Teza de doctorat [630536]

Teza de doctorat
Rezumat
Modele clinico -evolutive ale tulburarii schizoafective
comparativ cu schizofrenia
Incadrulacestei lucrări s -a abordat unul dintre subiectele controversate din psihiatria
de azi , si anume conceptul de tulburare schizoafectivă. In general preocuparea actuala cu
privire la tulburarea schizoafectivă este legata de intrebarea este o entitate nosolo gică distinctă
de schizofrenie sau de tulburarea afectivă ? O altă intrebare care se pune destul de frecvent este
cea legată de distincția intre noțiunea de episod si cea de tulburare , adica vorbim de episod
schizoafectiv sau de tulburare schizoafectivă ?
Circumscrierea tulburării schizoafective in literatura din prezent variază in general intre
doi poli :
1. tulburare schizoafectivă in care toate episoadele psihopatologice sunt de tip
schizoafectiv.
2. tulburare schizoafectivă care prezintă de -a lungulevoluției și episoade de schizofrenie
, episoade pur delirante , episoade afective sau chiar o combinație a lor . Ea exclude doar
cazurile care prezintă exclusiv episoade de schizofrenie sau episoade afective fără nici un episod
schizoafectiv.
3. tulburare schizoafectivă in care predomină episoadele de schizofrenie la care se
adaugă si episoade schizoafective.
4. tulburare schizoafectivă în care predomină episoadele afective și la care se adaugă
episoade schizoafective.
Interferențele dintre schizofrenie , tulburare schizoafectivă si tulburari afective pot avea
multe variante , clarificarea lor putîndu -se realiza prin intermediul studiilor
longitudinale.Majoritatea studiilor efectuate sunt comparative , adică , este comparată
tulburarea schizoafectivă cu sc hizofrenia si cu tulburarile afective. Rezultatele obținute sunt

controversate , de la rezultate care arată că există diferențe intre aceste tulburări, pină la
rezultate care nu au evidențiat diferențe.
Partea generală cuprinde 6 capitole :
1. istoricul psihozelor care incepe cu o intrebare “ Ce este psihoza ? “ aceasta
intrebare s -a pus de numeroase ori in ultimele decenii ,de mai multe scoli de psihiatrie
fiecare incercind sa realizeze o definitie operationala pentru acest termen general si sa
delimiteze cit mai clar aceasta notiune. Psihoza este un termen general pentru care lumea
in general foloseste cuvintul “nebunie” , in psihiatria actuala el reprezinta pierderea
contactului cu realitatea si deasemenea prezenta ideilor delirante si a halucinatilor. Dupa
lamurirea acestui termen urmeaza un scurt istoric despre tulburarea schizoafectiva si
despre schizofrenie
2. circumscrierea data de sistemele actuale de diagnostic , ICD 10 si DSM IV TR. si
deasemenea se prezinta distinctia dintre episod si tulburar e schizoafectiva
3.modele clinico -evolutive in tulburarea schizoafectiva /schizofrenie care abordeaza
mai multe aspecte : ce se intelege prin afectiune cronica , particularitatile socio -demografice ale
tulburarii schizoafective , stabilitatea in timp a d iagnosticului de tulburare schizoafectiva ,
evolutia longitudinala a schizofreniei si incearca sa raspunda la intrebarea daca exista tulburare
schizoafectiva.
4.functionarea cognitiva in tulburarea schizoafectiva si in schizofrenie cu focalizare
asupra atentiei si a functiei cognitive , deoarece aceste functii sunt modificate in psihoze
5.“Ce este insightul ? “o alta intrebare care a fost abordata in aceasta parte a lucrarii
,un simptom al bolii sau un mecanism de aparare.
6. functionarea sociala este ab ordata in ultimul capitol al partii generale , sunt
prezentate modele teoretice , metodele de evaluare si legaturile existente cu functionarea
cognitiva si cu insightul.
Partea speciala este structurata pe urmatoarele capitole :
1. justificarea stiintifica a temei de cercetare -in general preocuparea actua la cu privire
la tulburarea schizoafectivă este legata de intrebarea este o entitate nosologică distinctă de

schizofrenie sau de tulburarea afectivă ? O altă intrebare care se pune destul de frecvent este
cea legată de distincția intre noțiunea de episod s i cea de tulburare , adica vorbim de episod
schizoafectiv sau de tulburare schizoafectivă ?
Circumscrierea tulburării schizoafective in literatură variază in general intre doi poli :
A. tulburare schizoafectivă in care toate episoadele psihopatologice su nt de tip
schizoafectiv
B. acceptarea incadrării in tulburarea schizoafectivă a cazurilor ce prezinta de -a lungul
evolutiei si episoade de schizofrenie , episoade pur delirante , episoade afective sau chiar o
combinație a lor . Ea exclude doar cazurile car e prezinta exclusiv episoade de schizofrenie sau
episoade afective fara nici un episod schizoafectiv.
2.metodologia de studiu prezinta obiectivele cercetarii , ipoteze de lu cru, descrierea
lotului de subiecti luați în studiu și instrumentele de lucru util izate.
Obiectivul general a fost determinarea modelelor clinico-evolutive si de functionare
sociala ale tulburării schizoafective comparativ cu schizofrenia și stabilirea aspectelor comune și
adiferențelor între cele două tipuri de tulburări.
Cercetarea afost realizată pe un număr de 83 de subiecți care au fost internați pentru
prima dată în Clinica Psihiatrică Timișoara în perioada 1977 -1995 , care au fost diagnosticați ca
prezentând un prim episod de psihoză , si care in prezent , adica in anul 2010 pr ezintă diagnostic
de tulburare schizoafectivă sau schizofrenie paranoidă.
Au fost selecționați subiecți care se află in prezent în dispensarizare activă în cadrul a
Centrelor de Sănătate mentală dinTimișoara si a cabinetelor psihiatrice ambulatorii , dec i cazuri
care au urmat tratament de intreținere de la debut pîna în prezent.
Criterii de includere:
Diagnosticul la evaluare , adica in prezent , conform criteriilor ICD -10 de:
Tulburare schizo-afectivă (F25 )
Schizofrenie paranoida ( F20.0)
Celpuțin 15 an i de evoluție a patologiei dela primul episod de psihoza
Vârsta la data evaluarii sub 60 de ani

Subiecți capabili și doritori de a colabora cu evaluatorul –s-a obținut
consimțământul informat al subiecților de a participa la studiu. (anexa 1)
Domiciliul s tabil în județul Timiș
Dispensarizare activă în cadrul Centrului de Sănătate Mintală Timișoara și a
cabinetelor psihiatrice ambulatorii din Timșoara
Criterii de excludere:
Vârsta la data evaluarii peste 60 ani
Durata totala de evolutie mai mica de 15 ani
Prezența unor afecțiuni psihice asociat e (retard mental, alcoolism, tulburari de
personalitate )
Starea pacientului la data evaluării nu permite obținerea unor date fiabile, sau
pacientul nu consimte să participe la studiu.
Menționez că acolo unde a fost necesar s -au folosit tabele de conversie ale ICD 9 /ICD10
, deoarece diagnosticul la debut a fost pus comform ICD 9.
Colectarea datelor s -a realizat at ât prin analiza fișei subiectului existente in cadrul
proiectului desfasur at in clinica noastra , dar si prin utilizarea bazei de date informatizate, cât și
directde la subiect prin aplicarea unor scale și instrumente standardizate.
Au fost folosite urmatoarele scale de evaluare : pentru simptomatologia clinica (BPRS),
pentrufunctiile cognitive(Trail making test A si B ,Digit simbols test , Testul d2) , pentru
insight(Scala pentru insight Birchwood) si pentru functionarea sociala(SFS).
Menționez că in cadrul lotului de subiecți cu tulburare schizoafectivă am introdus
cazurile care au prezentat episoade pur schizofrene , episoade pur afective , episoade psihotice
acute alături de episoade schizoafective , dar , cu condiția ca majoritatea episoadelor sa fi fost
schizoafective si deasemenea in ultimii zece ani să fi avut doar e pisoade schizoafective.
Un alt aspect particular este cel al duratei de evolutie , pentru că in aceasta lucrare am
introdus subiecți cu durata de evolutie cuprinsa intre 15 -33 de ani. Am considerat ca este foarte
important ca durata de evoluție sa fie d e minim 15 ani .
Au fost analizati următorii parametrii : sociodemografici ( vîrsta la debut , genul ,
statutul instructiv la debut și in prezent , statutul profesional la debut și in prezent , statutul

marital la debut și in prezent și numarul de copiii pe care îl are fiecare subiect în prezent )
clinico-evolutivi ( incărcătura genetică , durata totală de evoluție , diagnosticul la debut , durata
de evoluție pină la schimbarea diagnosticului în tulburare schizoafectivă , numarul de internări
pină la sch imbarea diagnosticului , numărul de internări după schimbarea diagnosticului ) ,
parametrii cognitivi evaluați în prezent ( atenție si funcție executivă ) , insightul evaluat în
prezent ( perspectiva subiecților versus perspectiva medicilor psihiatrii din ambulator care
dispensarizează subiecții ) , parametrii de funcționare socială evaluați în prezent.
3.discutarea rezultatelor si limitelemacestei cercetari au fost incluse in alte doua capitole
separate.
4.concluziile au fost urmatoarele :
-tulburarea schizoa fectiva nu se prezinta ca o patologie omogena si consistenta in perspectiva
evolutiva , in sensul ca majoritatea cazurilor ce ajung la acest diagnostic au si alte diagnostice in
cursul evolutiei , mai ales in periada urmatoare debutului. Subiecț ii din lotul cu tulburare
schizoafectivă au avut la debut un alt diagnostic , care se incadrează in cadrul psihozelor , cel
mai frecvent dia gnosticul de tulburare psihotică acută ( 45.4% ) urmat de cel de schizofrenie
(31.8%).
-pentru stabilirea diagnosticului de tulburare schizoafectivă au fost necesari în medie 5.98 ani ,
deciputem afi rma ca tulburarea schizoafectivă este o categorie nosologică greu de incadrat de
la debut si se manifestă rar sub aceeași forma ( același tip de episod psihotic) de -a lungul
timpului.
-comparativ cu subiectii cu schizofrenie cei cu tulburare schizoafectivă perioada primilor 5 -6 ani
de evoluție a bolii reprezintă o perio vadă în care episoadele de boală sunt frecvente (cel puțin
un episod la fiecare 20 de luni), durata acestor epis oade fiind mare (în medie 47 zile); în cursul
acestei perioade simptomele se stabilizează și se definesc nosologic, permițând stabilirea
diagnosticului de tulburare schizoafectivă.
-testele neurocognitive au aratat diferente intre cele doua loturi in sens ul ca subiectii cu
tulburare schizoafectiva au o functionare cognitiva superioara celor cu schizofrenie
-insightul este mai ridicat la subiectii cu tulburare schizoafectiva decit la cei cu schizofrenie

-functionarea sociala este mai buna la subiectii cu tulburare schizoafectiva comparativ cu
schizofrenia
Ceea ce aduce nou aceasta lucrare este faptul că tulburarea schizoafectivă se formează
pe parcursul evoluției , cel mai frecvent in primii 5 ani dupa debutul patologiei psihotice ,
interval de timp în car e pot sa apară si alte tipuri de episoade psihotice.
Un alt aspect nou este cel legat de abordarea comparativă a tulburării schizoafective cu
schizofrenia din perspectiva insightului , a funcției cognitive si funncționării sociale
Analiza relațiilor compl exe dintre acești parametrii a pus in evidența modelele clinico –
evolutive ale tulburării schizoafective si deasemenea a evidențiat diferențele fața de
schizofrenia paranoida , așa încât putem afirma ca prezența elementelor afective se asociază cu
o funcționare socială și cognitivă mai buna si cu un insight mai ridicat.
Originalitatea acestei cercetari este dată de faptul ca au fost alesi subiecti cu o evolutie
longitudinala de minim 15 ani , acest aspect fiind important atunci cind vorbim de tulburarea
schizoafectiva. Deasemenea modelele clinico -evolutive observate pledeaza mai mult pentru
acceptarea ideii de spectru al psihozelor endogene , spectru care se poate orienta spre trei poli :
schizofren , afectiv și delirant.