LECTOR UNIV. DR. FEL ICIA MORÂNDĂU IOANA DOBRE Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și… [630578]

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie
Facultatea de Științe Socio -Umane
Specializarea Sociologie
2017
Sibiu
LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat] „Lucian Blaga” din Sibiu
Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie
Facultatea de Științe Socio -Umane
Specializarea Sociologie
2017
Sibiu
FACTORI SOCIALI CARE INFUEN ȚEAZĂ ALEGEREA ÎN
CARIERĂ A ELEVILOR DE CLASA A XII-A

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]

1 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
1. Alegerea în carieră și condiții pentru facilitarea acesteia ………………………….. ………………….. 4
2. Teorii explicative ale alegerii carierei ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
2.1. Funcționalismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
2.2. Teoria conflictului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
2.3. Teoria inegalităților sociale a lui Raymond Boudon ………………………….. ……………………… 7
2.4. Teoria reproducerii culturale și sociale a lui Pierre Bourdieu și Teoria codurilor
lingvistice a lui Basil Bernstein ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
2.5. Teoriile interac ționiste ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
3. Instituții care influențează deciziile cu privire la alegerea în carieră ………………………….. … 12
3.1. Familia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 12
3.2. Educația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
3.3. Mass -medi a ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 15
3.4. Economia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
3.5. Activitățile de timp liber și grupul de prieteni ………………………….. ………………………….. … 18
METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
4. Obiective și ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 20
5. Universul populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20
6. Eșantionarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
7. Elaborarea instrumentelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
7.1. Operaționalizarea conceptului de carieră ………………………….. ………………………….. ………. 21
7.2. Operaționalizarea conceptului (dimensiuni, variabile, indicatori) ………………………….. …. 21
8. Metoda utilizată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
9. Colectarea și prelucrarea datelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
ANALIZA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 24
10. Descrier ea eșantionului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
11. Influența familiei în alegerea carierei ………………………….. ………………………….. …………….. 25
12. Influența instituției educației asupra alegerilor în carieră ………………………….. ……………… 30
13. Influența mediului online asupra deciziilor în carieră ………………………….. …………………… 34
14. Influența dimensiunii practice a supra alegerilor în carieră ………………………….. ……………. 36
15. Influența activităților de timp liber asupra alegerilor în carieră ………………………….. ……… 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 50

2 INTRODUCERE

Alegerea carierei, mai precis a viitoarei specializări pe care doresc să o urmeze la
facultate e ste o problemă foarte importantă pentru elevii de clasa a XII -a, deoarece le
conturează drumul în viață. Cu toate acestea, mulți dintre aceștia sunt nehotărâ ți în această
privin ță și trebuie să apeleze la ajutor. În procesul de luare a deciziei în carieră intervine
influen ța multor factori legați de contextul social în care elevii se află . În ceea ce priveș te
acest context , alegerile în carieră trebuie puse în relație cu instituțiile sociale importante cum
ar fi familia, educația sau economia, dar și mass media sau activitățile de timp liber joacă un
rol foarte important.
E important totuși să identificăm sp re cine se îndreaptă elevii pentru ajutor în
problemele privitoare la carieră , astfel pri n acest studiul se dorește răspunsul la întrebarea: Ce
factori influențează cel mai mult alegerile în cari eră și de ce? De asemenea, este urmărită și
identific area măsurii în care sunt cunoscute și utilizate programele de consiliere în carieră de
către tineri, precum și eficiența acestora, conform percepției elevilor . Sunt de asemenea unii
factori a căror influență nu e ste luată în considerare de specialiști, precum activitățile de timp
liber. O altă impor tantă precizare care trebuie făcută este că studiul se va referi doar la cei
care aleg să -și continue studiile la nivel universitar.
Teoriile care urmează a fi folosite sunt teorii de tip conflictualist și sunt legate d e
stratificare socială și implicit inega litate socială. Cele mai multe teorii și studii cu privire la
factorii sociali care influențează alegerile în carieră sunt cele care iau în considerare instituția
educației și cea a familiei, prin urmare se vor utiliza teorii din aceste zone, precum Teoria
reproducerii sociale a lui Pierre Bourdieu sau Teoria inegalității șanselor sociale a lui
Raymond Boudon. De asemenea, cercetarea se va opri și asupra teoriilor interacționiste , cu
accent pe interacționismul simbolic, deoarece această decizie se cristalizează în mare măsur ă
și prin comunicarea și interacțiunea cu alții semnificativi. Dar prezentul studiul nu se oprește
doar la influența familiei și a educației, ci va avea mai multe dimensi uni. Acestea sunt
dimensiunile, împreună c u unele variabile care urmează a fi studia te în cercetare :
Dimensiunea familială : statusul socio -profesional al părinților, nivelul sprijinului din
partea familiei perceput de elev în procesul de luare a deciziei, frecvența discuțiilor despre
viitoarea carieră etc.
Dimensiunea educațională : Mediu l din liceu (suportul profesorilor, rezultatele la
învățătură, orientarea în carieră etc.).
Mass -media: cele mai folosite surse de informare mass media asupra viitoarei cari ere,
ce le lipsește, de când a început procesul de informare pe cont propriu etc.

3 Dimensiunea profesională : nivelul de informare asupra căutării viitoarei profesii pe
piața muncii, salarul ca debutant , posibilele ocupații după absolvire
Activități de timp liber: tipul acestora, cum îi ajută în procesul de l uare a deciziei,
influența voluntariatului în timpul liber.
Studiul este unul cantitativ , folosind ca metodă ancheta pe bază de chestionar și ca
instrument chestionarul . Universul populației e ste format d in elevi de clasa a XII -a Colegiul
Național „Octavian Goga” din Sibiu . Eșantionul e ste unul neprobabilist d e disponibilitate și
cuprinde 96 de subiecți .

4 1. Alegerea în carieră și condiții pentru facilitarea acesteia
Alegerile în carieră influențează toată viața indivizilor, deoarece le determină stilul în
care o trăiesc, mediul social, economic și de lucru, pe care își construiesc modul de a o priv i
(Birol și Kiralp 2010: 2359). Alegerea carierei e ste determinată atât de caracteristicile
individuale ale fie căruia cât și de contextul social în care individul se află. Prin urmare
problema trebuie privită dintr -o perspectivă psihosocială în care individul și mediul social se
influențează reciproc (Clinciu și Helmkens 2014). În literatura de specialitate „carier a este un
fenomen unic și se construiește în funcție de alegerile fiecărei persoane. Este un construct
dinamic care se întinde de -a lungul întregii vieți și care nu include numai ocupații, ci
integrează armonios munca și alte roluri sociale ” (Szilgyi 2008: 25, apud Herr și Cramer
1996 ).
Problema alegerii carierei sau a rutei profesionale e ste actuală și foarte importantă,
deoarece majoritatea absolvenților de clasa a XII -a sunt foarte dezorientați în a face această
alegere dificilă. „Într -un studiu reprezen tativ la nivel național din 2009 (Barometrul
adolescenței) […] 94,7% din respondenți doreau să urmeze o facultate după terminarea
liceului, dar 43,3% nu au decis în momentul acela profilul la care intenționează să continue
studiile” (David -Kackso, Haragus și Roth 2014:201). Med iul socioeconomic actual foarte
dinamic îi face pe mulți tineri să fie indeciși în legătură cu alegerea viitoarei profesii. De
asemenea, ei nu au experiență de viață și nu au înțeles încă faptul că din greșeli poți învăța,
așa că vor să facă de la început alegerea potrivită , ceea ce poate fi frustrant . Mulți au parte de
presiuni externe, iar unii își construiesc imaginea asupra a ceea ce vad în mass -media,
neputând face diferența între aceas tă imagine și realitate (Safta 2015: 342). În plus, elevii nu
au o imagine clară asupra profesiilor și a pieței muncii și nici a ceea ce o diplomă îți poate
oferi după terminarea facultății. O treime dintre par ticipan ții la un studiu din 2014 se îndoiesc
că își vor găsi un loc de muncă după terminare a studiilor. Dar în ultima vreme, a fi absolvent
de facultate e ste promovat ca o condiție imp ortantă pentru angajare (Rariță 2014 : 152).
Având în vedere toate acestea, buna informare în prealabil a elevilor e ste esențială în
procesul luării deciziei. După Eidimtas și Juceviciene (2014), acest proces are 3 etape: nevoia
de identificare și recunoaștere socială, influențată în special de mediul familial; căutarea de
informa ții despre viitoarea carier ă, cea mai subst anțială parte și apoi formarea și evaluarea
alternativelor, care conduce la decizia finală. Tot aici e ste util termenul de informare în
carieră (career education) care „presupune un efort sistematic de influențare a procesului de
dezvoltare în carieră a el evilor, studenților, adulților, prin informarea propriu -zisă,
introducerea conceptelor specifice pieței muncii în curriculumul școlar, organizarea unor ore

5 special e de informare în carieră, invitarea unor specialiști, organizarea unor vizite și excursii
tematice, practică în producție în diferite instituții” (Szilagyi 2008: 26).
De asemenea, în clasa a zecea toți elevii indiferent de profilul pe care îl urmează au în
curriculum o disciplină numită Educație antreprenorială în cadrul căreia ar trebui să li se ofere
niște informații privitoare la alegerile în carieră (de exemplu aceștia învață teoria lui John
Holland) , dinamica pieței muncii , dar mai ales despre cum să devină a ntreprenori. „Educația
antreprenorială urmărește să ofere elevilor și studenților apt itudini, cunoștințe și motivația
corespunzătoare pentru a -i încuraja în obținerea succesului antreprenorial, într -o varietate de
direcții ” (Ilie 2010: 2). În contextul social actua l, care e ste foarte schimbător elevii trebuie să
știe cum să -și întemeieze o afacere în cazul în care nu își găsesc locul de muncă dorit, dar și
cum să o facă să dureze și să prospere apoi. Totuși această disciplină nu suplinește nevoia de
o altă disciplină specializa tă pe orientare în carieră.
Având în vedere faptul că mulți tineri nu știu ce cale să aleagă după ce au terminat cele
douăsprezece clase, iar unii dintre cei care au diplomă de studii superioare spun că nu își
găsesc un l oc de muncă în domeniul în care și-au finalizat studiile, tema prezentului studiu
este foarte importa ntă pentru domeniul sociologiei. Trebuie subliniat faptul că tinerii trebuie
să se infor meze mai bine asupra carierei și ei trebuie ajutați mai mult în acest sens, nu doar de
către familie. Aceasta poate să nu aibă suficiente informații în acest sens. Familia poate oferi
mai degrabă suport psihologic tinerilor . Ea trece de foarte puține ori de la acest tip de suport
la inițierea de acțiuni concrete cum ar f i obținerea de informații despre pro fesii sau încurajarea
copiilor să dea teste de aptitudini și să participe la workshopuri pe teme de carieră (Paloș și
Drobot 2010: 3409). Această lipsă de acțiune este cauzată de slaba informare atât asupra
ofertelor educaționale ale universităților cât și asupra pieței muncii . De aceea, este important
ca elevii să primească ajutor specializat în cadrul serviciilor de consiliere și orientare în
carieră. Altfel, elevii pot face alegeri nepotrivite care duc la performanță scăzută și abandon
universitar . Conform unui studiu al Agenției Naționale a Organizațiilor Studenț ești din
România în anul 2014 rata abandonului universitar în promoția 2013, la 22 de universități care
au dat datele spre prelucrare (multe universități nu au dat acest date , din cauza
manage mentului imaginii probabil) era de 13, 07% la nivel de licență . Acest număr include
studenții înscriși la nivelul de licență care au abandonat pe parcurs înainte de promovare. De
asemenea, 10, 91 % au absolvit fără diplomă de licență. Cauzele pot f i financi are (burse
sociale prea puține și prea mici cum spune studiul ANOSR). Dar această explicație nu este
suficientă, t rebuie să ne gândim și la lipsa de motivație din cauza alegerii greșite a
specializării. Dar există unii studenți care din cauza acestei alege ri greșite se retrag pentru a se

6 înscrie anul următor la o specializare mai potrivită lor, iar aceștia nu sunt, de cele mai multe
ori, cuprinși în statistici.

2. Teorii explicative ale alegerii carierei
2.1. Funcționalismul
Studiul de față se încadrează în sociol ogia educației, în al cărei domeniu sunt cele mai
importante teorii pentru realizarea acestuia. Majoritatea teoriilor la care voi face referire sunt
teorii care aparțin perspectivei conflictualiste, care ilustrează inegalitățile sociale și implicit
educați onale și altele perspectivei interacționiste. Dar nu se poate trece la aceste teorii fără să
fac referire la Emile Durkheim, părintele sociologiei educației, care se încadrează în
paradigma de tip funcționalist. Pentru acesta, educația are ca funcție principală socializarea
metodică a tinerei generații. Ea transformă individul din ființă asocială în ființă socia lă, prin
socializare și interiorizarea compo rtamentelor considerate normale. Această ființă este
esențialmente morală după marele sociolog (Durkheim 1980). De asemenea, dincolo de
interiorizarea regulilor s ociale, Durkeim spune că rolul educației e ste acela de a oferi
cunoștințele și deprinderile unei specializări pe piața muncii ( Durkeim 1980). După acesta,
omul nu are libertate de alegere, tot ce ține de comportamentul exterior, inclusiv profesia fiind
determinat social. Tot el spune că deși educația e ex terioară individului și îl constrânge nu
trebuie privită ca o „tiranie de nesuferit” pentru că prin educație omul devine mai altruist și
învață să -și folosească interesele sau scopurile personale în scopul atingerii unora mai înalte
(Durkheim 1980: 41).
Un alt mare sociolog funcționalist Talcott Parsons spune că dacă în familie statusul
social e ste prescris în școală acesta este dobândit pe baza meritelor personale care sunt mai
importante ca sexul, rasa sau clasa socială ( Parsons f.a. apud Giddens 2010: 650). Vom vedea
în continuare că sociologii conflictualiști contrazic această afirmație.

2.2. Teoria conflictului
Dacă funcționaliștii analizează efectele car e asigură și conservă echilibru sistemului
social (Constantinescu -Galiceni și Ungureanu 1985: 101), cofl ictualiștii studiază tensiunile
care se creează în interiorul societății din ca uza inegalităților, societatea împăr țindu -se în cei
care au și cei care nu au putere, re surse, influență etc. (Diaconu 2004: 34). Teoriile acestora
sunt st ructurale, macrosociolog ice și se bazeaz ă pe concepte cheie în sociologie și anume
structură, stratificare și mobilitate social ă. Structura socială „se referă la modul în care
societatea este organizată, mod care constituie contextul în care indivizii se poziționează în
spațiul social, își definesc comportamentele și i nteracționează între ei” (Tufiș 2011: 294).

7 Acesta e ste un concept abstract și de aceea el este deseori explicat prin elementele sale de
bază statusuri și roluri, grupu ri și instituții sociale (Tufiș 2011). Aceste elemente generează
stratificarea socială.
Stratificarea socială reprezintă „modul în care membrii unei societăți sunt poziționați
în ierarhia socială conform unor resurse, precum averea, puterea sau prestigiul și la
inegalitățile sociale rezulta te ca urmare a distribuției inegale a acestor resurse” (Tufiș 2011 :
299). Toate sistemele de stratificare au următoarele caracteristici: indivizi din aceeași
categorie socială au caracteristici comune, oportunitățile oamenilor depind de poziția în
structur a socială a categoriei lor sociale și faptul că pozițiile se schimbă (mobilitatea socială)
foarte lent (Giddens 2010). În cea ce privește educația, chiar dacă accesul la ea a crescut și
este postulat faptul că toată lumea are acces egal la educație, inegal itatea încă există și e ste
cauzată de stratificarea socială, care implică originea și reproducerea socială, printre altele. În
acest context, Boudon vorbește de efectele perverse care sunt „efectele neurmărite și
indezirabile […] ele joacă un rol important în schimbarea socială” (Boudon 1990: 161 -162).
Mobilitatea socială „se referă la mișcările indivizilor și ale grupurilor între di ferite
poziții socio -economice” (Giddens 2010: 321). Acesta e ste de mai multe tipuri: mobilitate
verticală ascendentă și desce ndentă, mobilitate laterală, mobilitate intragenerațională și
intergenerațională. Acesta reduce inegalitățile sociale, în cazul mobilității verticale
ascendente, dar le poate adânci în cazul mobilității verticale descendente.
Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai perspectivei conflic tualiste este Max
Weber care spune c ă grupul social dominant își impune interesele și cultura în școală, că au
existat mereu elevi privilegiați cultural ș i elevi marginalizați (Diaconu 2004: 35). Ideile
weberiene au fo st preluate și îmbunătățite de mulți sociologi precum Bourdieu , Bernstein sau
Boudon ale căror teorii le voi dezvolta în continuare.

2.3. Teoria inegalităților sociale a lui Raymond Boudon
Marele sociolog francez enun ță una din cele mai importante teorii în domeniu prin
care dorește să arate cum creșterea egalității șanselor sociale prin creșterea accesului la
educație se realizează foarte dificil și lent. El aminte ște de studiile lui Th urow făcute în
domeniul educa ției în anii 1949 -1969 în Statele Unite ale Americii concluzionează că
atenuarea inegalită ților școlare nu e ste vizibilă și în plan economic. De aici vine întrebarea de
ce cre șterea gradului de școlarizare nu antreneaz ă cre șterea șanselor sociale ( Boudon 1990 :
169-170). Boudon formulează următoarele ipoteze: ”societă țile industriale sunt toate în mare
măsură meritocratice”;”cei cu origine socială mai bună tind să ob țină un statut social mai
ridicat”, chiar dacă au acela și nivel de instruc ție ca și cei din categorii sociale mai

8 defavorizate, ceea ce s e nume ște efect de dominanț ă (Boud on 1990: 174). Și mai exist ă
desigur și alți factori ce țin de context, cum ar fi tipul de mediu .
Boudon mai punctează faptul că societă țile care încearc ă să reducă inegalită țile
educa ționale au o mobilitate stabil ă. În co ndițiile în care creșterea accesului la educație nu
reduce nici măcar inegalită țile economice, m ăsura are un efect și mai mic asupra r educer ii
imobilită ții sociale (Boudon 1990: 180-181). Această ideea e ste similară cu cea a lui C. A.
Anderson , conform căr uia originea socială e ste mai importantă decât nivelul de instrucție al
unei persoane din cauza faptului că structura socială nu se poate modifica la fel de rapi d ca
cea educațională (Morândău 2015 : 20). De aceea vorbim de inegalități sociale și tot ce acestea
implică. Acesta se nume ște paradoxul Anderson. Boudon vorbe ște în schimb de efectele
perverse ale cre șterii șanselor școlare în urma cărora de și individulu i i se cere o durată mai
mare de școlarizare, acesta nu va dobândi un status social superior părin ților s ăi. Ca urmare,
cei din clasele inferioare manifestă neîncredere în finalită țile sistemului de educație (Boudon
1990 : 182) și își socializeaz ă copiii să facă la fel.
Această teorie e ste importantă pentru acest studiu în anali zarea influenței instituției
familie i asupra deciziilor, deoarece categoria socială de apartenență e ste dată de familia în
care se naște individul (originea socială și efectul de dominanță) . Sunt mul ți elevi care nu
urmează o facultate, din cauza apartenen ței la categorii def avorizate . Opțiunile celor care aleg
totuși să urmeze o facultate sunt mai limitate decât ale celor din categoriile favorizate, din
cauza constrângeri lor de ordin economic . Aceștia pot alege o anumită facultate din cauza
costurilor mai reduse (distan ță mic ă față de casă, costul educa ției și al întreținerii sc ăzut) și nu
neapărat din dorin ța de a profesa în domeniu . Conceptul de origine socială, pomenit de
Boudon e ste foarte important și pentru Pier re Bourdieu a cărei teorie va fi prezenta tă în
continuare.

2.4. Teoria reproducerii culturale și sociale a lui Pierre Bourdieu și Teoria codurilor
lingvistice a lui Basil Bernstein
Teoria reproducerii culturale și sociale ne spune că sistemul de educație, în loc să ajute
la mobilitatea socială ascendentă a celor din ca tegoriile sociale defavorizate, nu face decât să
păstreze inegalitățile sociale și chiar să le adâncească. Marele sociolog francez susține că
sistemul de educație are ca principală funcție reproducerea unui arbitrariu cultural, numit
reproducere culturală, care la rândul său contribuie la reproducerea relațiilor dintre diferite
grupuri sociale, adică la reproducerea culturală (Bourdieu și Passeron 2000: 54). Această
reproduc ere se realizează prin acțiune și muncă pedagogică, care nu face decât să reproducă

9 sistemul de educație, care favorizează cultura clasei dominante și o impune în societate. Prin
urmare cei cu origine socială modestă sunt defavorizați.
Factorii socio -economici și culturali influențează deciziile în carieră și acestea sunt și
rezultat ul re producerii sociale (Farias 2014: 28). În studiul său din 2014, care vrea să vadă
cum aleg elevii între profilul academic și profesional după terminarea școlii generale, acesta
arată cum părinții cu un capital socio -economic și cultural ridicat îi îndreaptă pe copiii spre un
profil academic, nu profesional, în timp ce aceia cu un status socioeconomic scăzut îi
îndreaptă spre profesional. Au fost identificat e mai multe studii care menționează si unele
chiar și testează ipoteza reproduce rii social e a profesi ei părinților . Într-un studiu din 2015,
Hanga a testat ipoteza reproducerii sociale și afirmă că tinerii aleg în general profesii din
aceeași categorie profesională ca și părinții lor, cu excepția celor ai căror părinți au profesii de
tip realist sau convenț ional, după clasificarea lui Holland.
Reproducerea socială se reflectă și în plan economic tiner ii care sunt din familii cu
status socio -economic ridicat aleg profesii care au să le aducă venituri mai mari ca științele
economice , în timp ce acei a care provin din familii cu status socio -economic scăzut aleg
profesii care au să le aducă venituri mai mici , precum științele umaniste sau pedagogia
(Kuz ’mina 2014: 66). Desigur această ipoteză nu e ste mereu susținută . Ozdemir și
Hacifazlioglu în 2008 susțin co ntrariul: elevii care provin din zone sărac e aleg specializări
precum ingineria, care să le aducă siguranță financiară, în timp ce aceia din zonele înstărite
aleg specializări din domenii care aduc nu aduc venituri foarte mari, precum științele sociale
sau arte. Aceste diferen țe se dator ează și mediului socio -cultural diferit în care au fost
realizate cele două studii primul în Rusia, iar al doilea în Turcia .
Reproducere socială prin intermediul celei culturale se poate observa și în teoria
codurilor lingvi stice a lui Bernstein , care expune o teorie care încearcă să ilustreze legătura
dintre structura socială, folosirea unui anumit limbaj și comportamentul individual. Această
teorie este legată foarte mult de cea a reproducerii sociale, deoarece achiziționar ea unui
anumit limbaj se petrece prin reproducere socială și culturală. Structura socială transformă
limbajul într -un anume cod cu ajutorul căruia aceasta e ste creată și impusă indivizilor
(Bernstein 2003: 72). În spatele oricărui limbaj stă înainte de toa te o cultură. Există două
tipuri de coduri : codul elaborat, specific clasei de mijloc și codul restrâns , specific categoriilor
defavorizate . Copiii din clasa de mijloc pot cunoaște ambele tipuri de coduri, în timp ce aceia
din clasa muncitoare îl cunosc de obicei doar pe cel restrâns ( Bernstein 2003 : 107).
Pentru a reuși în școală copiii sunt obligați să stăpânească codul elaborat ( Bernstein
2003 : 107), deoarece acest cod e ste folosit în activitatea de predare și în societate. Școala nu
face decât să promov eze codul lingvistic și cultura clasei dominante . De aceea c opiii născuți

10 în această clasă sunt favorizați de acest lucru Astfel copiii care provin din categoriile
defavorizate suferă un adevărat șoc cultural când vin la școală, deoarece nu pot înțelege
limbajul folosit (Giddens 2010) . Acest lucru poate fi corelat și cu neîncrederea părinților
acestora în finalitățile educației, ceea ce duce de la performanțe școlare slabe până la abandon
școlar.
Aceste teorii sunt foar te importante pentru studiu în analiza influenței familiei și a
educației asupra elevilor. Originea socială se leagă destul de mult de tipul de liceu și de
profilul studiat de elevi, dar și de pe rcepția și suportul părinților și profesorilor în luarea
deciziilor privind cariera, de aceea vor fi analiza te caracteristicile socio -demografice ale
familiilor elevilor, dar și suportul perceput de elevi al profesorilor, colegilor, al serviciului de
orientare în carieră etc. De asemenea, originea socială și liceul de unde elevii provin
influ ențează accesul la sursele de informare mass -media cu privire la carieră dar și modul cum
sunt acestea interpretate . Aceste două instituții au un rol hotărâtor și asupra tipurilor de
activități de timp liber care i-ar putea influența pe tineri în alegerea viitoarei cariere.

2.5. Teori ile interac ționiste
Aceste teorii sunt microsociologice și se concentreaz ă asupra studiului interac țiunilor
dintre oameni, acestea sunt obiective, exterioare indivizilor, fiind impuse de societate și de
aceea pot fi studiate în cadrul sociologiei (Diaconu 2004: 42).
Una dintre aceste teorii se numește interacționism simbolic , a cărei idee principală e ste
că „evenimentele sociale la fel ca și obiectele nu au se mnificații intrinseci, pentru că nu au
conștiință de sine. Semnific ațiile sunt inculcate de oameni.” (Morândău 2010: 126).
Interacționismul simboli c se bazează așadar pe comunicarea dintre actorii sociali și pe
semnificațiile împărtășite de aceștia în cadrul interacțiunii sociale prin intermediul acesteia .
Erving Goffman susținea că oamenii jo acă multiple roluri sociale , la fel ca actorii pe o scenă,
în funcție de persoanele cu care interacționează (Goffman 2003). Printre precursori se numără
Charles Cooley, William Thomas, dar cel mai important dintre ei e ste George Herber t Mead.
Perspectiva a fost consolidată de Herbert Blumer, căruia i -au urmat Erving Goffman sau
Garfinkel, care ș -au creat propriile terii pe baza sa, teoria etichetării , res pectiv
etnometodologia (Stryker 2002) . E foarte important de subliniat că interacți onismul simbolic
are două direcții, cea a interacționismului simbolic tradițional care pune accent pe
negociabi litatea ordinii sociale care e ste construită continuu de actorii sociali prin interacțiune
și interacționismul simbolic structural având teoria r olurilor în centru. A cesta din urmă ține
foarte mult de perspectiva funcționalistă , iar din acesta rezultă că interacționismul tradițional

11 vede lumea din perspectivă subiectivă, iar celălalt tip e ste o reacție la primul și vede lumea
din perspectiva obiectivă a str ucturilor predefinite (Morândău 2010; Stryker 2002).
Interacționismul simbolic se poa te aplica temei studiate , deoarece în procesul de luare
a deciziei , viitoarea carieră e ste conturată prin intermediul interacțiunii cu ceilalți, care pri n
comunicare (verbală, nonverbală și pa raverbală ) le transmit elevilor opiniile lor cu privire la
viitoa rea carieră a acestora . Ceilalți pot fi membrii ai familiei, profesori, consilieri școlari,
prieteni și alte persoane la care elevii apelează pentru ajutor. Această interacțiune desigur
pune în funcție așteptările de status -rol ale fiecărei persoane cu care elevul discută, de aceea
aceste opinii pot reliefa norme de conformare la un anumit grup din care elev ii fac parte sau
conformare la anumite așteptări pe care diferiți actori sociali le au de la aceștia.
O altă teorie interacționist ă de interes pentru acest studiul este teoria ecologică aplicată
mediului școlar. Ea a fost dezvoltată de sociologi francezi p recum G. Chaveau , E. Rogovas
sau P. Perrenoud. Î n cadrul acesteia se cercetează influența unor factori din mediul școlar
(așteptările profesorilor, accesibilitatea limbajului utilizat în predare , modul de evaluare al
elevilor , condițiile de învățare din șc oală etc.) asupra succesului sau eșecu lui școlar al elevilor
(Diaconu 2004: 46).
Profesorii își creează propriul elev ideal , în sens weberian, cei care se apropie de
acesta fiind valorizați, iar cei care se îndepărtează nu vor fi. Aceasta ne duce cu gândul la
teoria etichetării a lui Goffman. Elevii își vor modifica sau menține comportamentul școlar în
concordanță cu feedback -ul profesorului, conform normei reciprocității. Așadar, profesorii
contribuie mult la succesul sau eșecul școlar al elevilor săi , aici intrând și modul de evaluare
care e ste subiectiv construit pe stereotipurile acceptate de unii profesori (Diaconu 2004).
În ceea ce privește limbajul folosit în predare, e ste vorba d e teoria codurilor lingvistice
a lui Basil Bernstein expusă ant erior. Elevii care provin din familii care fac parte din categorii
sociale favorizate înțeleg mai ușor codul elaborat folosit în școală, spre deosebire de cei care
provin din familii aparținând unor categorii sociale defavorizate care nu dețin semnific ațiile
acestui cod.
În ceea ce privește condițiile de învățare din școală putem face diferența între
discrepanțele dintre dotarea școlilor din mediu l urban și cele din mediul rural .
Toți acești factori influențează și decizia în carieră a elevilor din anii terminali. În
studiul meu mă voi concentra mai ales pe relația profesor -elev, asupra căre ia această teorie
oferă un mod de înțelegere. Profesorul poate influența foarte mult parcursul educațional al
elevului, putând să -l motiveze sau dimpotrivă să -l demotiveze într-o anumită arie de studiu.
Pe felul cum profesorul percepe elevul se bazează și deschiderea celui din urmă în fața celui
dintâi cu privire la problemele legate de carieră.

12 3. Instituții care influențează deciziile cu privire la alegerea în carieră
3.1. Famili a
Am menționat foarte frecvent această instituție până acum deoarece studiile arată că
are cea mai covâr șitoare importan ță când vine vorba de problema studiată. Acest lucru se
datorează rolului său esențial în reproducerea socială și culturală, care a fost disc utată a nterior
(vezi capitolul 2.3) și nu numai . Funcțiile familiei sunt funcția sexuală, cea de p rocreare, cea
de socializare, cea economică și cea de control social (Batâr 2004). Dintre acestea cele care
includ și orientarea în carieră sunt cea de socializare și cea de control, deoarece orientarea în
carieră reprezintă o funcție latentă pentru familie.
Prin socializare copilul internalizează cultura în care s -a născut și în vață de asemenea
să fie dependent de familie temporar, până când aceasta îl învață să se desprindă de ea la
mome ntul potrivit (Parsons și Bales 1956: 17). Ținând cont de faptul că la terminarea liceului
aproape toți copiii sunt încă dependenți financiar și nu numai de familia lor, opinia acesteia
cântărește foarte mult în luarea deciziei. Părinții sunt primii la care elevii apelează pentru
ajutor în această problemă (Bloxom 2008: 87).
Tot prin socializare se realizează și acea reproducere socială și cultura lă. Deși odată cu
educația instituționalizată transmiterea meseriei din tată în fiu a scăzut, de multe ori poziția
tatălui e ste reprodusă sau e ste ales același domeniu de activitate . „În termenii lui Bourdieu
socializarea familială creează habitusul care o rientează spre un anume tip de activitate
profesională și facilitează însușirea acesteia” (Stănciules cu 1997: 72). A fost formulat ă o
ipoteză care testează această idee : elevii care provin din familii cu status social superior vor
tinde să aleagă o profesi e din aceeași categorie ca cea a părinților acestora . Categoria socială
din care fac parte indivizii este și ea foarte importantă. Au fost alese familiile cu status social
ridicat deoarece în aceste familii părinții au de obicei studii superioare. Ipoteza are drept
suport teoretic teoria reproducerii culturale și sociale a lui Pierre Bourdieu. Dar conceptul de
reproducere socială este unul foarte complex, de aceea s -a mers mai degrabă pe transmiterea
profesiei de la o generație la alta , în cazul familiilor unde părinții au studii superioare.
Complexitatea reproducerii sociale se poate observa și prin faptul că tinerii care au studii
superioare, dar părinții lor nu au, nu ajung să ocupe aceleași poziții sociale ca și cei care
provin din familii ai căror părin ți au studii superioare. O cauză poate fi un capital social mai
scăzut al familiilor cu un status socio -economic mai scăzut. De asemenea, această idee ne
duce cu gândul la conceptul de avantaj structural a lu i Raymond Boudon , care ne spune că cei
care se n asc în familii cu status social ridicat au un avantaj în ceea ce privește atingerea unei
poziții sociale superioare față de alții. Un alt concept potrivit în acest caz este efectul Matei a
lui Robert King Merton care ia niște versete din Evanghelia după Ma tei, care spun că cel ce

13 are o să aibă și mai mult, iar cel ce nu are, va avea și mai puțin și face paralelă cu structura și
stratificarea socială.
Prestigiul viitoarei profesii este și el foarte important. Într -un studiu din 2009 se afirmă
că nu sunt dife rențe semnificative între prestigiul profesiei părinților, calculat conform
scorurilor de prestigiu din SUA și prestigiul profesiei la care aspiră copiii acestora. Cu toate
acestea , se observă un trend conform căruia elevii tind să aspire la o profesie puț in mai
prestigioasa d ecât părinții acestora (Adragna 2009:5). Acest lucru se datorează probabil și
educației primite din familie, deoarece fiecare părinte își dorește o viață mai bună pentru
copilul său decât propria viață.
Importantă în procesul de luare a deciziei e ste și relația părinte copil care se poate
măsura prin frecvența discuțiilor dintre aceștia care e ste la fel de importantă ca și statusul
socio -economic în influențarea copilului în educație. O relație pozit ivă are influență pozitivă
asupra rez ultatelor școlare și aspira țiilor acestuia (Hay et al. 2016: 58). Performanțele școlare
sunt influențate mai puternic de familie și mai slab de școală (Buchmann și Hannum 2001:
93). De aceea a doua ipoteză privind in fluența mediului familial este d acă elevii își percep
părinții ca având o atitudine față de educație pozitivă/deschisă atunci au mai mult suport din
partea lor în alegerea carierei.
Atitudinea părinților față de educație și deschiderea lor față de copil e ste cel mai
frecvent învățată prin so cializare. Aici poate fi pusă în discuție și socializarea de gen, femeia
având un rol expresiv și bărbatul unul instrumental (Parsons și Bales 1956: 23). Înainte se
credea că m ama are o relație timpurie cu copilul și poate de aceea e ste mai apropiată de
acesta, dar de fapt e ste vorba într-o anumită măsură și de stereotipurile asociate roluri lor de
gen, de l a mamă așteptându -se mai multă implicare în creșter ea copiilor . Ea se implică mai
mult în ceea ce privește alegerile în carieră ale copilului, ca urmare inițiază acțiuni concrete
cu privire la această problemă, de exemplu oferirea de materiale despre profesii), pe lângă
faptul că oferă sprijin psihologic (Paloș și Drobot 2010: 3411).
Prin procesul de socializare se transmit anumite valori și atitudini educ aționale, care
rezultă parțial din structura socială: caracteristicile socio -demografice ale familiei, ideologia
acesteia, dar și tipul de interacțiune familială, de care aminteam mai sus. Astfel în clasele
superioare și mijlocii sunt importante valo rile i ntrinseci precum autonomia, creativitatea,
imaginația, iar în clasele inferioare importante sunt obediența, ordinea, respectul vârstei și
regulile exteriore (Stănciulescu 1997: 61).
Am menționat că și funcția de control social are rol în procesul de luare a deciziei,
deoarece familia trebuie să se asigure că alegerea copilului e ste în conformitate cu normele
familiale impuse de aceasta.

14 Prin urmare, familia e ste una din instituțiile fără de care nu se poate face o analiză
asupra factorilor care influențează luarea deciziilor școlare și profesionale .

3.2. Educația
Educa ția este crucială pentru orice societate având următoarele funcții manifeste :
socializar e completă, integrare socială și selecție și separare a indivizilor pentru diferite
profesii și meserii (Morândău 2015 ). Cea mai importantă pentru prezentul studiu este desigur
cea de selecție, separare și plasare a indivizilor în societate, dar aceasta se leagă de to ate
celelalte funcții care ale căror finalitate e ste printre altele pregătirea elevilor și studenților
pentru piața muncii . Instituțiile majore din societate implicate în educație pe lângă cele de
învățământ sunt familia, instituțiile religioase, mass -medi a, instituții de cultură sau politice ori
militare (Diaconu 2004), deci toate instituțiile care socializează individul , arătând că investiția
în educație e ste cea mai importantă pentru societate .
Procesul de selecție a indivizilor e ste controversat, deoarece mai ales pentru nivel ele
superioare de educație acesta reproduce inegalitățile sociale, deși paradoxal societățile
moderne militează pentru șa nse egale la educație (Diaconu 2004) , idee dezvoltată în capito lele
2.3 și 2.4, dar pe de altă parte „ nici o societate nu poate ignora diferen țele individuale”
(Morândău 2015: 9).
În ceea ce privește această instituție, analiza va fi una la nivel microsociologic și
anume pe sprijinul acordat de cadrele specializate din școală, adică de profeso ri și consilieri
școlari, printre ale căror atribuții se numără ș i consilierea și orientarea în carieră. Fiind vorba
de interacțiune între două sau mai multe pers oane, acesta va fi studiată din perspectiva
teoriilor interacționiste discutate în capitolul 2.5. Mai precis, analiza se va concentra pe
măsura în care elevii apelează la ajutorul profesorilor și consilierilor școlari în ceea ce
privește orientarea în carieră , măsura în care perce p informațiile primite ca fiind folositoare și
în ce constau aceste i nformații . Ipoteza este următoarea: dacă elevul a avut discu ții cu
profesorii/consilierii școlari despre opțiunile în carier ă, atunci cresc șansele ca acesta s ă aibă
opțiuni profesionale clare.
Asupra calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră din școli s -a scris destul
de mult în literatura de specialitate. În timp ce în Canada, elevii consideră cursul de orientare
în carieră pe care îl au în programa școlară drept cel mai de aj utor în ceea ce privește această
problemă (Bloxom et al. 2008 : 91), elevii români nu beneficiază de un astfel de curs, cel de
educație antreprenorială tratâ nd insuficient această problemă, așa că ei apelează mai degrabă
la ajutorul nespecializat al apropia ților. Aceasta arată lipsa eficienței ajutorului specializat din
școală care trebuie îmbunătățit și făcut mai vizibil elevilor, în condițiile în care într -un studiu

15 făcut pe studenți 61% dintre aceștia consideră că orientarea în carieră trebuie să înceapă din
timpul liceului (Cojocar iu și Cojocar iu Ciotir 2014: 1063). Mai mult , un alt studiu arată că o
treime dintre studenți nu au un plan de carieră, iar din lipsă de informații privind aceasta ei
doresc să amâne cât mai mult posibil deciziile în acest sens (Crișan, Pavelea și Ghimbuluț
2014: 1025). Așadar, carențele privind orientare a în carieră din liceu se păstrează și la nivelele
superioare și poate avea efecte dramatice nu doar pentru tinerii în cauză, ci și în planul
economic și social mai larg.
Ținând cont că elevii, atunci când se gândesc la carieră menționează eșecul și alegerea
greșită ca fiind printre factorii care îi descurajează (Code et al. 2006) consilierea în carieră
este esențială ca ei să treacă mai ușor peste această perioadă dificilă din vi ața lor. Și deși
profesorii îi cunosc mai bine, poate elevii se vor simți mai confortabil să vorbească cu un
consilier școlar , care e ste o persoană din afară. În plus una din dificultățile alegerii carierei o
constituie faptul că profesorii pot arăta indif erență față de această problemă ( Safta 2015: 347).
Dar la cine apelează ei ține de prefe rințele individuale.
De asemenea foarte important de menționat este și atitudinea profesorilor față de
educație în general, deoarece influențează foarte mult atitudinea față de școală a elevilor. Într –
un studiu se afirmă faptul că educația pozitivă prin care elevii trebuie să învețe ce înseamnă
starea de bine și să o simtă la școală. Aceasta ajută foarte mult la dezvoltarea gândirii creative,
la creșterea satisfacției fa ță de viață și implicit la scăderea depresiei. Toate acestea ajută elevii
să aibă performanțe mai bune, fiind totodată și mai fericiți . În timp ce profesorii care sunt
centrați mai mult pe performanță creează elevilor o stare de spirit negativă care determ ină o
atenție mai redusă în timpul orelor și o gândire mai critică și mai analitică (Seligman et al.
2009: 295). Din nefericire, în România foarte puțini profesori pun accentul pe educație
pozitivă în timpul orelor.
Așadar, analiza impactului instituției e ducației asupra alegerilor în carieră e ste la fel de
importantă ca si cea a impactului familiei, mai mult decât atât cele două analize împreună cu
impactul comunității trebuie corelate în studi i (Buchmann și Hannum 2011) .

3.3. Mass -media
În era în care trăim m ass media e ste un important factor de luat în se amă într -un studiu
de acest tip, având ca principală funcție informarea. Internetul ocup ă primul loc în ceea ce
privește sursele de informare asupra vii toarelor facultăți sau profesii (Criș an, Pavelea și
Ghim buluț 2014 ). Un alt studiu arată că 67% dintre elevi folosesc sit e-urile facultăților ca
principală sursă de informare despre specializă rile oferite de acestea (Rariță 2014: 151).
Relevanța informațiilor oferite în mediul online cu privire la oferta educațională și la viitoarea

16 specializare din facultate este importantă, deoarece poate clarifica sau nu alegerea carierei.
Ipoteza din acest studiu este bazată pe aceste idei cu accent pe utilitatea informațiilor despre
dimensiunea practică a viitoarei specializări pe care elevii le pot găsi în mediul online ș i care
îi pot ajuta în clari ficarea alegerii: dacă elevii consideră utile diversele surse de informare
online despre ofertele edu caționale ale universităților atunci opțiunile acestora în carieră vor fi
mai clare.
Facultățile își fac publicitate și prin alte moduri cum ar fi banere stradale, broșuri sau
prin intermediul radioului și a l televiziuni, târguri de profil sau trimiterea d e cadre didactice la
licee în promovare. Dar toate acestea pot să nu fie suficiente sau relevant e în condițiile în care
și sprijinul familiei, este limitat.
În țări dezvoltate precum Statele Unite ale Americii elevii pot apela la consiliere în
carieră onli ne și există site -uri care oferă ajutor în carieră cu taxă sau fără taxă (Herman,
2009). Într -un studiu care testează eficiența unui site interactiv pentru orientare în carieră se
concluzionează că eficacitatea acestuia este comparabilă cu cea a cursurilo r și workshopurilor
despre carieră, precum și cu consilierea de grup în carieră, dar mai puțin eficace ca și
consilierea ind ividuală (Herman 2009: 349).
Este foarte important ca tinerii să se folosească de resursele informaționale moderne în
procesul de lua re a deciziei, dar g radul lor de cunoaștere în utilizarea acestora este diferit de la
individ la individ. Margret O’Keeffe vorbește chiar de un capital tehnocultural (derivat de la
termenul de capital cultural a lui Pierre Bourdieu), care se referă la comp etențele,
cunoștințele, abilitățile celor care utilizează tehnologia, dar și la atitudine a acestora față de ea
(O’Keeffe 2009: 39). Capitalul tehonocultura l are implicații asupra celui social, în sensul că
prin primul se poate obține al doilea, prin accesu l la social media (O’Keeffe 2009: 52). În
cazul nostru, elevii pot folosi rețele de socializare ca Facebook și să intre în grupuri și pagini
ale facultăților să -i întrebe direct pe studenți despre ele, ceea ce poate fi de ajutor pentru ei.
De asemenea, cop iii dețin mai mult capital tehnocultural decât părinții lor, fiind mai
expuși la tehnologie (O Keeffe 2009: 52), datorită schimbării sociale, ceea ce poate însemna
că folosind această modalitate de informare, elevii se pot ghida independent de familie. Dar
nu există totuși nici un temei pentru a nu crede că există părinți cu același nivel de capital
tehnocultural ca și copiii lor.
În concluzie, mass -media și mai ales internetul sunt surse principale în procesul de
informare asupra viitoarei cariere și de ac eea merită să fie studiate.

17 3.4. Economia
Factorii economici sunt foarte importanți atunci când ne gândim la alegerea unei
facultăți și a unei specializări. Deși oamenii vor să găsească o vocație în carieră, să o
investească cu valoare sentimentală (Dumulescu, Balazsi și Opre 2015: 26), aceștia trebuie să
ia în considerare și f actorii economici când o aleg. Acești factori includ costul peri oadei de
studii, costul vieții în orașul în care se află facultatea , cerințele de pe piața muncii, salariul
imediat după ab solvire etc. Toți acești indicatori sunt incluși în dimensiunea practică a
alegerii carierei.
De cele mai multe ori, elevii nu au o imagine clară asupra profesiilor și a pieței muncii
și nici asupra a ceea ce o diplomă îți poa te oferi după absolvire (Rariț ă 2014: 151). Doar 20%
dintre ei se consideră bine informați cu privire la viitoarea profesie și la posibilitatea găsirii
unui loc de muncă după absolvire ( Rariță 2014: 151). Pe aceste idei este bazată ipoteza cu
privire la impactul instituției economiei a supra alegerii facultății. E important de aflat ce știu
elevii despre cerințele de pe piața muncii, cât și despre cerințele profesiei pentru care optează.
Cu cât elevii au o imagine mai clară asupra pieței muncii și a cerințelor unei profesii de pe
piața m uncii cu atât ei se vor fi mai siguri de alegerea făcută.
Cu toate că imaginea asupra pieței muncii e ste neclară, totuși aceasta există în linii
mari. La noi, „preferințele profesionale încl ină spre domeniile moderne cu mai multă valoare
socială și succes financiar sau o șansă mai mare de a le găsi pe piața muncii” (Rariță 2014:
151). M ai precis e ste vorba despre orientarea spre domeniile tehnice (52%), chiar dacă elevii
au urmat un alt profil la liceu, ceea ce generează dezavantaje atât pentru sistemul edu cațional,
cât și pen tru cel economic (Rariță 2014: 151). Pentru sistemul educațional înseamnă că
universitățile primesc studenți mai slab pregătiți pe domeniu și cu care trebuie să lucreze mai
mult, iar liceele irosesc parte din resurse, deoarece acei absolvenți care au plecat la facultate
pe un alt domeniu de studiu vor folosi cunoștințele de specialitat e din liceu mai puțin . Această
orientare după piața muncii se folosește uneori și în consiliere, care din această cau ză poate să
ignore nevoile individuale și să dis crimineze unele profesii (Safta 2015: 346).
Pe lângă cunoștințele necesare asupra pieței și nivelul de educație și pregătire
profesională contează foarte mult la angajare. Într -un studiu cu privire la factori i care
influențează atât alegerea inițială în carieră, cât și alegerile ulterioare realizat în rândul
angajaților s -a descoperit că educația are un impact semnificativ doar în alegerile ulterioare în
carieră, dar nu și în cea inițială, arătând c ă de cele m ai multe oamenii realizează cât de mult
contează educația formală doar în momentul în care ajung pe p iața muncii (Rousseau și
Venter 2009: 10).

18 Resursele financiare ale familiei sunt de asemenea foarte importante, deoarece elevii
sunt obligați să ia în cal cul costul anilor de studiu, locația, distanța față de casă, dacă instituția
e publică sau privată etc. (Telcs et al. 2015: 257), iar în cazul facultăților publice, dacă au
șanse la nu loc bugetat sau nu. Studenții din familii cu venituri scăzute tind să a leagă facultăți
care nu sunt așa selective ca cele pentru care sunt pregătiți (Venez ia și Jaeger 2013: 121). Unii
pot opta să rămână în orașul natal sau într -unul mai apropiat, decât să meargă la o facultate
mai prestigioasă, într -un oraș mai îndepărtat sa u într -o altă țară. În această privință programele
Erasmus sunt o alternativă viabilă. În privința locurilor bugetate și aici e ste o problemă,
deoarece unii elevi pot alege o specializare doar pentru că au șanse la un loc bugetat în cadrul
acesteia , lipsindu-le vocația necesară . De asemenea din cauza costurilor ridicate, studenții
sunt obligați să lucreze, ceea ce le poate afecta mult performanțele academice. După cum
arată și un studiu din 2013 planurile absolvenților de liceu de a avea un loc de muncă sun t cel
mai mult influențate de familie și încrederea în sine, grupul de prieteni și comunitatea
neavând un impact semnificativ în acest sens (Io vu 2013: 66).
Comunicarea dintre mass -media, școli și piața muncii e ste și ea foarte importantă
pentru viitorii s tudenți, deoarece ei trebuie să aibă acces facil la informații relevante asupra
pieței muncii prin intermediul mass -media și a școlilor.
Așadar, elevii au dificila misiune de a echilibra dorințele lor cu privire la viitoarea
profesie cu factori economici cum ar fi resursele financiare ale familiei sau cerințele de pe
piața muncii. Dar pentru a face aceasta ei trebuie să cunoască atât aceste cerințe, cât și ce
presupune concret fiecare profesie.

3.5. Activitățile de timp liber și grupul de prieteni
Timpul liber nu are doar funcția de odihnă și cea de divertisment, ci și funcția de
dezvoltare personală (Morândău 2010), care e ste de interes pentru acest studiu, deoarece
această funcție ajută la descoperirea de sine, care cuprinde și proiectarea dorințelor
profesio nale.
Una din cele mai importante activități de dezvoltare personală pentru elevi e ste
voluntariatul care nu trebuie făcut doar la ONG -uri, el poate fi făcut și la firme și poate fi
transformat într -o slujbă de vară, în funcție de dorințele elev ilor. Dar a ceștia pot desfășura
activități de timp liber independent, care să -i ajute în proiectarea viitoarei cariere, cum ar fi
cei pasionați de calculatoare .
În literatura de specialitate voluntariatul e ste pus în legătură cu venitul, educația,
rețelele sociale, m otivația și caracteristicile psihologice ale voluntarului, funcțiile pe care le
îndeplinește voluntariatul, recompensele voluntarului (Haski -Leventhal et al. 2008: 7). În

19 cazul voluntariatului sau a unei slujbe de vară elevii pot nu numai să se dezvolte at ât personal,
ci și
să-și facă o idee mai clară asupra viitorului loc de muncă, poate chiar la organizația respectivă
sau una asemănătoare . De exemplu cei care fac voluntariat la diverse ONG -uri care se ocupă
de oameni pot alege o profesie din domeniul știi nțelor sociale. De asemenea prin participarea
în asociații și voluntariat sau slujbe de vară , aceștia își vor lărgi capitalul social, care poate fi
de ajutor în luarea deciziei în carieră și nu în ultimul rând își pot face noi prieteni .
Prietenii sunt cei cu care de obicei ne petrecem timpul liber, chiar dacă elevii, de cele
mai mule ori, sunt prieteni cu colegii lor de clasă, consider că influența prietenilor trebuie
legată de timpul liber . Grupul de prieteni este cel cu care elevul se sfătuiește și acesta poate
exercita o presiune asupra sa spre a alege o anumită facultate și/sau specializare. Există cazuri
în care o anumită facultate sau specializare e aleasă pentru că unul sau mai mulți prieteni o
vor urma și ei, dar e bine ca acesta să nu fie singurul m otiv.
Având în vedere toate cele de mai sus, este de interes să aflăm în ce măsură activitățile
de timp liber cu precădere voluntariatul și grupul de prieteni exercită influență as upra deciziei
elevilor, pornind de la ipoteza că tipul activităților de timp liber și normele din grupul de
prieteni influențează opțiunea elevilor. Deși acești factori sunt puțin studiați în literatură,
deoarece nu au un impact foarte semnificativ, ei sun t totuși interesant de studiat.

20 METODOLOGIA CERCETĂR II

4. Obiective și ipoteze
Obiectiv principal
Analiza factorilor de natură socială care influențează alegerile în carieră.
O.1 Analiza impactului mediului familial asupra opțiunilor profesionale ale elevil or.
Ip.1 Dacă elevii își percep părinții ca având o atitudine față de educație
pozitivă/deschisă atunci au mai mult suport din partea lor în alegerea carierei.
Ip.2 Elevii care provin din familii cu status social ridicat vor tinde să aleagă o profesie
din aceeași categorie ca cea a părințilo r sau o profesie care să le confere acela și status social.
O.2 Analiza impactului școlii asupra opțiunilor profesionale ale elevilor.
Ip.3 Dacă elevul a avut discu ții cu profesorii/consilierii școlari despre opțiunile în
carieră, atunci cresc șansele ca acesta s ă aibă op țiuni profesionale clare.
O.3 Analiza impactului mediului online asupra deciziei în carieră.
Ip.4 Dacă elevii consideră utile diverse le surse de informare online despre ofertele
educaționale ale universită ților atunci opțiunile acestora în carieră vor fi mai clare.
O.4 Analiza impactului imaginii asupra dimensiunii practice a profesiei ales e în
legătură cu luarea deciziei în carieră.
Ip.5 Dacă elevii cunosc ce presupune dimensiunea practică a profesiei (sal ariu,
competențe, posibile locuri de muncă) atunci aceștia vor avea opțiuni clare.
O.5 Analiza influenței pe care o au activitățile de timp liber în luarea deciziei privind
cariera.
Ip. 6 Dacă elevii fac voluntariat la ONG -uri atunci vor alege o profesie d in domeniul
științelor sociale, umaniste sau din domeniul medical.

5. Universul populației
Universul populației e ste format din elevi de clasa a XII -a, ai Cole giului Național
„Octavian Goga”din Sibiu.

6. Eșantionarea
Eșantionul e unul neprobabilist de disponibilitate și cuprinde 96 de subiecți , câte o
clasă din fiecare profil al liceului, adică 4 clase .

21 7. Elaborarea instrumentelor
7.1. Operaționalizarea conceptului de carieră
A. Definiție nominală
„Cariera este un fenomen unic și se construiește în funcție de alegerile fiecărei
persoane. Este un construct dinamic care se întinde de -a lungul întregii vieți și care nu include
numai ocupații, ci integrează armonios munca ș i alte roluri sociale” (Szilgyi 2008: 25, apud
Herr și Cram er 1996).
B. Definiție operațională
Alegerea carierei reprezintă un proces complex și de lungă durată care este determinat
și de mediul social în care indivizii trăiesc. Aceste alegeri au în spate valori, atitudini și
comportamente care sunt influențate și de factori de natură socială cum ar fi familia, educația,
economia, mass -media sau timpul liber. În prezentul studiul, alegerea carierei presupune
alegerea specializării la facultate.

7.2. Operaționalizarea conceptului (dimensiuni, variabile, indicatori)
I. Dime nsiunea familială
a. Atitudinea față de educație a părinților percepută de elevi
 frecven ța discu țiilor despre viitoarea carieră
 frecvența cu care aceștia se prezintă la școală atunci când sunt solicitați
 sprijinul din partea familiei perceput de elev în proce sul de luare a deciziei
b. suport psihologic
 încurajare spre optimism
c. suport concret
 informații despre carieră de la părinți (broșuri, pliante)
 încurajarea participării copilului la workshopuri despre carieră
 încurajarea consultării unui profesor sau unui consilier școlar în legătură cu
cariera
d. Statusul social al părinților
 nivel de instrucție al părinților
 status profesional
 status ocupațional
 venit
 mediu de rezidența
II. Dimensiunea educațională
a. Suportul profesorilor din liceu

22  dacă au apelat l a un profesor sa u mai mulți pentru ajutor în această problemă
 dacă i -a ajutat
 deschiderea profesorului față de această problemă
 vizite la facultăți făcute cu ajutorul profesorilor
 vizite ale facultăților la liceu, susținute de profesori
 încurajarea participării la worksho puri pe teme de carieră de către profesori
b. Suportul consilierului în carieră din liceu
 dacă au apelat la un consilier școlar
 în ce măsură consideră că i -a ajutat
 informații piața muncii
 informații workshopuri pe teme de carieră
 orientarea a fost centrată p e nevoile lor individuale
III. Mass media
a. surse de informare online asupra ofertelor educaționale
 cele mai folosite surse online de informare
 câtă încredere au în aceste surse
 cât de folositoare consideră că sunt informațiile existent e în mediul online
 cât de complete consideră că sunt informațiile existent e în mediul online
 cât de accesibile consideră că sunt informațiile existent e în mediul online
 ce fel de informații despre specializările universitare consideră că lipsesc din
mediul online
IV. Dimensiunea profesională
a. cunoașterea dimensiunii practice
 cât de căutată este specializarea pe piața muncii
 informații despre venitul ca debutant
 posibile profesii după absolvire
b. opțiunea profesională clară
 cât de siguri sunt de specializarea aleasă
 dacă au o singură opțiune în privința specializării
 dacă știu exact facultatea la care vor să meargă
 dacă știu exact universitatea la care vor să meargă
V. Activitățile de timp liber
 ce fel de activități desfășoară în timpul liber care îi pot ajuta în luarea deciziei
b. voluntari at în ONG -uri

23  dacă fac sau au făcut voluntariat
 dacă plănuiesc să facă voluntariat ca studenți
 dacă consideră că acest lucru îi ajută în alegerea specializării
 în ce fel îi ajută

8. Metoda utilizată
Metoda utilizată este ancheta pe bază de chestionar, iar instrumentul folosit este
chestionarul autoaplicat, având 36 de întrebări închise cât și deschise (v. anexa 1). Această
metodă a fost aleasă deoarece este cea mai utilizată în alte studii similare , necesită timp redus
de aplicare și reduce efectul de inter viu.

9. Colectarea și prelucrarea datelor
Datele au fost colectate în perioada 2 -3 mai 2017 de la Colegiul Național „Octavian
Goga” Sibiu cu ajutorul unei profesoare de științe so ciale. Cele 96 de c hestionarele au fost
completate de către elevii de clasa a X II-a din 4 clase fiecare aparținând unuia din profilele
liceului, în timpul orelor de curs. În timpul autoaplicării am fost prezentă , pentru a clarifica
eventualele probleme de înțelegere a întrebărilor. Date le au fost prelucrate cu ajutorul
programului de analiză statistică socială PSPP.

24 ANALIZA DATELOR

10. Descrierea eșantionului
Din aproximativ 120 de elevi (socotit ca 4 clase a câte 30 de elevi fiecare), 96 au
completat, ceilalți fiind absenți în acel moment. Acestea au fost completate de 59 de fete
(61%) și 37 de băieți (39 %) cu vârstele cuprinse între 17 și 19 ani . Distribuția pe profile este
următoarea:

Figura 1: Distribuția elevilor pe profile

Dar, un alt aspect care merită subliniat este distribuția pe profile în funcție sex, pentru
a înțelege motivul pentru care avem mai multe fete decât băieți. Pentru aceasta s-a realizat
următoarea asociere:

Tabel 1: Distribuția elevilor pe profile în funcție de sex

După cum putem observa în tabelul 1 clasele pe filieră umanistă sunt dominate de fete,
profilul de științele naturii este cel mai echilibrat în privința distribuției pe sexe, dar și aici
avem ușor mai mul te fete . Singura specializare care este clar dominată de băieți este cea de
matematică –informatică. Privind aceste frecvențe putem spune că stereotipurile de gen în
alegerea profilului la liceu se confirmă . 29%
23%25%23%Filologie
Științe Socio-
Umane
Științe ale naturii
Matematică-
Informatică
Sexul
Profilul specializării Feminin Masculin Total
Filologie 19 68%
9 32%
28 100%

Științe sociale 18 82%
4 18%
22 100%

Științele naturii 14 58%
10 42%
24 100%

Matematică -Info. 8 36%
14 64%
22 100%

Total 59 61%
37 39%
96 100%

25 În continuare vom prezenta datele socio -demografi ce ale cercetării noastre :

Figura 2: Mediu de rezidență Figura 3:Venitul pe familie al elevilor

După cum putem vedea (vezi figurile 2 și 3 ) majoritatea elevilor declară că locuiesc în
mediul urban și că au un venit pe familie mai mare de 2000 de lei.

11. Influența familiei în alegerea carierei
În literatura de specialitate familia este unul dintre cei mai importanți predictori în
ceea ce priveșt e alegerea în carieră a copiilor. În acest studiu am vrut să aflăm cât de mult
influențează atitudinea părinților față de viitoarea carieră a copilului, cât și statutul
educațional și profesional al acestora în alegerea elevilor. Dar mai întâi vom prezenta cât de
importantă consideră familia în general în cadrul procesului de luare a deciziei.

Figura 4:Cea mai importantă sursă de informare cu privire la carieră

În figura 4 observăm că deși conform literaturii de specialitate familia este cel mai
important predictor al alegerii în carieră (David -Kack so, Haragus și Roth 2014; Hanga 2010)
ea este cea mai importantă sursă de informare în carieră pentru doar 23% dintre elevi fiind 27%
73%Rural
Urban7%
13%
80%1200-1500 lei
1501-2000 lei
mai mult de
2000 lei
23%
31%25%6%15%Familia
Școala
Mass media
Prietenii
Alta

26 depășită de mass media și școală. Deși sunt studii care arată că mass -media, în special
internetul este cea mai utili zată sursă de informare (Rariță 2014), nu s -au găsit studii care să
pună școala pe primul loc. La opțiunea alta am avut internetul, care se adaugă mass -mediei,
surse proprii de informare, st udenți, r eprezentanți ai facultății etc.

Figura 5: Importanța familiei în procesul de luare a deciziei

Cu toate acestea , observăm că familia e ste importantă și foarte importantă în procesul
de luare a deciziei în carieră pentru 76% dintre elevi (vezi figura 5) .
În legătură cu prima ipoteză ( dacă elevii își percep părinții ca având o atitudine față de
educație pozitivă/deschisă atunci au mai mult suport din partea lor în alegerea carierei) au fost
realizate asocierea dintre frecvența discuțiilor cu părinții ca indicator pentru atitudinea
părinților față de educație și înc urajarea la optimism a elevilor :

Tabel 2: Asociere frecvența discuțiilor cu părinții și încurajarea la optimism a părinților

În tabelul 2, n ivelul de semnificație al testului Hi pă trat pentru a socierea din tabelul
este 0,25 (vezi anexa 2) , deci aceasta nu este semnificativă statistic per ansamblu la un prag
de semnificație mai mic 0,05, totuși avem niște valori reziduale ajustate semnificative, una 24%
76%Neimportantă și puțin
importantă
Importantă și foarte
importantă
Părinții mă încurajează să fiu optimist cu privire la
viitorul meu educațional și profesional
Discut des cu
părinții des pre
viitoarea carieră Dezacord
total Dezacord Acord Acord total Total
Dezacord 0 0%
2 22%
4 44%
3 33%
9 100%

VRA -,57 2,41* ,59 -1,46
Acord 3 6%
0 0%
20 42%
25 52%
48 100%

VRA 1,76 -2,30* 1,28 -,82
Acord total 0 0%
3 8%
10 26%
26 67%
39 100%

VRA -1,46 ,91 -1,66 1,70
Total 3 3%
5 5%
34 35%
54 57%
96 100%

27 pozitivă: cei care nu discută frecvent cu părinții (indicator pentru atitudinea deschisă a
părinților) consideră că aceștia nici nu le oferă suport psihologic ( operaționalizat prin
încurajare la optimism). Dimpotrivă, avem un VRA negativ semnificativ în cazul celor care
discută des cu părinții și dezacord cu privire la încurajarea spre optimism, cu alte cuvinte cei
care discută des cu părinții despre carieră sunt mai degrab ă de acord că aceștia îi susțin
psihologic prin încurajare spre o ptimism.

Tabel 3: Asociere sprijin perceput de elevi și încurajare la optimism

O altă asociere a fost făcută între sprijinul părinților perceput de elevi în legătură cu
cariera și încurajarea la optimism (vezi tabelul 3) , nivelul de semnificați e al testul hi pătrat
este semnificativ statistic (vezi anexa 3) , deci există o asociere per ansamblu între cele două
variabile, lucru care se poate vedea și din numărul mare de VRA -uri semnificative. În general
există o relație pozitivă între nivelul de s usținere în carieră și încurajarea spre optimism
(suportul psihologic) .
Asocierile indicatorilor atitudinii deschise a părinților față de educație cu indicatorii
suportului concret (oferirea de pliante, broșuri, încurajarea participării la workshop -uri pe
carieră, îndemn la apelarea la un consilier școlar sau profesor) nu sunt niciuna semnificative
per ansamblu și nici VRA -uri semnificative nu au multe. De obicei chiar dacă părinții își
sprijină copiii, aceștia nu le oferă suport concret în sprijinul decizi ei în carieră. Astfel, în urma
unor analize de frecvență, 85% din elevi spun că părinții nu le -au oferit broșuri, pliante în
legătură cu cariera, 79 % spun că nu i -au încurajat să participe la workshopuri pe teme de
carieră și 71% spun că nu i -au sfătuit să apeleze la consilierul școlar sau la un profesor în
legătură cu problemele în carieră (vezi figura 6) . Părinții mă încurajează să fiu optimist cu privire la viitorul
meu educațional și profesional
Susținere de
către părinți
în carieră Dezacord
total Dezacord Acord Acord total Total
Dezacord
total 0 0% 0 0% 1 100% 0 0% 1 100%
VRA -,18 -,24 1,36 -1,14
Dezacord 1 17% 2 33% 3 50% 0 0% 6 100%
VRA 1,97* 3,20* ,77 -2,87*
Acord 2 9% 3 13% 13 57% 5 22% 23 100%
VRA 1,76 1,94 2,43* -3,83*
Acord total 0 0% 0 0% 17 26% 49 74% 66 100%
VRA -2,61* -3,41* -2,94* 5,27*
Total 3 3% 5 5% 34 36% 54 56% 96 100%

28
Figura 6: Suportul concret al părinților în orientarea în carieră a copiilor

Aceste rezultate sunt în concordanță cu studiul lui Paloș și Drobot din 2010 , conform
căruia familia oferă mai degrabă suport psihologic și mai puțin suport concret în ceea ce
privește deciziile în carieră.
A doua ipoteză legată de transmiterea statusului profesional (Elevii care provin din
familii cu status social ridicat vor tinde să aleagă o profesie din aceeași categorie ca cea a
părinților) este cea mai susținută de teoria clasică sociologică în legătură cu alegerea carierei.
Înainte de a încerca testarea ei trebuie să vedem care este statusul educ ațional al părinților.

Figura 7: Ultima școală absolvită de părinții elevilor

După cum vedem în figura 7 , 40% dintre mame și 39% dintre tați au studii superioare
fiind de asemenea procentul cel mai mare pentru ambii dintre toate nivelele de învățământ. În
testarea ipotezei au fost folosiți doar aceștia, deoarece doar în cazul celor cu același nivel
instrucție ca și cel care aspiră copiii lor.
0%20%40%60%80%100%
Oferirea de
broșuri, pliante Participare la
workshopuri Sfat apel la
profesor/consilier
școlar15%21%29%85%79%71%
Acord și acord total Dezacord și dezacord total
2%17%27%
14%40%
4%20%30%
7%39%
opt clase profesională liceu postliceală facultateMame Tați

29 Pentru testarea ipote zei s-a folosit cunoscuta tipologie a lui John Holland și s -a
recodificat prima opțiune a specializării elevilor conform acesteia, pentru părinți înregistrând
datele de la început conform acesteia.

În tabelul 4, în care s -au asociat profesia mamei cu prima opți une a specializării a
copilului, observăm că nu avem nici un VRA semnificativ statistic, deci asocierea nu este
semnificativă statistic pentru nici un tip .
Prima opțiune a specializării la facu ltate
Profesia
mamei Specializări
de tip
Realist –
Investigativ Specializări
de tip
Convențional
Întreprinzător Specializări
de tip Social Specializări
de tip artistic Total
Profesii de tip
Realist –
Investigativ 60% 20% 10% 10% 100%
VRA ,00 -,71 ,19 1,60
Profesii de tip
Convențional –
Întreprinzător 50% 37% 12% 0% 100%
VRA -1,11 1,07 ,76 -,93
Profesii de tip
Social 78% 22% 0% 0% 100%
VRA 1,26 -,49 -1,07 -,60
Total 60% 28% 9% 3% 100%
Tabel 4: Asociere profesia mamei cu specializarea la care elevul aspiră
Prima opțiune a speci alizării la facultate
Profesia
tatălui Specializări
de tip
Realist –
Investigativ Specializări
de tip
Convențional
Întreprinzător Specializări
de tip Social Specializări
de tip artistic Total
Profesii de tip
Realist –
Investigativ 73% 18% 9% 0% 100%
VRA 1,34 -,98 -,22 -,82 ,00
Profesii de tip
Convențional –
Întreprinzător 42% 57% 0% 0% 100%
VRA -,88 1,93 -1,06 -,59 0
Profesii de tip
Social 50% 20% 20% 10% 100%
Procente -,57 -,75 1,18 1,37 ,00
Total 57% 29% 11% 3% 100%
Tabel 5: Asociere profesia tatălui cu prima opțiune a specializării la facultate a elevului

30 Nici asociere a dintre profesia tatălui și opțiunea elevului (vezi tabelul 5) nu este
semnificativă statistic, dar avem VRA -uri apropiate de nivelul de semnificație în ca zul tipului
Realist -Investigativ (1,34) și a ti pului Convențional -Întreprinzător (1,93), dar nu putem vorbi
de un nivel semnificativ de transmitere socială a profesiei . La fel se întâmplă când asociem cu
ocupația (vezi anexa 4 și 5 ).
Rezultatele ar fi mai bune pe un eșantion mai mare și dacă numărul de non răspunsuri
ar fi fost mai mici, elevii făcând confuzie între profesie și ocupație , deși s -a explicat diferența
între acestea . De asemenea tipologiile în care s -a încercat încadrarea profesiilor și ocupați ilor
pot fi realizate mai bine . De asemenea de analiza reproducerii sociale este foarte complexă de
aceea ne -am oprit asupra transmiterii profesiei.
Cu toate acestea, nici alte studii ca cel a lui Han ga din 201 0 transmiterea profesional ă
nu a fost semnific ativă statistic pentru tipul convențional și realist . Aceasta a folosit aceleași
tipologii în studiul său , dar care au fost combinate în acesta .

12. Influența instituției educației asupra alegerilor în carieră
În cadrul instituției educației a fos t lansată ipoteza că dacă elevul a avut discu ții cu
profesorii/consilierii școlari despre opțiunile în carier ă, atunci cresc șansele ca acesta s ă aibă
opțiuni profesionale clare.
Mai întâi însă trebuie să vedem câți dintre elevi au avut discuții cu profesorii și / s au
cu consilierii școlari despre problemele de carieră:

Figura 8: Măsura în care elevii apelează la profesori și sau consilieri școlari pentru ajutor

Putem observa în figura de mai sus că doar 22% dintre elevi apelează la ajutorul
consilierului școlar în timp ce 39% dintre ei apelează la un profesor. Procentul mai mare în
cazul profesorilor se datorează probabil faptului că aceștia cunosc elevii mult ma i bine decât
0%20%40%60%80%
Ajutor profesor
Ajutor consilier39%
22%61%78%
DA NU

31 consilierul școlar . De asemenea, procentul elevilor care apelează la un profesor pentru ajutor
este destul de apropiat de cel al importanței școlii ca sursă de informare (vezi figura 4) .
Pentru testarea ipotezei s-au făcut următoarele analize :

În tabelul 6, în care s -a realizat asocierea între faptul că elevii au apelat la un profesor
în probleme de carieră sau nu și numărul de opț iuni în privința specializării la facultate,
observăm uitându -ne la niște simp le frecvenț e că elevii care au vorbit cu profesorii despre
problemele în carieră nu sunt semnificativ mai mulți în categoria cu o singură opțiune față de
cei care nu au vorbit și au mai multe opțiuni: 16 elev i care au vorbit și au o singură opțiune
față de 15 elevi care nu au vorbit cu un profesor și au mai multe opțiuni în privința
specializării. Chiar avem VRA -uri negative la intersecția ajutorului cerut profesorului și o
singură opț iune. Cele mai multe cazuri de opțiune sigură sunt în cazul elevilor care nu au
cerut ajutorul profesorului. Așadar, a cere ajutor profesorului nu crește semnificativ șansele de
a avea o opțiune sigură. Dar trebuie să mai vedem și cât de eficient este acest ajutor după
părerea celor care l -au cerut:

Figura 9: Măsura în care profesorul i -a ajutat pe elevi În mică
măsură
38%
În mare și în
foarte mare
măsură
62% Nr. opțiuni privitoare la specializare
Ajutor profesor O singură
opțiune Două opțiuni Mai multe
opțiune Total
Nu 37 71% 12 23% 3 6% 52 100%
VRA 2,25 -2,58 ,61
Da 16 47% 17 50% 1 3% 34 100%
VRA -2,25 2,58 -,61
Total 53 61% 29 34% 4 5% 86 100%
Tabel 6: Asocieri apel la ajutorul unui profesor și nr. opțiuni în privința specializării

32 Tabelul 7: Asociere măsura în care profesorul a fost de ajutor și numărul de opțiuni în
privința specializării

În figura 9 de mai sus observăm că majoritatea elevilor care au vorbit cu un profesor,
62% adică 23 de elevi declară că profesorul i-a ajutat în mare și în foarte mare măsu ră, dar
dacă privim tabelul 7 putem observa că doar 10 elevi care declară acest lucru au o sing ură
opțiune în privința specializării (indicator ales ca având cea mai mare relevanță pentru
opțiunea clară). Acest lucru se poate datora și efectului de fațadă, dar și faptului că deși poate
i-ajutat, acest ajutor nu a fost suficient pentru a le clarifica opțiunile. De asemenea, elevii care
au apelat la un profesor probabil se încadrează în idealul -tip al profesorului respectiv,
conform teoriei ecologice aplicate mediului școlar (vezi capitolul 2.5) dar nu toți elevii se pot
încadra în aceste ideal -tipuri .
Cu toate astea majoritatea elevilor consideră că profesorii fac alte lucruri care îi ajută
în orientarea în carieră, mai ales facilitează vizite ale facultăților la liceu:

Figura 10: Dacă profesorii facilitează orientarea în carieră prin alte moduri decât discuții
directe

Profesorii organizează
vizite la facultățiProesorii facilitează
vizite ale facultăților
la liceuProfesorii informează
elevii despre
workshopuri pe teme
de carieră57%88%74%
43%
12%26%Da Nu Nr. opțiuni privitoare la specializare
Măsura
ajutorului
profesorului O singură
opțiune Două opțiuni Mai multe
opțiuni Total
În mică măsură 6 46% 7 54% 0 0% 13 100%
În mare măsură 7 44% 9 56% 0 0% 16 100%
În foarte mare
măsură 3 60% 1 20% 1 20% 5 100%
Total 16 47% 17 50% 1 3% 34 100%

33 În continuare vom analiz a relația dintre ajutorul consilierului ș colar și numărul de
opțiuni :

După cum observăm nici în caz nu avem o asociere semnificativă (la fel ca în cazul
opțiunilor universitare și la facultate) , astfel nici co nsilierea școlară nu îi a jută semnificativ pe
elevi în procesul de decizie. Aceste rezultate se datorează și faptului că doar 22% din elevi au
apelat la serviciul de consiliere.
Acum vom pr ezenta în ce măsură i -a ajutat consilierul celor care au apelat la el:

Figura 11: În ce măsură consilierul a oferit ajutor concret
În figura 11 observăm că cei care au apelat la consilierul școlar sunt mulțumiți de
anumite servicii, dar mai puțin de jumătate consideră că acesta i-a ajutat în luarea deciziei.
În concluzie nici ajutorul profesorului și nici cel al consilierului școlar nu cresc
semn ificativ șansele elevilor de a avea o opțiune clară ,deși cei mai mulți dintre ei susțin că
școala este cea mai importantă sursă de informare în privința alegerii (v. figura 4), un aspect
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Consilierea a
ajutatA oferit
informații
relevante despre
piața munciiInformații
workshopuri
carierăConsiliere
centrată pe
nevoi
individuale48%62%
48%76%
52%
38%52%
24%
În mare și foarte mare măsură În mică și foarte mică măsură Nr. opțiuni privitoare la specializare
Ajutorul
consilierului în
carieră O singură
opțiune Două opțiuni Mai multe
opțiuni Total
Nu 42 61% 23 33% 4 6% 69 100%
VRA -,29 -,15 1,02
Da 11 65% 6 35% 0 0% 17 100%
VRA ,29 ,15 -1,02
Total 53 62% 29 34% 4 5% 86 100%
Tabel 8: Asociere apel la consiliere și nr. de opțiuni privitoare la specializare

34 important d e subliniat este faptul că nu foarte mulți elevi apelează la un profesor pentru ajutor
în carieră și chiar mai puțini la consilierul școlar, iar motivul poate fi rușinea sau neîncredere
în capacitatea acestora de a ajuta. Cazul consilierilor școlari este mai special deoarece puțini
elevi cunosc atribuțiile acesto ra, din cauza unei slabe informări din școală cu privire la
serviciul de consiliere. Prin urmare, acești specialiști nu sunt percepuți ca instanțe care pot fi
de ajutor în problemele legate de carieră .

13. Influența mediului online asupra deciziilor în carier ă
Mediul online exercită o influență tot mai mare în viața noastră inclusiv în luarea
deciziei în carier ă. În studiul lui Rariță 2014 siturile facultăților sunt cele mai utilizate surse
de informare cu privire la alegerile în carieră, devansând familia și școala. Și în studiul nostru
mass -media este pe locul doi ca și număr de respondenți care spun că este cea mai importantă
sursă de informare în carieră Noi însă vom prezenta în continuare care este cea mai utilizată
sursă online în alegerea carierei:

Figura 12: Cea mai utilizată surs ă de informare online în privința alegerilor în carieră

În figura 12 observăm că și în cazul acestui studiu majoritatea elevilor declară că
folosesc sit eurile facultăților pentru informare în veder ea alegerii în carieră. De asemenea nu
au existat alte variante de răspuns decât cele precodificate. Siteuri
facultăți 86%Grupuri de
facebook 2%Siteuri
despre
carieră 12%

35 În continuare vom prezenta ce cred elevii despr e informa țiile din aceste surse online:

Figura 13: Percepția elevilor asupra informațiilor online

În figura 13 , vedem cum marea majoritate a elevilor consideră informațiile din mediul
online accesibile, folositoare și mai mult le consideră ca fiind de încredere. Acest lucru
sugerează faptul că cei care produc conținut online trebuie să fie f oarte atenți la aceste
aspecte . După asocierea conform ipotezei 4 dintre percepția elevilor despre cât de folositoare
sunt informațiile online și numărul de opțiuni în privin ța specializării (vezi tabelul 9)
observăm că deși nu avem VRA -uri semnificative cei mai mulți dintre cei care c onsideră
informațiile despre carieră folositoare în mare măsură au o singură opțiune în privința
specializării , cu alte cuvinte percepția lor față de informațiile online pare să influențeze destul
de mult această opțiune :

0%20%40%60%80%100%
Info.
accesibileInfo.
folositoareInfo. de
încredereInfo.
complete88% 89%79%
63%
12% 11%21%37%
În mare și foarte mare măsură În mică și foarte mică măsură
Nr. opțiuni privitoare la specia lizare
Informațiile din
mediul online
folositoare O singură
opțiune Două opțiuni Mai multe
opțiuni Total
În mică măsură 4 36% 6 55% 1 9% 11 100%
VRA -1,85 1,56 ,75
În mare măsură 32 65% 15 31% 2 4% 49 100%
VRA ,81 -,70 -,29
În foarte mare
măsură 17 65% 8 31% 1 4% 26 100%
VRA ,47 -,38 -,23
Total 53 62% 29 34% 4 5% 86 100 %
Tabelul 9: Asociere măsura în care informațiile din mediul online despre carieră sunt
folositoare și nr. de opțiuni privind specializarea

36 Însă 37 % dintre elevi consideră că informațiile disponibile nu sunt complete (vezi
figura 13) , de aceea în continuare vom prezenta ce consideră aceștia că lipsește din mediul
online referitor la carieră:

Figura 14: Informații despre carieră care lips esc din mediul online

În figura 14 putem vedea că elevii simt lipsa unor informații foarte importante despre
viitorul lor ca informațiile referitoare programe și admitere , dar și cele despre viitoarea
carieră. La categoria altele am avut lipsa informațiil or de la studenți sau a datelor actualizate .
Așadar, deși studenții au încredere și folosesc datele online, unii dintre aceștia consideră că le
lipsesc date foarte importante în ceea ce presupune alegerea în carieră.

14. Influența dimensiunii practice asupra alegerilor în cari eră
Dimensiunea prac tică (cunoștințe despre viitoarea ocupație, salarul ca debutant,
căutarea specializării pe piața muncii) reprezintă un aspect foarte important al alegerii în
carieră, care este însă puțin studiat în literatura de specialitate . În studiul nostru am pornit de
la ideea că dacă elevii cunosc dimensiunea practică atunci vor avea opțiuni clare. Dar înainte
de acesta , vom prezenta care sunt opțiunile elevilor și cât de bine cunosc aceștia dimensiunea
practică a alegerii î n carieră .
Info. despre
programe și
admitere
38%
Info. carieră
după
absolvire
33%Nu lipsesc
info. 16%Altele 13%

37
Figura 15: Numărul de opțiuni în privința universității și facultății

După cum putem observa în figura 15 cei mai mulți dintre elevi au o singură opțiune
în ceea ce privește universitatea și facultatea și doar 8, res pectiv 9% nu au nici o opțiune. Cei
cu mai multe opțiuni au maximum trei. Dar n u aceștia sunt cei mai importanți indicatori ai
opțiunii clare, ci specializarea.

Figura 16: Cel puțin o specializare
Figura 17: Nr. opțiunilor privind
specializarea

După c um putem observa în figura 16 , 11% dintre elevi n u au nici o opțiune în
privința specializ ării, iar dintre cei care au cel puțin o opțiune, 61% (55% calculat din totalul
eșantionului, deoarece în figura lipsesc cei care nu au nici o opțiune) au o singură opțiune în
această privință, iar cei cu mai multe opțiuni (5%) au maxim trei (vezi figura 17 ). În
continuare vom vedea care sunt aceste opțiuni în mod concret.

0%20%40%60%80%
Universitate Facultate67%61%
25%30%
8% 9%
O singură opțiune Mai multe opțiuni Nici o opțiune
89%11%
Da
Nu61%34%5%
O singură
opțiune
Două
opțiuni
Mai multe
opțiuni

38
Figura 18: Opțiunile universitare ale elevilor

Dintre elevii care au cel puțin o opțiune universitară printre care se numără și cei cu o
singură opțiune , 57% aleg universitatea noastră ca primă opțiune, dar la a doua opțiune
lucrurile se schimbă, în categoria altel e regăsindu -se UMF din Cluj, Târgu Mureș sau
București, dar și Universitatea Tehnică din Cluj printre altele. În continuare vom prezenta
domeniile specializărilor alese, deoarece facultățile se pot deduce din universități și
specializări. Iar în categoria celor cu trei opțiuni avem doar un subiect.

Figura 19: Opțiunile în privința specializărilor

În figura 19 observăm că în topul preferințelor elevilor sunt ingineria și matematica –
informat ica (cu precădere ingineria); medicina, farmacia, biologie și chimia (cu precădere
0%10%20%30%40%50%60%
Prima opțiune A doua opțiuneULBS
UBB
Altele
0%10%20%30%40%50%
Prima opțiune A doua opțiune A treia opțiune32%44%50%
18%
12%17%
11%16%33%
13%
3%23%25%
4%
Inginerie și Matematică-Informatică Medicină, Farmacie, Biologie și Chimie
Științe economice Drept și Poliție
Științe socio-umane Arte

39 medicina) și socio -umanele (cu precădere psihologia, dar și științele educației). Acest lucru se
datorează faptului că avem două profile pe filieră reală și două pe filieră uman ă. Este
import ant de menționat că la a treia opțiune am avut doar 6 subiecți. Aceste rezultate sunt în
conformitate c u acelea din studiul lui Rariță 2014 conform căruia mai mult de jumătate din
elevii participanți la studiu se îndreaptă spre domenii tehnice (vezi pagina 17).
De asemenea, o bservăm că în general elevii se îndreaptă spre specializări căutate pe
piața muncii la ora actuală, cum ar fi ingineria sau medicina . Aceasta arată că dețin unele
informații despre piața muncii și implicit despre dimensiune a practică a alegerii carierei.
Legat de piața muncii vom prezenta cât de bine cunosc elevii ocupațiile fiecărei specializări,
cât de informați sunt despre piața muncii și dacă știu cât vor avea salarul ca debutant. Această
secțiune au fost rugați să o completeze doar cei care au o singură opțiune în privința
specializării sau două opțiuni, una fiind de rezervă pentru a reduce numărul de nonrăspunsuri
și în același timp pentru a -i filtra pe cei deciși (și cei cu opțiune de rezervă sunt deciși dar
prevăzători) de cei ind eciși (cu nici o opțiune sau mai multe) .

Figura 20: Nivelul de cunoaștere asupra denumirilor ocupațiilor conform specializării alese

După cum putem observa în figura 20 , 69% din elevi cunosc o parte din ocupațiile pe
care le pot avea după absolvire , după ce au completat o întrebare deschisă care a fost
postcodificată apoi . Cei 6% care au scris ocupații din domenii foarte diferite sunt cel mai
probabil cei care au două opțiuni în privința specializării, dar una nu este de rezer vă. 2 % nu
au știut ocupațiile, iar 8% nu au răspuns.
În continuare vom prezenta date privind piața muncii și salarul ca debutat:
69%6%15%2%
8%Ocupații conform
domeniului specializării
Ocupații din domenii
diferite
NC
NS
NR

40 Figura 21: Informații privind piața muncii Figura 22: Informații salari u ca debutant

În figurile 21 și 22 se poate observa foarte bine efectul de fațadă, deoarece deși 94%
din elevi susțin că sunt informați și foarte informați asupra căutării specializării lor pe piața
muncii, doar 40% au informații despre venitul ca debutant , întrebarea fiind urmată de una d e
control despre valoarea salariului. Și la această întrebare însă avem patru subiecți, care deși
susțin că au informații despre acesta nu au răspuns, iar în cazul celor care au răspuns s uma
variază de la 12 00 de lei la 4500 lei. În timpul introducerii datelor s -a observat că cei care
consideră că vor avea salarii mari doresc o specializare în inginerie, în special inginerie IT , iar
cei care consideră că vor avea printre cele mai mici salarii ca debutanți sunt cei care vor o
specializare în medicină sau pedagogie.
În continuare vom prezenta niște analize făcute pentru a testa ipoteza: dacă elevii
cunosc ce presupune dimensiunea practică a profesiei (salariu, posibile ocupații ) atunci
aceștia vor avea opțiuni clare.

În tabelul 10 observăm că nu avem VRA -uri semnificative statistic și cei care cunosc
ocupațiile nu diferă semnificativ de cei care nu le cunosc în privința numărului de speciali zări. 6%
94%Foarte puțin și
puțin informat
Informat și
foarte informat40%
60%Da
Nu
Nr. opțiuni privitoare la specializare
Cunoaștere posibile
ocupații conform cu
specializarea aleasă O singură opțiune Două opțiuni Total
Nu 12 75% 4 25% 16 100%
VRA 1.02 -1.02
Da 38 61% 24 39% 62 100%
VRA -1.02 1.02
Total 50 64% 28 36% 78 100%
Tabel 10: Asociere cunoașterea posibilelor ocupații și opțiunile privind specializarea

41
În tabel ul 11 observăm din nou că nu avem diferențe semnificative între cei care au
informații privind salariu ca debutant și opți unile privind specializarea,dar 18 indivizi sunt
plasați în celula celor care au informații și au o si ngură opțiune față de celula cu 15 indivizi a
celor care nu au informații și au două opțiuni. Asocierea cu informații privind piața muncii nu
a fost testată din cauza efectului de fațadă care s -a putut observa în cazul acestui indicator.
În concluzie, dime nsiunea practică nu este foarte cunoscută de elevi, cu excepția
denumirilo r posibilelor ocupații după absolvire. Mai mult, deoa rece nu au suficiente
informații privind piața muncii, mulți au simțit nevoia de a recurge la te ndința de fațadă (vezi
pagina 41) . Iar o parte dintre cei care au răspuns totuși la întrebarea despre venit au așteptări
mult prea nerealiste de la venitul ca debutant. Aceste rezultate sunt în conformitate că ceea ce
Rariță 2014 a descoperit și anume că elevii au o imagine neclară asupra pieței muncii ș i cu
ceea ce Safta 2015 afirmă în studiul său și anume că elevii au așteptări idealizate față de
viitorul loc de muncă .

15. Influența activităților de timp liber asupra alegerilor în carieră
Influența activităților de timp liber în sfera opțiunilor profesionale este evid entă odată
cu apariția industri ilor de timp liber. Din sfera activităților de timp liber am analizat cu
precădere influența voluntariatului. În continuare, vom prezenta dacă și în ce fel activitățile de
timp liber i -au ajut at pe elevi în luarea deciziei în carieră:
Nr. opțiuni privitoare la specializare
Informații salariu ca
debutant O singură opțiune Două opțiuni Total
Nu 34 69% 15 31% 49 100%
VRA 1.03 -1.03 .00
Da 18 58% 13 42% 31 100%
VRA -1.03 1.03 .00
Total 52 65% 28 35% 80 100%
Tabelul 11: Asociere informați i salariu ca debutant și opțiunile privind specializarea

42
Figura 23: Dacă elevii consideră că au avut activități de timp liber care i -au ajutat în
procesul de luare a deciziei în carieră

După cum putem observa în fig ura 23 , doar 34% din elevi consideră că au practicat
activități de timp liber care i -au ajutat în luarea deciziei în carieră, majo ritatea dintre ei
negândindu -se că activită țile de timp liber pot avea influență asupra alegerilor în carieră.

Figura 24: Activități de timp liber care au ajutat la luarea deciziei în carieră

În figura 24 sunt răspunsurile celor care au declarat că au fost influențași de activitățile
de timp liber. O pțiunea altele este cea mai prevalentă deoarece răspunsurile elevilor aici au
fost foarte diversificate și astfel greu de încadrat în anumite categorii. La această categorie am
avut lectura, îngrijirea animalelor, activități cu frații mai mici, cursuri extrașcolare, tabără de
vară, vizionare filme de specialitate. Și în acest caz am avut tendința de fațadă , deși nu a fost
generalizată, doi subiecți declarând că i -au ajutat activitățile de timp liber, dar nu le -au
specificat apoi.
În continuare prezentările și analizele se vor centra pe voluntariat ca activitate de timp
liber care aju tă la luarea deciziei în carieră. 34%
66%Da
Nu
19%
22%
10%49%Voluntariat
Sport și ieșiri în aer liber
Pasiunea pentru calculator
Altele

43
Figura 25: Voluntariat în timpul liceului Figura 26: Ajutor voluntariat în luarea deciziei

În figura 25 observăm că doar 16% din elevi au făcut voluntariat în timpul liceului, iar
dintre cei care au făcut, în figura 26 observăm că 39% spun că i -a ajutat cu dezvoltarea
abilităților de comunicare, în timp ce la categoria altele avem dezvoltarea abilităților d e a
lucra în echipă, socializarea cu diferite persoane, gestionarea situaților delicate etc. Interesant
este și răspunsul celor care au declarat că nu i -a ajutat deloc (3 subiecți), dar și cei care au
spus că au făcut voluntariat dar nu au spus în ce fel a ajutat acesta la luarea deciziei în carieră
(2 subiecți). Aceștia deși au făcut voluntariat nu valorizează această experiență.

Acum vom prezenta următoarele analize ajută la testarea ipotezei legate de voluntariat
și anume dacă elevii fac voluntariat la atunci vor alege o profesie din domeniul științelor
socio -umane sau din domeniul medical.
În tabelul 12 observăm că nu avem corelație semnificativă între voluntariat și dorința
de a urma o specializare de socio -umane sau una din domeniul medical. Nu există nici un
VRA semnificativ statistic. C ei care doresc o specializare din inginerie sau matematică –
informatică se plasează mai mulți în categoria celor ca re au făcut voluntariat, dar sunt cei mai 16%
84%Da
Nu39%
23%38%Dezvoltarea
abilităților de
comunicare
Deloc
Altele
Voluntari at
în timpul
liceului Inginerie
și Mate –
Info Medicină,
Farmacie,
Biologie și
Chimie Științe
economice Drept și
Poliț ie Socio –
Umane Domeniul
artistic
Nu 19 28% 12 17% 9 13% 9 13% 17 25% 3 4%
VRA -1.94 -.24 1.48 -.03 .95 .82
Da 8 53% 3 20% 0 0% 2 13% 2 13% 0 0%
VRA 1.94 .24 -1.48 .03 -.95 -.82
Total 27 32% 15 18% 9 11% 11 13% 19 23% 3 4%
Tabel 12: Asociere voluntariat și opțiunea 1 privind specializarea

44 mulți î n general care doresc să urmeze astfel de specializări . Aceste rezultate sunt cauzate și
de număr ul mic de subiecți din eșantion.
În concluzie puțin i elevi consideră că activitățile de timp liber îi ajută în alegerea
carierei (34%) și mai puțini fac volunt ariat în timpul liber (15%). Acest lucru este cauzat de
slaba educație pentru timpul liber de la noi din țară. Acest tip de educație face parte din
categoria disciplinelor noi care ar trebui introduse în curriculumul școlar, la fel ca și educația
pentru să nătate sau cea sexuală, dar acest proces este unul anevoios din cauza birocra ției dar
și rigidității sistemului de educație românesc . O altă cauză care poate fi invocată aici este
relativa lipsă de timp liber a elevilor, din cauza supraîncărcării lor cu te me. Măsurile care s -au
luat până acum, în ceea ce privește această problemă, precum programul „Săptămâna Altfel”
nu par a fi foarte eficiente. De asemenea, educația pentru timpul liber ar trebui să înceapă din
familie , dar multe familii nu își petrec activ timpul liber și în consecință la fel procedează și
copiii acestora din cauza imitației și învățării sociale. Mai mult, multe persoane din mediul
rural, mai ales cele mai în vârstă nici nu cunosc conceptul de timp liber. Tot din educația de
timp liber face parte și importanța și rolul voluntariatului. Dar din păcate, l a noi, voluntariatul
este privit de mulți ca o muncă neplătită. Această viziune își are rădăcinile în perioada
comunistă, când oamenii erau obligați să participe la multe activități care nu le făceau plăcere,
cum ar fi culesul de cartofi cu școala , la nivel oficial aceștia fiind voluntari. Chiar și în ziua de
azi, când se vorbește de vol untariat se pune de multe ori accentul pe beneficiile din CV pe
care acesta le aduce, și anume că se consider ă experiență în muncă pentru a -i convinge pe
tineri să practice această activitate . Despre rolul acestuia în dezvolt area personală a
indivizilor, în creșterea capitalului social de tip bridging sau a solidarității sociale se vorbește
mai puțin.

45 CONCLUZII
În acest studiu s -a făcut o analiză asupra anumitor factori sociali care influen țează
alegerea specializării la facultate a elevilor de clasa a XII -a, sau folosind un concept mai larg
alegerea acestora în carieră.
În primul rând s -a analizat influența ins tituției familiei asupr a alegerilor în carieră și s –
a constatat că ipoteza care are în centru atitudinea părinților față de educație se confirmă
parțial doar asupra sprijinului psihologic (încurajare la optimism), pe care părinții le oferă
copiilor lor pe parcursul luării deciziei în carieră prin discuțiile cu aceștia. Dar în ceea ce
privește suportul concret oferit de aceștia (oferirea de broșuri despre carieră, încurajarea
participării la workshopuri, încurajarea apelului la cadre specializate în probleme de carieră)
ipoteza s -a infirmat, iar majoritatea elevilor declară că părinții nu oferă acest tip de suport. Tot
în cadrul instituției familiei am încercat testarea transmiterii profesiei dintr -o generație la alta
ca parte a reproducerii sociale, iar rezu ltatele arată că tinerii nu parcurg, în mare parte, același
traseu profesional ca și părinții lor. Piața muncii este foarte dinamică și apar mereu profesii și
ocupații noi, mai ales în domeniul tehnologiei , spre deosebire de societatea în care schimbarea
era mai lentă, atunci când părinții lor ș -au ales traseul profesional . În plus odată cu creșterea
sectorului ser viciilor și a dezvoltării tehnologiei , începe să se ceară un stoc educațional tot mai
mare. Acum, sunt multe persoane care au studii superioare ș i care lucrează pe post la care
acum câțiva zeci de ani nu erau nevoie de studii superioare (secretare, contabili). În acest caz,
sunt necesare alte studii care să meargă și pe alte componente ale reproducerii sociale, care
este un fenomen foarte complex.
În al doilea rând, s -a analizat influența școlii asupra alegerilor în carieră, mai precis a
cadrelor specializate (profesori și consilieri școlari), care pot fi de ajutor în această problemă
complexă. Dar ipoteza s -a infirmat, ajutorul lor neinfluențând în mod semnificativ numărul de
opțiuni viitoare. Un alt aspect important de subliniat este acela că destul de puțini elevi
apelează la profesori pentru ajutor, dar și mai puțini apelează la consilieri școlari, acești
specialiști nefiind văzu ți ca putând fi d e ajutor în problema alegerii carierei.
În alt treilea rând, a fost analizată influența mediului online, mai precis a modului în
care sunt percepute de către elevi informații le online disponibile care îi ajută în alegerea
carierei. Rezultatele au arătat că elevii au în majoritate aprecieri pozitive asupra utilității
acestor informații, acest lucru nu îi ajută să aibă o opțiune mai clară.
Apoi, s -a analizat influența dimensiunii practice (cunoștințe de spre piața muncii,
posibile ocupații după absolvire ) asu pra acestor alegeri, precum și alegerile în sine. S -a
constatat că deși mai mult de jumătate dintre elevi (55%) au o singură opțiune în ceea ce
privește specializarea, mulți dintre elevi nu au o bună cunoaștere a dimensiunii practice în

46 ceea ce privește pi ața muncii, mai precis a salariului ca debutant. Totuși ipoteza asupra
cunoa șterii dimensiunii practice a alegerii profesiei s -a confirmat parțial tocmai în cazul
cunoașterii valorii aproximative a salariului ca debutant.
În ultimul rând, s -a analizat infl uența activităților de timp liber în alegerea carierei și s –
a constatat că mare parte din elevi nu consideră că au avut activități de timp liber care să îi
ajute în procesul decizional. De asemenea nici ipoteza conform căreia cei care au făcut
voluntariat în timpul liceului aleg specializări din domeniul științelor socio -umane și
domeniul medical nu s -a confirmat, cei care au făcut voluntariat aleg mai degrabă ingineria.
Rezumând, putem spune că avem niște elevi ale căror familii îi ajută în carieră mai
degrabă pe plan psihologic și care nu consideră profesorii și consilierii școlari de ajutor în
alegere carierei sau nu știu că aceștia îi pot ajuta. De asemenea, majoritatea dintre ei au la
nivel declarativ o singură opțiune în privința specializării și decla ră că folosesc siturile
facultății ca principală sursă de informare online în privința alegerii acesteia. Însă, puțini
dintre ei consideră activitățile de timp liber ca având influen ță asupra deciziei.
Așadar, majoritatea ipotezelor din acest studiu nu s -au confirmat, acest lucru arătând
că cercetarea pe zona alegerii în carieră trebuie să meargă în alte direcții și să folosească și
alte metode de cercetare. De exemplu din studiul actual se pot avansa alte ipoteze cum ar fi
dacă studenții au continuitate pe domeniul studiat la liceu. Iar despre cât de clară este alegerea
și ce factori o influențează poate fi studiat în profunzime cu ajutorul anchetei pe bază de
interviu, care ar aduce date valoroase în completarea celor deja existente.

47 BIBLIOGRAFIE

Adrigna , DoriAnn. 2009. Influences on career choice during adolescence. Psi Chi Journal of
Undergraduate Research. 14 (1): 3 -7.
Agenția Națională a Organizațiilor Studențești din România . 2014 . Sistemul de acordare a
burselor. Perspectiva ANOSR . București: f.e. http://www.anosr.ro/wp –
content/uploads/2014/03/Perspectiva -ANOSR -privind -Sistemul -de-acordare -al-
burselor.pdf Accesat la 21.05. 201 7.
Batâr, Dumitru. 2004. Familia în dinamica societății . Sibiu: Editura Universității „Lucian
Blaga” din Sibiu .
Bernstein, Basil. 2003. Class , code and social control . Volume I Theoretical studies towards a
sociology of languages . London: Routledge.
Birol, Cem și Yeliz Kiralp. 2010. A comparative analysis of the career maturity level and
career indecision of the first grade high school students. Procedia Social and
Behavioral Sciences 5: 2359 –2365.
Bloxom, Joan M. , Kerry B. Bernes, Kris C. Magnusson, Thelma T. Gunn, Angela D. Bardick,
David T. Orr ș i Kerbi M. McKight. 2008. Grade 12 student career needs and
perceptions of the effectiveness of career development services in high school.
Canadian Journal of Counselling 42(2): 79 -100.
Boudon, Raymond. 199 0. Texte sociologice alese . București: Editura Humanitas.
Bourdieu, Pierre ș i Jean Claude Passeron. 2000. Reproduction in education, society and
cultur e London: Sage Publications.
Buchmann, Claudia și Emily Hannum. 2001. Education and stratification in developing
countries. Annual Review of Sociology 27: 77 -102.
Clinciu, Aurel Ion și Claudia Elena Hermkens. 2015. Vocational counselling for the students
of a prestigious national coll ege. Procedia – Social and Behavioral Sciences 187: 520
– 525.
Code, Michael N., Kerry B. Bernes, Thelma M. Gunn, și Angela D. Bardick. 2006.
Adolescents’ perceptions of career concern: student discouragement in career
development”. Canadian Journal of Con selling 40 (3): 160 -74.
Constantinescu -Galiceni, Virgil și Ion Ungureanu. 1985. Teorii sociologice contemporane .
București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cojocariu, Venera -Mihaela și Irina -Venera Cojocariu Ciotir. 2014. A study on raising
awareness of t he students’ needs of career counseling. Procedia – Social and
Behavioral Sciences. 180 : 1058 – 1066.
Crișan, Claudia, Ani șoara Pavele a și, Oana Ghimbulu ț. 2014. A need assessment on students’
career guidance. Procedia – Social and Behavioral Sciences 180: 1022 – 1029.

48 David -Kacso, Agnes, Paul Teodor Haragus și Maria Roth. 2014. Peer influences, learning
experiences and aspirations of Romanian high school students in their final school
year. Procedia – Social and Behavioral Sciences 14: 200-204.
Diaconu, M ihai. 2004 . Sociologia educației . București: Editura ASE.
Dumulescu, Daniela, Robert Balazsi și Adrian Opre. 2015. Calling and career competencies
among Romanian students: the mediating role of career adaptability. Procedia – Social
and Behavioral Sciences 209: 25 – 32.
Durkheim, Emile. [1922] 1980. Educație și sociologie . București: Editura Didactică și
Pedagogică .
Eidimtas, Andrius și Palmira Juceviciene. 2014. Factors influencing school -leavers decision
to enrol in higher education . Procedia – Social and Behavioral Sciences 116: 3983 –
3988.
Farias, Mauricio. 2014. School Choice and Inequality in Educational Decisions.
Multidisciplinary Journal of Educational Research 4 (1): 1 -34.
Giddens, Anthony. 2010. Sociologie . București: Editura All.
Goffman, Erving . 2003. Viața cotidiană ca spectacol. București: Editura Comunicare.ro
Hanga, Claudia. 2015. Factori de natură social care influențează orientarea școlară și
profesională a elevilor. Teză de doctorat. Universitate a din Oradea.
Haski -Leventhal, Debbie, Ram A. Cnaan, Femida Handy, Jeffrey L. Brudney, Kristin
Holmes, Lesley Hustinx, Chulhee Kang, Meenaz Kassam, Lucas C. P. M. Meijs,
Bhayashree Ranade, Naoto Yamauchi, Anne Birgitta Yeung și Sinisa Zrinscak. 2008.
Students’ vocational choices and voluntary actio n: a 12 -nation study. Voluntas. 19: 1-
21.
Hay, Ian, Suzie Wright, Jane Wa tson, Jeanne Allen, Kim Beswick și Neil Cranston. 2016.
Parent –child connectedness for schooling and students’ performance and aspirations:
An exploratory investigation. International Journal of Educational Research 77: 50 –
61.
Herman, Steve. 2010. Career HOPES: An internet -delivered career development intervention.
Computers in Human Behaviour . 26: 339 -344.
Ilie, Georgeta. 2010. Rolul educației antreprenoriale în actualul proces al rel ansării
economice. Euro mentor 1 (3): 1 -10.
Iovu, Mihai -Bogdan. 2013. Senior high school students’ job planning for the future: what
factors really matter? Revista de Asistență Socială 13 (1): 59 -70.
Kuz’mina , Iulia V. 2014. The direct and indirect effect o f family factors on the choice of a
college major. Russian Education and Society 56 (12): 53 -68.
Morândău, Dorel. 2010. Sociologie generală . Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu.
Morândău, Dorel. 2015. Sociologia Educa ției. Suport de curs. Universitatea „Lucian

49 Blaga”din Sibiu .
O’Keeffe, Margaret. 2009. Remote control and influence: technocultural capital as a species
of cultural capital. Irish Journal of Sociology 17 (1): 38 -55.
Ozdemir, Nesrin și Ozge Hacifazlioglu. 2008. Influence of fam ily and environment on
students occupational choices and expectations of their prospective universities. Social
Behaviour
and Personality 36 (4): 433 -445.
Paloș, Ramona și Loredana Drobot. 2010. The impact of family in fluence on the career choice
of adoles cents. Procedia – Social and Behavioral Sciences 2: 3407 -3411.
Parsons, Talcott și Robert Bales. 1956. Family socialization and interaction process . London:
Routledge.
Rarita, Mihail. 2014. The professional choices of high -school graduates and the perspect ives
of labor market. Procedia – Social and Behavioral Sciences 137: 147 – 152.
Rousseau, Gabriel G. și Daniel J. L. Venter. 2009. Investigating the importance of factors
related to career choice. Management Dynamics. 18 (3): 2 -14.
Safta, Cristina Georgian a. 2015. Career decisions – a test of courage, responsibility and self –
confidence in teenagers. Procedia – Social and Behavioral Sciences 203: 341 – 347.
Stănciulescu, Elisabeta. 1997. Sociologia educației familiale. Vol. I: Strategii educative ale
familii lor contemporane . Iași: Editura Polirom.
Seligman, Martin E. P., Randal M. Ernst, Jane Gillham, Karen Reivich și Mark Links. 2009.
Positive education: positive psychology and classroom interventions. Oxford Review
of Education. 35 (3): 293 -311.
Stryker, Sheldon. 2002. Traditional Symbolic Interactionism, Role Theory, and Structural
Symbolic Interactionism: The Road to Identity Theory. În Handbook of Sociological
Theory , ed. Jonathan H. Turner, 211 -232. New York: Kluwer Academic/Plenum
Publishers.
Szilagyi , Ana -Maria Andreea. 2008. Manualul consultantului în carieră . Iași: Institutul
European.
Telcs, Andrss, Zsolt T. Kosztyan , Ildiko Neumann -Virag, Attila Katona și Adam Torok.
2015. Analysis of hungarian students’ college choices. Procedia – Social and
Behavioral Sciences 191: 255 – 263.
Tufiș, Paula A. 2011. Structură, stratificare și mobilitate socială. În Sociologie, ed. Lazăr
Vlăsceanu, 294 -336. Iași: Editura Polirom.
Venezia, Andrea și Laura Jaeger . Transitions from high school to college. The Future of
Children 23 (1): 117 -136.

50 ANEXE

Anexa 1 Instrumentul de cercetare (chestionarul autoaplicat)
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie
Specializarea Sociologie
ANONIM
C H E S T I O N A R
Mă numesc Dobre Ioana și sunt studentă în anul III la Sociologie. Realizez o cercetare pentru licență asupra
factorilor sociali care influențează alegerea carierei în rândul elevilor de clasa a XII -a. De aceea, te rog să –
mi acorzi puțin din timpul tău și să răspunzi la următoarele întrebări cu sinceritate. Amintește -ți că nu există
răspunsuri corecte sau greșite și încercuiește varianta cea mai potrivită pentru tine.

1. Este importantă alegerea carierei pent ru tine?
1.Da 0. Nu

2. Care consideri că este cea mai importantă sursă de informare în legătură cu alegerea facultății?
(răspuns unic)
1.Familia 2. Școala 3. Mass media 4. Prietenii 5. Alt a Care?……………

3. Cât de importantă consideri că este familia în procesul de luare a deciziei cu privire la viitoarea
specializare de la facultate?
1.Neimportantă 2. Puțin importantă 3. Importantă 4. Foarte importantă

4. Te rog să -ți exprimi acordul în legătură cu următoarele afirmații?

Acum vom trece la niște întrebări legate de cum te ajută mediul școlar în alegerea carierei.

5. Ai apelat vreodată la ajutorul unui profesor în legătură cu problema deciziei în carieră?
1.Da 0. Nu
(Pentru cei care răspund DA urmează întrebarea 6, iar pentru cei care răspund NU urmează întrebarea 8.)
Dezacord
total Dezacord Acord Acord
total
Discut des cu părinții despre viitoarea specializare. 1 2 3 4
Familia mă ajută în procesul de luare a deciziei în privința
specializării. 1 2 3 4
În general, părinții mă susțin în ceea ce privește viitoarea mea
alegere. 1 2 3 4
Părinții mă încurajează să fiu optimist cu privire la viitorul meu
educațional și profesional. 1 2 3 4
Părinții mi -au oferit broșuri, pliante în legătură cu alegerea
carierei. 1 2 3 4
Părinții m -au încurajat deseori să particip la workshop -uri pe
teme de carieră. 1 2 3 4
Părinții m -au sfătuit să apelez la consilierul școlar sau la un
profesor în legătură cu problemele de alegere a carierei. 1 2 3 4

51 6. În ce măsură consideri că te -a ajutat profesorul la care ai apelat?
1.În foarte mică măsură 2. în mică măsură 3. În mare măsură 4. În foarte mare măsur a

7. În ce măsură consideri că profesorul la care ai apela t a fost deschis să te ajute în această
problemă?
1.În foarte mică măsură 2. în mică măsură 3. În mare măsură 4. În f oarte mare măsura

8. În școala în care înveți se întâlnesc următoarele situații :
Da Nu
Profesorii organizează vizite la facultăți. 1 0
Profesorii facilitează vizite ale facultăților la liceu. 1 0
Profesorii informează elevii despre workshopuri pe teme de carieră. 1 0

9. Ai apelat la ajutorul consilierului în carieră din cadrul serviciului de consiliere și o rientare în
carieră din școală?
1.Da 0. Nu
(Pentru cei care răspund DA urmează întrebarea 10, iar pentru cei car e răspund NU urmează întrebarea
11.)

10. În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații?
În foarte
mare măsură În mare
măsură În mică
măsură În foarte mică
măsură
Consilierea m -a ajutat în procesul de luare a
deciziei în carieră. 4 3 2 1
Consilierul mi -a oferit informații relevante cu
privire la piața muncii legate de viitoarea carieră. 4 3 2 1
Consilierul mi -a oferit informații despre
workshopuri și alte activități pe teme de carieră. 4 3 2 1
Consilierea a fost centrată pe nevoile mele
individuale. 4 3 2 1

Acum urmează niște întrebări cu privire la informațiile din mediul online utilizate în alegerea carierei.
11. Ce sursă online de informare cu privire la viitoarea specializare utilizezi cel mai des?
1.Site -urile facultăților 2. Grupuri de Facebook 3. Site -uri despre carieră 4. Alta care?……………

12. Ce surse de informare privitoare la alegerea specializării consideri că lipsesc din mediul online?
……………………………………………………………………………………………………………………
….……………………………………………………………………………………………………………… …
……………………………………… ……………………………………………………………………………
….…………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
….…………………………………………………………………………………………………………………

52 13. În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații:
14. Ce informații despre specializările la facultate crezi că lipsesc din mediul online?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Acum urmează o secțiune despre opțiunea ta profesională concretă.
15. În legătură cu viitoarea universitate, l a acest moment ai :
1.O singură opțiune Care ?……………………………………………
2.Mai multe op țiuni Care ?……………………………………………
3.Nu ai nici o opțiune.

16. În legătură cu viitoarea facultate, la acest moment ai:
1.O singură opțiune Care ?……………………………………………
2.Mai multe opțiuni Care ?……………………………………………
3.Nu am nici o opțiune.

17. Te-ai gândit la cel puțin o specializare la care ai vrea să mergi?
1.Da, am cel puțin o opțiune. 0. N u, nu știu unde vreau să merg, nu am nici o opțiune momentan.
(Dacă DA urmează întrebarea 18, iar pentru cei care răspund NU urmează întrebarea 23.)

18. În legătură cu viitoarea specializare, la acest moment ai:
1.O singură opțiune Care?………………………………………..
2.Două opțiuni Care?………………………………………………
3.Mai mult de două opțiuni Care?………………………………
(Cei care au ales răspunsurile 1 sau 2 trec la întrebarea 19, iar cei care au ales răspunsul 3 trec la
întrebarea 23).
Dacă ai o opțiune de rezervă răspunde la următoarele întrebări , gândindu -te la opțiunea principală.

19. Cât de sigur ești de specializarea aleasă?
1.Foarte nesigur 2. Nesigur 3.Nici sigur, nici nesi gur 4.Sigur 5.Foarte sigur

20. Care sunt posibilele ocupații pe care le poți avea conform specializării alese?
……………………………………………………………………………………………………………………
….…………………………………… …………………………………………………………………………

21. Cât de informat te consideri cu privire la cât de căutată este specializa rea aleasă pe piața muncii?
1.Foarte puțin informat 2. Puțin informat 3. Informat 4. Foarte informat În foarte mică
măsură În mică
măsura În mare
măsură
În foarte mare
măsură
Informațiil e din mediul online despre
specializările oferite de facultăți sunt ușor
accesibile. 1 2 3 4
Informațiil e din mediul online despre
specializările oferite de facultăț i sunt folositoare. 1 2 3 4
Informațiile din mediul online despre
specializările oferite de facultăț i sunt de
încredere. 1 2 3 4
Informațiile din mediul online despre
specializările oferite de facultăți sunt complete. 1 2 3 4

53 22. Ai informații despre salariul pe care îl vei avea la momentul angajării pe un post in domeniul
specializării după absolvire?
1. Da 0. Nu

Dacă da cât este acesta (aproximativ)? …………………………………
Acum vom trece la o secțiune dedicată petrecerii timpului liber.
23. Consideri că există activități de timp liber care te -au ajutat în luarea deciziei privind viitoarea
specializare?
1.Da 0. Nu

Dacă da , care sunt acestea?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
24. Faci sau ai făcut voluntariat în timpul liceului (inclusiv în vacanțe) pe o perioadă de minim 3
luni? )
1.Da 0. Nu

Dacă da , cum consideri că te -a ajutat această experiență în procesul de luare a deciziei în carieră?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………

25. Intenționezi să faci voluntariat în timpul facultății?
1.Da 0. Nu 98. Nu m-am gândit încă

Acum urmează ultima secțiune . Completează toate întrebările cu atenție.

26. Care este ultima școală absolvită de părinții tăi? (alege varianta potrivită pentru fiecare )
1. mai puțin de opt clase 2. opt clase 3. profesională 4 . liceu 5. postliceală 6. facultate
Mama : ……… …. Tata : ………… .

27. Care este meseria sau profesia lor (ceea ce le oferă diploma de studii)?
Mama : …………. Tata : ………….

28. Care este ocupația părinților tăi (ceea ce lucrează ei în acest moment)?
Mama: …………. Tata: ………….

29. Cât crezi că este venitul familiei voastre (cât câștigă adunat toți membrii familiei tale)?
a. sub 1200 lei b. 1200 -1500 lei c.1501 -2000 lei d. mai mult de 2000 lei

30. Vârsta ta în ani împliniți ……………………….
31. Sex: 1. Masculin 0. Feminin
32. Mediul de rezidență : 1.Urban 0. Rural
33. Profilul specializării de la liceu …………………………….
34. Media generală pe semestrul trecut ……………………….
Îți mulțumesc pentru timpul acordat! Informații despre cercetare la ioanadobre8@yahoo.com .

54 Anexa 2: Teste de asociere pentru tabelul 2 Asociere frecvența discuțiilor cu părinții și încurajarea la
optimism a părinților
Statistic Value df Asymp. Sig. (2 -tailed)
Pearson Chi -Square 14,49 6 ,025
Likelihood Ratio 16,01 6 ,014
Linear -by-Linear
Association 3,15 1 ,076
N of Valid Cases 96

Anexa 3: Teste de asociere pentru tabelul 3 Asociere sprijin perceput de elevi și încurajare la optimism
Statistic Value df Asymp. Sig. (2 -tailed)
Pearson Chi -Square 41,99 9 ,000
Likelihood Ratio 43,54 9 ,000
Linear -by-Linear
Association 29,52 1 ,000
N of Valid Cases 96

Anexa 4 : Asociere ocupația mamei cu prima opțiune a specializării aleasă de elev
Prima opțiune a specializării
Ocupația mamei Specializări de
tip Realist –
Investigativ Specializări de
tip Convențional
Întreprinzător Specializări de
tip Social Specializări de
tip artistic Total
de tip Realist –
Investigativ 55% 36% 0% 9% 100%
VRA -,56 ,96 -1,32 1,62 ,00
de tip
Convențional –
Întreprinzător 62% 24% 14% 0% 100%
VRA ,05 -,28 ,90 -1,09 ,00
de tip Social 71% 14% 14% 0% 100%
,59 -,76 ,39 -,47 ,00
Total 62% 26% 10% 3% 100%

55 Anexa 5 : Asociere ocupația tatălui cu prima opțiune a specializării aleasă de elev
Prima opțiune a specializării
Ocupația tatălui Specializări de tip
Realist -Investigativ Specializări de tip
Convențional
Întreprinzător Specializări de tip
Social Total
de tip Realist –
investigativ 70% 20% 10% 100%
VRA ,64 -,66 -,04 ,00
de tip
Convențional –
Întreprinzător 58% 42% 0% 100%
VRA -,35 1,43 -1,54 ,00
de tip Social 57% 14% 29% 100%
VRA -,31 -,90 1,82 ,00
Total 62% 28% 10% 100%