ranguri a motivelor:
Presa:
– Un procent important de 42,2% utilizeaz ă presa scris ă pentru a se informa asupra
actualit ății.
– Aproape un sfert din elevi (22,4%) fac apel la ea pentru a fi la curent cu moda.
– Un num ăr mic de elevi consider ă presa ca mijloc de dobândire a unor cuno știn țe de
cultur ă general ă (16,8%) sau de înv ățare a unor modele de comportament social (16,7%).
– Totu și, un sfert din elevii investiga ți nu folosesc niciodat ă presa scris ă (25,3%).
Cartea:
– Este utilizat ă cu prec ădere pentru dobândirea cuno știn țelor de cultur ă general ă (59,2%).
– Peste jum ătate din subiec ți folosesc cartea din dorin ța de divertisment (55% de asemenea
răspunsuri la variantele F și G).
– Un num ăr important de elevi consider ă cartea un mijloc de preg ătire profesional ă
(39,8%), sau de înv ățare a unor comportamente sociale (38, 0%).
– Un sfert din elevi (20,5%) apeleaz ă la lectur ă pentru a se relaxa.
Aceste procente – care indic ă motivele activit ății de lectur ă – trebuie îns ă coroborate cu
procentul important al celor care declar ă c ă nu folosesc niciodat ă cartea (18,3%), precum și cu
răspunsurile la itemul QE-11 („Câte c ărți ai citit în ultimele trei luni?”) vizând frecven ța
lecturii; astfel, un procent considerabil, ceva mai pu țin de jum ătate din elevii chestiona ți, declar ă
că nu au citit nici o carte în afara lecturilor școlare obligatorii în decursul unui trimestru, sau nu
sunt în stare s ă dea nici un r ăspuns la aceast ă întrebare (43,4%). Se constat ă, a șadar, o sc ădere
important ă a consumului de carte în favoarea celorlalte tipur i de media, mai ales a celor audio-
vizuale.
Televiziunea:
– Este utilizat ă, în procent ridicat, din nevoia de a fi în pas cu moda (70,4%).
– 61,7% din elevi urm ăresc programele TV din dorin ța de a se informa asupra actualit ății.
– Peste jum ătate din subiec ți (56%) apeleaz ă la TV în scopuri cathartice, de divertisment
(din nevoia de a tr ăi aventuri, evenimente senza ționale, de a evada în imagina ție).
– Tot televiziunea ofer ă, pentru 45,3% dintre elevi, ocazii de a înv ăța modele de
comportament social.
– Ceva mai pu țin de jum ătate din elevi (42,7%) urm ăresc programele TV din obi șnuin ță – ceea
ce indic ă un fenomen de dependen ță larg r ăspândit în rândul popula ției tinere – sau pentru a
se relaxa.
– Un procent important de elevi (37%) î și satisfac prin intermediul televiziunii nevoia de a-
și îmbog ăți cultura general ă.
– Aproape un sfert din elevi (23,9%) apeleaz ă la televiziune pentru a dobândi cuno știn țe
legate de interesele lor profesionale.
61 În cazul televiziunii se constat ă cele mai multe procente maxime, care o situeaz ă astfel pe
primul loc al preferin țelor în satisfacerea nevoilor de consum media; exce p ție fac r ăspunsurile
vizând nevoia de cultur ă general ă și de cultur ă profesional ă, în cadrul c ărora pe rangul I se
situeaz ă preferin țele pentru carte, televiziunii revenindu-i rangul a l II-lea și respectiv al III-lea.
Gradul mare de satisfac ție oferit de TV în raport cu trebuin țele tinerilor de consum
mediatic este confirmat și de r ăspunsurile la itemul QE-14: astfel, elevii acord ă zilnic cea mai
mare parte a timpului lor liber vizion ării programelor TV.
Aceste rezultate dovedesc impactul important al tel eviziunii asupra tuturor domeniilor de
interes specifice genera ției tinere. Tot pentru acest tip de media se înregi streaz ă cel mai mare
num ăr de r ăspunsuri (42,7%) care afirm ă c ă urm ărirea programelor TV constituie mai curând o
obi șnuin ță ,deci un quasiautomatism, ce poate fi interpretat ca o cre ștere important ă a
fenomenului de dependen ță fa ță de micul ecran.
Radioul:
– Este utilizat în propor ție de 31,9% pentru relaxare.
– 23,9% urm ăresc emisiunile radiodifuzate din nevoia de a se in forma asupra actualit ățioi.
– Aproape un sfert din elevi apeleaz ă la radio din obi șnuin ță .
– 20,6% sunt interesa ți de mod ă.
Pentru celelalte trebuin țe înscrise în chestionar, radioul nu constituie un mijloc de
comunicare satisf ăcător; astfel, doar 9,3% îl utilizeaz ă pentru divertisment, 10,9% pentru a
înv ăța comportamente sociale; 9,5% pentru a dobândi cuno știn țe de cultur ă general ă și doar
6,5% pentru cuno știn țe profesionale.
Internetul : peste un sfert din subiec ți nu folosesc internetul (26,5%). Cei care îl utili zeaz ă sunt
determina ți de:
– Nevoia de divertisment (43,2%).
– Dorin ța de a dobândi cuno știn țe profesionale (34,5%).
– Dorin ța de a-și îmbog ăți cuno știn țele de cultur ă general ă (26,1%).
– Nevoia de a cunoa ște nout ățile din domeniul modei (muzic ă, vestimenta ție).
– Nevoia de relaxare (19,4%).
Jocurile electronice: aproape jum ătate din elevi nu folosesc jocurile electronice (45 ,3%).
Motivele utiliz ării lor sunt astfel distribuite pe ranguri:
– 47,4% pentru divertisment.
– 19,7% pentru a se relaxa.
– 10,6% din obi șnuin ță .
Coroborând cele dou ă serii de rezultate – ierarhia nevoilor de consum m ediatic și
preferin ța pentru anumite mijloace de comunicare în mas ă în scopul satisfacerii acestora –
ob ținem urm ătoarea distribu ție:
62 I. Nevoia de divertisment este satisf ăcut ă cu prec ădere prin apelul la: 1). TV (56%) ;2). carte
(55%); 3). jocuri electronice (47,4%); 4). navigare pe internet (43,2%).
II. Nevoia de a fi informat asupra actualit ății este satisf ăcut ă, de cele mai multe ori, prin: 1). TV
(61,7%); 2). pres ă (40,2%); 3). radio (23,9%).
III. Nevoia de a dobândi cuno știn țe de cultur ă general ă este satisf ăcut ă mai ales prin: 1). carte;
(59,2%); 2). TV (37,2%); 3). internet (26,1%).
IV. Nevoia de a fi la curent cu moda, în muzic ă, vestimenta ție etc. este satisf ăcut ă prioritar prin
apelul la: 1). TV (70,4%); 2). pres ă (22,4%); 3). internet (21,6%); 4). carte (20,6%). Nevoia
de relaxare este satisf ăcut ă prin: 1). TV (42,5%); 2). radio (31,9%); 3). carte (20,5%); 4).
internet și jocuri electronice (19,4%, respectiv, 19,7%).
V. Pentru nevoia de a asimila modele de comportament s ocial se apeleaz ă la: 1). TV (45,3%);
2). carte (38,0%); 3). pres ă (16,7%). Nevoia de a dobândi cuno știn țe în domeniul profesional
indic ă urm ătoarele ranguri: 1). carte (39,8%); 2). internet (3 4,5%); 3). TV (23,9%).
VI. Consumul de media ca form ă de obi șnuin ță eviden țiaz ă urm ătoarea distribu ție: 1). TV
(42,7%); 2). radio (22,7%).
Percep ția profesorilor despre nevoile de consum mediatic ale tinerilor și despre
utilizarea preferen țial ă a mijloacelor de comunicare: r ăspunsurile primite la itemul QP-24
din chestionarul profesorilor („ De ce crede ți c ă folosesc elevii urm ătoarele mijloace de
comunicare? ”) configureaz ă urm ătoarea ierarhie a motivelor de consum mediatic pe c are
profesorii le atribuie elevilor și a preferin țelor de utilizare:
I II III IV
F G B C E I H D
TV Elev 35,6% 20,4% 61,7% 37,2% 70,4% 42,5% 45,3% 2 3,9%
Prof. 33,6% 18,8% 68,8% 31,6% 77,1% 53,9% 67,4% 4 ,8%
Radio Elev 4,5% 4,8% 23,9% 9,5% 20,6% 31,9% 10,9% 6 ,5%
Prof. 1,2% 2,7% 14,7% 5,6% 9,7% 18,6% 12,1% 1,2%
Carte Elev 17,2% 37,8% 9,0% 59,2% 3,6% 20,5% 38,0% 39,8%
Prof. 2,9% 9,9% 2,2% 54,6% 1,0% 13,5% 6,8% 63,0%
Pres ă Elev 4,7% 4,2% 40,2% 16,8% 22,4% 8,6% 16,7% 14,3%
Prof. 4,6% 1,7% 22,5% 6,0% 34,5% 6,5% 28,0% 2,7%
Internet Elev 24,0% 19,2% 16,7% 26,1% 21,6% 19,4% 7 ,4% 34,5%
Prof. 37,9% 64,3% 18,4 37,2% 19,8% 33,3% 15,0% 47 ,1%
I. Nevoia de divertisment (de a tr ăi aventuri, evenimente senza ționale și de a evada într-o
lume a imagina ției), satisf ăcut ă cu prec ădere prin: 1). navigare pe internet (64,3% pentru
dorin ța de a evada în imaginar și 37,9% pentru nevoia de a tr ăi aventuri și evenimente
senza ționale); 2). TV (52,4%).
II. Nevoia de a fi la curent cu moda, în muzic ă, vestimenta ție etc. apeleaz ă la: 1). TV (71,1%);
2). pres ă (34,5%); 3). internet (19,8%).
III. Nevoia de a dobândi cuno știn țe de cultur ă general ă face apel la: 1). carte (54,6%);2).
internet (37,2%); 3). TV (31,6%).
63 IV. Nevoia de a înv ăța modele de comportament social care situeaz ă pe primele locuri: 1). TV
(67,4%); 2). presa (28,0%).
V. Nevoia de a se informa asupra actualit ății este satisf ăcut ă prin: 1). TV (68,8%); 2). pres ă
(22,5%).
VI. Nevoia de relaxare apeleaz ă mi ales la: 1). TV (53,9%); 2). Internet (33,3%).
VII. Nevoia de a dobândi cuno știn țe în domeniul profesional este satisf ăcut ă prin: 1). carte
(63,0%); 2)internet (47,1%).
Comparând cele dou ă serii de rezultate furnizate de chestionarele prof esorilor și ale
elevilor, se constat ă c ă profesorii percep în mare m ăsur ă corect motivele de consum mediatic ale
acestora din urm ă, plasând pe primul rang nevoia de divertisment și pe ultimul nevoia de a
dobândi cuno știn țe în domeniul profesional. Ei sesizeaz ă, de asemenea, importan ța pe care elevii
o acord ă culturii generale, dar tind s ă subaprecieze interesul lor de a se informa asupra
actualit ății.
În ceea ce prive ște utilizarea preferen țial ă a diferitelor surse media, profesorii apreciaz ă
corect rolul deosebit de important al televiziunii pentru nevoile de divertisment și de a fi în pas
cu moda, dar și în înv ățarea comportamentelor sociale sau în informarea asu pra actualit ății. Pres ă
0% 20% 40% 60% 80% 100%
F G B C E I H Dafirma ții elevi opinii profesori Carte
0% 20% 40% 60% 80% 100%
F G B C E I H Dafirma ții elevi opinii profesori
TV
0% 20% 40% 60% 80% 100%
F G B C E I H Dafirma ții elevi opinii profesori Radio
0% 20% 40% 60% 80% 100%
F G B C E I H Dafirma ții elevi opinii profesori
Internet
0% 20% 40% 60% 80% 100%
F G B C E I H Dafirma ții elevi opinii profesori
64 Tot în acord cu r ăspunsurile elevilor, profesorii sunt de p ărere c ă elevii utilizeaz ă internetul
mai ales în scopuri de divertisment și de relaxare, dar, de asemenea, într-o m ăsur ă important ă și
pentru a-și îmbog ăți cuno știn țele de cultur ă general ă și profesional ă.
În opinia lor, cartea este mai pu țin utilizat ă în raport cu celelalte mijloace de comunicare,
iar atunci când totu și elevii aleg lectura, o fac mai ales în scopul dob ândirii de cuno știn țe de
cultur ă general ă sau profesional ă – ceea ce corespunde cu declara țiile elevilor.
În concluzie, din analiza datelor oferite de acest item putem desprinde urm ătoarele
observa ții:
• Elevii apeleaz ă la lectur ă mai ales în scopul de a dobândi cuno știn țe de cultur ă general ă și
profesional ă, dar și pentru divertisment și relaxare. Cu toate acestea, având în vedere
num ărul mare al elevilor care declar ă c ă nu folosesc niciodat ă cartea precum și al celor care
nu au citit decât o carte în decursul unui trimestr u, sau nu sunt în stare s ă men ționeze nici
măcar un titlu în acest sens, putem conchide c ă lectura este în mare parte abandonat ă în
favoarea celorlalte mijloace audio-vizuale, mai ale s a televiziunii.
• Impactul deosebit de puternic al televiziunii asupr a tinerilor exprimat prin faptul c ă
emisiunile TV sunt preferate în cea mai mare m ăsur ă pentru satisfacerea tuturor trebuin țelor
de consum mediatic; de asemenea, cea mai mare parte a timpului lor liber este alocat ă acestei
activit ăți.
Încrederea deosebit de mare a tinerilor în televizi une – apreciat ă ca principala surs ă de
satisfac ție – este demonstrat ă și de r ăspunsurile la itemul 28 (privind gradul de mul țumire fa ță de
emisiunile TV urm ărite predilect):astfel, 97% dintre ei afirm ă un grad de mul țumire, în
compara ție cu numai 1,6% care- și declar ă nemul țumirea.
Cum alegi, de cele mai multe ori, emisiunea TV pe c are vrei s ă o urm ăre ști? (QE-25)
Citesc programul. 646 40,6%
Întâmpl ător. 511 32,1%
Urm ăresc anumite emisiuni din obi șnuin ță 370 23,3%
Aflu despre ea de la prieteni. 264 16,6%
Sunt sf ătuit de p ărin ți. 41 2,6%
Sunt îndrumat de unul sau mai mul ți profesori. 16 1,0%
NonR 29 1,8%
În ierarhia nevoilor pe primul loc sunt plasate nev oile de divertisment, ceea ce corespunde
înclina ției spre hedonism a vârstei tinere; totu și, aceast ă preferin ță marcat ă este de natur ă s ă
înt ăreasc ă ideea c ă valorile asimilate predilect de tineri vor fi cele specifice acestui domeniu.
Interesul important pentru informarea asupra actual it ății, ca și interesul pentru cultura
general ă (plasat pe rangul al doilea al nevoilor de consum mediatic) reprezint ă zone favorabile
interven ției pedagogice, de care ar trebui s ă țin ă cont atât școala, cât și realizatorii de emisiuni,
fără pericolul de a- și pierde audien ța, cel pu țin în ceea ce prive ște genera ția tân ără.
65 4.1.3. Comunicarea
Comunicarea reprezint ă modalitatea cea mai important ă prin care se realizeaz ă educa ția
informal ă. Comunicarea în familie și comunicarea în școal ă sunt în interdependen ță cu
comunicarea cotidian ă, comunicarea prin mass-media. În raport de context ul social și de
parteneri, comunicarea se constituie din factori di feri ți, transmite mesaje diverse, îndepline ște
anumite func ții cu prioritate.
4.1.3.1. Comunicarea educa țional ă/pedagogic ă
Consumul de mass-media, motiva ția și satisfac ția fa ță de acestea se datoreaza faptului c ă
nevoile de informare, de schimb de opinii, de confr untare chiar sau împ ărt ăș ire de convingeri nu
sunt satisf ăcute în general sau cu privire la anumite teme și probleme. O prim ă tatonare a acestei
situa ții s-a realizat printr-un item care a vizat investi garea prezen ței în discu ții formale sau
informale desf ăș urate în școal ă a unor subiecte abordate, de regul ă, de mass-media , ceea ce
reprezint ă deci un teritoriu alb al comunic ării cotidiene și, probabil, al educa ției informale, unde
se instaleaz ă mass-media cu prioritate. Aceea și întrebare a fost adresat ă și profesorilor, ambele
categorii de subiec ți confirmând, în aceea și propor ție (45%) prin varianta („da”) de r ăspuns
oferit ă. Cercetarea nu a presupus numai confirmarea sau in firmarea prezen ței unor asemenea
probleme, dar și-a propus și identificarea principalelor categorii de probleme mai mult sau mai
pu țin abordate în discu ții cu profesorii. Prin adresarea unei întreb ări cu răspuns deschis, a fost
asigurat ă evitarea unor posibile r ăspunsuri sugerate, dar și îngr ădirea posibilit ăților de r ăspuns
ale elevilor, oferind totodat ă posibilitatea identific ării principalelor a ștept ări din partea elevilor,
în aceast ă problem ă. Cea de a treia categorie de întreb ări legate de problema discutat ă se refer ă la
identificarea unor puncte de comunicare elev-profes or, dintr-o list ă supus ă aten ției în chestionar.
Trebuie men ționat c ă acest item a fost pus atât în aten ția elevului (QE – 20), cât și în aten ția
profesorului (QP – 26). Nu trebuie omis ă specificarea asupra întreb ării referitoare la sursa
alternativ ă de informare în problemele men ționate, cea din afara școlii: în familie, în cercul de
prieteni etc. În aceste condi ții, grupul de itemi utilizat în scopul identific ării comunic ării
educa ționale (profesor-elev) a fost urm ătorul:
Consideri c ă exist ă subiecte despre care nu se discut ă sau se discut ă prea pu țin la
școal ă, cu profesorii, prezentate și dezb ătute în mass-media? (QE – 17; QP-25)
Dup ă p ărerea ta, asemenea subiecte sunt legate de : (QE – 18) (urmat ă de spa țiu
pentru completarea liber ă a variantelor de r ăspuns)
În ce m ăsur ă se discut ă la școal ă, cu profesorii despre urm ătoarele subiecte: (QE – 20;
QP-26) (urmat ă de prezentarea listei: dragoste, sexualitate etc. )
66 La prima întrebare, r ăspunsurile oferite de elevi și de profesori au fost urm ătoarele:
Elevi Elevi Profesori
Da 729 45,8% 45,2%
Nu 388 24,4% 45,7%
Nu știu 455 28,6% 7,0%
NonR 19 1,2% 2,2%
Aproape jum ătate dintre elevi consider ă c ă exist ă subiecte prezente în mass-media care nu
se discut ă sau se discut ă într-o foarte mic ă m ăsur ă la școal ă, cu profesorii. Un sfert din elevi
neag ă c ă ar exista asemenea subiecte și pu țin peste un sfert dintre elevii întreba ți (28,6%) nu au
nici o opinie în acest sens.
În privin ța profesorilor, 90% dintre opiniile acestora se rep artizeaz ă egal între afirma ție și
nega ție. În compara ție cu elevii, profesorii sunt în aceea și m ăsur ă de acord cu elevii c ă exist ă
subiecte despre care nu se vorbe ște la școal ă. În schimb, jum ătate din profesorii care au r ăspuns
la chestionar consider ă c ă nu exist ă asemenea subiecte, pe când, dup ă cum am v ăzut, doar un
sfert din totalul elevilor consider ă c ă nu exist ă subiecte dezb ătute în mass-media care s ă nu fie
discutate și la școal ă, cu profesorii.
Apare necesar ă continuarea și corelarea r ăspunsurilor la aceast ă întrebare cu investigarea
acestor subiecte pe care mass-media le abordeaz ă (QE-18 , QP–26) pentru a afla la ce se refer ă
comunicarea pe care elevii o g ăsesc în mass-media și le umple o lips ă.
Analiza care urmeaz ă se refer ă numai la segmentul celor 729 de elevi care reclam ă
necesitatea abord ării unor subiecte în discu țiile cu profesorii, neabordate în discu țiile din școal ă,
structura prezentat ă referindu-se la acest segment de responden ți.
S-au desprins, astfel, urm ătoarele op țiuni și ierarhii tematice:
Atitudini, interese, nevoi personale, probleme de z i cu zi ale elevilor 658 90,2%
Via ța în societate (socializarea și agen ții acesteia) 188 25,8%
Starea na țiunii și educa ția pentru democra ție 166 22,8%
Stiluri de via ță 137 18,7%
Cultur ă 53 7,2%
Viitorul profesional 41 5,6%
Mass-media 14 1,9%
Mediu-ecologie 7 1,0%
Altele 24 3,3%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Nevoi
personale Via ța în
societate Educa ția
pentru
democra ție Stiluri de
via ță Cultur ăViitorul
profesional Mass-media Mediu-
ecologie
/square4 Numai 672 (92%) dintre cei 729 elevi din categoria men ționat ă și-au sus ținut afirma ția cu
unul sau mai multe exemple, restul de 57 neoferind nici un r ăspuns la itemul QE-18. Se poate
67 aprecia c ă, în medie, fiecare dintre cei 672 subiec ți au exemplificat cu câte dou ă (1,92 itemi
primari) teme necesar a fi abordate în școal ă;
/square4 Concentrarea cea mai mare a itemilor primari indic ă absen ța unei comunic ări profesor-elev pe teme
de imediat interes / necesitate, probleme ivite în mod curent în via ța de zi cu zi a elevului. Aproape
to ți cei 672 elevi care și-au exemplificat opinia, au men ționat aceast ă categorie de probleme.
/square4 Un sfert dintre elevi reclam ă necesitatea abord ării problemelor privind via ța social ă, iar în
ponderi aproximativ egale, câte o cincime dintre su biec ți sunt interesa ți de aspecte legate de
democra ție și starea na țiunii sau de cele referitoare la stil de va ță .
Principalele categorii men ționate au rezultat din urm ătoarea grupare a itemilor primari:
Via ța sexual ă; bolile cu transmitere sexual ă. 361 54,9%
Via ța de adolescent, problemele tinerilor 82 12,5%
Droguri, alcool, tutun 81 12,3%
Via ța afectiv ă: dragoste, prietenie, via ță de
cuplu, educa ția profamilial ă. 57 8,7%
Prevenirea bolilor (altele decât cele sexuale) și
a accidentelor; s ănătate, igien ă 21 3,2%
Psihologia adolescentului 20 3,0%
Distrac ție / divertisment 13 2,0%
Via ța religioas ă 8 1,2% Atitudini, interese, nevoi
personale, probleme de zi
cu zi ale elevilor (658)
Altele 15 2,3%
Via ța sexual ă; bolile cu transmitere sexual ă. 36 19,1%
Droguri, alcool, tutun 22 11,7%
Distrac ție / divertisment 10 5,3%
Via ța de adolescent, problemele tinerilor 7 3,7%
Via ța religioas ă 49 26,1%
Prevenirea bolilor (altele decât cele sexuale) și
a accidentelor; s ănătate, igien ă 34 18,1%
Psihologia adolescentului 8 4,3% Via ța în societate (188)
Altele 22 11,7%
Educa ție politic ă”, educa ție civic ă 80 48,2%
Evenimente importante interne și externe 39 23,5%
Corup ție și s ărăcie 29 17,5% Starea na țiunii și educa ția
pentru democra ție (166)
Altele 18 10,8%
Stilul de via ță (137) Sport 39 28,5%
Muzic ă (tân ără). 35 25,5%
Mod ă, design vestimentar 34 24,8%
Hobby-uri (jocuri electronice, Internet;
călătorii). 17 12,4%
Via ță monden ă 9 6,6%
Altele 3 2,2%
Cultur ă (53) Cultur ă general ă 28 52,8%
Film, arta actorului, muzic ă grea 25 47,2%
Dintre subiectele care îi intereseaz ă cu predilec ție pe tineri și care nu se dezbat deloc sau
sunt foarte rar aduse în discu ție pe primul loc se afl ă deta șat subiectul referitor la nevoile
personale , problemele tinerilor din via ța de zi cu zi : 90,2% din totalul r ăspunsurilor afirmative
de la itemul QE-17. R ăspunsurile cele mai multe privesc tematica legat ă de via ța sexual ă și
bolile cu transmitere sexual ă. Drogurile, via ța sentimental ă și alte teme subsumate categoriei
68 “nevoi personale” de țin o pondere mai sc ăzut ă. O parte a r ăspunsurilor nu specific ă despre care
nevoi anume ale tinerilor este vorba, acestea fiind luate în considerare în mod global (“via ța de
adolescent”, “via ța cotidian ă” a acestora, “problemele tinerilor”). Sau subiec ții au considerat c ă
problemele nu pot fi rupte între ele (chiar dac ă ele pot depinde de un subîn țeles nucleu tematic),
sau/ și deoarece ei au dorit s ă accentueze c ă școala, rela ția educativ ă nu e sensibil ă în mod expres
la fr ământ ările și dilemele presante ale adolescen ței; institu ția educativ ă ar vedea preponderent și
stereotip pe cel ce înva ță , nu și personalitatea în formare care simte nevoia unui dialog informal
cu un adult care nu este doar specialist într-o dis ciplin ă, ci și un mentor, mediator între cultura
școlii și cea a adolescen ților, cultur ă fasonat ă și de reprezent ările mediatice.
Pe locul doi se situeaz ă categoria via ța în societate (rela ții/interac țiuni și comunicare;
factori de socializare). Tematicele subsecvente sit ueaz ă pe primele locuri modul cum ar trebui s ă
se comporte adolescen ții în societate, în anumite situa ții (incluzând apelul la codul bunelor
maniere), aspecte referitoare la comportamentul ant isocial, rela țiile cu p ărin ții și cele cu
profesorii.
O a treia categorie de r ăspunsuri vizeaz ă starea na țiunii și educația pentru democra ție ,
jum ătate din r ăspunsurile la acest subiect focalizându-se pe polit ic ă, educa ție civic ă (subiec ții
specificând aici nevoia de dezbatere pentru o serie de aspecte cuprinzând drepturile elevilor,
discriminarea, șovinismul).
Tinerii opineaz ă, de asemenea, c ă nu sunt abordate în școal ă subiecte despre stilul de
via ță , sportul, muzica și via ța vedetelor fiind temele predilecte de interes la a cest capitol.
Restul categoriilor – cum ar fi cultura, mass-media privit ă ca domeniu de interes de sine
st ătător ( și nu ca vehicul pentru imagini, reprezent ări, semnifica ții ale culturii cotidiene) – au
ponderi mai sc ăzute.
Ierarhia, dup ă categorii, situeaz ă, a șadar, pe primele locuri: nevoile personale (1); via ța în
societate (2); starea na țiunii și educa ția pentru democra ție (3); stiluri de via ță (4).
O alt ă strategie de a cerceta comunicarea din școal ă a fost aceea de a oferi lista unor teme
la care s ă se indice frecven ța abord ării lor în școal ă, mai precis în comunicarea cu profesorii,
întrebare adresat ă și profesorilor.
Din afirma țiile elevilor, pu ține teme din lista prezentat ă, sunt abordate în școal ă. Dac ă ne
referim la scala de evaluare, categoria “mult” se a propie în cea mai mare m ăsur ă de sensul real al
mesajului “comunicare profesor-elev”, categorie în care nici un item nu a atras opinia a mai mult
de o cincime dintre elevii investiga ți. Ponderile cele mai ridicate fac referire la disc u ții privind
corup ția din societate, s ărăcia social ă și aspecte privind organizarea timpului liber.
Teme abordate în școal ă: Mult Pu țin Deloc NonR
Dragoste 5,2% 58,0% 36,0% 0,8%
Sexualitate 5,6% 49,6% 44,1% 0,7%
Modalit ăți de a face rost de bani 9,9% 45,8% 43,7% 0,6%
Mod ă (muzic ă, vestimenta ție) 12,3% 53,7% 32,9% 1,1%
Activit ăți de divertisment, petrecerea timpului liber 19,5% 59,3% 19,8% 1,4%
Grija zilei de mâine (nivelul economic sc ăzut al familiei) 14,0% 36,9% 47,2% 1,9%
Sărăcia social ă 20,9% 44,1% 33,2% 1,8%
Corup ția din societatea româneasc ă 24,6% 44,8% 28,9% 1,7%
Probleme politice 9,6% 41,6% 46,6% 2,2%
Dileme, fr ământ ări de natur ă filosofic ă, spiritual ă, religioas ă 18,6% 53,0% 25,1% 3,3%
69
Ca întrebare adresat ă și profesorilor, formularea itemului impune urm ătoarea precizare.
Dac ă, în cazul elevilor, s-a solicitat evaluarea frecve n ței de abordare în școal ă a subiectelor
prezentate (pe o scal ă de la “mult” la “deloc”), în chestionarul profesor ilor s-a solicitat bifarea în
lista propus ă a a șa-ziselor ”subiecte tabu”. În vederea corel ării / compar ării r ăspunsurilor celor
dou ă categorii de subiec ți, se impune o uniformizare a itemului, în acest se ns procedându-se atât
la modificarea întreb ării, cât și la reevaluarea scalei de evaluare. Prin transfera rea întreb ării la
conota ția sa negativ ă, compararea se va referi la un item QE-20-bis, și anume, la întrebarea “ care
dintre temele din list ă nu a fost abordat ă în discu țiile cu profesorii”. Demersul legat de scala de
evaluare a ridicat problema intuirii modului în care ar fi r ăspuns elevii la o astfel de formulare a
întreb ării: fie ca un mesaj radical, în sensul “deloc”, fi e ca un mesaj de tipul “mai degrab ă nu”, în
care ar fi cuprins și discu țiile sporadice. Pentru a nu omite nici una din posi bilit ăți s-a procedat la
construirea a dou ă scenarii de r ăspuns: varianta “deloc” a scalei ini țiale (V-1) și varianta
cumulat ă a r ăspunsurilor “pu țin” și “deloc” (V-2).
Teme abordate rareori sau deloc în discu ții profesor-
elev: Opinie profesori Opinie elevi
(V-1) Opinie elevi
(V-2)
Probleme politice 65,2% 46,6% 88,2%
Sexualitate 38,0% 44,1% 93,7%
Modalit ăți de a face rost de bani 24,1% 43,7% 89,5%
Grija zilei de mâine (nivelul economic sc ăzut al
familiei) 21,9% 47,2% 84,1%
Corup ția din societatea româneasc ă 15,5% 28,9% 73,7%
Dragoste 11,2% 36,0% 94,0%
Sărăcia social ă 9,1% 33,2% 77,3%
Mod ă (muzic ă, vestimenta ție) 5,9% 32,9% 86,6%
Activit ăți de divertisment, petrecerea timpului liber 3,2% 1 9,8% 79,1%
În ambele variante se constat ă o supraevaluare semnificativ ă de c ătre profesori a
comunic ării profesor-elev, în opinia acestora, a șa zisele “probleme tabu” ap ărând cu o frecven ță
mult mai redus ă. Dac ă ne referim la varianta radical ă (V-1: probleme complet neabordate), cu
excep ția subiectelor politice – apreciate ca “tabu” de un procent mai mare de profesori, în opinia
elevilor toate celelalte aspecte par cu mult mai pu țin abordat în comunicarea din școal ă. În cea de
a doua variant ă (V-2) unde a fost introdus ă și nuan ța “prea pu țin” opiniile elevilor se deta șeaz ă
mult de cele ale profesorilor, aproape toate r ăspunsurile elevilor gravitând în jurul acestui punc t
de vedere. 0% 20% 40% 60% 80% 100%
Probleme
politice Sexualitate Modalit ăți de a
face rost de
bani Nivelul
economic
sc ăzut al
familiei Corup ția din
societate Dragoste S ărăcia social ăMod ă (muzic ă,
vestimenta ție) Timpul liber profesori
elevi (V-1)
elevi (V-2)
70 În compara ție cu elevii, profesorii sunt de p ărere c ă “subiectele despre care nu se poate
vorbi în școal ă, cu elevii” sunt cele considerate tabu din ra țiuni institu ționale, de moral ă social ă,
precum și cele care exced, în principiu, interesele și posibilit ățile de ac țiune ale școlii.
Problemele/subiectele nediscutate în școal ă se ierarhizeaz ă în felul urm ător: probleme politice
(1), acestea reprezentând dou ă treimi din r ăspunsurile afirmative la itemul QP-25, subiectul
putând fi corelat cu cel ocupând locul al cincilea în ierarhie, și anume corup ția; sexualitate (2);
modalitatea de a face rost de bani (3); corelativ l ui 3, nivelul economic al familiei (4).
Elevii apreciaz ă c ă problemele/subiectele supuse aten ției sunt slab discutate, media elevilor
situându-se sub 1 punct (nivel atribuit în scal ă categoriei “pu țin”). Pentru categoria “pu țin”,
elementele care formeaz ă inventarul de posibile subiecte de discu ție se ordoneaz ă astfel în partea
superioar ă a scalei: 1. activit ăți de divertisment, petrecerea timpului liber; 2. co rup ția din
societatea româneasc ă; 3. dileme, fr ământ ări de natur ă filosofic ă, spiritual ă. În situa ția cea mai
precar ă se g ăsesc sexualitatea și problemele politice.
În compara ție cu afirma țiile elevilor privitoare la subiectele cele mai def icitare, opiniile
profesorilor sunt mai realiste – ei știu dac ă și cât se poate “rula” la clas ă dintr-un subiect care nu
este, de regul ă, integrabil unei unit ăți de înv ățare; sau cadrele didactice pun mai pu țin pre ț pe
opera ția de “re șapare” de informa ții, atitudini livrate de mass-media și greu controlabile în
comunicarea pedagogic ă.
De ad ăugat c ă, totu și, r ăspunsurile elevilor nu sunt lipsite de coeren ță și consecven ță . În
ierarhia r ăspunsurilor la itemul 18, privitoare la subiectele care nu se discut ă la școal ă, r ăspunsurile
considerate în raport cu fiecare tem ă în parte, și nu dup ă categoria subiectelor, se centreaz ă pe
urm ătoarele aspecte: 1. via ța sexual ă; 2. droguri, tutun, alcool; 3. educa ție politic ă și civic ă; 4. sport.
Or, media r ăspunsurilor elevilor în leg ătur ă cu subiectele discutate cu profesorii a șaz ă pe ultimele
locuri, dintr-o list ă de zece pozi ții, problemele politice, apoi sexualitatea. Cât des pre “sport”, acesta
poate fi considerat parte component ă a ceea ce se g ăse ște pe prima pozi ție în cadrul mediei
răspunsurilor despre ce se discut ă cu profesorii (a practica sportul, a-l privi și comenta).
4.1.3.2. Modalit ăți de procurarea a informa ției de interes pentru adolescen ți
Pentru a cunoa ște modalit ățile prin care subiectele de interes identificate an terior sunt o
preocupare a comunic ării cu diferi ți parteneri sau a acces ării diferitelor surse de informa ție, li s-a
oferit elevilor o list ă de posibilit ăți pentru care au men ționat frecven ța punerii în aplicare.
Obi șnuie ști s ă-ți satisfaci curiozitatea în leg ătur ă cu asemenea subiecte prin : (QE – 19; QP-27)
71 Deseori Uneori Niciodat ă NonR
Discu ții cu unul sau mai mul ți prieteni (A ) 32,7% 21,0% 1,5% 44,8%
Discu ții cu unul sau cu ambii p ărin ți (B) 15,6% 30,4% 8,7% 45,3%
Discu ții cu alt membru al familiei tale (sor ă, frate, v ăr etc. )
(C) 17,3% 22,5% 13,5% 46,7%
Discu ții cu unul sau cu mai mul ți profesori în afara orelor
de școal ă ( D) 2,6% 15,3% 35,4% 46,7%
Urm ărind anumite emisiuni la TV (E) 24,3% 25,7% 4,0% 46,0%
Urm ărind anumite emisiuni radio ( F) 9,4% 26,1% 17,7% 46,8%
Citind anumite c ărți (G) 10,2% 27,7% 15,5% 46,6%
Căutând informa ții pe site-urile Internet (H) 11,8% 23,6% 17,8% 46,8%
Citind ziare/reviste care prezint ă asemenea subiecte (I) 24,0% 24,1% 5,3% 46,6%
Medie prof. Medie elev
Discu ții cu prietenii 1,798 1,565
Urm ărind anumite emisiuni la TV 1,589 1,376
Căutând informa ții pe site-urile Internet 1,534 0,888
Citind ziare/reviste care prezint ă asemenea subiecte 1,293 1,349
Urm ărind anumite emisiuni radio 1,078 0,845
Discu ții cu p ărin ții 1,068 1,126
Citind anumite c ărți 1,033 0,900
Discu ții cu profesorii, în afara orelor de școal ă 0,982 0,383
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
Discu ții cu prietenii Emisiuni TV Informa ții Internet Presa scrisa Emisiuni radio Discu ții cu p ărin ții Cărți Discu ții informale
cu profesori Medie prof.
Medie elev
O prim ă observa ție este refer ă la ponderea ridicat ă a non-răspunsurilor, la to ți itemii
aceasta apropiindu-se de 50%.
Din perspectiva indicatorului mediu, cu excep ția a doi itemi, punctele de vedere ale celor
dou ă categorii de subiec ți nu difer ă foarte mult. Referitor la cei doi itemi, se consta t ă o
supraevaluare de c ătre profesori a propriului rol în l ămurirea unor probleme, sau un transfer de
responsabilitate c ătre elev, prin ob ținerea de informa ție din site-uri Internet.
Media de r ăspuns a elevilor pentru cele trei tipuri de r ăspuns se apropie de categoria
“deseori” (notat ă cu 2 puncte, fa ță de “uneori” – 1 punct).
Pe scala modalit ăților de satisfacere a curiozit ății pentru aspectele nediscutate sau foarte
pu țin discutate în timpul orelor de școal ă, pe primele locuri se situeaz ă: 1. A – discu ții cu
prietenii; 2. E – emisiuni TV; 3. I – citirea prese i 4. Observ ăm c ă aproape la egalitate și cu
procente de 1/3 aceste subiecte sunt discutate cu p rietenii sau cu familia. Tot la egalitate și într-o
propor ție de 1/4 sunt utilizate televiziunea și presa scris ă. Discu țiile cu profesorii în afara orelor
de școal ă constituie modalitatea cea mai pu țin uzitat ă în scopul satisfacerii nevoii de informa ție
72 care suscit ă interes în rândurile subiec ților tineri și care nu este redevabil ă disciplinelor școlare
tradi ționale, ci, m ăcar par țial, “noilor educa ții” sau a șa-ziselor “domenii ale vie ții”.
În compara ție cu elevii, nivelurile medii de r ăspuns oferite de profesori se repartizeaz ă pe o
scal ă format ă în zona superioar ă din: 1. A; 2. E; 3. H (c ăutarea de informa ții prin intermediul
Internetului). Numai la dou ă capitole exist ă o apropiere foarte mare între afirma țiile elevilor și
cele ale profesorilor, tinzându-se chiar spre o coi nciden ță a punctelor de vedere – discu țiile cu
părin ții, cititul presei.
O diferen ță vizibil ă exist ă între nivelurile medii ale r ăspunsurilor oferite de c ătre elevi și
profesori la capitolul satisfacerea curiozit ății/interesului prin “discu ții cu profesorii în afara
orelor de școal ă”. R ăspunsurile medii oferite de c ătre profesori se situeaz ă mult mai sus decât
cele corespunz ătoare elevilor. Supraestimare a meritelor sau necun oa ștere a propriilor elevi?
4.1.3.3. Comunicarea interpersonal ă
Comunicarea cu impactul cel mai puternic și, a șa cum a rezultat din prelucrarea itemului
anterior, cea mai utilizat ă pentru dialogul pe probleme de interes, o reprezin t ă comunicarea
interpersonal ă. De aceea, am acordat aten ție acesteia și am investigat-o în condi țiile în care
nevoia de comunicare este presant ă, este vorba despre apelul la cel ălalt în scopul dep ăș irii
situa țiilor de criz ă. Aceste situa ții sunt frecvente și fire ști la adolescen ță , ca și nevoia de a le
dep ăș i cerând sfatul, ajutorul.
În situa țiile de via ță dificile, când e ști fr ământat( ă) de probleme aparent insolubile,
obi șnuie ști s ă te confesezi și ceri sfatul / ajutorul: (QE-21)
Itemul vizeaz ă ceea ce s-ar putea numi rela ții de proximitate cu agen ți de sprijin moral.
Ace știa sunt persoane cu care adolescen ții simt în general nevoia s ă comunice în situa țiile de
criz ă existen țial ă, și c ărora le dest ăinuie fr ământ ările și dificult ățile prin care trec și de la care
așteapt ă sprijin moral și sfaturi, în virtutea leg ăturilor afective dintre adolescent( ă) și aceste
persoane, a experien ței de via ță , dar și profesionale în rela țiile interumane – experien ță
recunoscut ă social și legitimat ă institu țional.
Deseori Uneori Niciodat ă NonR Medie
Unui prieten/prietene (E) 58,8% 33,8% 5,2% 2,2% 1,548
Unui p ărinte (A) 43,9% 45,8% 8,7% 1,6% 1,357
Persoanei de care e ști îndr ăgostit (F) 34,1% 44,7% 17,9% 3,3% 1,168
Unei alte persoane din familia ta (D) 29,4% 51,2% 15,8% 3,6% 1,141
Nu cer sfatul nim ănui (H) 9,7% 34,9% 42,0% 13,4% 0,627
Unui preot, unui om al bisericii (G) 8,8% 33,6% 53,1% 4,5% 0,536
Unui profesor (B) 2,9% 36,5% 57,7% 2,9% 0,436
Unui consilier școlar (C ) 1,8% 13,3% 80,6% 4,3% 0,177
Agen ții de sprijin moral solicita ți se diferen țiaz ă în trei mari categorii. Prima categorie,
frecvent solicitat ă, este alc ătuit ă din membrii familiei (nucleare și l ărgite) și din grupul de vârst ă.
O a doua categorie, sporadic solicitat ă, este reprezentat ă de preot, profesor și de consilierul
școlar. 42% dintre subiec ți nu se reg ăsesc în situa ția de a nu fi cerut sfatul cuiva vreodat ă.
Între persoanele deseori solicitate, pe prima pozi ție se afl ă prietenii (58,8%), în timp ce
urm ătoarea revine unuia dintre părin ți; urmeaz ă, în ordinea preferin țelor și frecven ței adres ării,
73 persoana de care subiectul "este îndr ăgostit" și, la mic ă distan ță , alt ă persoan ă din familie (34,1%
și, respectiv, 29,4%, pentru categoria deseori).
Dac ă prezen ța grupului de egali în fruntea listei de persoane l a care adolescen-
tul/adolescenta apeleaz ă în momente dificile nu are de ce s ă surprind ă, o men țiune special ă
merit ă familia. Personaj rebel și aflat în criz ă de originalitate, adolescentul pare s ă se concilieze
mai repede și în mai mare m ăsur ă cu familia decât afirm ă literatura de specialitate, când trece
prin momente foarte dificile. Familia r ămâne, din perspectiva r ăspunsurilor subiec ților no ștri, un
factor important de socializare, iar microcomunitat ea familial ă este valorizat ă de adolescen ți (cel
pu țin în punctele nodale ale traiectoriei acestora). N umai uneori adolescen ții apeleaz ă la dialogul
cu profesorul . Rela ția elevului cu profesorul, imaginea elevului despre rolul acestuia, natura
comunic ării educa ționale eviden țiaz ă în acest caz (ca și în alte p ărți ale chestionarului) un deficit
de comunicare educator-educat. Explicarea acestui f apt nu ține în primul rând de presta ția
individual ă, ci de elemente structurale ale procesului de educ a ție: o dezinvestire afectiv ă a
educatorului de tip tradi țional, chemat s ă medieze raportul dintre educat și cultur ă, dar mediator
cu rol slab de "model", cât ă vreme mass-media, elevii în șiși confer ă de multe ori acest rol celor
care se abat de la normele de reu șit ă social ă sanc ționate de școal ă.
Pentru c ă în comunicarea interpersonal ă un loc și un rol principal îl au prietenii, iar
comunicarea nu se refer ă numai la cea verbal ă, am investigat tinerii în leg ătur ă cu ce activit ăți,
ce preocup ări au în grupul de prieteni:
Ce faci, de obicei, când te întâlne ști cu prietenii? (QE-31)
Deseori Rareori Niciodat ă Medie
Ascult ăm muzic ă acas ă la unul din noi. (F) 52,9% 38,8% 6,5% 1,473
Discut ăm probleme legate de via ța noastr ă. (C) 47,8% 39,6% 10,9% 1,376
Mergem la discotec ă (G) 43,9% 40,9% 12,8% 1,318
Urm ărim sau particip ăm noi în șine la competi ții
sportive (A) 17,8% 41,4% 36,1% 0,807
Mergem la cinematograf (D) 9,5% 51,0% 36,5% 0,722
Juc ăm jocuri pe calculator (acas ă sau la un Internet-
café) (B) 15,1% 34,2% 46,6% 0,672
Mergem la teatru, sau la un concert de muzic ă
clasic ă. (E) 6,5% 27,6% 62,4% 0,421
Ne plimb ăm, facem excursii, etc. (H1) 9,0%
Mergem la bar/teras ă/restaurant/cafenea/cofet ărie etc.
(H2) 2,3%
Ne distr ăm în alte feluri (H3) 2,1%
Înv ăță m, citim, lucr ăm, etc. (activit ăți serioase) (H4) 1,5%
Sex (H5) 1,0%
Așa cum se știe, grupul de vârst ă este o unitate sociologic ă de prim ă însemn ătate pentru
analiza vie ții adolescen ților, iar “prietenii”, dup ă cum reiese și din alte r ăspunsuri din chestionar
(cf. itemii 14, 19, 21), joac ă acum un rol determinant și reprezint ă una dintre instan țele-cheie de
socializare pentru adolescen ți, unul din agen ții esen țiali de realizare a educa ției informale, care
74 se bucur ă de cea mai mare credibilitate și c ătre care se investesc cele mai însemnate resurse de
timp și de afectivitate, comparabile din acest punct de v edere doar cu … televiziunea.
Care este con ținutul timpului petrecut în comun și responsabil în bun ă m ăsur ă de
structurarea a șa-numitei “(sub)culturi a adolescen ților”? Acesta este redat în tabelul de mai sus.
Muzica și dansul la mod ă, frecventarea diverselor localuri de “distrac ție” și de “consum”,
sportul, jocurile pe calculator și nu numai, sexul și, în general tot ceea ce se poate circumscrie
conceptului caracteristic postmodern de “ fun ” –iar simpla inventariere nu spune îns ă, din p ăcate,
mai nimic și despre “spiritul” sau despre valoarea “educativ ă” a acestor forme de divertisment
sau evaziune, formele “cumin ți” și cele “discutabile” moral sau chiar periculoase to pindu-se într-
un singur conglomerat, într-o “past ă omogen ă”- constituind principalele activit ăți desf ăș urate în
comun. Comunicarea despre problemele intime ocup ă și ea un loc prioritar în economia timpului
petrecut împreun ă cu prietenii, ei reprezentând, nu întâmpl ător, și primii confiden ți sau “agen ți
de sprijin moral” ( cf. item QE-21), și sursa privilegiat ă de procurare a informa ției “despre care
nu se vorbe ște în școal ă” ( cf. item QE-19). Activit ățile de tip intelectual sau cultural ocup ă, în
raport cu cele de mai înainte, precum se poate obse rva, un loc destul de modest, aproape
neglijabil în ansamblul general al vie ții micro-comunit ăților de adolescen ți români ai începutului
de secol XXI.
4.1.3.4. Capacitatea de receptare
Efectele consumului media asupra tinerilor sunt det erminate de motiva ția, de cantitatea sau
de calitatea consumului de mass-media dar și de capacit ățile lor de receptare a mesajelor
transmise. Este important ă,, de exemplu,, capacitatea de a discerne între judeca țile de fapt și
între judeca țile (propozi țiile) care exprim ă opinii despre fapte, judec ățile de valoare. A fost
testat ă aceast ă capacitate de discern ământ prin cerin ța:
Urmeaz ă patru afirma ții, între care 3 reprezint ă o opinie și una reprezint ă un fapt.
Te rog s ă încercuie ști afirma ția care constituie un fapt . (QE-40)
Emisiunile de știri difuzate de posturile TV con țin informa ții corecte
despre actualitate. 318 20,0%
Emisiunile de știri sunt redactate de o echip ă de speciali ști. 712 44,8%
Știrile din presa scris ă se adreseaz ă unui public mai numeros decât
cele difuzate prin programele radio. 231 14,5%
Programele de actualit ăți nu sunt întotdeauna interesante. 262 16,5%
NonR 68 4,3%
Doar aproximativ 45% dintre tinerii chestiona ți au manifestat discernamântul de a alege
propozi ția care exprim ă relatarea unui fapt. Bariera în manifestarea acest ei competen țe poate s ă o
reprezinte și deprinderea de a judeca un mesaj în func ție de un cuvânt, aparent mai semnificativ,
fără ansamblul mesajului (al propozi ției, contextului) din care face parte. Astfel cuvin tele
“actualitate“, “actualit ăți”, “ știri”, care sunt legate în mod obi șnuit de relatarea unor fapte, au
putut reprezenta capcane pentru discern ământul tinerilor chestiona ți. O alt ă barier ă poate s ă o
reprezinte obi șnuin ța de a considera drept “ știri” nu informa ția, relatarea unor fapte, ci opiniile
jurnali știlor. Și experien ța, pe care elevii o au deseori în via ță și în școal ă, de a nu se discerne
75 faptele de opinii și, chiar mai mult, de a se lua în considera ție opiniile în locul faptelor, poate s ă
reprezinte o barier ă în formarea discern ământului pentru distinc ția faptelor.
Discern ămîntul cu privire la esen ța unui mesaj a fost investigat printr-o alt ă sarcin ă care
a cerut elevilor s ă fac ă selec ția ideii pricipale din mai multe propozi ții privind scurta relatare a
unei situa ții (decizia de închidere a unei fabrici de îngr ășă minte), din perspectiva mai multor
actori sociali: guvernan ții, cet ățenii ora șului, muncitorii, diferite partide.
Care este ideea principal ă a acestui articol? (QE-42)
Cet ățenii au prea pu ține șanse s ă-și exprime opiniile . (A) 490 30,8%
Modul în care oamenii reac ționeaz ă la închiderea fabricii depinde de
interesele lor . (B) 560 35,2%
Poluarea aerului amenin ță recoltele ță ranilor . (C) 238 15,0%
To ți locuitorii care au re ședin ța lâng ă fabric ă trebuie s ă voteze aceast ă
hot ărâre. (D) 245 15,4%
NonR 58 3,6%
15,0% 15,4%
35,2% 3,6%
30,8% A
B
C
D
NonR
Elevii înva ță și exerseaz ă deta șarea ideii principale dintr-un text chiar din primi i ani de
școal ă. Cu toate acestea, numai 35,2% dintre tinerii de 1 5-16 ani au reu șit s ă aleag ă ideea
principal ă. Competen ța de a extrage sau de a selecta esen țialul unui mesaj are desigur multe
bariere, dificult ăți posibile. Textul din care s-a cerut s ă se desprind ă ideea principal ă se referea la
o stare conflictual ă. O barier ă posibil ă și, de multe ori, vizibil ă la comentatorii din mass-media, dar și la
consumatorii de mass-media, este implicarea lor în starea conflictual ă care este relatat ă sau
receptat ă și substituirea ideii principale, a esen ței ce ar putea fi selectat ă din acea situa ție relatat ă,
cu propria opinie despre astfel de situa ții. Este cazul alegerii primei afirma ții ca idee principal ă:
“Cet ățenii au prea pu ține șanse s ă-și exprime opiniile” de c ătre aproximativ 31% dintre elevi.
4.1.4. Valorile în proiectele, modelele, orientăril e de valoare ale elevilor
Experien țele multiple și semnificative pe care elevii le au pân ă la 15-16 ani, schimb ările pe
care le suport ă și pe care încep s ă le proiecteze, nevoia de autonomie, dar și de orientare în via ța
social ă, c ăutarea reperelor și a criteriilor de evaluare și de autoevaluare conduc spre tensiuni
interioare, explozii exterioare uneori, dar și spre cristalizarea unor semnifica ții, op țiuni, modele
care integreaz ă tot mai con știent valorile . Educa ția informal ă are con ținut și for ță tocmai datorit ă
valorilor tr ăite care reprezint ă, de multe ori, principalele dominante ale vie ții cotidiene și intime
ale individului. Mass-media induce astfel de valori datorit ă plasticit ății personalit ății copiilor și a
76 tinerilor, datorit ă faptului c ă utilizarea mijloacelor de comunicare creeaz ă posibilit ăți de alegere,
chiar dac ă nu se refer ă la con ținuturi. Exersarea buton ării ca și a r ăsfoitului, dar mult mai pu țin,
conduc la iluzia “st ăpânirii” raportului de comunicare. Alegerea individ ual ă nu afecteaz ă nici pe
emi ță tor și nici pe al ți receptori decât uneori, în acela și spa țiu fiind mai multe op țiuni de
vizionare (de exemplu la singurul televizor din fam ilie). Este posibil astfel ca influen țarea s ă fie
mult mai puternic ă, chiar dac ă nu ar exista inten ția surselor de comunicare s ă influen țeze, s ă
manipuleze, tocmai datorit ă acestei marje de libertate tr ăit ă care înso țește receptarea personal ă a
ceea ce se comunic ă în mas ă. Cercetarea a investigat situa ții și posibile reflexii semnificative ale
elevilor, în care valorile sunt implicit sau explic it prezente și, care au leg ătur ă cu mass-media.
4.1.4.1. Proiectul de via ță
Inten ția de a-și continua educa ția școlar ă – ca parte a proiectului profesional –
exprimat ă prin r ăspunsurile la itemul:
Ce inten ționezi s ă faci dup ă ce vei termina școala? (QE-6)
relev ă o tendin ță puternic ă spre continuarea studiilor, în vederea unei preg ătiri superioare
nivelului liceal, fie c ă este vorba de op țiunea pentru o form ă scurt ă de școlarizare, fie de studii în
înv ăță mântul universitar: 79,1% din elevii investiga ți î și declar ă inten ția de a urma în viitor
cursurile unei școli, în raport cu numai 8,5% care doresc s ă-și încheie școlarizarea și s ă lucreze.
Continu ă studiile 1259 79,1%
Întrerupe studiile 136 8,5%
Nehot ărât 173 10,9%
NonR 23 1,4%
Din corelarea acestor tipuri de op țiuni cu prelucrarea datelor de identificare a unit ăților de
eșantionare putem s ă discernem diferen țieri și s ă facem anumite compara ții, care pot reprezenta
situa ții semnificative de care politicile educative, nu n umai cele școlare s ă țin ă seama. Nu
întâmpl ător, de exemplu, cei care cer emisiuni teme educati ve sunt mai mult din mediul rural,
unde și șansele, dar și aspira țiile de continuare a studiilor sunt mai reduse. Fap tul c ă proiectul de
via ță al adolescen ților din acest mediu este mai modest nu reprezint ă o respingere a efortului de a
înv ăța. De aceea, mediile de comunicare în mas ă ar fi cele mai potrivite s ă ofere tinerilor
posibilitatea de a înv ăța în mod informal cît mai mult, calitativ și adecvat unor astfel de situa ții. 8,5% 1,4%
10,9%
79,1% Continu ă studiile
Întrerupe studiile
Nehot ărât
NonR
77 total continu ă întrerupe nehotarît NonR
Urban 1477 80,8% 7,6% 10,2% 1,4% mediu
Rural 114 57,0% 21,1% 20,2% 1,7%
Liceu 1161 86,0% 4,4% 8,6% 1,0% progr.
educa ț. Profesional 430 60,5% 19,8% 17,0% 2,7%
Masculin 787 71,9% 12,2% 14,7% 1,2% sex
Feminin 792 86,6% 4,9% 6,9% 1,6%
sc. gen/prf 342 66,1% 19,6% 13,7% 0,6%
liceu 830 78,7% 7,5% 12,3% 1,5% educ.
parinti
superior 392 93,6% 1,0% 3,8% 1,6%
Op țiunea de continuare a studiilor variaz ă în func ție de mediul în care este plasat ă școala,
de programul educa țional în care sunt înscri și elevii (liceu, înv ăță mânt profesional), de sexul
subiec ților și de nivelul de instruc ție-educa ție a p ărin ților. Astfel, inten ția de a continua studiile
înregistreaz ă o frecven ță mai mare la elevii care înva ță într-o școal ă din mediul urban, la cei din
înv ăță mântul liceal, la subiec ții de sex feminin și la elevii proveni ți din familii în care p ărin ții au
un nivel mai înalt de preg ătire școlar ă. În acest sens, se constat ă c ă:
/square4 mediul școlar urban și nivelul liceal sunt mai stimulative pentru înv ățare, mai motivante,
orientându-i într-o mai mare m ăsur ă pe elevi spre continuarea studiilor în scopul preg ătirii
pentru o carier ă, în raport cu mediul școlar rural și cu nivelul profesional (în ultimele dou ă
categorii înregistrându-se și cel mai mare num ăr de indeci și); cu toate acestea, procentele
care exprim ă inten ția de a continua activitatea de înv ățare într-o form ă institu ționalizat ă
rămân ridicate chiar și pentru subiec ții din mediul rural (57%) și pentru cei care urmeaz ă
cursurile înv ăță mântului profesional (60,5%);
/square4 num ărul fetelor care opteaz ă pentru aceast ă perspectiv ă (86,6%) este u șor superior în
compara ție cu al b ăie ților (71,9%), fapt explicabil prin tr ăsături generale caracteristice, în mare
măsur ă, psihologiei feminine (dorin ța de stabilitate și de securitate, care pot fi asigurate prin
dobândirea unei diplome, o responsabilitate sporit ă, con știinciozitate, h ărnicie etc. );
/square4 o influen ță puternic ă o are nivelul de preg ătire școlar ă a p ărin ților, 93,6% din elevii
apar ținând unor familii cu grad superior de instruc ție-educa ție exprimându- și inten ția de a-și
continua studiile; aceasta înseamn ă c ă, în societatea româneasc ă, familia r ămâne principalul
furnizor de modele în ceea ce prive ște aspira ția spre carier ă; se dovede ște astfel, o dat ă în plus,
faptul c ă în familiile de intelectuali mai ales, p ărin ții se îngrijesc în mai mare m ăsur ă de educa ția Mediu Program educa țional Sex Nive l de studii 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
urban rural liceu profesional masculin feminin sc.gen/prf liceu superior
78 intelectual ă și de dezvoltarea cognitiv ă a copiilor și se implic ă mai puternic în configurarea
proiectului lor profesional;
/square4 procentul important de 38,9% elevi care doresc s ă-și continue studiile și s ă lucreze în
acela și timp este de natur ă s ă sugereze num ărul mare de familii al c ăror nivel economic sc ăzut
nu poate asigura tinerilor suportul material necesa r și suficient pentru ca ace știa s ă se dedice
exclusiv activit ății de înv ățare.
Num ărul foarte mare de subiec ți care opteaz ă pentru continuarea preg ătirii școlare,
coroborat cu num ărul mare de r ăspunsuri (la itemul QE-22) care consider ă realizarea în profesie
ca modalitate esen țial ă de reu șit ă în via ță (59,3%), demonstreaz ă faptul c ă în rândul tinerilor
școala și activitatea de înv ățare se bucur ă înc ă de un prestigiu important, fiind percepute ca
itinerarii necesare spre succes și realizare personal ă.
Proiectul de via ță mai apropiat de vârsta la care se afl ă elevii vizeaz ă continuarea studiilor.
Proiectul de via ță extins în timp vizeaz ă reu șita în via ță . Pentru aceasta tinerii î și proiecteaza un
ideal propriu de via ță . La 15 – 16 ani mul ți tineri nu și-au formulat inc ă idealul de via ță , dar pot
să judece și s ă opteze cu privire la diferite variante. Am investi gat op țiunile lor oferindu-le
posibilitatea s ă aleag ă dintre variante de modele de reu șit ă pe care le g ăsesc mediatizate sau pe
care le pot recunoa ște în via ța cotidian ă. În aceste modele sunt desigur implicate anumite v alori
care conduc aspira ția și marcheaz ă zona de interes, standardul dorit.
Dup ă opinia ta, ce înseamn ă s ă reu șești în via ță ? (QE-22)
Op țiunile modelului de reu șit ă sau ale modelului de succes (ca "reu șit ă institu țional ă
valorizat ă") se repartizeaz ă în trei sectoare: I. A și G: reu șita în profesie, carier ă și întemeierea
unei familii – institu ție a "microarmoniei"; II. B: reu șita material ă, pecuniar ă; III. restul
op țiunilor, ponderile acestora fiind sc ăzute.
Pe scala preferin țelor pentru anumite valori încorporate în idealul d e via ță , idealul de
personalitate și modelul de reu șit ă/succes, în frunte se situeaz ă reu șita în profesie (59,3%),
urmat ă de reu șita în/prin familie (56,7%) și de o bun ă situa ție financiar ă, propice lumii
consumului (26,4%).
Să reu șești în profesia aleas ă, s ă te realizezi în carier ă. (A) 943 59,3% I
Să-ți întemeiezi o familie în care s ă domneasc ă dragostea și armonia (G) 902 56,7%
II Să ai mul ți bani cu care s ă-ți po ți îndeplini toate dorin țele (B). 420 26,4%
Să devii o persoan ă public ă admirat ă (om de afaceri, lider politic) (E) 174 10,9%
Să ajungi o vedet ă (în domeniul modei, al muzicii u șoare, al
cinematografiei, al televiziunii, al sportului) (F) 137 8,6%
Să fii sexy, cuceritor, s ă ai o via ță erotic ă tumultuoas ă (D) 82 5,2%
Nu știu, nu m-am gândit (H) 51 3,2% III
Să fii puternic, dur, „macho” (C) 45 2,8%
79 0% 20% 40% 60%
A G B E F D H C
total A B C D E F G H
mediu urban 1477 60,5% 27,4% 2,8% 5,4% 11,5% 9,0% 56,9% 3,2%
rural 114 43,9% 14,0% 2,6% 1,8% 3,5% 3,5% 53,5% 3,5%
progr. ed liceu 1161 63,1% 25,5% 2,4% 4,8% 12,2% 7,8% 60,6% 2,6%
profesional 430 48,8% 28,8% 4,0% 6,0% 7,4% 10,7% 46,0% 4,9%
sex masculin 787 50,1% 30,9% 4,6% 8,0% 13,1% 9,5% 49,7% 3,4%
feminin 792 68,6% 22,0% 1,4% 2,4% 8,7% 7,7% 64,3% 2,9%
ed.
parinti sc. gen/prf 342 58,8% 23,4% 2,3% 2,3% 7,3% 8,8% 51,2% 3,2%
liceu 830 58,6% 28,7% 3,7% 6,9% 11,2% 9,2% 58,2% 3,7%
superior 392 61,0% 25,5% 1,3% 4,3% 13,8% 7,7% 58,4% 1,5%
Dintre cele patru variabile, nivelul de instruire a l p ărin ților determin ă diferen țe mici între
procentajele preferin țelor pentru un tip de reu șit ă sau altul. Diferen țele dependente de mediul de
reziden ță al unit ății de înv ăță mânt nu sunt foarte semnificative întrucât, prin fo r ța lucrurilor,
elevii din unit ățile existente în rural sunt mult mai pu țini decât cei care înva ță în liceu și școli
profesionale din mediul urban. Dup ă programul educa țional, diferen țe marcante, de circa 15
procente, se creeaz ă în privin ța modelelor de reu șit ă situate pe primele dou ă locuri. În ambele
cazuri, op țiunile majoritare sunt în favoarea liceului. Și dup ă categoria sex, se constat ă diferen țe
între principalele modele de reu șit ă alese de subiec ți, procente superioare fiind atribuite sexului
feminin (68,6% la 50,1%, în cazul realiz ării în carier ă; 64,3% la 49,7% în cazul op țiunii pentru
criteriul familial; în plan pecuniar, raporturile s e inverseaz ă: 30,9% dintre b ăie ți fa ță de 22%
dintre fete înclin ă spre acest criteriu).
Se constat ă o anumit ă orientare spre un sine rezonabil, spre microspa țiul privat și, în orice
caz, nu spre roluri valorizate în special de spa țiul public și mediatic. Sunt preferate roluri
conven ționale (pe care, în prim ă instan ță , oricine le-ar alege) și conforme, cel pu țin declarativ,
moralei sociale și valorilor de supravie țuire (punct terminus în axiologia persoanei sau doa r
condi ție necesar ă pentru reu șit ă, "împlinirea" pe mai multe planuri, chiar pentru f ericirea
acesteia). "Conven ționale" nu vrea s ă însemne neap ărat "conformiste", c ăci termenul poate fi
decodificat și ca înscriere într-o zon ă existen țial – profesional ă solid ă, care protejeaz ă intimitatea
unei persoane ce întoarce spatele unei societ ăți neprietenoase, false etc., dar îi preia forma
80 principiilor ce definesc orient ările ac ționale. Acesta ar fi imperativul dup ă care s-ar conduce
adolescen ții în viitor: a-ți confirma competen ța, dar f ără propensiune spre vizibilitatea pe care o
implic ă reu șita în competi ția din politic ă, afaceri, industria divertismentului. Valorile veh iculate
de media nu sunt neap ărat și cele prizate de majoritatea adolescen ților.
4.1.4.2. Modele
Modelul de reu șit ă în via ță a fost investigat prin întrebarea:
Cine constituie pentru tine un model de reu șit ă în via ță ? (QE-26)
întrebare deschis ă, în scopul de a l ărgi câmpul posibilit ăților de r ăspuns. S-a cerut elevilor s ă
indice persoana/persoanele care reprezint ă pentru ei un model de reu șit ă în via ță . Am urm ărit
astfel s ă detect ăm direc țiile din care provin influen țele implicate în configurarea modelului de
reușit ă, precum și intensitatea acestora. Codificarea r ăspunsurilor libere a eviden țiat dou ă
domenii rela ționale principale: domeniul rela țiilor interpersonale, constituit de microgrupurile în
care elevul este integrat și cu ai c ăror membri interac ționeaz ă frecvent și domeniul rela țiilor
mediate de mijloacele de comunicare în mas ă.
În interiorul celui dintâi (I) am urm ărit influen țele exercitate de: familie (cu o aten ție
special ă acordat ă p ărin ților); grupul de prieteni, vecini, anturaj; profesori (incluzând în aceast ă
subcategorie și înv ăță tori sau educatori – evoca ți de elevi în lista persoanelor exemplare pentru
modelul lor de reu șit ă).
În domeniul influen țelor mass-media (II) s-au configurat, de asemenea, dou ă subcategorii:
aceea a vedetelor (de muzic ă u șoar ă sau f ăcând parte din forma ții de muzic ă tân ără, maneli ști,
vedete prezente pe TV și din domeniul mass-media, sportivi, celebrit ăți din lumea modei, actori,
cânt ăre ți de muzic ă popular ă etc.) și aceea a personalit ăților care se manifest ă în via ța social ă (în
domeniul vie ții politice, în cel financiar-bancar, în mediul de afaceri sau în domeniul religios),
precum și a personalit ăților din domeniul culturii (al știin ței, literaturii și artelor, personalit ăți
istorice, precum și personaje fictive din romane, filme etc.).
Părin ții 390 24,5%
Familia, alte rude 167 10,5%
Profesori, înv ăță tori, educatori 75 4,7% I
Prietenii, vecinii, alte persoane din anturaj 37 2, 3%
Vedete din domeniul divertismentului 359 22,7%
Personalit ăți ale vie ții sociale și culturale 134 8,4%
Nu am nici un model/sunt propriul meu model 131 8,2 % II
Alte r ăspunsuri 18 1,1%
• În sfera interac țiunilor directe rezultatele ob ținute indic ă rolul important al familiei l ărgite
(35% din r ăspunsuri, adic ă peste o treime din întregul e șantion) în configurarea modelului de
reu șit ă; în interiorul familiei rolul cel mai mare revine p ărin ților aproximativ un sfert din subiec ți
(24,5%,) considerându-i pe ace știa modele demne de aspira ția lor.
• De asemenea, se constat ă importan ța extrem de sc ăzut ă, aproape nul ă, a grupului de prieteni,
de vecini și a anturajului (2,3%).
• În ceea ce-i prive ște pe profesori , rezultatele relev ă faptul c ă ace știa nu sunt un model de
reu șit ă pentru elevi, decât într-o propor ție lipsit ă de semnifica ție (4,7%), ceea ce înseamn ă c ă ei
81 nu reprezint ă pentru tineri persoane îndeajuns de admirabile pen tru a deveni exemplare, obiecte
de identificare și de aspira ție; aceast ă observa ție este de natur ă s ă pun ă sub semnul îndoielii, în
sens larg, puterea lor de influen ță educativ ă în dezvoltarea personalit ăților aflate la vârsta
adolescen ței.
• În domeniul influen țelor mediatice se constat ă c ă 22,7% din subiec ți adopt ă ca model de
reu șit ă o vedet ă și doar un procent nesemnificativ de 8,4% numesc în aceast ă calitate o
personalitate din sfera vie ții sociale sau a culturii .
• Totu și, însumând influen țele exercitate prin mass-media, se observ ă c ă ele reprezint ă un
procent însemnat, cu rol deloc neglijabil în consti tuirea modelului de reu șit ă (31,1%), foarte
apropiat de procentul r ăspunsurilor care plaseaz ă modelul în sfera familiei (35%). A șadar, pentru
o treime din tineri, valorile transmise prin mediul familial și cele promovate prin mass-media î și
disput ă domina ția în construirea modelului lor de reu șit ă, cu un u șor avantaj în favoarea celor
dintâi.
• Persoanele cu care tinerii interac ționeaz ă direct și frecvent sunt în mai mare m ăsur ă capabile
să reprezinte modele de reu șit ă (42,2%), în compara ție cu vedetele sau personalit ățile prezente pe
diferitele canale mediatice (31,1%).
• Se constat ă o quasiegalitate a for ței de influen ță a p ărin ților (24,5%), pe de o parte, cu a celei
exercitate prin mediatizarea intens ă a unor vedete din domeniul divertismentului, pe de alt ă parte
(22,7%). De asemenea, op țiunea pentru un model de reu șit ă reprezentat de o vedet ă întrece cu
mult op țiunea pentru un model care indic ă o alt ă persoan ă din familie, un prieten, un vecin sau
un profesor.
• Așadar, în configurarea unui model de reu șit ă, aproape un sfert din adolescen ții investiga ți
sunt influen țați de VIP-uri și aproape o treime de VIP-uri și de alte personalit ăți din zona
mediatic ă, unele, poate, admirabile, altele cu totul îndoiel nice în privin ța setului de
valori/pseudovalori pe care le reprezint ă și le pormoveaz ă.
• Procentul irelevant (2,1%) al celor care indic ă drept model o personalitate din zona culturii
(știin țe, arte, literatur ă, istorie, religie) eviden țiaz ă inapeten ța tinerilor pentru domeniul valorilor
intelectuale, culturale și spirituale, ceea ce consoneaz ă cu dorin ța lor de divertisment, cu
preocup ările marcate pentru mod ă și vestimenta ție, sau, în cel mai bun caz, pentru domeniul
culturii generale în țeleas ă îns ă ca un mozaic alc ătuit la întâmplare, într-un mod fragmentar-
revuistic, sau prin vizionarea la TV a unor documen tare de popularizare știin țific ă.
Orientarea tinerilor spre anumite modele de reu șit ă și spre anumite categorii de persoane
este influen țat ă, dup ă cum s-a putut observa din prelucrarea itemilor ant eriori, de mass-media.
Preocuparea fa ță de astfel de modelele oferite de mass-media se poa te constata prin investigarea
gradului de interes fa ță de anumite produc ții care mediatizeaz ă și chiar confec ționeaz ă vedete.
Cât e ști de interesat( ă) de emisiunile, revistele, articolele din pres ă care relateaz ă
evenimente senza ționale din via ța vedetelor? (QE-32)
Indirect s-a putut constata aceast ă preocupare și din orientarea consumului spre anumite
publica ții sau emisiuni sau din cererile pe care le-au form ulat când au fost invita ți s ă fac ă
propuneri pentru ca mass-media s ă devin ă mai interesant ă (vezi itemul QE-44)
82 Interesat 498 31,3%
Oarecum interesat 903 56,8%
Neinteresat 181 11,4%
NonR 6 0,4%
Este unul dintre itemii cu r ăspunsuri convergente într-o direc ție extrem de evident ă, și
anume aceea a efectului de fascina ție provocat de lumea “eroilor”, “miturilor” și a “pove știlor de
succes”, reprezentat ă de VIP-urile construite artificial de mass-media. Un total aproape incredibil
de 88% dintre adolescen ți se declar ă interesa ți într-o propor ție mai mic ă sau mai mare de “evenimentele
senza ționale din via ța vedetelor”, dintre ei nu mai pu țin de o treime ar ătându-se f ără echivoc preocupa ți
de asemenea subiecte cu func ție de “marf ă” ieftin ă pentru consum. Acest r ăspuns este consonant cu
preferin ța pentru tabloide, pentru revistele de mondenit ăți și pentru cele despre vedetele “en vogue”, pus
în eviden ță de itemul QE-10, precum și cu itemul QE-16, din care rezult ă c ă mass-media r ăspunde nevoii
tinerilor de evaziune, de experien țe palpitante, oferindu-le surogate de via ță “real ă” și iluzii ale gloriei și
ale succesului facil. Ar trebui realizat ă separat o analiz ă calitativ ă am ănun țit ă a calit ății morale și
profesionale a vedetelor media române și a legitimit ății statutului lor de model social pentru adolescen ți.
4.1.4.3. Orient ările de valoare
Opiniile și atitudinile valorice ale elevilor au fost definite pe baza acordului/deza-
cordului/indiferen ței exprimate de ei în raport cu o list ă de enun țuri referitoare la: A. Hedonism;
B. Munc ă; C. Bani; D. Moral ă, lege; E. Democra ție; F. Ini țiativ ă, spirit întreprinz ător, asumare
de riscuri; G. Responsabilitate; H. Competi ție; I. Cooperare:
În ce m ăsur ă e ști de acord cu afirma țiile de mai jos: (QE – 23)
Enun țurile au fost construite astfel încât, prin con ținutul lor semantic, s ă afirme sau s ă nege
una dintre valorile enumerate. Respingerea unei for mul ări care neag ă importan ța unei anumite
valori constituie, din partea subiectului, o afirma re a acesteia, dup ă cum acordul cu un asemenea
enun ț reprezint ă o respingere a valorii la care el se refer ă. În cazul enun țurilor cu con ținut
semantic afirmativ, acordul sau dezacordul reprezin t ă, în mod similar, o atitudine de aprobare,
respectiv de dezaprobare a acelei valori. Am consid erat c ă r ăspunsurile din zona neutr ă (“nici
acord, nici dezacord”) dezv ăluie dou ă tipuri de atitudini posibile: fie eschivarea de la
exprimarea unei opinii, considerat ă ca inavuabil ă, fie incertitudinea sau indiferen ța în privin ța
acelei valori, în ambele situa ții fiind vorba în fond de o lips ă de asumare a acesteia.
Acord Neutru Dezacord Medie
E important s ă știi s ă cooperezi cu ceilal ți în realizarea unui scop
comun (I) 89,2% 6,3% 3,4% 1,868
E important ca tinerii s ă fie capabili s ă-și asume responsabilitatea
propriilor fapte, s ă-și îndeplineasc ă îndatoririle care le revin în via ța
școlar ă, familial ă etc. (G) 90,1% 4,8% 4,5% 1,861
Pentru a avea succes în via ță e necesar s ă ai ini țiativ ă, s ă fii
întreprinz ător,activ, s ă-ți asumi riscuri (F) 88,4% 5,7% 5,4% 1,834
Societatea de azi este una a competi ției, de aceea trebuie s ă lup ți
pentru a fi printre cei mai buni (pe plan profesion al, social etc. ) (H) 83,2% 10,2% 6,1% 1,775
Să-ți tr ăie ști via ța din plin înseamn ă s ă nu-ți refuzi nici o pl ăcere (A) . 45,8% 30,2% 23,3% 1,227
Pentru a fi o persoan ă respectat ă în societate, nu e neap ărat nevoie s ă
ai școal ă mult ă, ci s ă știi s ă faci bani din orice (C) 35,8% 22,8% 40,5% 0,953
83 Munca perseverent ă nu este cea mai important ă cale pentru succesul
în via ță (B) 28,9% 26,6% 43,5% 0,853
Pentru a-ți atinge scopurile în via ță , trebuie s ă uzezi de orice mijloace,
chiar dac ă acestea nu sunt întotdeauna în acord cu normele mo rale sau
se situeaz ă la limita legii (D) 20,7% 24,1% 54,1% 0,663
Democra ția înseamn ă s ă fii liber s ă faci tot ce dore ști, f ără a da
nim ănui socoteal ă de faptele tale (E) 21,3% 21,4% 56,1% 0,648
Analiza rezultatelor, exprimate prin media r ăspunsurilor, eviden țiaz ă urm ătoarea
distribu ție pe ranguri a valorilor considerate importante de c ătre elevi: I. Cooperare ( 1,868 );
Responsabilitate (1,861 ); II. Ini țiativ ă, spirit întreprinz ător , asumare de riscuri ( 1,834 ); III.
Competi ție ( 1,775 ); IV. Hedonism ( 1,227 ); V. Bani ( 0,953 ); VI. Munc ă ( 0,853 ); VII. Moral ă, lege
(0,663 ); VIII. Democra ție ( 0,648 ).
0,0 0,4 0,8 1,2 1,6 2,0
Cooperare Responsa-
bilitate Ini țiativ ă, spirit
întreprinz ător Competi ție Hedonism Bani Munc ă Moral ă, lege Democra ție
Nu se înregistreaz ă diferen țe importante în func ție de variabilele independente. Cele câteva
varia ții procentuale descriu o u șoar ă tendin ță spre hedonism mai mare în cazul b ăie ților decât al
fetelor și mai marcat ă pentru cei din înv ăță mântul profesional decât pentru liceu.
Munca este valorizat ă ceva mai mult de liceeni, de fete și de elevii ai c ăror p ărin ți au un
nivel de educa ție mai înalt.
Banii sunt mai pre țui ți în rural, la nivelul înv ăță mântului profesional, de b ăie ți și de cei
proveni ți din familii cu un grad mic de școlarizare.
În ce prive ște respectul pentru moral ă și lege , par mai predispu și s ă transgreseze normele
de acest tip cei din rural, din înv ăță mântul profesional și mai ales b ăie ții; educa ția p ărin ților e un
indicator irelevant în aceast ă privin ță . Ea este ceva mai important ă îns ă pentru cei care ader ă la
aceast ă valoare; elevii din familiile cu un nivel mic de e duca ție valorizeaz ă ceva mai mult morala
și legea în raport cu ceilal ți.
Democra ția este mai apreciat ă în urban, de fete și de elevii ai c ăror p ărin ți au o preg ătire
medie.
Ini țiativa, spiritul întreprinz ător și asumarea de riscuri este valorizat ă în mare m ăsur ă de
to ți elevii chestiona ți, cu o u șoar ă superioritate procentual ă în favoarea celor din urban, din
înv ăță mântul liceal, a fetelor și a elevilor ai c ăror p ărin ți au o preg ătire superioar ă.
La fel în cazul responsabilit ății , unde se constat ă o u șoar ă superioritate procentual ă pentru
cei din urban, de la nivelul liceal, pentru fete și pentru elevii ai c ăror p ărin ți au studii superioare.
Competi ția este afirmat ă ceva mai mult de cei din urban, de la nivelul lice al, de fete și de
elevii din familii cu preg ătire superioar ă.
Cooperarea întrune ște un acord mai mare în mediul urban, la liceu, la fete și la cei
proveni ți din familii cu un nivel superior de instruc ție și educa ție.
84 Pentru ansamblul popula ției investigate se constat ă c ă procentele cele mai ridicate vizând
afirmarea unei valori – care tind s ă exprime quasitotalitatea opiniilor – sunt cele car e situeaz ă pe
primele locuri cooperarea (89,2% acorduri), respons abilitatea (90,1% acorduri), ini țiativa și
asumarea de riscuri (88,4% acorduri), precum și competi ția (83,2% acorduri), valori „de vârf”
ale societ ății actuale, care tinde s ă fie una a eficien ței, a competi ției, a selec ției și a succesului
social bazate pe nivelul competen țelor.
Celelalte valori înregistreaz ă de asemenea procente ridicate, sugerând ata șamentul fa ță de
ele a aproximativ jum ătate din elevii investiga ți.
Valorile apropiate ale raportului competi ție-cooperare sunt capabile s ă furnizeze bune
predic ții legate de viitoarele rela ții interpersonale, de echilibru social, în care dor in ța de
autoafirmare, emula ția trebuie s ă fie întotdeauna ponderat ă de atitudinea deschis ă, cooperant ă cu
ceilal ți.
Totu și, r ămâne problematic ă plasarea pe ultimele ranguri a muncii, a respectul ui pentru
normele morale și lege și a democra ției. Acest clasament semnific ă perceperea și de c ătre tineri a
crizei acestor valori, erodate în mentalitatea cole ctiv ă, din cauza func țion ării defectuoase a unui
regim de „democra ție minimal ă”, caracteristic, dup ă unii speciali ști, perioadei de tranzi ție pe
care tocmai a parcurs-o societatea româneasc ă.
De asemenea, contradic ția dintre valorizarea înalt ă a responsabilit ății personale și respectul
sc ăzut acordat normelor morale și legii – ocupând penultimul rang al ierarhiei – es te de natur ă s ă
relativizeze extrem de mult ata șamentul real al elevilor fa ță de valorile responsabilit ății și s ă
deconspire confuzia valoric ă și în țelegerea îndoielnic ă a acestor concepte.
Câteva observa ții sunt necesare pentru a nuan ța aceste rezultate:
Hedonismul : cumuleaz ă un num ăr mare de r ăspunsuri în zona neutr ă (aproape o treime din
elevi), ceea ce poate însemna incertitudine, dar și un acord nem ărturisit cu afirma ția c ă „a-ți tr ăi
via ța din plin înseamn ă s ă nu-ți refuzi nici o pl ăcere”.
Banii : se situeaz ă pe un rang mediu, dar enun țul e astfel construit încât afirmarea acestei
valori presupune implicit respingerea valorilor leg ate de înv ăță tur ă și educa ție; or, r ăspunsurile la
itemul QE-6 demonstreaz ă aspira ția unui num ăr mare de tineri de a- și continua preg ătirea școlar ă
dup ă absolvirea liceului.
Coroborând aceste r ăspunsuri cu cele privind reu șita în via ță (QE-22) constat ăm c ă pentru
26,4% din subiec ți statutul material (banii) constituie principala f orm ă de realizare.
Munca: 4 3,5% din subiec ți sunt de p ărere c ă munca este o cale important ă de succes,
comparativ cu 28,9% care resping aceast ă afirma ție; se înregistreaz ă, de asemenea, un num ăr
mare de r ăspunsuri neutre (26,6%), care pot fi interpretate c a o lips ă de asumare a acestei valori
(fie c ă este vorba de opinii devalorizante nem ărturisite, fie de indiferen ță ); astfel, în raport cu
43,5% r ăspunsuri care valorizeaz ă munca, 55,5%, deci mai mult de jum ătate din elevi, resping
sau nu ader ă la aceast ă valoare.
Totu și, procentul celor care consider ă c ă nu școala conteaz ă, ci abilitatea de a face bani din
orice, este foarte apropiat (35,8%) de acela al ele vilor care resping aceast ă afirma ție (40,5%).
Aceea și observa ție este valabil ă pentru respectul normelor morale și al legii : 54,1% afirm ă
necesitatea acestei valori, comparativ cu 44,8% ele vi care resping sau sunt indiferen ți fa ță de ea.
85 De asemenea, 42,7% sunt de acord c ă democra ția înseamn ă libertatea necondi ționat ă și
nelimitat ă a individului, în raport cu 56,1% elevi care respi ng aceast ă afirma ție.
Aceste observa ții eviden țiaz ă faptul c ă, în cazul valorilor aflate pe rangurile IV-VIII,
popula ția investigat ă este puternic polarizat ă; a șadar, aproximativ jum ătate din elevi asociaz ă
democra ția cu liberul arbitru al individului, resping sau s unt indiferenți fa ță de normele morale și
fa ță de lege, exalt ă hedonismul, au o atitudine devalorizant ă fa ță de munc ă și peste o treime din
subiec ți consider ă drept cheie a succesului capacitatea de a face ban i din orice.
Orient ările de valoare sunt influen țate, se formeaz ă, se consolideaz ă deci se educ ă informal
prin tot ceea ce tr ăiesc adolescen ții, dar și pe baza imagina ției lor care se alimenteaz ă din
produse culturale de aceea și categorie. Imaginativul este o form ă atr ăgătoare și eficient ă de
proiec ție și de influen țare a valorilor unei persoane sau ale unei comunit ăți. Oamenii, copiii și
tinerii mai ales, pot s ă fie puternic impresiona ți și astfel influen țați (de și nu liniar și previzibil),
de produc țiile media complexe, a șa cum sunt filmele, pe orice suport electronic. Ace stea atrag
prin stimularea senzorial ă și conceptual ă multipl ă, inclusiv în ceea ce prive ște dimensiunea
temporal ă și caracterul legat, organic al unor produc ții care captiveaz ă și condi ționeaz ă, fie și
numai pentru aflarea sau verificarea urm ărilor unor întâmpl ări imaginare.
Op țiunile valorice ale tinerilor în domeniul fic țional, au fost eviden țiate cu ajutorul
itemului:
Când vezi un film, e ști impresionat( ă) mai ales de: (QE-39)
Loc1 Loc2 Loc3 Medie
Tipul de erou puternic, dur, care cunoa ște tehnici eficiente
de lupt ă (A) 23,8% 21,5% 14,1% 2,164 I
Scenele de lupt ă (H) 14,8% 16,7% 17,5% 1,089
Eroul sau eroina care reprezint ă sex-simboluri (B) 12,2% 19,7% 14,4% 0,856 II
Scenele erotice (C) 12,4% 15,4% 19,7% 0,934
III Tipul de erou care- și folose ște mai mult inteligen ța decât
for ța fizic ă (D) 37,5% 19,8% 8,7% 1,416
IV Povestea de dragoste dintre protagoni ști. (E) 23,4% 20,8% 16,4% 2,116
Scenele S. F. (F) 13,1% 14,1% 16,5% 0,805 V
Tipul de erou care face dreptate apelând la calit ățile lui
supranaturale (gen Superman) (G) 6,9% 14,0% 17,6% 0,805
Aspectele care impresioneaz ă cu deosebire, la vizionarea unui film
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5
A E D H C B F G
86 Considerând filmul drept cel mai popular gen de fic țiune, s-a cerul elevilor s ă aleag ă trei
aspecte de con ținut – asociate câte unui set valoric – care provoa c ă asupra lor cea mai puternic ă
impresie. Valorile implicate în aspectele de con ținut au fost:
/square4 Valori care țin de combativitate, duritate, agresivitate (varian tele A și H).
/square4 Valori care țin de sfera erotico-sexual ă (variantele B și C).
/square4 Valori care țin de inteligen ță (D).
/square4 Dragoste, romantism (E).
/square4 Valori care țin de senza ționalul SF (F și G).
Rezultatele ob ținute sus țin urm ătoarele concluzii:
/square4 Adolescen ții sunt impresiona ți în cea mai mare m ăsur ă de figura eroului dur, puternic, versat
în tehnici de lupt ă – personaj al unei pseudo-mitologii de larg consum , confec ționat ă cu
prec ădere în studiourile de la Hollywood, în scopuri exc lusiv comerciale. Aceste valori
rămân îns ă strict asociate domeniului fic țional, menite numai s ă exalte imagina ția și de ținând
o important ă func ție cathartic ă, de desc ărcare a tensiunilor pulsionale sau a celor generate de
conflictele intrapsihice specifice adolescen ței. C ă ele nu constituie, aspira ții spre identificarea
cu un asemenea model de ac țiune, o dovedesc r ăspunsurile la itemul 22, care plaseaz ă pe
ultimul rang (cu un procent neglijabil de 2,8%) reu șita în țeleas ă în termeni de putere fizic ă,
de duritate, de erou „macho”.
/square4 Povestea de dragoste dintre protagoni ști ocup ă locul imediat urm ător în ordinea preferin țelor
– foarte apropiat, din punctul de vedere al mediei statistice de primul rang – fapt semnificativ
pentru vârsta adolescen ței aspirând spre iubire, înclinat ă spre idealizarea raporturilor afective
interumane și spre reveria sentimental ă. Aceste op țiuni valorice în câmpul fic țional sunt în
total acord cu valorile considerate fundamentale pe ntru proiectul propriu de via ță – exprimate
prin r ăspunsurile la QE 22, care consider ă întemeierea unei familii caracterizat ă de dragoste
și armonie drept o modalitate esen țial ă de reu șit ă în via ță (56,7%).
/square4 Valorile care țin de inteligen ța eroului – contrapus ă for ței fizice brute – ocup ă o pozi ție
medie în op țiunile elevilor, iar cele care țin de sfera erotico–sexual ă sau de senza ționalul de
natur ă SF sunt plasate pe ultimele pozi ții.
Se constat ă astfel c ă adolescen ții apreciaz ă mai mult for ța fizic ă în compara ție cu for ța
inteligen ței și prefer ă valorile care țin de o anumit ă perspectiv ă realist ă celor specifice
fantasticului.
În cazul erotismului sexual, rezultatele referitoar e la preferin țele din domeniul fic țional
sunt din nou concordante cu cele înregistrate la it emul 22; astfel, la acest item, doar un procent
cu totul nesemnificativ de elevi (5,2%) v ăd reu șita în via ță ca pe o realizare de aceast ă natur ă.
Pe baza acestor op țiuni putem schi ța un profil al adolescentului ale c ărui tr ăsături
semnificative constau în: apeten ța sporit ă pentru agresivitatea fizic ă, ce ac ționeaz ă îns ă doar în
plan imaginar, având un rol important în desc ărcarea afectelor; aprecierea înalt ă atribuit ă
sentimentelor de dragoste, supraordonate valoric re la țiilor erotico-sexuale; admira ția pentru for ța
fizic ă, superioar ă, în viziunea elevilor, for ței intelectuale; preferin ța pentru realism în câmpul
fic țional, menit ă s ă sugereze o orientare, de asemenea, mai curând “rea list ă” în domeniul vie ții
sociale.
87 4.1.5. Efecte și opinii
Cercetarea aceasta cu privire la mass-media, ca și altele, a avut ca scop detectarea
consumului și a influen țelor, a opiniilor și a efectelor pe care le recunosc și chiar le declar ă
subiec ții, în cazul nostru adolescen ții de 15-16 ani.
4.1.5.1. Influen țe. Efecte
Pentru a observa care sunt influen țele și efectele pe care le produc mediile de comunicare
este necesar c ă s ă identific ăm o situa ție în care se poate constata și în raport cu aceasta se poate
recunoa ște influen ța și, dac ă este cazul, efectele care s-au produs în raport cu punerea în practic ă
a acestei influen țe. Am considerat c ă putem identifica influen țarea prin crearea motiva ției și a
imboldului pentru o ac țiune , care se manifest ă prin luarea unor decizii . Această situa ție
reprezint ă în acela și timp și un efect, mai ales atunci când decizia a fost fin alizat ă, s-a trecut la
ac țiune, s-a prelungit într-un comportament. Am formul at pentru acest scop itemul:
Ți s-a întâmplat s ă iei vreo hot ărâre, influen țat( ă) fiind de o emisiune de radio sau TV,
de un articol din presa scris ă sau de informa țiile g ăsite pe site-urile Internet? (QE-29)
Condi ția pe care trebuie s ă o control ăm și s ă o corel ăm unei investiga ții cu scopul ar ătat
anterior este de a preciza și de a con știentiza totodat ă c ă subiectul utilizeaz ă efectiv mijlocul de
comunicare cu privire la care î și formuleaz ă opinia, astfel încât s ă fim siguri c ă nu d ă r ăspunsuri
referitoare la ceea ce este posibil în genere, f ără s ă aib ă leg ătur ă cu conduita și cu practica sa. De
aceea, pe lâng ă variantele de r ăspuns care se referea la frecven ța cu care se produce influen țarea
pe care o recunoa ște subiectul, s-a dat și varianta „ Nu folosesc acest mijloc de comunicare ”.
Astfel, pe lâng ă r ăspunsurile care exprimau frecven țe diferite și implicau desigur utilizarea, s-a
făcut explicit ă neutilizarea și desigur au ap ărut și cazuri de nonr ăspuns.
Folosesc Nu folosesc Non-R
TV 96. 0% 3,1% 0,9%
Radio 87,5% 9,8% 2,7%
Presa scris ă 87,5% 9,4% 3,1%
Internet 81,0% 15,3% 3,6%
Din totalul subiec ților, 84,4% (1343) sunt cei care au declarat c ă au fost mai mult sau mai
pu țin influen țati de cel pu țin unul dintre mijloacele de comunicare, restul sit uându-se fie în
categoria celor care nu utilizeaz ă nici unul din mijloace, fie nu au fost influen țați deloc de
informa ția mass-media.
Se constat ă un acces larg la mijloacele de comunicare, cu o pr evizibil ă domina ție, de fapt,
cvasi-unanimitate a consumului televizual, ceea ce- i confirm ă televiziunii, deocamdat ă la nivel
cantitativ, “hegemonia” mediatic ă, statutul de “regin ă a mijloacelor de comunicare în mas ă”,
despre care vorbesc teoreticienii. Utilizarea Inter netului în procent de 81%, este foarte ridicat ă,
chiar dac ă practica este sporadic ă și nu este permanent ă, dac ă ținem cont c ă numai 20% dintre
subiec ți au declarat c ă de țin la domiciliu computer conectat la Internet (vezi QE 8). Aceasta
arat ă, firesc, interesul în expansiune al tinerilor pent ru acest spa țiu revolu ționar de comunicare
88 planetar ă. Surprinde num ărul identic de utilizatori ai canalelor media “trad i ționale” – presa scris ă
și radioul- cu procente aparent ridicate, aflate îns ă sub poten țialul lor de acces din punct de
vedere al costurilor, de unde transpare o tendin ță de devalorizare a lor pe seama imaginii
dinamice a ecranului. Men țion ăm c ă aici nu am investigat gradul de utilizare ci numai faptul de
utiliza și sub aceast ă condi ție de a putea fi sau nu influen țat( ă) de un mijloc de comunicare
anumit. Este nu numai o condi ție de posibilitate și de verificare a utiliz ării. În situa ția r ăspunsului
cu varianta niciodat ă, devine clar c ă influen ța nu s-a produs, de și era posibil ă.
Frecven ța deciziilor în func ție de mesajul mass-media
Total
consumatori Deseori Rareori Niciodat ă Medie
TV 1527 27,2% 53,8% 19,0% 1,082
Internet 1289 15,9% 40,3% 43,8% 0,721
Presa scris ă 1392 11,7% 45,6% 42,7% 0,690
Radio 1392 7,2% 40,2% 52,7% 0,545
“Suveranitatea”, de aceast ă dat ă de ordin calitativ, a televiziunii este bine reliefat ă de
răspunsurile la acest item. Puterea persuasiv ă și penetra ția mesajelor televizuale în via ța
cotidian ă a utilizatorilor s ăi sunt probate de procentul total de 81% de adolesc en ți chestiona ți
care au admis, în grade relative, influen ța acestui mediu asupra deciziilor luate în via ță . Puterea
imaginii în dauna cuvântului scris sau vorbit și explozia Internetului (altminteri, din motive
obiective, mai pu țin utilizat, dar, iat ă, cu o influen ță declarat ă dubl ă fa ță de a canalelor exclusiv
audio) sunt alte fenomene semnificative reflectate în r ăspunsurile elevilor. Desigur, chiar și
procentele acestea trebuie luate cun grano salis , date fiind urm ătoarele variabile care interfer ă:
• teribilismul tipic adolescentin care- și proclam ă emfatic “independen ța” și imunitatea la
influen țe exterioare, prin aceasta cultivându- și o anume imagine de sine, cu func ție de
construc ție identitar ă; de aici tendin ța de a r ăspunde gr ăbit și radical “niciodat ă” sau, mai
prudent, “rareori”, acolo unde influen ța ar putea s ă fie chiar major ă și extins ă, direct
propor țional ă cu frecven ța/intensitatea consumului, cu nevoile satisf ăcute prin mass-media și
cu gradul de mul țumire și de încredere m ărturisit ( cf. QE 14, 16, 19, 28, 41. )
• inerent slaba cunoa ștere de sine, care d ă o percep ție mai pu țin realist ă asupra vulnerabilit ății
proprii la manipulare și asupra surselor reale de provenien ță a motiva țiilor unor decizii
personale;
• absen ța “alfabetiz ării media”, a în țelegerii resorturilor și “agendelor” ascunse ale func țion ării
mass-media, a con știentiz ării mecanismelor de persuasiune specifice în specia l televiziunii,
precum și a for ței modelatoare a psihicului uman con ținute în îns ăș i structura intrinsec ă a
unui medium de mass ă (“The medium is the message”), cuno știn țe și competen țe care s ă-i
confere tân ărului necesara reflexivitate în raportarea la mesaj ul mediatic.
Pentru conturarea mai concret ă a influen ței și pentru a discerne care sunt situa țiile posibile
în care mass-media are influen țe și efecte a fost formulat itemul:
Dac ă ai r ăspuns afirmativ la întrebarea precedent ă, te rug ăm s ă ne spui la ce
anume se refereau, cel mai adesea, aceste decizii (QE-30)
89 Total r ăspunsuri 1343 100%
1 Cump ărarea / alegerea anumitor produse 388 24,4%
4 Mod ă și cosmetice 227 14,3%
2 Petrecerea timpului liber 292 18,4%
3 Orientarea școlar ă și profesional ă și modele de reu șită în via ță 261 16,4%
5 Decizii / modele privind comportamentul, rezolv ări de probleme
personale și familiale 205 12,9%
6 Informa ții și recomand ări generale 123 7,7%
7 Altele 55 3,5%
Influen țele media con știentizate și recunoscute de c ătre elevi asupra deciziilor pe care le
iau în via ță acoper ă uniform cam toate domeniile-“ țint ă” ale discursului mediatic, cu deosebire a
celui publicitar , orientat spre stimularea consumului de toate tipu rile și, în particular asupra
articolelor cosmetice și de vestimenta ție. De asemenea, mass-media se prezint ă nu doar prin
func ția ei instrumental ă, în slujba intereselor comerciale -care-i guvernea z ă, de altfel, logica de
existen ță – ci și, într-o m ăsur ă semnificativ ă, prin func ția sa de socializare, de ofert ă de modele de
succes, de modele comportamentale (în sensul cel ma i larg) și de sugestii privind petrecerea
timpului liber, alegerea unui anume traseu profesio nal și de dezvoltare personal ă. Func ția clasic ă
pur informativ ă r ămâne cumva în umbra celorlalte, f ăcând caduc ă ast ăzi sintagma “mijloace de
informare”, ca sinonim ă pentru mass-media. Reiese cu pregnan ță de aici rolul mass-media de
agent informal de educa ție la nivel macrosocial, de modelator de comportament e, furnizor de
valori și “creator” de agend ă personal ă, invadând/“colonizând” toate sferele existen ței sociale, de
la timp liber la formare și profesie, de la via ța familiei pân ă la comportamentul de consumator,
de la idei, credin țe și atitudini pân ă la vestimenta ție. Toate aceste influen țe – a c ăror anvergur ă
real ă scap ă inevitabil unei investiga ții preponderent cantitative ca aceasta – se manifes t ă cu un
impact cu atât mai violent în cazul copiilor și adolescen ților, a c ăror plasticitate și a c ăror
“foame” de repere identitare sunt maxime.
Detectarea acestei influen țe cu valoare de efect se contureaz ă calitativ prin opiniile cu
privire la ceea ce ofer ă și la satisfac țiile pe care le produce mass-media.
4.1.5.2. Opinii specifice despre mass-media
Investigarea satisfac ției cu privire la mass-media s-a realizat în structura chestionarului
dup ă ce au fost investigate preferin țele pentru radio și televiziune. Subiectul investigat se putea
afla deci într-o stare pozitiv ă sau, cel pu țin, f ără s ă i se fi indus o opinie negativ ă prin apropiere
de întreb ări care pot viza aspecte criticabile mediatizate.
În general, în ce m ăsur ă e ști mul țumit( ă) de modul în care sunt realizate emisiunile pe
care le urm ăre ști predilect? (QE-28)
Mul țumit 652 41,0%
Oarecum mul țumit 891 56,1%
Nemul țumit 25 1,6%
NonR 21 1,4%
90 Acest procent de mul țumire (satisf ăcătoare și relativ ă) destul de ridicat (împreun ă 97%)
este de natur ă s ă indice, tendin ța tinerilor de acceptare necritic ă a mesajelor TV, o evident ă lips ă
de reflexivitate în preluarea informa țiilor (ceea ce semnific ă o disponibilitate apreciabil ă pentru
eventuale manipul ări), înclina ția spre imitarea comportamentelor și modelelor ac ționale
prezentate pe micul ecran. Revelatoare în acest sen s este apari ția unor fenomene de dependen ță
fa ță televiziune, exprimat ă prin procentul important de r ăspunsuri care afirm ă c ă urm ăresc
programele TV din obi șnuin ță . Discern ământul critic nu este format. A rezultat c ă peste jum ătate
din popula ția de elevi nu diferen țiaz ă un enun ț despre un fapt de un altul care afirm ă o opinie
(QE-40 ) și aproape dou ă treimi nu sesizeaz ă ideea principal ă dintr-un text (QE-42). La toate
acestea se adaug ă și faptul c ă elevii fac propuneri (QE-44) în procent mai mare p entru a
recomanda, a cere și în procente mai mici, dar semnificative pentru a critica (mai ales
televiziunea și presa scris ă).
Puterea mare de sugestie și de persuasiune, de creare de opinie, de furnizare de modele
comportamentale exemplare pe care o are televiziune a ridic ă problema responsabilit ății sporite a
realizatorilor de emisiuni, dar și a familiei și, cu deosebire a profesorilor, în ceea ce prive ște
educarea tinerilor pentru orientarea în câmpul medi atic și în decriptarea corect ă a mesajelor
audio-vizuale. Or, de și profesorii percep în mare m ăsur ă corect nevoile de consum mediatic ale
elevilor, ei par cu totul neimplica ți în educa ția pentru mass-media, cel pu țin în ceea ce prive ște
orientarea tinerilor în câmpul ofertei TV – atât de diversificat ă din punctul de vedere al calit ății
benefice/neutre/nocive a eventualelor influen țe – dup ă cum atest ă r ăspunsurile la QE-25 ( „Cum
alegi, de cele mai multe ori emisiunea pe care vrei s ă o urm ăre ști?” ): astfel, numai 1% din elevi
sunt îndruma ți de un profesor; aceea și situa ție se constat ă în cazul p ărin ților, care intervin cu
sfaturi în propor ție de 2,6%, rolul principal revenind programelor TV (40,6%), întâmpl ării
(32,1%) sau obi șnuin ței (23,3%).
Opiniile se manifest ă de cele mai multe ori în mod indirect, prin acordul sau dezacordul
referitor la aser țiuni care constat ă sau care evalueaz ă, în cazul nostru utilitatea, calitatea,
efectele posibile ale vizion ării programelor de televiziune. Ne-am referit la ac este programe
pentru c ă ele capteaz ă cel mai mare interes și ocup ă un procent semnificativ din timpul liber al
elevilor.
În ce m ăsur ă e ști sau nu de acord cu afirma țiile urm ătoare : (QE – 33; QP-45)
Acord Neutru Dezacord Opinie
elevi Opinie
profesori
Pentru a fi un om informat, la curent cu nout ățile, este util
să urm ăre ști emisiunile radio și TV și s ă cite ști ziarele. (C) 76,4% 14,6% 7,5% 1,699 1,598
Multe emisiuni TV le arat ă tinerilor care sunt comportamentele
de succes în societate (cum s ă se îmbrace, cum s ă se poarte,
cum s ă vorbeasc ă etc. ). (E) 66,8% 19,4% 12,9% 1,543 1,352
Majoritatea canalelor TV ofer ă cam acelea și tipuri de programe
(acela și gen de filme, de emisiuni de divertisment etc. ). (G) 61,3% 18,0% 19,0% 1,430 1,592
Multe emisiuni TV, multe ziare și reviste promoveaz ă
violen ța, trivialitatea, comportamentele infrac ționale. (D) 55,0% 24,3% 19,5% 1,359 1,775
Multe reviste și ziare sunt pline de imagini indecente. (F) 55,1% 22,1% 21,1% 1,346 1,708
Jocurile electronice pot crea dependen ță asemenea
drogurilor. (B) 53,4% 20,4% 25,2% 1,284 1,717
Vizionarea îndelungat ă a emisiunilor TV este o pierdere de 36,2% 32,9% 30,5% 1,057 1,349
91 timp. (A)
Consumul de mass-media, chiar îndelungat, este lips it de
efecte d ăun ătoare. (H) 31,2% 35,4% 31,7% 0,995 0,730
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0
D B F C G E A HOpinii elevi Opinii profesori
Prima observa ție care se impune la acest item ar fi aceea c ă afirma țiile care au suscitat un
acord cvasi-general (C. , E. și G. ) au aspectul de “judec ăți de existen ță ” sau de “locuri comune”,
de aser țiuni incontestabile. Nu întâmpl ător, aici nu este nici o contradic ție, ci este chiar un acord
deplin între opiniile elevilor și cele ale profesorilor. De aceea ele se cer și cel mai pu țin
comentate, fiind gr ăitoare de la sine. Cu excep ția propozi țiilor A. și B., care au formul ări ceva
mai dure și tran șante, ca și a lui H. , care ar putea fi, într-un fel, o conve rs ă logic ă a lui A.,
celelalte afirma ții con țin “adev ăruri” oarecum previzibile, care las ă prea pu țin spa țiu pentru
dileme și op țiuni subiective. Poate c ă doar generalizarea lor la nivelul “majorit ății” emisiunilor,
canalelor sau publica țiilor s ă fi stârnit totu și rezerve sau contest ări (nu mai mult de 20-25%).
Faptul c ă se provoac ă recunoa șterea sau constatarea unor fenomene nu înseamn ă îns ă c ă se pune
neap ărat și problema atitudinii personale fa ță de acele fenomene. Se accept ă existen ța unei
abunden țe a violen ței, trivialit ății și indecen ței de c ătre mai mult de jum ătate dintre elevi, dar
aceasta nu spune nimic despre “gustul” unei p ărți dintre acei elevi pentru emisiuni, filme, texte
care cultiv ă tocmai violen ța, vulgaritatea sau pornografia. A se vedea în aces t sens r ăspunsul la
itemii urm ători, precum și procentele ridicate de “popularitate” în rîndul s ubiec ților viza ți a
tabloidului “Libertatea”, a revistelor sau emisiuni lor erotico-pornografice sau a unor formate
precum “Vacan ța Mare”, “Ciao, Darwin” sau “Big Brother”.
Exist ă îns ă în acest item și aser țiuni “critice”, care au pus probleme și la nivelul raport ării
personale la un fenomen. Din compararea r ăspunsurilor la afirma țiile A. și B reiese c ă tinerii nu
sunt (înc ă?) atât de ata șați de jocurile pe calculator încât s ă nu recunoasc ă (în procent de 53,4%)
pericolul “adic ției” –chiar dac ă, a șa cum era și de anticipat, profesorii sunt în mult mai mare
măsur ă îngrijora ți de acest risc-, în schimb nu la fel stau lucruril e în ceea ce prive ște chestiunea
“efectelor d ăun ătoare” ale vizion ării îndelungate la televizor. Numai în jur de 36% d intre elevi
accept ă c ă “vizionarea îndelungat ă a emisiunilor TV este o pierdere de timp” și cam tot atâ ția î și
pun problema nocivit ății consumului prea mare de mass-media. Cu toate ace stea exist ă studii
care demonstreaz ă f ără t ăgad ă efectele negative însemnate ale expunerii excesive la stimulii
televizuali și pericolul dependen ței. Dar aceste r ăspunsuri dau seama tocmai despre dependen ța
tinerilor români de televizor (c ăruia îi dedic ă cea mai mare parte a timpului lor liber –cf. QE
14), care îi face prea pu țin sau deloc con știen ți de riscurile implicate. E o realitate care reclam ă o
urgent ă interven ție pedagogic ă reparatorie.
92 Pentru investigarea opiniilor specifice privind violen ța, expresiile triviale sau obscene
con ținute în texte muzicale și filme am utilizat aceea și strategie de a oferi variante de r ăspuns (A.
–F.) fa ță de care subiec ții s ă-și exprime acordul sau dezacordul. Am ad ăugat și posibilitatea s ă
completeze cu alte afirma ții(G.) Investigarea acestor opinii este important ă pentru a observa
con știentizarea acestor con ținuturi și expresii, posibilitatea ca ele s ă primeasc ă o evaluare, fie și
prin acordul / dezacordul cu opinii pe care le reg ăsim în diferite lu ări de pozi ție, mai ales cu
privire la excesul de violen ță , obscenitate.
Ce p ărere ai despre textele muzicale sau despre filmele care con țin violen ță și
expresii triviale sau obscene? (QE – 34; QP-47)
Răspunsurile “pozitive” sau neutre (nu pot fi însumat e, dat fiind c ă au existat r ăspunsuri
multiple, nonexclusive) predomin ă net în fa ța celor care condamn ă cuvintele sau imaginile
violente din media (numai cca. 1/3). Asemenea date sunt dificil de interpretat, ele l ăsând loc mai
curând pentru noi și noi întreb ări și teme de reflec ție. S ă fie vorba de un apetit f ără precedent al
tinerilor postmoderni pentru violen ță ? Sau poate s ă fie, într-adev ăr, o reac ție de protest social
împotriva filistinismului adul ților “pa șnici”, care nu (mai) cred în ceea ce predic ă? S ă fie vorba
de o lehamite de minciuna “frumosului” f ără acoperire în via ță și de o c ăutare a ceea ce este
natural și nefalsificat? Dar “autenticitatea” reprezent ării “artistice” poate legitima orice? Sau s ă
avem a face cu un gust pervers pentru violen ță , pentru violen ța gratuit ă, indus, cultivat și
exacerbat tocmai de mass-media, sub pretextul veridicit ății reprezent ării? Nu cumva și
răspunsurile de fa ță sunt simptome ale fenomenelor de banalizare și de estetizare a violen ței,
ajungând pân ă la total ă desensibilizare?
Acord Medie elev Medie profesor
Reflect ă realitatea social ă, marcat ă de trivialitate și
violen ță . (A) 69,0% 1,582 1,023
Nu m ă intereseaz ă, dar nu sunt împotriva lor, de
vreme ce sunt persoane care le gust ă. (E) 50,2% 1,277 0,753
Constituie forme de liber ă exprimare artistic ă. (B) 50,8% 1,252 0,711
Violen ța, chiar exprimat ă trivial, este o reac ție
justificat ă fa ță de injusti ția social ă. (C) 35,3% 1,092 0,583
Ar trebui interzise pentru c ă violen ța și trivialitatea
sunt comportamente d ăun ătoare. (F) 30,6% 0,942 1,179
Mi se par grozave, le urm ăresc cu interes. (D) 21,4% 0,749 0,131
Nu sunt educative, dau un exemplu prost tinerilor.
(G1) 2, 4%
Sunt bune, interesante și educative (G2) 1, 8 %
Au fost investigate opiniile elevilor și despre alte con ținuturi și imagini care abund ă în
mass-media și sunt difuzate cu scopul de a atrage publicul și mai ale pe tineri :
Ce p ărere ai despre filmele, literatura, revistele cu co n ținut sexual-erotic? (QE-35)
1 Sunt necesare, pentru c ă tinerii au nevoie s ă fie informa ți în
domeniul vie ții sexuale. 1009 63,4%
2 Nu m ă intereseaz ă, dar nu am nimic împotriva lor. 350 22,0%
93 3 Sunt amuzante, le urm ăresc cu pl ăcere. 117 7,4%
4 Sunt dezgust ătoare, ar trebui interzise. 83 5,2%
5 Nu am nici o opinie. 80 5,0%
Ca și în privin ța violen ței, se constat ă un interes crescut pentru con ținutul erotic al mass-
media, procentul foarte ridicat (63,4%) de opinii “ pozitive” putând fi explicat și prin
ambiguitatea sintagmei “ sexual-erotic ”. Este dificil de distins aici aspectul “informati v-educativ”
(“sunt necesare pentru c ă tinerii au nevoie s ă fie informați în domeniul vie ții sexuale”), de cel
artistic și de cel pornografic. Trebuie s ă ținem seama și de faptul c ă au fost oferite evalu ării
opinii referitoare la persoana celui investigat, da r și la tineri în general. Elevii au fost de acord în
propor ție mai mare cu afirma ția care se refer ă la tineri în general și exprim ă o ra țiune (aceea a
cunoa șterii) pentru care difuzarea este necesar ă. Este și aici manifestarea unui conformism. Dac ă
aceste filme, reviste etc., se difuzeaz ă și dac ă tinerii au aceste nevoi, atunci ele sunt necesare.
Lipsa spirtului critic este și mai evident ă în formula duplicitar ă de la varianta a doua de r ăspuns.
În acest spa țiu, al inform ării, al form ării discern ământului școala are înc ă multe de f ăcut, dup ă
cum tinerii și reclam ă (vezi răspunsurile la QE 17-20).
Opiniile cu caracter crescut de obiectivitate sunt cele care exprim ă observa ții, constat ări cu
privire la prezen ța / absen ța, frecven ța mediatiz ării unor manifest ări , con ținuturi,
comportamente. Acestea, chiar dac ă sunt negative, inclusiv mediatizarea care poate s ă induc ă
negativitate, nu au primit evalu ări. De aceea consider ăm c ă subiec ții, indiferent de op țiunile pe
care le au fa ță de aceste fenomene mediatizate, au putut s ă r ăspund ă evocând experien ța și
constatarea proprie.
Care crezi c ă sunt mijloacele de comunicare în mas ă în care sunt prezente în cea
mai mare m ăsur ă: (QE – 36; QP-19)
Fenomene, fapte mediatizate
I A. Agresivitatea, violen ța (fizic ă sau de limbaj)
II B. Limbajul licen țios, trivial sau obscen
C. Comportamentele indecente, obscene
III D. Erotismul sexual
IV E. Comportamente infrac ționale (furt, tâlh ărie)
V F. Comportamente d ăun ătoare (fumat, consum de alcool, droguri etc. )
A B C D E F
TV 79,2% 69,6% 70,6% 60,2% 82,5% 85,9%
Reviste-ziare 13,5% 15,4% 18,7% 26,5% 24,8% 20,2%
Internet 18,7% 19,2% 26,5% 43,6% 8,5% 15,3%
Radio 4,5% 11,9% 3,7% 3,3% 13,1% 9,2%
Jocuri electronice 13,8% 3,0% 2,8% 2,3% 4,1% 3,6%
Într-un tabel punem în corela ție opiniile elevilor cu opiniile profesorilor privi n frecven ța
acestor fenomene în cele trei categorii de mass-med ia. Se poate observa astfel c ă la elevi se
manifest ă o cre ștere a sensibilit ății și a aten ției fa ță de aceste fenomene, ceea ce determin ă și
spiritual critic mai ridicat.
I II III V
94 TV Elevi 79,2% 84,8% 60,2% 85,9%
Profesori 78,2% 66,3% 49,2% 68,0%
Presa scris ă Elevi 13,5% 27,5% 26,5% 20,2%
Profesori 5,1% 9,9% 7,7% 11,4%
Internet Elevi 18,7% 35,4% 43,6% 15,3%
Profesori 2,4% 9,7% 25,7% 3,9%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
I II III VTV – elevi TV profesori
0% 10% 20% 30%
I II III VPresa scris ă – elevi Presa scris ă profesori
0% 20% 40% 60%
I II III VInternet – elevi Internet profesori
Din nou televiziunea “conduce deta șat” la toate capitolele de nocivitate puse în discu ție, cu
procente mai ridicate pentru fumat, alcool și droguri (85%) și pentru “comportamente
infrac ționale” (82,5%), dar și pentru violen ță (79,2%). Internetul se apropie foarte mult de
televiziune în ceea ce prive ște prezen ța erotismului și a pornografiei (43,6%, respectiv 26,5%),
dar și din punct de vedere al prezen ței violen ței și a limbajului licen țios este plasat al doilea în
ierarhie. Ziarele și revistele sunt pe pozi ția a doua pentru elevi (cu 24,8%, respectiv 20,2%)
referitor la con ținutul în “comportamente infrac ționale” și în “comportamente d ăun ătoare”
(“nes ănătoase”), dar sunt considerate a avea și ele un procent însermnat de con ținuturi erotice
(26,5%). Radioului i se atribuie ponderi mai ridica te (13,1%, respectiv 11,9%) în privin ța red ării
infrac țiunilor și în privin ța limbajului realizatorilor anumitor posturi partic ulare. Jocurile video
au un procent previzibil crescut de violen ță (13,8%), situându-se pe rangul al treilea la acest
capitol. În general îns ă, jocurile electronice și radioul au procente mici de prezen ță a
fenomenelor negative. R ămâne problema, dincolo de subiectivitatea percep ției, de a delimita
prezen ța unor comportamente nocive în unul sau altul din m ijloacele de comunicare în calitate de
fapte reflectate jurnalistic sau, ceea ce este cu totul altceva, în calitate de valori și modele
promovate ,ori în forme gratuite, nejustificate decât prin cinismul m ercantil . Chiar dac ă
exprimat ă în procente ceva mai mici, percep ția profesorilor (anchetat ă prin QP 19) este similar ă
cu cea a elevilor.
4.1.5.2. Opinii generale despre mass-media
Au fost investigate opiniile elevilor cu privire la mass-media în general (care este scopul
principal) sau cu privire la caracteristici general e ale mass-media (reflectarea realit ății). Aceste
95 opinii sunt relevante și prin corela ție cu al ți itemi care vizeaz ă consumul, motiva ția, satisfac ția,
critica, propunerile pentru mass-media.
Opinia tinerilor referitor la misiunea pe care și-o asum ă mass-media a fost investigat ă prin
QE 43 despre scopul principal urm ărit de mass-media . Perspectiva teleologic ă asupra mediilor
de comunicare face posibil ă con știentizarea tinerilor cu privire la libertatea, res ponsabilitatea și
calitatea acestora. Din cinci variante oferite aleg erii li s-a cerut s ă extrag ă esen țialul, ceea ce
consider ă ei c ă este scopul principal.
Care este, dup ă opinia ta, scopul principal urm ărit de mass-media? (QE-43)
informare (A) 57,2%
ob ținere de profit (D) 19,7%
educare (B) 6,9%
manipulare (E) 5,3%
relaxare / distrac ție (C) 4,3%
NonR 6,6%
Opinii privind scopul principal
urm ărit de mass-media
4,3% 19,7% 6,6%
57,2% 5,3%
6,9% informare
educare
relaxare /distractie
realizare de profit
manipulare
NonR
total A B C D E
mediu urban 1477 56,1% 6,8% 4,5% 20,1% 5,6%
rural 114 71,9% 8,8% 2,6% 14,0% 0,9%
progr. ed liceu 1161 56,5% 5,0% 4,0% 21,8% 6,6%
profesional 430 59,1% 12,1% 5,3% 14,0% 1,6%
sex masculin 787 52,9% 7,8% 4,7% 22,2% 5,1%
feminin 792 61,7% 6,2% 4,0% 17,3% 5,3%
ed. parinti sc. gen/prf 342 61,1% 9,4% 5,8% 15,2% 2,6%
liceu 830 59,9% 6,9% 3,6% 18,4% 3,9%
superior 392 48,7% 4,1% 4,1% 26,3% 11,0%
Alegerea variantei “ Să informeze ” de c ătre 57,2% reprezint ă o con știentizare a scopului pe
care mediile de comunicare pot s ă și-l asume și s ă îl recunoasc ă, indiferent de specificul
suportului tehnic, de politicile de program, de for matul emisiunii, al publica ției, de resursele pe
care le utilizeaz ă. Perspectiva realist ă și pragmatic ă asupra mass-media se contureaz ă și prin
opinia unui num ăr de 313 de elevi (aproape 20% din popula ția investigat ă) care consider ă c ă
scopul principal îl reprezint ă ob ținerea profitului. Dac ă avem în vedere îns ă și r ăspunsurile la alte
întreb ări, putem considera c ă cel pu țin o parte dintre cei care au ales acest r ăspuns, au și o pozi ție
critic ă privitoare la ceea ce î și propune mass-media s ă realizeze în principal în raport cu ce ar
96 trebui. Criticile formulate la QE 44 se adreseaz ă de multe ori spiritului mercantilist care domin ă
mass-media.
Abia pe locul al III-lea, cu un procent relativ mic , de numai 6,9%, educa ția este considerat ă
ca scop pentru mass-media. Nu departe de acest proc ent, cu 5,3% se afl ă op țiunile privind scopul
de manipulare. De multe ori scopul educativ al mass -media este contestat sau refuzat tocmai pe
baza confuziei dintre func ția educativ ă și aceea de manipulare.
Este îns ă semnificativ și procentul cel mai redus de r ăspunsuri care consider ă c ă scopul
este distrac ția, relaxarea. Îns ă atunci când î și manifest ă interesul pentru mass-media, un procent
mai ridicat de elevi se declar ă pentru divertisment, distrac ție. Rezult ă c ă, în opinia elevilor, între
scopul produc ătorilor de mass-media și cel al consumatorilor tineri este o diferen ță .
Cercetarea a investigat și gradul de încredere privind reflectarea realit ății , pe care elevii
îl au referitor la diferite categorii de mass-media .
Care este p ărerea ta în leg ătur ă cu modul în care este reflectat ă realitatea de
diferitele medii de comunicare? (QE-41)
deformeaz ă
realitatea o reflect ă corect Nu știu Nu
folosesc NonR
Televiziunea 34,6% 56,5% 7,5% 0,6% 0,9%
Radio 17,0% 41,5% 32,9% 5,9% 2,6%
Presa scris ă 47,3% 32,6% 14,1% 4,1% 1,9%
Dac ă scopul urm ărit de mass-media “S ă informeze”, este considerat principal de c ătre cei
mai mul ți elevi (57,2%), gradul cel mai înalt de încredere și în procent apropiat fa ță de asumarea
acestei misiuni de informare îl exprim ă elevii investiga ți doar fa ță de televiziune (56,5%). Dar
tot fa ță de televiziune se manifest ă și un procent însemnat de neîncredere 34,6%, ceea ce
semnific ă faptul c ă spiritul critic este elocvent și puternic fa ță de televiziune, atât datorit ă calit ății
emisiunilor pe care le difuzeaz ă, cât și datorit ă interesului mare pe care îl capteaz ă televiziunea.
Acest interes se observ ă printr-un grad ridicat de utilizare (doar 0,6% dec lar ă c ă nu folosesc ) și
de implicare în problema reflect ării realit ății de c ătre televiziune (doar 0,9% nu r ăspund la
întrebare și 7,5% declar ă nu știu ).
În privin ța radioului este interesant c ă, de și procentul de încredere este mai mic fa ță de
televiziune (41,5%), procentul de neîncredere este cu mult mai redus (17%). Acest sc ăzut spirit
critic fa ță de emisiunile radio se datoreaz ă faptului c ă tinerii ascult ă mai ales posturile și
emisiunile care difuzeaz ă muzic ă. De aceea neimplicarea ca ascult ători are procentele cele mai
mari ( nu știu 32,9%; nu r ăspund 2,6%9 la care se adaug ă și neutilizarea radioului(5,9%). Știrile
sunt relatate pe scurt la majoritatea posturilor de radio, iar postul na țional România Actualit ăți,
care este specializat în acest sens, manifest ă profesionalism și inspir ă încredere, dar este mai
pu țin ascultat de c ătre tineri.
Presa scris ă are procentul cel mai mic de încredere (32,6%) și cel mai mare de neîncredere,
de 47,3%. Trebuie s ă ținem cont de faptul c ă elevii sunt cump ărători și cititori mai ales de reviste
pentru adolescen ți. Tinerii nu au manifestat un mare interes pentru lectura revistelor cu con ținut
știin țific, a cotidienelor na ționale, au fost critici cu privire la presa local ă, implicat ă în scandaluri
și de aceea manifest ă neîncredere într-un procent mare. Presa scris ă, prin specificul s ău, este și
97 mai supus ă spiritului critic. Textul solicit ă direct aten ția, memoria, procesele cognitive și starea
emo țional ă ale individului, f ără ca un alt actor social, sa fie prezent în mod efec tiv și s ă se
implice, s ă medieze transmiterea și decodificarea mesajului. Veridicitatea mesajului este
atribuit ă în timpul citirii, pe baza experien ței de via ță , de lectur ă și de în țelegere a cititorului.
Veridicitatea poate fi verificat ă ulterior prin relatarea opiniei proprii și confruntarea cu alte
opinii, prin recitirea și rejudecarea con ținutului și a semnifica țiilor.
Dac ă mai corel ăm cu un nivel sc ăzut al discern ământului în decifrarea semnifica țiilor din
mesajele citite, a șa cum a rezultat din analiza anterioar ă (itemi QE – 40; QE-42) și cu procentul
mic de timp alocat lecturii, putem considera c ă încrederea mai mic ă fa ță de presa scris ă are
multiple cauze.
4.1.6. Propuneri
Elevii au fost solicita ți printr-o întrebare deschis ă s ă fac ă propuneri pentru ca produc țiile
mass-media s ă devin ă mai interesante. Au r ăspuns în propor ție de aproape 90%, ceea ce
dovede ște înc ă o dat ă c ă ei sunt interesa ți de calitatea acestor medii de comunicare care pot
răspunde unor nevoi culturale proprii. Diversitatea r ăspunsurilor pentru cele trei categorii de
media: radio, televiziune, presa scris ă, a putut fi clasificat ă pentru interpretare în trei categorii
principale: recomand ări, cereri și critici . Aceste categorii de propuneri pot fi puse în
coresponden ță cu categorii de probleme care sunt sesizate de tin eri și care presupun anumite
cerin țe ra ționale, simple, de luat în considera ție pentru a fi rezolvate.
Propuneri Probleme Cerin țe
Recomand ări Exigen țe, reglement ări insuficiente sau nerealizate Cum s ă fie….
Cereri Oferta insuficient ă, neadecvat ă Ce s ă fie ….
Critici Deficien țe, excese, pericole Ce și cum s ă nu fie ….
Men țion ăm c ă elevii au f ăcut mai multe propuneri. Am luat în considera ție la fiecare
chestionar și am codificat un maximum de 5 propuneri pentru fie care categorie de mass-media.
Un prim rezultat de ansamblu coreleaz ă felurile de propuneri cu cele trei categorii de ma ss-
media.
Ce-ai propune realizatorilor de programe radio și TV pentru ca emisiunile lor s ă devin ă
mai interesante? Dar redactorilor de ziare și reviste pentru ca ele s ă devin ă mai
interesante? (QE – 44: radio – 44a; TV – 44b; presa scris ă – 44c )
Radio (R) TV (T) Presa scrisa (P)
1. Recomand ări, reglemet ări (Cum s ă fie?…) 60,3% 69,1% 53,3%
2. Cerere – ofert ă (Ce s ă fie?. . . . ) 65,8% 80,3% 51,2%
3. Critici (Ce și cum s ă nu mai fie!. ) 10,4% 39,7% 28,9%
4. Dezinteres 9,2% 2,8% 7,9%
5. Alte 1,7% 2,0% 0,0%
Se observ ă și aici c ă televiziunea capteaz ă interesul cel mai ridicat în procente la toate
categoriile de propuneri și cel mai sc ăzut dezinteres (2,8%). Dezinteresul mai mare fa ță de radio
(9,2%) trebuie luat în considera ție numai în corela ție cu alte r ăspunsuri care au aratat c ă tinerii
sunt mai mul țumi ți de calitatea programelor de radio, ceea ce rezult ă și din procentul mai mic de
98 critici pe care le formuleaz ă (10,4%). Pentru presa scris ă este evident ă exigen ța crescut ă și în
cazul propunerilor, mai ales dac ă lu ăm în considera ție c ă recomand ările reprezint ă în mare
măsur ă critici implicite.
60,3%
65,8%
10,4%
9,2% 69,1%
80,3%
39,7%
2,8% 53,3%
51,2%
28,9%
7,9%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Recomand ări, reglemet ări Cerere – ofert ă Critici Dezinteres RADIO TV Presa scrisa
0% 20% 40% 60% 80% 100%
RADIO TV Presa scrisa Recomand ări, reglemet ări Cerere – ofert ăCritici Dezinteres
Graficul este mai sugestiv pentru imaginea construc tiv ă pe care tinerii o proiecteaz ă
referitor la mass-media, propunerile pozitive (reco mand ări și cereri) fiind cu mult mai
semnificative procentual decât criticile pe care le impun aten ției noastre pentru cele trei categorii
de mass-media.
Analiza propunerilor pentru fiecare mediu de comuni care ne d ă posibilitatea s ă cercet ăm
categoriile de itemi care descriu con ținutul propunerilor f ăcute de elevi în mod diferen țiat, dar și
comparabil. Categoriile con țin, la rândul lor, subcategorii, reprezentate de it emi proprii. În ce
prive ște principalele categorii rezultate ca urmare a cer cet ării, acestea s-au dovedit comune celor
trei mijloace de comunicare, reclamând propuneri co mune sau specifice fiec ăruia dintre ele.
Ceea ce le deosebe ște, în principal, sunt itemii primari, respectiv, p ropunerile specifice de
ameliorare sau amendamentele aduse fiec ărei categorii media. To ți itemii primari au reie șit din
prelucrarea întreb ărilor (QE-44a, QE-44b, QE-44c) l ăsate deschise și nu proiectate prin
conceperea chestionarului. Este interesant faptul c ă au putut s ă fie identificate categorii de itemi
și subcategorii (de gradul 1, 2) care s ă acopere plaja propunerilor multiple și diversificate pe care
le-au formulat elevii pentru radio, televiziune și presa scris ă.
Ca urmare a prelucr ării informa țiilor a rezultat urm ătoarea structur ă a r ăspunsurilor, pe
principalele categorii și medii de comunicare:
R T P R T P
1. Recomand ări, reglemet ări 959 1100 848 100% 100% 100%
1. 1 Calitate și exigen ță 346 504 545 36,1% 45,8% 64,3%
1. 2 Cantitate 284 176 80 29,6% 16,0% 9,4%
99 1. 3 Educa ție 50 162 52 5,2% 14,7% 6,1%
1. 4 Aspecte manageriale 212 219 87 22,1% 19,9% 10 ,3%
1. 5 Evaluare 66 39 81 6,9% 3,5% 9,6%
2. Cerere – ofert ă 1047 1277 814 100% 100% 100%
2. 1 Programe / publica ții noi 4 12 13 0,4% 0,9% 1,6%
2. 2 Emisiuni / rubrici 267 486 279 25,5% 38,1% 34, 3%
2. 3 Sport 20 67 53 1,9% 5,3% 6,5%
2. 4 Divertisment 80 194 46 7,6% 15,2% 5,7%
2. 5 Teme 128 219 306 12,2% 17,2% 37,6%
2. 6 Muzic ă, film, imagine 544 295 73 52,0% 23,1% 9,0%
2. 7 Altele 4 4 7 0,4% 0,3% 0,9%
3. Critic ă 165 632 460 100% 100% 100%
3. 1 Incorectitudine, minciun ă, falsitate 26 54 214 15,8% 8,5% 46,5%
3. 2 Prostie, incultur ă 8 107 8 4,9% 16,9% 1,7%
3. 3 Excese 103 262 209 62,4% 41,5% 45,4%
3. 4 Cenzura 17 49 13 10,3% 7,8% 2,8%
3. 5 Violen ță , agresivitate 3 108 1,8% 17,1%
3. 6 Vulgaritate, imoralitate, pornografie 4 49 2 ,4% 7,8%
3. 7 Altele 4 3 16 2,4% 0,5% 3,5%
4. Dezinteres 146 45 125 100% 100% 100%
5. Alte propuneri 27 32 100% 100%
Recomandari
0% 20% 40% 60% 80%
Calitate Cantitate Educa ție Aspecte
manageriale Evaluare Radio TV Presa scrisa
Cerere-oferta
0% 20% 40% 60%
Programe noi Emisiuni Sport Divertisment Teme Muzic ă, film,
imagine Radio TV Presa scrisa
100 Critica
0% 20% 40% 60% 80%
Minciun ă,
falsitate Prostie,
incultur ăExcese Cenzura Violen ță ,
agresivitate Vulgaritate Radio TV Presa scrisa
Din analiza informa țiilor rezultate la acest item (QE – 44) se desprind următoarele
concluzii:
/square4 Pe ansamblu, au fost formulate peste 7300 de observ a ții, critici, sau propuneri de ameliorare
fa ță de func ționarea mass-media, care, distribuite pe cele trei categorii de mijloace, se
prezint ă astfel: 2298 pentru radio, 3041 pentru televiziune și 2122 pentru presa scris ă. O
imagine mai clar ă a interesului pentru acest demers este oferit ă de estimarea unor medii a
num ărului de propuneri formulate, rezultând c ă în medie fiecare elev a oferit cca. 4,6
propuneri, dintre care, în ce prive ște televiziunea fiecare elev a formulat în medie câ te dou ă
propuneri, pentru celelalte dou ă mijloace opiniile distribuindu-se în mod cvasiegal , câte 1,3
pentru fiecare;
/square4 Observa ția general ă asupra amendamentelor formulate la categoria “reco mand ări” este
legat ă de tendin ța general ă a propunerlor, structurile pe categorii ale propun erilor fiind
asem ănătoare pentru fiecare dintre cele trei categorii (în mod expresiv pus în valoare de
graficul aferent capitolului de recomand ări);
/square4 Prin recomand ările formulate, cele mai multe amendamente au fost aduse calit ății în
func ționare fiec ăruia dintre cele trei mijloace de comunicare, celel alte categorii întrunind
frecven țe apropiate de r ăspuns. Se deta șeaz ă, oarecum, mesajul radio, fa ță de care
amendamentele privind calitatea au fost cel mai fre cvent exprimate, dar la o distan ță de
numai șapte procente este vizat ă și cantitatea. Privitor la acest indicator, trebuie sublinat c ă,
pentru toate mijloacele de comunicare, acesta cupri nde atât aprecierile de “prea mult”, cât și
cele de “prea pu țin”. O remarc ă poate fi f ăcut ă și asupra propunerilor care vizeaz ă aspectele
manageriale, care înregistreaz ă aproximativ procent de opinii privind radioul și televiziunea,
cele mai multe legate de organizarea și programarea emisiunilor.
/square4 De și în pondere mai redus ă, men țion ăm totu și preocuparea tinerilor pentru rolul educa țional
al mass-media. Legat de consumul de mass-media, dar și de interesul covâr șitor pentru
televiziune al elevilor, semnal ăm a ștept ările tinerilor fa ță de abordarea unor probleme de
interes pentru educa ție, cele mai multe a ștept ări fiind adresate televiziunii. Între itemii
primari se reg ăsesc recomand ări generale fa ță de emisiuni sau materiale cu teme
educa ționale, asumarea rolului educa țional al media, dar și men țiuni referitoare la modelele
pe care le ofer ă audio-vizualul sau presa scris ă ca mesaje pentru tineri.
/square4 Demersul reprezentând cererea-oferta se structureaz ă doar în parte asem ănător pentru cele
trei mijloacele de comunicare și anume, referitor la aspectele legate de programe noi, de
101 emisiuni – în general și de cele sportive și de divertisment – în special. Elementele ce refle ct ă
tematici ca și cele specifice, legate de muzic ă, film sau imagine au fost abordate diferit.
Cererile formulate fa ță de teme privitoare la sex, mod ă, vedetism și via ță social ă normal ă sau
cele privitoare la școal ă și educa ție au fost adresate cu deosebire presei scrise, de c ătre peste
o treime dintre subiec ți (37%), comparativ cu cele adresate mijloacelor au dio-vizuale, fiecare
de mai pu țin de o cincime dintre subiec ți. Cererile de muzic ă, film sau imagine difer ă mult
pe cele trei mijloace, televiziunea fiind, desigur, cea mai des men ționat ă, aceasta întrunind
itemi din toate categoriile men ționate.
/square4 Excluzând categoria “incorectitudine, minciun ă, falsitate” – atribuit ă cu deosebire presei
scrise (de c ătre aproape jum ătate din e șantion), celelalte categorii se prezint ă
cvasiasem ănător structurate la capitolul “critic ă”. Cele mai multe referiri au fost adresate în
termenii de “prea mult”, cuprin și în categoria exceselor, majoritatea cu referire l a difuzarea
reclamelor, dar și la excesul de violen ță sau indecen ță reflectat în pres ă. De și în pondere
mic ă, cenzura a fost și ea semnalat ă de subiec ți, în aceast ă categorie fiind cuprinse atât
opiniile de tipul “exist ă cenzur ă”, dar și opiniile de tipul “prea pu țin ă cenzur ă”.
Evaluarea de ansamblu a propunerilor aduse va fi co mpletat ă cu o analiz ă mai în detaliu
privitoare la propuneri formulate pentru fiecare di n cele trei miloace de comunicare.
4.1.6.1. Radio
Pentru ameliorarea mesajului radio, se remarc ă un grad mare de interes al elevilor,
demonstrat de numarul mare de recomand ări sau de critici oferite ca r ăspuns. De și dezinteresul
de 9,2% este mai mare fa ță de televiziune și presa scris ă, el este destul de redus, echilibrat.
Criticile, într-un procent mic dau indicii despre g radul de satisfac ție mai mare al elvilor fa ță de
audi țiile radiofonice dar și despre spiritual critic mai redus fa ță de acestea.
R1: Recomand ări
Recomand ările pentru radio, au fost exprimate de un num ăr de 959 subiec ți,
reprezentând în 60,3% din totalul celor investiga ți.
Recomand ările formulate au rezultat ca urmare a prelucr ării și sistematiz ării itemilor
primari, care au condus la o prim ă grupare, pe principale categorii. În mod explicit propuneri
privind educa ția în genere au formulat doar 50 de elevi ceea ce reprezint ă 5,2% din recomand ări.
Sunt și alte propuneri, din categoria cererilor, care for muleaz ă implicit și mai specific necesitatea
educa ției, în mod concret, ca teme sau emisiuni educative . Este explicabil ă aceast ă situa ție pe
baza caracteristicilor personalit ății adolescen ților, care din punct de vedere cognitiv sunt în
perioada form ării capacit ăților de abstractizare și generalizare la un nivel mai ridicat. Aceasta nu
este doar o limit ă este și o calitate a elevilor adolescen ți, aceea de a opera cu entit ăți concrete. Ei
nu recomand ă în procent mare ca radioul s ă se ocupe de educa ția, în general, dar sunt multe
cereri care se refer ă la emisiuni și teme de educa ție.
Un procent de 6,9% din recomand ări se refer ă la necesitatea unor reglement ări care s ă
evalueze calitatea emisiunilor radio. Un procent ma i ridicat de elevi (22,1%) fac recomand ări cu
privire la organizarea, programarea emisiunilor astfel încât s ă satisfac ă anumite cerin țe: s ă fie
un dialog cu ascult ătorii, s ă nu se întrerup ă emisiuni, melodii, s ă nu se repete prea mult ( știri,
comentarii, acelea și melodii)
102 Procentul de 29,6% care au f ăcut recomand ări referitor la cantitate . Din 284 de elevi – reprezentând
procentul anterior -, 265 s-au referit la recomanda rea de “mai mult” cu privire mai ales la muzic ă. Am
considerat c ă este necesar s ă eviden țiem aceast ă recomandare cantitativ ă pe care o fac tinerii pentru c ă este
frecvent ă, facil ă, mai ales când se cer r ăspunsuri prompte și, pentru c ă denot ă c ă nu este educat ă în mod
satisf ăcător o deprindere de gândire critic ă și de proiec ție calitativ ă în raport cu mediul.
Cu toate acestea, procentul cel mai mare de recoman d ări 36,1% (346 de elevi, din 959 care
formuleaz ă recomand ări) vizeaz ă calitatea programelor de radio. De aceea vom prezenta
elementele de calitate reclamate de elevi, în struc tur ă la nivelul acestei categorii.
Atractivitate 135 39,02%
Profesionalism 120 34,68%
Adev ăr, corectitudine 61 17,63%
Decen ță 20 5,78%
Echidistan ță politic ă 5 1,45% R1. 1 Calitate: (346)
Calitate (în general) 5 1,45%
Din 346 de recomand ări care vizeaz ă calitatea, procente nesemnificative de câte 1,45% se
refer ă la calitate în genere și, la fel, la echidistan ță politic ă. Decen ța este recomandat ă într-un
procent de 5,78% și într-un procent mai semnificativ, de 17,63%, este recomandat ă
corectitudinea în exprimarea adev ărului. Recomand ările cele mai frecvente care vizeaz ă calitatea
programelor de radio se refer ă mai ales la profesionalismul produc ătorilor (34,68%) și
atractivitatea emisiunilor (39,02%). În ceea ce prive ște profesionalismul elevii recomand ă
selectarea redactorilor care s ă se exprim ă corect, coerent, care sunt informa ți, cu nivel de cultur ă
și se pot adapta sau pot r ăspunde prompt la situa ții, întreb ări nea șteptate din dialogul cu
ascult ătorii
R2: Cerere – ofert ă
Cererile tinerilor au fost formulate în 1047 (65,8%) de ches tionare. Dintre acestea se
observ ă c ă unele subcategorii de cereri sunt mai numeroase. E ste vorba despre tipuri de emisiuni,
muzic ă și teme solicitate. Principalele categorii de emisiu ni și de teme solicitate sunt cele care
aduc un plus de cunoa ștere și pot s ă ajute tinerii în tendin ța lor fireasc ă de socializare. Unele
dintre aceste emisiuni chiar lipsesc din programele posturilor particulare audiate de tineri. Postul
na țional de radio pentru tineret nu mai emite decât pe suport electronic, practic nu mai este post
de radio și nu poate s ă mai fie recep ționat decât de cei care utilizear ă internetul, ceea ce
presupune costuri mai ridicate. Pentru a putea face compara ții prezent ăm tabelul cu to ți itemii
privind cererea adresat ă posturilor de radio.
R2. 1 Programe noi (posturi radio) (4) Programe noi 4 100,00%
Stiri, informative 94 35,21%
Educative 88 32,96% R2. 2 Emisiuni (267)
Adecvate tinerilor 81 30,34%
R2. 3 Sport (20) Sport 20 100,00%
R2. 4 Divertisment (80) Divertisment 80 100,00%
R2. 5 Teme (128) Via ța social ă real ă 60 46,88%
Muzic ă (toate genurile) 272 50,00%
Bună, clasic ă 131 24,08% R2. 6 Muzic ă (544)
Manele 58 10,66%
103 Hip Hop 19 3,49%
Altele (specifice) 64 11,76%
Dintre acestea, cele mai numeroase și semnificative cereri sunt pentru: muzic ă în propor ție
de 52% (544 din1047 de cereri); emisiuni noi (25,5% ); teme care s ă fie dezvoltate 12,2%. Se
constat ă c ă tinerii au nevoie s ă asculte emisiuni care r ăspund unor nevoi proprii de informare și
de formare, iar temele de care sunt interesa ți vizeaz ă via ța social ă real ă.
R3: Critic ă
În mod frecvent criticile se refer ă la diferite categorii de excese, în propor ție de 62,42% și
la incorectitudine, minciun ă, falsitate 15,76%.
Reclame 33 32,04%
Verbalism 23 22,33%
Politic ă 21 20,39%
Ironie, zeflemea 14 13,59%
Indecen ță 4 3,88% R3. 3 Excese (103)
Violen ță 8 7,77%
Excesele cele mai criticate ap ărute în cele 103 chestionare, reprezentând 62,42% d in
criticile exprimate se refer ă la: reclame (32,04%); verbalism (22,33%); politic ă (20,39%) ironie,
zeflemea (13,59%)
4.1.6.2. Televiziunea
Televiziunea a primit cele mai multe propuneri de a meliorare și critici din partea elevilor
chestiona ți – în medie, fiecare elev exprimând aproximativ câ te dou ă (1,9) propuneri. Categoriile
de propuneri exprimate, ca și itemii primari care le compun, au procente care s unt cu mult mai
semnificative decât cele care au reie șit din cercetarea propunerilor pentru radio și pentru presa
scris ă, pentru c ă se refer ă la un num ăr mai mare de propuneri aflate în chestionare.
T1: Recomand ări
Repartizarea pe categorii a propunerilor referitoar e la televiziune denot ă exprimarea unor
opinii diversificate privind modul de satisfacere a intereselor publicului telespectator. O prim ă
categorie de propuneri sunt recomand ările .
În privin ța recomand ărilor un procent nesemnificativ de opinii 3,5% au e xprimat satisfac ția
pentru starea actual ă a televiziunii. Un procent mai ridicat de opinii, 14,7% ( și în compara ție cu
alte medii de comunicare), au afirmat explicit c ă televiziune trebuie s ă fac ă educa ție.
Recomand ările ce vizeaz ă aspecte cantitative (176) au fost cele care cer “m ai mult” (149)
referitor la filme în special dar și “mai pu țin” (22) referitor la violen ță , imoralitate ș. a.
Programarea unor emisiuni, filme la anumite ore, el iminarea sau ad ăugarea în program a unor
emisiuni, controlul desf ăș ur ării în direct a unor emisiuni și interviuri, selectarea redactorilor și a
prezentatorilor au reprezentat 219 de propuneri.
Din propunerile f ăcute, recomand ările privind calitatea (504) reprezint ă procentul cel mai
semnificativ de 45,8%. Prezent ăm itemii acestei subcategorii de propuneri
104 Pofesionalism 194 38,49%
Atractivitate 138 27,38%
Adev ăr, corectitudine 103 20,44%
Decen ță 54 10,71%
Echidistan ță politic ă 5 0,99% T1. 1 Calitate și exigen ță (504)
Alte aspecte 10 1,98%
Recomand ările privind decen ța (10,71%) se refer ă la vocabularul, vestimenta ția, atitudinea
fa ță de interlocutori și fa ță de public a prezentatorilor emisiunilor de diverti sment în special.
Recomand ările privind adev ărul și corectitudinea (20,44%) se refer ă la reporteri și la
prezentatorii de știri în leg ătur ă cu situa ții, evenimente, dar mai ales referitor la persoane despre
care se dau informa ții incomplete sau neadev ărate, neverificate și care poate s ă le inflen țeze
ulterior via ța în mod negativ. Elevii consider ă c ă televiziunea dezinformeaz ă publicul sau îl
informeaz ă gre șit, fie din lips ă de profesionalism, fie cu scopul de a capta aten ția cu știri care s ă
șocheze. Unii elevi au sesizat c ă nu se comunic ă ulterior corectarea acestor informa ții și chiar
dac ă s-ar întâmpla aceasta, publicul nu este mereu acel a și, a șa c ă informa ția incorect ă î și produce
urm ările. Atractivitatea programelor de televiziune este propus ă sub diferite aspecte: forma de
prezentare interactiv ă, con ținutul de calitate și adecvat diferitelor vârste, stilul de comunicare.
Profesionalismul este și aici invocat și recomandat, de multe ori dup ă ce se fac anumite
critici: lipsa de cultur ă, de naturale țe, de autenticitate, de în țelegere și de comunicare, de respect,
de autocontrol și mai ales de creativitate. Imita ția, falsitatea sunt criticate și se invoc ă apoi
necesitatea profesionalismului. Putem presupune c ă mul ți tineri au standarde de exigen ță și
aștept ări ridicate fa ță de cei care apar la televizor și cum ar trebui s ă fie calitatea emisiunilor .
T2: Cerere-ofert ă
Elevii au exprimat un num ăr mare de propuneri pentru oferta posturilor de tel eviziune.
Obsev ăm c ă, în ceea ce prive ște cererea , de ce ar trebui , au fost câteva opinii care au
afirmat c ă sunt suficiente posturi de televiziune dar, din p ăcate, nu se diferen țiaz ă prea mult,
chiar se copiaz ă unii pe al ții. Pe lâng ă cererile de filme și mai ales „mai noi” sau diferite de cele
actuale (15,74%) și de emisiuni de divertisment (15,19%) cele mai mul te cereri s-au referit la
emisiuni (486, adic ă 38,6% din 1277 de cereri) și la teme diferite (17,15%).
Educative 256 52,67%
Adecvate tinerilor 121 24,90%
Stiri 95 19,55% T2. 2 Emisiuni (486)
Altele 14 2,88%
Cele mai multe cereri de emisiuni sunt pentru a fi educative (52,67%) și adecvate tinerilor
24,90%. Este interesant ă aceast ă cerere dac ă o corel ăm cu criticile care se aduc televiziunii și
mai cu seam ă dac ă avem în vedere QE 43, la care r ăspunsurile privind scopul principal urm ărit
de mass-media , numai 7% (110) consider ă c ă acesta este „ să educe ”, elevii sunt con știen ți c ă
scopul pecare îl urm ăre ște televiziunea este să informeze și să fac ă profit .
105 T3: Critic ă
Din totalul num ărului de chestionare în aproape 40% au fost formula te critici la adresa
televiziunii. Ele vizeaz ă în mod diferen țiat unele aspecte frecvent mediatizate a șa cum reiese și
din itemul prezentat anterior.
Cele mai multe critici se refer ă la mediatizarea, manifest ării violen ței, a prostiei și
inculturii și mai ales la mediatizarea în exces a unor manifest ări care pot s ă-i afecteze pe tineri în
multe privin țe.
Reclame 121 46,18%
Trivialitate 45 17,18%
Politic ă 38 14,50%
Sexualitate 26 9,92%
Ironie, persiflare 26 9,92%
Verbalism 2 0,76% T3. 3 Excese (262)
Alte 4 1,53%
Lipsa de cenzur ă 7 14,29%
Aplicarea cenzurii 39 79,59% T3. 4 Cenzura (49)
Alte 3 6,12%
Cele mai multe cereri sunt pentru emisiuni educative (52,67%) și adecvate tinerilor
24,90%. Este interesant ă aceast ă cerere, dac ă o corel ăm cu criticile care se aduc televiziunii și,
mai cu seam ă, dac ă avem în vedere QE 43, la care, din r ăspunsurile privind scopul principal
urm ărit de mass-media, numai 7% consider ă c ă acesta este „ să educe ”, cei mai mul ți elevi fiind
con știen ți c ă scopul pe care îl urm ăre ște televiziunea este să informeze și să fac ă profit . Elevii
dovedesc realism, știu deci c ă nu î și propune s ă educe, dar cer emisiuni cu profil educativ.
Produc ătorii care consider ă c ă nu exist ă cerere și deci o posibil ă audien ță , deci profit pentru
emisiuni cu profil educativ, nu cunosc sau nu au ca pacitatea de a realiza emisiuni educative care
să dea satisfac ție tinerilor. Un elev scrie simplu: ”TV s ă educe!”. Alt chestionat propune
„emisiuni de art ă” sau prezentarea unor „locuri frumoase”, pentru c ă nu to ți pot s ă le viziteze.
Sunt cerute emisiuni cu tineri și despre tineri obi șnu ți, sau sondaje despre ce ar dori tinerii,
emisiuni pentru p ărin ți, ca s ă fie ajuta ți s ă cunoasc ă copiii și cum ar trebui s ă îi educe, emisiuni
despre via ța normal ă de familie, despre prietenie. Un elev cere chiar e misiuni pe teme de
psihologie și de filosofie, altcineva cere emisiuni despre comu nicare, altul despre mass-media.
Sunt cerute și concursuri de cultur ă general ă. În privin ța emisiunilor informative sunt cerute
domenii diverse: despre evenimente culturale, artis tice, depre nout ăți tehnice, știin țifice, profilul
institu țiilor de înv ăță mânt, via ța elevilor din diferite școli, oferta locurilor de munc ă (necesar ă
poate și pentru p ărin ții lor), „orientare profesional ă” „s ă fie informa ții din toat ă țara”. Un elev
cere mai multe emisiuni informative „pentru tineri, despre educa ție, s ănătate”. Al ții cer s ă fie mai
bine informa ți cu privire la diferite riscuri la care se supun t inerii datorit ă diferitelor feluri de
consum sau de practici. E interesant cum formuleaz ă un tân ăr cererea de informa ții „nu despre
vedete ci despre oameni”, ca s ă vad ă „cum se face carier ă” în mod normal.
Din totalul num ărului de chestionare, în aproape 40% au fost formul ate critici la adresa
televiziunii.
Este interesant c ă, pentru cele trei categorii de mass-media, critici le elevilor se refer ă în
principal la acelea și categorii de deficien țe sau dezechilibre. Procentul cel mai ridicat de cr itici se
106 refer ă tocmai la excesele unor manifest ări (verbalism, ironie, zeflemea, trivilitate) care dep ăș esc
normalitatea și mai ales suportabilitatea. În ceea ce prive ște reclamele, cei care le consider ă în
exces, pe lâng ă afirma ția „sunt prea multe”, exprim ă de cele mai multe ori efectele psihologice
ale acestor reclame: „m ă plictisesc”,”m ă deranjeaz ă”, „m ă enervez ă” sau cer eliminarea,
limitarea lor. Un elev cere s ă se fac ă „un program special de reclame”.
Violen ța în genere sau diferitele moduri de reprezentare a acesteia sunt criticate. De
exemplu un elev cere „s ă fie interzis ă prezentarea violen ței la știri”. Excesul de violen ță , cum
spune un elev, prezentarea crimelor „cu imagini îns p ăimânt ătoare” îngroze ște. Pentru cei care
selecteaz ă știrile, alc ătuiesc programele, un elev trimite un fel de S. O. S. „Nu senza țional,
violen ță , scandal!”. Un tân ăr care cere și „profesionalism”, critic ă „agresivitatea stupid ă” și
„manipularea oamenilor slabi”. Altul cere „S ă nu se mai prezinte tehnici de furt”, altul „S ă nu se
mai prezinte sinucideri” sau altcineva consider ă c ă ce este r ău nu trebuie ar ătat, ci pedepsit.
Prostia și incultura sunt criticate în diferite moduri și în leg ătur ă cu diferite emisiuni de
divertisment (de exemplu: „S ă se întrerup ă Ciao Darwin, promoveaz ă prostia”) sau cu manelele
(„Nu manele!”; „Nu false valori!”). Dar sunt și al ți elevi care cer manele, nu întâmpl ător ace știa
se exprim ă în scris lacunar și, de multe ori, incorect gramatical. Poate pentru cei care consider ă
că prostia, incultura sunt solu ții pentru a stârni, în mod pervers, veselia, ar fi bine s ă știe ce le
spune un copil de 15 ani: „Prostia stârne ște râsul dar și dezgustul!” Un alt tân ăr recomand ă „S ă
nu invite la emisiuni to ți degenera ții”.
Imoralitatea, nuditatea, pornografia sunt criticate pentru c ă, spune un tân ăr, „cauzeaz ă
copiilor”. Un altul sesizeaz ă c ă „bulina ro șie nu d ă protec ție, atrage aten ția!”. Sunt îns ă și tineri
care cer filme porno la orele serii. O fat ă semnaleaz ă c ă ar trebui s ă se țin ă seama c ă într-o
famile, la televizor, se uit ă persoane de diferite vârste. Altcineva cere s ă fie emisiuni, filme, la
care s ă se poat ă uita persoane de toate vârstele. Procentul de crit ici este mai ridicat dac ă avem în
vedere c ă sunt critici care se adreseaz ă și excesului de sexualitate, trivialitate. Un tân ăr cere: „S ă
se reduc ă nimicnicia”. Altul, referindu-se la vedete, dar și în general la oameni, spune c ă „nu ne
intereseaz ă via ța lor intim ă, ne intereseaz ă via ța real ă”.
4.1.6.3. Presa scris ă
Consumul redus de pres ă scris ă, orientat mai ales spre revistele destinate tineri lor, corelat
desigur și cu resursele reduse de timp pentru lectur ă și financiare pentru cump ărarea
publica țiilor, spiritul critic ridicat fa ță de textul citit (vezi și itemul QE-41) au influen ță asupra
aștept ărilor și a criticilor pe care tinerii le proiecteaz ă cu privire la aceast ă categorie de mass-
media. Nu s-au remarcat diferen țieri între ziare și reviste decât în câteva chestionare. Unul dintre
acestea f ăcea diferen țierea astfel: „Revistele bine, ziarele nu!”. Este î ns ă cunoscut, din
răspunsurile la întreb ările care vizau consumul sau preferin țele pentru presa scris ă, c ă elevii au
un interes mai sc ăzut fa ță de ziare și c ă î și cump ără revistele preferate, de aceea cele din urm ă
sunt și apreciate pozitiv într-un procent mai mare.
Reamintim c ă întrebarea a fost deschis ă și tinerii au putut s ă fac ă mai multe propuneri sau
critici, de aceea num ărul de r ăspunsuri se refer ă la num ărul de chestionare în care s-au aflat,
rezultând c ă, în medie, fiecare elev a formulat cca. 1,3 propun eri.
107 Propunerile se pot referi și la publica țiile pe care nu le citesc în mod frecvent, dar desp re
care și-au format deja o opinie. Elevii au manifestat o a titudine activ ă și constructiv ă,
recomand ările și cererile fiind exprimate în peste jum ătate dintre chestionare, de și, comparativ,
procentul de recomand ări și de cereri este mai mic decât pentru radio și televiziune. Și atitudinea
critic ă este relevant ă, fiind exprimat ă de aproape o treime dintre subiec ții investiga ți. Procentul
de recunoa ștere a dezinteresului este semnificativ (7,8%), de și mic fa ță de declara țiile privind
consumul de pres ă scris ă. Dar faptul c ă în anasamblu s-au exprimat 2122 de propuneri pentr u
presa scris ă reprezint ă totu și un interes destul de activ care ar trebui s ă fie satisf ăcut. Prin
prelucrarea rezultatelor, subcategoriile pentru rec omand ări, cereri și critici au adus un plus de
informa ție.
P1: Recomand ări
Recomand ările , în num ăr de 848, s-au referit în cea mai mare m ăsur ă la calitatea
publica țiilor, dou ă treimi dintre elevi (64,3%) oferind r ăspunsuri de acest fel.
Recomand ările cantitative au fost majoritatea de “mai mult” cu privire la diferite cereri
(mai multe informa ții despre școli sau vedete) sau la calit ăți puse în eviden ță ca exigen țe crescute
(corectitudine, probitate profesional ă). Au fost f ăcute 52 de recomand ări pentru educa ție în
genere. Pentru modul cum este gestionat spa țiul publicistic, pentru organizarea dialogului cu
cititorii, pentru prezentarea anumitor rubrici au f ost 87 de recomand ări (10,3%). Au fost 81 de
evalu ări pozitive, unele lacunare, de exemplu, “este bun ă” sau “sunt mul țumit”, altele înso țite de
explica ții, de exemplu: “îmi aleg revistele care îmi plac și de aceea sunt mul țumit ă de ele”.
Calitatea publica țiilor a reprezentat recomandarea principal ă. Subcategoriile care o
semnific ă au avut distribu țiile de r ăspunsuri conform cu tabelul de mai jos.
Adev ăr, corectitudine 307 56,33%
Profesionalism 109 20,00%
Atractivitate 73 13,39%
Decen ță 40 7,34%
Echidistan ță politic ă 10 1,83% P1. 1 Calitate (545)
Calitate în genere 6 1,10%
Echidistan ța politic ă a întrunit un num ăr mic de recomand ări și datorit ă faptului c ă tinerii
citesc mai cu seam ă reviste destinate lor, în care politicul nu este i mplicat. Marile cotidiene au un
num ăr redus de cititori tineri. Decen ța, fiind legat ă mai cu seam ă de fotografii și de text, este
realizat ă în mai mare m ăsur ă de presa scris ă, cu excep ția unor categorii de tabloide și de
publica ții care nu sunt decât într-un num ăr foarte mic de chestionare citate ca fiind prefera te, nu
se știe cât de frecvent și cump ărate. Atractivitatea desigur c ă interesez ă pe mai mul ți tineri (73,
adic ă 13,39%). Este de luat în seam ă c ă în privin ța publica țiilor exist ă posibilitatea de a alege
ceea ce este mai atractiv. Pentru c ă atractivitatea este chiar condi ția pentru care se cump ără o
revist ă, recomand ările sunt totu și pu ține ca num ăr, în raport cu manifestarea real ă a cerinței de
atractivitate, care, desigur, nu reprezint ă acela și lucru pentru to ți tinerii. Când invoc ă aceast ă
calitate, unii cer în completare imagini, postere, stil mai pl ăcut, informa ții mai adecvate pentru
interesele lor fire ști de integrare social ă.
Profesionalismul întrune ște, și în cazul presei scrise, un num ăr destul de mare de
recomand ări. Cele care sunt mai explicite se refer ă la cultura redactorilor, la utilizarea corect ă și
108 decent ă a limbii, la necesitatea inform ării și verific ării informa ției care se transmite, la asumarea
responsabilit ății pentru efectele asupra vie ții celor despre care se dau informa ții. De exemplu,
sunt mai mul ți elevi care consider ă c ă, din lips ă de profesionalism și de responsabilitate, pentru
câ știg, mul ți jurnali ști se ocup ă de via ța intim ă a vedetelor, de scandaluri, dând informa ții sau relatând opinii
sau propriile presupuneri, care, fiind publice, afe cteaz ă via ța celor despre care se scrie, familiile sau partene rii
acestora, afecteaz ă rezolvarea unor conflicte, care sunt, astfel, ampl ificate. Un elev scrie “Nu ne
intereseaz ă via ța intim ă, vrem realitate”. Probabil c ă realitatea pentru tineri, adev ărul despre via ța
oamenilor, nu se reduce în primul rând la via ța lor intim ă. În alt chestionar se afirm ă: “L ăsa ți vedetele
în pace, le ditruge ți via ța!” Exist ă și o contrapondere de elevi interesa ți de via ța vedetelor, despre care
cer s ă se scrie mai mult, dar nu putem întâlni cereri des pre via ța lor intim ă. Tocmai datorit ă acestei
atitudini, multe dintre critici, a șa cum vom vedea, se refer ă la excesul de ironie, zeflemea.
Din 544 de chestionare în care este recomandat ă calitatea pentru presa scris ă, 307
reprezentând 56,33% cer adev ăr și corectitudine . Dac ă avem în vedere c ă r ăspunsurile la itemul
41, cu privire la modul în care mass-media reflect ă realitatea , indic ă cel mai mare procent
(47,3%) de opinii care aleg r ăspunsul “ deformeaz ă realitatea ” pentru presa scris ă, ne d ăm seama
că recomandarea cu privire la adev ăr și corectitudine este principala exigen ță a tinerilor fa ță de
publica ții. Ceea ce poate s ă dea de gândit este faptul c ă nu am întîlnit aprecieri cu privire la
vreun ziarist, mare investigator și descoperitor de adev ăruri sau la o publica ție care î și asum ă
aceast ă misiune. Probabil c ă, de și înseta ți de adev ăr, tinerii nu includ în interesul, în preocup ările
lor aceste eforturi care se consum ă în plan social, economic, politic. Ei se refer ă mai ales la
persoane, situa ții concrete, cazuri.
P2: Cerere-ofert ă
Cererile au fost formulate de peste jum ătate dintre subiec ți (51,2% din 1581).
Principale cereri vizeaz ă rubrici ( 34,3%) și teme (37,6%). Un procent de 9,0% se refer ă la
fotografii, ceea ce este specific presei scrise, da r pentru care nu este totu și o cerere considerabil ă. S ă
vedem la ce se refer ă aceste cereri prioritare ale elevilor.
P2. 1 Publica ții noi (13) Publica ții noi 13 100,0%
Educative, informa ții despre școli 108 38,71%
Stiri 100 35,84% P2. 2 Rubrici (279)
Adecvate tinerilor 71 25,45%
P2. 3 Sport (53) Sport 53 100,0%
P2. 4 Divertisment (46) Divertisment 46 100,0%
P2. 5 Teme (306) Vedete 97 31,70%
Via ța social ă real ă 74 24,18%
Mod ă 42 13,73%
Sex 35 11,44%
Școal ă, educa ție 26 8,50%
Muzic ă 25 8,17%
Alte teme 7 2,29%
P2. 6 Imagini, fotografii (73) Vedete 23 31,51%
Sexy 7 9,59%
Personalit ăți 3 4,11%
Via ța elevilor, tinerilor 3 4,11%
Altele 37 4,5%
109 Pentru imagini , cel mai mare num ăr de cereri se refer ă la vedete și la altele ,, de exemplu,
cele care ilustreaz ă locuri, activit ăți. Cererile pentru rubrici (279) se refer ă la domenii de interes
pentru tineri, cele mai multe cereri sunt pentru ru brici care s ă aib ă con ținut educativ sau s ă
vizeze educa ția în genere și școala în special. Cererile de știri se îndreapt ă spre diferite domenii
așa cum reiese de la subcategoriile pentru teme . Aici cele mai numeroase teme cerute sunt
vedetele, via ța social ă și moda. Este bine s ă avem în vedere c ă procentul mai mare de cititori îl
dau fetele și c ă multe din publica țiile care au fost semnalate cu procente mari la pre ferin țe sunt
tocmai revistele care se adreseaz ă tinerelor.
P3: Critic ă
Criticile care se adresez ă presei scrise se concentreaz ă pe dou ă categorii: incorectitudinea
și excesele, alte critici fiind aproape nesemnificat ive.
Incorectitudinea, falsitatea, minciuna sunt invocat e și criticate frecvent de c ătre tineri.
Tocmai de aceea sunt multe propuneri în privin ța calit ății referitoare la adev ăr și corectitudine.
Este înc ă o dovad ă a spiritului critic cu privire la reflectarea real it ății de c ătre presa scris ă.
Criticile sunt relatate uneori ca proteste, în mod imperativ: „S ă nu mai mint ă!”, „S ă nu mai scrie
lucruri false de dragul banilor!”. 209 r ăspunsuri se refer ă la excese , ceea ce reprezint ă 45,4% din
totalul de 460 chestionare în care sunt exprimate c ritici la adresa presei scrise. Din totalul
exceselor reclamate au putut s ă fie diferen țiate subcategoriile din tabelul de mai jos:
Ironie, zeflemea 84 40,19%
Nuditate, porno 34 16,27%
Politic ă 29 13,88%
Sexualitate 25 11,96%
Violen ță 19 9,09%
Reclame 16 7,66% P3. 3 Excese (209)
Alte excese 2 0,96%
Se obsev ă o varietate de excese cu procente apropiate. Recla mele și violen ța au procente
mai mici de critic ă fa ță de alte medii de comunicare. Dac ă însum ăm îns ă excesele de nuditate,
porno (16,27%) și de sexualitate (11,96%) se ajunge la un procent d e sesizare critic ă destul de
semnificativ de 28%. Se semnaleaz ă critic excesele din presa scris ă privind atitudinea ironic ă,
zeflemitoare într-un procent ridicat (40,19%). Clev eteala este de multe ori criticat ă al ături de
lipsa de responsabilitate profesional ă privind efectele celor scrise de jurnali ști.
F ără s ă fie o critic ă direct ă și explicit ă, trebuie s ă semnal ăm c ă, din ansamblul e șantionului
de 1591 de subiec ți lua ți în considera ție, un num ăr de 125, reprezentând 7,90% î și manifest ă
dezinteresul fa ță de presa scris ă. Poate sunt și motive de atitudine critic ă pentru dezinteresul unor
tineri referitor la publica ții.
4. 2. Rezultate privind profesorii
Analiza urm ătoare se va concentra pe r ăspunsurile profesorilor (care au f ăcut parte din
eșantionul reprezentativ ale c ărui caracteristici au fost descrise în lucrare) la o anchet ă prin
chestionar (a c ărui construc ție prin opera ționalizarea conceptelor și indicatorilor a fost prezentat ă
sintetic în lucrare).
110 4.2.1. Consumul de mass-media
Consumul de mass-media analizat în lucrarea de fa ță se refer ă la interesul ar ătat de
profesori pentru informa ția din presa scris ă și din audiovizual. Dac ă, în ce prive ște informarea
din mijloace audio-vizuale, aceasta presupune apela rea la resurse specifice (analizat ă din
perspectiva dot ării locuin ței cu aparatele și echipamentele utilizate ca mijloace de informare) și
poate fi evaluat ă doar pe baza timpului afectat acestei activit ăți, informarea din presa scris ă poate
fi evaluat ă atât pe baza bugetului de timp alocat lecturii pre sei, dar și în func ție de ritmicitatea
achizi țion ării ziarelor și revistelor de interes pentru persoana respectiv ă. Nu trebuie omis faptul
că cel de al doilea demers implic ă cheltuieli curente din bugetul familiei, de regul ă, semnificative
din cauza costului publica țiilor de pres ă, cu deosebire în cazul achizi țion ării mai multor
publica ții.
Dotarea cu mijloace de informare și comunicare a fost evaluat ă pe baza r ăspunsurilor la
întrebarea:
În locuin ța dumneavoastr ă exist ă: (QP – 10)
Radio – total posesori 391 94,4%
TV – total posesori 401 96,9%
– conectate la cablu 366 88,4%
Computer – total posesori 284 68,6%
– conectate la internet 136 32,9%
Telefon – total posesori 410 99,0%
– posesori de telefoane fixe si mobile 318 76,8%
Casetofon – total posesori 374 90,3%
În ce prive ște accesul la informarea din surse audio-vizuale se constat ă:
• Aproape to ți subiec ții dispun de mijloace de informare audio-vizual ă (radio și TV), nou ă din
zece subiec ți men ționând și conexiunea la cablu (în condi țiile în care re țeaua de cablu este
impus ă de dezvoltarea unei infrastructuri locale specific e);
• Dou ă treimi din e șantion sunt posesori de calculator la domiciliu, ju m ătate dintre ace știa
fiind conecta ți și la re țeaua internet (se men ține observa ția, potrivit c ăreia, conectarea la
internet depinde de disponibilit ăți ale infrastructurii locale);
• În toate unit ățile școlare investigate exist ă cadre didactice posesori de calculatoare personale .
Oferim, cu rezerve privind ipoteza c ă selec ția în e șantion a cadrelor didactice prezint ă o
cvasireprezentativitate la nivelul unit ății școlare din care provin subiec ții, distribu ția
unit ăților e șantionate în raport cu ponderea posesorilor de comp utere personale, din școal ă.
111 Distribu ția unit ăților școlare, în func ție de
ponderea profesorilor posesori de calculatoare, din școal ă
012345678910
(%)
În ceea ce prive ște analiza pe medii, se impune în primul rând obser va ția c ă mediul de
reziden ță la care se raporteaz ă cercetarea se refer ă la tipul localit ății unde func ționeaz ă școala, cu
men țiunea c ă re țeaua unit ăților de înv ăță mânt postgimnazial din rural func ționeaz ă în centre de
comun ă mai mari, deci cu o infrastructur ă dezvoltat ă. Dat fiind faptul c ă dotarea cu mijloace
audio-vizuale indic ă înzestrarea cu aparatur ă radio-TV pentru aproape întreg e șantionul, evident,
nu se înregistreaz ă diferen țe semnificative între mediul urban și rural. Se impune remarca asupra
diferen ței în ce prive ște accesul la internet, de care în mediul urban dis pun o treime dintre
cadrele didactice investigate, în timp ce, în mediu l rural doar un sfert.
În ce prive ște dotarea gospod ăriei cu mijloace de comunicare, se poate din nou am inti
internetul, posibil de utilizat de c ătre o treime dintre cadrele didactice din e șantion și re țeaua de
telefonie. Și în cazul acesteia aproape to ți subiec ții (99%) sunt posesori de telefoane, cu
men țiunea c ă trei sferturi din e șantion dispun atât de posturi fixe, cât și de telefoane mobile ( și de
aceast ă dat ă trebuie men ționat ă dependen ța de r ăspândire în zon ă a re țelei de telefonie mobil ă).
4.2.1.1. Interesul pentru presa scris ă:
/barb4right În ce prive ște interesul pentru ziare (QP-11), se impune observa ția asupra diversit ății
acestor publica ții, de la ziare de sport sau divertisment, pân ă la publica ții cu caracter economic,
politic sau tabloide (informa ția de senza ție). În categoria general ă de ziare, cu aceast ă rezerv ă,
cercetarea a eviden țiat c ă mai pu țin de jum ătate dintre subiec ți (41,4%) au declarat c ă citesc
zilnic un ziar, al ți 35% citesc ziarul o dat ă pe s ăpt ămân ă; dar unul din cinci profesori citesc ziarul
ocazional sau nu îl citesc deloc.
/barb4right Interesul cel mai mare pentru ziare îl manifest ă profesorii din înv ăță mântul voca țional,
dintre care dou ă treimi citesc zilnic ziarul, urma ți de profesorii de știin țe socio-umane și de cei
de limb ă și comunicare, din fiecare grupare aproape jum ătate citind ziarul zilnic. S-au înregistrat
diferen țe semnificative în interesul subiec ților pentru presa zilnic ă în func ție de vârsta acestora,
profesorii mai vârstnici fiind mai interesa ți de informa ția zilnic ă, fapt indicat și de analiza în
raport cu vechimea în înv ăță mânt. Cu rezerva men ționat ă asupra mediului de reziden ță ,
semnal ăm o pondere sporit ă a interesului pentru presa zilnic ă a cadrelor didactice din mediul
rural.
112 /barb4right Frecven țele diferite de apari ție ale revistelor – s ăpt ămânal / lunar etc. (QP-12) au condus
la abordarea analizei la nivel lunar, altfel spus, la cumularea frecven țelor subiec ților care au
declarat c ă citesc un anumit tip de publica ție s ăpt ămânal cu cele citite lunar. Din analiz ă a
rezultat c ă publica țiile din domeniul știin ță și tehnic ă sunt consultate de c ătre aproape trei sferturi
dintre subiec ți, pe locul al doilea situându-se revistele de peda gogie sau pe probleme de
înv ăță mânt. C ătre revistele cu con ținut politic se îndreapt ă aten ția a mai pu țin de o treime dintre
subiec ți.
Revist ă de specialitate ( știin ță , tehnic ă) 296 71,5%
Revist ă de pedagogie, înv ăță mânt 266 64,3%
Revist ă de informare Radio-TV 246 59,4%
Revist ă literar ă 183 44,2%
Revist ă de tehnologie informatic ă și comunicare 139 33,6%
Revist ă politic ă 133 32,1%
Alte reviste 112 27,1%
Analiza pe factori a vizat subiec ții care citesc reviste cel pu țin o dat ă pe lun ă. Pe arii
curriculare, ca nivel modal, se constat ă c ă profesorii de matematic ă și știin țe sunt cei mai
interesa ți de publica țiile de știin ță și tehnic ă, în aceea și propor ție profesorii de limb ă și
comunicare preferând revistele literare. Acelea și categorii de profesori sunt interesa ți în mai
mare m ăsur ă de publica țiile cu caracter pedagogic. Toate categoriile de pu blica ții sunt preferate
majoritar de cadrele didactice cu studii universita re, acela și lucru putând fi spus și despre cadrele
didactice din mediul urban.
Interesul pentru informarea media a fost evaluat și pe baza analizei timpului alocat
consumului de mass-media, rezultat din r ăspunsul la întrebarea:
Cât din timpul dumneavoastr ă este rezervat zilnic urm ătoarelor activit ăți: (QP-13)
În evaluarea aloc ării bugetului de timp pentru informarea / comunicar ea prin mijloace
mass-media se impun câteva observa ții. Evaluarea și-a propus o estimare a timpului mediu pe zi
(în minute), categoriilor exprimate în chestionar a similându-se niveluri medii, dup ă cum
urmeaz ă: 1 or ă= 60 min, 2-3 ore = 150 min, peste 3 ore = 210 minu te. În majoritatea cazurilor s-
a constatat o supraestimare a timpului pe activit ăți, rezultând o medie de peste 8 ore pe zi (sunt
subiec ți care au totalizat câte 12-14 ore afectate consumu lui mass-media). Chiar dac ă nu toate
activit ățile sunt disjuncte și,, de exemplu, s-ar elimina timpul mediu de audi ție radio (care poate
fi ascultat în paralel cu alte activit ăți), timpul mediu total r ămâne destul de ridicat.
Timp mediu pe zi (min)
vizionare TV 125
lectura unui c ărți 112
audi ție radio 93
lectura presei 54
navigare internet 47
jocuri electronice 18
113 Alocarea bugetului de timp pentru mass-media (minut e pe zi)
020 40 60 80 100 120 140
vizionare TV lectura unui c ărți audi ție radio lectura presei navigare internet jocuri elect ronice
Cu rezerva asupra estim ării reale, se constat ă urm ătoarele:
– dintre mijloacele de informare, vizion ării TV i se acord ă cel mai mult timp, respectiv
peste dou ă ore pe zi (125 min), jum ătate dintre subiec ți men ționând c ă petrec între 2-
3 ore pe zi la TV;
– aproape trei sferturi dintre profesori (72,5%) al oc ă zilnic aproape o or ă presei scrise,
constatând, totu și c ă unu din șase profesori (15,2%) nu o citesc deloc ziare sau
reviste.
– pe locul al doilea, în bugetul de timp, cu aproap e dou ă ore zilnic se situeaz ă lectura
unei c ărți, doar dou ă procente dintre subiec ți afirmând c ă nu citesc nici o carte.
Se constat ă c ă, de și func țiile majore ale timpului liber – odihna, divertisme ntul și
dezvoltarea personalit ății – sunt, teoretic, solidare, divertismentul a p ătruns masiv în oferta
cultural ă, iar ritmul loisirului pare mai obositor decât rit mul muncii (D. Rachieru, 2003).
4.2.2. Opinii privind calitatea mesajului mass-med ia
Dou ă sunt aspectele abordate din perspectiva calit ății mesajului: gradul de satisfac ție fa ță
de calitatea informa ției fa ță de a ștept ările subiec ților fa ță de mesajul media. În categoria primilor
indicatori vor fi cuprin și și cei referitori la informa țiile sau mesajele din media cu nivel ridicat de
nocivitate.
4.2.2.1. Gradul de satisfac ție fa ță de calitatea mesajului media
Satisfac ția fa ță de calitatea mesajului media este evaluat ă prin compararea aștept ărilor cu
perceperea calit ății mesajului receptat.
/barb4right Aștept ările din partea mass-media sunt exprimate prin rolul principal
atribuit de c ătre subiec ți mass-media:
Care crede ți c ă este rolul principal al mass-media (QP-36)
114 Rolul principal al mass-media
informarea publicului 53,4%
influen țare-manipulare a publicului 15,5%
educarea publicului 8,2%
nu știu 1,0%
altul. . . . . 0,7%
NR 21,3%
În afara rolurilor mass-media precizate în instrume ntul de cercetare (chestionarul
profesorului), subiec ții nu men ționeaz ă alte roluri ale mass-media, care nu au fost preciz ate în
chestionar pentru a încerca s ă afl ăm dac ă profesorii cunosc asemenea roluri; profesorii nu
men ționeaz ă nici m ăcar rolul de divertisment al mass-media. Se constat ă c ă majoritatea
subiec ților (53,4%) apreciaz ă c ă principalul rol al mass-media este cel de informar e a publicului,
iar 8% dintre subiec ți îi atribuie rol educa țional. Men țion ăm și opinia exprimat ă de unu din șase
subiec ți (15,5%), care atribuie mass-media ca principal ro l cel de manipulare a publicului. Este
greu de apreciat care dintre subiec ți și-au exprimat opinii privind propriile a ștept ări și care pe
cele care exprim ă o evaluare a rolului pe care media și l-a asumat efectiv. În sprijinul celor dintâi
pot fi numi ți subiec ții care au men ționat rolul educa țional, în timp ce în sprijinul celei de a doua
alternative sunt opiniile legate de rolul de manipu lare.
În raport cu a ștept ările / opiniile referitoare la rolul mass-media, gradul de satisfac ție fa ță
de mesajul mass-media a fost evaluat pe baza urm ătorilor indicatori:
(a) Modul de reflectare a realit ății
Care este opinia dumneavoastr ă despre modul în care este reflectat ă realitatea în
diferitele medii de comunicare? (QP-20; QE-41)
Opinii profesori privind reflectarea realit ății:
De cele mai multe
corect realitatea De cele mai multe
ori deformeaz ă Nu știu NR Ponderea elevilor
cu opinii
favorabile
„reflect ă corect”
Radio 63,8% 17,4% 13,5% 5,3% 41,5%
TV 43,0% 49,3% 4,6% 3,1% 56,5%
Ziare, reviste 34,3% 52,7% 10,4% 2,7% 32,6%
Opinia potrivit c ăreia realitatea este corect reflectat ă în media este exprimat ă de c ătre: dou ă
treimi dintre profesori în ce prive ște radio, 43% dintre profesori în ce prive ște mesajul TV și o
treime în ce prive ște presa scris ă. Dintre elevi, tot doar 1/3, ca și profesorii, opineaz ă c ă presa
reflect ă corect realitatea. Aceast ă situa ție poate fi interpretat ă în sensul c ă, în mediul educa țional
școlar, atât profesorii, cât și elevii, au cea mai mic ă încredere privind reflectarea corect ă a
realit ății în pres ă. În ce prive ște audio-vizualul, opiniile difer ă. Dac ă profesorii confer ă
încrederea cea mai mare în mesajul radio, elevii su nt mai atra și de cel televizat. Elevii, spre
deosebire de profesorii lor, exprim ă în mai mic ă m ăsur ă încrederea privind reflectarea corect ă a
realității în emisiuni radio, dar în mai mare m ăsur ă încredere privind reflectarea corect ă a
realit ății în emisiuni TV. O explica ție posibil ă este aceea c ă TV prezint ă și imagini vizuale, mai
conving ătoare pentru elevi.
115 Nici la acest indicator / item nu apare o corela ție între aprecierile profesorilor și ale elevilor
lor privind reflectarea corect ă a realit ății în mass-media.
Reflectarea corect ă este atribuit ă în cea mai mare m ăsur ă mesajului radio, unde dou ă treimi
dintre subiec ți sus țin aceasta și mai pu țin de o cincime apreciaz ă c ă o deformeaz ă. În ce prive ște
mesajul TV opiniile sunt destul echilibrat împ ărțite, cu un u șor avantaj procentual adresat
deform ării. Încrederea în mesajul mass-media este mai redu s ă în ce prive ște presa scris ă unde
doar o treime dintre subiec ți apreciaz ă corectitudinea. Trebuie f ăcut ă, totu și remarca asupra
plajei largi de tipologii ale publica țiilor, evaluarea vizând presa scris ă în ansamblul ei.
Reflectarea
realitatii
in mass-media:
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Radio TV Presa scrisa corect
deformeaza
nu stiu
NR
(b) Logica mesajelor transmise de mass-media
Crede ți c ă mesajele mass-media au la baz ă, în principal o logic ă publicitar ă-
comercial ă, o logic ă politic ă, o logic ă cultural ă sau de alt ă natur ă: (QP-37)
La aceast ă întrebare, dou ă treimi dintre subiec ți îi atribuie mediei o logic ă comercial ă și
doar 12% o logic ă politic ă sau cultural ă, restul neputând aprecia. Desigur c ă aceasta reprezint ă o
evaluare de ansamblu a presei, opiniile fiind posib il mai nuan țate dac ă referirea ar fi pe tipuri
mijloace sau categorii.
O comparare între a ștept ările exprimate și opiniile privind logica con ținut ă de mesajul
mass-media a oferit urm ătoarea distribu ție:
Logica
Comercial ă Politic ă Cultural ă Alte opinii
Rol de informare a publicului 221 71,5% 7,2% 3,2% 1 8,1%
Rol de influen țare, manipulare a publicului 64 65,6% 14,1% 0,0% 20 ,3%
Rol de educare a publicului 34 47,1% 11,8% 8,8% 32, 4%
Alte opinii 95 45,3% 9,5% 1,1% 44,2%
TOTAL 414 62,6% 9,2% 2,7% 25,6%
116 Logica mesajului perceput
in functie de rolul atribuit
Rol atribuit:
0% 20% 40% 60% 80%
Comercial ă Politic ă Cultural ă Alte opinii informare
influen țare-
manipulare
educare
Indiferent de rolul atribuit presei, tuturor li se eviden țiaz ă logica comercial ă – aduc ătoare
de venit, urmat ă de mesajul cu înc ărc ătur ă politic ă. Fiind o întrebare închis ă, de și mul ți dintre
subiec ți au fost atra și și de varianta referitoare „alte opinii privind logi ca”, aceste opinii nu sunt
cunoscute. Trei sferturi dintre subiec ții investiga ți, de și a șteapt ă de la media un serviciu de
informare a publicului, constat ă c ă mesajele sau informa țiile din pres ă au, în principal, o logic ă
comercial ă. Acela și punct de vedere este exprimat și de c ătre jum ătate dintre subiec ții care
așteapt ă o contribu ție în educarea publicului, ca și de c ătre trei sferturi care v ăd în pres ă rolul de
manipulator. Se poate afirma, astfel, c ă mesajul ob ținut nu satisface a ștept ările categoriei de
subiec ți investigate.
Se constat ă c ă distinc ția între func țiile proclamate, ca misiuni ale mass-media
(supraveghere a mediului pentru siguran ță , informare pentru cunoa ștere, exprimare și
interpretare pentru solidarizare, divertisment pent ru destindere, socializare pentru integrare
social ă – prin modelare sau manipulare) și func țiile efective este dificil de realizat, chiar și de
către profesori. Manipularea poate ap ărea prin modific ări aduse situa ției prezentate sau efectelor
acesteia, prin amestecarea informa ției cu interpret ările jurnalistului. Consumatorii de mass-
media, cum sunt profesorii pot sesiza manipularea d ac ă țin seama de echilibrul, obiectivitatea,
coeren ța, claritatea, modul de prezentare a informa țiilor. Logica mass-media cea mai vizibil ă
este, desigur, logica economic ă; profesorii sesizeaz ă aceast ă logic ă a profitului comercial care
impune criteriul audien ței cât mai extinse în mass-media.
(c) Elemente nocive con ținute în mesajul media
Referitor la acest subiect, vor fi abordate atât op iniile la nivelul mijloacele de comunicare,
cât și concretizarea în unele emisiuni și con ținuturi.
Privitor la mijloacele media, sintetizarea r ăspunsurilor a condus la opinia general ă, potrivit c ăreia,
televiziunea este media cea mai invadat ă de astfel de mesaje, toate categoriile de nocivita te supuse aten ției
reg ăsindu-se pe canalele TV. Un procent însemnat de sub iec ți (26%) desemneaz ă și con ținutul site-ului
Internet ca fiind bogat în erotism sexual. Presa sc ris ă este apreciat ă cel mai bine din perspectiva unui
con ținut redus de nocivitate a mesajului.
Elemente cu grad ridicat de nocivitate TV Pres ă Site-uri internet
Agresivitate, violen ță 78,0% 5,1% 2,4%
Limbaj, comportamente obscene, triviale 66,2% 9,9% 9,7%
Erotism sexual 49,0% 7,7% 25,6%
Consum alcool, droguri 67,9% 11,4% 3,9%
117 O analiz ă din perspectiva num ărului de elemente nocive oferite de fiecare dintre cele trei
mijloace media men ționate, (referindu-ne la toate grup ările posibile a celor patru categorii de
comportamente men ționate), a condus la acelea și opinii, potrivit c ărora emisiunile TV cuprind
cel mai frecvent elemente cu grad ridicat de nocivi tate. Astfel, o treime dintre subiec ți (32%) au
numit toate patru tipuri de comportament, peste un sfert dintre subiec ți (27%) au men ționat trei
din cele 4 categorii, o cincime (20%) câte 2 și doar 12% au numit doar una. În acela și timp, cele
mai multe r ăspunsuri care vizeaz ă presa scris ă sau internetul se refer ă la o singur ă categorie de
aspecte nocive.
Num ăr de aspecte cu grad ridicat de nocivitate TV presa scrisa Internet
Unu 12,1% 17,6% 23,9%
Dou ă 20,0% 4,8% 4,6%
Trei 26,8% 1,9% 2,2%
Patru 32,1% 0,2% 0,5%
Num ăr de aspecte cu grad ridicat de nocivitate reflecta t in mass-media
0% 20% 40% 60% 80% 100%
TV presa scrisa Internet Patru
Trei
Dou ă
Unu
Nici unul
Elementele de con ținut au fost surprinse prin itemul:
Ce p ărere ave ți despre textele muzicale sau despre filmele care c on țin violen ță și
expresii triviale, obscene? (QP-47;QE-34)
Cu variantele: 1-acord total, 2-nici acord, nici de zacord, 3-dezacord, r ăspunsurile oferite au
fost urm ătoarele:
1 2 3 NR
Reflect ă realitatea social ă 28,7 41,3 26,6 3,4
Constituie forma de liber ă exprimare artistic ă 17,1 33,3 44,7 4,9
Violen ța, chiar exprimat ă trivial, reprezint ă o reac ție
justificat ă fa ță de nedreptatea social ă 14,3 27,3 54,1 4,8
Mi se par grozave 1,9 8,7 85,0 4,4
Nu m ă intereseaz ă, dar nu sunt împotriva lor 18,6 35,0 42,3 4,1
Ar trebui interzise 35,0 33,3 19,3 12,3
Se constat ă: 35% dintre profesori sunt de „acord total” cu afi rma ția c ă aceste produse
mass-media „ar trebui interzise” și 19% dintre ace știa exprim ă „dezacordul” cu aceast ă afirma ție
(restul profesorilor nu exprim ă nici acord, nici dezacord). 28,7% dintre profesori sunt de „acord
total” cu afirma ția c ă mesajele acestor produse mass-media „reflect ă realitatea social ă” și 26,6%
dintre acestea exprim ă „dezacordul” cu aceste afirma ții. 18,6% dintre profesori sunt „total de
acord” cu afirma ția „nu m ă intereseaz ă, dar nu sunt împotriva lor” iar 42% dintre ace știa exprim ă
„dezacordul” cu aceast ă afirma ție. – 17% dintre profesori sunt de „acord total cu afirma ția c ă
118 aceste produse mass-media” constituie factori de li ber ă exprimare artistic ă” iar 44% dintre
ace știa sunt în dezacord cu aceste afirma ție. 14,3% dintre profesori sunt „total de acord” cu
afirma ția c ă aceste produse mass-media „reprezint ă o rela ție justificat ă fa ță de nedreptatea
social ă” iar 54% nu sunt de acord cu aceste afirma ție. 1,9% dintre profesori sunt „total de acord”
cu afirma ția c ă aceste produse mass-media sunt „grozave” și 85% dintre ace știa sunt în dezacord
cu aceast ă afirma ție.
Ca întrebare adresat ă și elevilor (QE-34) se constat ă c ă ace știa, mai mult ca profesorii lor,
apreciaz ă c ă mesajele acestor produse mass-media „reflect ă realitatea social ă”. Dac ă o mare
parte dintre profesori sunt de acord c ă aceste produse mass-media „ar trebui interzise”, o mare
parte dintre elevi le consider ă, totu și, o form ă de „liber ă exprimare artistic ă”; r ăspunsurile
elevilor ar putea fi interpretate ca o desensibiliz are fa ță de influen ța nociv ă a mass-media.
Evalu ări mai de detaliu s-au realizat prin solicitarea un or opinii directe vis-a-vis de
anumite emisiuni.
Ce p ărere ave ți despre emisiunea Big Brother? (QP-21)
Nu îmi place (este proast ă, penibil ă) 37,4%
Nu cunosc, nu urm ăresc 22,9%
Nu este educativ ă 7,7%
Trebuie interzis ă 6,3%
Așa și a șa, Da și nu… 3,1%
Este interesant ă (arat ă comportamentul în condi ții deosebite) 2,9%
Restul subiec ților nu r ăspund sau ofer ă r ăspunsuri nesemnificative.
Se constat ă: 37% dintre profesori afirm ă c ă emisiunea Big Brother nu le place („este
penibil ă”). 23% dintre profesori afirm ă c ă nu cunosc, nu urm ăresc emisiunea Big Brother. 7,7”
dintre profesori afirm ă c ă emisiunea Big Brother nu este educativ ă 6,3% dintre profesori afirm ă
că emisiunea Big Brother ar trebui interzis ă numai 3% dintre profesori afirm ă c ă emisiunea Big
Brother este „a șa și a șa” și numai 3% dintre profesori afirm ă c ă le place emisiunea Big Brother.
Cultura media, în goana dup ă audien ță și profit, sfideaz ă limitele normativit ății sociale și
ale bunului sim ț. Cei „4S” (sânge, sex, senza țional, spectacular) sfâr șind în obscen și violen ță nu
au trezit înc ă reac țiile puternice ale societ ății civile. Nu este vorba de reglement ările legislative și
sanc țiunile administrative, ci de faptul c ă societatea pare nepreg ătit ă s ă se protejeze, cât ă vreme
lipsesc reac țiile socio-culturale legitime (D. Rachieru, 2003).
Opiniile sunt împ ărțite: unii înc ă mai cred c ă prin teleconsum cultural efectul cathartic este
real, asigurând terapia frustr ărilor individului; al ții, trag un semnal de alarm ă, eviden țiind efectul
mass-media prin amplificarea violen ței reale și a pornografiei.
Reprezent ările media sunt adesea pl ăcute și folosesc spectacolul pentru a seduce publicul,
făcându-l s ă se identifice cu anumite atitudini, sentimente (D. Kellner, 2001). De exemplu,
muzica rap este un fenomen cultural al afroamerican ilor folosit pentru propriile lor preocup ări, al
rezisten ței împotriva domina ției albilor. Ea este ambivalent ă, poate fi folosit ă de cultura media
dominant ă (prin vânzarea produselor ei) sau s ă produc ă practici dizidente. Muzica rap este un
teren disputat între diferite tipuri de rap: unele glorific ă stilul de via ță al gangsterilor și al
119 droga ților, altele promoveaz ă valori diferite. Muzica rap poate exprima atitudin i narcisiste și /
sau materialiste, vizând popularitatea sau vânz ările, câ știgurile materiale. Ne putem întreba, prin
analogie, ce exprim ă oare la noi, manelele? Sau: filmele americane, gen „Rambo” exprim ă
compensarea simbolic ă a pierderii ru șinii și culpabilit ății în r ăzboi; ele exprim ă o încercare a
bărbatului alb de remasculinizare, celebrând comporta mentul agresiv ca mod de recunoa ștere
social ă și afirmare de sine. Rambo apare ca un reprezentant al spiritului întreprinz ător cerut de
retorica oficial ă american ă: via ța este dur ă și numai cei puternici și adapta ți rezit ă și prosper ă.
(D. Kellner, 2001). Asemenea filme propun o concep ție despre lume potrivit c ăreia numai
violen ța poate elimina r ăul care ne amenin ță existen ța. Efectele unui asemenea film au fost: pia ța
a fost saturat ă de juc ării, haine și alte bunuri tip Rambo; psihologii au semnalat o m anie
războinic ă la copii; s-au stimulat acte bizare, violen țe, crim ă. Programele TV române ști abund ă
în asemenea filme care au efectele men ționate.
Filme ca „Pretty Woman” expun rolul cheie jucat de imaginea persoanei în construirea
identit ății în societatea de consum contemporan ă. Asemenea filme ilustreaz ă procesul de auto-
transformare prin intermediul modei, cosmetiz ării și stilului, m ăsura în care identitatea este
mediat ă de imagine în societatea contemporan ă. Mesajul unui asemenea film aste acela c ă dac ă
vrei s ă devii o nou ă persoan ă, s ă-ți transformi identitatea, s ă ai succes, trebuie s ă te concentrezi
asupra imaginii, a stilului. O emisiune ca Big Brot her consider ăm c ă poate fi interpretat ă în
acela și sens. Societatea, îns ă, nu se poate dezvolta îns ă numai prin consum, ci presupune
identit ăți autonome și creatoare.
Publicul poate, totu și, s ă reziste mesajelor dominante, s ă-și creeze propriile interpret ări ale
culturii media, s ă-și foloseasc ă propria cultur ă ca surs ă de putere, pentru a- și inventa propriile
sensuri și forme de via ță . Produsele culturii media sunt ambivalente, pot fa voriza „dependen ța”
de practicile existente sau „rezisten ța” autonomia și emanciparea subiectului. (D. Kellner, 2001).
4.2.3. Preferințe pentru programe, emisiuni mass-m edia inclusiv
divertisment
• Teme /emisiuni difuzate prin mass-media, preferate de profesori au fost relevate prin
întrebarea:
Ce fel de teme/emisiuni difuzate prin mass-media pr efera ți? (QP-14)
puternic
preferate moderat
preferate deloc
preferate NR
Documentare (filme, emisiuni de popularizare știin țific ă) 68,1% 28,3% 1,0% 2,7%
Știri, actualit ăți 53,4% 43,2% 1,4% 1,9%
Teme, emisiuni cultural-artistice 33,6% 57,0% 2,7% 6 ,8%
Talk-show-uri pe teme de actualitate 21,7% 58,5% 12, 6% 7,2%
Filme, seriale 21,3% 63,0% 9,7% 6,0%
Emisiuni sportive 18,8% 39,9% 30,4% 10,9%
Teme, emisiuni privind moda 7,2% 49,0% 29,0% 14,7%
Emisiuni de folclor 7,0% 48,1% 31,4% 13,5%
Emisiuni de jocuri, concursuri 5,1% 37,0% 43,5% 14, 5%
120 Din analiza și interpretarea datelor statistice prezentate rezul t ă urm ătoarele constat ări și
tendin țe: Emisiunile difuzate prin mass-media puternic pre ferate de profesori apar, în ordine, pe
temele urm ătoare: documentare (filme, emisiuni de popularizare știin țific ă); știri, actualit ăți
cultural artistice; talk – show-uri pe teme de actu alitate; filme seriale și emisiuni sportive.
Emisiunile privind moda, folclorul, tehnici de comu nicare și informare apar mai pu țin preferate
de profesori.
Caracteristicile e șantionului de profesori influen țeaz ă preferin țele pentru emisiuni ale
acestora. Emisiunile documentare sunt preferate mai puternic de profesorii din aria curricular ă
matematic ă – știin țe, cu vechime de 1-2 ani; știrile și actualit ățile sunt preferate mai puternic de
profesorii din aria curricular ă educa ție voca țional ă, cu vechime de peste 30 de ani; emisiunile
cultural – artistice sunt preferate mai puternic de profesorii din aria curricular ă limb ă –
comunicare, cu vechime 26-30 ani. Talk – show-urile pe teme de actualitate sunt preferate mai
puternic de profesorii din aria curricular ă limb ă – comunicare, cu vechime de 26-30 ani; filmele
seriale sunt preferate mai des de profesorii din ar ia curricular ă limb ă – comunicare, cu vechime
de 6-10 ani; emisiunile sportive sunt preferate mai des de profesorii din aria curricular ă educa ție
voca țional ă, cu vechime peste 30 de ani.
Profesorii din mediul urban au preferin țe mai puternice pentru emisiunile, în ordine: talk –
show-uri pe teme de actualitate, cultural – artisti c; filme seriale; mod ă. Profesorii din mediul
rural au preferin țe mai puternice pentru emisiunile, în ordine: știri; actualit ăți; documentare;
folclor; jocuri și concursuri.
Ordinea de preferin ță a elevilor pentru teme / emisiuni este urm ătoarea: filme seriale;
jocuri și concursuri; sport; cultural – artistice; document are; știri, actualit ăți; folclor; talk – show-
uri pe teme de actualitate. Se constat ă c ă tendin țele preferin țelor elevilor nu sunt în corela ție cu
preferin țele profesorilor pentru emisiuni mass-media; profes orii au preferin țe relativ mai
puternice pentru emisiuni cultural – știin țifice și social – politice, iar elevii au preferin țe relativ
mai puternice pentru emisiuni de divertisment și cel mai pu țin pentru emisiuni pe teme sociale.
Consumul elevilor de mass-media este influen țat de cultura media mai mult spre
divertisment. Consumul profesorilor de mass-media a pare influen țat de func ția acesteia de
stabilire a „agendei zilei” și orientat spre teme social-culturale și politice.
De și, în cultura media, rela țiile informare/publicitate și educa ție/divertisment nu mai au
grani țe rigide și totul este construit pe calapodul divertismentulu i, totu și se constat ă orientarea
predilect ă a elevilor spre divertisment și a profesorilor spre teme sociale, culturale și politice.
Preferin țele profesorilor pot fi explicate prin: nevoia de a fi la curent cu ceea ce se petrece în
lume; nevoia de prestigiu social, de a st ăpâni subiectele aflate în discu ție; inten ția de a da un sens
timpului liber; l ărgirea sferei personale de via ță ; evadarea din lumea obliga țiilor zilnice; precum
și, desigur, nevoia de siguran ță afectiv ă, deoarece absen ța informa țiilor provoac ă nesiguran ță ,
dezorientare.
Evaluarea preferin țelor pentru anumite posturi sau emisiuni a fost com pletat ă cu întreb ările
QP-16 și QP-17:
Cât de des urm ări ți posturile ? (QP-16)
121 Deseori Uneori Niciodat ă Nu prind postul
Discovery 74,2% 17,4% 1,0% 4,8%
Animal Planet 47,6% 38,2% 2,4% 7,5%
National Geografic 38,6% 31,2% 2,9% 20,8%
TV Cultural 31,2% 48,1% 4,3% 13,0%
Se constat ă: ordinea de frecven ță a urm ăririi posturilor Tv. men ționate, de c ătre profesori
este: Discovery – 74% îl urm ăresc deseori; Animal Planet – 47% îl urm ăresc deseori; National
Geographic -38,6% îl urm ăresc deseori; TVR Cultural – 31,2% îl urm ăresc deseori. Ordinea de
frecven ță a urm ăririi posturilor Tv. men ționate, de c ătre elevi este asem ănătoare, dar cu valori ale
frecven ței urm ăririi posturilor TV mai mici la elevi: Discovery- 5 0% urm ăresc deseori ; Animal
Planet – 50% urm ăresc rareori; National Geographic – 50% urm ăresc rareori; TVR Cultural –
60% nu urm ăresc niciodat ă.
Vă plac urm ătoarele emisiuni de divertisment? (QP-17)
Mult Pu țin Deloc Nu prind postul
Divertis Park 42,8% 34,5% 17,4% 1,7%
Teo 26,8% 47,3% 20,5% 1,2%
Gheorghe 4,6% 22,2% 65,0% 1,7%
Vacan ța Mare 3,9% 21,5% 67,4% 1,2%
Big Brother 2,2% 13,5% 75,4% 1,9%
Ciao, Darwin 0,7% 16,9% 74,6% 1,4%
Se constat ă: emisiunile de divertisment Big Brother și Ciao Darwin nu plac „deloc” la 3/4
dintre profesori iar emisiunile de divertisment Vac an ța Mare și Divertis Park nu plac „deloc” la
2/3 dintre profesori emisiunile de divertisment car e plac „mult” sunt: Divertis Park, dar doar la
42,8% dintre profesori și Teo, dar doar la 26,8% dintre profesori. Nici ele vilor nu le plac „deloc”
emisiunile Gheorghe – la 51% dintre ei și Ciao Darwin la 37% dintre ei. Elevilor le plac „m ult”
emisiunile Vacan ța Mare – la 46% dintre ei și Teo – la 42% dintre ei. O corela ție între aprecierile
profesorilor și elevilor apare în sensul c ă nu le plac „deloc” sau le plac „pu țin” emisiunile Big
Brother, Ciao Darwin și Gheorghe și le place „mult” emisiunea Teo.
În societ ățile democratice, cu libertate politic ă și economic ă, unii încearc ă s ă explice
eșecul mass-media de a men ține ritmul cu nevoile societ ății prin „inadecvarea publicului”.
Reprezentan ții teoriei „suveranit ății consumatorului” sus țin c ă într-un sistem bazat pe regulile
economiei de pia ță , proprietarii mass-media ofer ă oamenilor ceea ce doresc s ă consume, altfel nu
ar r ămâne competitivi pe pia ța mass-media. Aceast ă teorie este considerat ă gre șit ă deoarece
ignor ă transformarea rela ției dintre mass-media și public, care a devenit mai numeros și
eterogen, f ără un set comun de convingeri și interese, transformându-se în „publicuri” .
Conceptul de suveranitate a consumatorului ignor ă și varietatea de influen țe care duc la
modificarea con ținutului mediatic. Receptorul (ca „negociator de se ns”) poate totu și „reamenaja”
mesajul – îl poate scurtcircuita prin selec ție (D. Pop, 2001). Influen ța mass-media este, totu și,
limitat ă – prin selectivitatea receptorilor și nu poate fi direct ă – pentru c ă exist ă diverse relee
(sensul și efectele mesajelor mass-media se nasc din interac țiuni dintre texte și rolurile asumate
de publicuri). Decodarea mesajelor este legat ă de implicarea publicului, iar implicarea la rândul
ei, este dependent ă de modul în care rolul receptorului este format în diferite culturi.
122 Dac ă se formeaz ă – prin cultura și educa ția școlar ă – a ștept ări mai înalte, hr ănite îns ă și de
imagini, atunci este de presupus c ă: ori mass-media î și modific ă oferta cultural ă pentru a se
ridica la noile a ștept ări formate publicului; ori publicul „rezist ă”, refuz ă dependen ța de mesajele
mass-media care nu corespund noilor a ștept ări superioare (schimb ă canalul de comunicare sau îl
închide). În fond, programele sunt produse și distribuite de c ătre industriile culturale, dar
sensurile textelor sunt produsul interpret ării, select ării de c ătre beneficiar. Mass-media nu
răspunde unor a ștept ări precise, predeterminate, ci suscit ă adeseori utiliz ări inedite. Șansele de
op țiune ale subiectului se întemeiaz ă într-un ideal de emancipare al acestuia, bazat pe o anumit ă
pluralitate între alternative. Educa ția școlar ă – valorificând poten țialul educa ției informale al
mass-media – trebuie s ă construiasc ă acest ideal de emancipare. Unele posturi TV (între care și
cele men ționate la QP 16) au luat în serios misiunea de educ are ( și prin divertisment) –
considerând cultura autentic ă un factor de emancipare și practicând un amestec remarcabil de
cultur ă media și cultur ă înalt ă, ținând seama de diferen țele de gusturi estetice, având publicuri
țint ă, dar și o viziune asupra unei popula ții care se (auto) educ ă treptat.
Referitor la emisiunile preferate a fost investigat gradul de satisfac ție a subiec ților, prin
întrebarea:
În general, în ce m ăsur ă sunte ți mul țumit de modul de realizare a emisiunilor
preferate? (QP-15)
Mul țumit 31,6%
Oarecum mul țumit 59,2%
Nemul țumit 2,7%
NR 6,5%
Se constat ă o tendin ță a profesorilor de a fi (doar) „oarecum mul țumi ți” de realizarea în
mass-media a emisiunilor preferate. Numai 1/3 dintr e profesori apar mul țumi ți de modul de
realizare a emisiunilor care sunt totu și, cele preferate.
Mesajele mass-media – pentru a r ăspunde cerin țelor unui public larg, „omului mediu” din
punct de vedere al nivelului cultural, al aspira țiilor – trebuie s ă fie: sub aspect intelectual –
simple, u șor de în țeles; sub aspect emo țional – s ă permit ă identificarea cu mesajul, interpretarea
bazat ă pe experien ța subiectiv ă personală, precum și extinderea unor tr ăiri imaginare în cotidian
(G. Cucu, 2000). Pentru profesori, mesaje cu asemen ea caracteristici de nivel cultural mediu
sunt, într-o anumit ă m ăsur ă, nemul țumitoare. Profesorii apar, firesc, mai reflexivi și mai critici
decât elevii în privin ța emisiunilor preferate. Cultura media nu trebuie n ici ignorat ă nici
acceptat ă de critici. Receptarea critic ă a culturii media presupune o „pedagogie media” – c are
înc ă nu exist ă (D. Kellner, 2001). Proiectul unei asemenea pedago gii reprezint ă o încercare de a
ne obi șnui noi în șine și pe al ții s ă decodific ăm în mod critic mesajele media – s ă înv ăță m s ă
deosebim între ce are mai bun și ce are mai r ău cultura media precum și s ă ne cultiv ăm gustul
pentru produse culturale mai bune.
123 4.2.4. Motivațiile elevilor pentru consum de mass-m edia
De ce crede ți c ă folosesc, în mod obi șnuit, elevii urm ătoarele mijloace de
comunicare? (QP-24)
Se constat ă mai multe tendin țe ale opiniilor profesorilor privind motiva țiile folosirii de
către elevi, în mod obi șnuit, a mijloacelor de comunicare în mas ă.
Analiza r ăspunsurilor indic ă pe rangul I urm ătoarele motive ale folosirii de c ătre elevi a
diferitelor forme media:
• TV – folosit pentru a fi la curent cu moda (muzical ă,vestimentar ă etc) – 75% dintre profesori
(70 % dintre elevi indic ă acela și motiv);
• INTERNET – folosit pentru a evada într-o lume virtu al ă – 65% dintre profesori (35% dintre
elevi indic ă motivul preg ătirii școlare, profesionale);
• Carte – folosit ă pentru preg ătirea școlar ă profesional ă – 63% dintre profesori (60% dintre elevi
indic ă motivul îmbog ățirii culturii generale);
• Presa – folosit ă pentru a fi la curent cu moda – 35% dintre profeso ri (40% dintre elevi indic ă
motivul inform ării asupra actualit ății);
• Radio – folosit pentru relaxare – 18% dintre profes ori (30% dintre elevi indic ă acela și motiv).
Tendin țele exprimate de c ătre profesori și de c ătre elevi privind motiva țiile folosirii diferitelor
forme ale mass-media de c ătre elevi, nu coreleaz ă. Profesorii nu cunosc motiva țiile, interesele elevilor
pentru folosirea diferitelor forme de mass-media; d ar nici elevii nu cunosc efectele perverse ale
consumului de mass-media (opiniile privind folosire a internetului ne apar relevante).
Îndruma ți pe elevii dumneavoastr ă s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni Radio-TV? (QP-33)
deseori 26,8%
uneori 65,9%
niciodat ă 6,5%
NR 0,7%
Întreba ți dac ă îndrum ă elevii s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni Radio-TV, doar aproximativ
un sfert dintre profesori ofer ă un r ăspuns afirmativ.
Încerca ți s ă afla ți în ce m ăsur ă sunt influen țate atitudinile, comportamentale
elevilor de mass-media? (QP-34)
deseori 178 43,0%
uneori 220 53,1%
niciodat ă 12 2,9%
NR 4 1,0%
Aproape to ți profesorii (96%) sunt preocupa ți de influen țele media asupra atitudinilor și
comportamentului elevilor, dar mai pu țin de jum ătate declar ă aceast ă preocupare ca sistematic ă.
124 Utilizarea un indicator sintetic – nivel mediu , determinat ca medie ponderat ă între
răspunsurile oferite – cuantificate, fiecare, printr- un anumit punctaj (2p-deseori, 1p-rareori, 0p-
niciodat ă) a permis evaluarea influen ței unor factori poten țiali, asupra opiniei subiec ților.
Medie
mat-stiinte 1,338
lb_com 1,449
soc-um 1,494
ed_teh 1,371
instr_prct 1,375 Arie curricular ă
vocat 1,462
postuniversitar 1,394
universitar 1,401 studii
alte 1,533
sub 25 ani 1,231
26-30 a 1,363
31-40 ani 1,415
41-50 ani 1,376 Varsta
peste 50 ani 1,477
1-2 ani 1,208
3-5 ani 1,377
6-10 ani 1,304
11-15 ani 1,419
16-20 ani 1,372
21-25 ani 1,535
26-30 ani 1,537 Vechime
Peste 30 1,455
masculin 1,374 Sex
feminin 1,415
urban 1,405 mediu
rural 1,338
Aproape 1/2 dintre profesori afirm ă c ă încearc ă s ă afle m ăsura influen ță rii atitudinilor
elevilor de c ătre mass-media. Din r ăspunsurile profesorilor la QP 33 și 34 se constat ă o tendin ță
a acestora de a afla în ce m ăsur ă mass-media influen țeaz ă comportamentele elevilor, mai
puternic ă decât tendin ța de a îndruma elevii s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni Radio – TV. Se
poate interpreta c ă îndrumarea elevilor s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni din partea profesorilor o
preocupare mai sistematic ă și o preg ătire mai bun ă.
Tinerii utilizeaz ă mass-media pentru a- și dezvolta propriile opinii, resim țind lipsa
structurilor atitudinal – valorice și a competen țelor esen țiale – neformate în școal ă sau familie.
La vârsta (pre)adolescen ței are loc structurarea atitudinilor și intereselor socio-profesionale, care
depinde de (G. Cucu, 2000): nivelul aspira țiilor; imaginea de sine – influen țat ă de succese sau
insuccese; aptitudinile generale și specifice; imagina ție; contextul socio-cultural și educa țional.
Deoarece în mesajele persuasive ale mass-media pred omin ă aspectele afective asupra celor
cognitive, în educa ția școlar ă trebuie ținut mai mult seama de nevoile socio–afective ale e levilor,
trebuie s ă se acorde mai mult ă aten ție imagina ției, reducerii stereotipiilor – pentru siguran ța
afectiv ă și stimularea creativit ății elevilor.
125 Formarea unei competen țe media presupune anumite capacit ăți: de informare, prin
intermediul mesajelor primite, asupra unor situa ții problematice, de interes personal sau public;
de selec ție informa țional ă – a tipurilor de media, a surselor, pe baza unor c riterii valorice; de
op țiune valoric ă – necesar ă în condi țiile diversit ății mass-media; de decizie, bazat ă pe
identificare, analiz ă, elaborare, evaluare de situa ții alternative. Elevii ar trebui s ă beneficieze de
criterii care s ă îi ajute s ă evalueze ei în șiși informa țiile, mesajele, produsele culturii media.
4.2.5. Comunicare media și comunicare educațională
Considera ți c ă exist ă probleme, subiecte prezentate și dezb ătute în mass-media,
despre care nu se poate vorbi în școal ă, cu elevii? (QP-25)
Da 45,2%
Nu 45,7%
Nu știu 7,0%
NR 2,2%
Se constat ă c ă aproape jum ătate dintre profesori consider ă c ă exist ă probleme, dezb ătute în
mass-media, despre care nu se poate vorbi în școal ă, cu elevii. Aproape 30% dintre elevi r ăspund
la acela și item c ă nu știu dac ă exist ă probleme dezb ătute în mass-media despre care nu se poate
vorbi în școal ă cu profesorii; numai ¼ dintre elevi nu cred c ă exist ă probleme, prezentate în
mass-media, despre care nu se poate vorbi în școal ă, cu profesorii. Se poate interpreta c ă
influen ța socializatoare mediatic ă ar trebui s ă fie echilibrat ă, moderat ă de influen ța educa țional ă
a școlii, a profesorilor.
Dac ă r ăspunsul la întrebarea anterioar ă este afirmativ, preciza ți care sunt acele
probleme, subiecte: (QP-26)
Răspunsurile oferite de cei 187 profesori care au r ăspunsu afirmativ, se distribuie astfel:
Din 187
probleme politice 65,2%
sexualitate 38,0%
modalitate de a face rost de bani 24,1%
nivelul economic al familiei 21,9%
corup ția 15,5%
dragoste 11,2%
sărăcia social ă 9,1%
dileme morale, religie 8,0%
mod ă (muzic ă, vestimenta ție) 5,9%
activit ăți de divertisment, de petrecere a timpului liber 3, 2%
Se constat ă c ă, în opinia profesorilor, problemele dezb ătute în mass-media despre care nu
se poate vorbi în școal ă cu elevii sunt, în ordine: probleme politice; sexu alitate; modalitatea de a
face rost de bani; nivelul economic al familiei; co rup ție; dragoste; s ărăcie; dileme morale,
religioase; mod ă; activit ăți de divertisment.
În opinia elevilor, lista acestor probleme este dat ă în ordine diferit ă: divertisment; corup ție;
sărăcie; mod ă; dragoste; nivel economic al familiei; modalit ăți de a face rost de bani; sexualitate;
probleme politice.
126 Este evident ă lipsa corela ției între opiniile profesorilor și opiniile elevilor privind
problemele dezb ătute în mass-media, dar care nu pot fi discutate în școal ă, între profesori și
elevi.
• Opinia profesorilor despre cum î și satisfac elevii interesul privind problemele dezb ătute în
mass-media, dar care nu pot fi discutate cu profeso rii au fost elucidate prin itemul:
Crede ți c ă elevii î și satisfac interesul privind asemenea probleme, sub iecte, prin:
(QP-27)
(% din 187) Deseori Uneori Niciodat ă NR
Discu ții cu prietenii 73,3% 23,0% 2,1% 1,6%
Urm ărirea anumitor emisiuni TV 57,2% 39,0% 1,6% 2,1%
Căutarea pe Internet 55,6% 25,7% 9,1% 9,6%
Citirea anumitor ziare, reviste 28,3% 63,1% 6,4% 2, 1%
Urm ărirea anumitor emisiuni Radio 19,3% 59,9% 14,4% 6,4 %
Citirea anumitor c ărți 17,1% 62,0% 17,6% 3,2%
Discu ții cu p ărin ții 12,3% 77,5% 7,5% 2,7%
Discu ții cu profesorii în afara orelor de școal ă 11,2% 72,2% 14,4% 2,1%
Se constat ă c ă profesorii consider ă c ă elevii î și satisfac interesul de cunoa ștere privind
problemele, subiectele prezentate în mass-media, de spre care nu pot discuta cu profesorii, în
primul rând în discu ții cu prietenii. Apoi, în ordine, prin: urm ărirea anumitor emisiuni la TV,
căutare pe Internet; citirea presei; urm ărirea anumitor emisiuni radio; citirea unor c ărți; discu ții
cu p ărin ții. În ultimul rând, totu și, discu ții cu profesorii.
Elevii listeaz ă, aproape în aceea și ordine, modalit ățile în care î și satisfac interesul de
cunoa ștere privind problemele dezb ătute în mass-media și care nu se pot discuta la școal ă, cu
profesorii.
O evaluare și interpretare a r ăspunsurilor la cei trei itemi privind problemele de zb ătute în
mass-media și despre care elevii nu pot vorbi în școal ă cu profesorii, pun în eviden ță nevoia de
siguran ță pe care elevul o poate resim ți și pe care nu o reg ăse ște în mediul educa țional școlar,
fiind expus astfel unei posibile dependen țe de mass-media sau chiar unei posibile manipul ări de
către mass-media, ceea ce reduce șansele unei emancip ări socio–culturale prin educa ție.
Interpretarea mesajelor mass-media este în func ție mai ales de valorile și de experien ța
celui care interpreteaz ă; ea d ă sens unor evenimente pe care le a șaz ă într-un context, permite
prognozarea cu privire la consecin țele acestora și poate influen ța consecin țele sociale ale
prezent ărilor din mass-media.
Cultura media nu uzeaz ă de reprezent ări inocente, ci folose ște vehicule eficiente, într-o
abunden ță de bunuri și servicii culturale. Numai recunoa șterea ambivalen ței domina ției /
rezisten ță în și prin mass-media ne îng ăduie s ă în țelegem societatea și s ă ac țion ăm în sens
emancipator. Nu putem invoca a șa-zisa rezisten ță (de la sine) a publicului, mai ales a publicului
tân ăr, cât ă vreme producerea formelor dominante prin mass-medi a este o observa ție evident ă.
(Kellner, 2001). Se impune o percepere contextual ă și critic ă a mesajelor mass-media, ce nu se
poate forma în absen ța comunic ării educa ționale deschise. Refacerea rezervelor de capital so cial
– de rela ții sociale de cooperare, bazate pe normele cinstei și reciprocit ății – este posibil ă doar
prin dialog cultural (D. Rachieru, 2003). In condi țiile p ătrunderii mass-media în școal ă, se pune
127 problema „postulatului unei autonomii a elevului”; elevul utilizator de mass-media în sens
educativ are nevoie de o adev ărat ă autonomie, o real ă identitate – intelectual ă, socio-afectiv ă.
Aceast ă autonomie este mai dificil de realizat decât se af irm ă uneori cu optimism, deoarece
elevul trebuie , dar nu poate fi autonom de la începutul procesului educativ. El ar trebui s ă știe
dinainte, dac ă nu ce , m ăcar unde, când și cum , poate s ă caute ceea ce trebuie s ă știe; aceasta
presupune cunoa șterea de c ătre elev a unor proceduri de autoevaluare greu de o ferit. Autonomia
elevului apare (doar) ca rezultat al procesului edu cativ, atunci când acesta a fost dus la bun
sfâr șit prin medierea de c ătre profesor. Autonomia elevului – sensul procesulu i educativ – se
poate ob ține dac ă medierea de c ătre profesor î și joac ă rolul. În școal ă, formarea competen ței în
mass-media presupune anumite capacit ăți privind receptarea și decodificarea mesajelor,
participarea con știent ă la acte de comunicare. Comunicarea presupune dep ăș irea unor bariere:
perceptive – satura ția de mesaje, stereotipia; bariere cognitive – igno ran ța; bariere emo ționale –
capriciul, neacceptarea spiritului critic; bariere culturale – tabuurile (probleme care nu ar putea fi
dezb ătute); prejudec ățile; (auto)cenzura.
Școala și mass-media trebuie s ă sus țin ă deliberarea de c ătre fiecare subiect, pe baza unor
informa ții pertinente și s ă stimuleze astfel apari ția, producerea unor idei și sensuri emancipatoare
noi. Numai discu țiile libere, dezbaterile stimuleaz ă c ăutarea adev ărului, deciziile corecte,
creativitatea și responsabilitatea.
4.2.6. Valorile culturii școlare și valorile cultu rii media
• Opinia profesorilor privitoare la importan ța acordat ă valorilor de c ătre profesori, elevi și de
către mass-media a fost evaluat ă pe baza itemului:
Vă rug ăm s ă aprecia ți valorile din lista de mai jos, dup ă criteriul importan ței
acordate, pe urm ătoarea scal ă : (QP-22)
prin care s-a cerut profesorilor s ă aprecieze valorile din lista de mai jos, dup ă criteriul
importan ței acordate, pe urm ătoarea scal ă: 1) Important; 2) Oarecum important; 3)
Neimportant .
Importan ța acordat ă Valorile
de dvs. de elevi de mass-media
1 2 3 1 2 3 1 2 3
1. Adev ăr 95,2% 2,2% 1,9% 30,4% 49,8% 8,9% 20,3% 53,1% 15,0 %
2. Bani 42,3% 50,2% 5,1% 76,6% 11,4% 2,4% 67,4% 13 ,8% 4,3%
3. Bine 84,1% 9,7% 1,7% 38,9% 41,1% 7,2% 24,4% 47,8 % 13,5%
4. Cinste 93,7% 2,9% 2,2% 21,7% 55,6% 10,6% 13,3% 5 1,2% 19,6%
5. Competi ție 63,0% 30,2% 3,4% 31,6% 43,5% 13,0% 56,0% 24,9% 6 ,0%
6. Dreptate 90,8% 6,3% 1,2% 51,7% 30,9% 5,8% 20,5% 51,7% 14,5%
7. Iubire 80,7% 14,7% 1,7% 63,3% 20,5% 5,1% 23,4% 4 3,2% 18,8%
8. Libertate 89,1% 7,0% 1,7% 72,0% 13,0% 2,9% 51,7% 27,8% 6,3%
9. Munc ă 87,7% 8,0% 1,9% 11,8% 46,6% 29,5% 32,4% 41,1% 13,0 %
10. Pl ăcere 40,8% 49,8% 5,3% 71,5% 14,5% 2,4% 50,5% 27,5% 6,0%
11. Putere 24,4% 51,2% 20,8% 48,6% 28,7% 9,9% 71,5% 8,5% 4,6%
12. Responsabilitate 91,5% 5,8% 1,2% 12,3% 48,1% 28 ,0% 19,1% 50,2% 17,4%
13. Solidaritate 77,1% 18,6% 1,9% 28,3% 46,4% 14,5% 23,7% 48,3% 14,7%
128 Pentru o evaluare sintetic ă s-a utilizat indicatorul mediu, determinat pe baza acord ării
punctajului: 2p – important, 1p – oarecum important , 0p – neimportant, rezultând urm ătoarele
niveluri medii:
Valorile Profesori Elevi Mass-media
1. Adev ăr 1,939 1,241 1,060
2. Bani 1,381 1,821 1,737
3. Bine 1,863 1,363 1,127
4. Cinste 1,927 1,126 0,925
5. Competi ție 1,618 1,211 1,575
6. Dreptate 1,912 1,519 1,070
7. Iubire 1,813 1,655 1,054
8. Libertate 1,894 1,786 1,530
9. Munc ă 1,879 0,799 1,223
10. Pl ăcere 1,370 1,781 1,529
11. Putere 1,038 1,443 1,791
12. Responsabilitate 1,917 0,822 1,019
13. Solidaritate 1,770 1,154 1,103
Se constat ă:
Profesorii consider ă valorile în ordinea de importan ță urm ătoare, dat ă prin calculul
indicilor medii : Adev ăr – 1,94; Cinste – 1,93; Responsabilitate – 1,92; D reptate – 1,91;
Libertate – 1,89; Munc ă – 1,88; Bine – 1,86; Iubire – 1,81; Solidaritate – 1,77; Competi ție –
1,62; Bani – 1,38; Pl ăcere – 1,37; Putere – 1,04;
Profesorii consider ă c ă elevii acord ă valorilor importan ță , în ordinea urm ătoare, dat ă
prin calculul indicilor medii: Bani – 1,82; Liberta te – 1,79; Pl ăcere – 1,78; Iubire -1,65;
Dreptate – 1,52; Putere – 1,44; Bine – 1,36; Adev ăr – 1,24; Competi ție – 1,21; Solidaritate
– 1,15; Cinste – 1,13; Responsabilitate -0,82; Munc ă – 0,80.
Profesorii consider ă c ă profesorii acord ă mass-media importan ță în urm ătoarea
ordine dat ă de indicatorii medii: în primul rând – Putere, Ban i, Competi ție, Libertate,
Pl ăcere; în al doilea rând – Munc ă, Bine, Solidaritate, Iubire; în ultimul rând – Dre ptate,
Adev ăr, Responsabilitate, Cinste.
Se constat ă c ă nu exist ă o corela ție între cele dou ă tendin țe exprimate de profesori
privind importan ța acordat ă valorilor de c ătre ei în șiși și de c ătre elevii lor. Aceast ă situa ție
poate fi interpretat ă ca o expresie a unor tendin țe contradictorii în universul valoric al
mediului educa țional școlar.
Valorile promovate de școal ă și de mass-media sunt în concordan ță sau discordan ță ?
Valorile promovate de școal ă și de mass-media sunt: (QP-23)
în deplin ă concordan ță 5,8%
în par țial ă concordan ță 67,1%
în discordan ță 17,6%
NR 9,4%
Indicii medii calcula ți ținând seama de caracteristicile e șantionului de profesori, ca factori
de influen țare a mediului educa țional școlar.
129 Arie curricular ă Matematic ă-știin țe
Limb ă. comunicare
Socio-umane
Ed. Tehnologic ă
Instr. Pract.
Ed. Voca țional ă 0,86
0,86
0,80
0,84
1,36
1,00
Studii Postuniversitar
Universitar
Alte 0,91
0,84
1,29
Vârsta Sub 25 ani
26-30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
peste 50 ani 1,00
0,84
0,81
0,89
0,91
Vechimea 1 – 2 ani
3 – 5 ani
6 – 10 ani
11 – 15 ani
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 qni
peste 30 ani 0,95
o,90
0,77
0,78
0,89
0,94
0,83
0,98
Sex Masculin
Feminin 0,93
0,85
Mediu Urban
Rural 0,86
1,00
Total 0,87
Se constat ă c ă peste dou ă treimi dintre profesori consider ă c ă valorile promovate de școal ă
și de mass-media sunt în par țial ă concordan ță și doar 5,8% dintre profesori consider ă c ă valorile
promovate de școal ă și de mass-media sunt în concordan ță . Punctajul maxim pentru indicele
mediu ar putea fi 2,00 în cazul în care concordan ța deplin ă ar fi afirmat ă de to ți profesorii.
Mass-media nu reprezint ă doar un vehicul cultural, ci chiar produce o cultur ă nou ă –
cultura de mas ă. În cultura de mas ă se presupune apartenen ța la un sistem de valori al unei mase
de oameni cu nu nivel mediu de educa ție, cu aspira ții relativ modeste. Mass-media poate fi
în țeleas ă, în acest sens, ca dependen ța maselor fa ță de media (G. Cucu, 2000). Cultura media
con ține cli șee, formule repetitive, comprehensibile, pe m ăsura „omului mediu”- care dau
senza ția reconfortant ă de om „informat”, „sensibil”, „cult”. Pe fondul un ei lipse de preg ătire în
receptarea acestor mesaje, ele pot influen ța negativ publicul receptor, mai ales publicul tân ăr.
Deoarece mass-media vizeaz ă difuzarea de produse și servicii culturale care se vând ca m ărfuri
de serie (reproduse) ea afecteaz ă negativ standardele estetice și etice ale unor grupuri
semnificative de tineri și adul ți. Cultura media impune o standardizare care s ărăce ște valoric
cultura; instaurarea domina ției consumului de divertisment reprezint ă o manipulare, prin
înmul țirea nevoilor artificiale, care s ărăce ște via ța, sl ăbe ște leg ăturile comunitare, submineaz ă
dialogul (D. Rachieru, 2003).
Pe fondul unei anumite disolu ții a rolului educativ al școlii, oferta mass-media influen țeaz ă
și structureaz ă la tineri un sistem de valori la care subiectul ad er ă f ără discern ământ; tân ărul
130 ajunge s ă cread ă c ă valorile și normele sunt lipsite de importan ță , relative, c ă fiecare poate s ă se
manifeste nonconformist, „rebel”, deviant.
Deoarece nu exist ă o dezbatere public ă, o sensibilizare a opiniei publice, a p ărin ților și a
profesorilor, nu exist ă o formare, o preg ătire pentru mass-media, profesorii nu discut ă cu elevii și
nici cu p ărin ții despre falsele valori promovate de mass-media, d espre securitatea afectiv ă și
autonomia consumatorului de mass-media, despre depe nden ța și rezisten ța fa ță de mass-media.
Se impune con știentizarea mecanismelor mass-media care genereaz ă abaterile de la standardele
cultural–valorice .
Responsabilitatea social ă a mass-media, de a reflecta problemele sociale, de a face publice
elementele r ăului social, presupune promovarea idealurilor și valorilor societ ății. Jurnali știi nu au
mandat public de arbitri ai valorilor și politicilor (culturale, educa ționale), dar responsabilitatea
social ă și etica profesional ă le cer s ă denun țe practicile îndoielnice în sensul dezvolt ării sociale și
al emancip ării umane.
Oricum, cultura media r ămâne o surs ă de mode și modele culturale, de atitudini valorice
care au un rol major în construc ția identit ății. „Rezisten ța” elitelor intelectuale, incluzând
profesorii, la influen ța mass-media este înc ă numai o palid ă replic ă, iar îmbibarea societ ății cu
subcultura media zdruncin ă autoritatea tradi ției culturale, a „r ădăcinilor” crea ției culturale –
precum și a culturii școlare – (D. Rachieru, 2003).
/square4 Spre ce îndreapt ă logica mesajelor mass-media afl ăm din itemul
Logica mesajelor mass-media ne îndreapt ă mai ales spre: (QP-40)
construirea împreun ă a societ ății 23,7%
omogenizare social ă 31,4%
căutarea propriei identit ăți 16,9%
nu știu 17,4%
alte sensuri, care?… 5,6%
NR 5,1%
Se constat ă dispersia r ăspunsurilor profesorilor la acest item:
• 31% dintre profesori consider ă, în mod surprinz ător, c ă finalitatea mass-media este
„omogenizarea social ă”!
• 24% dintre profesori consider ă c ă finalitatea mass-media este „construirea împreun ă a
societ ății”.
• 17 % dintre profesori consider ă c ă finalitatea mass-media este „c ăutarea propriei identit ăți”.
• 28% dintre profesori nu știu sau nu r ăspund la acest item.
Se poate interpreta c ă apare o tendin ță a profesorilor de a considera finalitatea mass–med ia
spre „omogenizarea social ă”, neglijându-se oarecum o finalitate a mass-media specific ă într-o
societate democratic ă, aceea a realiz ării identit ății personale prin diversitate.
Răspunsurile profesorilor la acest item concord ă doar par țial cu r ăspunsurile lor la itemul
anterior privind logica ce st ă la baza mesajelor mass-media .
Crede ți c ă în mass-media exist ă o contradic ție între libertatea de informare și
respectul vie ții private (dreptului la intimitate) (QP-41)
131
Nu 13,8%
Da 75,1%
Nu știu 9,7%
NR 1,4%
Se constat ă o puternic ă tendin ță , potrivit c ăreia, peste ¾ dintre profesori consider ă c ă în
mass-media exist ă o contradic ție între libertatea de informare și respectul vie ții private (dreptul
la intimitate).
Dezvoltarea con ținutului de divertisment al mass-media a redus dori n ța reânt ăririi
convingerilor etico–sociale a solidariz ării ca motiva ție pentru consumul mediatic (D. Pop, 2001).
Exist ă diferite modalit ăți prin care rezisten ța publicului este întâmpinat ă cu rezisten ță în
interiorul institu țiilor mediatice. Formula tipic ă „binele suprem dorit este mai bine realizat prin
schimbul liber de idei, iar testul adev ărului este dat de puterea gândirii de a se face acc eptat ă în
competi ția de pe pia ță ” – presupune (doar) c ă pia ța liber ă a mass-media mobilizeaz ă resursele
intelectuale colective, sprijin ă ra ționalitatea public ă prin înlesnirea judec ăților publice f ăcute cu
scopul de a identifica modalit ățile alternative de ac țiune. De fapt, pia ța mass-media limiteaz ă
libertatea de expresie, împiedicând informarea adec vat ă a dezbaterilor publice din diverse surse,
limitând accesul la dezbaterile publice în mass-med ia. Câ ți profesori din înv ăță mântul
preuniversitar au ap ărut în dezbateri publice despre educa ție și, de câte ori au ap ărut la TV și în
mass-media „anali ști” și „formatori de opinie” care discut ă despre aproape orice problem ă,
probând, chiar prin aceasta, o competen ță și o etic ă profesional ă precare?
Profesionalizarea jurnali știlor, condi ție necesar ă pentru afirmarea valorilor în mass-media,
nu este suficient ă pentru ca ace știa s ă slujeasc ă în primul rând solidariz ării și emancip ării, prin
cultur ă, a publicului; deliberarea profesional ă presupune o competen ță (tehnic ă) profesional ă, dar
și o autonomie pe care jurnali știi nu o au de obicei – ei având un statut ambiguu, care le
limiteaz ă autonomia și responsabilitatea deciziilor.
Într-o societate democratic ă, mass-media apare ca „a patra putere” – dup ă puterea
legislativ ă, puterea executiv ă și puterea judec ătoreasc ă – asumându-și misiunea de „câine de
paz ă” al societ ății. Dar mass-media poate și trebuie s ă fie controlat ă și reglementat ă pentru a se
proteja: siguran ța statului; reputa ția și dreptul la via ța privat ă a indivizilor; principalele valori și
standarde morale ale societ ății. În acest context, se pun anumite întreb ări, cu r ăspunsuri
controversate: o anumit ă cenzur ă distruge dreptul la liber ă exprimare și informare? Care sunt
metodele pentru a determina cât de extins ă poate fi cenzura? Ce tipuri de produse, mesaje med ia
fac r ău copiilor sau adul ților? (D. Pop, 2001). Dificult ăți ale valorific ării poten țialului
educa țional al mass-media sunt generate de anumite proble me controversate: mass-media invoc ă
libertatea de informare și de exprimare și consider ă coercitive reglement ările exterioare, preferând auto-
reglement ările (coduri profesionale) sau chiar de-reglement ările; formarea profesorilor și, apoi, curricula
elevilor nu acord ă aten ția cuvenit ă culturii media, competen ței media, preg ătirii pentru și prin mass-
media. Totu și, dependen ța fa ță de mass-media nu are sens unic; mass-media depinde de sistemul politico
– juridic care o reglementeaz ă, precum și de sistemul educa țional – care, în sens emancipator, spore ște
rezisten ța tinerilor și adul ților prin demonstrarea mecanismelor de influen țare ale mass-media. Școala și
mass-media trebuie s ă-și renegocieze și s ă dezbat ă public parteneriatul lor socializator .
132 În ce m ăsur ă criza moral ă a tineretului se datoreaz ă mass-media? (QP-42)
Mult 59,7%
Pu țin 38,4%
Deloc 1,2%
NR 0,7%
Pentru evaluarea posibililor factori care influen țeaz ă opiniile, s-a recurs din nou la nivelul
mediu, rezultând:
Arie curricular ă Matematic ă-știin țe
Limb ă. comunicare
Socio-umane
Ed. Tehnologic ă
Instr. Pract.
Ed. Voca țional ă 1,57
1,68
1,58
1,52
1,44
1,62
Studii Postuniversitar
Universitar
Alte 1,56
1,59
1,60
Vârsta Sub 25 ani
26-30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
peste 50 ani 1,46
1,63
1,59
1,60
1,57
Vechimea 1 – 2 ani
3 – 5 ani
6 – 10 ani
11 – 15 ani
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 qni
peste 30 ani 1,54
1,62
1,58
1,52
1,63
1,58
1,60
1,59
Sex Masculin
Feminin 1,57
1,60
Mediu Urban
Rural 1,58
1,73
Total 1,59
Se constat ă c ă 60% dintre profesori consider ă c ă în mare m ăsur ă criza moral ă a tineretului
se datoreaz ă mass-media. Punctajul indicelui mediu confirm ă aceast ă tendin ță .
Răspunsurile profesorilor la acest item concord ă cu r ăspunsurile lor la itemul privind
principalii factori care genereaz ă schimb ările observate în comportamentul elevilor.
Crede ți c ă mass-media este o cauz ă a rupturii dintre genera ții privind concep țiile
despre urm ătoarele: (QP-44)
pe baza scalei de evaluare: 1) acord total 2) nici acord, nici dezacord 3) dezacord
133 1 2 3 NR
1) moral ă 48,6% 38,9% 9,7% 2,9%
2) sexualitate 59,4% 28,7% 9,2% 2,7%
3) politic ă 23,4% 56,3% 16,7% 3,6%
4) religie 21,3% 51,0% 24,6% 3,1%
5) familie 32,1% 51,0% 13,8% 3,1%
6) munc ă 32,6% 48,6% 14,7% 4,1%
7) succesul în via ță 34,8% 46,4% 15,0% 3,9%
8) istorie na țional ă 21,0% 52,4% 22,2% 4,3%
Se constat ă c ă profesorii exprim ă „acord total” (cod 1) pentru considerarea mass-med ia o
cauz ă a rupturii dintre genera ții privind concep țiile despre urm ătoarele: Sexualitate – 59,4%
dintre profesori; Moral ă – 48,6 % dintre profesori; Succesul în via ță – 34,8% dintre profesori;
Munc ă – 32,6% dintre profesori; Familie – 32,1% dintre p rofesori; Politic ă – 23,4% dintre
profesori; Religie – 21,3% dintre profesori; Istori e Na țional ă – 21% dintre profesori.
Între mesajele oferite de mass-media – în special d e produc țiile de divertisment care au
invadat cultura media – și criza moral ă a tineretului pare s ă existe o leg ătur ă destul de strâns ă, pe
care o invoc ă speciali știi, profesorii și p ărin ții.
Mass-media, cu programe tot mai extensive și public tot mai saturat, caut ă metode tot mai
intensive, mai șocante de comunicare – tocmai prin înc ălcarea a ceea ce socializarea primar ă din
familie și socializarea secundar ă din școal ă au ținut mai mult sub control – sexualitatea și
violen ța – amenin țând și celelalte forme de socializare. Astfel, muzica di fuzat ă prin mass-media,
datorit ă accesibilit ății și plasticit ății ei, poate fi un mijloc de influen țare direct. Prin produc țiile
industriei muzicale se încearc ă influen țarea ascult ătorului, mai ales prin tehnica frecven ței înalte.
Se înregistreaz ă mesaje pe frecven ța foarte înalte pe care urechea nu le percepe, îns ă
subcon știentul le înregistreaz ă (exemple: Madonna în cântecul „Like a virgin” – me sajul „M ă
afund în p ăcat”; Kiss în cântecul „Good of Thunder” – mesajul „diavolul este dumnezeul t ău”).
Show-urile, concursurile cu câ știguri – speculând dorin ța de maximizare a câ știgului și de
minimizare a efortului, dorin ța de a ob ține câ știguri mai repede, mai u șor, f ără efort și f ără
munc ă – ofer ă „pastile” de cultur ă media, divertisment de calitate îndoielnic ă, asociate ideii de
câ știg, propunând astfel modele și repere de subcultur ă. Ele impun ideea c ă se poate reu și f ără
efort, f ără educa ție, f ără cultur ă, f ără munc ă. Ce mai poate s ă fac ă educatorul – profesor sau
părinte – în asemenea situa ții ?
Emisiunile pe canalele MTV și Cartoon Network care ridiculizeaz ă chiar sentimentele
filiale, induc în subcon știentul tinerilor o stare de agresivitate, producân d comportamente
similare fa ță de p ărin ți, familie, dezvoltând conflictul între genera ții și erodând coeziunea
social ă. Se pot aminti aici și emisiunile „Genera ția Pro” difuzate în România. Efecte unor
asemenea produse media sunt duble privind: „fascina ția” – iluzia tân ărului care dore ște s ă devin ă
(ca) „eroul” de pe ecran; confuzia de valori – fals a percep ție la nivel social privind importan ța și
ordinea valorilor sociale. Diminuarea acestor efect e negative se poate face prin educa ție,
preg ătirea consumatorilor de media, pentru un ideal eman cipator, pentru valorile autonomiei și
crea ției, repere în selectarea mesajelor media – pentru a le putea refuze pe cele subculturale,
alienante.
134 Pe lâng ă superficialitatea TV moderne privind logica, ra țiunea nara țiunilor, a ap ărut și
superficialitatea TV post-moderne privind afectivit atea, sentimentele (D. Kellner, 2001). Ca o
modalitate de evadare din mizeria social ă, oamenii caut ă în cultura media un oarecare sens
pentru a da o oarecare valoare vie ții. Discut ă profesorii cu elevii, cu p ărin ții acestora, despre
sărăcia de idei și de sentimente din spatele imaginilor, povestirilo r multora dintre produsele
culturii media? Elevul trebuie înv ățat s ă refuze mesajele de tipul: l ăsa ți-vă în voia sor ții, la
nivelul indiferen ței și mediocrit ății, al evad ării în alcool, droguri, sex și violen ță sau în fic țional
și virtual; singura valoare este banul, nu este nevo ie de cultur ă, educa ție, efort – pute ți reu și pe
alte c ăi. Tân ărul trebuie înv ățat când el însu și, s ă închid ă sau s ă schimbe canalul, s ă caute o alt ă
emisiune sau un alt mijloc al comunic ării și al culturii.
4.2.7. Efectele mass/media privind comportamentul tinerilor, elevilor
„Spectacolul mediatic” – realitatea „simbolic ă” și realitatea propriu zis ă.
Sunte ți de acord cu urm ătoarele afirma ții? (QP-45)
1 2 3 NR
multe emisiuni TV promoveaz ă violen țe, trivialitatea 80,0% 15,0% 3,6% 1,4%
jocurile electronice pot crea dependen ță asemenea drogurilor 78,3% 13,5% 7,2% 1,0%
unele reviste și ziare sunt pline de imagini indecente 73,7% 21,0% 3,9% 1,4%
pentru a fi un om informat este util s ă urm ări ți emisiunile Radio-TV
și s ă citi ți presa 65,0% 28,3% 5,8% 1,0%
majoritatea posturilor TV ofer ă acelea și tipuri de programe 62,1% 33,1% 3,6% 1,2%
vizionarea îndelungat ă a emisiunilor TV este pierdere de timp 46,6% 39,4% 12,3% 1,7%
multe emisiuni TV prezint ă modele de succes în societate 41,1% 49,5% 6,8% 2,7%
consumul de mass-media, chiar îndelungat, e lipsit de efecte d ăun ătoare 14,5% 42,8% 41,1% 1,7%
Se constat ă c ă profesorii exprim ă „acord total” (cod1) pentru urm ătoarele afirma ții privind
„spectacolul mediatic”, raportul dintre realitatea „simbolic ă” și realitatea propriu zis ă – astfel:
• Multe emisiuni TV promoveaz ă violen ța, trivialitatea – 80 % dintre profesori.
• Jocurile electronice pot crea dependen ță asemenea drogurilor – 78,3% dintre
profesori.
• Unele reviste și ziare sunt pline de imagini inadecvate – 73,7% di ntre profesori.
• Pentru a fi un om informat este util s ă urm ăre ști emisiunile radio-TV și s ă cite ști
presa – 65,6% dintre profesori.
• Majoritatea posturilor TV ofer ă acelea și tipuri de programe – 62,1% dintre
profesori.
• Vizionarea îndelungat ă a emisiunilor TV este pierdere de timp – 46,6% din tre
profesori.
• Multe emisiuni TV prezint ă modele de succes în societate 41,1% dintre profeso ri.
• Consumul de mass-media, chiar îndelungat este lipsi t de efecte d ăun ătoare – 14,
5% dintre profesori.
Prin compara ție cu profesorii, care au o atitudine mai critic ă fa ță de „spectacolul mediatic”
(vizând violen ța din mass-media, dependen ța de mass-media) elevii apreciaz ă mai mult efectele
135 socializante (vizând informarea prin mass-media, pr ezentarea unor modele de succes în mass-
media.
Cât de interesat sunte ți de emisiunile, articolele din mass-media care rel ateaz ă
evenimente senza ționale. (QP-18)
Interesat 19,6%
Oarecum interesat 58,2%
Neinteresat 19,1%
Se constat ă c ă aproximativ 60% dintre profesori afirm ă c ă sunt „oarecum interesa ți” de
„senza ționalul” prezentat în mass- media și numai aproximativ 20% dintre profesori afirm ă c ă nu
sunt interesa ți de „senza ționalul” prezentat în mass-media. Acest interes rel ativ ar putea fi
explicat prin nevoia de securitate (afectiv ă) sau / și prin nevoia de evaziune din realitatea (crud ă,
dur ă) a vie ții. O asemenea situa ție a profesorilor ar putea fi interpretat ă ca fiind de relativ ă
vulnerabilitate și mai pu țin de „rezisten ță ” la influen țele mass-media. Rezisten ța fa ță de
influen țele mass-media este considerat ă, teoretic, ca fiind o condi ție sine qua non a reu șitei
efortului de emancipare socio–cultural ă, inclusiv în și prin educa ția formal ă și informal ă.
Cercetarea confirm ă, indirect, rezultatele altor cercet ări din România (prezentate în
lucrare), potrivit c ărora, la nivelul TV din România domin ă modelul primar al televiziunii
senza ționale și consumeriste, în care violen ța (verbal ă, fizic ă, psihologic ă) are o pondere
important ă. Efectele influen ței mass-media sunt mai mari când prestigiul sursei este mai mare și
mesajele sunt în acord cu opiniile preexistente ale receptorului. Temele cu posibilit ăți de
influen țare sunt, în ordine: opiniile f ără „r ădăcini” adânci în personalitatea tân ărului; subiecte
noi, despre zone îndep ărtate, care nu se pot verifica; convingerile religi oase, na ționale, sunt cel
mai greu de influen țat (G. Cucu, 2000). C ăile / etapele producerii efectelor de influen țare sunt
considerate: confirmarea – acceptarea influen țelor în speran ța unor câ știguri maxime și unor
eforturi / riscuri minime (exemple – jocuri cu câ știguri și riscuri); identificarea – adaptarea unui
comportament deoarece este asociat cu o autodefinir e satisf ăcătoare (exemple – filme sexy sau
cu agresivitate); internalizare, maxima persuadare – adoptarea pozi ției comunicantului deoarece
este considerat ă util ă în rezolvarea unor probleme de via ță (exemple – publicitatea).
4.2.7.1. Influen ța mass-media asupra tineretului
Mass-media are pentru educa ția tineretului: (QP-28)
influen ță mai ales pozitiv ă 28,5%
influen ță mai ales negativ ă 53,1%
influen ță neglijabil ă 12,1%
NR 6,3%
136 Influenta mass-media asupra educatiei tineretului
NR
6,3%
neglijabila
12,1% pozitiva
28,5%
negativa
53,1%
Se constat ă c ă mai mult de ½ dintre profesori opineaz ă c ă mass-media are o influen ță mai
ales negativ ă privind educa ția tineretului.
Indicatorii medii au fost calcula ți prin asocierea unor punctaje care s ă exprime scala. De
regul ă, unei scale de tipul mult – pu țin – deloc i s-a asociat punctajul 2-1-0. Introduce rea noului
set de indicatori permite: facilitarea compara țiilor la nivelul factorilor de influen ță ; constituirea
indicatorilor de ancorare, care s ă realizeze leg ătura între chestionarul elevului și cel al
profesorului, sau, cu alte cuvinte, care s ă constituie indicatori de mediu educa țional. În tabele,
ace ști indicatori medii ale variabilelor de r ăspuns se reg ăsesc și se recunosc sub forma unor
numere zecimale.
Arie curricular ă Matematic ă-știin țe
Limb ă. comunicare
Socio-umane
Ed. Tehnologic ă
Instr. Pract.
Ed. Voca țional ă 0,78
0,79
0,51
0,66
1,23
1,08
Studii Postuniversitar
Universitar
Alte 0,75
0,72
1,14
Vârsta Sub 25 ani
26-30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
peste 50 ani 0,75
0,68
0,55
0,84
0,86
Vechimea 1 – 2 ani
3 – 5 ani
6 – 10 ani
11 – 15 ani
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 qni
peste 30 ani 0,41
0,81
0,68
0,57
0,74
0,80
0,78
0,90
Sex Masculin
Feminin 0,77
0,73
Mediu Urban
Rural 0,76
0,42
Total 0,74
137 Ce emisiuni, programe TV au o influen ță pozitiv ă asupra tinerilor (exemplifica ți)
(QP-29)
La acest item s-au putut da mai multe exemple de pr ograme, emisiuni TV.
(a) Categorii de emisiuni
Emisiuni cultural- știin țifice (Discovery, Animal Planet, National Geographi c) 291 70,3%
Emisiuni sportive 39 9,4%
File artistice, piese de teatru 30 7,2%
Talk-show-uri despre actualit ăți (social-politice) 30 7,2%
Concursurile de cultur ă general ă 26 6,3%
Dezbateri pentru tineri (teme de educa ție, s ănătate, religie) 23 5,6%
Folclor, muzic ă 16 3,9%
Emisiuni de înv ăță mânt (limbi str ăine, TIC, inclusiv România de Mâine) 10 2,4%
(b) Formate de emisiuni
Teleenciclopedia 52 12,6%
Parte de carte 14 3,4%
Profesioni știi 12 2,9%
Cronica Cârcota șilor 10 2,4%
Garantat 100% 6 1,4%
Realitatea medical ă 5 1,2%
Corect 2 0,5%
Se constată c ă profesorii consider ă categoria emisiunilor, programelor cultural– știin țifice
(exemplificate mai ales cu cele oferite de Discover y, Animal Planet, National Geographic și TV
Cultural) ca având cea mai mare influen ță pozitiv ă asupra tinerilor. Profesorii consider ă
Teleenciclopedia ca formatul de emisiune ce poate a vea cea mai mare influen ță pozitiv ă asupra
tinerilor. Emisiunile de înv ăță mânt sunt considerate cu cea mai slab ă influen ță pozitiv ă, probabil
pentru c ă practic nu se reg ăsesc în oferta mass-media.
Ce emisiuni, programe TV au o influen ță nociv ă asupra tinerilor (exemplifica ți)
(QP-30)
(a) Categorii de emisiuni care con țin
Agresivitate, violen ță 134 32,4%
Erotism, porno 30 7,2%
Emisiuni divertisment 23 5,6%
Talk-show-uri politice 11 2,7%
Manele 10 2,4%
Telenovele 7 1,7%
Reclame 5 1,2%
(b) Formate de emisiuni
Big Brother 212 51,2%
Ciao Darwin 133 32,1%
Vacan ța Mare 108 26,1%
Gheorghe 49 11,8%
Știrile de la ora 17. 00 48 11,6%
Monica 15 3,6%
La ace ști itemi s-au putut da mai multe exemple, programe de emisiuni TV.
138 Se constat ă c ă profesorii consider ă categoria emisiunilor / programelor ce prezint ă
agresivitate, violen ță , ca având cea mai mare influen ță nociv ă asupra tinerilor. Profesorii
consider ă Big Brother, Ciao Darwin și Vacan ța Mare ca formate de emisiuni cu cea mai mare
influen ță nociv ă asupra tinerilor.
Răspunsurile profesorilor la acest indicator / item c oreleaz ă cu r ăspunsurile lor și ale
elevilor la indicatorul / itemul privind nevoia, pl ăcerea de a viziona emisiuni de divertisment.
Evaluând r ăspunsurile profesorilor la itemii care privesc prog rame, emisiuni TV cu
influen ță pozitiv ă și / sau nociv ă asupra tinerilor se poate aprecia c ă apare o tendin ță de
exprimare a spiritului critic la adresa emisiunilor posturilor române ști de TV.
Profesorii sesizeaz ă, se pare, c ă efectele influen ței ambivalente a mass-media apar ca
rezultat al socializ ării prin stereotipii (reprezent ări, imagini care induc conformism) sau prin
atribuire (identificarea ideilor cu persoane și evenimente generând solidarit ăți mai mult cu
interese emo ționale decât cu valori și principii). Difuzarea de mesaje pân ă la satura ție poate
impune idei care produc influen ța dorit ă.
Posturile TV și mass-media din România ar trebui s ă nu mai ignore cercet ările sociologice
care infirm ă ideea c ă divertismentul ar reduce nevoia de informare sau c ă emisiunile culturale
pretind un public special, elitar, restrâns. Desigu r, crearea, producerea unor bunuri culturale noi,
de calitate, este mai dificil ă. Dac ă posturile TV și mass-media din România nu sunt capabile
înc ă s ă produc ă bunuri culturale noi, de calitate, inclusiv de edu ca ție – divertisment, ar trebui cel
pu țin ca, în loc s ă importe produse ale industriilor culturale occiden tale cu efecte nocive (inclusiv
filme cu violen ță și sexualitate) s ă cumpere bunuri culturale de calitate – cum sunt ce le realizate
de posturile TV men ționate la itemul 29 (Discovery, Animal Planet, Nati onal Geographic), care
sunt mult gustate de publicul din România .
4.2.7.2. Schimb ări în comportamentul elevilor și factorii care le influen țeaz ă
În ultimii ani, a ți observat schimb ări semnificative în comportamentul și
atitudinea elevilor fa ță de școal ă (înv ăță tur ă, disciplin ă, rela ții cu profesorii etc. )?
(QP-48)
Se constat ă un procent mare, 85% dintre profesori care afirm ă c ă au observat schimb ări
semnificative, mai ales negative, în comportamentul și atitudinile elevilor fa ță de școal ă. Dintre
ace ști profesori : 52% au observat lipsa motiva ției elevilor de a înv ăța; 43,4% au observat
indisciplin ă, lipsa de respect a elevilor fa ță de profesori; 12,9% au observat lipsa unui sistem de
valori, lipsa respectului fa ță de valori; 7,2% au observat dezinteresul elevilor fa ță de cultur ă, de
educa ție. Pu țini profesori au observat și unele schimb ări pozitive la elevi: dorin ța de reu șit ă
personal ă; dorin ța de autonomie, ini țiativ ă.
139 Care sunt, în opinia dumneavoastr ă, principalii factori care genereaz ă schimb ările
observate? (QP-49)
Mass-media – în scopul profitului prezint ă senza ționalul, modele de reu șit ă f ără
munc ă și f ără educa ție 134 38,5%
Sărăcie 116 33,3%
Disfunc ții socio-familiale – p ărin ții 111 31,9%
Criza moral ă, nerecunoa șterea, subestimarea valorilor a preg ătirii culturale,
profesionale 75 21,6%
Lipsa de perspectiv ă și de motiva ție a tinerilor 53 15,2%
Sc ăderea autorit ății școlii – și a profesorilor 50 14,4%
Incompeten ța, iresponsabilitatea ”elitelor politice” – care ge stioneaz ă cultura
educativ ă 23 6,6%
Influen ța grupurilor de vârst ă (anturaj, ”g ăș ti”) 12 3,4%
Deschiderea c ătre democra ție 5 1,4%
Tehnologii de Informare și Comunicare 2 0,6%
Profesorii au avut posibilitatea s ă precizeze un num ăr nelimitat de factori. Se constat ă c ă
profesorii consider ă principalii factori care genereaz ă schimb ările în comportamentul elevilor, în
ordinea urm ătoare: Mass- media – care în scopul profitului prez int ă senza ționalul, modele de
reu șit ă f ără munc ă și f ără educa ție – 38%; S ărăcia – 33,3%; Disfunc ții socio – familiale, p ărin ții
– 32%; Criza moral ă, nerecunoa șterea, subestimarea valorilor, a preg ătirii culturale și
profesionale – 21,6%; Lipsa de perspectiv ă și de motiva ție a tinerilor – 15,2%; Sc ăderea
autorit ății școlii și a profesorilor – 14,4%; Incompeten ța, iresponsabilitatea „elitelor politice”
care gestioneaz ă cultura și educa ția – 6,6%; Grupurile de vârst ă – 3,4%; Deschiderea spre
democra ție – 1,4%; tehnologiile de informare și comunicate – 0,6%.
Mass – media apare astfel, în opiniile profesorilor ca factorul cel mai important în
generarea schimb ărilor observate în comportamentul elevilor.
Efecte ale influen ței mass-media în școal ă se considera a fi (P. Moeglin, 2003): agravarea
incoeren ței activit ății educative și de formare (între diferite niveluri ale educa ției și form ării,
între școal ă și familie, între școal ă și locul de formare profesional ă, între școal ă și mass-media)
deoarece criteriile utilit ății și eficacit ății pedagogice sunt devalorizate; transformarea educ a ției și
form ării într-o variabil ă instrumental ă, cu obiectivul unic – rentabilitatea economic ă; apari ția
unor concep ții reducționiste privind educa ția (exemple: formule autodidacte simpliste care
confund ă procedeele distractiv-educative cu principiile une i adev ărate metode pedagogice);
răspândirea iluziei c ă întreaga mediere în procesul educativ ar putea fi realizat ă de media și c ă
elevul nu ar mai avea nevoie de profesor pentru a a ccede la cunoa ștere și cultur ă; neglijarea
faptului c ă realizarea autonomiei elevului – sensul educa ției, presupune medierea nu numai de
către media ci și mai ales de c ătre profesor, devenit formator–mediator. Trebuie de zv ăluit și
dep ăș it „paradoxul autonomiei elevului” în condi țiile influen ță rii de c ătre mass-media a
educa ției: elevul trebuie s ă devin ă autonom, dar nu poate fi de la început autonom ci doar în
urma unui proces de mediere de c ătre educator. Dac ă profesorii nu pot împlini a ștept ările
tradi ționale legitime ale educa ției – medierile elevului cu societatea și cultura (media), atunci
cum pot profesorii oferi elevilor mai mult ă siguran ță în spa țiul medierilor – necesar ă pentru
păstrarea identității, dezvoltarea autonomiei și creativit ății?
140 4.2.8. Mass-media și schimbările în practicile edu caționale școlare
4.2.8.1. Modific ări ale practicii educa ționale la profesori
/square4 Modific ări aduse de TV și calculatorul personal în con ținutul și practicile educa ției
școlare
Ținând cont de faptul c ă TV și calculatorul personal tind s ă devin ă principala surs ă de
informare și comunicare, se poate afirma c ă asist ăm la modific ări în con ținutul și practicile
educa ției școlare: (QP-31)
Da 89,6%
Nu 4,6%
Nu știu 4,3%
NR 1,5%
Se constat ă un procentaj foarte ridicat, de aproximativ 90% al profesorilor care afirm ă c ă
TV și calculatorul personal aduc modific ări în con ținutul și practicile școlare.
/square4 Folosirea mass-media în predarea, explicarea unor p robleme
Apela ți la mass-media în predarea, explicarea unor proble me? (QP-32)
deseori 14,5%
uneori 75,6%
niciodat ă 8,2%
NR 1,7%
Pentru evaluarea influen țelor pe factori, s-a calculat indicele mediu, rezul tând:
Profesori Ind. medii
Arie curricular ă Matematic ă-știin țe
Limb ă. comunicare
Socio-umane
Ed. Tehnologic ă
Instr. Pract.
Ed. Voca țional ă 0,99
1,06
1,14
1,07
1,07
1,38
Studii Postuniversitar
Universitar
Alte 1,08
1,06
1,13
Vârsta Sub 25 ani
26-30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
peste 50 ani 1,17
1,07
0,95
1,10
1,13
Vechimea 1 – 2 ani
3 – 5 ani
6 – 10 ani
11 – 15 ani
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 qni
peste 30 ani 1,00
1,10
0,96
0,91
1,07
1,19
1,15
1,13
141 Sex Masculin
Feminin 1,07
1,06
Mediu Urban
Rural 1,06
1,15
Total 1,06
Se constat ă c ă ¾ dintre profesori folosesc (doar) uneori mass-med ia în predarea, explicarea
unor probleme. 15% dintre profesori declar ă c ă folosesc deseori mass-media în predare. Restul
afirm ă c ă niciodat ă sau nu r ăspund.
Indicele mediu al variantelor de r ăspuns, (de 1,06 pentru total e șantion profesori) este
semnificativ mai sc ăzut fa ță de punctajul maxim posibil de 2,00.
Se poate evalua c ă mass-media nu este înc ă des folosit ă în predarea, explicarea unor
probleme de c ătre profesori.
Sistemul educa ției și form ării s-a deschis spre produsele culturale (media) of erite de
industriile culturale. Comparativ cu produsele cult urale (media) standard, de serie, pentru
divertisment, cu costuri relativ mai mici și profituri economice mari, produsele culturale pen tru
educa ție presupun mai mult ă creativitate și diversitate pentru a satisface nevoi de educa ție foarte
diferite, având astfel costuri mai mari, ce nu pot fi puse pe seama familiilor sau a autorit ăților.
Sunt necesare politici noi pentru produsele cultura le oferite educa ției, punându-se atât problema
standardiz ării (pentru eficien ță economic ă) cât și problema personaliz ării (pentru eficacitate
pedagogic ă). O solu ție ar putea fi o „pedagogizare” a produselor cultur ale, de divertisment –
educative (P. Moeglin, 2003). Sensul eforturilor ed uca ției (formale, non-formale, informale) este
emanciparea și opozi ția la orice form ă de conformism, imita ție, indiferen ță – pentru rezisten ță
fa ță de orice fel de dependen ță (inclusiv fa ță de mass-media). În acest sens, profesorii trebuie s ă
evite stereotipurile, s ă dezvolte imagina ția. Numai într-un climat de siguran ță afectiv ă se poate
dezvolta un etos emancipator. Opiniile privind rolu l profesorului, în contextul utiliz ării mass-
media pentru educa ție, sunt diferite (P. Moeglin, 2003): unii consider ă c ă rolul profesorului se
reduce la motivarea elevilor, organizarea activit ății, asisten ța elevilor; al ții, relev ă c ă rolul
profesorului cre ște în sensul c ă el devine și formator – mediator. Riscul absen ței sau nepreg ătirii
profesorului ca formator și mediator este ca eficientizarea educa ției și form ării s ă se decid ă cu
pre țul deform ării proceselor de înv ățare. O pedagogie media critic ă impune roluri și func ții noi
pentru intelectuali, inclusiv pentru profesori – ca re trebuie renegociate și recunoscute (D.
Kellner, 2001).
Pe o scal ă 1 – acord total , 2 – nici acord, nici dezacord, 3 – dezacord, profes orii au fost
solicita ți s ă exprime opinia despre:
Ce crede ți c ă înva ță elevii din mass-media? (QP-43)
1 2 3 NR
1) s ă în țeleag ă oamenii
care au idei diferite 37,0% 51,9% 8,5% 2,7%
2) s ă se solidarizeze, s ă
coopereze 31,2% 48,1% 17,6% 3,1%
3) s ă contribuie la
rezolvarea problemelor
din comunitate 32,4% 46,1% 18,4% 3,1%
142 4) s ă ac ționeze pentru
protejarea minorilor 41,3% 38,6% 16,7% 3,4%
5) s ă fie loiali ță rii 26,1% 44,4% 25,6% 3,9%
6) s ă î și aleag ă profesia 31,9% 48,6% 17,1% 2,4%
7) s ă se organizeze, s ă
ac ționeze autonom 24,9% 55,1% 15,7% 4,3%
8) s ă caute solu ții la
probleme 36,2% 43,7% 17,1% 2,9%
9) s ă comunice cu al ții 54,3% 35,0% 7,5% 3,1%
10) s ă fie cinsti ți,
one ști 25,1% 44,9% 26,8% 3,1%
11) s ă ia ini țiative și
decizii 34,1% 51,2% 11,1% 3,6%
12) altceva. . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 6,3% 5,1% 2,2% 86,5%
Profesorii consider ă c ă elevii înva ță din mass-media urm ătoarele: s ă comunice cu al ții –
54,3% dintre profesori; s ă ac ționeze pentru protejarea minorilor – 41,3% dintre p rofesori; s ă
în țeleag ă oamenii care au idei diferite – 37,0% dintre profe sori; s ă caute solu ții la probleme –
36,2% dintre profesori; s ă ia ini țiative și decizii – 34,1% dintre profesori; s ă contribuie la
rezolvarea problemelor din comunitate – 32,4% dintr e profesori; s ă î și aleag ă profesia – 31,9 %
dintre profesori; s ă se solidarizeze, s ă coopereze – 31,2% dintre profesori; s ă fie loiali ță rii –
26,1% dintre profesori s ă fie cinsti ți, one ști – 25,1 % dintre profesori; s ă se organizeze, s ă
ac ționeze autonom – 24,9% dintre profesori.
Vă rug ăm s ă men ționa ți dac ă discuta ți cu elevii aspecte controversate care apar în
mass-media. (QP-35)
Da 65,2%
Nu 32,9%
NR 1,9%
Se constat ă c ă dou ă treimi dintre profesori afirm ă c ă discut ă cu elevii aspecte controversate
care apar în mass-media.
Rolul socializator al mass-media cre ște. Ea prezint ă tinerilor anumite fapte particulare ca și
cum ar fi valori generale, îi înva ță c ăi spre succes, putere și le ofer ă modele corespunz ătoare.
Opiniile privind folosirea de c ătre elevi a mass-media în scop educativ sunt diferi te (P. Moeglin,
2003): unii consider ă c ă elevii înva ță mai bine din mass-media deoarece aceasta ofer ă suport
concret no țiunilor abstracte, treze ște imagina ția, curiozitatea; al ții relev ă c ă mai mult decât în
înv ățarea tradi țional ă exist ă riscurile unei pasivit ăți mai mari a elevilor, ale unei „evad ări” din
real în spectacular sau virtual. Utilizarea în scop educativ a noilor media presupune o
ra ționalizare a rela țiilor de comunicare pedagogic ă dintre profesori și elevi (P. Moeglin, 2003):
în aminte (înaintea rela țion ării cu elevul) în sensul unei combinatorii pedagogi ce a multimedia,
realizat ă de profesor, devenit și formator – mediator; în aval (în cadrul rela ției cu elevul) în sensul
preg ătirii elevului self – service . Elevul, ca utilizator de mass-media, trebuie nu d oar s ă comunice cu
al ții, ci s ă devin ă autonom, s ă gestioneze serviciul, s ă foloseasc ă resursele conform nevoilor sale, s ă-
143 și asume responsabilitatea utiliz ării media, precum și s ă analizeze critic, s ă interpreteze informa țiile și
mesajele controversate din mass-media în sensul sol idariz ării pentru emancipare.
/square4 Importan ța acordat ă în școal ă preg ătirii elevilor pentru receptarea și interpretarea
mesajelor mass-media
Vă rug ăm s ă preciza ți ce importan ță se acord ă în școal ă preg ătirii elevilor pentru
receptarea și interpretarea mesajelor mass-media: (QP-38)
Importan ță mare 15,9%
Importan ță sc ăzut ă 76,6%
Nici o importan ță 6,3%
NR 1,2%
S-a calculat indicele mediu al opiniilor profesoril or, utilizându-se urm ătorul punctaj: 2p-
importan ță mare; 1p- importan ță sc ăzut ă.
Ind. medii
Arie curricular ă Matematic ă-știin țe
Limb ă. comunicare
Socio-umane
Ed. Tehnologic ă
Instr. Pract.
Ed. Voca țional ă 1,10
1,05
1,10
1,13
1,25
1,00
Studii Postuniversitar
Universitar
Alte 1,05
1,09
1,40
Vârsta Sub 25 ani
26-30 ani
31 – 40 ani
41 – 50 ani
peste 50 ani 0,92
1,03
1,09
1,17
1,12
Vechimea 1 – 2 ani
3 – 5 ani
6 – 10 ani
11 – 15 ani
16 – 20 ani
21 – 25 ani
26 – 30 qni
peste 30 ani 0,92
1,16
0,91
1,09
1,23
1,26
1,09
1,15
Sex Masculin
Feminin 1,10
1,10
Mediu Urban
Rural 1,08
1,33
Total 1,10
Se constat ă c ă peste trei sferturi dintre profesori afirm ă c ă în școal ă se acord ă o importan ță
sc ăzut ă preg ătirii elevilor pentru receptarea și interpretarea mesajelor mass-media. Aceast ă
tendin ță concord ă cu tendin ța exprimat ă de profesori la itemul precedent, de a nu folosi d ecât
uneori mass-media în predarea, explicarea unor prob leme.
144 Crede ți c ă trebuie realizat ă în școal ă o preg ătire a elevilor pentru educa ția prin
mass-media? (QP-39)
Da 61,4%
Nu 7,5%
Nu știu 29,0%
NR 2,2%
Se constat ă c ă peste 60% dintre profesori afirm ă c ă trebuie realizat ă în școal ă o preg ătire a
elevilor pentru și prin mass-media.
Peste 60% dintre profesori propun diferite modalit ăți de a face elevilor o preg ătire pentru și
prin mass-media. Profesorii au putut s ă fac ă un num ăr nelimitat de propuneri. Propunerile f ăcute
de profesori vizeaz ă, în ordine: folosirea mass-media ca surs ă de informare la diverse materii –
19,3% dintre profesori; introducerea unei disciplin e de înv ăță mânt, în curriculumul la dispozi ția
școlii, pentru asemenea preg ătire – 16,5% dintre profesori; folosirea mass-media în activit ățile de
dirigen ție – 16,1% dintre profesori; folosirea mass-media î n consilierea elevilor – 7,5% dintre
profesori; colaborarea școlii cu mass-media (pentru emisiuni despre școal ă pentru elevi) – 6,7%
dintre profesori.
Propunerile profesorilor pot fi interpretate ca o p reocupare pentru dep ăș irea situa ției
actuale de neglijare a preg ătirii elevilor privind evitarea dependen ței de mass-media și a
manipul ării de c ătre mass-media, pentru emancipare socio-cultural ă a tinerilor și adul ților.
Elevul și profesorul trebuie s ă construiasc ă împreun ă sensul educa ției. Medierea r ămâne –
mai ales în cadrul educa ției școlare – o problem ă de sens, care presupune o „r ădăcin ă” socio–
afectiv ă a siguran ței, încrederii pentru dep ăș irea anxiet ății spre creativitate. Aceast ă problem ă
fundamental ă se pune în contextul unor aspecte sociale, economi ce, politce, culturale.
Dezvoltarea idealului emancipator – care d ă sens „rezisten ței” la dependen ța fa ță de mass-media
– prin cunoa șterea aspectelor socio-economice și politice ale industriei culturii media și ale
domina ției prin mass-media, precum și prin cunoa șterea aspectelor psihologice, sociale, culturale
privind asigurarea securit ății afective, a identit ății, autonomiei și creativit ății subiectului – ofer ă
o premis ă educa ției informale prin mass-media, în parteneriat cu in stitu țiile educa ției formale
(școlare) și non-formale, în perspectiva educa ției permanente.
Disciplina „Competen ță în mass-media” – propus ă în curriculum (ca op țional ă, la
dispozi ția școlii, în anii de liceu) cu accent în program ă și în manual pe aspectele epistemologice
și semiologice ale comunic ării media și ale comunic ării educa ționale – nu poate rezolva singur ă
problema valorific ării poten țialului educa țional al mass-media în și prin educa ția școlar ă. Miza
este de a face elevul utilizator de mass-media capa bil de autoformare și chiar co-produc ător al
serviciilor și produselor, mesajelor mass-media – ca actor socia l care particip ă la diagnosticarea
propriilor nevoi, la formularea obiectivelor și definirea propriunui parcurs. Riscul este ca elev ul,
dac ă este izolat de profesor, formator – mediator s ă fie expus unei influen țe dominatoare de c ătre
mass-media și s ă-și piard ă autonomia. Autonomia elevului și medierea de c ătre profesor a
rela ției elevului cu mass-media nu sunt contradictorii, ci se presupun într-un proces în care elevul
își realizeaz ă proiectul s ău de educa ție și formare.
145 /square4 Ce ar trebui s ă fac ă școala în fa ța sfid ărilor reprezentate de mass-media
Ce crede ți c ă ar trebui s ă fac ă școala în fa ța sfid ărilor reprezentate de
mass-media? (QP-46)
Se constat ă 87,7 % dintre profesori exprim ă „acord total” pentru ca școala s ă invite
speciali ști în mass-media la dezbateri cu elevii și profesorii; 80% dintre profesori exprim ă „acord
total” pentru ca școala s ă ini țieze elevii în educa ția mass-media; 78,5 % dintre profesori exprim ă
„acord total” pentru ca școala s ă analizeze cu p ărin ții comportamentul elevilor în calitate de
consumatori mass-media; 28,7% dintre profesori expr im ă „acord total” pentru ca școala s ă
constituie grupuri de persoane pentru reglement ări clare și stricte privind mass-media; Numai
8,5% dintre profesori exprim ă „acord total” pentru ca școala s ă lase lucrurile s ă mearg ă de la sine
considerând c ă se acord ă prea mult ă importan ță influen ței mass-media.
Aceast ă ultim ă tendin ță poate constitui un motiv de optimism pedagogic pen tru ini țierea
elevilor pentru mass-media, pentru formarea discern ământului și a atitudinii critice fa ță de mass-
media, pentru o participare a profesorilor la emanc iparea social – cultural ă a tinerilor și adul ților,
inclusiv prin evitarea dependen ței de mass-media; pentru valorificarea poten țialului educa țional
informal al mass-media, împreun ă cu educa ția formal ă – din perspectiva educa ției permanente.
/square4 Propuneri ale profesorilor vizând o bun ă educa ție pentru și prin mass-media
Ce propuneri pute ți face pentru a se realiza o bun ă educa ție prin și pentru
mass-media? (QP-50)
Mass-media s ă educe (moral, intelectual, estetic. . . ) 106 30,5 %
Reglement ări autoreglante pentru mass-media 68 19,5%
Mass-media s ă promoveze modele, exemple pozitive 31 8,9%
Mass-media s ă țin ă seama de particularit ățile tinerilor, elevilor 29 8,3%
Mass-media s ă reflecte corect realitatea (f ără influen țe, partizanat politic . . . ) 26 7,5%
Preg ătirea în școli pentru și prin mass-media (la dirigen ție) 92 26,4%
Preg ătirea p ărin ților pentru și prin mass-media 16 4,6%
Preg ătirea jurnali știlor (general ă, cultural ă, pedagogic ă, etic ă) 16 4,6%
Preg ătirea cadrelor didactice pentru și prin mass-media 13 3,7%
Politici, strategii (economice, sociale, culturale – finan țare . . . ) 98 28,2%
Schimbarea mentalit ăților sociale 6 1,7%
Nu mai poate face nimic (greu s ă se mai fac ă ceva) 6 1,7%
Propunerile f ăcute de profesori pentru a se realiza o bun ă educa ție prin și pentru mass-
media pot fi grupate, astfel, în ordine:
• Mass-media s ă îndeplineasc ă o func ție educa țional ă (moral ă, intelectual ă, artistic ă).
• Elaborarea de politici, strategii social – cultural e (inclusiv de finan țare a culturii și
educa ției, a programelor culturale prin mass-media).
• Preg ătirea în școli a elevilor prin și pentru mass-media.
• Reglement ări și auto – reglement ări mai stricte pentru mass-media.
• Mass – media s ă promoveze modele, exemple pozitive de reu șit ă în via ță .
146 • Mass – media s ă țin ă seama de particularit ățile tinerilor, elevilor.
• Mass – media s ă reflecte corect realitatea f ără implicare a politicului.
• Acordarea unei aten ții sporit ă preg ătirii p ărin ților pentru și prin mass-media.
• mai bun ă preg ătire a jurnali știlor (cultur ă general ă, profesionalism și etic ă
profesional ă).
• Preg ătirea cadrelor didactice pentru și prin mass-media.
Se constat ă c ă preg ătirea cadrelor didactice pentru și prin mass-media apare ultima în
aceast ă list ă de propuneri, în ordinea frecven ței exprim ării ei. Structura propunerilor f ăcute de
profesori pentru realizarea unei bune educa ții prin și pentru mass-media creeaz ă imaginea unei
anumite declin ări a responsabilit ății cadrelor didactice pentru realizarea unor pun ți de leg ătur ă
între educa ția formal ă școlar ă și educa ția informală, pentru mass-media, pentru realizarea unor
parteneriate între școal ă – familie – mass-media în perspectiva educa ției permanente a tinerilor și
adul ților.
Pentru valorificarea poten țialului educa țional informal al mass-media se impune preg ătirea
profesorilor privind cunoa șterea poten țialului socializant al mass-media și a func țiilor mass-
media, precum și pentru participarea în parteneriat la eforturile de emancipare socio- cultural ă a
tinerilor și adul ților.
Corelând r ăspunsurile profesorilor la QP 46 și QP 50 se poate desprinde o anumit ă tendin ță
de a propune politici și strategii de parteneriat cu mass-media și familia pentru valorificarea
poten țialului educa țional al mass-media, dar și o anumit ă tendin ță de nesiguran ță , nepreg ătire
pentru acest parteneriat necesar.
Concluzii privind opiniile profesorilor
Studiul „Educa ția informal ă și mass-media” – prima cercetare socio-pedagogic ă pe un
eșantion reprezentativ de elevi și profesori de liceu, din România, pe aceast ă tem ă, din câte
cunoa ștem – a încercat s ă dep ăș easc ă perspectiva tradi țional ă de analiz ă asupra mass-media, care
are anumite limite (D. Pop, 2001): ignor ă structurile sociale moderne în conceperea rolului mass-
media, acordând aten ția primordial ă individului ca unitate fundamental ă de analiz ă; men ține o
deosebire artificial ă și nefondat ă între informare și reprezentare, prin desprinderea informa ției de
contextul social, întemeind gre șit criteriul de judecare a func țion ării, a rolului informa țional al
mass-media pe bog ăția discursului mediatic și num ărul mijloacelor de comunicare; men ține o
separare neîntemeiat ă a culturii și comunic ării, ignorând faptul c ă o cultur ă postmodern ă nu mai
poate fi decât comunica țional ă; suprasolicit ă ra ționalitatea discursului public, ignorând faptul c ă
divertismentul mediatic devine un mijloc prin care oamenii se implic ă la nivel intuitiv și expresiv
în dialogul public cu privire la direc țiile în care merge societatea; nu distinge între dr eptul legal
la liber ă exprimare și libertatea p ătrunderii în mass-media pentru liber ă exprimare, a indivizilor,
grupurilor – datorit ă unor motive economice sau politice.
Dialogul public ar trebui s ă cuprind ă procesele complexe ale vie ții sociale și s ă duc ă la
revalidarea sau revizuirea atitudinilor sociale car e formeaz ă rela țiile sociale. Func ționarea unui
sistem mediatic democratic presupune anumite cerin țe (D. Pop, 2001): s ă permit ă cet ățenilor
să-și exprime, s ă-și apere public propriile interese; s ă sus țin ă solidarit ățile sectoriale si s ă sprijine
func ționarea organismelor necesare pentru o reprezentare eficient ă a intereselor colective; s ă
147 men țin ă o supraveghere atent ă a guvern ării și a centrelor de putere; s ă ofere o surs ă de protec ție
și s ă redreseze interesele marginale și slabe; s ă creeze condi țiile unui real acord sau compromis
societal bazat mai degrab ă pe o rezolvare comun ă și deschis ă a tuturor diferen țelor decât pe un
compromis for țat, impus prin dominare. Trebuie dat un nou impuls serviciilor TV și din mass-
media, ca un sistem deschis de dialog, pentru a rev igora tradi ția societ ății civile de a ac ționa din
proprie ini țiativ ă.
În acest context se pune și problema p ătrunderii și exprim ării libere în mass-media a
educatorilor, profesorilor pentru a revalida sau re vizui atitudinile sociale, inclusiv fa ță de
educa ție și mass-media, în sensul emancipator al valorific ării poten țialului socializator al mass-
media, din perspectiva educa ției permanente. Dar sunt oare preg ăti ți profesorii pentru o
asemenea implicare și participare la dialog public?
Oferirea unor solu ții ameliorative pentru valorificarea poten țialului educa țional al mass-
media, prin parteneriat cu școala – principala institu ție cu misiune educativ ă – presupune
realizarea unei evalu ări, a unei imagini structurate privind impactul mas s-media asupra elevilor
și asupra școlii. O ipotez ă a cercet ării , confirmat ă, a fost aceea c ă între cuno știn țele și modelele
normativ-valorice furnizate de școal ă și cele interiorizate prin consumul mediatic exist ă diferen țe
semnificative, ce pot fi exprimate, mai ales, prin raporturi de tip disjunctiv (conflictual) sau de
tipul paralelismului. Recunoa șterea de c ătre profesori a acestor diferen țe și tensiuni – precum și a
mecanismelor de func ționare și de dominare ale mass-media în context social, a c ondi țiilor
psihico-sociologice ale subiectului consumator de c ultur ă media, și apoi, a aspectelor „tehnice”
și semiologice ale comunic ării media și educa ționale – reprezint ă o condi ție a reu șitei eforturilor
de valorificare a poten țialului socializator al mass-media în educa ția școlar ă. Practic,
valorificarea în școal ă a poten țialului informa țional, socializator, de divertisment – educa țional al
mass-media presupune, mai întâi, o condi ție necesar ă, privind cunoa șterea de c ătre profesori a
multiplelor și complexelor aspecte ale func țion ării mass-media: aspectele sociale, economice,
politice privind rolul, influen ța, modelarea și manipularea, precum și „rezisten ța” fa ță de
domina ția mass-media; aspectele psihosociologice privind m otiva țiile și aspira țiile, asigurarea
securit ății afective, identit ății și creativit ății elevului consumator de mass-media; apoi, aspecte le
„tehnice” și semiologice ale comunic ării media și educa ționale, privind emi ță torul – canalul –
receptorul, semnul – semnalul – semnifica ția – sensul, codarea și decodarea. Condi ția suficientă
ar putea fi recunoa șterea, acceptarea, implicarea profesorului ca media tor între elev și societate,
cultur ă (media) – întemeiat ă pe încredere, optimism pedagogic, etos emancipator – prin
parteneriat cu familiile și mass-media. Oare cunosc și recunosc profesorii asemenea aspecte
complexe ale valorific ării mass-media în procesul educa ției? Rezultatele cercet ării conform ă
doar par țial aceast ă ipotez ă.
Principalele constat ări și concluzii par țiale privind opiniile profesorilor despre
educa ția informal ă și mass-media apar astfel:
• cu privire la consumul mass-media de c ătre profesori : ¾ dintre profesori, de și a șteapt ă
de la mass-media un serviciu de informare a publicu lui, constat ă c ă mesajele din mass-media
au, în principal, o logic ă a profitului comercial. Profesorii constat ă c ă, dintre tipurile de
mass-media cel mai frecvent apar elemente cu grad r idicat de nocivitate în emisiunile TV; ei
propun m ăsuri de interzicere a unor asemenea emisiuni nocive (cum ar fi Big Brother).
148 • Cu privire la motiva țiile folosirii mass-media de c ătre elevi : opiniile profesorilor și ale
elevilor privind motiva țiile folosirii diferitelor tipuri de mass-media de c ătre elevi nu
coreleaz ă – profesorii nu cunosc motivele folosirii mass-med ia de c ătre elevi; ¼ dintre
profesori afirm ă c ă îndrum ă „deseori” elevii s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni radio sau TV,
iar 45% dintre profesori afirm ă c ă îndrum ă „uneori” elevii s ă urm ăreasc ă anumite emisiuni
radio sau TV – ceea ce relev ă c ă profesorii nu obi șnuiesc s ă acorde aten ție îndrum ării
elevilor în privin ța utiliz ării mass-media.
• În ceea ce prive ște comunicarea media și comunicarea educa țional ă: aproape jum ătate
dintre profesori afirm ă c ă exist ă probleme dezb ătute în mass-media, despre care nu se poate
vorbi în școal ă cu elevii; ordinea temelor men ționate de profesori difer ă de aceea men ționat ă
de elevi; profesorii afirm ă c ă nu se pot discuta probleme politice și probleme sexuale, dar
sunt discutabile probleme privind divertismentul, t impul liber; elevii afirm ă c ă nu se discut ă
suficient probleme ale divertismentului, timpului l iber și c ă nu îi preocup ă discutarea
problemelor politice. Opiniile profesorilor și ale elevilor privind problemele dezb ătute în
mass-media și care nu se pot discuta în școal ă cu elevii, nu coreleaz ă. Apare o anumit ă
problem ă de comunicare și de siguran ță pe care elevii o resimt și nu o pot rezolva în mediul
educa țional școlar, fiind expu și riscului unei dependen țe / manipul ări de mass-media.
• Despre valorile culturii școlare și despre valorile culturii media: doar 5,8% dintre
profesori consider ă c ă ele sunt în concordan ță . Ordinea de importan ță acordat ă valorilor de
către profesori (pe primele ranguri – adev ăr, cinste, responsabilitate, apoi dreptate, liberta te,
munc ă și pe ultimele ranguri – bani, pl ăcere, putere) difer ă mult de ordinea de importan ță pe
care cred profesorii c ă o acord ă elevii și mass-media; în opinia profesorilor, ordinea de
importan ță acordat ă valorilor de c ătre elevi și mass-media este asem ănătoare (pe primele
ranguri – bani, putere, apoi libertate, pl ăcere și pe ultimele ranguri – cinstea și
responsabilitatea).
• 60% dintre profesori consider ă criza moral ă ca fiind datorat ă cel mai mult mass-mediei, care
este și o cauz ă a rupturii dintre genera ții, mai ales în privin ța concep țiilor despre sexualitate,
morală, mod de reu șit ă în via ță .
• Despre efectele influen ței mass-media asupra tinerilor, elevilor : 53% dintre profesori
consider ă aceast ă influen ță mai ales negativ ă și numai 28% dintre ei consider ă aceast ă
influen ță mai ales pozitiv ă. Majoritatea relativ ă a profesorilor (38%) consider ă mass-media,
dintre mai mul ți factori posibili, ca principalul factor care gene reaz ă schimb ările mai ales
negative observate în comportamentul elevilor: pier derea motiva ției pentru înv ățare,
educa ție; indisciplina, lipsa de respect fa ță de profesori și de școal ă; lipsa unui sistem de
valori și a respectului fa ță de valori.
Privind raportul dintre realitatea „simbolic ă” și realitatea propriu-zis ă din „spectacolul
mediatic”, 80% dintre profesori consider ă c ă multe emisiuni Radio TV provoac ă violen ță ,
trivialitate, iar 78% dintre profesori consider ă c ă jocurile electronice pot crea dependen ță , pot
rupe de realitate – trimi țând spre fic țional, virtual; numai 14% dintre profesori afirm ă c ă un
consum îndelungat de mass-media este lipsit de efec te d ăun ătoare. Emisiunile cu cea mai mare
influen ță negativ ă sunt considerate filmele care prezint ă violen ță și sexualitate, iar ca formate de
149 emisiuni – Big Brother, Ciao Darwin, Vacan ța Mare. Emisiunile cu cea mai mare influen ță
pozitiv ă sunt considerate cele oferite de canalele TV Disco very, Animal Planet, National
Geographic, iar ca formate de emisiuni – Teleencicl opedia, Parte de Carte, Profesioni știi.
• Schimb ări în practicile educa ționale școlare produse de mass-media sunt afirmate de
90% dintre profesori, dar, doar 14% dintre profesor i afirm ă c ă folosesc „deseori” mass-
media în predarea și în explicarea unor probleme. Profesorii consider ă c ă elevii înva ță din
mass-media, mai ales s ă comunice cu al ții și, cel mai pu țin, s ă fie cinsti ți și ac ționeze
autonom – ceea ce relev ă riscurile unei dependen țe a tinerilor de c ătre mass-media. Un sfert
dintre profesori afirm ă c ă importan ța acordat ă în școal ă preg ătirii elevilor pentru receptarea
și interpretarea mesajelor mass-media este sc ăzut ă; dou ă treimi dintre profesori afirm ă c ă
trebuie realizat ă în școal ă o preg ătire a elevilor pentru mass-media, prin folosirea m ass-
media ca surs ă de informare la diferite materii, dezbateri la dir igen ție, și chiar introducerea
unei discipline de înv ăță mânt pentru aceast ă preg ătire (în curriculumul la dispozi ția școlii).
• Propunerile profesorilor privind ameliorarea valori fic ării poten țialului educa țional al
mass-media vizeaz ă parteneriatul cu mass-media și familia, preg ătirea elevilor și p ărin ților
pentru mass-media, dar, cel mai pu țin, o preg ătire a profesorilor pentru și prin mass-media –
ceea ce poate fi interpretat ca o asumare limitat ă a rolului de mediator al profesorului între
elevi și societate, cultur ă (media).
*
* *
Asemenea constat ări conduc spre concluzia c ă profesorii nu au și nu urm ăresc
formarea unei competen țe în mass-media (cerut ă și de programa și manualul disciplinei
propus ă pentru curriculumul la dispozi ția școlii) și cu atât mai pu țin nu au o pedagogie media.
Dac ă o competen ță în mass-media vizeaz ă mai ales aspectele epistemologice,
semiologice și „tehnice” ale comunic ării media (emi ță tor – canal – receptor, semn – semnal –
semnifica ție – sens, codare – decodare) o pedagogie media vizeaz ă, pe lâng ă aspectele
men ționate, cunoa șterea aspectelor multiple și complexe ale rolului și func țion ării mass-media:
aspectele social-economice și politice ale domina ției / rezisten ței ; aspectele psihosociologice
fundamentale ale securit ății afective, identit ății și creativit ății subiectului consumator de mass-
media în diferite contexte sociale; mai mult decât atât un etos emancipator al profesorului și al
culturii școlare.
Pedagogia media se întemeiaz ă pe studii culturale și sociale contextuale și critice,
deoarece cultura media nu uzeaz ă de reprezent ări inocente, ci folose ște vehicule eficiente într-o
abunden ță de bunuri și servicii culturale. Numai realizarea și cunoa șterea unor asemenea studii
permite recunoa șterea polarit ăților domina ție / rezisten ță și în țelegerea rolului mass-media în
societate. Nu se poate realiza o pedagogie media f ără o asemenea întemeiere teoretic ă,
contextual ă și critic ă (D. Kellner, 2002). Nu putem invoca la nesfâr șit a șa – zisa „rezisten ță a
publicului” (de la sine), cât ă vreme producerea formelor dominante de putere soci al ă de c ătre
mass-media este o observa ție evident ă. Cultura de mas ă genereaz ă prin metode seduc ătoare, prin
infantilizare și manipulare, efecte perverse care erodeaz ă rezisten ța publicului. Pedagogia media
se impune pentru înt ărirea rezisten ței publicului, mai ales tân ăr, la domina ția de c ătre mass-
media, printr-o percepere conceptual ă a mesajelor mass-media, a sensului dimensiunilor e i
150 culturale, sociale, economice, politice; o teorie c ritic ă a societ ății (D. Kellner, 2001), adic ă un
discurs emancipator, cu participarea tuturor celor interesa ți de emancipare, dintre care profesorii
și elevilor nu pot lipsi.
Trecerea la o practic ă pedagogic ă a consumului cultural de media este îns ă
problematic ă, deoarece presupune o „de școlarizare” a serviciului educativ și o „pedagogizare” a
industriilor culturale (P. Moeglin, 2003) prin util izarea produselor industriilor culturale media
școala cap ătă mai mult ă responsabilitate, dar pierde controlul exclusiv as upra producerii sensului
educativ, pare chiar a pierde din legitimitatea ei tradi țional ă.
Miza, misiunea fundamental ă a educa ției este emanciparea subiectului ; finalit ățile
legitime ale educa ției sunt tradi țional legate de progresul cunoa șterii, progresul cultural și social.
Miza mass-media pare a fi alienarea subiectului prin iluzia autonomiei a emancip ării;
iar alienarea este un obstacol al socializ ării și educa ției.
Media educative sunt chemate s ă joace un rol esen țial, de leg ătur ă între industriile
culturale (media) și procesul educa ției, al form ării (ini țiale și continue) în perspectiva educa ției
permanente. Rolul profesorului de mediator între el evi, societate, cunoa ștere, cultur ă (media)
devine mai complex, iar motiva țiile elevilor pentru educa ție și formare trebuie înt ărite mai mult
decât în înv ăță mântul tradi țional, pentru a se evita „evadarea” elevilor în afa ra realit ății – în
fic țional și virtual.
Controlul social și reglement ările juridice sunt general recunoscute, atât pentru
întreprinderile private (inclusiv industriile cultu rale media), cât și mai ales pentru serviciile
publice (de educa ție și de cultur ă media) atunci când interesul general este în joc. Protejarea
siguran ței afective, identit ății, autonomiei și creativit ății/expresivit ății tân ărului și adultului,
precum și a valorilor și standardelor morale sunt de interes general pentr u emanciparea uman ă și
dezvoltarea social ă.
Pentru politicile culturale și educa ționale este recomandabil ă elaborarea și aplicarea
unei strategii care s ă vizeze, între obiective:
• cunoa șterea larg ă, prin mass-media și institu țiile educa ționale, de c ătre profesori, elevi
și p ărin ți, a reglement ărilor na ționale și interna ționale privind difuzarea produselor și
programelor mass-media, în special a programelor TV . Profesorii, elevii și p ărin ții ar
trebui s ă cunoasc ă, între altele, reglement ările prev ăzute în documentele: Conven ția
European ă privind Televiziunea Transfrontier ă, din 1989, ratificat ă de România prin Legea
56/2003; Directive Televiziunea f ără Frontiere, a C. E. din 1997; Carta Verde a Comisie i
Europene privind protec ția minorilor și a demnit ății umane în serviciile audiovizuale. De
asemenea, ar trebui larg cunoscute deciziile Consil iului Na țional al Audiovizualului: 248/1
iulie 2004 privind protec ția demnit ății umane și a dreptului la propria imagine; 249/ 1 iulie
2004 privind protec ția copiilor în cadrul serviciilor de programe; 254/ 5 iulie 2004 privind
publicitatea, sponsorizarea și teleshopping-ul;
• cunoa șterea rapoartelor, studiilor privind influen ța mass-media în special asupra
copiilor și tinerilor. Pe aceast ă baz ă, profesorii, elevii și p ărin ții pot mai bine urm ări,
supraveghea, dezbate și interpreta oferta de programe și influen ța mass-media în scopul
asigur ării siguran ței afective, identit ății, autonomiei, creativit ății și al solidariz ării publicului
tân ăr și adult;
151 • negocierea, în parteneriat de c ătre școal ă, familie cu institu țiile mediatice și institu țiile
de reglementare pentru aplicarea reglement ărilor existente sau introducerea unor
reglement ări noi care s ă vizeze cre șterea rezisten ței la domina ție prin mass-media, în sensul
emancip ării tinerilor și adul ților, prin cultur ă și educa ție. În pachetul de negociere, trebuie
incluse produse ale culturii media, inclusiv de div ertisment cu utilizare în sens educa țional
care s ă fie accesibile familiilor și școlilor; în locul importurilor de filme cu mesaj de violen ță
și sexualitate se pot cump ăra programe și emisiuni culturale autentice (cum ar fi emisiuni de
știin ță , protec ția mediului, diferite civiliza ții și culturi, art ă – produse de canalele TV
consacrate); desigur, cel mai bine ar fi s ă se decid ă realizarea unor produse autohtone de
cultur ă media cu finalitate educativ ă.
4.3. Rezultate privind părinții
În cadrul cercet ării care vizeaz ă impactul mass-media asupra tinerilor adolescen ți,
este și o dimensiune care vizeaz ă percep ția și opinia p ărin ților fa ță de influen ța acestui fenomen
asupra tinerilor.
Familia este un important suport al educa ției informale. De aceea, când vorbim despre
tân ărul adolescent nu putem face abstrac ție de câteva aspecte importante: vârsta și caracteristicile
specifice ale vârstei, mediul social general și cel școlar, precum și mediul familial.
Studiind în particular influen ța mass-media asupra tinerilor, precum și nivelul calitativ și
cantitativ al consumului de mass-media, ne d ăm seama de importan ța obi șnuin țelor din familie, a
nivelului cultural al p ărin ților și a mediului socio-emo țional în care tân ărul s-a n ăscut, a crescut
și s-a format.
Influen ța familiei, prin obi șnuin țele, reperele valorice, disponibilitatea sa afectiv ă, asupra
copilului este foarte mare, iar adolescentul depind e de mediul afectiv în care a fost crescut.
Reamintim c ă, în contextul prezentei cercet ări, eșantionul de p ărin ți a fost elaborat printr-
o selec ție cvasialeatoare a subiec ților, ca o derivat ă a constituirii e șantionului de baz ă (al
elevilor). Din punct de vedere metodologic, dup ă constituirea e șantionului de unit ăți școlare s-a
procedat la selec ția subiec ților pentru fiecare din cele trei e șantioane. Asem ănător select ării
profesorilor, e șantionarea p ărin ților nu a fost legat ă strict de elevii e șantiona ți, ci doar de
popula ția școlar ă țint ă, alc ătuit ă din p ărin ți ai elevilor de liceu sau din înv ăță mântul profesional.
Cu câte 5-6 subiec ți selecta ți din fiecare clas ă, pentru cele 63 unit ăți de înv ăță mânt a fost selectat
un e șantion cuprinzând 367 de subiec ți, dintre care 326 (88,8%) p ărin ți ai elevilor func ționând în
unit ăți din mediul urban și 41 (11,2%) din mediul rural. 79,3% sunt femei și 20,7% b ărba ți.
Majoritatea p ărin ților apar țin grupei de v ărst ă de 36-45 de ani.
Opiniile p ărin ților au creat o imagine de ansamblu asupra ofertei educa ționale din familie
facut ă copiilor lor adolescen ți, asupra obiceiurilor de consum de mass-media și asupra
investirilor simbolice fa ță de mass-media.
În proiectarea chestionarului au fost inclu și itemi care s ă eviden țieze eventualii factori care
își pun amprenta asupra educa ției copilului pentru consumul mass-media, atât fact ori personali,
cât și factori de natur ă familial ă. Principalele caracteristici ale e șantionului de p ărin ți, din
perspectiva factorilor de influen ță au fost:
152 Vârsta subiec ților (QF-3)
Grupa de vârst ă: Structura
eșantionului
sub 35 ani 5,2%
36-45 ani 57,5%
46-50 ani 23,7%
peste 50 ani 11,7%
NR 1,9%
Nivelul de studii (QF-4)
Structura pe medii Total
Urban rural
gimnaziu 8,2% 57,9% 42,1%
sc. profesonal ă 15,0% 87,3% 12,7%
liceu 44,7% 92,1% 7,9%
st. (post)univ. 30,0% 95,5% 4,5%
NR 2,2%
Total 100% 88,8% 11,2%
S-a constatat un nivel mai crescut al studiilor în mediul urban fa ță de cel rural aproape la
toate nivelurile: dac ă la nivelul gimnazului procentele difer ă foarte pu țin la celelalte avansul în
favoarea urbanului este evident. Nu doar nivelul un iversitar este greu accesibil în rural, ci și
acela liceeal și profesional.
Profesia subiec ților (QF – 5)
Ocupa ția subiec ților (QF-6)
Ca profesie, se poate constata dominanta muncitoril or, dar și o reprezentare important ă a
profesiilor intelectuale și func țion ăre ști. În schimb, ță ranii și profesiile liberale au doar câteva
procente. Exist ă o mare coresponden ță între profesie și ocupa ție, preg ătirea corespunde în mare
parte cu realitatea practicii ocupa ționale – fapt care ar putea da seama de starea de s ănătate a
societ ății.
profesie % ocupa ție %
Ță ran 1,4% 1 ță ran 0,5%
muncitor 37,3% 2 muncitor 26,2%
func ționar 23,2% 3 func ționar 18,8% Grupa de vârst ă
5,2%
57,5% 23,7% 11,7% 1,9%
sub 35 ani
36-45 ani
46-50 ani
peste 50 ani
NR
Nivel de studii
8,2%
15,0%
44,7% 30,0% 2,2%
gimnaziu
sc.profesonal ăi
liceu
st.universitare
NR
153 profesie % ocupa ție %
Militar 2,2% 4 militar 1,6%
intelectual 27,5% 5 intelectual 21,0%
NR 8,4% 6 artist 0,5%
7 patron, director 4,4%
8 șomer, pensionar,
casnica 23,2%
NR 3,8%
Num ărul de copii în familie (QF – 7)
Nr. de copii %
un copil 100 27,2%
doi copii 188 51,2%
trei copii 49 13,4%
peste 3 copii 28 7,6%
NR 2 0,5%
4.3.1. Consumul de mass-media
Calitatea și cantitatea consumului de mass-media depind în mar e m ăsur ă de obi șnuin țele
din familie, de nivelul cultural al p ărin ților și de mediul socio-emo țional în care tân ărul s-a
născut, a crescut și s-a format. Obi șnuin țele din familie creeaz ă o structur ă particular ă și d ă
personalitate fiec ărei familii în parte, iar copiii familiei percep ac este obi șnuin țe ca pe reguli ale
structurii interne ale mediului asigurator. Astfel, aceste obi șnuin țe ajung s ă fie preluate și
perpetuate pentru calitatea lor de a oferi sentimen tul de siguran ță .
Și consumul de mass-media se înscrie în cadrul acest or obi șnuin țe și este specific culturii
fiec ărei familii în parte.
4.3.1.1. Accesul la mass-media
Accesul la mass-media a fost abordat în chestionaru l p ărin ților din dou ă perspective: prima
referitoare la acces – ca resurs ă / dotare în locuin ță , cea de a doua referitoare la organizarea în
familie a consumului de mass-media. Primul aspect a fost investigat și în chestionarul elevului,
prin întreb ări referitoare la dotarea cu echipamente a locuin ței (radio, TV, computer), prin
investigarea asupra frecven ței de achizi ționare a presei scrise (ziare și reviste), interesul pentru
carte find investigat din perspectiva c ărții efectiv citite, aceasta putând proveni nu neap ărat din
biblioteca familiei, ci și din împrumuturi de la prieteni sau alte bibliotec i.
Itemii referitori la dotarea sau achizi ționarea de mijloace mass-media în familie se refer ă la
o estimare a num ărului de volume din locuin ță , la frecven ța de achizi ționare a ziarelor și
revistelor, la prezen ța și situarea în locuin ță a televizorului și la dotarea cu computer personal,
154 conectat sau nu la Internet. Accesul și consumul de radio și televiziune sunt abordate nuan țat,
prin întreb ări specifice privind calitatea și efectele pe care le produc.
/square4 Interesul de carte și presa scris ă
Interesul pentru carte al familiei a fost evaluat prin estimarea num ărului de volume din
cas ă, prin itemul:
Ave ți c ărți în cas ă: (QF – 8)
Nr. mediu de volume Frecven țe %
sub 20 10 38 10,4%
20 – 100 60 122 33,2%
100 – 500 300 116 31,6%
500 – 1000 750 48 13,1%
peste 1000 1500 33 9,0%
NR 10 2,7%
Medie 359
În ce prive ște înzestrarea cu carte a bibliotecii din locuin ță , se impune urm ătoarea
observa ție. Estimarea cerut ă s-a referit la grupe mari ca num ăr de volume. În scopul unei
estim ări generale, a fost utilizat un indicator mediu, de terminat ca medie ponderat ă a num ărului
mediu de volume pe grup ă ponderat cu frecven ța corespunz ătoare a r ăspunsurilor. Pentru prima
grup ă aproximarea a fost situat ă la jum ătatea grupei 0-20, iar pentru ultima s-a respectat legitatea
grup ării care ar fi fost 1000-2000. Estimarea general ă la nivel de e șantion a fost de o dotare
medie cu 359 volume.
Num ăr mediu de volume din bibiotec ă,
în func ție de mediu și de nivelul educa țional al familiei 390
85
97
136
299
632
0200 400 600 800
urban rural gimnaziu sc.prof. liceu st.univers.
Majoritatea popula ției testate (64,8%) are în cas ă un num ăr de c ărți între 20 și 500. Doar
10,4% dintre cei testa ți nu au o bibliotec ă, majoritatea are o bibliotec ă medie și o bibliotec ă mare
de peste 500 de c ărți revine unui procent de 22,1%. De asemenea, se poa te vedea c ă bibliotecile
de peste 500 de c ărți se afl ă exclusiv în mediul urban. Num ărul de c ărți cre ște propor țional cu
nivelul de studii.
Obi șnuin ța p ărin ților de a citi, de a studia, de a folosi cartea ca mijloc de informare
determin ă aceea și obi șnuin ță la copiii lor. Dimpotriv ă, p ărin ții care nu citesc vor ști s ă
devalorizeze și s ă descurajeze în felurite moduri (chiar și printr-o îndemnare for țat ă c ătre carte)
155 aceast ă activitate la copii. De aceea, una din cauzele fap tului c ă tinerii citesc foarte pu țin trebuie
căutat ă și la nivelul familiei.
Spre deosebire de investigarea interesului familiei pentru presa scris ă abordat ă în
chestionarul elevului nu numai din perspectiva frec ven ței de achizi ționare a ziarelor și revistelor,
dar și din men ționarea titlurilor / categoriilor preferate, în ce prive ște p ărin ții s-a optat doar
pentru informa ții referitoare la frecven ța de cump ărare a presei în familie, prin itemii:
Cump ăra ți ziare și reviste ? (QF – 11)
Pentru cei care cump ără ziare sau reviste, s ă se men ționeze frecven ța de
cump ărare: (QF – 12; QE-9)
Ca r ăspuns general, 90% dintre subiec ți au afirmat c ă sunt cump ărători de pres ă scris ă, în
timp ce 8% nu sunt interesa ți de aceasta.
Ca frecven ță de achizi ționare, s-au înregistrat urm ătoarele r ăspunsuri, utilizând și de
aceast ă dat ă indicatorul mediu, calculat ca medie ponderat ă între punctajul atribuit itemului
respectiv și frecven ța de r ăspuns.
R ăspuns p ărin ți R ăspuns elevi
Punctaj Nr. r ăspunsuri % %
Zilnic 4 106 28,9% 24,5%
Săpt ămânal 3 159 43,3% 37,6%
Lunar 2 48 9,3% 9,2%
Rar 1 39 10,6% 19,0%
Nu 0 29 7,9% 5,2%
Medie 2,75 100%
Comparând r ăspunsurile oferite de elevi cu cele ale p ărin ților, se constat ă similitudini ale
răspunsurilor în ce prive ște interesul pentru achizi ționarea presei scrise, dar diferen țe în ce
prive ște frecven ța declarat ă de cump ărare (2,75 conform profesorilor și 2,1 conform elevilor),
diferen țe rezultate fie dintr-o supraevaluare realizat ă de c ătre p ărin ți, fie din subevaluarea sau
necunoa șterea elevilor a acestui aspect.
Pe factori de mediu socio-educa țional, structura r ăspunsurilor oferite de p ărin ți a fost
urm ătoarea:
Total zilnic s ăpt lunar rar Niciodat ă Medie
Mediu Urban 326 31,0% 45,4% 8,3% 10,4% 4,9% 23,41
Rural 41 12,2% 26,8% 17,1% 12,2% 31,7% 10,464
Studii Gimnaziu 38 10,5% 26,3% 15,8% 10,5% 36,8% 9,351
sc. prof. 55 25,5% 32,7% 9,1% 20,0% 12,7% 18,952
Liceu 164 29,9% 46,3% 9,8% 11,0% 3,0% 22,876
st. univ. 110 35,5% 50,0% 6,4% 5,5% 2,7% 26,483
Total 367 28,9% 43,3% 9,3% 10,6% 7,9% 21,962
156 Presa scris ă Medie elevi Medie p ărin ți
Mediu urban 20,18 23,41
rural 13,71 10,46
Studii sc. gen/prf 13,62 9,35
liceu 18,60 18,95
st. universitare 27,75 22,88
Total 19,71 26,48
Rezultatele cerect ării confirm ă ipoteza potrivit c ăreia mediul socio-educa țional
influen țeaz ă interesul pentru presa scris ă, dar nu trebuie uitat faptul c ă și costurile implicate ar
putea influen ța acest comportament.
În cazul presei scrise se constat ă un interes cu pondere similar ă calculatorului și c ărților: în
rural și la niveluri de studii sc ăzute se cite ște mai pu țin decât în urban și la niveluri de studii
crescute. Aceasta îns ă face loc pentru ca tinerii s ă consume reviste special adresate vârstei lor.
Nivelul socio-cultural al familiei depinde foarte m ult de zon ă (rural – urban) și de nivelul
de studii al p ărin ților. Or, consumul de carte, computer și pres ă scris ă este direct propor țional cu
nivelul de studii și este mai mic în rural. Obi șnuin țele generale ale tân ărului sunt create de
familie, multe din acestea fiind preluate ca atare și de aceea nivelul s ău de aspira ții depinde de
nivelul socio-cultural al familiei din care provine .
În func ție de aceste aspecte se poate constata o diferen țiere a egalit ății de șans ă
educa țional ă a tinerilor adolescen ți, diferen țiere dat ă de mediul de provenien ță , nivelul cultural și
social al p ărin ților, precum și nivelul de aspira ții al acestora.
/square4 Dotarea locuin ței cu echipamente de informare și comunicare
Itemul formulat se refer ă la prezen ța în locuin ță a unui computer, celelalte mijloace
decurgând din itemii specializa ți.
Ave ți acas ă computer: (QF – 9; QE-8)
Ponderea familiilor dotate cu calculator
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
urban rural gimnaziu profes. liceu univers.
Din cercetare a rezultat c ă aproape dou ă treimi dintre familii (60%) sunt posesoare de
computer personal, 26% de ținând și conexiune la Internet. La nivelul e șantionului de elevi,
ponderea posesorilor de computere personale a fost de 50%, deci inferioar ă celei rezultate din
investigarea p ărin ților. Sunt mai mul ți posesori de calculator în mediul urban (66% confo rm
părin ților și 52% conform elevilor) decât în mediul rural (19,5 % conform p ărin ților și 24%
157 conform elevilor) și num ărul posesorilor de calculator cre ște propor țional cu nivelul de studii,
ajungând ca cei cu studii universitare s ă aib ă calculator într-un procent de 88,1%. Diferen țele în
structura r ăspunsurilor oferite de elevi și cele oferite de p ărin ți se pot datora diferen țelor de
structur ă a popula țiilor pe medii: ponderea p ărin ților investiga ți în unit ățile din rural fiind de
12%, în timp ce a elevilor de numai 7%.
Acest fapt arat ă c ă apare o diferen ță de start educa țional între copiii din mediul rural fa ță
de cei din mediul urban precum și între copiii ce provin din familii cu nivel sc ăzut de studii fa ță
de cei cu familii cu nivel crescut de studii. Apelu l copiilor din rural și din familii cu nivel sc ăzut
de studii, la c ărți și la computer ca mijloc de informare, delectare, lu cru – nu se poate realiza în
aceea și m ăsur ă cu a celor din urban și din familii cu nivel ridicat de studii.
Pe baza întreb ării:
Unde este (sunt) a șezat(e) televizorul (televizoarele)? (QF –13)
s-a putut evalua nu numai accesul la consumul acest ui mjloc de informare, dar și num ărul de
televizoare în familie.
Num ărul de televizoare arat ă atât starea material ă a familiei (mai multe televizoare apar
în general în familii mai bogate) cât și nivelul dependen ței de televizor al familiei respective. De
asemeni num ărul televizoarelor poate ar ăta și for ța investirii simbolice pe care o are acest aparat.
Dac ă el este «c ăminul» ce reune ște membrii familiei și creeaz ă o ambian ță afectiv ă, atunci
televizorul va fi unul singur, dar a șezat într-un loc central al casei. Mai multe televi zoare pot s ă
apar ă și acolo unde membrii familiei au în general problem e de comunicare și unde simt nevoia
izol ării de ceilal ți.
Num ăr de
televizoare
niciunul 2 0,5%
unu 168 45,7%
dou ă 136 37,0%
trei sau mai multe 61 16,6%
4.3.1.2. Preferin țe pentru utilizarea televizorului
Prin itemul 13 se afl ă atât num ărul televizoarelor într-o cas ă cât și pozi ția acestor. Locul în
care sunt a șezate televizoarele arat ă semnifica ția cu care acesta este investit în familie, rolul s ău
(de coeziune, separare…) precum și preferin țele de consum.
în sufragerie 279 75,8%
în dormitorul p ărin ților 149 40,5%
în camera tân ărului 132 35,9%
în buc ătărie 49 13,3%
în alte camere 14 3,8%
/square4 Preferin țele de consum au fost investigate prin întrebarea:
Când func ționeaz ă televizorul? (QF –14)
158 mereu când este cineva acas ă 184 50,1%
când sunt emisiuni interesante 116 31,6%
Seara 60 16,3%
alte situa ții 2 0,5%
NR 5 1,4%
Dac ă televizorul func ționeaz ă mereu, acesta este investit ca fundal sonor, iar s tarea de
dependen ță de televizor în acea familie e foarte mare. Și tân ărul poate prezenta simptomele
adic ției de televizor pe care le mo ștene ște din familia sa. Acolo unde televizorul func ționeaz ă
când sunt emisiuni interesante înseamn ă c ă acesta este considerat ca surs ă de informare. Iar dac ă
televizorul func ționeaz ă seara, el pare a avea rolul de liant afectiv al fa miliei reunite dup ă o zi de
munc ă.
4.3.1.3. Preferin țe pentru petrecerea timpului liber
Problema timpului liber a fost abordat ă atât în chestionarul p ărin ților cât și în cel al
elevilor. Din punct de vedere formal, în cazul elev ilor s-a urm ărit atât quantumul de timp r ămas
în afara activit ăților școlare, cât și natura activit ăților c ătre care se îndreapt ă timpul liber, dintr-o
list ă prezentat ă, ca și timpul alocat. În ce prive ște p ărin ții, acestora li s-a cerut o ordonarea unor
activit ăți prezentate, dup ă preferin ța pentru timpul liber. Întrebarea adresat ă p ărin ților a fost
urm ătoarea:
Care sunt activit ățile preferate pentru timpul liber ? – ordonate dup ă preferin ță (QF –20)
Locul atribuit activit ății de c ătre p ărin ți Loc Activit ăți p ărin ți
1 2 3 4 5 6 mediu
Vizionare TV 45,0% 17,2% 13,1% 10,4% 5,7% 0,3% 4,51
Lectura unei c ărți 38,4% 19,3% 15,5% 7,4% 5,7% 0,0% 4,23
Lectura presei 13,4% 22,9% 17,7% 13,6% 11,7% 0,0% 3,30
Plimbare 15,5% 13,6% 16,1% 22,3% 10,9% 0,3% 3,15
Vizionare spectacole 3,3% 6,8% 13,1% 14,4% 32,4% 0, 5% 2,15
Altele 45,0% 17,2% 13,1% 10,4% 5,7% 0,3% 4,51
Întrebarea adresat ă elevilor:
Cât din timpul t ău liber este rezervat zilnic urm ătoarelor activit ăți? (QE -14)
rezultând urm ătoarea structur ă, exprimat ă în minute, alocat ă unor activit ăți de sine st ătătoare (i/
audi ția radio nu a fost cuprins ă, fiind o activitate posibil de desf ăș urat simultan cu alte activit ăți,
ii/ cumularea r ăspunsurilor referitoare la utilizarea calculatorulu i și men ționarea timpului maxim,
navigarea pe Internet sau practicarea jocurilor ele ctronice neputându-se desf ăș ura simultan)
159 Activit ăți elevi Medie (min)
Vizionare TV 101
Întâlnire cu prietenii 99
Lectura unei c ărți 53
Navigare pe Internet / jocuri electronice 33
Lectura presei 22
În ce prive ște p ărin ții, se constat ă c ă pentru aceast ă întrebare ponderea cea mai mare o are
uitatul la televizor (45%) dup ă care urmeaz ă cititul c ărții (38,4%).
Televizorul ca activitate puternic preferat ă nu face prea mari diferen țe (doar de
câteva procente) în ceea ce prive ște mediul, sexul și vârsta, dar, în privin ța studiilor,
aceasta scade odat ă cu cre șterea nivelului de studii.
De citit se pare c ă se cite ște mai mult în urban decât în rural, mai mult de c ătre
femei decât de b ărba ți, mai mult peste 50 de ani (41,9%) și între 36-45 (38,9%) și mai
mult odat ă cu cre șterea nivelului de studii.
Presa este citit ă mai mult în rural, mai mult de c ătre b ărba ți, de c ătre cei cu vârste
între 46-50 de ani și mai mult de c ătre cei cu școal ă profesional ă ca nivel de studii.
Mersul la spectacole este o activitate cu procente foarte mici, pu țin mai crescute
pentru urban, pentru vârsta de sub 35 de ani și pentru cei cu școal ă profesional ă și liceu.
Se plimb ă mai mult cei din urban (16,9%) fa ță de rural (4,9%) – este de altfel, o
activitate pentru un spa țiu impropriu de locuire cum sunt blocurile din mari le
aglomer ări urbane. Prefer ă aceast ă activitate mai mult b ărba ții, cei între 36-50 de ani și
cei cu liceul.
Din compararea activit ăților principale desf ăș urate în timpul liber, vizionarea TV ocup ă
primul loc atât în preferin țele elevilor cât și în cele ale p ărin ților. Lectura unei c ărți se situeaz ă la
foarte mic ă distan ță de locul ocupat de televiziune, în ce prive ște p ărin ții, dar i se aloc ă doar
jum ătate din timp fa ță de vizionarea TV, de c ătre elevi.
4.3.2. Comunicarea în familie
Comunicarea în familie are mai multe niveluri de profunzime (de la comunicarea
superficial ă la nivelul bunelor maniere din societate pân ă la comunicarea profund ă a afectelor și
sentimentelor), are mai multe planuri (intelectual ă, afectiv ă, social ă…), are o anumit ă
fundamentare afectiv ă (poate fi deschis ă, evitant ă, tensionat ă…) și se petrece între mai mul ți
membri care au între ei rela ții specifice (de pild ă femeia în familie poate fi so ție, mam ă, sor ă,
nor ă, soacr ă etc. – în func ție de rolul s ău și de rela ția cu cel cu care interac ționeaz ă comunicarea
va fi aspectat ă specific).
Televizorul este un bun prilej pentru a observa sta rea, nivelul și planurile și fundamentarea
afectiv ă a comunic ării în familie.
160 Bifa ți în dreptul fiec ărei afirma ții gradul de acord: (QF -15 A-D)
(1- acord ; 2- dezacord ; 3-nici acord, nici dezaco rd)
Afirma ție 1 2 3 NR
Seara, ne strângem în jurul televizorului și discut ăm. (B) 42,0% 29,2% 21,3% 7,6%
TV-ul e un prilej de bucurie în familie pentru c ă ne plac
acelea și emisiuni. (C) 34,1% 28,3% 28,3% 9,3%
Seara, fiecare membru al familiei e absorbit de emi siunile de la
televizor și nu mai este atent la ceilal ți. (A) 22,1% 41,1% 26,7% 10,1%
TV-ul e prilej de lupt ă pentru telecomand ă (fiecare vrea s ă se
uite pe alt canal) (D) 21,8% 42,8% 19,1% 16,3%
Televizorul ca obiect presupus neutru afectiv poate suporta proiec ția climatului de
comunicare din familie. Astfel în familiile în care comunicarea este foarte bun ă televizorul este
și el privit ca loc de întâlnire pentru discu ție și ca prilej de manifestare a bucuriei de a fi
împreun ă (76,1%). Acest procent este sus ținut și de nivelul mare de dezacord (83,9%) pentru
întreb ările care arat ă starea de refuz al comunic ării (41,1%) sau existen țe tensiunilor (42,8%).
Acolo unde membrii familiei au încetat s ă mai comunice, fiecare se închide în sine și în rela ția sa
cu televizorul (22,1%). Iar acolo unde sunt conflic te, televizorul este un bun prilej pentru ca
acestea s ă se manifeste (21. 8%).
4.3.3. Valori. Semnificația televizorului pentru fa milie
Bifa ți în dreptul fiec ărei afirma ții gradul de acord: (QF -15)
Acela și item de mai sus, dar cu variantele sale deschise, a permis nuan țarea semnifica ției
pe care televizorul o are în familie.
Televizorul este
pentru familia mea Televizorul este
pentru mine
mijloc de informare, documentare 244 66,3% 208 56,5%
mijloc de relaxare, delectare, divertisment, pl ăcere, bucurie,
hobby 142 38,6% 158 42,9%
f. important, dependen ță 14 3,8% 13 3,5%
ceva inutil 7 1,9% 15 4,1%
ceva util, necesar 20 5,4% 23 6,3%
ceva r ău, dezinformare 5 1,4% 5 1,4%
un r ău necesar, fundal sonor 5 1,4% 4 1,1%
Altele 13 3,5% 8 2,1%
Prin aceast ă întrebare se dorea g ăsirea reprezent ării simbolice cu care este investit
televizorul. R ăspunsurile îns ă, în majoritate au fost canalizate c ătre exprimarea nevoilor
con știente pe care le satisface mass-media. Astfel, r ăspunsurile majoritare amintesc dou ă dintre
importantele func ții opera ționale ale mass-media: informarea și relaxarea. Aceasta arat ă c ă
nevoile afective pe care televizorul le satisface s unt pu țin con știentizate, ceea ce poate face din
161 televizor un excelent mijloc de manipulare, dispunâ nd de o deschidere afectiv ă necon știentizat ă
și total receptiv ă la mesaje subliminale.
Punctul de vedere al p ărin ților poate fi comparat cu opinia elevilor în ce pri ve ște
evaluarea utilit ății televiziunii, cu atât mai mult cu cât p ărin ții evalueaz ă nu numai
propria opinie, dar și pe cea a familiei. În acest sens, conform unei se lec ții de itemi
referitori la consumul TV, cuprin și în itemului QE-33 din chestionarul elevilor,
majoritatea r ăspunsurilor graviteaz ă în jurul aprecierii favorabile a rolului TV. O tre ime
dintre elevi î și exprim ă acordul c ă vizionarea TV este o pierdere de timp, dar și dintre
ace ști elevi se înscriu în rândul celor care ofer ă opinii favorabile la itemii C sau E.
Acord Neutru Dezacord Medie
Pentru a fi un om informat, la curent cu nout ățile, este util s ă
urm ăre ști emisiunile radio și TV și s ă cite ști ziarele. (C) 76,4% 14,6% 7,5% 1,699
Multe emisiuni TV le arat ă tinerilor care sunt comportamentele de
succes în societate (cum s ă se îmbrace, cum s ă se poarte, cum s ă
vorbeasc ă etc. ). (E) 66,8% 19,4% 12,9% 1,543
Vizionarea îndelungat ă a emisiunilor TV este o pierdere de
timp. (A) 36,2% 32,9% 30,5% 1,057
Consumul de mass- media, chiar îndelungat, este lipsit de efecte
dăun ătoare. (H) 31,2% 35,4% 31,7% 0,995
4.3.4. Opinii
4.3.4.1. Opinia p ărin ților referitor la corectitudinea mass-media
Evaluarea percep ției asupra modului în care mass-media reflect ă realitatea a fost solicitat ă
fiec ărei categorii de subiec ți investiga ți, r ăspunsurile reg ăsindu-se în întrebarea:
Ce p ărere ave ți depre felul în care este reflectat ă realitatea prin diferite medii de
comunicare : (QF – 23; QE – 41; QP-20)
Opiniile p ărin ților se înscriu în urm ătoarele limite, cea mai mare încredere fiind confer it ă
mesajului radio. Dac ă ne focaliz ăm asupra opiniei radicale „deformeaz ă”, doar unu din șase
subiec ți are aceast ă p ărere, în timp ce, referitor la presa scris ă, aproape jum ătate.
Mijlocul de
comunicare deformeaz ă
realitatea o reflect ă
corect Nu
știu Nu folosesc acest mijloc
de comunicare
Televiziunea 33,0% 43,3% 19,1% 1,1%
Radio 15,8% 51,0% 22,3% 4,9%
Presa scris ă 47,4% 25,1% 19,9% 1,4%
Ca poten țial factor de influen ță , de formator de opinie, opinia exprimat ă de p ărin ți pare a fi
indus ă și copiilor, opinia negativ ă fiind exprimat ă în aceea și pondere, dar privitor la mesajul
televizat p ărerea este cu mult mai bun ă.
Deformeaz ă realitatea. . Reflect ă realitatea
Televiziunea 34,6% 56,5%
Radio 17,0% 41,5%
Presa scris ă 47,3% 32,6%
162 Se observ ă c ă de o încredere mai mare în popula ția majoritar ă testat ă se bucur ă radioul.
Încrederea în televiziune scade u șor odat ă cu sc ăderea nivelului de studii și este mai mare în
urban decât în rural. Încrederea în pres ă scade odat ă cu cre șterea nivelului de studii și are o
pondere similar ă în rural și urban.
4.3.4.2. Opinia p ărin ților referitoare la factorii de influen ță asupra tinerilor
În ce m ăsur ă sunt influen țați pozitiv tinerii de p ărin ți, școal ă, c ărți, prieteni,
calculator, televizor, ziare, vedete (QF-16)
În ce m ăsur ă sunt influen țați negativ tinerii de școal ă, c ărți, prieteni, calculator,
televizor, ziare, vedete (QF-17)
Cei doi itemi au solicitat o ierarhizare de c ătre p ărin ți a poten țialilor factori de influen ță ,
prezenta ți în list ă, de la influen ța cea mai puternic ă, pân ă la influen ța cea mai slab ă. Pornind de
cele dou ă scale de evaluare:
– pentru influen ța pozitiv ă, se ierarhizeaz ă 8 factori, ordona ți de la cea mai puternic ă
influen ță (locul 1) la cea mai pu țin important ă (locul 8) ;
– pentru influen ța negativ ă, se ierarhizeaz ă 7 factori, ordona ți de la cea mai puternic ă
influen ță negativ ă (locul 1) la cea cu influen ța cea mai slab ă (locul 7) ;
Opiniile p ărin ților s-au ierarhizat astfel:
Loc acordat, în func ție de intensitatea influen ței pozitive Influen țe pozitive 1 2 3 4 5 6 7 8
Părin ți 74,1% 9,5% 4,4% 1,6% 2,5% 1,1% 0,5% 2,5%
Școal ă 20,7% 49,3% 11,7% 3,5% 2,5% 2,2% 2,2% 1,1% Factori
sociali
prieteni 6,5% 12,8% 19,3% 13,1% 12,0% 7,9% 10,6% 5,4%
Cărți 7,6% 6,8% 30,5% 14,2% 8,7% 8,7% 7,9% 3,8%
TV 5,7% 6,3% 6,3% 18,0% 22,3% 16,6% 8,4% 3,5%
Ziare 3,5% 1,4% 2,5% 9,3% 8,4% 16,9% 20,2% 20,2%
calculator 9,5% 3,5% 11,4% 18,5% 17,7% 12,5% 9,3% 5,2% Factori de
meda
Vedete 3,0% 3,8% 4,6% 3,0% 8,2% 9,0% 16,3% 36,0%
Loc acordat, în func ție de intensitatea influen ței negative Influen țe negative 1 2 3 4 5 6 7
Școal ă 7,9% 3,8% 2,5% 2,7% 5,2% 11,4% 52,3% Factori
sociali prieteni 25,3% 13,9% 14,4% 14,7% 12,3% 9,8% 1,9%
Cărți 3,8% 3,8% 7,1% 6,8% 13,6% 33,5% 16,9%
TV 17,2% 18,3% 17,2% 14,2% 8,7% 6,5% 3,8%
Ziare 7,6% 12,3% 19,1% 18,0% 15,8% 5,7% 5,7%
calculator 7,9% 10,6% 11,4% 18,0% 20,2% 11,7% 4,9% Factori de
meda
Vedete 32,2% 17,7% 12,3% 6,8% 6,3% 3,3% 9,0%
163 Din punct de vedere metodologic, deoarece comparare a unor structuri cu un num ăr mare
de variante pe scala de evaluare (în cazul de fa ță 7-8) apare ca dificil ă, s-a procedat la
introducerea indicatorului mediu – definind o inten sitate medie a percep ției – calculat pentru
fiecare item ca medie ponderat ă a unui punctaj atribuit pozi ției pe scal ă și num ărul corespunz ător
de r ăspunsuri. În ce prive ște atribuirea punctajului s-au acordat:
• pentru scala pozitiv ă (QF-16) au fost atribuite: 8p – pentru locul 1 (ce a mai
puternic ă influen ță ), 7p – pentru locul 2 … 1p – pentru locul 8 (inf luen ța cea mai
slab ă);
• pentru scala negativ ă (QF-17) au fost atribuite: -7p – pentru locul 1 (ce a mai
puternic ă influen ță negativ ă), -6p – pentru locul 2 … -1p – pentru locul 7 (i nfluen ța
cea mai slab ă influen ță negativ ă), p ărin ților – absen ți din list ă – atribuindu-li-se 0p.
Cele dou ă întreb ări fiind proiectate în oglind ă (cu excep ția p ărin ților, to ți ceilal ți itemi
fiind cuprin și în lista de evaluare), prin modul de evaluare pe baza indicatorului mediu, s-a
ob ținut urm ătoarea distribu ție a r ăspunsurilor:
Intensitatea de percep ție a influen ței factorului
pozitiv ă negativ ă
părin ți 7,11 0
școal ă 6,21 -1,92
cărți 4,43 -2,37
prieteni 4,22 -4,5
calculator 3,95 -3,37
TV 3,77 -4,15
ziare 2,44 -3,59
vedete 2,22 -4,54
Intensitatea influen țelor:
– 6 – 4 – 2 0 2 4 6 8vedete ziare TV calculator prieteni cărțișcoal ăpărin ținegative pozitive
În ce prive ște opiniile p ărin ților, se impun urm ătoarele observa ții:
• Men țion ăm faptul c ă, de și s-a solicitat o ierarhizare a unor factori dintr- o list ă prezentat ă,
prin atribuirea de locuri ordonate, au fost înregis tra ți atât subiec ți care au oferit locuri unui
num ăr mai restrâns de itemi (omi țând cu totul unii itemi din list ă), cât și subiec ți care au
oferit acela și loc pentru doi sau mai mul ți itemi, probabil din dificultatea de a ierarhiza î n
anumite situa ții.
• Ca itemi în oglind ă, de regul ă, fiec ăruia i s-a atribuit câte un loc pe fiecare din cele dou ă
scale. Au ap ărut, îns ă și situa ții în care un subiect a conferit unui item un acela și loc pe scara
164 de ierarhizare – atât ca influen ță pozitiv ă, cât și ca influen ță negativ ă (de exemplu, referitor
la itemul „vedete”, acela și p ărinte i-a conferit atât cea mai puternic ă influen ță pozitiv ă, cât și
cea mai puternic ă influen ță negativ ă), fapt se poate datora modului de definire generic ă a
categoriei de ierarhizare, în fiecare item reg ăsindu-se, în opinia responden ților, atât elemente
cu conota ție perceput ă pozitiv, cât și elemente cu conota ție perceput ă negativ de c ătre
subiec ți.
• Referindu-ne la grupul factorilor sociali, desigur c ă familia și școala sunt percepute, cu
deosebire, ca principali factori cu influen ță pozitiv ă. Exist ă și opinii care situeaz ă școala pe
primele locuri de influen ță negativ ă. În ce prive ște prietenii, rolul lor a fost distribuit cvasi-
egal pe scala de evaluare, în grupul de prieteni ex istând atât persoane cu influen ță pozitiv ă,
cât și persoane cu influen ță negativ ă.
• Referindu-ne la influen ța media, cartea este perceput ă pozitiv în cea mai mare m ăsur ă.
Televiziunea și calculatorul sunt distribuite aproape simetric pe scala de percepere a
influen ței. Dintre mijloacele media, presa scris ă a întrunit în majoritate voturi negative, iar
vedetele mediatizate pe diferitele canale media sun t cotate cu cea mai nefavorabil ă influen ță .
Factorii de influen ță pozitiv ă în opinia p ărin ților sunt p ărin ții (74,1%), școala (20,7%),
cărțile (7,6%). Acest aspect arat ă c ă p ărin ții î și asum ă cu responsabilitate un rol principal în
educa ția copiilor lor, c ă ei au încredere în școal ă și în c ărți.
Factorii de influen ță negativ ă în opinia p ărin ților sunt vedetele (32,2%), prietenii (25,3%)
și televizorul (17,2%). Aici apare din nou sentiment ul de responsabilitate al p ărin ților pentru
eșecurile pe care le au sau le anticipeaz ă a avea copiii lor. Vedetele sunt apanajul televizi unii
(fiind în general create și sus ținute de televiziune), iar aceasta se consum ă în familie. Prietenii
apar pentru a reda sentimentul general al p ărintelui ce are copiii adolescen ți pe care nu-i mai
poate controla îndeaproape, iar vina este aruncat ă în ograda grupului alternativ la familie pe care
tân ărul și-l g ăse ște. Este o reac ție psihologic ă specific ă a p ărin ților de copii adolescen ți.
Pentru evaluarea opiniei p ărin ților asupra emisiunilor TV cu grad sporit de nocivi tate
pentru formarea și educarea tinerilor, s-a solicitat completarea inf orma ției cu r ăspunsurile la
urm ătoarea întrebare:
În cazul în care considera ți c ă sunt emisiuni TV care îi pot influen ța negativ pe
tineri da ți exemple (QF-18)
Utilizând o întrebare deschis ă, s-a evitat restric ționarea num ărului de r ăspunsuri, astfel
încât au fost înregistrate de la unu la trei r ăspunsuri oferite de cei 296 (81%) de subiec ți care au
avut ceva de spus în acest sens. Important este fap tul c ă subiec ții nu s-au rezumat la a
exemplifica numai emisiuni TV, ci au definit și elemente de nocivitate promovate pe diferite
canale.
În lista emisiunilor care, în opinia p ărin ților, prezint ă un pericol pentru educarea copiilor
se reg ăsesc, în mare m ăsur ă, emisiuni de divertisment agreate de elevi (QE-27) . Principalele
emisiuni men ționate au fost:
165 nr În opinia p ărin ților În opinia elevilor
Big Brother 79 21,5% 6,2%
Ciao Darwin 42 11,4% 8,6%
Vacan ța Mare 31 8,4% 14,1%
Stirile de ora 17 18 4,9%
Gheorghe 9 2,5% 2,6%
Monica 6 1,6% 2,6%
Brigada Mobil ă 5 1,4%
Au mai fost men ționate și alte emisiuni, dar sporadic, de câte 1-2 p ărin ți, între care:
Academia vedetelor, Bebe, Euro-bingo etc.
Cea de a doua categorie de r ăspunsuri vizeaz ă mesaje transmise de diferite emisiuni,
opinii reflectate și în r ăspunsurile elevilor la itemi din întreb ările(QE-33; QE-34). P ărin ții
reclam ă programarea unor emisiuni care promoveaz ă:
Nr. %
Violen ța 100 27,2%
Trivialitatea 61 16,6%
Subcultura (telenovele, unele emisiuni de
divertisment etc.) 55 15,1%
Infra cționalitate 16 4,4%
Sunt men ționate în acest context și prezentarea unor reclame sau emisiuni de știri cu
elemente de violen ță sau trivialitate.
În rândul acestor mesaje se înscriu și opinii ale elevilor, între care se re țin și elementele
justificative pentru care tinerii și-au exprimat acordul:
Acord
Multe emisiuni TV, multe ziare și reviste promoveaz ă violen ța, trivialitatea,
comportamentele infrac ționale. (QE-33 / D) 55,0%
Reflect ă realitatea social ă, marcat ă de trivialitate și violen ță . (QE-34 / A) 69,0%
Violen ța, chiar exprimat ă trivial, este o reac ție justificat ă fa ță de injusti ția social ă. (QE-
34 / C) 35,3%
Ar trebui interzise pentru c ă violen ța și trivialitatea sunt comportamente d ăun ătoare. (QE-
34 / F) 30,6%
Nu sunt educative, dau un exemplu prost tinerilor. (QE-34 / G1) 2, 4%
4.3.4.3. Responsabilitate
Cine crede ți c ă ar trebui s ă aib ă responsabilitatea în sprijinirea tinerilor pentru
formarea discern ământului legat de consumul de mass-media ? (QF-19)
166 părin ții 277 75,5%
școala 153 41,7%
prietenii 6 1,6%
mass-media 63 17,2%
Altii 10 2,7% părin ți;
75,5% școal ă;
41,7% mass-
media;
17,2% altii; 2,7%
prieteni;
1,6%
Aici, mul ți p ărin ți au pus pe primul loc al responsabilit ății mai multe institu ții; cu toate
acestea, și-au p ăstrat cea mai mare pondere în asumarea responsabili t ății (75%), dar și delegarea
responsabilit ății c ătre alte institu ții are o pondere foarte mare (63,2%). Institu țiile cele mai
amintite în afara familiei fiind școala și mass-media îns ăș i.
Se constat ă c ă diferen țele de atribuire a responsabilit ății variaz ă foarte pu țin în raport de
mediu, sex, vârst ă, preg ătire. Excep ție fac doar p ărin ții care au ca preg ătire școala profesional ă și
care acord ă o pondere mai mare școlii în formarea discern ământului tinerilor fa ță de mass-media.
Au fost oferite între unu-trei r ăspunsuri, distribu ția num ărului de r ăspunsuri fiind urm ătoarea:
Num ăr de r ăspunsuri:
– trei r ăspunsuri 31 8,4%
– dou ă r ăspunsuri 85 23,2%
– un singur r ăspuns 244 66,5%
– nici un r ăspuns 7 1,9% 0% 20% 40% 60% 80% 100%
părin țișcoal ăprieteni mass-media altii sub 35 ani 36-45 ani
46-50 ani peste 50 ani
0% 20% 40% 60% 80% 100%
părin țișcoal ăprieteni mass-media altii gimnaziu sc.profesonal ăi
liceu st.universitare
0% 20% 40% 60% 80% 100%
părin țișcoal ăprieteni mass-media altii urban rural
0% 20% 40% 60% 80% 100%
părin țișcoal ăprieteni mass-media altii F M
167 Dac ă în cazul r ăspunsurilor multiple s-ar aplica ponderi de 0,33 (p entru triple), respectiv
0,5 (pentru duble), am putea utiliza formula de „ce l mai” și s-ar ob ține urm ătoarea structur ă:
școal ă;
25,6% părin ți;
58,3% NonR;
1,9%
mass-media;
11,4% altii; 1,9%
prieteni;
0,8%
4.3.4.4. Atitudini
În func ție de opiniile pe care și le-au format despre unele aspecte ale mass-media, p ărin ții
iau și atitudini în educa ția copiilor lor, pe care și le exprim ă ca preferin țe, aspira ții, p ăreri decise.
Astfel, de pild ă, dac ă un p ărinte crede c ă vizionarea îndelungat ă a emisiunilor de televiziune este
o pierdere de timp și dore ște în acela și timp ca fiul s ău s ă înve țe pentru a-și continua studiile –
este coerent ca el s ă ia m ăsuri pentru limitarea timpului copilului s ău la televizor și pentru
prelungirea timpului de studiu.
Bifa ți în dreptul fiec ărei afirma ții gradul de acord: (QF-21)
Prefer ca fiul (fiica) mea : Acord Dezacord Neutru
să înve țe pentru școal ă pentru a-și continua studiile (E) 88,6% 1,1% 6,8%
să citeasc ă mult, orice (îi aduce un plus de cultur ă) (C) 83,9% 3,0% 9,8%
să stea în fa ța calculatorului (se preg ăte ște pentru zilele
noastre) (B) 52,3% 11,7% 28,6%
să m ă ajute în gospod ărie (F) 51,5% 11,4% 29,7%
să stea în fa ța televizorului (acas ă e ferit( ă) de pericolele
str ăzii) (A) 36,0% 31,3% 27,5%
să stea cu prietenii (se preg ăte ște pentru via ța social ă) (D) 34,6% 20,2% 35,1%
să înve țe o meserie pentru a spori cât mai curând venituril e
familiei (G) 34,1% 32,4% 23,4%
Activitatea cea mai puternic preferat ă de c ătre p ărin ți pentru copiii lor este aceea de a
înv ăța pentru a urma un nivel superior de studii, corobo rat ă cu aceea de a citi și de a lucra la
calculator. Aceasta arat ă un nivel înalt de aspira ție al p ărin ților pentru copiii lor, dar și o imagine
pozitiv ă pe care o au școala, studiul și intelectualul în societatea noastr ă.
Bifa ți în dreptul fiec ărei afirma ții gradul de acord: (QF-22)
Acord Dezacord Neutru
Pentru a fi informat e util s ă urm ăre ști mass-media (tv. , radio,
ziare) (C) 82,0% 4,1% 10,4%
Jocurile electronice pot creea dependen ță asemenea drogurilor
(B) 66,2% 19,1% 9,8%
168 Acord Dezacord Neutru
Sunt emisiuni care ar trebui interzise (G) 64,6% 12,8% 12,8%
Mass-media promoveaz ă adesea violen ța, trivialitatea (D) 57,8% 13,1% 21,5%
Vizionarea îndelungat ă a emisiunilor tv. este o pierdere de timp
(A) 49,3% 21,8% 23,7%
Mass-media îi înva ță pe tineri cum s ă reu șeasc ă în via ță (E) 37,1% 18,0% 40,1%
Consumul îndelungat de mass-media e lipsit de efect e
dăun ătoare (F) 19,3% 44,1% 28,9%
Afirma ția, ce se refer ă la utilitatea mass-media pentru informare, a gener at un acord
aproape general (82%). Acest fapt arat ă, pe de o parte, încrederea foarte mare de care se bucur ă
mass-media în rândul popula ției testate, precum și inexisten ța con știentiz ării motivelor profunde
pe care le au oamenii atunci când î și ocup ă timpul astfel. Aceasta arat ă, o dat ă în plus, terenul
fertil pe care se poate realiza manipularea prin ma ss-media. Încrederea în mass-media este
dovedit ă și prin acordul (de 37%) cu afirma ția c ă mass-media îi înva ță pe tineri cum s ă reu șeasc ă
în via ță .
Afirma țiile: Vizionarea îndelungat ă a emisiunilor tv. este o pierdere de timp (49,3%) și:
Mass-media promoveaz ă adesea violen ța, trivialitatea (57,8%) sunt contrabalansate prin
dezacordul cu afirma ția: Consumul îndelungat de mass-media e lipsit de efect e d ăun ătoare
(44%). Și în general apare o atitudine echilibrat ă de critic ă și acceptare a televiziunii a șa cum
este ea.
Părin ții testa ți par a fi con știen ți de mass-media ca de o sabie cu dou ă t ăișuri (iluzia
inform ării și manipularea). R ăspunsurile lor exprim ă faptul c ă, dac ă nu este utilizat ă cu
discern ământ și cump ătare, mass-media poate deveni periculoas ă pentru consumator. Cu toate
acestea nu-și iau nici o m ăsur ă de precau ție. Explica ția poate s ă vin ă dintr-o reac ție caracteristic
uman ă în a sim ți pericolul. Pericolul este legat de imaginea str ăinului și se proiecteaz ă în teama
de necunoscut, or, din acest punct de vedere, mass- media este tocmai aceea care informeaz ă
mic șorând necunoscutul. Elementele considerate periculo ase sunt cele ce invadeaz ă intruziv
teritoriul personal. Or, mass-media nu face un act de intruziune pentru a trezi nevoia de ap ărare
ci dimpotriv ă, accesul la aceast ă lume este cump ărat cu bani, iar consumul se face în interiorul
spa țiului personal, ca și cum i-ar apar ține acestuia.
4.3.5. Propuneri
Ce propuneri pute ți face pentru ca mass-media s ă ajute dezvolt ării tinerilor? (QF-
24)
Să educe (intelectual, moral, estetic…) 69,4
Reglement ări interne (s ă nu fie aservit ă politic, s ă reflecte corect
realitatea, s ă fac ă apel la speciali ști) 24,2 Reglement ări
Reglement ări externe: CNA, p ărin ți, profesori… 6,4
Să ofere mai multe informa ții generale 5,2
Să ofere emisiuni cu, despre, pentru tineri 77,1
Să ofere locuri de munc ă 14,6 Ofert ă
S ă fie accesibil ă: pre ț, or ă… 3,1
169 Critic ă: nu-i ajut ă pe tineri, îi plictisesc 4,3 Critici
Critic ă: mai pu țin ă violen ță , trivialitate, comercial 95,7
Altele Altele 4,6%
Ca reglement ări propuse în majoritate sunt cele de oridin intern și în special axate pe
aspectul educativ. P ărin ții î și doresc în propor ție de 69,4% ca televiziunea s ă aib ă un rol educativ
în via ța tinerilor.
Propunerile din sfera ofertei se axeaz ă în special (77,1%) pe dorin ța p ărin ților de a fi cât
mai multe emisiuni cu și despre tineri – se subîn țelege aici tot cerin ța de educa ție nonformal ă a
părin ților pentru copiii lor adolescen ți. Un procent mare (14,6%) dore ște ca televiziunea s ă ofere
locuri de munc ă (aceasta, poate și datorit ă rolul supradimensionat pe care televiziunea îl are în
societate).
Criticile p ărin ților în propor ție de 95,7% se refer ă violen ță , trivialitate și comercial.
Aceasta poate ar ăta și un anumit grad de satura ție relativ la aglomera ția emisiunilor cu un nivel
foarte sc ăzut cultural.
4.3.6. Concluzii
Părin ții se simt responsabili pentru devenirea copiilor l or, dar le este greu s ă-și asume
aceast ă responsabilitate total; de aceea exist ă o tendin ță mare de a-și găsi alia ți în școal ă și în
mass-media și de a g ăsi, de asemenea, și țapi isp ăș itori în grupul de prieteni și în mass-media.
Din acest studiu se poate vedea c ă p ărin ții î și asum ă responsabilitatea (chiar dac ă o refuz ă
con știent și o plaseaz ă în spa țiul școlii sau al mass-mediei, prin întreb ările indirecte privind
responsabilitatea lor se plaseaz ă pe primul loc) în privin ța educa ției pentru mass-media. Aceasta
arat ă un nivel de maturitate și de echilibru în rela ția cu copiii, deficien ța st ă în neperceperea
exemplului personal ca mijloc educativ.
Părin ții au o mare încredere declarat ă în școal ă și în institu ția «c ărții», și mai nou, a
calculatorului, precum și în reu șita intelectualului.
Au, de asemenea, o mare încredere în mass-media și sunt mari consumatori de televiziune,
mai ales. Ei în șiși par în dificultate în raport cu formarea discern ământului în consumul de mass-
media și par, sub anumite aspecte, a fi într-o rela ție semihipnotic ă cu televizorul.
4.4. Opiniile experților
Cercetarea a investigat opiniile unor exper ți* din domeniile mass-media și educa ției printr-
un ghid de interviu la care au r ăspuns 17 persoane. A fost organizat un focus grup o rientat spre
discutarea aceleia și problematici cuprinse în ghidul de interviu ** , la care au participat cei care au
dat r ăspunsuri scrise, dar și alte persoane.
Opiniile rezultate din r ăspunsurile scrise ale exper ților și din dezbatere acoper ă o
problematic ă actual ă și complex ă a rolului și a impactului educativ al mass-media. Problemele
* Vezi lista participan ților din Anexe 4
** Vezi Anexe 4
170 supuse aten ției și r ăspunsurile au vizat tendin țe generale. A șa cum men ționa un participant,
trebuie luat ă în considera ție o „pruden ță metodologic ă” legat ă de diversitatea mediilor de
comunicare, la care putem adauga diversitatea inter eselor produc ătorilor de mass-media, a șa cum
punea în eviden ță un alt interlocutor la dezabatere.
Este interesant faptul c ă aproape to ți speciali știi care au participat la dezbatere și au
răspuns la întreb ări au afirmat ca fiind foarte important ă tema pus ă în dezbatere, au men ționat
faptul c ă este una din pu ținele abord ări din perspectiva educa ției și a știin țelor educa ției. Fiecare
întrebare a fost considerat ă ca o problem ă, la descifrarea și rezolvarea c ăreia exper ții și-au adus
contribu ția prin competen țele specifice, prin opiniile, convingerile pe care le-au împ ărt ăș it.
4.4.1. Diagnosticarea rolului mass-media în educa ția informală
Educa ția informal ă, ca și educa ția formal ă și educa ția nonformal ă se realizeaz ă datorit ă
capacit ății fiin ței umane de a fi educabil ă și necesit ății acesteia de a avea rela ții, comunicare și
experien țe sociale prin care poate s ă se dezvolte, s ă capete identitate cultural ă, demnitate social ă.
Mass-media se dezvolt ă într-un mediu cultural, selecteaz ă, produce și transmite valori,
informa ții, opinii, modele de comportament. Astfel particip ă la educa ția informal ă. În acela și
timp publicul recepteaz ă ceea ce mass-media transmite, se educ ă astfel, în raport cu anumite
tendin țe și motiva ții proprii. Cei mai permeabili la influen țele mass-media sunt tinerii, care au și
nevoia de a se alimenta din mai multe surse cultura le, din mai multe experien țe sociale pentru a-
și forma propria identitate și istorie a personalit ății dar, au și nevoia de a se adapta, de a se
integra social, cultural.
Am investigat opiniile exper ților cu privire la mass-media raportate la cele dou ă structuri și
procese importante din sistemul comunic ării: emiterea (prin promovare) și receptarea (prin
capacit ăți, nevoi, motive) mesajelor, care desigur sunt dife ren țiate și uneori chiar determinate în
mare parte de specificul canalului, al mijlocului d e comunicare.
Întreb ările au avut inten ția de a detecta tendin țele, care pot s ă fie sesizate dac ă putem
discerne câteva coordonate, dac ă utiliz ăm mai multe perspective pentru a contura și verifica
identificarea tendin țelor semnificative.
4.4.1.1. Valorile, modelele, simbolurile promovat e de mass-media
Diagnosticarea rolului educativ al mass-media se po ate releva în dou ă trepte: în primul
rând, prin ceeea ce promoveaz ă și este con știentizat în câmp cultural și în al doilea rând, în raport
cu școala, cu educa ția informal ă, în câmp educativ. Indirect, am ob ținut și opinii cu privire la
valorile, modelele pe care le promoveaz ă școala, educa ția formal ă în general. Ne este necesar ă
aceast ă compara ție prin care putem s ă observ ăm diferen țele și asem ănările, raporturile de
complementarite sau de contradic ție dintre educa ția informal ă (prin mass-media) și educa ția
formal ă (prin școal ă).
Care sunt valorile, modelele, simbolurile promovate de mass-media în
concordan ță / discordan ță cu școala? (QFG-1)
171 Răspunsurile au fost de mai multe categorii, în func ție de cuvântul cheie, pe care l-au luat
în considera ție din întrebare, prin care au receptat problema și au orientat r ăspunsul.
(1) Unele r ăspunsuri s-au oprit la început asupra a ceea ce rep rezint ă promovarea pe care o
realizeaz ă mass-media. O opinie a fost aceea c ă „nu se poate vorbi de o << promovare >> a unor
modele de c ătre mass-media. Putem vorbi mai degrab ă de o vizibilitate (s. n.) mai mare sau mai
mic ă a unor valori, simboluri, stereotipuri”. Desigur, ceea ce transpare direct este vizibilitatea , de
fapt transmiterea. Promovarea poate s ă fie inten ționat ă sau nu, con știent ă sau nu, programat ă sau
nu. Din aceast ă perspectiv ă, alt ă opinie a fost aceea care consider ă c ă promovarea valorilor,
modelelor este determinat ă de interesele economice, politice . Diferen țele dintre orientarea unor
canale ar fi determinate tocmai de astfel de intere se. Cel pu țin o parte din mass-media este
orientat ă spre profitul commercial. „Astfel, mass-media sluj e ște caracterul privat și, în
consecin ță , preponderent comercial al afacerii de pres ă”. Se aduc ca argumente: „prezen ța
masiv ă a publicit ății”; „adev ăratul cult pe care îl promoveaz ă pentru câ știgul financiar, cu sau
fără efort”; vedetele mediatice sunt „oameni care nu du c grija zilei de mâine” și care, fiind
persoane de succes, devin modele de comportament pe ntru tineri.
Tot în ceea ce prive ște promovarea, o opinie nuan țeaz ă, punând în eviden ță diferen ța
dintre ceea ce pretinde mass-media c ă promoveaz ă și ceea ce realizeaz ă de fapt . De exemplu,
pretinde c ă promoveaz ă corectitudinea, dar, de fapt selecteaz ă din realitate și interpreteaz ă cu
prioritate ceeea ce este negativ. De și face aceasta în scopuri comerciale, pentru a crea audien ță
prin senza țional, pretinde c ă se supune unor comandamente morale de îndep ărtare a r ăului.
Promovarea este astfel o disimulare a intereselor amintite anterior.
(2) Răspunsurile care au desemnat valori, modele, simboluri promovate de mass-media în
raport cu școala pot fi incluse în c ăteva categorii:
a) mass-media promoveaz ă acelea și modele sau valori ca și școala, dar cu metode,
interese, func ții, efecte diferite ;
b) mass-media promoveaz ă anumite valori în concordan ță cu școala (chiar acelea și) dar
promoveaz ă și valori în discordan ță cu școala (altele, chiar contradictorii, negative);
c) mass-media promoveaz ă anumite valori (semnificativul, pitorescul, ineditul,
actualitatea), iar școala promoveaz ă alte valori, cu totul diferite (cele universal acceptate:
adev ăr, echitate, eroism, cunoa ștere) și este determinat ă la eforturi pentru a atenua sau anihila
influen țele negative induse de mass-media în con știin ța și comportamentul tinerilor;
d) mass-media promoveaz ă (nu în raporturi de concordan ță / discordan ță fa ță de școal ă)
modele din „via ța real ă”, „ ofer ă, în modalit ăți specifice, tabloul societ ății române ști ”, realizeaz ă
func ții, are „componente” „pe care școala nu le ofer ă” și „d ă posibilitatea op țiunii” prin oferta
diversificat ă corespunz ătoare nivelului cultural și de educa ție „ob ținut ă în școal ă și familie”
(ș.a.), a șa cum ni se relateaz ă într-un r ăspuns, în care se subliniaz ă totodat ă, dimensiunea
comercial ă a mass-media; r ămâne îns ă „de discutat propor ția dintre aspectele pozitive și
aspectele negative”;
e) mass-media și școala, „ ambele sunt discordante cu valorile vie ții, inducând adesea
valori contrare ”; „hiatusul” comun se realizeaz ă totu și diferit: „ școala este prea < academic ă> și
nu promoveaz ă competen țe de via ță ”, iar mass-media „ cultiv ă spectacularul și prezint ă modelele
172 ei de reu șit ă social ă interesat ă doar de cifra de câ știg a vedetei și nu de mijloacele și
competen țele care au dus-o la acest ă reu șit ă”.
Din prima categorie (a) select ăm câteva opinii, interesante și prin faptul c ă provin de la
ziari ști și de la responsabili din educa ția formal ă:
– „ca modele, oamenii și faptele de succes sunt promovate și de școal ă și în mass-
media, diferen ța fiind c ă în școl ă primeaz ă succesul intelectual, iar în mass-media cel
financiar”;
– „valorile, modelele, simbolurile promovate de mas s-media și cele propuse de școal ă
dezvolt ă în comun atitudinea concuren țial ă, spiritul concuren țial este încurajat și
prezint ă o valorizare pozitiv ă”, dar diferen ța apare prin „faptul c ă, în general,
produsele mass-media se subsumeaz ă unei viziuni consumatoriste (publicul este în
primul rând un consumator: de politic ă, de produse și servicii, de sport, de
senza țional, ș.a.m.d.), spre deosebire de viziunea strict educa țional ă propus ă de
școal ă”;
– „Valorile etice, modelul democra ției, simbolurile na ționale sunt promovate, în mass-
media, în concordan ță cu școala. Dar valorile rezultate din via ța social ă de azi,
relativ la emanciparea comportamental ă și a mentalit ăților, sunt promovate într-un
mod mai agresiv decât la școal ă. Se insist ă pe vulgarizare, probabil cu ideea de a
produce dezinhibare”.
Din a doua categorie (b) fac parte 5 r ăspunsuri (din 17 scrise), dar valorile, modelele de
comportament care marcheaz ă concordan ța și discordan ța sunt numai uneori acelea și. Am
marcat în în tabelul de mai jos, între paranteze, n um ărul de r ăspunsuri asem ănătoare.
Mass-media în concordan ță cu școala Mass-media în disconcordan ță cu școala
Adev ărul (4)
Libertatatea de expresie (gândire, ac țiune,
afirmarea personalit ății) (3)
Spiritul civic(3)
Spiritul critic (2)
Creativitatea, ini țiativa (2)
Competen ță , profesionalism (2)
Cultivarea (prin lectur ă, art ă) (1)
Compasiune, generozitate, respect (1)
Comportament activ (1)
Agresivitate, vulgaritate, indecen ță (3)
Minciuna (2)
Senza ționalul (2)
Vedetismul (2)
Spiritul de competi ție (2)
Sexualitatea (2)
Manipularea (2)
Arivismul, lipsa de scrupule (2)
Violen ța (2)
Duplicitatea, ipocrizia (1)
Impunerea valorilor „îndoielnice” (1)
Pasivitatea (1)
Dac ă ne-am raporta la propunerile cu privire la mass-me dia, pe care le fac elevii
investiga ți în aceast ă cercetare, am putea s ă observ ăm c ă majoritatea valorilor pozitive din prima
coloan ă sunt recomandate de ei pentru toate categoriile de media, iar comportamentele negative,
men ționate de exper ții ca fiind promovate de mass-media în discordan ță cu școala sunt cele
criticate de cei mai mul ți elevi. Spiritul de competi ție, care a fost considerat de alte opinii ca
fiind promovat și de școal ă și de mass-media, aici apare ca fiind promovat numai de mass-media
în discordan ță fa ță de școal ă. Acesta depinde desigur de finalitatea și contextul în care se
manifest ă, de aceea este firesc ca spiritul de competi ție s ă fie detectat și apreciat în diferite
moduri, de c ătre diferite persoane.
173 Din a treia categorie (c) men țion ăm un r ăspuns cu putere explicativ ă pentru diferen ța dintre
valorile școlii și valorile mass-media, și totodat ă, pentru disimularea și manipularea pe care o
practic ă uneori mass-media pentru a c ăpăta legitimitate în spa țiul public pentru produsele sale.
„Mass-media sunt orientate spre << valori de randament >> (Piaget), printre care audien ța,
ceea ce înseamn ă c ă nu putem a ștepta de la ele s ă participe la socializarea prin valori, care
presupune transmiterea / internalizarea unor valori de finalitate; dac ă se întâmpl ă s-o fac ă, ele o
fac neprogramatic, tot în numele unor valori de ran dament (de pild ă, cre șterea vânz ărilor)”.
4.4.1.2. Trebuin țe, motive, virtu ți educative ale consumului de mass-media
Consumul de mass-media ar trebui s ă r ăspund ă unor trebuin țe, motive și capacit ăților de
educabilitate de care dispune receptorul, „benefici arul”, ca individ sau comunitate, în raporturile
cu mass-media. Nu întotdeauna aceste a ștept ări sunt satisf ăcute de produc ătorii mass-media.
Abunden ța și diversitatea produselor mass-media nu sunt compat ibile, în primul rând calitativ,
cu nevoile de dezvoltare ale fiin ței sau ale comunit ății umane. Oferta, a șa cum observ ăm adesea,
se raporteaz ă la un nivel existent de cultur ă și de educa ție. Mai mult chiar pentru a satisface un
public larg, mass-media se raporteaz ă la un nivel minimal, pentru c ă acesta este desigur atins de cei mai
mul ți. Se poate astfel influen ța nivelul aspira țiilor când mediul ofer ă standarde culturale sc ăzute. De
aceea, s-au investigat opiniile cu privire la a ștept ările tân ărului consumator de mass-media.
Care crede ți c ă sunt principalele motive, trebuin țe ale consumului de mass-media
în rândul tinerilor, pe care le satisfac cu prec ădere mass-media româneasc ă? Ce
ar dori / trebui s ă înve țe și ce înva ță elevii din mass-media? (QFG-3)
Un r ăspuns a abordat aceste probleme din perspectiv ă metodologic ă, men ționând
diversitatea trebuin țelor și a motiva ției, în func ție de vârsta, experien ța, statutul social la tinerilor.
Ca solu ție pentru a doua parte a întreb ării, se propune, pe lîng ă investigarea consumului de mass-
media, investigarea opiniilor elevilor prin discu țiile cu profesorii la școal ă, cu p ărin ții în familie
și de c ătre cercet ători, prin „investiga ții calitative”. S-a putut constata astfel necesitat ea cercet ării
întreprinse prin acest proiect. Acest partener la c ercetare, la fel ca și al ții, a desemnat îns ă și o
motiva ție pe care o consider ă valabil ă pentru majoritatea tinerilor: divertismentul. O pa rte a
răspunsurilor a men ționat ceea ce determin ă anumite trebuin țe, altele au ar ătat care sunt
trebuin țele și cum și le satisfac prin consumul de mass-media, altele a u ar ătat numai care sunt
principalele trebuin țe, motiva ții ale tinerilor. În cele mai multe cazuri, modalit ățile de satisfacere
sunt minimale sau neconcordante în raport cu trebui n țele. Combinând aceste r ăspunsuri, în
func ție de trebuin țele sesizate, a rezultat tabelul urm ător:
Situa ții, cauze care induc,
influen țeaz ă Trebuin țe / nevoi, motive Modalitatea de satisfacere
Incapacitatea familiei și a
școlii de a propune elevilor
modele, valori, criterii și
orient ări conving ătoare Nevoia de valori și de modele,
de cultur ă și de educa ție;
„nevoia de identitate” Interesul pentru vedetele mediatizate,
imitarea unor modele, „mimarea”
valorilor inferioare, mediatizate mai
ieftin
Insuficienta cunoa ștere a
oamenilor și a vie ții reale Nevoia de cunoa ștere, de
informare, curiozitatea; Informa ții despre situa ții inedite,
fapte și comportamente șocante, via ța
privat ă a vedetelor, tendin țe din
174 Situa ții, cauze care induc,
influen țeaz ă Trebuin țe / nevoi, motive Modalitatea de satisfacere
„nevoia de noutate”; uneori
„nevoia de structurare a
timpului” (Lucien Seve) privat ă a vedetelor, tendin țe din
diferite domenii mediatizate
publicitar
Lipsa, insuficien ța
comunic ării Nevoia de comunicare
anonim ă sau personalizat ă în
anumite situa ții; însu șirea unor
stiluri de comunicare; nevoia
de comunicare public ă, de
dialog social Receptarea unor modalit ăți de
comunicare f ără implicare direct ă,
situa ția partenerului pasiv; raportarea
la „partenerul substitut (surogat)”
Insatisfac ții în raport cu
realitatea, imaginarea
realului posibil Nevoia de evaziune,
de virtualitate,
de transcenden ță Cantonarea în consumul de preparate
imaginare și virtuale
Desene animate, telenovele, filme
Situa țiile de stress și de
nesiguran ță , pl ăcerea
jocului, a distrac ției Nevoia de divertisment
(men ționat ă de majoritatea) Consumul de muzic ă, emisiuni
satirice, jocuri electronice
Lipse ște divertismentul cultural
Cunoa șterea și integrarea
într-o lume cu ritmuri rapide
de schimbare, cu tendin țe de
globalizare,
informatizat ă, a cunoa șterii „Nevoia de tablou unitar al
lumii” (Erich Fromm) Nesatisf ăcut ă, sau numai par țial
satisf ăcut ă de enciclopedii, reviste de
știin țifice sau de canale de televiziune
cultural-știin țifice, str ăine
Adaptarea, integrarea,
participarea social ă „Nevoia de devo țiune” Nesatisf ăcut ă, absente modelele
pozitive de urmat
Afirmarea, dezvoltarea
personalit ății „Nevoi educa ționale și
culturale autentice” Nesatisf ăcute sau numai accidental
satisf ăcute
Autoeduca ția este specific ă educa ției informale. Tinerii în general, elevii în specia l, prin
consumul de produse mass-media se autoeduc ă. „Cultura media”, receptat ă zilnic un num ăr de
ore, produce influen țe educative în concordan ță cu calitatea produselor acestei culturi. De aceea
este fireasc ă întrebarea: „ Ce ar dori / trebui s ă înve țe și ce înva ță elevii din mass-media?”
Răspunsurile au fost în cea mai mare parte complete, a șa c ă putem s ă facem o list ă de opinii, din
care unele coincid. Unele r ăspunsuri au propus anumite modalit ăți de prezentare (în paralel
situa ții de reu șit ă și de e șec) care ar fi relevante, de exemplu, pentru a cuno a ște realitatea social ă
și posibilit ățile de integrare, de care tinerii au nevoie.
Ce ar dori / trebui s ă înve țe* Ce înva ță din mass-media
-Nu ar trebui s ă înve țe ci doar s ă afle
-Despre ce este nou, la mod ă
-Să interiorizeze modelele pozitive ale societ ății în
care tr ăiesc
-Să înve țe cum se pot rezolva probleme legate de:
accesul la înv ăță mânt, burse, locuri de munc ă,
locuin ță , emigra ție. -Ce nu le este necesar
-Ce nu-i înva ță p ărin ții și profesorii
-Ce este facil și suburban
-Se promoveaz ă nonmodele
-Cum se sparge o u șă sau un cont bancar
-Pseudovalori, nonvalori, prost gust
-Promovarea modelelor de reu șit ă f ără munc ă
* Cele mai multe r ăspunsuri, fiind din partea adul ților, au semnalat ceea ce ar trebui s ă înve țe elevii din mass-
media
175 Ce ar dori / trebui s ă înve țe* Ce înva ță din mass-media
-Să asimileze valori autentice (din orice domeniu)
-Cum se resping nonvalorile
-Norme morale
-Importan ța preg ătirii temeinice, a talentului cultivat
-Cum se între ține o prietenie
-Să se informeze în leg ătur ă cu diferite evenimente
economice, sociale, politice, culturale, sportive e tc.
– Norme, roluri și modele de comportament „în
ac țiune”
– Con știin ța identitar ă
– Valoarea muncii, efortul propriu pentru
autorealizare
– Criterii de evaluare a lumii contemporane
– Capacitatea de orientare într-o lume multicultura l ă
– Cum s ă comunice în diferite situa ții
-False aspira ții
-Imoralitate
-Mediocritatea
-Dispre țul
-Promovarea unor stereotipuri, prejudec ăți
-Lipsa de relevan ță a apartenen ței comunitare
-Relativizarea și respingerea istoriei
-Atititudini cosmopolite, asociate cu atitudini
de intoleran ță fa ță de diversitatea cultural ă
-Relativizarea criteriilor estetice (promovarea
kitsch-ului)
-Valorizarea excesiv ă a succesului material
– Despre via ța sexual ă
– Violen ța brutal ă și sofisticat ă
– Vulgaritatea, indecen ța
Opiniile au fost critice în cea mai mare parte. În primul rând pentru c ă mass-media nu
răspund la ceea doresc sau ar trebui s ă înve țe elevii. Ei reprezint ă totu și un public numeros; dac ă
mai ad ăug ăm și majoritatea adul ților care recunosc puterea de influen ță a mass-media și exprim ă
opinia critic ă relatat ă anterior, rezult ă c ă mass-media nu r ăspund pozitiv la ni ște a ștept ări ale
publicului și totodat ă c ă nu utilizeaz ă cu competen ță și eficien ță maxim ă capacit ățile proprii și
capitalul de încredere pe care publicul îl acord ă. În al doilea rând, ceea ce difuzeaz ă mass-media
abundent și repetitiv este fie inutil, fie contradictoriu cu nevoile autentice ale tinerilor, fie chiar
periculos, conducând spre atitudini, comportamente neadecvate, deviante sau chiar spre
delincven ță . În numeroasele opinii critice formulate și de elevi au ap ărut formule imperative, ca
expresie a satura ției sau insatisfac ției: „Nu mai da ți violen ță !”; „Nu mai ar ăta ți cum se fur ă!”;
„Nu mai ar ăta ți sinucideri!”.
Ceea ce exper ții au considerat c ă ar trebui s ă înve țe elevii prin consumul de mass-media,
sunt, în general, competen țe pentru via ța social ă și abilit ăți, capacit ăți pentru autodezvoltare și
afirmare în societatea contemporan ă.
4.4.2. Socializarea
Din prelucrarea r ăspunsurilor la întreb ările (QFG-1) și (QFG-3) a devenit vizibil ă și s-a
dovedit a fi important ă o func ție pe care o îndepline ște și educația informal ă, în general, și mass-
media. Este vorba despre socializare . Educa ția este uneori definit ă chiar ca „un proces
inten ționat, formalizat și controlat al socializ ării” 1 Spre deosebire de școal ă, de educa ția formal ă
în special, mass-media, care se adreseaz ă unui public eterogen ca vârst ă, ca specific și nivel
cultural, procedeaz ă la realizarea educa ției (informale) avînd prioritare alte interese ca s cop, dar
utilizeaz ă socializarea ca mijloc, ca func ție. Cu acelea și inten ții (de exemplu, profitul datorat
audien ței) se realizeaz ă instrumentele, procedeele și controlul socializ ării.
1 Shaub, Horst, Zenke, Karl, G., Dic ționar de pedagogie , Ia și, Polirom, 2001, p. 252
176 4.4.2.1. Coeziunea social ă, identitatea personal ă
A fost formulat ă o problem ă complex ă prin care se pot pune în eviden ță aspecte ale
socializ ării, fa ță de care putem s ă observ ăm cum este apreciat ă capacitatea și eficacitatea
socializ ării prin mass-media:
/head2right ca tendin ță de integrare, spre comunitate și a comunit ății umane: coeziunea
social ă;
/head2right ca tendin ță de con știentizare și de marcare a propriilor calit ăți: căutarea propriei
identit ăți care poate s ă fie relevat ă și recunoscut ă în raporturile sociale reciproce;
/head2right ca tendin ță de ac țiune social ă, de crea ție cultural ă: construirea împreun ă a
societ ății .
În ce m ăsur ă servesc mass-media coeziunii sociale, c ăut ării propriei identit ăți, construirii
împreun ă a societ ății (QFG-5)
Cele mai multe r ăspunsuri au luat în considera ție coeziunea social ă. Opiniile au fost foarte
diverse. Astfel, dac ă am eviden ția aceste opinii dup ă gradul de posibilitate și de pozitivitate pe
care îl acord ă exper ții pentru îndeplinirea func ției amintite de c ătre mass-media putem constitui o
scar ă.
În mare m ăsur ă, este un
liant
Destul de mult dar, numai uneori este vizibil
în mod pozitiv
Da, dac ă se preocup ă în mod
responsabil
În mic ă m ăsur ă, sporadic,
întâmpl ător
Dac ă nu are ca scop între ținerea și
accentuarea discordan țelor,
a scandalului
Mai mult dezbin ă
Mass-media î și surp ă
temeliile prin dezbinare
Sunt opinii care consider ă c ă realizarea coeziunii și a construc ției sociale nu se poate
realiza decât prin participarea celor care au și recunosc identitatea proprie, iar mass-media, car e
uniformizeaz ă, trebuie s ă aib ă în vedere necesitatea particip ării la sus ținerea identit ății personale
pozitive a persoanelor.
Încrederea privind realizarea coeziunii sociale de c ătre mass-media se refer ă, în opinia unui
participant, la:
– func ția educativ ă îndeplinit ă de mass-media;
– dezbaterile ini țiate pe diferite teme;
– confirmarea normelor și a modelelor societ ății;
– implicarea mass-media în rezolvarea unor probleme comunitare (corup ția, probleme
ecologice, etnice etc.).
177 4.4.2.2. Divergen ța, convergen ța intereselor
O problem ă viu discutat ă în dezbatere a fost aceea a intereselor diferen țiate ale patronilor,
ale publici știlor, ale publicului și, nu de pu ține ori, ale politicienilor care se implic ă în mass-
media pentru propriile interese. S-a men ționat c ă, de și jurnali știi propun uneori emisiuni sau
rubrici noi, adev ărate proiecte mediatice, pentru a r ăspunde unor cerin țe educative și culturale de
care sunt conștien ți, totu și patronii sau administratorii nu le accept ă, pentru c ă merg pe solu ții
facile de audien ță , uneori copiind alte posturi, publica ții și intrând în derizoriu.
Mass-media realizeaz ă func ția de socializare prin tot ceea ce întreprinde. Mes ajele,
produsele mediatice se adreaseaz ă publicului larg cu scopul de a capta aten ția, interesul
publicului; a șa cum afirma un specialist în domeniul comunic ării „Func ția de socializare (a șa
cum o vede Lasswell) se refer ă la contribu ția pe care o au mijloacele de comunicare în mas ă la
însu șirea valorilor care faciliteaz ă integrarea social ă a individului”. Divergen ța intereselor
produc ătorilor apare nu în leg ătur ă cu negarea sau eludarea func ției de socializare, ci, a șa cum
sesizeaz ă și autorul opiniei citate, în leg ătur ă cu „tipurile de valori pe care ace știa le promoveaz ă
pentru a-și atinge scopurile (care se traduc de cele mai mult e ori în puncte de audien ță )”. De
aceea, problema concilierii intereselor se pune, de fapt, între comunitatea uman ă, publicul – care
are nevoie de o socializare pozitiv ă, de integrarea indivizilor prin asumarea unor valo ri pozitive
și ierarhic superioare – și interesele produc ătorilor pentru audien ță , care poate s ă fie mai u șor,
imediat și ieftin realizat ă prin mediatizarea valorilor negative, sau inferioa re, u șor accesibile sau
care șocheaz ă și astfel „prind” publicul.
Cum s–ar putea concilia func ția de socializare a mass-media și interesele
produc ătorilor? (QFG-2)
Sensul pozitiv al socializ ării, care se diferen țiaz ă de manipulare, de influen țarea negativ ă și
are efecte educative benefice, a fost luat în consi dera ție de majoritatea participan ților privind
posibilitatea și responsabilitatea concilierii. R ăspunsurile au fost diferen țiate, unele chiar
contradictorii. De la pesimism pân ă la optimism aceste diferen țe au avut în principal dou ă
coordonate de voin ță : patronii/produc ătorii și publicul/consumatorii de mass-media.
/readingglasses/readingglasses/readingglasses/readingglasses Pesimismul , din spirit obiectiv, privind recunoa șterea intereselor comericale ale mass-
media, consider ă „c ă nu se poate concilia func ția de socializare a mass-media cu interesele
produc ătorilor”.
/readingglasses/readingglasses/readingglasses/readingglasses Scepticismul , privind nuan țat faptul „c ă cei doi termeni pot fi concilia ți”, se bazeaz ă pe
constatarea „c ă ei func ționeaz ă în dou ă registre diferite: al valorilor de finalitate (socializarea, n.
n.) și, respectiv, al valorilor de randament (mass-media, n. n.)”. Concilierea nu este consider at ă
îns ă imposibil ă, mai ales pentru c ă este necesar ă. De fapt nici termenii care se conciliaz ă și nici
tipurile de valori care le sunt prioritare nu se ma nifest ă, nu func ționeaz ă separat și absolut
contradictoriu. Au fost propuse solu ții pentru conciliere dintre cele mai interesante:
– „renun țarea la comercial în folosul form ării morale a publicului”;
– „prin modificarea modalit ăților de finan țare”;
– „prin socializarea mai întâi a celor care lucreaz ă în mass-media” și „prin educa ția
celor care vor deveni oameni de media (lipsa de cul tur ă și de viziune social ă e destul
de evident ă la mul ți)”;
178 – „dac ă școala, familia și alte instan țe de socializare, – ne gândim în primul rând la
biseric ă -, vor socializa astfel pe copii și tineri încât s ă pretind ă de la mass-media
mesaje ce contribuie la emanciparea fiin ței umane”;
– dac ă produc ătorii mass-media vor renun ța la „o fals ă reprezentare privind propriile
interese (tiraj, audien ță )” și vor în țelege „c ă cea mai puternic ă surs ă de audien ță este
valoarea autentic ă”;
– „prin asumarea integral ă și explicit ă a func ției de socializare și educative de c ătre
medii, respectiv de c ătre produc ătorii mass-media” și astfel prin renun țarea la „o idee
preconceput ă” a acestora „c ă nu po ți fi profitabil dac ă îndepline ști și asemenea
func ții”;
– „prin solicitarea adresat ă patronilor din mass-media de a se implica în proce sul de
înv ăță mânt, oferindu-le, în schimb, publicitatea pe care ace știa și-o doresc”.
/readingglasses/readingglasses/readingglasses/readingglasses Opiniile optimiste au considerat ca fiind normal ă, necesar ă, aceast ă „conciliere” în
interes comun, responsabilitatea fiind, de fapt, un a profesional ă. De aceea, s-au f ăcut mai multe
propuneri cu privire la cre șterea profesionalismului produc ătorilor mass-media.
În primul rând, se propune eliminarea incompeten ței, a superficialit ății, a unor practici și
prejudec ăți ale produc ătorilor mass-media. De exemplu, este vorba despre o concep ție și o
practic ă reduc ționist ă. Se reduc func țiile mass-media la aceea de informare, func ția comercial ă,
de profit fiind presupus ă deja. Dar responsabilitatea pentru calitatea infor m ării nu revine celor
care o produc, o difuzeaz ă, ei apar ca ni ște aparate neutre care înregistreaz ă și transmit la cererea
receptorului. Calitatea este o problem ă exterioar ă, este dat ă pe deoparte de c ătre realitate, iar pe
de alt ă parte de c ătre gusturile pervertite sau needucate ale publicul ui. O jurnalist ă face de aceea,
urm ătoarea precizare: „Mass-media nu este egal ă cu via ța. Mass-media este un mijloc de
informare și educare ce trebuie realizat prin elaborare, de c ătre realizatori profesioni ști și aceasta
nu trebuie f ăcut ă neglijând aspectul accesibilit ății, care nu se exclude într-o abordare serioas ă”.
Tocmai de aceea, alte propuneri care vin chiar din partea unor exper ți, implica ți în
formarea jurnali știlor, vizeaz ă calit ăți sau activit ăți care pot contribui la cre șterea, afirmarea
porfesionalismului:
– „promovarea valorilor eticii profesionale; accent ul pus pe responsabilitatea civic ă a
mass-media”;
– „promovarea jurnalismului civic”;
– „dialog permanet, constructiv privind etica mass- media, deontologia profesional ă,
între institu țiile de înv ăță mânt superior de profil și reprezentan ții mass-media”.
Problema „cum s-ar putea concilia func ția de socializare a mass-media și interesele
produc ătorilor?” este situat ă astfel și de c ătre sceptici și de c ătre optimi ști, în planul
con știentiz ării, al responsabilit ății și al profitului comun. Propunerile elevilor privind calitatea
mass-media au vizat, în mare parte, profesionalismu l produc ătorilor.
4.4.3. Influențele consumului de mass-media asupr a tinerilor
În ceeea ce prive ște investigarea influen țelor consumului de mass-media asupra tinerilor,
scopul principal a fost acela de a detecta unele in fluen țe negative dar, mai cu seam ă, s ă afl ăm
179 care sunt solu țiile pentru cre șterea responsabilit ății și a calit ății în producerea mesajelor
mediatice.
Tinerii adolescen ți de ast ăzi sunt deja avizi consumatori de mass-media. Noile media
electronice îi capteaz ă și îi fascineaz ă. Calitatea acestora depinde de pia ța produselor mediatice
în spa țiul c ăreia s-a creat deja o concuren ță , care duce la proliferararea produselor negative p rin
informa ții, stil de comunicare, atitudini, comportamente, v alori. Se încearc ă legitimarea pentru
promovarea acestora. De aceea o prim ă problem ă este chiar cunoa șterea și recunoa șterea
influen țelor negative.
4.4.3.1. Identificarea influen țelor negative ale mass-media
Rezultatele cercet ării realizate prin aplicarea chestionarelor la elevi, p rofesori și p ărin ți au
pus în eviden ță influen țe negative ale consumului mass-media pe care le rec unosc toate cele trei
categorii de popula ție investigat ă. Și alte cercet ări, sondaje de opinie realizate de diferite
institu ții și organiza ții au pus în eviden ță impactul puternic al mesajelor mediatice mai ales
asupra copiilor și a tinerilor.
Dintre ofertele frecvente ale mass-media destinate tinerilor, mai ales ale diferitelor canale
de televiziune comerciale, multe sunt marcate de vi olen ță și de vulgaritate. În plus, a fost creat ă
pentru tineri o subcultur ă mediatic ă, foarte profitabil ă pentru unii produc ători de videoclipuri,
muzic ă de caliatate îndoielnic ă, vestimenta ție. O mare parte dintre vedetele acestei subculturi
sunt tineri care etaleaz ă nivelul sc ăzut de educa ție ca pe un act de libertate, de originalitate și de
autenticitate. Efectele negative privind limbajul, comportamentul, atrofierea spiritului critic în
privin ța orient ărilor de valoare și a capacit ății creatoare de ideal și de sens al vie ții, fie c ă sunt
considerate fire ști, normale sau simple acte de terebilism, fie c ă sunt considerate drept consecin țe
ale lipsei de eficacitate ale educa ției din familie sau din școal ă. Pentru a investiga opinia despre
astfel de fenomene am utilizat șabloane explicative pe care le folosesc produc ătorii din mass-
media și, desigur, nu numai ei.
Vă rug ăm s ă comenta ți afirma ția: “Violen ța și vulgaritatea sunt prezente în
mass-media deoarece fac parte din via ța real ă și caracterizeaz ă o parte a popula ției
consumatoare de media” . Ce efecte ar putea avea o pondere mare a subcultu rii din
mass-media asupra tineretului și asupra societ ății? (QFG-4)
Cele mai multe r ăspunsuri s-au referit la prima solicitare. Dou ă eviden țe sunt presupuse .
Un acord tacit pentru toat ă lumea este cu privire la faptul c ă „ violen ța și vulgaritatea sunt în
mass-media ”. De asemenea c ă nu se poate nega existen ța violen ței și a vulgarit ății în via ța real ă
și faptul c ă acestea sunt și caracteristici „pentru o parte a popula ției consumatoare de mass-
media”. Îns ă „trebuie s ă ne întreb ăm dac ă nu cumva un procent din popula ția respectiv ă se
confrunt ă cu aceste probleme tocmai datorit ă influen ței media” a șa cum afirm ă unul dintre
exper ți. În abordarea acestei afirma ții supuse coment ării, se pot distinge dou ă tipuri de abordare
a lui „de ce” implicit, la care se d ă o explica ție cu „deoarece”, care persupune o rela ție de
determinare (cauzal ă, consecin ță , finalitate) sau de inferen ță .
180 (1) Un „de ce” se refer ă la con ținutul afirma ției . Ținând seama de cele dou ă eviden țe (de
natur ă ontologic ă, putem spune) men ționate anterior, leg ătura dintre prezen ța în realitate și în
mass-media a violen ței și vulgarit ății, devine o a treia eviden ță la fel de puternic ă și de obiectiv ă.
Consecin ța acestor trei eviden țe o prezint ă cineva astfel: „Violen ța și vulgaritatea sunt boli mai
vechi ale societ ății române ști și nu sunt efectul mass-media”. Și continu ă cu o nuan țare, totu și, în
ceea ce prive ște permisivitatea mediatiz ării lor: „Mass-media prezintă (s. a.) violen ța din
societate, ceea ce nu înseamn ă c ă o încurajeaz ă; f ără a o prezenta (a șa cum se întâmpla înainte de
1990) ea va continua s ă existe; cauzele form ării ei sunt subiect de studiu complex. În ceea ce
prive ște vulgaritatea, aici cred c ă este punctul vulnerabil al mass-media: ar trebui s ă lipseasc ă
din mass-media vulgaritatea! ”
Legat tot de con ținutul afirma ției și de acel „de ce” prin care se r ăspunde cu un „deoarece”
și ceea ce urmeaz ă dup ă el, o alt ă opinie face referire mai ales la “ propor ția ” prezent ării violen ței
și vulgarit ății în mass-media, fa ță de realitate și care sunt consecin țele dispropor ției. Red ăm
aceast ă opinie integral.
“Este adev ărat c ă violen ța și vulgaritatea fac parte din via ța real ă, îns ă în nici un caz, nu
în propor ția în care se reg ăsec la nivelul prezent ării din mass-media, cu prec ădere româneasc ă.
În opinia mea, exist ă în cazul celor mai multe publica ții și a unor posturi de televiziune o obsesie
aproape maladiv ă referitoare la prezentarea actelor de violen ță . Intreaga problem ă cred c ă
trebuie discutat ă din perspectiva ponderii acordate prezent ării diferitelor acte de violen ță , riscul
major, deja existent, fiind, în ultim ă instan ță , de a crea o imagine distorsionat ă a realit ății și,
indirect, un cult al violen ței. Faptul c ă violen ța exist ă nu trebuie negat, îns ă a colec ționa și
prezenta obsesiv informa ții referitoare la fapte violente, care în unele pub lica ții reprezint ă pân ă
la 50% din informa ția transmis ă cititorilor, sau a consacra, în cazul unor posturi de televiziune,
ore și emisiuni speciale unor asemenea fapte, nu poate a vea decât efecte negative asupra
societ ății în genere și asupra tinerilor, cu prec ădere. Trebuie s ă recunosc c ă personal, nu
reu șesc s ă g ăsesc nici o motiva ție ra țional ă a produc ătorilor de media care dezvolt ă o asemenea
politic ă informa țional ă, nici m ăcar din perspectiv ă economic ă”.
Deci selectarea unor fapte reale și prezentarea lor cu o anumit ă frecven ță , într-o anumit ă
propor ție nu conduc nici la reflectarea veridic ă a realit ății, – care ar fi fost scopul prezent ării
violen ței și vulgarit ății -, nici la satisfacerea intereselor comerciale a le mass-media și nici la
educarea publicului și, mai ales, a tineretului pentru a nu mai prolifer a astfel de fenomene. Este
vorba, a șa cum se exprim ă un sociolog specialist în domeniul comunic ării, de faptul c ă
„produc ătorii media pornesc de la o premis ă, fals ă credem noi, c ă publicul a șteapt ă s ă i se ofere
numai emisiuni sau articole pe aceste teme”.
Un alt expert exprim ă aceea și opinie: „Într-adev ăr, violența și vulgaritatea fac parte din
via ța real ă și caracterizeaz ă o parte a popula ției consumatoare de media. Din p ăcate, propor ția în
care acestea sînt oferite publicului este exagerat ă, astfel încît ele cap ătă o importan ță exagerat ă
în ochii unui public tîn ăr, înc ă nesigur în judecarea valorilor, într-un sistem coe rent. Ca atare,
efectele acestei propor ții exagerate nu pot fi decît d ăun ătoare”.
Alt ă opinie, pe care o select ăm ca fiind foarte semnificativ ă pentru a în țelege c ă în
con ținutul afirma ției nu funcționeaz ă cele trei eviden țe, ne semnaleaz ă (cu subtilitate de jurnalist
profesionist) faptul c ă acel “deoarece”, care pare o conexiune evident ă și o consecin ță logic ă,
181 este o prejudecat ă care se bazeaz ă pe o premis ă fals ă cu privire la mass-media, de data aceasta.
“În aceast ă afirma ție se reg ăse ște convingerea potrivit c ăreia mass-media este datoare s ă arate
realitatea a șa cum este ea (<<s-o redea>>). Convingerea este fal s ă. Din moment ce este ar ătat ă
prin intermediul mijloacelor tehnice specifice (cam er ă de luat vederi, text tip ărit, descriere sau
povestire radiofonic ă), realitatea apare transfigurat ă”.
(2) Alt „de ce” se refer ă la rolul afirma ției . De ce se face aceast ă afirma ție, concentreaz ă
aten ția mai multor specilia ști. Vom da exemple de astfel de scopuri pe care le pun în eviden ță
speciali știi și care sunt totdat ă criticate:
a) Scopul este un pretext pentru interese comerciale, “un pretext pentru difuzarea/scrierea
unor emisiuni/filme/articole cu subiect violent și vulgar, deoarece se încadreaz ă extrem de bine
în dou ă categorii bine vândute : senza ționalul și informa ția negativ ă”.
b) Scopul este justificarea superficialit ății cu care se încearc ă rezolvarea problemelor de
audien ță care sus ține captarea surselor financiare. “De fapt apelul l a violen ță și vulgaritatea
reprezint ă calea ce mai u șoar ă de a ob ține cote mari de audien ță . Și cum <<gustul>> pentru
acestea se formeaz ă, mass-media par s ă-și propun ă cre șterea cotei lor de audien ță prin
pervertirea unui um ăr din ce în ce mai mare de receptori. Este mai u șor s ă formezi prostul-gust
decât bunul-gust; mass-media, supuse criteriului pr ofitului, aleg calea cea mai simpl ă și rapid ă”:
Într-o alt ă opine asem ănătoare se comenteaz ă: „Este facil s ă justifici superficialitatea și violen ța
mesajului mass-media prin decuparea unor secven țe din peisajul str ăzii”.
c) Scopul ilustreaz ă o strategie a legitim ării prezen ței mass-media în spa țiul public, a șa
cum demostreaz ă un specialist în domeniul comunic ării. Este vorba de faptul c ă mass-media „se
prezint ă ca purt ătoare și exponente ale interesului publicului și ale culturii populare (de unde cele
dou ă dogme ale mass-media – dogma obiectivit ății și dogma << asta vrea publicul>> )”.
Elaborarea acestei opinii se continu ă cu punerea în eviden ță a faptului c ă astfel se „tr ădeaz ă
adev ărata func ție a mass-media în societatea contemporan ă” și anume „aceea de adaptare la
status-quo și de obturare a orizontului schimb ării. Ele produc oameni care se adapteaz ă la
<<ceea-ce-este>> ( Sein ), incapabili s ă mai conceap ă un << trebuie s ă fie>> ( Sollen )”.
Afirma ția este deci semnificativ ă, – un participant o apreciaz ă ca fiind “nu numai fals ă ci
și tenden țioas ă” -, pentru parametrii ascun și ai deciziilor de politic ă mediatic ă, pe care cei
intervieva ți le-au scos în eviden ță din mai multe perspective. Acestea sunt necesare și celor care
inten ționeaz ă s ă aduc ă lumin ă, calitate și eficien ță în produc ția mass-media și celor care î și
asum ă responsabilit ăți pentru educa ția informal ă prin mass-media a tinerilor.
În ceea ce prive ște problema subculturii din mass-media destinat ă în mod preponderent
tinerilor, s-a considerat de c ătre mai multi exper ți c ă este necesar s ă fie cercetat ă dintr-o
perspectiv ă multidisciplinar ă pentru a se putea constata, cu șanse mai mari de precizie, care este
impactul asupra tinerilor și asupra societ ății în genere. O opinie general ă este aceea c ă
„Subcultura din mass-media influen țeaz ă scara de valori pe care și-o construie ște receptorul”.
Pentru c ă se propag ă în mas ă, subcultura din mass-media promovat ă de c ătre unii tineri pentru
to ți tinerii, dep ăș ește statutul de a fi numai “la mod ă” sau “în top” și tinde s ă devin ă cultur ă
popular ă, cultur ă de mas ă. Astfel efectele acestei culturi se extind la nive l de genera ție și la nivel
la comunitate. De aceea o expert ă (tân ără) afirm ă c ă efectele sunt “devastatoare în timp pentru c ă
se propag ă de la o genera ție la alta, prin amplificare progresiv ă”.
182 4.4.3.2. Atitudini și m ăsuri pentru reducerea inflen țelor negative
Identificarea influen țelor negative asupra copiilor și tinerilor, luarea de pozi ție fa ță de
acestea depinde de rolul pe care îl au sau și-l asum ă adul ții. Dac ă to ți adul ții ar adopta o pozi ție
de “cel mai bun p ărinte” în raport cu tân ăra genera ție, dac ă și produc ătorii ar intra în acest rol, cu
convingerea c ă șansele de câ știg financiar ar cre ște împreun ă cu nevoile și capacit ățile tinerilor
de a consuma produc ții mediatice de calitate cultural ă superioar ă, s-ar putea crea șansele unor
influen țe benefice, prin care, chiar și dependen ța de televiziune, de jocuri electronice s-ar
transforma în dependen ța de hran ă cultural ă, spiritual ă benefic ă.
A fost supus ă aten ției exper ților problema de a identifica influen țele negative al mass-
media asupra copiilor, asumându- și rolul de p ărin ți ca fiind cei mai apropia ți și mai interesa ți în
binele acestora. Pe de alt ă parte, s-au cerut opinii pentru reducerea acestor influen țe negative, de
data aceasta asumându- și rolul de exper ți, de produc ători, deci de cei mai capabili pentru a se
implica în aceast ă problem ă.
Ca p ărin ți, a ți putea sesiza unele influen țe negative ale mass-media, în special ale
TV, asupra copiilor? Ca exper ți / produc ători mass-media, ce modalit ăți de
reducere a acestora vede ți necesare / posibile? (QFG-6)
Cele mai multe r ăspunsuri s-au referit la influen țele negative. Acestea pot fi clasificate
dup ă diferite criterii. Având în vedere c ă nu sunt exclusive criteriile pe care le propunem și c ă
fiecare influen ță are semnifica ții multiple am ordonat opiniile dup ă cum afecteaz ă:
(1) modul de via ță : pierderea timpului; dependen ța fa ță de televizor, “anularea copil ăriei”
prin accesul direct în lumea adult ă, “îmb ătrânirea artificial ă” și pierderea inocen ței cu consecin țe
grave în evolu ția copilului, preocup ări de procurare a unor produse pentru simbolurile
imprimate, dezorientare în via ța real ă și în distingerea a ceea ce este virtual, imaginar;
(2) modul de manifestare : comunicabilitatea scade, limbajul incorect și vulgar;
agresivitatea și vulnerabilitatea, imitarea gesticula ției, a modului de ac țiune al unor personaje
imaginare cu for țe supranaturale, hipermotricitatea, însingurarea și lipsa de cooperare pentru
activit ăți benefice, lipsa de concentrare a aten ției în activitatea individual ă;
(3) modul în care se face educa ția (informal ă) și autoeduca ția : dezorientarea sub
"avalan șa" de informa ții; acceptarea necritic ă a mesajelor; confuzia în alegerea și promovarea
unor valori autentice; alegerea unor modele impropr ii; sc ăderea performan țelor școlare și a
prestigiului educatorilor; devalorizarea vie ții școlare și culturale.
Influen țele se tr ăiesc și se manifest ă individualizat, dar și în grup. De aceea, solu țiile cele
mai eficiente sunt cele adecvate direct individului , cazului, grupului, situa ției. Pentru c ă
manifestarea acestor influen țe se propag ă în mas ă, m ăsurile propuse vizeaz ă reducerea și
prevenirea lor, în general.
Au fost f ăcute mai multe propuneri pentru modalit ăți de reducere a acestor influen țe
negative:
(a) Respectarea normelor în vigoare privind programarea unor emisiuni, semnalarea și
chiar codificarea unor canale și emisiuni, filme, nepotrivite pentru un anumit niv el de vârst ă, prin
183 care s ă se limiteze accesul copiilor și tinerilor. Aplicarea normelor este resposabilitat ea mass-
media, dar și a CNA, pentru supravgherea și sanc ționarea în situa ția de nerespectare a lor.
Aici apare deja o problem ă, pentru c ă este fragil și dificil echilibrul for țelor care
ac ționeaz ă, pe de o parte pentru libertatea presei, iar pe de alt ă parte pentru înt ărirea cadrului
legislativ și coercitiv cu privire la controlul mass-media astfel încât s ă fie respectate interesele
superioare ale comunit ății și s ă fie proteja ți minorii. Pentru acest scop, un expert cere “Legi aspre
instrumentate de CNA”.
(b) Aplicarea unor corec ții din partea societ ății în ansamblu . De exemplu: “front comun
în favoarea culturii, a bunului sim ț”; sau “reconsiderarea surselor de finan țare și a criteriilor de
evaluare a succesului”. Alt ă opinie se refer ă la to ți factorii responsabili în plan cultural: “Ar
trebui constituite strategii culturale care s ă evite promovarea violen ței sau sa limiteze accesul
liber la astfel de produc ții”
(c) Ac țiuni specifice și ac țiuni comune ale diferi ților factori de educa ție , în principal
familie și școal ă. De exemplu: disciplina în familie, activit ăți interesante, atractive, în aer liber,
organizate de familie, școal ă; dezbateri și lu ări de atitudine în comun ale școlii și familiei în
raport cu produc țiile media care au influen ță negativ ă.
Combinarea mai multor modalit ăți de educa ție si de interven ție specifice familiei, școlii și
autoeduca ției tinerilor pot conduce la realizarea unui scop c omun, a șa cum este con știentizarea
tinerilor, formarea spiritului critic și “preg ătirea elevilor pentru raportarea la mass-media”.
De aceea, întreb ările care au urmat au vizat în principal responsabi litatea acestor factori de
educa ție: familie, școal ă și a produc ătorilor mass-media.
4.4.4. Responsabilitatea privind calitatea producț iei și a influenței mass-
media
S-a conturat din dezbatere și din r ăspunsurile scrise nevoia de responsabilitate comun ă,
de și diferen țiat ă în privin ța modalit ăților de realizare, cu privire la via ța public ă la fel ca și la cea
personal ă, cu privire la finalit ățile culturale și educative, la fel ca și la beneficiile personale,
inclusive financiare, a celor care produc, dar și a celor care consum ă mass-media. Este de fapt
responsabilitatea pentru o societate democratic ă a oamenilor liberi s ă creeeze, s ă se bucure de
via ță , nu numai a celor liberi doar s ă profite sau s ă se distreze și s ă deterioreze fundamentele
fire ști ale vie ții. Aparent, aceast ă responsabilitate comun ă este o utopie, chiar dac ă este necesar ă.
De aceea, în spirit realist, considerând c ă produc ătorii mass-media nu vor face schimb ări în
favoarea cre șterii calit ății culturale și educative în viitorul apropiat, am investigat opi niile cu
privire la ameliorarea efectelor consumului de mass -media (existent). Familia și școala sunt
factori direct interesa ți de evolu ția deplin pozitiv ă a tinerei genera ții. De aceea s-au cerut
propuneri de ameliorare la care s ă contribuie ace ști factori.
4.4.4.1. Familia
Ce trebuie / poate s ă fac ă familia pentru a ameliora efectele consumului de
mass-media asupra copiilor și tinerilor? (QFG-7)
184
Sunt exprimate opinii critice cu privire la p ărin ții care-și abandoneaz ă copiii în fa ța
televizorului. Un expert consider ă c ă „familia îns ăș i are nevoie de o <<reeducare>> în ce
prive ște conduita fa ță de mass-media”, mai ales în privin ța respect ării avertiz ărilor pentru fiecare
emisiune. Un alt expert, având în vedere probabil și faptul c ă nu se pot respecta aceste avertiz ări,
sf ătuie ște, ca solu ție sigur ă fiind „scoaterea din cas ă a televizorului”. Dac ă produc ătorii mass-
media ar ține seama de faptul c ă p ărin ții, afla ți în imposibilitatea de a exercita “controlul
parental” asupra consumului de media, ar putea s ă fac ă apel la aceast ă m ăsur ă radical ă, ar
în țelege de ce, prin ceea ce difuzeaz ă pot s ă-și afecteze interesele, a șa cum spune unul dintre
exper ți: “Mass-media î și surp ă propria temelie”. Recomand ările se îmbin ă cu avertiz ările pentru
lipsa de implicare, de responsabilitate a p ărin ților cu privire la dependen țele la care ajung tinerii
în raport cu mass-media și pentru faptul c ă familia nu le ofer ă șansa unor activit ăți adecvate.
Recomand ările pentru familie în privin ța protec ției copiilor, sintetic formulate, conduc spre
urm ătoarele:
– “S ă aduc ă contrapondere”, s ă aduc ă alternative de activit ăți culturale și de divertisment;
– S ă fie o comunicare autentic ă în familie: “Copiii au nevoie în permanen ță de
interlocutori, televizorul nu trebuie s ă devin ă un substitut al p ărin ților”;
– “Selectare, control, explicare, convingere”, ceea ce necesit ă r ăbdare, tact, empatie;
– “Orientarea activit ăților spre re-descoperirea naturii, cultivarea unor aptitudini /talente”
– P ărin ții trebuie s ă se autocontroleze, s ă fie selectivi și exigen ți cu consumul propriu de
mass-media.
– Trebuie s ă colaboreze cu școala și s ă-și exprime exigen țele fa ță de mass-media în calitate
de p ărinte.
4.4.4.2. Școala
Ce trebuie / poate s ă fac ă școala pentru a ameliora efectele consumului de
mass-media asupra copiilor și tinerilor? (QFG-8)
Din perspective exper ților școala are multe responsabilit ăți în privin ța consumului mediatic
ale elevilor:
– s ă formeze spiritul critic, selectiv: “s ă preg ăteasc ă elevii pentru raportarea critic ă la mass-
media și pentru selec ția valoric ă a mesajelor”;
– “s ă transmit ă în mod coerent un sistem de valori ce sus ține emanciparea uman ă”;
– s ă ia pozi ție critic ă și s ă influen țeze mass-media în privin ța con ținutului unor emisiuni
care se pretind a fi dedicate tinerilor;
– organizarea activit ăților extra școlare culturale;
– dezbaterea unor cazuri mediatizate, sau confrunta rea opiniilor cu privire al calitatea unor
emisiuni;
– „s ă ofere alternative educa ționale reale și stimulative în raport cu nevoile vârstei, și
elemente ale unei educa ții în leg ătur ă cu ipostaza de consumator de mass-media”, care s-a și
materializat prin formarea unor cadre didactice, ed itarea unui manual pentru cursul op țional
“Competen ță în mass-media” și desf ăș urarea acestuia în mai multe licee din țar ă.
185 Aproape to ți exper ții au considerat c ă școala trebuie s ă ofere alternative culturale, s ă
formeze competen țe active și atitudini critice, s ă coopereze pentru formarea unui public exigent
și a unor viitori jurnali ști responsabili.
4.4.4.3. Mass-media
Responsabilitatea produc ătorilor, în privin ța efectelor negative și, în general, a calit ății
mass-media, este nu numai l ăsat ă în seama familiei, a școlii, responsabilitatea este în acela și timp
și disipat ă între cei care sunt implica ți, cu diferite roluri în produc ția media. Un expert afirm ă:
“Probabil din cauza acestei disip ări, nimeni nu se simte cu adev ărat responsabil în vreun fel”.
Din punct de vedere juridic, efectele negative ale consumului de mass-media nu pot s ă duc ă la
sanc ționarea produc ătorului mass-media.
Cine și cum trebuie / poate s ă î și asume responsabilitatea pentru efectele negative
ale consumului de mass-media? Care sunt principiile / normele eticii
jurnalistului, reglement ările privind responsabilitatea mass-media pe care l e
aprecia ți a fi prioritare? (QFG-9)
Un expert din domeniul mass-media afirm ă: „Jurnali știi au o profesie etic ă. Dac ă ei nu
lucreaz ă bine, în cea mai mare m ăsur ă vinov ăția apar ține șefilor de canale mass-media. Dorin ța
de îmbog ățire exagerat ă și neglijen ța fa ță de consecin țele managementului de pres ă sunt cauza
răului din mass-media”.
O alt ă perspectiv ă cu privire la responsabilitate este aceea c ă „apar ține epocii, nu poate fi
pus ă în seama unui grup de persoane sau a unei persoane ”.
Pentru un expert în domeniul form ării jurnali știlor, responsabilitatea este multipl ă:
institu țional ă, individual ă, a organiza țiilor profesionale și ale CNA.
Pentru exper ții din înv ăță mânt, responsabilitatea apar ține produc ătorilor mass-media, în
general, dar și familiei și școlii care, în cea mai mare parte, nu dau aten ție consumului mediatic,
doar uneori îl incrimineaz ă, f ără a ac ționa în scopul prevenirii efectelor negative.
Partea a doua a întreb ării a prilejuit exprimarea opiniilor cu privire la deontologia
profesional ă a jurnalistului în special, nu și a patronilor, administratorilor din mass-media. P utem
selec ționa cîteva categorii de opinii cu privire la:
(a) Calit ățile personale și profesionale ale publicistului care trebuie s ă fie: „echidistant, cît
mai obiectiv, vigilent fa ță aspectele negative ale realit ății, …s ă lucreze responsabil. Jurnalistul
trebuie s ă fie nu doar inteligent, ci și cultivat”. Alte calit ăți sunt: sinceritatea, impar țialitatea,
angajarea etic ă.
(b) Utilizarea adecvat ă și corect ă a procedeelor și regulilor profesionale : informarea
echidistant ă, verificarea informa ției din trei surse, respectarea dreptului la imagin e și la via ța
privat ă.
(c) Respectarea , mai ales aplicarea unor norme ale eticii jurnalistului : respectarea
adev ărului; respectarea vie ții private, respectarea confiden țialit ății surselor
186 A fost manifestat și respectul pentru aceast ă profesie dar și scepticismul cu privire la
maturizarea profesional ă a jurnali știlor. Codul deontologic propus de Conven ția Organiza țiilor
de Media a fost considerat ca un “model acceptabil” .
4.4.5. Propuneri pentru realizarea unei educații pr in și pentru mass-media?
Au fost solicita ți exper ții s ă fac ă propuneri cu privire la dou ă aspecte importante care se
afl ă la intersec ția dintre educa ție și mass-media: educa ția prin mass-media și educa ția pentru
mass-media. Educa ția prin mass-media poate fi în țeleas ă în sens restrâns, ca reprezentând
emisiuni, articole, rubrici educative, care au proi ectat aceast ă finalitate în mod explicit, de
exemplu, emisiunile pentru înv ăță mântul la distan ță , lec țiile de limbi str ăine ș. a. Ele se pot
încadra la educa ția nonformal ă. Proiectul a cercetat rolul mass-media în educa ția informal ă și s-a
putut constata c ă acest sens a fost luat în considera ție cu prioritate de c ătre exper ții din toate
domeniile. Putem spune c ă acest rol de educa ție informal ă reprezint ă și accep țiunea termenului
în sens larg.
Educa ția pentru mass-media are de asemenea un sens restrâns, referitor la pre g ătirea
tinerilor pentru a lucra în domeniul mass-media sau pentru a în țelege tehnicile de elaborare a
produselor din mass-media. Sensul larg, luat în con sidera ție și în dezbaterea organizat ă cu
exper ții, este acela de educa ție pentru a în țelege și a utiliza mass-media . Aceasta poate s ă fie
realizat ă în familie, în mod informal, sau în școal ă în mod formal, prin includerea în curriculum a
unei discipline op ționale sau prin activit ăți specifice la diferite discipline existente deja î n
curriculum.
Ce propuneri pute ți face pentru realizarea unei bune educa ții prin și pentru
mass-media? (QFG-10)
Putem clasifica propunerile f ăcute pentru:
realizarea unei educa ții mai bune prin mass-media este facilitat ă de:
– promovarea valorilor autentice de c ătre profesioni ști ;
– aplicarea deontologiei profesionale , adoptarea de reglement ări privind difuzarea
produselor cu influen ță negativ ă asupra copiilor și a tinerilor;
– reducerea condi țion ării datorat ă intereselor comerciale, prin promovarea televiziunilor
necomerciale ;
– formarea și perfec ționarea jurnali știlor ; p ăstrarea leg ăturii cu Centrul de Jurnalism
Independent, cu înv ăță mântul superior de specialitate;
– programe educative atractive , asem ănătoare cu ini țierea muzical ă f ăcut ă de Leonard
Bernstein;
– explicarea și comentarea produselor media de c ătre un specialist în domeniu;
– „reinventarea mass-media”.
(b) realizarea unei educa ții mai bune pentru mass-media prin:
– consum cultural de calitate, variat și compensatoriu fa ță de ceea ce ofer ă mass-media;
prevenirea unilateraliz ării și a dependen ței de anumite canale de mass-media. „Re-descoperire a
187 lecturii, îndrumarea c ătre produse artistice care s ă cultive și compasiunea, solidaritatea uman ă,
căldura”;
– activit ăți organizate în școal ă împreun ă cu speciali ști din mass-media și din înv ăță mântul
superior de specialitate ;
– unitatea factorilor r ăspunz ători de educa ția tinerilor – familie, școal ă, biseric ă -, pentru o
implicare concertat ă în luarea de atitudine fa ță de nocivitatea unor emisiuni, publica ții, fa ță de
limbajul incorect, vulgar, denigrator;
– utilizarea de c ătre educatori a canalelor mass-media pentru a forma spiritul critic cu
privire la mass-media;
– introducerea în curriculum-ul școlar a unor discipline care s ă trateze fenomenul mass-
media și preg ătirea educatorilor în acest sens.
188 5. Concluzii și propuneri
5.1. Concluzii privind parametrii consumului de mas s-media
Consumul de mass-media reprezint ă prima condi ție a determin ării influen țelor acestora
asupra tinerilor. Men țion ăm c ă am ales ca popula ție țint ă elevii de 15-16 ani, la care se pot
constata deja influen țele media, op țiuni, opinii critice și propuneri. Adolescen ților le sunt
dedicate multe dintre produc țiile media (pres ă, radio, televiziune, internet, jocuri electronice) .
Este vârsta la care se formeaz ă atitudini și deprinderi culturale specifice, pasiuni și aspira ții,
pentru care se acord ă importante resurse de încredere, de timp, de bani. Profesorii și p ărin ții au
fost chestiona ți cu privire la consumul lor de mass-media și al tinerilor. Astfel s-a putut construi
o imagine mai complex ă a consumului de mass-media care se realizeaz ă individual, diferen țiat,
dar în context social-cultural mai larg și în mod mai specific determinat de mediul familia l al
tinerilor, de raporturile cu și în mediul școlar.
Consumul de mass-media este caracterizat prin facto ri care pot fi identifica ți prin
parametrii obiectivi : accesul la mass-media , timpului liber și utilizarea mass-media, controlul
utiliz ării.
Accesul la mass-media se caracterizeaz ă în conformitate cu rezultatele cercet ării astfel :
– În urban, mediile de comunicare sunt mai numeroas e, deci influen ța mass-media este mai
mare, dar ea este contrabalansat ă, limitat ă, corectat ă, de diversitatea ofertelor de surse de
informare și de valorizarea diferit ă a informa ției de c ătre variatele canale mediatice.
– Aproape o cincime din popula ția investigat ă are acces doar la la programele televiziunii
publice.
– Jum ătate din num ărul elevilor investiga ți au acces la tehnologia informatic ă, fiind
posesori de computer la domiciliu, dintre care 40% au acces la Internet.
– Aproape dou ă treimi dintre elevi afirm ă c ă în familie se cump ără ziare zilnic sau
săpt ămânal, dar exist ă familii în care nu se cump ără ziare deloc.
Părin ții declar ă accesul la mass-media în procente apropiate. Profe sorii au un acces mai
ridicat la toate categoriile de media și aproape 70% dintre ei posed ă computere.
Timpul liber reprezint ă o resurs ă important ă, de care depinde consumul mass-media. Trei
dimensiuni au fost investigate pentru a descrie ace st parametru al consumului de mass-media:
bugetul de timp, organizarea timpului și alocarea timpului pentru mass-media. Rezult ă c ă:
– circa 50% dintre elevi dispun de 4-5 ore timp lib er zilnic;
– peste 60% dintre elevi î și pun doar uneori (sau deloc) problema organiz ării timpului
pentru preg ătirea temelor, astfel încât s ă dispun ă de mai mult timp pentru activit ățile preferate;
– alocarea timpului pentru mass-media este de 2-3 o re zilnic, repartizat pentru aproape
toate categoriile de media, dar volumul cel mai mar e (în medie 100 minute zilnic) revine
vizion ării TV.
189 Utilizarea mass-media este diferen țiat ă dup ă preferin țele individuale și în corela ție cu
itemii anteriori. Au fost puse întreb ări deschise pentru a afla preferin țele referitoare la fiecare
categorie media, f ără a le orienta op țiunile. A ap ărut astfel o mare diversitate de titluri de ziare și
reviste (care au fost clasificate). Men țion ăm c ă elevii au putut s ă dea mai multe r ăspunsuri
referitoare la ziarele, revistele preferate și titlurile c ărților citite. Pentru lectur ă, preferin țele se
repartizeaz ă în felul urm ător:
– la ziare, cu procente apropiate, între 28,3% – 25 ,6%, se citesc: tabloide, cotidiane
na ționale, ziare despre sport, ziare locale;
– la reviste preferin țele s-au îndreptat spre a șa-numita «cultur ă popular ă» și, în cadrul
acesteia, spre subcultura de consum a tinerilor; r ăspunsurile au fost foarte diversificate, a șa c ă s-
au constituit câteva categorii, dintre care procent ele mai semnificative, (dar destul de mici) le-au
avut: revistele știin țifice, tehnice, de cultur ă general ă (15,6%) ; revistele pentru femei (12,9%) și
revistele de programe TV (12,0%); pentru anumite ti tluri de reviste procentele au fost mai
semnificative: Bravo (38,8%); Cool Girl (20, 8%) ; Popcorn (11,4%);
– cantitativ, privitor la num ărul de c ărți citite în ultimele trei luni, lectura este îngrij or ător
de redus ă : 36% nu au citit nici o carte, iar 7,4% nu au dat r ăspunsuri; 1-2 c ărți au citit 36%;
– calitativ, privitor la titlurile și autorii c ărților citite, preferin țele se îndreapt ă spre
beletristic ă, și mai ales spre cele cu valoare estetic ă recunoscut ă, spre cele care au drept autori
scriitorii cuprin și în programele școlare.
În ceea ce prive ște vizionarea programelor de televiziune a fost propus ă o list ă de tipuri de
emisiuni și s-a cerut precizarea intensit ății preferin ței fa ță de acestea. Comparativ și cu
profesorii, din lista oferit ă, au revenit medii mai mare de preferin ță pentru: jocuri, concursuri,
umor, divertisment și filme seriale – la elevi – și documentare (filme, c ărți, popularizarea știin ței)
și știri, actualit ăți – la profesori. Au fost investigate preferin țele pentru dou ă categorii de emisiuni
TV: pentru divertisment și pentru informare știin țific ă și cultural ă, cele mai mari medii ale
preferin țelor le întrunesc emisiunile Vacan ța Mare (1,309) și Teo (1,254), aflate în prima
categorie, respectiv canalele tematice Discovery (1,432) și Animal Planet (2,254) pentru a doua
categorie. Primele sunt emisiuni care, de și sunt vizionate în procent mare, sunt, totodat ă, și
printre cele mai criticate.
Preferin țele pentru radio se îndrept ă în cea mai mare parte spre posturile care ofer ă mai
mult ă muzic ă.
Reprezint ă un semnal de alarm ă consumul sc ăzut de pres ă scris ă și de literatur ă, ceea ce
are consecin țe cu privire la exprimarea scris ă. Acest fapt s-a putut constata la completarea
chestionarelor de c ătre elevi, unde sunt numeroase probleme de corectit udine logic ă și
gramatical ă.
Adul ții consider ă, în general, c ă tinerii consum ă mass-media în mod exagerat, f ără criterii
de valoare și în mod inutil, f ără s ă aib ă beneficii sau supunându-se unor influen țe negative, de
necontrolat.
Controlul consumului de mass-media este deci necesa r, dar foarte greu de realizat de c ătre
familie. Un tân ăr declar ă c ă «bulina nu aduce protec ție, ci atrage aten ția». Exper ții propun
introducerea codific ării unor canale, sau a unor emisiuni și chiar accesul mai costisitor pentru
cele care pot influen ța tinerii în mod negativ, a șa cum se întâmpl ă în unele ță ri occidentale.
190 O concluzie general ă, care corespunde și opiniei exper ților, este constatarea consumului
ridicat al tinerilor de mass-media și mai ales de televiziune, internet, reviste specif ice vârstei și
muzic ă. Aceast ă concluzie concord ă cu rezultatele altor cercet ări și sondaje de opinie și conduce
spre convingerea c ă este posibil ă manifestarea unor influen țe puternice asupra tinerilor
consumatori în cadrul educa ției informale pe care ei o primesc din experien țele cotidiene repetate
și semnificative. Pozi ția de receptori, de consumatori mass-media reprezin t ă situa ția real ă de la
care putem porni pentru a face o analiz ă comprehensiv ă privind implica țiile de ordin educativ,
care decurg din expunerea prelungit ă la mesajele media.
Mass-media reprezint ă astfel, chiar din perspectiva construirii sinelui, un mediu la care
tinerii se raporteaz ă constant, f ără ca ei s ă fie preg ăti ți pentru a face și a utiliza diferen țele dintre
realitate, reprezentarea acesteia și virtualitate.
În timp ce elevii sunt preocupa ți de a-și intermedia raportarea la realitate prin mass-medi a,
adul ții, și, mai ales, exper ții investiga ți, consider ă c ă, prin consumul de mass-media, tinerii se
îndep ărteaz ă de realitatea autentic ă, c ă î și pierd timpul, chiar, mai grav, c ă nu mai ajung s ă-și
tr ăiasc ă vârsta în mod normal. Se trage un semnal de alarm ă asupra faptului c ă fin ța uman ă este
amenin țat ă s ă-și piard ă copil ăria, adolescen ța, fiind introdu și brutal în maturitate prin consumul
mediatic excesiv și de o calitate îndoielnic ă.
O concluzie este aceea c ă poten țialul educativ pe care ar putea s ă-l ofere mass-media este
conceput, organizat, utilizat de c ătre adul ți în coresponden ță cu propriile nevoi, a ștept ări și
beneficii, f ără a se ține seama de nevoile de dezvoltare s ănătoas ă ale vârstei tinere. Abandonarea
copiilor în fa ța televizorului și, mai recent, în fa ța computerului, substituirea func țiilor de
comunicare și de petrecere a timpului liber în raporturile dire cte cu adul ții din familie, cu
educatorii din școal ă sau cu tinerii de aceea și vârst ă reprezint ă consecin țe pe care societatea,
școala, familia mai cu seam ă trebuie s ă le con știentizeze și s ă le contracareze sau înl ăture.
5.2. Concluzii privind parametrii subiectivi ai rec eptării mass-
media
Receptarea de c ătre tineri a mass-media poate s ă fie caracterizat ă prin: motiva ție, calitatea
comunic ării, orientarea spre valori și modele, exprimarea opiniilor care evalueaz ă mass-media.
Vom prezenta concluziile din perspectiva elevilor și a profesorilor:
/square4 Cu privire la motiva țiile folosirii mass-media de c ătre elevi : opiniile profesorilor și ale
elevilor privind motiva țiile folosirii diferitelor tipuri de mass-media de c ătre elevi nu se
coreleaz ă – profesorii nu cunosc motivele folosirii mass-med ia de c ătre elevi.
/square4 În ceea ce prive ște comunicarea media și comunicarea educa țional ă: aproape jum ătate
dintre profesori afirm ă c ă exist ă probleme dezb ătute în mass-media despre care nu se poate
vorbi în școal ă cu elevii; ordinea temelor men ționate de profesori difer ă de aceea formulat ă
de elevi; profesorii afirm ă c ă nu se pot discuta probleme politice și probleme sexuale, dar
sunt supuse discu ției probleme privind divertismentul, timpul liber; elevii afirm ă c ă nu se
discut ă suficient probleme ale divertismentului, timpului liber și c ă nu îi preocup ă discutarea
problemelor politice. A șadar, opiniile profesorilor și ale elevilor privind problemele
dezb ătute în mass-media și care nu se pot discuta în școal ă cu elevii nu se coreleaz ă. Apare o
191 anumit ă problem ă de comunicare și o nevoie de siguran ță , pe care elevii o resimt și nu o pot
rezolva în mediul educa țional școlar, fiind expu și riscului unei dependen țe / manipul ări de
către mass-media.
/square4 Despre valorile culturii școlare și despre valorile culturii media doar 5,8% dintre
profesori consider ă c ă ele sunt în concordan ță . Ordinea de importan ță acordat ă valorilor de
către profesori (pe primele ranguri – adev ăr, cinste, responsabilitate, apoi dreptate, liberta te,
munc ă și pe ultimele ranguri – bani, pl ăcere, putere) difer ă mult fa ță de ordinea de
importan ță pe care cred profesorii c ă o acord ă elevii și, respectiv, mass-media; în opinia
profesorilor, ordinea de importan ță acordat ă valorilor de c ătre elevi și de c ătre mass-media
este asem ănătoare (pe primele ranguri – bani, putere, apoi libe rtate, pl ăcere și pe ultimele
ranguri – cinstea și responsabilitatea).
/square4 60% dintre profesori consider ă criza moral ă ca fiind datorat ă cel mai mult mass-media, care
este o cauz ă și a rupturii dintre genera ții, mai ales în privin ța concep țiilor despre sexualitate,
moral ă, mod de reu șit ă în via ță .
/square4 Despre efectele influen ței mass-media asupra tinerilor, elevilor , 53% dintre profesori
consider ă aceast ă influen ță mai ales negativ ă și numai 28% dintre ei consider ă aceast ă
influen ță mai ales pozitiv ă. Majoritatea relativ ă a profesorilor (38%) consider ă mass-media,
dintre mai mul ți factori posibili, ca principalul factor care gene reaz ă schimb ările, mai ales
negative, observate în comportamentul elevilor: pie rderea motiva ției pentru înv ățare,
indisciplina, lipsa de respect fa ță de profesori și de școal ă; lipsa unui sistem de valori și a
respectului fa ță de valori.
În privin ța impactului „spectacolului” mediatic asupra realit ății propriu-zise, numai 14%
dintre profesori afirm ă c ă un consum îndelungat de mass-media este lipsit de efecte d ăun ătoare.
Emisiunile cu cea mai mare influen ță negativ ă sunt considerate filmele care prezint ă violen ță și
sexualitate, iar ca formate de emisiuni – Big Brother , Ciao Darwin , Vacan ța Mare . Emisiunile
cu cea mai mare influen ță pozitiv ă sunt considerate cele oferite de canalele TV Disco very,
Animal Planet, National Geographic, iar ca formate de emisiuni – Teleenciclopedia, Parte de
Carte, Profesioni știi.
5.3. Concluzii privind tendințele influențării tine rilor de către
mass-media
Din analiza opiniilor exprimate de elevi, profesori , p ărin ți și exper ți rezult ă anumite
tendin țe privind influen ța mass-media asupra tineretului și valorificarea poten țialului educa țional
(informal) al mass-media.
/square4 De și nu-și propun s ă educe, programele și emisiunile mass-media r ăspund unor nevoi ale
publicului, în func ție de care acesta selecteaz ă și interiorizeaz ă mesajele transmise. Cu sau f ără
inten ția produc ătorilor de programe, consumul de media este de natu r ă s ă creeze sau s ă
consolideze opinii, s ă determine atitudini, s ă influen țeze decizii.
În acest context, faptul c ă mesajele mediatice care au drept țint ă grupul de tineri se
adreseaz ă cu prec ădere unor trebuin țe primare, ce țin de domeniul instinctual-pulsional și vizeaz ă
192 în foarte mic ă m ăsur ă interesele superioare (cognitive) pe care tinerii le afirm ă, totu și, în
răspunsurile lor la chestionar, constituie, dup ă p ărerea noastr ă, o realitate ce poate aduce
prejucidii importante dezvolt ării lor psihologice.
Acest tip de ofert ă are ca efect o înt ărire a trebuin țelor inferioare în dauna celor superioare;
mai mult, ea creeaz ă false nevoi a c ăror satisfacere presupune un consum sporit de aseme nea
subproduse mediatice; e vorba de un adev ărat circuit vicios care genereaz ă, printre altele,
fenomene de dependen ță .
Exploatând tendin ța spre hedonism a tinerilor, dar și tensiunile pulsionale, cu prec ădere pe
cele din sfera erotic ă, deosebit de active la aceast ă vârst ă, produsele mediatice constituie forme
facile și rapide de satisfac ție în acest domeniu. Se ini țiaz ă astfel un proces de înv ățare a unor
modele de comportament, cel pu țin discutabile: tinerii aleg și “consum ă” acele oferte mediatice
pe care ei le resimt ca gratificante din punct de v edere pulsional, în detrimentul altor tipuri de
criterii (cum ar fi, de exemplu, cele ce de ordin i ntelectual, estetic, moral etc.); caracteristica un ui
asemenea tip de comportament este faptul c ă el este transferabil, din domeniul strict al
raporturilor cu media, în câmpul larg al rela țiilor interpersonale și, în general, în situa țiile de
via ță care impun op țiuni și decizii. Se realizeaz ă astfel o condi ționare general ă a
alegerilor/respingerilor, exclusiv în func ție de satisfac ția/insatisfac ția unor impulsuri primare.
/square4 Un alt „efect pervers” al consumului predilect de p rograme audio-vizuale, mai ales al
consumului de TV, este determinat de uniformitatea/lipsa de varietate a acestora. Pe toate
canalele TV, fie c ă este vorba de televiziunea public ă, fie de posturile particulare, sunt livrate
acelea și tipuri de emisiuni – de divertisment, filme a șa-zis artistice, seriale etc. – Uniformitatea
vizeaz ă atât calitatea submediocr ă a programelor, cât și con ținutul ca atare; în cazul filmelor, de
exemplu, pentru fiecare categorie (de ac țiune, erotic, thriller, ca s ă nu mai vorbim de telenovele)
exist ă o schem ă narativ ă quasi-general ă, simplist ă, previzibil ă, repetitiv ă pân ă la obsesie; la fel,
emisiunile de divertisment, organizate sau nu sub f orm ă de concursuri, uzeaz ă de acelea și poante
“groase”, înc ărcate de trivialitate, în ideea (mali țioas ă ori numai depreciativ ă) c ă “omul mediu”
(ca preg ătire, aspira ții, statut socio-economic) nu este disponibil pentr u un nivel mai înalt de
subtilitate.
Prezen ța violen ței, a limbajului/imaginilor obscene, a comportament elor infrac ționale –
mai ales în programele TV, dar și în ziare, reviste, jocuri electronice – este argu mentat ă adesea
prin ideea c ă ele fac parte din via ța real ă, astfel încât nu-l putem feri de ele pe copil sau pe tân ăr
fără riscul dezadapt ării. Asemenea fenomene au existat totu și dintotdeauna, ele reprezint ă partea
întunecat ă a vie ții sociale, cu care majoritatea indivizilor se conf runt ă, într-o m ăsur ă mai mare
sau mai mic ă, cu sau f ără apelul la mass-media. Important ă r ămâne îns ă atitudinea de distan țare
critic ă a fiec ăruia în raport cu asemenea realit ăți, care într-o societate normal ă nu sunt aduse în
prim plan. Problematic ă r ămâne ponderea lor extrem de ridicat ă în câmpul informa țiilor
mediatice.
De asemenea, vulgaritatea, incultura, trivialitatea sunt supralicitate sub motiv c ă asemenea
comportamente ar caracteriza marea mas ă a popula ției consumatoare de media. „Cultura
popular ă” pe care pretind c ă o promoveaz ă aceste programe – ca reac ție la a șa-zisa „cultur ă
înalt ă”, demonizat ă cu fervoare în ultimii ani în numele unei democra ții r ău-în țelese – nu este
îns ă decât o form ă a unei subculturi marginale – a “b ăie ților de cartier”, a vedetelor play-boy,
193 etc. – care, numai prin promovare „agresiv ă” și prin mimetism ajunge s ă devin ă reprezentativ ă
pentru ansamblul popula ției tinere. Or, “democratizarea culturii ” înseamn ă totu și cultur ă; o
cultur ă care trebuie s ă con țin ă elemente ale „culturii înalte”, articulate și prelucrate astfel încât s ă
devin ă digerabile și accesibile „omului mediu”, s ă-i l ărgeasc ă orizontul de a ștept ări și aspira ții și
nu s ă-l coboare o treapt ă pe scara primatelor. Ea trebuie s ă traduc ă jargonul strict specializat al
diferitelor știin țe sau limbajul adesea ermetic al artelor în limbaj natural la îndemâna individului
fără o preg ătire în aceste domenii. Ea trebuie s ă cuprind ă, pe lâng ă divertisment, și autentice
oportunit ăți de cunoa ștere intelectual ă și de interiorizare a unui set valoric validat socia l și
cultural, sau, cu alte cuvinte, divertismentul treb uie s ă-și asocieze și o func ție educativ ă.
/square4 Uniformitatea ofertei mediatice nu poate s ă duc ă decât la o uniformitate a gusturilor, a
opiniilor, a personalit ăților, la ștergerea sau estomparea diferen țelor individuale – a c ăror
variabilitate indefinit ă constituie, în mod normal, o condi ție ce faciliteaz ă creativitatea în
ansamblul societ ății. Or, produsele mediatice, a șa cum sunt ele actualmente livrate tinerilor, mai
ales, au drept consecin ță exacerbarea afectelor de grup și transgresarea identit ății persoanei spre
o fuziune frenetic ă într-un corp colectiv lax. Ele induc mai curând o omogenizare colectiv ă decât
o definire a identit ății personale.
For ța de persuasiune a mesajelor audio-vizuale se datoreaz ă, în primul rând, unor
caracteristici ce țin de natura lor; astfel, stimularea plurisenzorial ă face ca informa ția, primit ă
simultan pe mai multe canale perceptive, s ă fie înt ărit ă și re ținut ă mai bine; în plus, rapiditatea de
emisie a mesajelor diminueaz ă sau chiar scurtcircuiteaz ă actul reflexiv. Acestor tr ăsături
intrinseci ale mesajelor li se adaug ă unele tehnici de prelucrare a lor – modul în care este
construit mesajul, selec ția, combinarea și ierarhizarea informa țiilor, accentuarea etc. – de natur ă
să impun ă receptorului, pe cale incon știent ă, o anumit ă interpretare predeterminat ă, conform ă cu
inten ția sursei emi ță toare. Atunci când sursa este învestit ă de c ătre subiect cu autoritate, fapt
prezent cu prec ădere în mediul rural sau în mediile cu nivel sc ăzut de educa ție, dar și în cazul în
care indivizii dispun de capacit ăți reduse de discern ământ și spirit critic – cum se dovede ște a fi,
în mare parte, popula ția de adolescen ți investigat ă de noi – receptorul este extrem de vulnerabil
la sugestiile asociate informa țiilor pe care le prime ște, acceptând într-un mod lipsit de
reflexivitate opiniile livrate pe diferitele canale mediatice și devenind astfel un subiect de
poten țial ă manipulare.
5.4. Propuneri
Propunerile elevilor ale profesorilor, p ărin ților și exper ților reprezint ă subcapitole incluse
în capitolul 4. (Rezultatele cercet ării ) Prezent ăm propunerile care pot s ă contribuie la
con știentizarea rolului mass-media în educa ția informal ă și la implicarea familiei și a școlii în
educa ția pentru și prin mass-media.
I. La nivel curricular :
Curriculumul prin infuzie – obiectivul formarea competen ței media s ă fie urm ărit ori de
câte ori este cazul/posibil:
– aria „limb ă și comunicare”: accent pe descifrarea mesajului audi ovizual, lectura
imaginii, modalit ăți de reprezentare a realit ății;
194 – aria „om și societate”: media considerat ă ca resurs ă în stare s ă creasc ă motiva ția și
în țelegerea celor înv ățate; explorarea unor perspective istorice și politice pe care media
le ignor ă;
Cre șterea ponderii disciplinelor socio-umane (necesare pentru a forma spiritul
democratic, gândirea critic ă).
Modulul educa ția mass-media în cadrul educa ției civice (al educa ției pentru cet ățenie
democratic ă, al educa ției pentru drepturile omului și drepturile copilului) – de experimentat
într-o faz ă ulterioar ă curriculumului prin infuzie.
Mass-media – resurs ă în predare pentru curriculumul centrat pe elev
Profesorul trebuie s ă cunoasc ă bine ce și cum gânde ște elevul, care este modul în care
acesta î și construie ște propria „epistemologie”. Multe din ideile, repre zent ările, atitudinile
elevului sunt preluate din mozaicul produc țiilor media. Aici se întrevede – cum au subliniat
Masterman și Mariet – cea mai substan țial ă utilizare a mass-media în instruire, dar o utiliza re
filtrat ă, corectiv ă, realizat ă într-un mod care s ă-i atrag ă pe elevi la dezbatere.
Prin utilizare „corectiv ă” nu avem în vedere critica mass-media ca scop în s ine, ci acele
activit ăți prin intermediul c ărora elevii s ă înve țe s ă discearn ă ce influen ță au formele simbolice
media asupra con ținuturilor corespunz ătoare acestora, și, prin aceasta, s ă observe cum au devenit
reprezent ările mediatice forme „naturale”, comune ale modului lor de percep ție și gândire.
5. Misiunea educativ ă a școlii
Media reprezint ă un vast sistem tehnologic și, în aceast ă calitate, face parte din mediul
nostru de fiecare zi, alfabetizarea/educa ția media devenind astfel o necesitate imperioas ă. În
acela și timp, media înseamn ă și o propunere, o proiec ție a unui univers de valori . Școala trebuie
să r ăspund ă acestei provoc ări asumându-și într-un mod mai hot ărât misiunea sa educativ ă: a
transmite mesaje, a se concentra pe furnizarea inst rumentelor culturale necesare elabor ării de
către elev a propriei sale etici. F ără competen ță axiologic ă nu exist ă posibilitatea de fixare a
competen ței media.
II. Colaborare, parteneriat între școal ă și institu ții, speciali ști media.
III. Dialog p ărin ți-școal ă
Dialogul realizat prin intermediul noii func ții de profesor documentarist, printr-un
pedagog, consilier sau printr-un cadru didactic car e a urmat cursuri de specialitate și care este
desemnat s ă elaboreze un cadru de colaborare între familie și școal ă, s ă conceap ă strategii de
implicare a p ărin ților în educa ția media a elevilor, plecând de la nivelul înv ăță mântului primar și
chiar preprimar.
IV. Sistem de protec ție a consumatorului minor de media
Așa cum s-a subliniat și în Raportul atelierului de lucru „Cum protej ăm telespectatorii
minori” (7mai 2004), este de dorit un efort concertat și de durat ă pentru a pune bazele unui
sistem de protec ție a consumatorului minor de mass-media, care s ă se sprijine pe colaborarea
între diverse institu ții ale statului (CNA, MECT, Parlament, etc.), între p ărin ți și ONG-uri.
V. Demararea și intensificarea unor activit ăți coerente de educa ție nonformal ă, de
petrecere a timpului liber.
VI. Lectura
195 Mass-media tradi ționale și noile media au partea lor de contribu ție la sc ăderea interesului
general pentru lectur ă. Mai mult decât îndemnul la „pl ăcerea lecturii”, se simte nevoia, în acest
moment, a unei sus ținute și inteligente campanii na ționale în favoarea c ărții și a lecturii, pe baza
unui proiect la care s ă colaboreze MECT și Ministerul Culturii.
196
Bibliografie
1. Alecu, Gabriela: Adolescen ța: criz ă și dezvoltare , I.S.E., 2003.
2. Antonesei, Liviu: O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale
educa ției , Ia și Polirom, 2002.
3. Archip, Bianca Bogdana: Contracararea influen țelor manipul ării . În: Psihologia , nr. 1/2002.
4. Atkinson, Rita L. et al: Introducere în psihologie , Bucure ști, Ed. Tehnic ă, 2002.
5. Barthes, Roland: Mitologii , Ia și, Institutul European, 1997.
6. Baudrillard, Jean: Sistemul obiectelor , Cluj-Napoca, Echinox, 1996.
7. Baudrillard, Jean: Strategiile fatale , Ia și, Editura Polirom, 1996.
8. Benjamin, Walter: Ilumin ări , Bucure ști, Univers, 2001.
9. Bertrand, Claude-Jean: Deontologia mijloacelor de comunicare , Ia și, Institutul European, 2000.
10. Boillin-Dartevelle, Roselyne: La génération éclatée. Loisirs et communication des adolescents ,
Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1 984.
11. Bondrea, Aurelian: Sociologia opiniei publice și a mass-media , Bucure ști, Editura Funda ției
"România de Mâine", 1997. (cuprinde capitole, precu m: Cultur ă, cultur ă de mas ă, cultur ă
mass-media ; Paradigme, modele, teorii în studiul comunic ării de mas ă; Func ții ale mass-media ;
Efecte ale mass-media ).
12. Boudon, Raymond (coord.): Tratat de sociologie , Bucure ști, Humanitas, 1997 (Cap. ”Cultura” de
Bernard Valade și ”Comunicarea” de François Balle).
13. Bougnoux, Daniel: Introducere în știin țele comunic ării , Ia și, Editura Polirom, 2000.
14. Bourdieu, Pierre: Despre televiziune , Bucure ști, Editura Meridiane, 1998.
15. Brezinka, Wolfgang: Basic Concepts of Educational Sciences. Analysis, C ritique, Proposals , Lanham
New York London, University Press of America, 1999.
16. Buzamet, Mihaela: Televiziunea și timpul liber , în ”Revista de pedagogie” 7-8/1991.
17. Caune, Jean: Cultur ă și comunicare , Bucure ști, Cartea Româneasc ă, 2000.
18. Clipici, Ionela; Suici, Miloranca; Teodorescu, Liliana Lumini ța: Educa ția de baz ă a adul ților , în
”Revista de știin țe ale educa ției”, nr. 1-2/2002.
19. Coman, Mihai: Introducere în sistemul mass-media , Ia și, Editura Polirom, 1999 (cuprinde un capitol:
Func țiile socio-culturale ale mass-media și un altul: Efecte ale comunic ării în mas ă).
20. Connor, Steven: Cultura postmodern ă, Bucure ști, Meridiane, 1999.
21. Constantinescu, Mihaela: Forme în mi șcare: postmodernismul , Bucure ști, Univers Enciclopedic,
1999.
22. Coste-Cerdan, Nathalie și Le Diberder: Televiziunea , Bucure ști, Editura Humanitas, 1991.
23. *** Cotidianul – Teleghidare (interviu dat de Cristi Puiu), nr. 3, 3-9 decembri e 2004).
24. Cristea, Sorin: Pedagogie , Pite ști, Editura Hardiscom, 1996.
25. Cristea, Sorin: Dic ționar de termeni pedagogici , Bucure ști, EDP R.A., 1998.
26. Cri șan, Corina; Danciu, Lucian: Manipularea opiniei publice prin televiziune , Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2000.
197 27. Cuco ș, Constantin: Pedagogie , Ia și, Polirom, 1996.
28. Cuco ș, Constantin: Minciun ă, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogic ă, Ia și, Editura
Polirom, 1997.
29. Cucu, George: Educa ția și mass-media , Editura Licorna, 2000.
30. Cucu, George: Mass-media și influen țele asupra educa ției , Bucure ști, Editura Tempus, 2000.
31. Dahlgren, Peter; Sparks, Colin (coord.): Jurnalismul și cultura popular ă, Ia și, Polirom, 2004.
32. Dâncu, V.S.: Comunicarea simbolic ă. Arhitectura discursului publicitar , Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1999.
33. De Fleur, Melvin L.; Ball-Rokeach, Sandra: Teorii ale comunic ării de mas ă, Ia și, Editura Polirom,
1999.
34. *** De la cunoa ștere la ini țiativ ă, ANSIT, Direc ția de Studii și Cercet ări pentru Probleme de Tineret,
2003.
35. *** Decizia nr. 157 din 13 martie 2003 privind protec ția minorilor în cadrul serviciilor de programe.
36. Dinc ă, Margareta: Adolescen ții într-o societate în schimbare , Bucure ști, Paideia, 2004.
37. Dinu, Mihai: Comunicarea. Repere fundamentale , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1997.
38. *** Directiva Televiziunea f ără frontiere (extrase cu implica ții în raport cu problematica violen ței în
programele audiovizuale).
39. Dobrescu, Paul; Bârg ăoanu, Alina: Mass-media și societatea , Comunicare ro. – cursuri universitare,
Bucure ști, 2003.
40. Dr ăgan, Ioan: Evaluarea reprezent ării violen ței în programele de televiziune , Centrul de Studii Media
și Noi Tehnologii de Comunicare, al Universit ății Bucure ști, în vol. Studii și cercet ări
audiovizuale , nr. 2, Ed. CNA, oct. 2004
41. Dr ăgan, Ioan: Paradigme ale comunic ării , Șansa, 1996.
42. Durand, Gilbert: Imaginarul. Eseu despre știin țele și filosofia imaginii , în: Aventurile imaginii.
Imagina ția simbolic ă. Imaginarul , Bucure ști, Nemira, 1999.
43. *** Expunerea copiilor la programele Radio și TV – Raport final Gallup și Metro Media.
44. *** Fe țele schimb ării – Despre consum și practica timpului liber , Bucure ști, Editura Nemira, 1999.
45. Ficeac, Bogdan: Tehnici de manipulare , Bucure ști, Editura Nemira, 1996.
46. Fiske, John, Hartley, John: Semnale televiziunii , Ia și, Institutul European, 2002.
47. Fiske, John: Introducerea în studiul comunic ării , Ia și, Editura Polirom
48. Goodman, Norman: Introducere în sociologie , Bucure ști, Lider, f.d.
49. Guilenburg Van, J.J.; Scholten, O.; Noomen, G.W .: Știin ța comunic ării , Bucure ști, Editura
Humanitas, 1998.
50. Habermas, Jürgen: Con știin ță moral ă și ac țiune comunicativ ă, Bucure ști, Editura All, 2000.
51. Habermas, Jürgen: Théorie de l'agir communicationel , Fayard, 1987.
52. Habermas, Jürgen: Sfera public ă și transformarea ei structural ă, Bucure ști, Univers, 1998.
53. Hariuc, Constantin: Identificarea și contracararea agresiunilor informa ționale , Editura Licorna,
2000.
54. Hartley, John: Discursul știrilor , Ia și, Editura Polirom
55. Hayes, Nicky, Orrell, Sue: Introducere în psihologie , Bucure ști, All Educational S.A., 1997.
56. Iacob, Lumini ța: Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare , în Andrei Cosmovici,
Lumini ța Iacob: Psihologie școlar ă, Ia și, Polirom, 1999.
198 57. ***Identification et validations des acquis antérie urs et/ou non-formels , Document de discussion,
Thessalonique, CEDEFOP PANORAMA, 1997.
58. Ilu ț, Petru: Structuri axiologice din perspectiva psihosocial ă, Bucure ști, EDP R.A., 1995.
59. Keane, John: Mass-media și democra ția , Ia și, Institutul European, 2000.
60. Kellner, Douglas: Cultura Media , Ia și, Institutul European, 2001.
61. La Borderie, René: Éducation à l’image et aux médias , Nathan/Pédagogie, 1997.
62. Lazar, Judith: Violen ța contagioas ă? Reprezentare simbolic ă și realitate , în ”Repere”, nr. 3/2003
(mai întâi în ”Le Débat”, nr. 94/1997).
63. Leif, Joseph, Delay, Jean: Psychologie et éducation , tome deux: L'Adolescent , Paris, Fernard Nathan,
1968.
64. Linton, Ralph: Fundamental cultural al personalit ății , Bucure ști, Ed. Știin țific ă, 1998.
65. Lochard, Guy; Moyer Henri: Comunicarea mediatic ă, Ia și, Institutul European, 1998.
66. Lohisse, Jean: Comunicarea. De la transmiterea mecanic ă la interac țiune , Ia și, Editura Polirom,
2002.
67. Lull, James: Mass-media, comunicare, cultur ă. O abordare global ă, Bucure ști, Antet, f.d.
68. Maffesoli, Michel: Clipa etern ă. Reîntoarcerea tragicului în societ ățile postmoderne , Bucure ști,
Meridiane, 2003.
69. Marinescu, Valentina (coord.) (Centrul pentru S tudii Media și Noi Tehnologii de Comunicare,
Universitatea Bucure ști): Efectele comunic ării – o perspectiv ă culturologic ă, Bucure ști, Editura
Tritonic, 2002.
70. Masterman, Len, Mariet, François: Media Education in 1990’s Europe. A Teacher’s Guide , Council
of Europe Press, 1994.
71. Mattelart, A. și M.: Istoria teoriilor comunic ării , Ia și, Editura Polirom, 2001.
72. Mc Luhan, Marshall: Galaxia Gutenberg , Bucure ști, Editura Politic ă, 1975.
73. Mc Luhan, Marshall: Mass media sau mediul invizibil , Bucure ști, Editura Nemira, 1997.
74. McQuail, D.; Windhal, S.: Modele ale comunic ării , comunicare.ro, 2003.
75. McQuail, Denis: Comunicarea , Ia și, Institutul European, 1999.
76. Miège, Bernard: Gândirea comunica țional ă, Bucure ști, Cartea Româneasc ă, 1998.
77. Miège, Bernard: Societatea cucerit ă de comunicare , Ia și, Editura Polirom, 2000.
78. Moeglin, Pierre (coord.): Industriile educa ției și noile medii , Ia și, Editura Polirom, 2003.
79. Moles, Abraham: Systèmes de médias et systèmes éducatifs , în L’éducation aux médias , Paris,
UNESCO, 1984.
80. Moles, Abraham: Sociodinamica culturii , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1974.
81. *** Monitorizarea articolelor de pres ă care trateaz ă teme relevante în domeniul educa ției , Centrul
Educa ția 2000+, 2004
82. *** Monitorizarea apari țiilor TV care trateaz ă teme relevante în domeniul educa ției , Agen ția de
Monitorizare a Presei, 2004
83. Moscovici, Serge: Epoca maselor , Ia și, Institutul European, 2001.
84. Năstase, Alice: Spectacolul violen ței , în ”Cotidianul” nr. 265, 30 noiembrie, 2004.
85. Neculau, Adrian (coord.): Psihologie social ă. Aspecte contemporane , Ia și, Polirom, 1996.
86. Pailliart, Isabelle (coord.): Spa țiul public și comunicarea , Ia și Polirom, 2002.
87. Pârvu, Ilie: Filosofia comunic ării , SNSPA, 2004.
199 88. Patapievici, Horia-Roman: Manifest: calmul discu ției, senin ătatea valorilor , în ”Idei în dialog”, nr. 1,
oct. 2004.
89. Pedler, Emmanuel: Sociologia comunic ării , Bucure ști, Cartea Româneasc ă, 2001.
90. Petcu, Marian: Sociologia mass-media , Cluj-Napoca, Dacia 2002.
91. Pop, Doru: Mass media și democra ția – Antologie , Ia și, Polirom, 2001.
92. Rachieru, Adrian Dinu: Globalizare și cultur ă media , Ia și, Institutul European, 2001.
93. Schramm, W.; Coonmbs, Philip: Noile mass-media: un studiu în sprijinul planific ării educa ției ,
Bucure ști, EDP, 1983.
94. Serres, Michel: Hermès I-IV , (1969-1980).
95. Severin, J.W.; Tankard, J.W.: Perspective asupra teoriilor comunic ării de mas ă, Ia și, Editura
Polirom, 2004.
96. Siebert, Horst : Culturile înv ăță rii ca sisteme de cuno știn țe, în: Înv ățarea autodirijat ă și consilierea
pentru înv ățare. Noile paradigme postmoderne ale înv ăță rii , Ia și, Institutul European, 2001.
97. Silverstone, Roger: Televiziunea în via ța cotidian ă, Ia și, Editura Polirom, 1999.
98. Simkins, Tim: Non-formal Education and Development , Manchester Monographs 8, 1977.
99. Stanciu, Ion Gh.: Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporan ă a conceptului de
educa ție , în ”Revista de pedagogie”, nr. 10/1991.
100. Șchiopu, Ursula: Criza de originalitate la adolescen ți, Bucure ști, E.D.P. S.A., 1997.
101. *** Studii și Cercet ări Audiovizuale , Nr. 1, Nr. 2, Nr. 3, Editor Consiliul Na țional al
Audiovizualului, octombrie 2004.
102. Șora, Mihai: Eu & tu & el & ea… sau dialogul generalizat , Bucure ști, Cartea Româneasc ă, 1990.
103. Șora, Mihai: Firul ierbii , Craiova, Scrisul Românesc, 1998.
104. Toma, Mircea (coord.): Competen ță în mass-media. Manual pentru liceu – curs op țional , Bucure ști,
Humanitas Educational, 2004.
105. Thompson, John, B.: Media și modernitatea. O teorie social ă a mass-media , Editura Antet, 1999.
106. *** Utilizare, atitudini și a ștept ări ale consumatorilor români de mass-media , Institutul de
Marketing și Sondaje IMAS, în vol. Studii și cercet ări audiovizuale , nr. 1, Ed. CNA, oct. 2004
107. Vattimo, G.: Etica comunic ării , Constan ța, Editura Pontica, 2000.
108. Voinescu, Radu: Modernit ăți. Eseuri de antropologie cultural ă, Bucure ști, Libra, 2001.
109. *** What is informal education? Where does it happe n? How has it developed?
http://www.infed.org/i-intro.htm
110. Watzlawick, P.; Beavin, J.; Jackson, D.: Une logiqne du la communication , Paris, Editura du Seuil,
1972.
111. Zamfir, C., Vl ăsceanu, L.: Dic ționar de sociologie , Bucure ști, Babel, 1998.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1 INSTITUTUL DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI Laboratorul Teoria Educa ției EDUCAȚIA INFORMALĂ ȘI MASS-MEDIA BUCURE ȘTI, 2005 2 Autori : Coordonatori:… [630696] (ID: 630696)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.