Proiect finantat de , [630676]

1
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro1Cuprins
1. introducere 3
2. Analiza de risc 4
2.1. Termeni și definiții 4
2.1.1. Pericol și periclitare 4
2.1.2. Element de risc 4
2.1.2.1. Pagube umane 4
2.1.2.2. Pagube materiale 4
2.1.2.3. Capital natural 5
2.1.2.4. Bunuri culturale 5
2.1.3. Risc 5
2.1.4. Vulnerabilitate 5
2.1.5. Probabilitate 5
2.2. Algoritmul analizei de risc 5
2.2.1. Stabilirea domeniilor 6
2.2.2. Analiza pericolelor 7
2.2.3. Analiza elementelor de risc 9
2.2.4. Analiza de risc 10
2.2.5. Tipuri de risc 11
2.2.6. Stabilirea priorităților 11
2.2.7. Stabilirea obiectivelor de apărare 11
3. Analiză de risc – Exemplu – „Foeni“ și „Otelec“ 12
3.1. Foeni 13
3.1.1. Stabilirea domeniului / Descrierea locului 14
3.1.2. Analiza pericolelor 14
3.1.3. Analiza elementelor de risc 15
3.1.4. Analiza de risc și harta de risc „Foeni“ 17
3.1.5. Stabilirea priorităților 18
3.1.6. Stabilirea obiectivelor de apărare 18
3.2. Otelec 19
3.2.1. Stabilirea domeniului / Descrierea locului 20
3.2.2. Analiza pericolelor 21
3.2.3. Analiza elementelor de risc 22
3.2.4. Analiza de risc și harta de risc „Otelec“ 23
3.2.5. Stabilirea priorităților 24
3.2.6. Stabilirea obiectivelor de apărare 25
4. Estimarea pagubelor în caz de inundații 25

5. Rezumat și concluzii 26
6. Bibliografie 27
7. Anexă 28

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro22Fig. 1: Inundațiile din 2005, România, Județul Timișoara

2 3
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro2introducere1.
Creșterea frecvenței cu care s-au produs inundațiile în trecut, faptul că anual la nivel mondial sunt afectați
de inundații cca. 200 de milioane de oameni și mai mult de 50% din pagube sunt cauzate de inundații arată
mai mult decât clar impactul acestui fenomen. În plus, conform statisticilor UNDP (2004) din intervalul
1980 – 2000 mai mult de 170 000 de oameni au murit în timpul fenomenelor de inundații. Comisia
UE face referire la 700 de decese cauzate de inundații între 1998 și 2007 în Europa și 0,5 milioane de
locuitori care au trebuit să își părăsească gospodăriile în acest interval. Din cauza acestor fenomene,
s-au înregistrat în Europa 25 de miliarde de Euro pagube de natură economică. Având în vedere că
apariția catastrofelor ce implică inundații este condiționată de cele mai multe ori de o înlănțuire de factori
diverși, adesea de natură antropogenă, nu trebuie plecat momentan de la premisa că inundațiile vor
scădea numeric. Astfel de factori sunt adesea meteorologici și climatici, dar și incapacitatea de scurgere
din cauza impermeabilizării crescânde a solului și eșecul construcțiilor de protecție (de exemplu diguri)
capătă o importanță din ce în ce mai mare.
În afară de aceasta, dacă ne gândim că nu există catastrofă naturală pură, ci este vorba mai curând de
o interacțiune a proceselor naturale, sociale și tehnologice (Jones, 1993), este clar că se poate reduce
masiv pericolul pentru oameni, animale, mediu și bunuri prin acțiuni de prevenire cu obiective clare și un
management funcțional al pagubelor.
Baza unui astfel de management al inundațiilor – și aici se înscriu toate domeniile, de la prevenire până
la managementul pagubelor – este elaborarea unei analize de risc cât mai peremptorie, cuprinzătoare și
detaliată.
În cadrul proiectului de twinning UE „Contribuție la stabilirea unei administrații pentru managementul
dezastrelor la nivel regional și local; RO PHARE 2005/017-69.01.04” s-a dezvoltat un algoritm adecvat
pentru România cu ajutorul căruia atât autoritățile regionale, cât și cele supra-regionale pot elabora o
analiză de risc peremptorie; pe baza acestei analize de risc se pot stabili ulterior prioritățile și obiectivele
de apărare și se pot introduce și aplica măsurile corespunzătoare (Schreiber, 2008). La dezvoltarea
algoritmului s-a acordat atenție specială ca acesta să poată fi folosit și fără cunoștințe tehnice sau
hidrologice de specialitate.
Algoritmul a fost prezentat în cadrul mai multor ateliere de lucru la care au luat parte reprezentanți ai
autorităților române, mai ales ai Administrației Apelor, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență
și de la nivelul administrației publice locale și județene, aceștia având ocazia să lucreze cu respectivul
algoritm. Astfel s-a demonstrat eficiența și aplicabilitatea unei analize de risc pe baza algoritmului
prezentat.
Deoarece până în prezent în România nu există o procedură standardizată de elaborare a unei analize de
risc, în acest manual se prezintă desfășurarea unei analize de risc ilustrată prin două exemple, localitățile
Foeni și Otelec din județul. Timiș. Aceste două localități au fost afectate grav în anul 2005 de inundații cu
o frecvență de 100 de ani când s-a rupt un dig pe râul Timiș și apa a inundat aproape întreaga zonă până
la digul intact și neinundat de pe râul Bega.
Pentru a da și populației posibilitatea de a se proteja suficient înainte de producerea inundației, la prezenta
lucrare se anexează și o broșură (Langer, Köln 2008) în care se găsesc sfaturi și liste de verificare pentru
populație.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro442. Analiza de risc
Elaborarea unei analize de risc servește drept fundament pentru managementul inundațiilor. Aceasta
oferă informații despre felul, numărul și poziția geografică a zonelor de risc și permite a evaluare cantitativă
a potențialului de risc existent. În primul rând, pe baza acestei analize trebuie luate măsuri în sensul
prevenirii riscurilor. Aici prevenirea (măsurile funciare de prevenire, măsurile constructive de prevenire și
măsurile comportamentale de prevenire) capătă o importanță deosebită.
Deși obiectivul este de a reduce cât mai mult riscurile existente, un aspect de luat în seamă este
că întotdeauna rămâne un anumit risc rezidual. Elaborarea analizei de risc este esențială și pentru
identificarea și controlul optim al riscului rezidual.
În capitolele ce urmează se prezintă pe scurt termenii și definițiile folosite și se explică algoritmul pentru
elaborarea unei analize de risc în general. Apoi se aplică acest algoritm pentru cele două localități – Foeni
și Otelec.
2.1 Termeni și definiții
2.1.1 Pericol și periclitare
Prin Pericol se denumește posibilitatea apariției unei pagube care devine periclitare numai atunci când
se suprapune în timp și spațiu cu un element de risc. Această suprapunere în timp și spațiu este legată
de o anumită probabilitate de apariție. De exemplu, un pârâu de munte care se umflă puternic din cauza
topirii zăpezilor și precipitațiilor puternice și iese din albie este considerat pericol; abia atunci când ajunge
în zona unui sat pe care îl inundă și astfel se suprapune, de exemplu, cu elementele de risc „om” și „casă”
devine din pericol o periclitare. Probabilitatea de apariție se aplică în acest exemplu prin faptul că pârâul
iese din albie numai când se topește zăpada în același timp cu precipitații puternice.
2.1.2 Element de risc
Element de risc se consideră orice împrejurare în care se pot înregistra pagube din cauza unui pericol,
respectiv a unei periclitări și astfel poate fi luat în calcul în cadrul analizei de risc. Elementele de risc se
diferențiază după cum urmează:
2.1.2.1 Pagube umane
Deces •
Rănire / Îmbolnăvire•
Evacuare•
Efecte psihice•
Infecții •
2.1.2.2 Pagube materiale
Locuințe private (case, garaje, pivnițe,…)•
Clădiri publice (școală, universitate, grădiniță, sală de sport, spital,…)•
Servicii și comerț (bănci, piețe, frizerie,…) •
Industrie (domeniul construcțiilor, industria lemnului, industria constructoare de automobile,…)•
Circulație (străzi, linii de cale ferată, aeroporturi, poduri,…)•
Utilități publice (canalizare, linii de curent electric, instalații de epurare a apei, transformatoare,…) •
Comunicații (rețea telefonică, internet, …)•
Agricultură și silvicultură (creșterea animalelor, sere, gospodării țărănești,…)•
Altele (elemente de protecție la inundații,…)•

4 5
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro42.1.2.3. Capital natural
Populații de animale (turme de oi, cai, specii pe cale de dispariție,…)•
Păduri, terenuri agricole,…•
Bogății naturale•
Decapări sol / eroziuni•
2.1.2.4. Bunuri culturale
Biblioteci,…•
Picturi / opere de artă,…•
Muzee,…•
Colecții,…•
2.1.3 risc
Prin risc se înțelege suprapunerea în timp și spațiu a unei periclitări cu un element de risc care poate
suferi pagube de un anumit grad din cauza acesteia.
2.1.4 Vulnerabilitate
Prin vulnerabilitate se înțelege „fragilitatea” unei element de risc, așadar cât de mare este paguba cauzată
de un anumit fenomen de inundații. Vulnerabilitatea depinde de expunere și predispoziție. De exemplu,
o casă veche care stă în apă (la inundații) 3 zile este mai „fragilă” și suferă pagube mai mari decât una
nouă, stabilă și care este expusă apei numai timp de 2 ore.
2.1.5. Probabilitate
Probabilitatea este cel mai mare factor de nesiguranță într-o analiză de risc, deoarece aici nu se pot face
afirmații certe. În acest caz trebuie să ne bazăm pe experiențe legate de evenimente de inundații din
trecut, calcule statistice și opiniile experților.
2.2 Algoritmul analizei de risc
După cum am amintit în introducere, în România nu există o procedură standardizată pentru elaborarea
unei analize de risc. De aceea s-a dezvoltat acest algoritm ușor de aplicat pentru oricine care este menit
să servească drept instrument la scară națională pentru elaborarea analizei de risc.
Caracteristicile de bază ale unui algoritm sunt:
Algoritmul trebuie să fie descriptibil printr-un text inteligibil (finit) –
Fiecare etapă a algoritmului în parte trebuie să se poată realiza în fapt (realizabil) –
Algoritmul poate permite în fiecare moment și în fiecare etapă numai un număr limitat de soluții –
(finitudine dinamică)
Algoritmul trebuie să necesite un număr finit de etape (terminabil) –
Un algoritm este adesea delimitat în practică prin următoarele caracteristici:
Algoritmul trebuie să dea aproximativ același rezultat în condiții asemănătoare (determinare). Sunt
posibile mici variații numai în cazul evaluărilor personale (de exemplu evaluări ale riscului).
Următoarea etapă în algoritm care se aplică este definită univoc la orice moment (determinism). –

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro66Algoritmul analizei de risc (Schreiber, 2008) se structurează astfel:
Etapa 1• : Stabilirea domeniilor de analiză
Etapa 2• : Identificarea, descrierea și evaluarea pericolelor
Etapa 3• : Identificarea, descrierea și evaluarea elementelor de risc
Etapa 4• : Analiza riscului existent
Etapa 5• : Elaborarea hărților de risc
Etapa 6• : Stabilirea priorităților
Etapa 7• : Stabilirea obiectivelor de protecție
În următoarele capitole, 2.2.1 până la 2.2.7 se explică detaliat etapele individuale ale algoritmului.
2.2.1 Stabilirea domeniilor
Ca primă etapă a unei analize de risc trebuie stabilit în detaliu domeniul pentru care se analizează
riscul. Aici este foarte important să se evite suprapunerile cu domeniile învecinate (de exemplu, localități
alăturate,…).
Pentru a stabili clar domeniile este necesar material cartografic adecvat. Aici se diferențiază, între altele,
următoarele tipuri de hărți:
Hărția)
Hărțile sunt la scară prea mare pentru o analiză de risc și de aceea nu sunt prea potrivite pentru o
analiză de risc detaliată a unei localități, respectiv a unui oraș. Pentru a obține o privire de ansamblu
a riscurilor existente, respectiv a zonelor de risc într-un județ sau la nivelul întregii țări, hărțile sunt
singura posibilitate de reprezentare a suprafețelor întinse pe o hartă de dimensiuni mai reduse Însă
din aceste hărți nu se pot deduce informații detaliate.
Planuri ale orașelorb)
Planurile orașelor se pretează foarte bine la a fi folosite pentru analiza de risc a unui oraș / a unei
localități oferind și un excelent raport preț-eficiență, deoarece pe acestea se pot reprezenta detaliat
elementele de risc, respectiv pericolele individuale (de exemplu poduri, companii industriale
individuale,…)
Modele 3-Dc)
O metodă profesionistă, dar din păcate foarte scumpă este utilizarea așa-numitelor modele
tridimensionale ale planurilor orașelor pe care se pot recunoaște tridimensional diferențele de nivel
la aceeași scară și formele clădirilor.

6 7
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro6Hărți cu curbe de niveld)
O soluție de compromis între planurile orașelor, care sunt ieftine, și modelele tridimensionale –
scumpe – sunt așa-numitele hărți cu curbe de nivel care corespund, în principiu, unui plan al orașului,
pe care sunt reprezentate, prin linii, diferențele de nivel. Distanța dintre liniile de nivel corespunde,
de obicei, unei diferențe de nivel de 5 metri, însă există și hărți cu linii de nivel pe care distanța dintre
linii corespunde unei diferențe de numai 1 metru.
Cu ajutorul hărților cu linii de nivel se poate prevedea, cu răbdare și cu ajutorul calculelor, ce zone
vor fi inundate, până la ce nivel și ce zone rămân protejate de inundație
Pe lângă alegerea unei hărți adecvate la scară potrivită, mai este important ca harta respectivă să fie cât
mai actuală posibil.
Dacă s-a hotărât ce hartă se folosește, trebuie desenate pe ea granițele domeniului de analizat.
Bineînțeles, într-o localitate există mai multe domenii de analizat. Acesta este cazul, de exemplu, dacă
pe baza hărților cu linii de nivel sau cu măsurători ale nivelului (diferențe de nivel) există zone mai ridicate
sau dealuri care sunt în mod clar mai puțin expuse pericolului inundațiilor decât arealele mai joase.
2.2.2. Analiza pericolelor
A doua etapă a unei analize de risc este evaluarea pericolelor existente. Pentru aceasta există metode
foarte diverse (puncte, vectori, procente …) care au fiecare avantaje și dezavantaje.
Pentru acest algoritm s-a ales procedura cu puncte pentru că a fost considerată cea mai adecvată și cea
mai relevantă pentru analiza de față.
Baza reprezintă o evaluare a (posibilelor) pericole existente pe următoarea scară de evaluare de la 1
punct la 5 puncte:
1 punct : Pericol foarte mic
2 puncte : Pericol mic până la mediu
3 puncte : Pericol mediu
4 puncte : Pericol mediu până la mare
5 puncte : Pericol foarte mare
Cu ajutorul analizei pericolelor trebuie identificate și evaluate pe cât posibil toate pericolele care apar și
posibilele scenarii referitoare la pagube. Aici este necesară o analiză sistematică a domeniului ce trebuie
evaluat.
Pentru identificarea pericolelor se pot folosi următoarele instrumente:
Evenimente istoricea)
Prin evenimente istorice și date de observație se înțeleg evenimente de inundații care au apărut
cândva și ale căror efecte sunt cunoscute suficient și detaliat din propria experiență, din înregistrări
sau relatări ale martorilor oculari. Totuși aici trebuie ținut cont de faptul că modificările de natură
constructivă și construirea de sisteme de apărare la inundații pot schimba substanțial efectele
acestor fenomene.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro88La analiza evenimentelor istorice inundațiile se diferențiază, între altele, după frecvența de apariție
(de exemplu, inundații car apar o dată la 100 de ani – HQ-100, inundații care apar o dată la 1000 de
ani – HQ – 1000,… ) sau după nivelul apelor la evenimentul respectiv.
Procedura cu linii de nivelb)
Cu ajutorul așa-numitei proceduri cu linii de nivel, se poate anticipa cu o oarecare exactitate
suprafața inundată. Exactitatea este determinată prin felul hărților cu linii de nivel existente care
constituie premisa. După cum am menționat în capitolul 2.2.1.d distanța dintre liniile de nivel de pe
hartă corespunde de obicei în realitate unei diferențe de nivel de 5 metri.
Între timp există însă și hărți mai detaliate cu linii de nivel unde distanța dintre liniile de nivel pe hartă
corespunde unei diferențe de nivel de numai 1 metru. Astfel se pot privi, bineînțeles, mai detaliat,
zonele inundabile.
Realizarea de scenarii referitoare la pagubec)
O dificultate deosebită constă în realizarea așa-numitelor scenarii referitoare la pagube, deoarece
este vorba de pagube care nu s-au înregistrat niciodată până la acel moment și ale căror efecte pot
fi, prin urmare, necunoscute. Printre acestea se numără, de exemplu, ruperi de diguri, defecțiuni la
sistemele de apărare la inundații, ruperi de stăvilare. Și pericolele combinate (de exemplu, inundații
care apar o dată la 100 de ani și precipitații puternice) pot fi considerate un posibil scenariu referitor
la pagube.
Opinia experțilord)
Experiența și cunoștințele de specialitate facilitează și identificarea posibilelor surse de pericol
existente. În acest fel este posibil ca după ce ați efectuat propria analiză a pericolelor să apelați la
un expert, care să identifice în unele cazuri și alte pericole (ascunse) pe baza experienței de care
dispune.
Calcule și simulărie)
Cea mai costisitoare, îndelungată și complicată, dar și cea mai eficientă metodă pentru identificarea
pericolelor (ascunse) este să efectuați calcule tehnice și simulări pe computer ale evenimentelor de
inundații. Cu ajutorul acestora se poate simula, în funcție de nivelul programat al apelor, modelul
tridimensional al inundației în fiecare punct al zonei analizate.
Și aici este nevoie de o analiză a pericolelor realizată „manual” în prealabil.
Fiecare pericol identificat în parte este trecut într-un tabel și evaluat cu ajutorul sistemului pe puncte
descris anterior.
După aceea se face evaluarea generală pentru (sub)domeniul analizat, după următoarea formulă:
Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––––––– = Evaluarea pericolelor pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Bineînțeles că este posibil (și la sistemele complexe este și recomandabil) ca fiecare pericol nu doar să
fie trecut într-un tabel, ci și să fie reprezentat pe hartă. O posibilitate de reprezentare este, de exemplu,
folosirea de puncte din hârtie colorată autocolantă pe care se notează numărul curent al pericolului
din tabel, astfel încât să se poată face oricând corelarea dintre punctul de hârtie colorată și descrierea
pericolului.
În plus, în funcție de opinia subiectivă a autorului analizei de risc, un pericol anume (de exemplu, un dig

8 9
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro8deteriorat) poate fi evaluat de mai multe ori, ceea ce înseamnă că respectivul pericol apare numai o dată
în realitate, dar este luat în calcul de trei ori, de exemplu, în cadrul analizei de risc, pentru a i se acorda o
anumită greutate. Acest lucru se realizează cu ajutorul așa-numitului „factor”

2.2.3. Analiza elementelor de risc
A treia etapă a unei analize de risc este evaluarea elementelor de risc existente. Pentru aceasta există, de
asemenea, metode foarte diverse (puncte, vectori, procente,…) care au fiecare avantaje și dezavantaje.
Pentru această etapă a algoritmului s-a ales, în relație de echivalență cu evaluarea pericolelor,
procedura cu puncte pentru că aceasta a părut cea mai adecvată și cea mai relevantă. În plus, dacă ar
exista proceduri diferite de evaluare pentru analiza pericolelor și analiza elementelor de risc, ar fi nevoie
de metode de convertire a valorilor.
Ca bază funcționează o evaluare a vulnerabilității elementelor de risc existente pe următoarea scară de
evaluare de la 1 la 5 puncte:
1 punct : Vulnerabilitate foarte scăzută
2 puncte : Vulnerabilitate scăzută până la medie
3 puncte : Vulnerabilitate medie
4 puncte : Vulnerabilitate medie până la ridicată
5 puncte : Vulnerabilitate foarte ridicată
Cu ajutorul analizei elementelor de risc trebuie identificate și evaluate pe cât posibil toate elementele de
risc. Aici este inevitabilă o analiză sistematică a domeniului ce trebuie evaluat.
În capitolul 2.1.2. sunt prezentate, pe categorii, posibile elemente de risc.
Fiecare element de risc identificat în parte este trecut într-un tabel și evaluat cu ajutorul sistemului pe
puncte descris anterior.
După aceea se face evaluarea generală a elementelor de risc pentru (sub)domeniul analizat după
următoarea formulă:
Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––– = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Bineînțeles că este posibil (și la sistemele complexe este și recomandat) ca fiecare element de risc
nu doar să fie trecut într-un tabel, ci și să fie reprezentat pe hartă. O posibilitate de reprezentare este,
de exemplu, folosirea de puncte din hârtie colorată autocolantă pe care se notează numărul curent al
elementului de risc din tabel, astfel încât să se poată face oricând corelarea dintre punctul de hârtie
colorată și descrierea elementului de risc.
În plus, în funcție de opinia subiectivă a autorului analizei de risc, un anumit element de risc (de exemplu,
un spital) poate fi evaluat de mai multe ori, ceea ce înseamnă că respectivul element de risc apare numai
o dată în realitate, dar este luat în calcul de trei ori, de exemplu, în cadrul analizei de risc, pentru a i se
acorda o anumită greutate. Acest lucru se realizează cu ajutorul așa-numitului „factor”.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro10102.2.4 Analiza de risc
Cea de-a patra etapă a unei analize de risc este calculul riscului (total) existent în respectivul (sub)
domeniu analizat pe baza evaluării pericolelor și evaluării elementelor de risc.
Acest calcul al riscului general se face cu ajutorul următoarei formule:
Evaluarea pericolelor + evaluarea elementelor de risc
––––––––––––– = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
2
Pentru acest algoritm s-a ales metoda de evaluare în puncte, similar ca la evaluarea pericolelor și a
elementelor de risc, întrucât s-a dovedit a fi cea mai potrivită și mai relevantă pentru această analiză. În
plus, așa cum am amintit în capitolul 2.2.3., folosirea diferitelor proceduri pentru evaluarea pericolelor, a
elementelor de risc și a riscului general, implică un efort suplimentar de conversie a valorilor.
Ca bază funcționează o evaluare a riscului general pe următoarea scală de evaluare de la 1 punct la 5
puncte:

1 punct : Risc foarte mic
2 puncte : Risc mic spre mediu
3 puncte : Risc mediu
4 puncte : Risc mediu spre mare
5 puncte : Risc foarte mare
Cu ajutorul acestei evaluări a riscului general se analizează intensitatea riscului existent pentru fiecare
(sub)domeniu.
Bineînțeles că este posibil (și la sistemele complexe este și recomandabil) ca fiecare risc general evaluat
al unui (sub)domeniu nu doar să fie trecut într-un tabel, ci să fie și reprezentat pe hartă. O reprezentare
posibilă este, de exemplu, o hașură colorată a diverselor domenii de risc (vezi capitolul 2.2.5.)

10 11
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro102.2.5 Hărți de risc
După cum am amintit în capitolul 2.2.4., mai ales la sistemele complexe când se analizează mai multe
(sub)domenii, este posibil și chiar recomandabil ca riscul calculat și evaluat să fie reprezentat pe o hartă.
În acest fel și persoanele nespecializate în acest domeniu pot recunoaște imediat ce elemente geografice
(de exemplu, localități, sate, așezări de-a lungul unor drumuri,…) sunt periclitate mai mult sau mai puțin.
O metodă răspândită și foarte bună este hașura colorată / reprezentarea fiecărui (sub)domeniu în parte
în funcție de riscul calculat, respectiv evaluat.
Ca bază funcționează o reprezentare cromatică a riscului general pe următoarea scară de evaluare de
la 1 punct la 5 puncte:

1 punct : Risc foarte mic : ALB
2 puncte : Risc mic spre mediu : VERDE
3 puncte : Risc mediu : GALBEN
4 puncte : Risc mediu spre mare : PORTOCALIU
5 puncte : Risc foarte mare : ROȘU
2.2.6. Stabilirea priorităților
Mai ales dacă în domeniul geografic respectiv s-au luat până la acel moment puține măsuri de protecție
înainte, respectiv după o inundație este imposibil să se introducă și să se execute toate măsurile necesare
pe termen scurt sau chiar pe termen mediu, pentru că adesea se depășesc posibilitățile financiare în
acest sens.
Pe baza hărții de risc elaborate la capitolul 2.2.5 și riscului calculat în capitolul 2.2.4 pentru fiecare (sub)
domeniu, se pot stabili prioritățile în ceea ce privește măsurile de protecție la inundații, astfel încât în prim
plan sa se afle, pe de o parte, îndepărtarea pericolelor acute și, pe de cealaltă, protecția elementelor de
risc periclitate grav.
2.2.7. Stabilirea obiectivelor de apărare
După ce s-au stabilit prioritățile în conformitate cu capitolul 2.2.7, se poate stabili lista obiectivelor de
protecție. De exemplu, între altele, de obiective de protecție pot fi:
Întărirea digurilor•
Protecție tehnică la inundații•
Măsuri constructive de protecție la inundații•
Interdicție de construire prin lege în zonele cu risc ridicat•
Elaborarea unui plan de apărare la dezastre•
Informarea și pregătirea populației•
Stocarea de saci cu nisip în număr destul de mare pentru a proteja o clădire socială (școală, biserică, •
primărie, …)
Elaborarea planurilor de evacuare•

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro1212
3. Analiza de risc pe baza exemplelor „Foeni” și „Otelec”
Foeni și Otelec sunt două localități care au fost afectate grav în anul 2005 de inundații cu o frecvență de
100 de ani, când s-a rupt un dig pe râul Timiș și apa a inundat aproape întreaga zonă până la digul intact
și neinundat de pe râul Bega.
Nivelul normal al apei pe râul Timiș este de ca. 4,50 m; când nivelul apei este de 9,00 m digul este în
pericol să se rupă și de la 10,00 m coronamentul digului este depășit de ape.
Nivelul normal al apei pe râul Bega este de ca. 1,10 m; când nivelul apei atinge 1,80 m digul este în
pericol să se rupă și de la 2,00 m coronamentul digului este depășit de ape.
.

12 13
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro123.1. Foeni
Pe această hartă este reprezentată poziția geografică a localității Foeni și a celor două râuri Timiș și
Bega.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro14143.1.1. Stabilirea domeniului / descrierea locului
Număr de locuitori : 1200
Suprafață : 120 hectare (fără împrejurimi)
Număr de gospodării : 412 case, dintre care 312 reconstruite după inundațiile din 2005.
Pe harta de mai jos sunt reprezentate subdomeniile ce trebuie analizate. Poziția, respectiv numărul de
subdomenii se bazează pe datele referitoare la liniile de nivel captate din satelit și la efectele diferite ale
inundațiilor cauzate de aceste diferențe de nivel.
3.1.2. Analiza pericolelor
Analiza pericolelor s-a executat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2.
Subdomeniul 1 (nivel jos al solului)
Nr. crt. Pericol posibil Puncte de evaluare Factor
1 Rupere de dig sau inundarea digului 2 1
2 Precipitații puternice și sol impermeabil care nu poate
absorbi apa 3 1
Subdomeniul 2 (nivel ridicat al solului)
Nr. crt. Pericol posibil Puncte de evaluare Factor
1 Rupere de dig sau inundarea digului 1 1
2 Precipitații puternice și sol impermeabil care nu poate
absorbi apa 1 1

14 15
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro14Procedeu de calcul:•

Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––––––––– = Evaluarea pericolelor pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Subdomeniul 1:•
Suma punctelor : 5 puncte
Numărul de evaluări : 2 puncte
Evaluarea pericolelor : 2,5 puncte Ü pericol mediu
Subdomeniul 2:•
Suma punctelor : 2 puncte
Numărul de evaluări : 2 puncte
Evaluarea pericolelor : 1,0 puncte Ü pericol scăzut
3.1.3. Analiza elementelor de risc
Analiza elementelor de risc s-a executat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2. Singura
diferență este, în acest caz particular, că analiza elementelor de risc este elaborată pentru ambele
subdomenii împreună. Explicația este că aproape toate elementele de risc se află în zona mai joasă,
așadar se află în zona inundabilă în cazul în care o se produce o inundație, și de aceea evaluarea pe
puncte este influențată foarte puțin de către zonele mai înalte. Această influență nesemnificativă este
văzută „pozitiv” din punct de vedere matematic și servește ca „factor de siguranță”.
La sistemele/ domeniile mai mari și complexe este inevitabilă separarea celor două subdomenii și în cazul
analizei elementelor de risc. Bineînțeles, ar fi posibilă o analiză separată și aici, în acest exemplu.
Nr. crt. Element de risc Puncte de evaluare Factor
1 2 grădinițe 5 2
2 2 școli 5 2
3 2 cabinete medicale 3 1
4 1 casă de cultură 2 1
5 Linii aeriene de tensiune / stâlpi de tensiune 3 1
6 Transformator electric 3 1
7 Conductă de gaz 3 1
8 Stație de pompare 2 1
9 Drumuri 2 1
10 Animale 1 1
11 Puț de adâncime pentru alimentarea cu apă 5 2
12 Cimitir (problemă de igienă) 4 2
13 Atelier auto 3 1
14 Îngrășăminte și pesticide în curți 5 2

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro1616Procedeul de calcul:•
Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––––– = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Subdomeniul 1 și 2:•
Suma punctelor : 70 puncte
Numărul de evaluări : 19 puncte
Evaluarea pericolelor : 3,7 puncte Ü vulnerabilitate medie spre mare

16 17
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro163.1.4 Analiza de risc și harta de risc „Foeni”
Analiza de risc s-a executat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2.
Procedeu de calcul:•
Evaluarea pericolelor + evaluarea elementelor de risc
–––––––––––––––- = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
2
Subdomeniul 1:•
Evaluarea pericolelor : 2,5 puncte
Evaluarea elementelor de risc : 3,7 puncte
Evaluarea riscului (general) : 3,1 puncte Ü risc mediu
Subdomeniul 2:•
Evaluarea pericolelor : 1,0 puncte
Evaluarea elementelor de risc : 3,7 puncte
Evaluarea riscului (general) : 2,4 puncte Ü risc mic spre mediu
Acest risc este transpus acum pe o hartă de risc conform descrierii de la capitolul 2.2.5.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro18183.1.5. Stabilirea priorităților
Pe primele locuri în lista de priorități pentru Foeni se găsesc următoarele aspecte urgent de rezolvat:
Elemente de risc:a)
2 grădinițe-
2 școli-
Puț de adâncime pentru alimentarea cu apă –
Cimitir (problemă de igienă)-
Îngrășăminte și pesticide în curți-
Pericole:b)
Rupere de dig –
Precipitații puternice-
3.1.6. Stabilirea obiectivelor de protecție
Pe baza listei de priorități stabilite pentru localitatea Foeni se elaborează următoarele obiective de
apărare:
Elaborarea de planuri de evacuare pentru grădinițe și școli și testarea acestora-
Dezvoltarea de sisteme de pre-avertizare / sisteme de informare –
Protecție tehnică la inundații pentru puțul de adâncime-
Canalizare mai adâncă în jurul cimitirului pentru a capta apa poluată –
Depozitarea îngrășămintelor și pesticidelor din curți pe locuri mai înalte și întărite-
Întreținere periodică a digurilor și inspectarea acestora-
Degajarea suprafețelor impermeabile și astfel facilitarea scurgerii apei-
Curățarea sistemului de canalizare / șanțuri-

18 19
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro183.2. Otelec
Pe această hartă este reprezentată poziția geografică a localității Otelec și a celor două râuri Timiș și
Bega.

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro20203.2.1. Stabilirea domeniului / descrierea locului
Număr de locuitori : 790
Suprafață : 162 hectare (fără teritoriu adiacent)
Număr de gospodării : 380 case
Pe harta de mai jos sunt reprezentate subdomeniile ce trebuie analizate. Poziția, respectiv numărul de
subdomenii se bazează pe datele satelitare ale liniilor de nivel și a diverselor la efectele corelate cu
aceste inundații.

20 21
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro203.2.2. Analiza pericolellor
Analiza pericolelor s-a executat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2.
Subdomeniul 1 (nivel jos al solului)
Nr. crt. Pericol posibil Puncte de evaluare Factor
1 Rupere de dig sau inundarea digului 2 1
2 Precipitații puternice și sol impermeabil care nu
poate absorbi apa 3 1
3 Material plutitor pe Bega care poate produce
colmatări3 1
Subdomeniul 2 (nivel ridicat al solului)
Nr. crt. Pericol posibil Puncte de evaluare Factor
1 Rupere de dig sau inundarea digului 1 1
2 Precipitații puternice și sol impermeabil care nu
poate absorbi apa 1 1
3 Material plutitor pe Bega care poate produce
colmatări1 1
Procedeu de calcul:•

Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––––––––– = Evaluarea pericolelor pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Subdomeniul 1:•
Suma punctelor : 8 puncte
Numărul de evaluări : 3 puncte
Evaluarea pericolelor : 2,7 puncte Ü pericol mediu
Subdomeniul 2:•
Suma punctelor : 3 puncte
Numărul de evaluări : 3 puncte
Evaluarea pericolelor : 1,0 puncte Ü pericol scăzut

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro22223.2.3. Analiza elementelor de risc
Analiza elementelor de risc s-a efectuat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2. Singura
diferență este că, în acest caz particular, analiza elementelor de risc este elaborată pentru ambele
subdomenii împreună. Motivul pentru aceasta este că aproape toate elementele de risc se află în zona
mai joasă, așadar la o inundație se află cu siguranță în zona inundată și de aceea zona mai înaltă care
are o suprafață foarte mică nu influențează evaluarea pe puncte. Această influență nesemnificativă este
văzută „pozitiv” din punct de vedere matematic și servește ca „factor de siguranță”.
La sistemele / domeniile mai mari și complexe este inevitabilă separarea celor două subdomenii și în
cazul analizei elementelor de risc. Bineînțeles, ar fi posibilă o analiză separată și aici, în acest exemplu.
Nr. crt. Element de risc Puncte de evaluare Factor
1 2 școli 5 2
2 1 grădiniță 5 2
3 Cabinet medical 3 1
4 Biserică 2 1
5 Casă de cultură 2 1
6 Casa parohială 2 1
7 Magazin alimentar 2 1
8 Gară și linie ferată 3 1
9 Depozit 2 1
10 Îngrășăminte și pesticide în curți 5 2
11 Transformator electric 3 1
12 Puț 5 2

22 23
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro22Procedeu de calcul:•

Suma punctelor pe (sub-)domeniul respectiv
––––––––––––––– = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
Numărul evaluărilor pe (sub-)domeniul respectiv
Subdomeniul 1 și 2:•
Suma punctelor : 59 puncte
Numărul de evaluări : 16 puncte
Evaluarea pericolelor : 3,7 puncte Ü vulnerabilitate medie spre mare
3.2.4. Analiza de risc și harta de risc „Otelec”
Analiza de risc s-a executat în conformitate cu algoritmul descris la capitolul 2.2.
Procedeu de calcul:•
Evaluarea pericolelor + evaluarea elementelor de risc
–––––––––––––––- = Evaluarea elementelor de risc pentru (sub-)domeniul respectiv
2
Subdomeniul 1:•
Evaluarea pericolelor : 2,7 puncte
Evaluarea elementelor de risc : 3,7 puncte
Evaluarea riscului (general) : 3,2 puncte Ü risc mediu
Subdomeniul 2:•
Evaluarea pericolelor : 1,0 puncte
Evaluarea elementelor de risc : 3,7 puncte
Evaluarea riscului (general) : 2,4 puncte Ü risc mic spre mediu

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro2424
Acest risc este transpus acum pe o hartă de risc conform descrierii de la capitolul 2.2.5.
3.2.5. Stabilirea priorităților
Pe primele locuri în lista de priorități pentru Otelec se găsesc următoarele puncte de rezolvat:
Elemente de risc:a)
1 grădiniță-
2 școli-
Puț pentru alimentarea cu apă-
Îngrășăminte și pesticide în curți-
Pericole:b)
Rupere de dig –
Precipitații puternice-
Material plutitor pe Bega-

24 25
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro243.2.6. Stabilirea obiectivelor de apărare
Pe baza listei de priorități stabilite pentru localitatea Otelec se elaborează următoarele obiective de
protecție:
Elaborarea de planuri de evacuare pentru grădinițe și școli și testarea acestora-
Dezvoltarea de sisteme de pre-avertizare / sisteme de informare –
Protecție tehnică la inundații pentru puț-
Depozitarea îngrășămintelor și pesticidelor din curți pe locuri mai înalte și întărite-
Întreținere periodică a digurilor și inspectarea acestora-
Degajarea suprafețelor impermeabile și astfel facilitarea scurgerii apei-
Curățarea sistemului de canalizare / șanțuri-
Îndepărtarea periodică a materialului plutitor de pe Bega / decolmatare periodică –
4. Estimarea pagubelor în caz de inundații
În ciuda măsurilor și programelor din ce în ce mai eficiente din domeniul prevenirii inundațiilor nu se pot
evita, așa cum am amintit în introducerea la analiza de risc, evenimente neprevăzute de inundații care
produc pagube mari. Deoarece acest risc rezidual nu poate fi controlat în totalitate, cei responsabili sunt
puși mereu față în față cu problematica estimării pagubelor. Aceasta este foarte complexă și nu foarte
ușor de efectuat așa cum se realizează o estimare a pagubelor în caz de incendiu.
Pagube umanea)
Pagubele umane directe, adică răniții și morții rezultați din cauza inundației (de exemplu, înecați,
răniri provocate de materialele transportate de ape,…) se pot identifica ușor și exprima statistic.
Îmbolnăvirile ca urmare a inundațiilor (de exemplu, pneumonii provocate din cauza frigului, astm
bronșic provocat de alergii,…) nu se pot pune în mod clar în legătură cu un eveniment de inundații
și prin urmare se pot estima numai parțial.
Pagube de natură economică:b)
La pagubele de natură economică problematica începe chiar de la colectarea datelor, deoarece
pagubele de natură economică provocate de inundații se pot rareori evalua exact. Excepție de la
această regulă sunt obiectele pentru care există asigurare împotriva evenimentelor provocate de
elemente (foc, apă,…). În plus, nici declarațiile celor afectați nu concordă cu pagubele apărute,
pentru că, pe de o parte, mulți trag speranța ca paguba să fie compensată și astfel tind să o declare
mai mare, pe de cealaltă parte, unele pagube apărute sunt subevaluate (de exemplu, pereții uzi din
case,…) .

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro26265. Rezumat și concluzii
ÎÎn prezenta lucrare am arătat cititorilor că trebuie elaborată o analiză de risc ca bază a oricărui management
al protecției la inundații. Însă este clar că elaborarea unei analize de risc este foarte complexă și vastă
și necesită mult timp.
S-a prezentat un algoritm (Schreiber, 2008) care poate fi utilizat relativ ușor pentru elaborarea unei analize
de risc și fără a avea cunoștințe tehnice speciale. Ca la aproape toate procedeele de elaborare a unei
analize de risc, autorul analizei are destul spațiu pentru variații și modificări personale.
Cu acest instrumentar, procedeul se poate standardiza la scară națională, având în vedere, așa cum am
menționat și în introducere, că nu există momentan o procedură standard pentru elaborarea unei analize
de risc.
Cele două localități selectate, Foeni și Otelec, au fost potrivite pentru a servi drept exemple, deoarece au
fost foarte afectate de inundațiile din anul 2005. Chiar și fără a se fi elaborat o analiză de risc, din 2005
s-au luat următoarele măsuri de protecție la inundații de către responsabilii din Foeni și Otelec :
Foeni:a)
Consolidarea digului-
Prevedere legală pentru construirea fundațiilor-
Extinderea sistemului de canalizare-
Transformatoarele electrice au fost montate mai sus decât nivelul de inundație-
S-au elaborat și extins planurile de apărare în caz de catastrofe-
Otelec:b)
Extinderea sistemului de canalizare-
Prevedere legală pentru construirea fundațiilor-
S-au elaborat și extins planurile de apărare în caz de catastrofe-
Trebuie amintit și interesul arătat de factorii de răspundere din aceste două localități și disponibilitatea de
a îmbunătăți managementul protecției la inundații. Din acest punct de vedere, este de dorit ca prezentul
procedeu să fie utilizat în întreaga țară pentru elaborarea analizelor de risc.
Analiza de față va fi prezentată în cadrul Zilelor de Diseminare din cadrul acestui proiect al UE. Posterul
care a fost realizat în acest scop este anexat acestui document

26 27
Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro266. Bibliografie
Jones, D.K.C., 1993 :• Environmental hazards in the 1990s (Hazarde în mediul înconjurător în anii
1990)
Schreiber, R., 2008 :• Algorythmus zur Erstellung einer Risikoanalyse (Algoritm pentru elaborarea
unei analize de risc)
UNDP (United Nations Development Programme – • Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite ),
2004 : Reducing disaster risk (Reducerea riscului la dezastre)
Tung, Y.-K., 1981 : • Risk models for flood levee design (Modele de risc pentru proiectarea digurilor
de protecție la inundații)
Merz, B., 2005 :• Hochwasserrisiken (Riscuri la inundații)
Strobl, T., Zunic F., 2006 : • Wasserbau (Construcții hidrotehnice)
, R., 1995 :• Die Problematik von Grenzwertlisten (Problematica listelor cu valori limită)
Olsen, J.R., 1998 :• Risk of extreme events under non-stationary conditions (Riscul evenimentelor
extreme în condiții non-staționare)
Langer, J., 2008 :• Bürgerinformationen für den Hochwasserfall (Informații pentru cetățeni în caz de
inundații)
Internet•

Proiect finantat de ,
UNIUNEA EUROPEANA)
Con
.ținutulacestuimaterialnureprezintă înmodnecesarpozițiaoficială
aUniuniiEuropene Pentrueventuale sesizări,contactați: cfcu.phare@mfinante.ro287. Anexă
Algoritmul de Schreiber