În butoiul cu întrebări. Cum să nu te [630666]

În butoiul cu întrebări. Cum să nu te
îneci în propriile îngrijorări.
Studiu de caz despre o adolescentă cu anxietate
generalizată .
Andrei Chi șcu, psiholog

Tulburarea de a nxietate generali zată (TAG)
•Prevalență: 3 -12% dintre copii și
adolescenți (locul al II -lea după anxietatea
de separare)
•Debut: preadolescență și adolescență
•Distibuție pe gen: -/+
•Comorbiditate: depresie, anxietate de
separare, anxietate socială

Anxietatea generalizată
Definiție:
•-îngrijorare excesivă și de necontrolat
•-persistentă (min. 6 luni)
•-2 sau mai multe domenii, teme:
»Sănătate (a lui sau a părinților)
»Siguranță
»Viitor
»Performanțe școlare etc.

Cum pot fi descriși copii/adolescenții cu GAD:
•Îngrijorați “cronic”
•Perfecționiști
•Autocritici
•“Mici adulți”
•Dornici să -i mulțumească pe ceilalți, să respecte
termene, programări
•Mereu “sub presiune”

Consecin țe:
•Dezirabilitate socială
•Dificultăți de diagnosticare
•Dificultăți de motivare (copii, părinți)

Îngrijorarea -element central în GAD
•-un șirde gânduri și imagini încărcate de
emoții negative și relativ incontrolabile
(Borkovec si col., 1983 )
•Îngrijorarea în GAD –predominant, sub
formă verbală
•Gânduri automate intruzive

Modele explicative
•Modelul metacognitiv (Wells, 1997, 2000)
•Modelul lui Borkovec (Borkovec si Newmann,
1999)
•Modelul Quebec (Dugas, 1998; Ladouceur,
2000)

Modelul metacognitiv (Wells)
1.Îngrijorări în legătură cu posibile
amenințări -convingeri legate de
beneficiile îngrijorărilor
2.Îngrijorări legate de efectele negative /
catastrofice ale îngrijorării
(metaîngrijorări )

Modelul T. Borkovec
•Îngrijorarea -încercarea de a evita un
disconfort mai puternic
•Îngrijorarea = disconfort,
•Imaginile /gândurile (despre
pericol/deznodământ) = disconfort++

Modelul lui Dugas și Ladouceaur (2000)
•Persoanele cu GAD -intolerante la
incertitudine
•Se centrează pe deznodămintele negative
/ catastrofice ale unei probleme, nu pe
găsirea soluțiilor/ rezolvarea problemei

Modelul cognitiv al GAD (M.J.Dugas și M.
Robichaud, 2007)
•Intoleranță la incertitudine
•Convingeri pozitive despre îngrijorare
•Orientare negativă asupra problemei
•Evitare cognitivă

Îngrijorări vs.
•Proces cognitiv
•Șir de gânduri
•Orientate spre
evenimente din viitor
•“Dar dacă…”, “Și
dacă”
•Tulburări anxioaseRuminații
•Proces cognitiv
•Șir de gânduri
•Orientate spre
evenimente din
trecut
•“De ce…”
•Depresie

Etiologie :
•Stil de atașament
•Temperamentul copilului/adolescentului
•Anxietatea parentală
•Stilul de parenting

Stilul de atașament
•Figura de atașament
•Disponibilă Indisponibilă
Lumea -un loc sigur Lumea -loc periculos,
amenințător

Temperamentul
•Inhibiția comportamentală
•vulnerabilitate la tulburările anxioase
•trăsătură temperamentală caracterizată
prin:
»Iritabilitate la sugar
»Teamă la copil mic (1 -3 ani)
»Timiditate, alertă și retragere ( > 3 ani)

Anxietatea părinților
•Determină indirect anxietatea copiilor:
•Genetic (temperament)
•Mediu ( stil de parenting)

Stilul de parenting
•Întărirea comportamentelor de evitare
•Modelarea unui stil de interacțiune
•Comportamentul hiperprotector ( duce la
o scăzută auto -eficacitate la copil)

Module de interven ție
•1. Psihoeduca ție
a. Prezentarea principiilor cognitiv -comportamentale ;
b. Explicarea diagnosticului GAD.
c. Rolul îngrijorării. Construirea motivației
d. Monitorizarea zilnică a îngrijorărilor (frecvență, durată,
intensitate)
•2. Recunoa șterea incertitudinii si expunere comportamentala
a.Explorarea relatiei dintre intoleranta la incertitudine si
ingrijorarea excesiva ;
b. A recunoa ște căcertitudinea este imposibil de obtinut;
c. Identificarea manifestarilor intolerantei la incertitudine
d. Experiment ând incertitudinea -situatii stimul.

•3.Reevaluarea utilit ății îngrijorarii
a. Convingeril epozitive despre îngrijorare
b.Identificarea si reevaluarea convingerilor pozitive despre
îngrijorare
•4. Training de rezolvare de probleme
a. Îmbunatatirea orientarii asupra problemei
b. Punerea in practica a abilita ților de rezolvare a problemei
•5. Prevenirea rec ăderii
a. Mentinerea zilnic ă
b. Identificarea situa țiilor de risc
c. Pregatirea situa țiilor de risc

Studiu de caz

•Vinietă caz:
-Maria, 15 ani, elevă cls. a IX -a (Colegiu de
prestigiu), premiantă
-Frate, 5 ani, grădiniță
-Părinții -în proces de divorț (tatăl -lector
universitar, mama -medic)
-Ambii copii, aflați în custodia tatălui,
locuiesc cu tatăl

Motivul adresării:
•Tatăl se adresează CEECC pentru:
•1. Maria a devenit “irascibilă, sensibilă,
tentată să exagereze”
•2. Personal, nevoia de ajutor în
“restabilirea unui mediu familial armonios”

•Părinții divorțează după 16 ani de căsnicie
•Acțiunea de divorț intentată de mama
(“nu-l mai iubesc”, “nu mai comunicăm”,
“nu mai putem continua”), cu 6 luni în
urmă
•Maria o acuză pe mama pt decizie
•Tatăl luat prin surprindere

Interviu Maria:
Credea până la divorț că are “părinții
perfecți”, apoi a descoperit că sunt „normali”,
la fel ca toți ceilalți
Deranjată de: mama face reproșuri, tata țipă la
ea;tata mai deschis,mama mai rece
„Cd era mama mă simțeam mai sigură …! Acum
am preluat rolul mamei”
Cea mai bună din clasă, place mate info; merge
la un cerc de teatru, face pian

Așteptări inițiale Maria:
•Să nu mai repete aceleași greșeli ca părinții
•Să înțeleagă ce simt părinții ei
•“Aș vrea să știu unde îi este mai bine lui S: cu
mama sau cu tata”
•Părinți se nu se mai folosească de ea ca să -i
reproșeze: “Uite ce face maică -ta/ taică -tu…!”

Evaluare:
•-Chestionar de dificultăți (SDQ)
•-Chestionare GAD (WAQ, PSWQ, CAQ,
NPOQ, IUS)
•-Monitorizarea îngrijorărilor (teme,
frecvență, intensitate)

•“Inventarul” îngrijorărilor Mariei:
1) sanatatea familiei;
2) educația fratelui;
3) protecția căminului;
4) programul personal;
5) școala;
6) situațiile neprevăzute

•Debut: vârsta școlarității mici (7 -8 ani)
-Frică de sânge
-Frică de străini
-Frică de hoți
-Frică de accident auto părinți
-Frică de divorț (certuri părinți+părinții unui
coleg)

Simptomatologie Maria:
•Intoleranța la incertitudine:
»“Nu-mi place să fiu luată pe nepregătite”,
»“Vreau să fiu sigură că lui S o să -i fie bine!”
»“Nu-mi place să -mi asum riscuri”
•Convingeri pozitive despre îngrijorare:
»“Mă motivează”
»“Mă obligă să mă organizez/să fiu atentă!”
»“Mă ajută să găsesc soluția bună!”
•Perfecționism
»(“Trebuie să iau cea mai bună decizie/cea mai bună
notă!”),

Simptomatologie Maria (2)
•Senzații fizice (stângere în stomac și piept):
»Reminder: “Ai ceva de făcut!!!”
•Amânare -dacă ce are de făcut este neplăcut
•Asigurări
•Evitare cognitivă, emoții negative, comportamentală:
–“Încerc să alung cuvintele / să nu mă mai gândesc la…”
– Nu discută cu tata despre ce crede și ce simte ea în legătură cu
fratele ei
•Atitudine autocritică:
»A plânge= Semn de slăbiciune

Intervenția:
•cu Maria :
•Psihoeducație TCC
•Psihoeducație frică -anxietate -GAD
•Jurnal de monitorizare
•Intervenție cognitivă
•Expunere

•Profilul îngrijorărilor mele (intensitate)
Discomfort
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică20406080100
FamilieȘcoală

010203040506070
1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th QtrFamilie
Scoala
AlteleLegendă
Familie (70%)
Școală (50%)
Altele (15%)

•Intervenție GAD Maria:
1. Îngrijorare productivă vs.neproductivă
2. A accepta realitatea cum este
»A accepta limitele
»A descrie ce -i în fața ta vs a trage concluzii pripite
»A accepta incertitudinea
3. Angajarea în schimbare
»Expunerea la imperfecțiune
»Expunerea la discomfort

4. A confrunta ce spune mintea îngrijorată
»Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla?
»Care este probabilitatea ca el să se întâmple?
»Testarea predicțiilor
»Ce aș face dacă acel lucru s -ar întâmpla?
5. Transformarea eșecului într -o oportunitate
de creștere
»Comportamentul, nu persoana
»Eșecul -o oportunitate de învățare

6. Acceptarea emoțiilor și exprimarea lor vs
a pune capac emoțiilor prin îngrijorări
7. O mai bună gestiune a timpului
»Planificarea timpului
»Cum să -ți dai timp
»A învăța să spui “Nu”

Intervenția:
•cu părinții
•Psihoeducație frică -anxietate -GAD
•Structurarea unui mediu predictibil
•Mesaje congruente pentru copii
•Training comunicare asertivă

Rezultate obținute:
•Scade frecvența îngrijorărilor (în special
cele legate de familie, în corelație și cu
clarificarea situației juridice a familiei)
•Scade apelul la comportamente de evitare
și asigurare
•Subiectiv, Maria apreciază o ameliorare a
calității vieții

Bibliografie:
•T.L. Morris, J.S. March -Anxiety Disorders in Children
and Adolescent, The Guilford Press, 2004
•R. Leahy -Worry Cure, Piatkus, 2005
•D. Barlow -Anxiety and its disorders. The nature and
treatment of anxiety and panic, The Guilford Press, 2002
•M. Dugas, M. Robichaud -Cognitive Behavioural
Treatment for Generalized Anxiety Disorder, From
science to practice, Routledge, 2007