Sondaj privind accesul la finanțare [630587]

Sondaj privind accesul la finanțare
al companiilor nefinanciare
din România
Decembrie 2019

Sondaj privind accesul la finanțare
al companiilor nefinanciare
din România
Decembrie 2019

NOTĂ
Toate drepturile rezervate.
Reproducerea informațiilor este permisă numai în scopuri educative și necomerciale și numai cu indicarea sursei.
Banca Națională a României
Str. Lipscani nr. 25, cod 030031, București
tel.: 021/312 43 75; fax: 021/314 97 52
ISSN 2458-0562

Cuprins

Sinteză 5

A. Accesul la finanțare al companiilor nefinanciare 6

B. Capacitatea companiilor de a face față unor evoluții financiare nefavorabile 9
B1. Percepția companiilor asupra unor evoluții nefavorabile
privind costul finanțării (rata dobânzii) 9
B2. Percepția companiilor asupra unei evoluții nefavorabile
a cursului de schimb al monedei nați onale în raport cu moneda euro 11
Anexă: Metodologie sondaj 13

5 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Sinteză
Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF)
surprinde opiniile sectorului real cu privir e la: (i) cele mai presante probleme în
desfășurarea activității; (ii) percepția pr ivind costul finanțării; (iii) nivelul maxim
suportabil privind rata dobânzii și efectele unor posibile evoluții nefavorabile ale
acesteia; (iv) percepția asupra implicațiilor unei posibile aprecieri/deprecieri a
monedei naționale.
Analiza este realizată pe ba za răspunsurilor companiilor1 la sondajul menționat,
iar principalele conclu zii sunt următoarele:
▪ în linie cu creșterea economică înregistrată în ultimii ani, majoritatea problemelor
de natură a afecta activitatea firmelor di n România și-au redus intensitatea. Astfel,
comparativ cu sondajul precedent, mai puține companii nefinanciare au opinat
că aceste probleme sunt de o amplitudin e mare sau foarte mare. Excepția este
reprezentată de lipsa forței de muncă bine pregătite, acest aspect fiind un
dezechilibru structural al economiei româneșt i care a fost indicat ca reprezentând o
problemă presantă de un număr mai ridicat de respondenți față de sondajul anterior.
Se menține nivelul foarte ridicat al numă rului de firme care apreciază că nivelul
fiscalității, respectiv impredic tibilitatea mediului fiscal re prezintă probleme presante
mari și foarte mari (60, respectiv 58 la sută din companii). Similar exercițiilor
precedente, accesul la finanțare este consid erat a fi o problemă mare sau foarte
mare de către un număr redus de firme.
▪ intențiile companiilor privind contractarea unui credit s-au menținut neschimbate
comparativ cu exercițiul anterior. Astfel, 62 la sută dintre companii nu ar lua un credit
în lei, iar 66 la sută nu ar lua un credit în euro, indiferent de co stul acestora, deoarece
intenționează să își reducă gradul de îndatorare.
▪ companiile continuă să fie vulnerabile la o ev oluție nefavorabilă a cursului de schimb
și la o eventuală creștere a ratei dobânzii. În contextul intermedierii financiare reduse
care caracterizează economia, companiile care ar apela la credite bancare apreciază în
mod majoritar că nivelul costului de finanț are ar afecta capacitatea de a rambursa
împrumutul. În plus, o majora re cu până la 3 puncte procentuale a dobânzii în lei ar
afecta semnificativ ac tivitatea și/sau capacitatea de ra mbursare a creditului pentru
54 la sută dintre companiile cu credite în lei, conform răspunsurilor.

1 Eșantionul utilizat în Sondajul FCNEF conține circa 11 000 de companii nefinanciare, este reprezentativ la nivel național și
regional, iar extragerea companiilor incluse în sondaj este re alizată prin procedee statistice specifice, cu respectarea
criteriilor privind: (i) clasa de mărime a companiei (microîntr eprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corpora ții),
(ii) sectorul de activitate (conform CAEN Rev. 2) și (iii) regiuni de dezvoltare.

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
6 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIA. Accesul la finanțare al companiilor
nefinanciare
Cele mai presante probleme ale companiilor
În perioada aprilie – septembrie 2019, in tensitatea cu care firmele au resimțit
problemele cele mai presante în desfășurarea activităț ii s-a atenuat, cu excepția
disponibilității forței de muncă bine pregăt ite care indică persistența dificultăților
determinate de tensionarea activității pe pi ața muncii (Grafic 1). Deși sunt percepute
cu o intensitate diminuată față de exerciți ul anterior, problemele legate de nivelul
fiscalității, respectiv caracterul imprevizibil al legislației în acest domeniu continuă să
reprezinte cele mai mari probleme în opinia firmelor. Potrivit literaturii de specialitate2,
percepția majoritar negativă a firmelor referitoare la fiscalitate este explicată în
perioade de creștere econom ică prin faptul că în ac este perioade planurile
de dezvoltare ale companiilor sunt mai ample, iar nivelul taxelor și, mai ales,
impredictibilitatea acestora c onstituie piedici în punerea în aplicare a planurilor
de investiții. În plus, România deține al șaselea cel mai redus nivel al impozitului
pe profit din Uniunea European ă, ceea ce denotă faptul că problema reală în calea
dezvoltării firmei este reprezentată mai degrabă de caracterul imprevizibil al
legislației fiscale. Acest din urmă aspect reclamă asigurarea unui cadru de afaceri
predictibil, inclusiv din punct de vedere fisc al, care să vină în sprijinul planurilor de
dezvoltare ale firmelor din România, cu efecte benefice asupra creșterii economice
viitoare.
Majorarea numărului de opinii care califică lipsa forței de muncă bine pregătite ca
fiind o problemă presantă susține ipoteza creșterii gradului de necorelare dintre
cererea de pe piața muncii și ofertă. Acest decalaj poate avea mai multe potențiale
cauze, calitative și cantitative, printre ca re enumerăm: (i) nepotrivirea dintre oferta
educațională din sistemul românesc de șc olarizare și cererea de pe piața muncii,
aspect reclamat deseori de cătr e mediul de afaceri, (ii) inec hitățile salariale, forța de
muncă slab pregătită fiind absorbită pe piaț a muncii la niveluri salariale destul de
apropiate față de cele aferente forței de muncă bine pregătite și (iii) migrația forței de
muncă calificate. Mai mult, o parte importantă din companii (44 la sută dintre firmele
respondente la sondaj) apreciază ca fiind o problemă mare și foarte mare nivelul
costurilor de producție și al cheltuielilo r cu salarizarea. În acest context, este
important ca majorările salariale să fie core late cu dinamica productivității, astfel
încât acestea să conducă la o compet itivitate mai ridicată a firmelor.
Din punct de vedere structural se observă că pentru companiile de talie mare lipsa
forței de muncă bine pregătite reprezintă o problemă mult mai presantă comparativ
cu IMM care nu sunt afectate într-o pondere la fel de mare de ac est aspect. Analiza pe
sectoare de activitate arată că industria re simte cel mai acut lipsa forței de muncă

2 Kaplan, D. și Pathania V. – „What Influences Firms’ Perceptions? ”, 2010.

Decembrie 2019
7 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI bine pregătite. Sectoarele care sunt caract erizate de un grad de tehnologizare și/sau
automatizare mai ridicat au o percepție ma i intensă în sens negativ asupra problemei
referitoare la lipsa personalului bine pregătit.
Grafic 1. Cele mai presante probleme ale companiilor nefinanciare în perioada aprilie-septembrie 2019
020406080100
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun. 19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
iun.19
dec.1 9
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10puțin presantă
moderată
presantăprocente
F1 – Nivel fiscalitate
F2 – Impredictibilitatea mediului fiscal
F3 – Concurența
F4 – Lipsa cererii
F5 – Costuri (producție etc.)F6 – Disciplina la plată în economie
F7 – Disponibilitatea f orței de muncă bine pregătite
F8 – Reglementări
F9 – Accesul la finanțare
F10 – Procesul de insolvență
Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 – problemă foarte presantă la 5 – problemă foarte puțin presantă), unde atributul pre santă
se referă la notele 1 și 2, atributul moderată se referă la nota 3 și atributul puțin presantă se referă la notele 4 și 5.

Accesul la finanțare nu reprezintă o problemă
presantă decât pentru 13 la sută din companiile
nefinanciare. Unul dintre motivele pentru care accesul la finanțare nu este perceput ca o provocare
majoră de către firme este faptul că acestea dețin o
capacitate de autofinanțare ridicată
3, raportat la
stocul de credite contractate de la instituțiile de
credit din România. Problema accesului la finanțare
este resimțită mai acut de un procent egal de
corporații și IMM (13 la sută), deși firmele de
dimensiuni mari au atât o putere de negociere mai
ridicată în relația cu băncile, cât și o situație financiară mai robustă care să le permită să
acceseze într-un mod mai facil finanțare din surse
externe companiei (Grafic 2). Una dintre căile către dezvoltarea firmei este creșterea accesului la
finanțare de la creditori profesioniști, însă acest
aspect necesită o sănătate financiară adecvată. Unul
dintre punctele nevralgice ale economiei românești
este reprezentat de capitalizarea precară a firmelor, aspect care impietează accesul
acestora la finanțare. În ve derea remedierii acestor deficiențe se impune luarea unor
serii de măsuri, care ar trebui să includ ă modificarea Legii nr. 31/1990 sau a cadrului
insolvenței.

3 Circa 80 de miliarde lei la nivelul anului 2018, potrivit bilanțurilor depuse de companiile nefinanciare la MFP. 010203040506070
Nive l fisca lit ate
Imp re dic ti bili ta te a
mediu lui fisc al
Con c u ren ța
Lipsa cer erii
C o sturi (pro ducție etc.)
Dispo nibilitatea fo rței
de muncă bine pre gă tite
Reglementă ri
Disc ipli na la p lată
în econo mie
Accesul la finanțare
Pro cesul de inso lvențăIMM
corporațiiprocente
Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 – problemă foarte
presantă, la 5 – problemă foarte puțin presantă), unde s-a luatîn considerare doar atributul presantă (notele 1 și 2).Grafic 2. Cele mai presante probleme ale IMM și
corporațiilor în perioada a prilie-se ptembrie 2019

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
8 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIDisciplina la plată în economia românească nu se află la un nivel favorabil unei
activități fără sincope a firmelor, aspect ce rtificat atât de nivelul restanțelor către
partenerii comerciali (circa 48 miliarde lei, decembrie 20184), cât și de rezultatele
sondajului. Aproximativ 25 la sută dintre firme apreciază că disciplina la plată în
economie (perioada de timp după care part enerii își achită facturile, folosirea de
instrumente de plată fără acoperire, încasare a creanțelor de la stat etc.) reprezintă o
problemă mare și foarte mare. Aplicarea cu mai multă consecvență a cadrului legal în
vigoare5 referitor la combaterea întârzierilor la plată față de parteneri ar putea
reprezenta o soluție la această problemă. În pl us, alte măsuri care ar putea fi avute în
vedere sunt reprezentate de crearea unei ba ze de date cu firmele care nu își onorează
la scadență obligațiile de plată față de pa rteneri și prezentarea de garanții de plată
suplimentare de către o firmă cu istoric negativ la încheierea unui contract de
achiziție de bunuri sau servicii cu un furnizor.
Reglementările cu caracter obligatoriu apli cabile mediului de afaceri reprezintă o
problemă mare și foarte mare pentru activitatea firmei în opinia a 22 la sută dintre
respondenți. Acest fapt, coroborat cu aprecierile companiilor care califică legislația
fiscală ca fiind impredictibilă, reprezintă se mnale pentru autorități în vederea creșterii
gradului de stabilitate a cadrului legislativ și atenuării impactului legislației aplicabile
firmelor astfel încât mediul de afaceri să nu fie fragilizat și/sau împovărat suplimentar.
Procesul de insolvență (propriu sau al parten erilor comerciali), în opinia a 9 la sută
dintre firmele participante la sondaj, repr ezintă o problemă ma re sau foarte mare.
Cadrul insolvenței este cara cterizat de o serie de disf uncționalități care reclamă
rezolvare în vederea îmbunătăț irii eficienței procedurii atât din perspectiva procesului
de reorganizare, cât și a eliminării de pe piaț ă a firmelor care nu sunt viabile din punct
de vedere financiar și economic.

4 Potrivit bilanțurilor depuse de companiile nefinanciare la MFP.
5 În raporturile dintre profesioniști, termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepție, părți le
pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă (conform art. 5 din Legea
nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în exec utarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând
din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante).

Decembrie 2019
9 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI B. Capacitatea companiilor
de a face față unor evoluții
financiare nefavorabile
B1. Percepția companiilor asupra unor evoluții
nefavorabile privind costul finanțării (rata dobânzii)
Percepția asupra unui nivel maxim suportabil
al ratei dobânzii la credite
Nivelul scăzut de intermediere financiară este reflectat în interesul scăzut al firmelor
cu privire la finanțarea de la bănci sa u instituții financiare nebancare. Similar
rezultatelor exercițiului anterior, 64 la sută dintre respondenți au indicat că nu au
nevoie de finanțare și că intenția companiei este de a-și reduce gradul de îndatorare.
Din restul companiilor, majoritatea (22 la sută din total) au răspuns că nivelul costului
finanțării ar afecta capacitatea de a rambursa împrumutul și doar 1 la sută au răspuns
că ar fi dispuși să contacteze un credit, atât în euro, cât și în lei, oricare ar fi rata
dobânzii. Rezultatele vin în contrast cu informațiile din Sondajul privind creditarea
companiilor nefinanciare și a populației , unde băncile au raportat o majorare a cererii
de împrumuturi din partea companiilor și sugerează nevoia de a ajusta produsele
existente și termenii de acordare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor companiilor.
În vederea creșterii gradului intermedierii financiare în rândul companiilor se poate
acționa pe trei fronturi: (i) îmbunătățirea să nătății financiare a firmelor, ceea ce va
crește numărul companiilor eligibile pentru finanțare, (ii) majorarea nivelului de
conștientizare de către companii al fapt ului că accesul la resurse financiare
suplimentare oferă posibilitatea firmelor de a se dezvolta și de a efectua investiții în
vederea alinierii la cerințele pieței și ( iii) întreprinderea de demersuri de către
instituțiile financiare în vederea unei mai bune calificări a capitalului uman pentru a
deveni un real partener de afaceri pentru companii și pentru a crește capacitatea
personalului de a identifica nevoile firmelor și de a se adresa acestora cu soluții
de finanțare viabile.
În cazul companiilor interesate de credite, rata dobânzii ma xime pe care firma ar fi
dispusă să o plătească este de 2,5 la sută pe ntru lei și 1,5 la sută pentru euro, pentru
19 la sută dintre companiile care au răspun s sondajului. La nivelul împrumuturilor în
lei, 11 la sută dintre companii ar fi dispuse să plătească o rată a do bânzii până la 4,5 la
sută, și 4 la sută dintre ele ar plăti până la 6,5 la sută. Doar 1 la sută dintre participanții
la sondaj ar achita o dobândă de până la 8,5 la sută. Aceste valori sunt în divergență cu datele referitoare la credit ele contractate în anul 2019
6, unde valoarea medie a ratei
de dobândă este de 7,9 la sută pentru moneda națională. Pent ru euro, așteptările
firmelor sunt mai apropiate de situația întâ lnită în piață (unde rata de dobândă medie

6 Conform informațiilor raportate de bănci în Centrala Riscului de Credit.

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
10 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIpentru valută este de 3,8 la sută la creditel e acordate anul acesta), astfel că 9 la sută
dintre companii ar fi dispuse să se împrumut e cu maximum 3 la sută dobândă, iar alte
3 la sută dintre firme ar plăti până la 4,5 la sută.
Percepția asupra unor posibile evoluții nefavorabile
privind rata dobânzii
Companiile care au credite în lei au răspuns că rata dobânzii la care s-au împrumutat
se situează între 3 și 5 la sută pentru 37 la sută dintre acestea și între 5 și 7 la sută
pentru 26 la sută. În intervalul superior al ni velului ratei dobânzii, de peste 9 la sută, se
află 6 la sută dintre companii . Din totalul companiilor care dețin credite în lei, 15 la
sută au semnalat că nivelul actual al rate i dobânzii le afectează activitatea, iar 25 la
sută, respectiv 29 la sută, au indicat că o majorare cu până la 1 punct procentual,
respectiv până la 3 puncte procentuale, le-a r afecta activitatea și/sau capacitatea de
rambursare a creditului.
Pentru împrumuturile în euro, nivelul ratei dobânzii raportat de cea mai mare parte a
companiilor care dețin credite de acest tip es te între 2 și 4 la sută (pentru 46 la sută
dintre acestea). Din total, 14 la sută dintre companiile îndatorate în euro consideră că
nivelul actual al ratei dobânzii le afectează deja activitatea.
În funcție de dimensiunea companiilor, se păstrează disparitățile privind accesul la
finanțare observate și în edițiile anterioare ale sondajului. Ponderea companiilor mari
care nu au contractat împrumuturi este de 51 la sută, comparativ cu 74 la sută în cazul
IMM. În plus, atât pentru creditele în lei, cât și în euro, companiile mari se împrumută
la rate de dobândă mai mici compar ativ cu IMM (Graficele 3 și 5).
Grafic 3. Rata medie a dobânzii la creditele în lei
pentru companiile nefinanciare care dețin credite
în lei, septembrie 2019 Grafic 4. Percepția companiilor nefinanciare
asupra unor posibile modifi cări viitoare privind
rata dobânzii la credite în lei, septembrie 2019
05101520253035404550
Sub 3% Între 3%
și 5%Între 5%
și 7%Între 7%
și 9%Peste 9 %IMM cu credite în lei
corporații cu credite în leiprocente
05101520253035
O majorar e cu până la
1 pun ct procen tu al v-ar afecta
O majorare între 1 și 3 puncte
procentuale v-ar afecta
O majorare între 3 și 5 puncte
procentuale v-ar afecta
O majorare de peste 5 pun cte
procentuale v-a r afecta
Nicio m odificare a rat ei
dobâ nzii în lei nu v-ar afecta
Deja ni velul actual al
ratei dobân zii vă afectează
Nu vă afectează creșterea,
ci scăderea ratei dobânzii la leiIMM cu credite în lei
corporații cu credite în leiprocente

Decembrie 2019
11 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI În aceste condiții, 16 la sută dintre IMM cu credite în lei consideră că nivelul actual
al ratei dobânzii le afectează activitatea, comparativ cu ap roximativ 11 la sută în cazul
companiilor mari (Grafic 4). Pentru creditele în euro, diferența este și mai mare, cu 15
la sută din IMM cu credite afectate de nivelu l actual al dobânzii, comparativ cu 8,6 la
sută din corporații, în aceeași situație (Grafic 6).
B2. Percepția companiilor asupra unei evoluții
nefavorabile a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu moneda euro
Percepția asupra unei eventuale deprecieri a monedei naționale
Evoluția cursului de schimb al monedei na ționale ar avea efecte asimetrice asupra
companiilor. Fără modificări notabile față de ediția precedentă, 42 la sută dintre IMM
respondente, respectiv 34 la sută dintre corp orații, au indicat că nivelul cursului de
schimb le afectează deja activitatea, iar 31 la sută dintre IMM, respectiv 23 la sută dintre
corporații au indicat că niciun nivel al de precierii monedei naționale nu le-ar afecta.
La momentul completării chestionarului, 41 la sută dintre companiile importatoare
erau îngrijorate de nivelul actual al cursul ui de schimb. În contextul în care Uniunea
Europeană (în special Germania, Italia și Fr anța) reprezintă principalul partener de
comerț exterior cu bunuri, o evoluție nefa vorabilă a cursului leu-euro poate afecta
semnificativ performanțele companiilor expus e, inducând vulnerabilități în economie.
Conform sondajului, o depreciere a monedei na ționale până la 4,9 lei față de euro ar
afecta activitatea a 20 la sută dintre exportatori și 23 la sută dintre importatori (Grafic 7). Grafic 5. Rata medie a dobânzii la creditele în euro
pentru companiile nefinanciare care dețin credite
în euro, septembrie 2019 Grafic 6. Percepția companiilor nefinanciare asupra
impactului unor posibile modificări viitoare privind rata dobânzii la credite în euro, septembrie 2019
0102030405060
Sub 2% Între 2%
și 4%Între 4%
și 6%Între 6%
și 8%Peste 8 %IMM cu credite în euro
corporații cu credite în europrocente
0510152025303540
O majorar e cu până la 1 punct
procentual v-ar afecta
O majorare între 1 și 3 puncte
procentuale v-ar afecta
O majorare între 3 și 5 puncte
procentuale v-ar afecta
O majorare de peste 5 pun cte
procentuale v-a r afecta
Nicio m odificare a rat ei
dobâ nzii în euro nu v-ar afecta
Deja ni velul actual al
ratei dobân zii vă afectează
Nu vă afectează creșterea,
ci scăderea ratei dobânzii la euroIMM cu credite în euro
corporații cu credite în europrocente

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
12 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIGrupând firmele în funcție de valoarea adău gată încorporată în produse, reiese că
cele care oferă servicii bazate pe utilizarea într-o măsură mai redusă a cunoașterii sunt
afectate de evoluția cursului de schimb în tr-o măsură mai mare, comparativ cu firmele
intensive în cunoaștere sau cu grad înal t de tehnologizare (43 la sută dintre
companiile less knowledge-intensive services sunt deja afectate, comparativ cu 34 la
sută, knowledge-intensive services, și 37 la sută, high-tech ).
Percepția asupra unei eventuale aprecieri a monedei naționale
Un curs mai puternic al leului față de euro ar afecta 52 la sută dintre firmele
exportatoare și 48 la sută dintre firmele importatoare, conform răspunsurilor companiilor. Dintre exportatori, 29 la sută de clară că sunt deja afectați de cursul
de schimb, comparativ cu 22 la sută di n importatori care susțin acest lucru.
Eventualitatea aprecierii monedei naționale fa ță de euro nu ar afecta, indiferent de
nivelul atins, 41 la sută dintre companiile implicate în sondaj (în cazul corporațiilor,
procentul fiind mai mic, de 32 la sută). Ponderea companiilor care nu sunt afectate de
o apreciere a leului a rămas relativ c onstantă în ultimii doi ani (Grafic 8).
Grafic 7. Percepția companiilor exportatoare
și importatoare asupra impactului unei posibile
deprecieri a monedei naționale, septembrie 2019 Grafic 8. Percepția companiilor exportatoare
și importatoare asupra impactului unei posibile
aprecieri a monedei naționale, septembrie 2019
051015202530354045
Deja ni velul cursul ui de
schimb vă afecte ază
Cursul monedei naționale să
fie între 4,6 și 4,8
Cursul monedei naționale să
fie între 4,8 și 5
Cursul monedei naționale să
fie între 5 și 5,3
Cursul monedei naționale să
fie p este 5,3
Niciun n ivel al deprec ierii
nu v-ar afectaexportatori
importatoriprocente
051015202530354045
Deja ni velul cursul ui de
schimb vă afecte ază
Cursul monedei naționale
să fie între 4,6 și 4,5
Cursul monedei naționale
să fie între 4,5 și 4,25
Cursul monedei naționale
să fie între 4,25 și 3,9
Cursul monedei naționale
să fie sub 3,9
Niciun nivel al a precierii
nu v-ar afec taexportatori
importatoriprocente

Decembrie 2019
13 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Anexă: Metodologie sondaj
Sondajul este efectuat semestrial de BNR în lunile martie și septembrie. Are la bază un
chestionar care este transmis unui eșan tion de aproximativ 11 000 de companii
nefinanciare, dintre care circa 86 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv.
Eșantionul este reprezentativ la nivel național și regional și este extras prin procedee
statistice7, după următoarele criterii:
▪ clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi
mijlocii și corporații)8;
▪ sector de activitate, conform încadrării în CAEN Rev. 2;
▪ regiuni de dezvoltare.
Structura eșantionului după criteriile de ex tragere a acestuia se prezintă astfel:
▪ după mărime: 34 la sută microîntreprinderi , 24 la sută companii mici, 26 la sută
companii mijlocii, 14 la sută corporații și 2 la sută IMM atipice (Grafic A1);
▪ după principalele sectoare de activitate: 3 la sută în agricultură, 24 la sută în industrie,
27 la sută în servicii și utilități, 10 la sută în construcții și imobiliare și 36 la sută în
comerț (Grafic A2);
▪ după regiunile de dezvoltare: 10 la sută No rd-Est, 9 la sută Sud-Est, 11 la sută
Sud-Muntenia, 5 la sută Sud-Vest, 9 la sută Vest, 14 la sută Nord-Vest, 13 la sută
Centru, 4 la sută Ilfov, 24 la sută București (Grafic A3).
Chestionarul este structurat în două secțiu ni, urmărind: (A) accesul la finanțare al
companiilor nefinanciare din România și (B) capacitatea companiilor nefinanciare de
a face față unor condiții financiare nefavo rabile (evoluții privind rata dobânzii și
cursul de schimb).
Întrebările vizează opiniil e companiilor privind:
▪ accesul la finanțare al companiilor;
▪ percepția companiilor asupra unor evoluții nefavorabile privind costul finanțării
(rata dobânzii);
▪ percepția companiilor asupra unei evoluții nefavorabile ale cursului de schimb
al monedei naționale în raport cu moneda euro.

7 Baza de sondaj se constituie de către INS și cuprinde unitățile statistice cu personalitate juridică (întreprinderi) a căror
activitate se clasifică într-una dintre secțiunile precizate în nomenclatorul CAEN Rev. 2. Mai multe detalii cu privire la
metodologia și organizarea cercetării statistice sunt disponibile pe website BNR .
8 Firmele intră în categoria IMM dacă au: (i) mai puțin de 250 de angajați și (ii) cifra de afaceri mai mică de 50 de milioane e uro
sau activul total mai mic de 43 de milioane euro. Se clasifică în: A) microîntreprinderi dacă au: (i) mai puțin de 10 angajați
și (ii) cifra de afaceri sau activul total mai mic de 2 milioane euro. B) întreprinderi mici dacă au: (i) între 10 și 50 de ang ajați și
(ii) cifra de afaceri sau activul total mai mic de 10 milioane euro. C) întreprinderi mijlocii dacă au (i) între 50 și 250 de a ngajați
și (ii) cifra de afaceri sub 50 milioane euro sau activul total sub 43 milioane euro. Conform acestor definiții, rămâne o categ orie
de IMM atipice care nu poate fi încadrată în nici una din cele 3 categorii anterioare (ex.: IMM cu număr de salariați sub 10, d ar
cu cifră de afaceri și active totale peste 2 milioane euro).

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
14 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEIGrafic A1. Structura eșantionului după mărimea firmei
342426142
0 5 10 15 20 25 30 35Mic roîn treprinderiCompanii miciCompanii mijlociiCorporațiiIMM a tipiceprocente

Grafic A2. Structura eșantionului după sect orul de activitate al firmei
3
23
27 1036
agricultură industrie
servicii și utilități construcții și imobiliare
comerțprocente

Decembrie 2019
15 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI Grafic A3. Structura eșantionului după regiunea de de zvoltare unde sunt înregistrate firmele
10
9
11
5
9
1413424
Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia
Sud-Vest Ve st Nord-Vest
Centru Ilfov Bucureștiprocente

Analiza răspunsurilor
Răspunsurile la întrebări sunt analizate în funcție de forma în care acestea sunt
prezentate, astfel:
a) Pentru întrebările cu grilă de notare se pot urma două paliere de analiză:
▪ analiza răspunsurilor separat pentru notele indicând o dinamică pozitivă, pentru
notele indicând o lipsă de dinamică și pe ntru notele indicând o dinamică negativă;
▪ analiza răspunsurilor doar pentru no tele indicând o anumită dinamică.
b) Pentru întrebările cu răspuns multiplu sa u întrebările cu răspuns unic: analiza ponderii
celor care au ales o anumită variantă de răspuns în tota lul respondenților.
Definirea companiilor cu credite și a companiilor
fără credite în derulare
1. Separarea companiilor în companii care au credite în le i și companii care nu au
credite în lei s-a realizat după varianta de răspuns „f. Compania nu are credite în lei
(inclusiv leasing)”, de la într ebarea cu răspuns unic „B5. În tre ce valori evaluați că se
situează rata medie a dobânz ii la creditele în lei pe ca re le aveți contractate în
prezent?”. Astfel companiile care au ales respectiva variantă de răspuns au fost
clasificate ca firme fără credite în monedă națională, iar restul, care au ales alte
variante de răspuns din cadrul întrebării, au fost clasificate drept firme cu credite în
monedă națională.

Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România
16 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI2. Separarea companiilor în companii care au credite în euro și companii care nu au
credite în euro s-a realizat după varianta de răspuns „f. Compania nu are credite în
euro (inclusiv leasing)”, de la întrebarea cu răspuns unic „B7. Între ce valori evaluați că
se situează rata medie a dobânzii la creditel e în euro pe care le aveți contractate în
prezent?”. Astfel companiile care au ales respectiva variantă de răspuns au fost
clasificate ca firme fără credite în euro, iar restul, care au ales alte variante de răspuns din cadrul întrebării, au fost clasif icate drept firme cu credite în euro.

Sondaj privind accesul la finanțare
al companiilor nefinanciare
din România
Decembrie 2019