FETICU D. Elena Lavinia [630528]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: IGINERIEA
TRANSPORTULUI ȘI A TRAFICULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ
MANAGEMENTUL UNEI FIRME DE
TRANSPORT

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Dr. Ing. NĂSTĂSOIU Mircea

BRAȘOV
2016

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

2 CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE REFERITOARE LA TRANSPOTUL
RUTIER ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
1.1. TRANSPORTUL RUTIER ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR RUTIERE ………………………….. …… 9
1.2.1. Categorii de transport rutier ………………………….. ………………………….. …….. 9
1.2.2. Tipuri de transport rutier ………………………….. ………………………….. …………. 9
1.3. COMPONENTELE PROCESULUI DE TRANSPORT RUTIER ……………… 10
1.3.1. Drumu l ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.3.2. Autovehicule, parcul și piața acestora ………………………….. …………………. 14
1.4. PIAȚA TRANSPORTURILOR TURIERE ………………………….. ………………… 19
1.4.1. Reglementarea transporturilor rutiere ………………………….. ………………….. 20
1.5. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR RUTIERE ………………………….. …. 21
1.6. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII TRANSPORTULUI RUTIER …………. 23
1.7. NORME GENERALE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU
TRANSPORTURI RUTIERE ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
1.8. PROTECȚIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. …………… 26

CAPITOLUL 2 – MANAGEMENTUL UNEI FIRME DE TRANSPORT DE
MARFĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
2.1. FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI ÎN TRANSPOR TUL RUTIER ………. 27
2.1.1. Previziunea ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
2.1.2. Coordonarea ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
2.1.3 . Organizarea ………………………….. ………………………….. …………………………. 28
2.1.4. Antrenarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
2.1.5. Evaluarea – controlul ………………………….. ………………………….. ……………. 31
2.2. PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI AURORA SRL ………………………….. ….. 34
2.2.1. Parcul auto ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
2.2.2. Evoluția în timp a firmei ………………………….. ………………………….. ……….. 36
2.2.3. Planuri de dezvoltare ale firmei ………………………….. ………………………….. 38

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

3 CAPITOLUL 3 – DOCUMENTE UTILIZATE ÎN TRANSPORTUL RUTIER … 39
3.1. DOCUMENTE UTILIZATE ÎN TRANSPORTUL RUTIER DE MĂRFURI
39
3.1.1. Licență de transport ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3.1.2. Tahograful ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
3.1.3. Scrisoarea de trăsură (contractul de transport CMR) …………………………. 46
3.1.4. Avizul însoțire a mărfii ………………………….. ………………………….. …………. 50

CAPITOLUL 4 – CALCULU DINAMIC AL UNUI AUTOCAMION ……………….. 52
4.1. PARAMETRII DINAMICI ȘI DE GREUTATE ………………………….. ………… 52
4.1.1. Caracterisc tica externă ………………………….. ………………………….. ………….. 52
4.1.2. Parametrii de greutate ………………………….. ………………………….. …………… 54
4.1.3. Calculul vitezei maxime a autovehiculului. ………………………….. …………. 55
4.1.4. Determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze ……………….. 59
4.1.5. Determinarea vitezelor corespunzătoare treptelor de viteză ………………… 60
4.1.6. Caracterisctica de tracțiune. Caracterictica dinamică …………………………. 60
4.1.7. Timpul de demarare. Spațiul de demarare. ………………………….. …………… 64
4.1.8. Bilanțul de putere ………………………….. ………………………….. …………………. 67
4.2. CALCULUL PARAMETRILOR FRÂNĂRII ………………………….. ……………. 70
4.2.1. Spațiul de frânar e minim ………………………….. ………………………….. ………. 70
4.2.2. Accelerația de frânare ………………………….. ………………………….. …………… 72
4.3. CALCULUL PARAMETRILOR DE STABILOTATE ………………………….. .. 74
4.3.1. Viteza critică de răsturnare ………………………….. ………………………….. ……. 74
4.3.2. Viteza critică de derapare ………………………….. ………………………….. ……… 75

CAPITOLUL 5 – CALCULUL DE FIABILITATE ………………………….. ……………… 77
5.1. ORGANIZAREA PARCURSURILOR PÂNĂ LA PRIMA DEFECȚIUNE ÎN
ORDINE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 77
5.2. NUMĂRUL DE DEFECȚIUNI (n i) ………………………….. …………………………. 78

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

4 5.3. FRECVENȚA CUMULATĂ A DEFECTELOR PENTRU FIECARE
INTERVAL DE TIMP ………………………….. ………………………….. ………………………….. 78
5.4. PUNCTELE FRECVENȚEI CUMULARE PE HARTIA DE
PROBABILITATE WEIBULL ………………………….. ………………………….. ……………… 81
5.5. PARAMETRII LEGII DE DISTRIBUȚIE WEIBULL ………………………….. … 82
5.6. VEROSIMILITATEA STUDIULUI P(L ≤ m ≤ U) = 1 – α ………………………… 82

CAPITOLUL 6 – ANALIZA UNEI CURSE DE TRANSPORT RUTIER DE
MARFA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 83
6.1. PREZENTAREA TRASEULUI ………………………….. ………………………….. …… 83
6.2. PUNCTUL DE ÎNCARCARE ………………………….. ………………………….. ……… 84
6.3. DURATA CURSEI ………………………….. ………………………….. …………………….. 90
6.4. PUNCTUL DE DESCĂRCARE ………………………….. ………………………….. ….. 93
6.5. CONSUMUL DE CARBURANT ………………………….. ………………………….. … 93
6.6. CHELTUIELILE PRINCIPALE ALE FIRMEI PENTRU CURSĂ ………….. 93

CAPITOLUL 7 – CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………. 94

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………… 95

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

5
REZUMAT

Transportul rutier reprezintă orice oportumitate de transport, care se poate
realiza cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor și a mărfurilor.
CAPITOLUL 1 – Noțiuni generale referitoare la transpotul rutier – în acest capitol sunt
prezentate noțiuni cu privi re la autovehicule de transport marfă, clasificarea
transporturilpr și componentele transportului rutier.
CAPITOLUL 2 – Managementul unei firme de transport de marfă – în acest capitol este
prezentată evoluția unei firme fictive în timp, dar și planurile d e dezvoltare ale acesteia.
CAPITOLUL 3 – Documente utilizate în transportul rutier – în acest capitol sunt
prezentate documentele pe care un transportator trebuie să le de țină pentru a putea
efectua cur se de transport marfă.
CAPITOLUL 4 – Calculul dinamic al unui autocamion – în acest capitol este prezentat
calculul dinamic al unui autocamion de transport marfă, dar și diagramele aferente
calculului dinamic.
CAPITOLUL 5 – Calculul de fiabilitate – în acest capitol este prezentat calculul de
fiabilitate al u nui anumit tip de autocamioane, cât si diagramele aferente acestui calcul.
CAPITOLUL 6 – Analiza unei curse de transport marfă – în acest capitol este ana lizata
o cursă de transport intern de marfa cu o lungime de aproximativ 150 km.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

6
SUMMARY

Road transport re present every opportunit y of transport , which can be done b y road
vehicles for moving pe ople and goods.
CHAPTER 1 – General notion s reffered to transportation r oad – In this chapter presents
concepts about transport freight car, transport classification and the components of road
transport.
CHAPTER 2 – Management of a company loads – this chapter presents the evolution of
fictitious companies as well a s its development plans.
CHAPTER 3 – Documents used in road transport – In this chapter are presented
documents that an operator must have in order to carry cargo flights.
CHAPTER 4 – The dynamic calculation of a truck – this chapter presents dynamic
calculation of a freight truck, and diagrams related dynamic calculation.
CHAPTER 5 – Calculation of reliability – In this chapter presents the calculation of
reliability of a particular type of trucks, as well as diagrams related to this calculation.
CHAPTER 6 – Analysis of a race cargo – in this chapter is analyzed an internal race
transport o f material with a lenght about 150 km.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

7 CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE RE FERITOARE LA
TRANSPOTUL RUTIER

1.1. TRANSPORTUL RUTIER

Transportul rutier reprezintă orice firmă de transport care se realizează cu
vehicule rutiere, pentru deplasarea mărfurilor și a persoanelor. Operațiunile și serviciile
adiacente transporturilor rutiere s unt considerate operațiuni de transport rutier . Dintre
doate categoriile de transporturi, transportul rutier a avut cea mai mare dezvoltare în
ultimul secol, prin aproximativ 15 milioane de km de drumuri modernizate și rețelele
stradale au contribuit la de zvoltarea transporturilor rutiere.
Principalele componetne ale transportului rutier sunt: drumul, autovehicolul,
conducatorul auto, marfa și legislația aferentă.
Datorită mobilității deosebite pe care o au autovehiculele, fac ca acestea să poată
ajunge în locuri unde alte mijloace de transport nu au acces.
Un avantaj major al transporturilor rutiere este acela că se pot efectua
transporturi directe de la furmizor până la beneficiarul mărfurilor din țară sau din
străinatate, evitându -se transbordările pe par curs care duc la manipulări costisitoare,
pierderi cantitative și calitative și totodată se pot folosi ambalaje ieftine și ușoare.
Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice și comerciale ridicate, acest
lucru fiind foarte important pentru tranpo rtul de mărfuri perisabile, al celor care au un
anumit grad de urgență. Un alt avantaj al transporturilor auto este acela că
autovehiculele pot fi redirijate ușor pe parcurs, în funcție de cerintele pieței externe sau
din alte motive.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

8 Transporturile rutier e se folosesc pentru: transportul urban, transportul de
distranțe scurte sau pentru tranportul ocazional de produse în cantităte de până la 20 –
40 tone săptamânal.
Unitatea individuală de transport diferă în medie:
– Pentru autoturisme este de 0,8 tone;
– Pentru transporturile urbane între 1,5 – 3,5 tone;
– Pentru distribuție între 5 – 10 tone;
– Pentru transporturile interurbane sau de mare distanță între 10 -20 tone.
Autovehiculele pot transporta cantități mult mai mari.
Rețelele rutiere s -au dezvoltat datorită transporturilor rutiere, în special
autostrăzile (încă un deziderat pentru România), dar și o seroe de dotări complementare
indispensabile desfășurării activității de transport în condiții optime: stațiile pentru
carburanți, stațiile service, telefoanele de securitate a traficului, moteluri, indicatoare
rutiere și de orientare.
Un rol important în intensificarea traficului auto îl au centrurile periferice
contruite în jurul marilor orașe.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

9 1.2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR RUTIERE

1.2.1. Categorii de transport rutie r

A. Clasificarea din punct de vedere al ariei de desfășurare
a. Transport rutier în trafic național
b. Transport rutier în trafic internțional
B. Clasificarea din punct de vedere al caracterului activității
a. Transport rutier public
b. Transport rutier în cont propriu

1.2.2. Tipuri de transport rutier
A. Transport rutier de mărfuri
a. Transport rutier de mărfuri generale
b. Transport rutier de mărfuri perisabile
c. Trasport rutier de mărfuri și deșeur pericuoase
d. Transport rutier de deșeuri
e. Transport rutier de animale vii
f. Transport rutier agabaritic
B. Transport rutier de persoane
a. Transport rutier prin servicii regulate
b. Transport rutier prin servicii regulate speciale
c. Transport rutier prin servicii ocazionale
Transpotul rutier se efectueză numai în condițiile respectării prevederilor
ordonanțe i de urgență a guvernului nr. 109/2005, a reglementărilot în vigoare din

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

10 domeniul transporturilor rutiere, precum și a acordurilor și convențiilor internaționale la
care România este parte.

1.3. COMPONENTELE PRO CESULUI DE TRANSPORT RUTIER
Componentele de baz ă ale transportului rutier sunt: drumul, auto vehicolul și
conducătorul auto.
1.3.1. Drumul
Drumul reprezintă suportul material pe care se derulează circulația
autovehoculelor și a persoanelor. Rețeaua rutieră este formată din totalitatea drumurilor
situate într -o țară. În cadrul acestei rețele deosebim drumurile publice, ce reprezintă
căile de comunicare terestră amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor, astfel
în administrarea unui organ de stat și drumurile de exploatare care satisfac cerințele de
transport ale anumitor organizații sau persoane, având acces limitativ.
Drumurile publice se pot clasifica în:
– Drumuri de interes republican. În această categorie intră autostrăzile,
drumurile naționale și culoarele europene.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

11 1 Drum de interes republican ( autostrada )

– Drumuri de interes local. Din această categorie fac parte drumurile
județene, drumurile comunale, dar și rețeaua stradală.
2
Drum de interes local ( drum județean )

1 http://psnews.ro/wp -content/uploads/2016/01/autostrada.jpg
2 http://www.replicahd.ro/wp -content/uploads/201 3/11/drum -nou-in-tinutul -padurenilor -1.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

12 Conform legislației române următorii termeni se definesc astfel:
 Drum pub lic – orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate,
special amenajate pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulației publice;
drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu
inscripții vizibile;
 Localitate – spațitu ce cuprinde clădiri, ale cărui intrare și ieșire sunt semnalizate
ca atare;
 Zonă rezidențială – perimetrul dintr -o localitate unde se aplica reguli speciale de
circulație, având intrările ș i ieșirile semnalizate ca atare;
 Zonă pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate
circulației pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de
circulație, având intrările și ieșirile semnalizate ca atare;

 Zonă carosabilă – porțiune din platforma drumul ui destinată circulației
vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe părți carosabile complet separate
una de cealaltă printr -o zonă despărțitoare sau prin diferență de nivel;
 Acostament – fâșia laterală cuprină țntre limita părții carosabile și marginea
platformei frumului;
 Bandă de circulație – subdiviziunea longitudinală a părții carosabile,
materializată prin marcaje rutiere sau prin alte mijloace, dacă are o lățime
corespunzătoare pentru circulația într -un sens a unui șir de vehicule, altele decât
vehiculele care se deplasează pe doua roți;
 Bandă de urgență – subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la
extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulație, destinată
exclusiv staționării autovehiculelor în cayuri justificate s u în misiuni cu caracter
de urgență;
 Bandă reversibilă – bandă de circulație marcată și semnalizată, situată lângă
axa drumului, destinată circulatiei autovehiculelor într -un sens sau altul, in
funcție de intensitatea traficului;

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

13  Pistă pentru bicicletă – subdiviziunea părții carosabile, a trotuarului ori a
acostamentului sau pista separată de drum, special amenajată, semnalizată și
marcată corespunzător, destinată numai circulației bicicletelor și mopedelor;
 Trotuar – spațiu din partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea
carosabilă prin diferență sau fără diferență de nivel, și este destinat circulației
pietonilor;
 Intersecți a – orice încrucișare, joncțiune sau bifurcare de drumuri la acelaș nivel,
inclusiv spațiile formate de acestea;
 Autostrdă – drumul național de mare capacitate și viteză, semnalizat special,
rezervat exclusiv circulației autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu
servește proprietăți riverane, prevăzut cu două căi unidirecționale, separate
printr -o zonă medianp sau î n mod excepțional prin alte modalități, cu excepția
unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puțin două benzi de
circulație pe sens și bandă de urgență, intersecții denivelate si accese limitate,
intrarea si ieșirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
 Trecere la nivel – încucișarea la nivel dintre un drum public și o cale ferată sau
linie de tramvai, care dispune de o platforma independentă;
 Amenajări rutiere – totalitatea construcțiilor, dispozitivelor și oricăror mijloace
tehnice, altele decât cele distinate semnalizării, amplasate pe drumul public în
scopul asigurării securității rutiere;

Zona drumului public cuprinde suprafața de teren ocupata de elementele
constructive ale drumului, zona de protecție și zona de sigurnță. Limitele zonelor
drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale .
Legea română menționeză că atât transportatorilot străini cât și celor români se
aplică tarife de folosire a drumurilor, în conformitate cu prevederile din acordurile
bilateral e și respectiv reglementările interne î n vidoare, care se constituie în surse de
finantare a lucrărilor de administrare, exploatare, întreținere, reparații și modernizare a

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

14 drumurilor publice; transporturile ale căror tonaje pe osie și/sau gabarite depășes c
limitele prevăzute se efectueză pe baza autorizației speciale de transport emis e de
administratotul drumurilor.

1.3.2. Autovehicule, parcul și piața acestora
Vehiculele sunt de diverse tipuri:
– Cu tracțiune animală
– Puse în mișcare de oameni
– Autovehicule pentru unități civile și pentru armată.

Legea română definește:
 Autovehicul – vehicul echipat cu motor în scopul deplasării de drum.
Troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele,
vehiculele care se deplasează de șine, denumite tr amvaie, tractoarele folosite în
exploatările agricole și forestiere, precum și vehoculele pentru efectuarea de
servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu
sunt considerate autoveh icule;
 Ansamblu de vehicule – vehicul cu mo tor cuplat cu unul sau două vehicule care
circulă pe drum ca o unitate;
 Bicicletă – vehicul prevăzut cu două roți, propulsat exclusiv prin forța
musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
 Moped – vehicul cu două, trei sau patru roți, a cărui viteză maximă prin
construcție nu depășește 45km/h și care este echipat cu un motor cu adere
internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu demașește 50
cm3 sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere
nomin ală este de cel mult 4kW;

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

15  Motocicletă – autovehicul cu două roți, cu sau ataș, echipat cu mototr care are o
capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 și/sau a cărui viteză maximă, prin
contrucție depașește 45km/h;
 Remorcă ușoară – remorcă a cărei masă total ă maximă autorizată nu depașește
750 kg;
 Semiremorcă – remorcă a cărei masă totale maximă autorizată este preluată în
parte de către un autovehicul sau de către un tractor;
 Tractor – vehicul cu motor, pe roți sau pe șenile, conceput special pentru a trage
sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori
forestiere, sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul
public;

 Vehicul – sistemul mecanic care se deplasează de drum, cu sau fără mijloace de
autopr opulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane și/sau
bunuri pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
Vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depășite vehiculul care datorită
dimensiunilor sale ori marfutriloe transportate, depășește m asele totale maxime admise
sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale.
Vehicul în circulație internațională sau în trafic internațional este vehicolul care
prin deplasarea sa depășește cel puțin o frontieră de stat, etc.
Pe masu ra dezvoltării tehnice diversitatea autovehiculelor pentru transportul
mărfurilor și al pasagerilor, pentru uz personal sau public a crescut vertiginos, astfel
încât azi e nevoie de ionformații speciale pentru alegerea mijlocului de transport eficint
pentr u o anumită operație.
Incă din perioada anilor 1980 comparativ cu țările din Europa de Est, România a
avut un parc mic de autovehicule, autocamioane și autoturisme și nici dupa anul 1990
nu s-au înregistrat creșteri de natură sa elimine decalajul; ale auto vehiculelor din import
din cauza măsurilor fiscale (vamale) sau tehnice iar ale autovehicolelor de producăie

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

16 internă din cauza politicii ezitante și deseori greșite privind alegerea partenerilor externi
dispuși sa investească în industria de profil a Român iei.
O problemă a parcului de autovehicule este vârsta medie a vehiculelor: astfel
pentru parcul de autocamioane s -a constatat o vîrstă medie de 12 ani, pentru parcul de
autobuze avem o vîrstă medie de 10 ani iar pentru autoturisme avem o vîrstă medie de
aproximativ 15 ani.
Vârsta înaintată a autovehiculelor reprezintă:
– uzura morală, autovehiculele au un consum mare de combustibil și un nivel
mare de poluare chimica și sonora
– uzura fizică, autovehiculele au o fiabilitate redusă, necesită multe reparații și
costuri mari de întreținere, sau circulă cu o stare tehnică necorespunzătoare .
Astfel, este necesar să se înlocuiască autovehiculele care nu mai corespund unei
exploatări economice pentru a rezista concurenței internaționale și a evita plata
penalizșrilor privind depașirea volumului de noxe emise de parcul auto.
Pentru a nu avea un parc de autovehicule îmbătrânit, acesta ar trebui să fie
înlocuit odată la 10 ani, fie cu autovehicule din producția naționalță, fie achiziționând
autovehicule din import.Aceast ă achiziție este facilitată de sisteme de vânzări în rate și
leasing și anumite facilitați fiscale și vamale.
La ora actuală România are un parc de peste 4.000.000 de vehicule. Analiștii
pieței auto din Romînia, estimeaza că anii următori vor fi ani buni, ceea ce înseamnă că
piața auto va crește. Prin aplicarea normelor Euro cumpărătorii vor renunța să mai
cumpere mașini second -hand chiar dacă pe piața second -hand sunt numeroase oferte de
autovehicule, în favoarea celor noi.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

17 1.3.2. Conducatorul auto
Legea româ nă definește:
 Participant la trafic – persoană fizica ce utilizeză, la un moment dat, drumul
public;
 Deținător – persoană fizică sau juridică care folosește un vehicul în baza unui
contract de leasing sau contract de înscriere;
 Conducător – persoană care c onduce pe drum un grup de persoane, un vehicul
sau animale de tracțiune, animale izolate sau în turmâ, de povară ori de călătorie;
 Conducător de autovehicul sau tramvai, atestat profesional – persoană fizică
posesoare a unui permis de conducere și a unui c ertificat de atestare
profesionașă, care conduce un autovehicul de o anumită categorie, cu sau fără
remorcă, pentru tranportul de mărfuri, persoane sau alte servicii;
 Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducătorul acestuia
trebuie să po dese permis de conducere corespunzător și să aibă vârsta minimă de
18 ani, împliniți, cu excepția celor care conduc autovehicule din subcategoriile
A1 și B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniți.
 Pentru a conduce pe drumurile publice trac toare, mașini și utilaje autopropulsate
agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora trebuie sa posede
permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în
regulament. Conducătorii de autovehicule sau tramvai tre buie să aibă
cunoștințețe și îndemânarea necesară conduceroo și să fie apți din punc de
vedere medical si psihologic. Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru
obținerea permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin
hotărâre judecătore ască rămasă definitivă, pentru o infracțiune la regimul
circulației pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare caucătoare de
moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul;
 Conducătorii de tramvaie sau de vehicule car e efectuează transport public de
persoane, precum și cei care conduc autovehicule cu masă maximă autorizată

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

18 mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depășite ori care transportă produse sau
substanțepericuloase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împlin iți;
 Proprietarii sau deținătorii mandatați de autovehicule care efectuează transport
public de persoane sau de mărfuri periculoase sunt obligați să asigure testarea
anuală a conducătorilor de autovehicule atestați profesional, în scopul însușirii
corecte și al respectării de către aceștia a dispozițiilor legate care reglementează
circulația pe drumurile publice;
 Conducerea vehiculelor destinate transportului de mărfuri, a căror masă totală
maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, transportului de mărfu ri sau
produse periculoase, transportului public de persoane, precum și conducerea
vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depășit sunt permise numai
conducatorilor de autovehicule sau tramvaie atestați profesional de către
Ministerul Transporturilor , Construcțiilor și Turismului.

Conducătorul auto trebuie să dețină asupra sa:
– Perminul de conducere cu anexa acestuia
– Certificatul de înmatriculare al autovehiculului
– Dovada verificării tehnice a autovehiculului conform legii
– Foaia de parcurs după caz și scrisoare de trăsură sau tabel (lista) nominală a
pasagerilor.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

19 1.4. PIAȚA TRANSPORTURILOR TURIERE

Piața transporturilor rutiere este locul unde cererea (marfa care trebuie
transportată) se în tâlnește cu ofertele de transport ale operatorilor.
După 1990 unii agenți economici nu au apelat la serviciile unor societăți
comerciale specializate în transport ci și -au creat propriile formațiuni de transport, acest
lucru ducând la scăderea pieței transportului rutier public.
Prin apariția societăților particulare de transport rutier public și a șoferilor patroni
a crescut oferta pe piața transporturilor, a aparut concurența, acest șucru ducând și la o
supra ofertă de transport.
Astfel, la început, transportul particular a fost mai des folosit deoarece practica
prețuri mai mici, dar calitatea serviciului era necorespunzătoare față de societățile
comerciale specializate în transport, dar care practicau prețuri mai mari.
În prezent, piața solicită din partea operatorilor de transport public: seriozotare,
promptitudine și siguranță pentru mărfurile transportate, deoarece acestea au valori
mari, ceea ce impune utilizarea unui sistem corespunzător de asifurare împotriva
riscurilor ( deteriorarea mărfurilor în timpul transportului, întârzieri pe traseu care pot
afecta calitate mărfurilor).
Dezvoltarea tuturor modurilor de transport și a parcului de autovehicule, aferent
reflectă în primul rând nivelul venitului populației, nivel care depinde de starea și
evoluția economiei naționale.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

20 1.4.1. Reglementarea transporturilor rutiere

Aceste reglementări asigură cadrul de desfășurare a transporturilor rutiere, chiar
dacă au sau nu au licențe și stabilește documentele necesare în activitatea de transport,
competențele privind controlul și răspunderile și sancțiunile în cazurile de contraven ții.
Reglementările acționează și asupra activităților conexe transporturolor rutiere:
autogări, agenții de voiaj, activitatea de mesagerie, activitatea de colectare și expediere
a mărfurilor, chiar și agenții economici care efectuează servicii de reparați i și
întreținerea vehiculelor rutiere.
În ordonanța privind transporturile rutiere, sunt definiți următorii termeni:
operator de transport, operator de transport român și operator de transport străin.
 Operator de transport rutier – poate fi orice persoană fizică sau juridică, de
orice naționalitate, ce deține în propri etate sau are închiriate vehicule rutiere și
care efectuează transporturi rutiere interne și/sau internaționale, directe sau prin
intermediar, ori prin asociere cu alte persoane fizice sau jur idice.
 Prin operator de transport român se înțelege corice operator de transport rutier,
cu sediul, domiciliul sau reședința în România, iar cetățenii străini angajați de el
să aibă drept de muncă în România.
 Prin operator de transport străin se înțelege o rice operator de transport rutier cu
sediul sau domiciliul în străinătate și este autorizat să efectueze transporturi
rutiere internaționale.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

21 1.5. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR RUTIERE

 Transportul rutier public – este transportul care se efectuează pe bază d e
contract, contra cost, de către un agent economic titular al licenței obținute în
acest scop, având ca obiect de activitate transportul rutier și are în proprietate
sau în chirie vehicule rutiere, de diferite capatități.
 Transportul rutier în interes pro priu – este transportul care se efectuează în
interesul proprietarului autovehiculului fără a încasa un tarif și a se realiza în
următoarele condiții :
a. Folosește vehicule deținute în proprietate sau închiriate, care sunt
conduse de către angajați sau de uni i asociați ai operatorului de transport.
b. Este o activitate auxiliară operatorului de transport.
c. Mărfurile sau bunurile sunt proprietatetea operatorului de transport, cu
scopul de a le deplasa, transportul fiind spre sau de la operatorul de
transport pentru satisfacerea propriilor necesități.
d. Persoanele transportate sunt fie angajații operatorului de transport sau
menbrii de familie ai acestuia, scopul transportului fiind pentru deplasare
în interes familial, social.

Licențele sau autorizațiile sunt necesar e pentru următoarele activități:
– Transporturi rutiere publice de persoane și mărfuri în trafic național sau
internațional.
– Transporturi rutiere în interes propriu în trafic național, de mărfuri agabaritice și
periculoase
– Autogările și agențiile de voiaj
– Activitățile de mesagerie, colectare și expediere a marfurilor
– Servicii de reparații și întreținere a vehiculelor.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

22 Autogările, parcările și stațiile pentru urcarea și coborârea călătorilor sunt bunuri
de utilitate publică, indiferent în proprietatea cui se a flă acestea, iar accestul la acestea
este nediscriminatoriu.Pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate
în trafic internațional, efectuiat prin curse regulate, toate capetele de linie și stațiile de
oprire în tranzit sunt stabilite în autogări, această prevedere fiind valabilă și pentru
transporturile naționale publice prin servicii regulate, în localități în care există autogări.
Micisterul Transporturilor este autoritatea de stat în domeniul transporturilor
rutiere fiind autoritate a competentă care asigură realizarea, modernizarea, dezvoltarea și
siguranța transporturilor rutiere și tot odată aplică acordurile și convențiile
internaționale, bilaterle sau multinaterale, din domeniul transporturilor internaționale la
care România este parte.
Pentru a efectua transport rutier public, operatorii de transport rutier trebuie să
fie înregistrați în „Registrul operatorilor de transport rutier”, ținut de autoritatea
competentă.
Pentru dobândirea calității de operator de transport rutier, o în treprindere trebuie
să obțină licență de transport, care se acordă în urma îndeplinirii cumulative a
condițiilor de onorabilitate, capacitate financiară și competență profesională – condiția de
onorabilitate, se consideră ca fiind îndeplinită numai dacă per soana desemnată să
conducă permanent și efectiv activitatea de transport rutier:
a. Nu a fost condamnată pentru intracțiuni de natură comercială;
b. Nu a fost declarată inaptă pentru a conduce permanent și efectiv activitatea de
transport rutier, confirm prevede rilor legale în vigoare;
c. Nu a fost condamnata pentru infracțiuni privind:
– Condițiile de plată și angajare;
– Transportul rutier de marfă sau de persoane și, în special, prevederile
privind perioadele de conducere și de odihnă ale conducătorului auto,
greutăț ile și dimensiunile vehiculelor rutiere, siguranța rutieră și
siguranța vehiculului rutier și protecția mediului.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

23 1.6. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII TRANSPORTULUI
RUTIER

Modernizarea transportului rutier este un proces continuu, bazat pe
modernizarea autostrăzilo r, care trebuie să corespundă cerințelor expeditorului și
cerințelor pentri transporturile internaționale.
Urmărirea circulației autovehiculului, se poate realiza cu ajutorul următparelor
metode:
 Metode indirecte
– Foaia de parcurs – cu rol informativ asupra traseului parcurs și a
consumului de combustibil
– Vize – pentru transporturile inernaționale
– Tahograful clasic – înregistrează numărul de km efectuați de
autovehicul, viteza cu care a circulat în fiecare zi, numărul de ore
circulate și staționate.
 Metode d irecte
– Urmărirea prin satelit – sistemul permite o urmărire amănunțită a
activității vehiculului; traseul parcurs în fiecare zi, poziția exactă pe hartă
la un moment dat, viteza de circulație în ziua respectivă; pentru utilizarea
acestui sistem sunt necesa re dotări speciale.
– Legătură telefonică GSM – nu necesită dotări speciale, iar comunicarea
se realizează rapid și ietin ca pref de utilizare.
– Controlul direct inopinat – presupune deplasarea la locul unde ar trebuii
sa se afle vehiculul.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

24 1.7. NORME GENERALE D E SECURITATE A MUNCII PENTRU
TRANSPORTURI RUTIERE

Scopul, normelor specifice de securitate a muncii, este eliminare sau diminuare
pericolelor de accidentare în cele patru componente ale sistemului de muncă: executant,
sarcina de muncă, mijloc de producți e și mediu de muncă. Aceste norme completează
„Normele Generale de Protecția Muncii” din decretul 320/1966, modificate ca normele
158/1994, ale „Ministerului Transporturilor” și normele 380/1994 ale „Ministerului de
Interne”.
Prezentele norme se vor revizu i periodic, modificându -se de câte ori este necesar
ca urmare a schimbarilor de natură tehnică sau legislativă.
Prevederile comune tuturor categoriilor de autovehicule se referă la încadrarea și
instruirea personalului, dotarea cu echipament individual se protecție, organizarea
locului de muncă, condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele.
Se va urmări îndeplinirea următoarelor condiții tehnice: dispozitivul de pornire
automată să fie funcțional, să nu existe defecțiuni la sistemul de direcție, suspensie și
rulare, să nu existe scurgeri de carburant la sistemul de alimentare, instalația elecrică să
fie în perfectă stare de fumcționare și reglată corect, anvelopele să fie același tip și
dimensiuni, jantele sa nu prezinte deformații ș i să fie bine fixate.
Pentru menținere stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule,
persoanele fizice și juridice care dețin autovehicule vor asigura: controlul lucrărilor de
întreținere și reparații, aprovizionarea cu piese corespunzătoare p entru reparații. De
asemenea proprietarii sunt obligați să verifice prin sondaj starea tehnică la plecare și
întoarcerea din cursa precum și pe traseu.
Parcarea se va face în funcție de tipul autovehicului, asigurându -se distanța de
manevrare în siguranță între autovehicule.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

25 Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere se va face
în afara spațiilot de alimentare și separat de celelalte autovehicule.
La încărcarea mărfurilor, conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie
repartizată uniform pe platformă cu respectarea tonajului și a gabaritului, verificându -se
modul în care se leagă încărcătura, astfel încât să se asigure stabilitatea ei în timpul
transportului. Dacă se transportă butoaie, cutii sau colete se interzice să s e lase locuri
libere între acestea. Mărfurile care ar putea să se împrăștie trebuie ambalate și acoperite
cu prelată. Mărfurile ambalate pot depăși înălțimea cu condiția să fie asigurate prin
legare pentru a nu cadea pe parcurs.
Încarcarea și descărcarea m ărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafețe nivelate
și consolidate. Încarcarea și descărcarea mărfurilor cu o lungime mare se va face pe plan
înclinat, pe șine sau pe grinzi fixate la capătul inferior cu pene.
Circulația autovehiculelor în incinta uni tăților se efectueză în conformitate cu
„Normele de securitate a muncii pentru transportul intern”.
Terenul pe care se vor amplasa unitățile și formațiile de transport auto trebuie să
aibă forma plană, să nu fie inundabil, să asigure suprafața necesară pen tru parcarea
autovehiculelor și construcțiile aferente, să nu fie traversate de linii electrice aeriene la
tensiune de 380 V sau mai mare.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

26 1.8. PROTECȚIA MEDIULUI

În politica de mediu și în speța prin componenta eficientizării rețelelor teritoriale
se urmăr ește armonizarea condițiilor și conceptelor vieții sociale cu cele economice
performante care să ducă în final la protejarea factorilor de mediu naturali: apă, sol,
subsol, aer.
O dezvoltare economică care respectă exigențele ecologice care și știe să
încadreze armonios unitățile industriale, de transport, în conte xtul mediului natural în
strânsă corelare cu nivelele performante de mediu poate nu numai să protejeze mediul,
dar chiar să contribuie la menținerea cadrului natural. Mediul se poate degrada din ma i
multe cauze naturale, tehnice, economice administrative, de asemenea utilizarea tot mai
mult a autovehiculelor contribuie la degradarea mediului, prin emisiile poluante ale
autovehiculelor datorită nivelului și a tipului de carburant folosit.
Reglementăr ile europene privind reducerea emisiilor poluante și a nivelelor
sonore pentru autovehiculele care au motoare diesel impun plafoane tot mai reduse,
reglementate continuu. La ora act uală 60% din emisiile poluante î n atmosferă provin de
la autovehiculele afla te în circulație neprevăzute cu sisteme de injecție, filtre și
catalizatoare. Normele impuse prin EURO 2, EURO 3 EURO 4 EURO 5 și mai nou
EURO 6 vor trebui respectate obligatoriu atât în modificarea tehnologiei construcțiilor
de autovehicule cât și adapt area la cea aflată în circulație într -un timp cât mai scurt.
Autovehiculele consuma oxigen, elimină mari cantități de gaze de esapament
compuse din oxid de carbon, oxizi de azot.
În domeniul protecăiei mediului înconjurator sunt create priorități referitoa re la
reducerea zgomotului, a poluarii apei și aerului cauzate de mijloacele de transport,
pentru acestea se aplică standarde unice asistand la o tendință de globalizare a lor .

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

27 CAPITOLUL 2 – MANAGEMENTUL UNEI FIRME DE
TRANSPORT DE MARFĂ

2.1. FUNCȚIIL E MANAGEMENTULUI ÎN TRAN SPORTUL
RUTIER

Exercitarea funcțiilor managementului în activitatea de t ransport rutier
Din definirea managementului rezultă că esența sa, o reprezintă funcțiile pe care
trebuie să le îndeplinească. Aceste funcții sunt părți inseparabile ale unui sistem, iar
îmbinarea lor depinde de numeroși factori: nivelul dezvoltării forțelor de producție și
modul de organizare a relațiilor de producție și în general a relațiilor sociale,
caracteristicile tehnico -economice ale ramurilor, domeniilor sau întreprinderilor ,
competența managerilor, pregătirea de specialitate și gradul de civilizație a
colectivităților conduse.
După natura sarcinilor implicate de desfășurarea procesului de management și
modul lor de realizare, deosebim următoarele funcții:
 Previziune;
 Coordon are;
 Organizare;
 Antrenare;
 Evaluare – control.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

28 2.1.1. Previziunea
Răspunde la între barea „ ce trebuie și ce poate fi realizat în cadrul companiei !?”
în condițiile ș i concomitent cu desemnarea resursel or necesare. Previziunea îmbracă 3
aspecte:
– De prognoză
– De pl anificare
– De programare

2.1.2. Coordonarea
Prin coordonare se armonizează deciziile și acțiunile personalului companiei
spre un același scop general comun. Ea se poate realiza în 2 modalitați:
– Planificare, deoarece planul reprezintă unul din cele mai importante mijloace de
coordonarea;
– Considerente organizatorice

2.1.3. Organizarea
Organizarea în cadrul companiilor mici
O companie mică are în general până la 15 autovehicule și un personal de
aproximativ 24 persoane, într -o astfel de companie, directorul/patronul poate avea
controlul asupra tuturor activităților. Liniile de comunicare sunt scurte, directorul are
contact direct cu toți membrii echipei.
Toți angajații stiu ce au de făcut, instrucțiunile sunt scurte și liniile d e
comunicare neformale. Chiar dacă linii de co municare scurte asta nu înseamna că nu se

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

29 ține evidența documentelor și a înregistrării. Controlul companiei constă în urmărirea
costurilor, realizarilor și veniturilor.
Organizarea se face în funcție de tipul serviciilor de transport of erite, piețele
deservite și numă rul de c lienți. Structura organizatorică a unei companii cu 8
autovehicule arată astfel:
Contabilul este practic prezent întotdeauna . Preferintele personale ale
directorului și abili tatea contabilului determină într -o mare masură autoritatea
contabilului, în majoritatea firmelor contabilul este o persoană cheie, angajată direct sau
ca și consilier al directorului. Ca o regu lă, contabilul este secondat de că tre o firma de
contabilitate care încheie balanț a contabilă și calculul profiturilor și pierderilor,
controlează dosarele și consiliaza în probleme de impozitare și administrare al afacerilor
în general.
În cadrul companiilor mari , dispecerul un fost șofer care are o viziune din
interior a problemelor din transporturi, iar în cazul când volum ul de munca este mic,
directorul este cel ce face dispecerizarea. Această funcți une include stabilizarea zilnică a
orarului șoferilor, stă în centrul operațiunilor zilnice ale firmei, necesită combinarea
know -how-ului din practica transporturilor, este în contact direct cu activitatea de
market ing și vânză ri și ține evidența disponibilităților din punct de vedere al parcului
auto și al șoferilor.
Mecanicul are drep t sarcini – în Europa de vest, doar întreținerea autovehiculelor
și mici reparații. De reparaț iile mai complicate se ocupă atelierele din afara companiei,
acestea fiind mai bine e chipate pentru munca respectivă.
Șoferii sunt deseori închiriați pe anumite perioade de timp. Cu excepția curselor
lungi care trebuie efectuate în cadrul unei perioade de timp stabilite (ex.: transportul de
flori, fructe sau legume), autovehiculele sunt întotdeauna însotite de un singur șofer.
Co-șoferii sunt folosiți în general în activitătile de descărcare. Restricția referitoare la
numarul de ore pe săptămâna, concedii d e odihna și de boala, arată că numarul de ore

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

30 disponibil pentru autovehicul > num ărul de ore disponibil pentru șofer, ceea ce duce la
angajarea mai multor șoferi decât autovehicule.

2.1.4. Antrenarea
Scopul antrenării este implicarea cât mai eficientă a personalului de execuție și
de conducere la realizarea obiectivelor ce îi revin, deduse din obiectivele companiei.
Fundamentul antrenarii îl constituie motivarea ce rezultă din corelarea
satisfacerii in tereselor personalului cu realizarea obiectivelor și sarcinilor atribuite.
Există motivare pozitivă și motivare negativă. Motivarea pozitivă apare atunci când se
amplifică satisfacțiile personalului din participare la procesul muncii, ca urmare a
realizări i sarcinilor atribuite, în condițiile în care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat
este accesibil majorității executanților.
Motivarea negativă se bazează pe amenințarea personalului cu reducerea
satisfacțiilor daca nu realizează, întocmai obiectivel e al căror nivel este foarte ridicat.
Managementul științific al unei companii concepe motivari și implicit antrenari pe baza
scapărilor motivaționale, adică a elementelor care prezintă interes pentru angajații
companiei, ordonate în funcție de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Una din
scarile emoționale este a lui Maslow, care cuprinde urmatoarele categorii de necesități:
fiziologice, securitate, contacte umane, statut social, autorealizare.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

31 2.1.5. Evaluarea – controlul
Prin aceasta funcție manageri ala, performanțele companiei și componentelor
acesteia sunt m ăsurate și comparate cu obiectivele stabilite inițial în vederea eliminarii
deficientelor constatate.
În toate procesele de control exista 3 faze importante:
– alegerea, elaborarea standardelo r, a normelor, normativelor după caz ș i
precizarea nivelului acestora ;
– compararea între rezultatul observat și standard ;
– actiunea corectiva, adic ă stabilirea m ăsurilor care s ă permit ă impulsionarea
activit ății pentru reali zarea obiectivului stabilit;
Astazi, în tr-o economie moderna, atât conducatorii cât si ceilalti membri ai unei
companii, sunt sau ar trebui sa fie din ce în ce mai interesati pentru a creste rezultatele
eforturilor depuse de oameni în procesul de productie.
Înca de la începutul cercetarilor si pe tot parcursul dezvoltarii managementului
un loc central l -a ocupat si îl ocupa pe de -o parte, studierea de detaliu a procesului de
munca si rationalizarea acestuia pentru ca omul sa lucreze cu maxim de randament si
minim de efort si pe de alta parte, si pe de alta parte, stabilirea elementelor (în primul
rând salariul) care sa -l determine pe om sa obtina rezultatele asteptate.
În vederea studierii comportamentului omului în executarea sarcinilor trebuie
cunoscute si analizate diferitele teorii de motivar e si mai ales factorii de natura sa
influenteze acest comportament.
Astfel, se pot desprinde urm ăoarele:
a) Omul are o arie largă de cerinte pe care dorește să le satisfacă: cerinț ele
fundamentale (aici intr ă cerintele fiziologice și de protec ție), sociale, d e
personalitate etc.;

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

32 b) Ca urmare, principala treaptă de motivare absolut necesară constă în asigurar ea
unui nivel de salariu care să -i poată satisface cerințele de bază (sau
fundamentale);
c) Motivarea este și trebuie considerată și ca funcț ie de stimulent, ro lul unui astfel
de stimulent constând în a determina omul s ă-și sporească nivelul sau economic
prin intermediul unui câstig în cre ștere;
d) Câstigurile salariale s ă fie totdeauna în strict ă corela ție cu rezultatele ce se ob țin
în munc ă, adic ă oamenii s ă obtin ă o compe nsație echitabilă pentru munca
depusă .
Ținând cont de caracteristicile ce le mai semnificative ale diferiț elor teorii de
motivare, un m anagement de calitate trebuie să stabilească și să aplice forme si me tode
practice, prin care să se asigure orien tarea activităț ii oamenilor spre realizarea
obiectivelor stabilite. Un astfel de rol revine în principal, sistemu lui de salarizare, care
necesită o anumita îmbin are a elementelor componente. Aș a cum managementul și
strategia se influentează reciproc, asa c um fie care companie are particularităț ile sale în
adoptare a unui anumit management, tot aș a, sistemu l de salarizare element al
mana gementul ui companiei, are particularitaț ile sale, nu numai la nivelul unitatii ci
chiar în interiorul acesteia.
Sistemul de s alarizare este compus dintr -un numar de elemente, care se
completeaza si / sau se conditioneaza reciproc, astfel încât acesta sa -si poata îndeplini
rolul pentru care a fost proiectat.
Totodata, sistemul de salar izare se stabileste în așa fel, încât să poat ă asigura
compensarea sub forma bănească , a muncii depuse de oameni în activitatea pe care o
desfășoară.
În mod direct sau indirect, fiecare d in teoriile de motivare recunoaș te rolul pe
care îl au banii – salariile în comportamen tul oamenilor pentru o efic iență maximă a
muncii consumate. Din punct de vedere practic, nu încape nici o îndoiala ca salariul sub
diferitele lui fo rme constituie elementul de bază , în determinarea comportamentului

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

33 individului pentru o mu ncă productivă ș i de calitate. Acest rol treb uie îndeplinit de
sistemul de salarizare, atât în ansamblul său cât și de fiecare element în parte.
Ca urmare, sistemul de salarizare asigur ă motivarea omului pentru:
– o continua ridicare a calific ării profesionale (atât prin pregatirea teoretica cât și
prin experien ța în munc ă) necesar ă pentru îndeplinirea unor opera ții concrete;
– o organizare ra ționala a muncii, corespunzatoare nivelului de înzestrare tehnica
posibil, de asigurat;
– desfasurarea activitatii într -un ritm normal de munc ă, care s ă asigure un anu mit
nivel de productivitate;
– o calitate a lucr ărilor în deplin ă concordan ță cu cerin țele clientilor;
– un climat de munc ă care s ă garanteze o bun ă cooperare între indivizi;
– asumarea de r ăspunderi corespunzatoare postului și sarcinilor care le revin.
Pentru a răspunde unor astfel de cerințe care să conducă la succesul și
continuitatea fiecă rei companii, s istemul de salarizare trebuie să cuprindă mai multe
elemen te care luate separat orientează comporta mentul fiecă rui in divid spre realizarea
performanțelor ce s e așteaptă de la el.
Aceste elemente ale sistemului de salarizare sunt:
– subsistemul salariilor de baz ă, care cuprinde:
 salariul de baz ă minim,
 coeficienți i de ierarhizare,
 indicatoarele de calificare sau descrierile posturilor;
– normele de muncă , ca eleme nt al sistemului de salarizare;
– sporurile de salarii;
– sistemul de premiere;
– formele de salarizare.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

34 2.2. PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI AURORA SRL

2.2.1. Parcul auto
Firma SC Aurora SRL este o societate comercială cu răspundere limitată, situată
pe Bulevardul 22 Dec embrie 1989 13 b, Moreni având un număr de doi acționari,
fiecare deținând câte 50 % din acțiuni.
SC Aurora SRL a fost înfințata în data de 15.05.2003.
În prezent parcul auto al firmei este compus din:
– 8 autotractoare
– 4 autocamioane
– 2 autoutilitare < 3,5t
– 2 autoturisme
Alimentarea cu combustibil este asigurată din anul 2009 cu un contract ferm
încheiat cu Petrom si OMV România.
Conform actualelor cerințe de transport, conducatorii auto au afectuat
școlarizarea și examinarea la Institutul de Formare Profesio nala.
Conducătorii sunt atestați de către Autoritatea Rutieră Română, atât pentru
transportul rutier de marfă cât și pentru transportul rutier de mărfuri periculoase ADR.
În cadrul acestor cursuri, a fost pregatit și un coordonator specialist în mărfuri
periculoase, ce are rolul de a coordona consilierea și urmărirea pe traseu a acestor
transporturi.
Așa cum cer noile reglementări ale Ministerului și Protecției Sociale, există un
contract cu un medic specialist în medicina muncii, ce are rolul de a efectua controale
tehnice de specialitate , trimestrial , tuturor angajaților din cadrul firmei.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

35 Personalul coordonator are rolul de a urmării transporturile de marfă printr -un
GPS prin satelit (ce se află în dotarea firmei încă din anul 2007), acest GPS permite
urmărirea traseului autovehiculelor, verificarea parametrilor de funcționare în timpul
cursei precum si comunicarea prin SMS între biroul de coordonare și fiecare
autovehicul în parte.
În ceea ce privește partea de revizii și service a autovehiculelor, firma are un
contract bine pus la punct cu CTP Service Autocamioane SRL, cu sediul în localitatea
Brazii de Sus, Jud. Prahova, Str. Trandafirilor.

Desenul de ansamblu al firmei

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

36 2.2.2. Evoluția în timp a firmei

Ron
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cifra de aface ri 1.345.980 1.443.568 1.521.900 1.643.342 1.712.043 2.121.456
Profit net 3.324 2.657 – 25.375 1.167 – 33.349 5.907
Marja profit net 0,32% 0,24% – 18,56% 0,17% – 21,021% 0,15%
Numar angajați 8 8 13 15 17 20

0,00500.000,001.000.000,001.500.000,002.000.000,002.500.000,00
2010 2011 2012 2013 2014 2014Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
-40.000-35.000-30.000-25.000-20.000-15.000-10.000-5.00005.00010.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015Profit Net
Profit Net

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

37

-25-20-15-10-505
2010 2011 2012 2013 2014 2015Marja profit net
Marja profit net
0510152025
2010 2011 2012 2013 2014 2015Numar angajati
Numar angajati

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

38 2.2.3. Planuri de dezvoltare ale fir mei
În ceea ce privește planurile de viitor ale firmei Aurora, acționarii doresc să facă
o serie de investiții masive în firmă.
Un prim pas spre dezvoltarea firmei este achiziționarea unui teren în zona
parcului industrial din orașul Târgoviște, un teren pe care firma dorește să conscruiască
un nou sediu, care să inscudă un garaj mult mai spațios față de cel actual și o nouă
cladire pentru birourile firmei.
Următorul pas spre dezvoltare este lărgirea parcului auto de la 16 autovehicule
pe care firma le d eține în prezent până la 25 – 30 autovehicule.
O investiție serioasă pe care acționarii o doresc în viitor este aceea de a crea un
service auto și o stație ITP pentru autovehicule companiei și nu numai. Această
investiție este necesară datorită costurilor ridicate pe care firma le are cu întreținerea
autovehiculelor.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

39 CAPITOLUL 3 – DOCUMENTE UTILIZATE ÎN
TRANSPORTUL RUTIER

3.1. DOCUMENTE UTILIZATE ÎN TRANSPORTUL RUTIER DE
MĂRFURI

Pentru șofer:
– Permis de conducere corespunzător tipului de camion
– Atestat profesional (dac ă mașina depășeste masa maximă autorizată de 3,5 tone)
– act de identitate
– legitimația șoferului sau copie de pe contract de munca
Pentru mașină:
– Licența pentru transport rutier public de mărfuri în trafic internațional (copie)
– Copia conformă (în original)
– Contract de leasing (după caz)
– Contract de închiriere (după caz)
– Carte de identitate al autovehicolului
– Talon (certificat de înmatriculare)
– Inspeția tehnică periodică
– Asigurare obligatorie
– Rovineta (taxa de drum)
– Diagrama tahograf și foaia de parcurs pentr u vehiculele având masa maximă
autorizată mai mare de 3.5 tone
– Dovada de verificare tahograf

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

40 – Autorizație specială emisă de Regia Autonoma Administrația Națională a
Drumurilor în cazul transportului rutier de mărfuri cu greutați și / sau gabarite
depașite.
Pentru marfă:
– Scrisoare de transport
– Aviz

Pentru transport international in plus fata de cel intern:
Pentru șofer:
– Pașaport( în afara UE)
Pentru marfă:
– Carnet TIR
– Scrisoare de transport CMR
– Carte verde (dupa caz)
– Autorizatie CEMT (pentru derularea tr ansporturilor dintre Romania si statele
CEMT non -U.E. precum și a transporturilor "terta tara" dintre statele U.E. și
statele CEMT non -U.E.)
– Autorizații emise de Ministerul Transporturilor din țările de tranzit sau de
destinație (daca este cazul)
– certific at de noxe
– I.T.P.I. (Certificat Internationalde Inspecție Tehnică)
– Certificat de agreere a unui vehicul rutier pentru transportul mărfurilor sub
sigiliu vamal (dacă este cazul)

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

41 Pentru Transport marfa periculoasă (îplus fața de transport marfă generală):
– Autorizație ADR
– Fișa de siguranță
– Certificat de atestare profesională ADR, pentru șofer
– Certificat de agreere al autovehicolului emis de RAR (dacă este cazul)
– Autorizația eliberată de Comisia Națională pentru Controlul Activitatilor
Nucleare și agreerea au tovehicolului dacă este cazul
– Prospectul produsului transportat, instrucțiunile de siguranță și intervenție în caz
de necesitate, în limba română și cel puțin într -o limbă de circulație
internațională (pentru transportul coletelor mici de maximum 1.000 kg nu sunt
necesare instrucțiuni de siguranță), valabile fiind doar indicațiile prevazute în
ADR, referitoare la ambalaj, etichetare etc.
Pentru transportul de mărf uri perisabile sau animale vii:
– autovehicolul trebuie să prezinte autorizație sanitară
– marfa tr ebuie să posede certificat sanitar -veterinar.

3.1.1. Licență de transport

Transporturile rutiere publice și sau de interes propriu se pot efectua numai pe
baza licenței de transport și după caz a licenței de execuție eliberate de Ministerul
Transporturilor, pr in Oficiul Rutier Central .
Licența de transport (public sau după caz, în folos propriu) are valabilitate 5 ani
și vor fi vizate anual.
Licența de transport este documentul prin care se atestă capacitatea operatorului
de transport de-a efectua transporturi rutiere în condiții de calitate și siguranță rutieră în

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

42 conformitate cu legislația națională în vigoare, precum și cu acordurile și convențiile
internaționale la care România este parte, cu obligația respectării prevederilor caiet elor
de sarcini care le însoțesc.
Licențele se eliberează într -un singur exemplar iar operatorii de transport care au
filiale, sucursale sau puncte de lucru în alte județe decât cel de resedință, sunt obligați să
obțină pentru fiecare, cate un exemplar de serviciu în original al licenței de transport.
3

3 http://www.antaloexpeditions.ro/pics/Licence_1.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

43 Pentru obținerea licenței de transport, operatorul de transport trebuie să
îndeplinească cumulativ urmatoarele condiții:
a) Condiția de onorabilitate – administratorul și persoanele care conduc ac tivitatea
de transport să nu aibă condamnări pentru infracțiuni penale grave sau chiar de
natură comercială, să nu fie supuse interdicției exercitării unor drepturi civile, sa
nu fi fost declarate necorespunzătoare pentru exercitarea acestei activități de
catre autoritatea competenta.
b) Condiția capacitații financiare – este indeplinită prin prezentarea unei scrisori
de bonitate de la bancă comercială unde operatorul de transport are deschis
contul
c) Condiția de bază materială – este îndeplinita prin dovada ca are mijloace de
transport în proprietate sau cu chirie
d) Condiția privind capacitatea profesională – persoana care este desemnată să
organizeze și să conducă activitatea de transport este competentă din punct de
vedere profesional si prezintă probitate moral a.

3.1.2. Tahograful
Tahograful este un aparat ce se montează pe toate autoehiculele ce au o
capacitate mai mare de 3,5 tone ce are rolul de a înregistra datele privind cursa
autovehicolului și anumiți tim pi de lucru ai conducătorilor.
Clasifiacarea tahograf elor :
 Mecanice – aceste tahografe folosesc ca și mecanism de transmisie a informației
de la cutia de viteze printr -un sistem bazat pe cuplaje mecanice.
 Electronice – acestea folosesc ca și punte de transfer de la generator de semnal –
impulsor la tahograf cu un cablu electric

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

44  Digitale – acestea citesc informația din cutia de viteze sau din computerul de
bord al autovehicolului și o transmite digital la tahograf. Pentru inregistrarea
informațiilor conducătorului auto sunt necesare carduri tahograf.Aceste car duri
au capacitatea de a stoca informația cel putin 365 de zile

 Diagrama tahograf și tahograful mecanic
4

4 http://tahografe -digitale -analogice.leal.ro/wp -content/uploads/taho.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

45  Tahograful digital și cardul tahograf
5
6 7
 Tahograful electronic
8

5 http://www.eautocare.ro/wp -content/uploads/tahograf -digital -autocare.jpg
6 http://tahografe -digitale -analogice.leal.ro/wp -content/uploads/h.jpg
7 http://transport -serv.g4.ro/wp -content/uploads/userimages/gabi/cardul/cardul -conducatorului -auto –
7193.png
8 http://www.directorproduse.ro/images/18/6c//90413/90413.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

46 3.1.3. Scrisoarea de trăsură (contractul de transport CMR)

Documentul de trans port ce este reglementat prin Convenția CMR (Convenția
referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, încheiată la
Geneva la 19 mai 1956) poartă den umirea de Scrisoare de trăsură.
Acest document se întocmește în 3 exemplare, t oate având aceeași valoare. De
regulă, scrisoarea de trăsură este întocmită de către expeditor personal, însa aceasta mai
poate fi întocmită de expeditor și prin reprezentant. Toate exemplarele trebuie, dupa
completare, semnate atât de expeditor cât și de transportator. Semnăturile expeditorului
și transportatorului putând să fie imprimate sau înlocuite prin ștampilele acestora.
Exemplarele scrisorii de trăsură au destinație precisă: primul exemplar revine
expeditorului, al doilea însoțește marfa pe toata d urata transportului, iar al treilea revine
transpor tatorului.
În cazul în care marfa de transportat trebuie să fie încărcată de vehicule diferite
sau dacă este vorba de diferite feluri de marfă ori de loturi distincte, atât expeditorul cât
și transportato rul are dreptul să solicite întocmirea de scrisori de trăsură pentru fiecare
vehicul folosit sau pentru fiecare f el de marfă ori lot de mărfuri.
Pentru întocmirea corectă și completarea scrisorii de trăsură în mod uzual se
folosește formularul elaborat de Uniunea Internațională a Transportatorilor Rutieri.
Ultimul m odel propus este din anul 2007.
Scrisoarea de trăsură cuprinde trei categorii de informații, unele sunt obligatorii,
altele sunt adiționale iar altele sunt facultative.
Informațiile obligator ii ale unei scrisori de trăsură sunt urmatoarele:
 locul și data întocmirii sale;
 numele și adresa expeditorului;

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

47  numele și adresa transportatorului;
 locul și data primirii mărfii și locul prevăzut pentru eliberarea acesteia;
 numele și adresa destinatarului ;
 denumirea curenta a naturii mărfii și felul ambalajului, iar pentru mărfurile
periculoase, denumirea lor general recunoscută;
 numărul coletelor, marcajele speciale și numerele lor;
 greutatea brută sau cantitatea astfel exprimată a mărfii;
 cheltuielile af erente transportului (preț de transport, cheltuieli accesorii, taxe de
vamă și alte cheltuieli survenite de la încheierea contractului și până la
eliberare);
 instrucțiunile necesare pentru formalitățile de vamă și altele;
 indicația că transportul este supu s regimului stabilit prin prezența convenție și
nici unei alte clauze contrare.
Informațiile adiționale, necesare însa nu obligatorii sunt urmatoarele:
 interzicerea transbordării;
 cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
 totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea mărfii;
 valoarea declarată a mărfii și suma care reprezintă interesul special la eliberare;
 instrucțiunile expeditorului către transportator cu privire la asigurarea mărfii;
 termenul convenit în care transportul trebuie sa fie efect uat;
 lista documentelor remise transportatorului.
In ceea ce privește categoria informațiilor facultative, convenția prevede că
parțile pot insera în scrisoarea de trăsură orice altă indicație pe care ele o consideră utila.
Din această categorie putem men ționa: clauze privind penalitățile de întârziere la
încărcare/descărcare, penalități de întârziere la plata facturii de transport, clauze privind
soluționarea litigiilor pe calea arbitrajului comercial, etc.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

48 Proba contractului de transport se face prin scrisoarea de trăsura. Absența,
neregularitatea sau pierderea scrisorii de trăsură nu afectează nici existența, nici
valabilitatea contractului de transport. Scrisoarea de trăsură face dovada, până la proba
contrarie, a condițiilor contractului și a primir ii mărfii de către transportator. Practic,
deși este util să existe un singur document – scrisoarea de trăsură CMR, părțile pot avea
două înscrisuri, unul simplificat (scrisoarea de trăsură CMR) și unul mai amplu care să
cuprindă toate aspectele pe care ac estea au înteles să le stabileas că referitor la acel
transport.
Expeditorul răspunde pentru toate cheltuielile și daunele pricinuite
transportatorului din cauza inexactității sau insuficienței:
 indicațiile obligatorii;
– numele și adresa expeditorului;
– locul și data primirii mărfii și locul prevăzut pentru eliberarea acesteia;
– numele și adresa destinatarului;
– denumirea curenta a naturii mărfii și felul ambalajului, iar pentru
mărfurile periculoase, denumirea lor general recunoscută;
– numărul coletelor, marca jele speciale și numerele lor;
– greutatea brută sau cantitatea astfel exprimată a mărfii;
– instrucțiunile necesare pentru formalitățile de vamă și altele;
 indicațiile adiționale;
 oricăror alte indicații sau instrucțiuni date de el pentru emiterea scrisorii d e
trăsură sau pentru a fi inserate în acesta.
Transportatorul răspunde pentru toate cheltuielile și daunele pe care le -ar suporta
persoana care are dreptul să dispună asupra mărfii datorită omisiuni menționării clauzei
obligatorii a indicării faptului că transportul este supus regimului stabilit prin convenția
CMR și nici unei alte clauze contrare.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

49 9

9 http://www.graphotekexpres.ro/wp –
content/gallery/tipizate_personalizate/scrisoare%20de%20transport%20EXTERN%20cmr.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

50 3.1.4. Avizul însoțire a mărfii
Avizul este documentul ce însoțește mărfurile pe timpul transportului, dacă
factura de livrare este întocmită ulteri or.
Avizul de însoțire a mărfii stă la baza întocmirii facturii și însoțește marfa pe tot
parcursul transportului mărfii. Avizul de însoțire a mărfii se folosește și în cazul
transferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiași firme aflate în zone
diferite. Totodata reprezintă un document de p rimire în gestiunea clientului.
Avizul de însoșire a mărfii poate fi definit și ca un document de încărcare
respectiv descărcare a gestiunii . Avizul poate fi întocmit și în momentul în care se
transportă marfă în cadrul aceleiași unități , dar între subunități diferite , cât și în
momentul în care se trasnportă marfă de la furnizor la client.
Seria și numărul avizului de însoțire a mărfii
 Data emiterii avizului
 Denumire furnizor
 CIF furnizor
 Numărul de la Regi strul Comerțului al furnizorului
 Adresa sediu firma furnizor
 Denumire Client
 CIF/CNP client
 Nr.Reg Comerțului Client
 Adresa Sediu Firma Client
 Date privind expediția:nume delegat, Carte identitate delegat,număr
înmatriculare autoturism, ora expedierii.
Avizul de însotire se va arhiva în funcție de caz, adică poate fi arhivat la
furnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar -contabil" sau la
cumpărător la departamentul "financiar -contabil".

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

51 10

10
http://www.dacris.net/media/catalog/product/cache/1/image/1000x/040ec09b1e35df139433887a97d
aa66f/A/V/AVIZA4PERS.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

52 CAPITOLUL 4 – CALC ULU DINAMIC AL UNUI
AUTOCAMION

Date ini țiale
Puterea nominala Pn = 132 kW
Turația nominală nn = 2400 rot/min
Masa utilă m = 7500 kg

4.1. PARAMETRII DINAMICI ȘI DE GREUTATE

4.1.1. Caracterisctica externă

Se adoptă:
Turația maximă nmax = 1,05 · n n = 1,05 · 2 400 = 2520 rot/min
Turația minimă de m ers stabil în sarcină nmin = 1000 rot/min
Coeficientul de elasticitate

Parametrii

Curba puterii

(
)

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

53
Curba momentului
Tura ția momentului maxim rot/min

Momentul maxim Mmax = 630,30 Nm
Momentu l la turația nominală Mp = 525,25 Nm
Coeficientul de adaptabilitate

Curba consumului specific
Se adoptă consumul pecific efectiv la turație nominală
Pentru M.A.C. cu injecție directă se adoptă :

Curba consumului orar

ni 1000 1200 1440 1600 1800 2000 2200
Pei 63,69 78,38 95,04 105,11 116,02 124,51 130,03
Mei 608,23 623,73 630,30 627,38 615,53 594,55 564,46
ci 258,67 246,00 235,20 230,67 228,00 228,67 232,67
Ci 16,47 19,28 22,35 24,25 26,45 28,47 30,25
ni 2400 2600
Pei 132,00 0,00
Mei 525,25 0,00
ci 240,00 ∞
Ci 31,68 5,49

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

54

4.1.2. Parametrii de greutate

Se adopt ă: Ampartamentul L = 5200 mm
Accelerația gravitaționala g = 10 m/s2
Greutatea proprie a autovehiculului G0 = 10,7t·g = 34550 N
Numărul de locuri pe scaune n = 2
Greutatea unei persoane Gp = 75·g = 750 N
Greutatea bagajului Gb = 5·g = 50 N 051015202530
0 500 1000 1500 2000 2500va [m/s]

n [rot/min] Caracteristica vitezelor
Pei
Mei
vI
vII
vIII
vIV
vV
vVI

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

55 Raportul

Raportul

Înălțimea hg = 1,5 m
Greutatea utilă a autovehiculului
Greutatea totală a autovehiculului ( )
Coeficientul de utilizare a greutății

Dista nța
Distanța
Greutatea pe puntea față

Greutatea pe puntea spate

Se adopta: Greutatea p e punte față
Greutatea pe puntea spate

Repartiția pe o roată a punții față

Repartiția pe o roată a punții spate

Se aleg anvelope de con strucție radicală tip 315/80 -R22.5(156/150K)

4.1.3. Calculul vitezei maxime a autovehiculului.

Se adoptă:
Ecartamentul B = 2176 mm
Mărimea Pliuri Simbolul Lățimea Diametrul Raza Mărimea Presiunea Inaltimea pneului
anvelopei echivalente jantei secțiunii exterior statică camerei pneului
[mm] max. [mm] [mm] [bar]
17,5 14 Jx 14H42 ET49 215 767 528,625 12,00-20 8,00215*0,75H*x
161,25

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

56 Înălțimea totală H = 2535 mm
Coeficientul de rezistență la rulare pentru drum de asfalt bun f = 0,02
Coeficientul de re zistență al aerului cx = 0,6
Densitatea aerului ρ = 1,226 kg/m3
Randamentul transmisiei ηtr = 0,96
Coeficientul aerodinamic

Suprafața frontală maximă care se opune înaintării
Termen ul

Termenul

Viteza maximă a autovehiculului Vmax = 27,12m/s
97,62 km/h
Viteza maximă se determină din condiția funcționării motorului dupa
caracteri stica extern ă (sarcină maximă).

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

57

Externă
ni 1000 1200 1440 1600 1800 2000 2200 2400 2600
Pei 63,69 78,38 95,04 105,11 116,02 124,51 130,03 132,00 0,00
Mei 121,891 125 126,31 125,73 123,35 119,15 113,12 105,26 0
ci 25,87 24,60 23,52 23,07 22,80 22,87 23,267 24 26
Ci 16,47 19,28 22,35 24,25 26,45 28,47 30,25 31,68 ∞050100150200250
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500Pe, Me, ce, Ce

n [rot/min]
Caracteristica externă
Pei
Mei
ci
CiPe Me
Ce
ce

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

58

Ferăstrău
ni 1000 1200 1440 1600 1800 2000 2200 2400 2600
Pei 12,76 15,71 19,05 21,06 23,25 24,95 26,06 26,45 0,00
Mei 24,43 25,05 25,31 25,20 24,72 23,88 22,67 21,09 0,000,005,0010,0015,0020,0025,0030,00
0 500 1000 1500 2000 2500va [m/s]

n [rot/min] Caracteristica vitezelor
Pei
Mei
vI
vII
vIII
vIV
vV
vVI

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

59 4.1.4. Determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze

Valoarea raportului de transmitere al transmisiei principale ale autovehiculului
(i0) se determină din condiția realiz ării vitezei maxime în priza directă a cutiei de viteze,
pe drum orizontal de calitate foarte bună.
Se adoptă:
Coeficientul de deformare al roții λ = 0,95
Unghiul maxim al pantei αmax = 12°
Coeficientul schimbării dinamice a reacțiiunilor la puntea motoare m2 = 1,3
Coefcientul de aderenț ă φ = 0,8
Raza de lucru a roții

Raportul de transmitere al tensiunii principale

Coeficientul rezistenței totale a drumului
Viteza critică în treapta întâi la urcarea rampei maxime

Raportul de transmitere la treapta întâi

Se alege o cutie de viteză cu șase rapoarte
Valoarea rației geometrice ⁄
Raportul de transmitere al treptei a doua
Raportul de transmitere al treptei a treia
Raportul de transmitere al treptei a patra
Raportul de transmitere al treptei a cincea
Raportul de transmitere al treptei a șasea
Se adoptă următoarele rapoarte de transmitere ale cutiei de viteze:

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

60

4.1.5. Determinarea vitezelor corespunzătoare treptelor de viteză

Turația limită inferioară de schimbare a treptei

Se adoptă turația limită inferioară a treptelor de viteză
Viteza corespunzătoare treptei de viteză

4.1.6. Caracterisctica de tra cțiune. Caracterictica di namică

Treapta ikI ikII ikIII ikIV ikV ikVI
Valoarea 7,28 4,89 3,29 2,21 1,49 1
n vI vII vIII vIV vV vVI min
1615 2,49 3,71 5,51 8,20 12,16 18,12
1800 2,77 4,13 6,14 9,14 13,56 20,20
2000 3,08 4,59 6,82 10,15 15,06 22,44
2200 3,39 5,05 7,50 11,17 16,57 24,69
2400 3,70 5,51 8,19 12,19 18,07 26,93 max
n [rot/min] Pe [N] Me [Nm] va [m/s] FR [N] D a [m/s²] 1/a [s²/m]
1000 63,69 608,23 1,54 39669,98 0,35 0,80 1,25
1200 78,38 623,73 1,85 40681,06 0,36 0,82 1,22
1400 95,04 630,30 2,16 41109,28 0,37 0,83 1,20
1615 105,11 627,38 2,49 40918,96 0,37 0,83 1,21
1800 116,02 615,53 2,77 40145,78 0,36 0,81 1,24
2000 124,51 594,55 3,08 38777,85 0,35 0,78 1,28
2200 130,03 564,46 3,39 36815,17 0,33 0,74 1,35
2400 132,00 525,25 3,70 34257,73 0,31 0,68 1,46

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

61

1000 63,69 608,23 2,29 26646,46 0,24 0,89 1,12
1200 78,38 623,73 2,75 27325,60 0,24 0,92 1,09
1400 95,04 630,30 3,21 27613,24 0,25 0,93 1,08
1615 105,11 627,38 3,71 27485,40 0,25 0,92 1,08
1800 116,02 615,53 4,13 26966,05 0,24 0,91 1,10
2000 124,51 594,55 4,59 26047,21 0,23 0,87 1,15
2200 130,03 564,46 5,05 24728,87 0,22 0,82 1,22
2400 132,00 525,25 5,51 23011,03 0,20 0,76 1,32
1000 63,69 608,23 3,41 17927,78 0,16 0,85 1,18
1200 78,38 623,73 4,09 18384,71 0,16 0,87 1,15
1400 95,04 630,30 4,77 18578,23 0,17 0,88 1,14
1615 105,11 627,38 5,51 18492,22 0,16 0,87 1,14
1800 116,02 615,53 6,14 18142,80 0,16 0,85 1,17
2000 124,51 594,55 6,82 17524,61 0,16 0,82 1,22
2200 130,03 564,46 7,50 16637,62 0,15 0,77 1,30
2400 132,00 525,25 8,19 15481,86 0,14 0,71 1,42
1000 63,69 608,23 5,08 12042,67 0,11 0,67 1,49
1200 78,38 623,73 6,09 12349,61 0,11 0,69 1,45
1400 95,04 630,30 7,11 12479,60 0,11 0,70 1,44
1615 105,11 627,38 8,20 12421,83 0,11 0,69 1,45
1800 116,02 615,53 9,14 12187,11 0,11 0,67 1,50
2000 124,51 594,55 10,15 11771,85 0,10 0,63 1,57
2200 130,03 564,46 11,17 11176,03 0,10 0,59 1,70
2400 132,00 525,25 12,19 10399,67 0,09 0,53 1,89
1000 63,69 608,23 7,53 8119,27 0,07 0,45 2,23
1200 78,38 623,73 9,04 8326,21 0,07 0,46 2,18
1400 95,04 630,30 10,54 8413,85 0,07 0,46 2,18
1615 105,11 627,38 12,16 8374,90 0,07 0,45 2,25
1800 116,02 615,53 13,56 8216,65 0,07 0,42 2,36
2000 124,51 594,55 15,06 7936,68 0,06 0,39 2,56
2200 130,03 564,46 16,57 7534,97 0,06 0,35 2,89
2400 132,00 525,25 18,07 7011,54 0,05 0,29 3,44

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

62

Coeficientul influenței maselor în mișcarea de rotație

78,38 623,73 13,47 5588,06 0,04 0,23 4,32
95,04 630,30 15,71 5646,88 0,04 0,22 4,58
105,11 627,38 18,12 5620,74 0,04 0,19 5,17
116,02 615,53 20,20 5514,53 0,04 0,16 6,16
124,51 594,55 22,44 5326,63 0,03 0,12
130,03 564,46 24,69 5057,03 0,03 0,07
132,00 525,25 26,93 4705,73 0,02 0,00
dI dII dIII dIV dV dVI
4,18 2,43 1,65 1,29 1,13 1,06050001000015000200002500030000350004000045000
0 5 10 15 20 25 30FR [N]
va [m/s]
Caracteristica de tracțiune

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

63
0,000,050,100,150,200,250,300,350,40
0 5 10 15 20 25 30D
va [m/s] Caracteristica dinamică
0,000,100,200,300,400,500,600,700,800,901,00
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00a [m/s²]

va [m/s] Diagrama de variație a accelerației

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

64

4.1.7. Timpul de demarare. Spațiul d e demarare.

Capacitatea de demarare a autovehiculului este caracterizată de accelerație, însă
pentru a avea indici de apreciere mai ușor de utilizat în compararea difertitelor tipuri de
autovehicule, este necesară determinarea timpului și spațiului. Stud iul demarajului
autovehiculului presupune determinarea accelerației, a timpului și spațiului de demaraj,
indici cu care se potate aprecia și compara capacitatea de demarare pentru diferite tipuri
de autovehicule.

01234567
0 5 10 15 20 25 301/a [s²/m]

va [m/s] Diagrama inversului accelerației

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

65

Calculul timpului și spațiului de demarare se face până la atingerea vitezei de
0,9·V max, care este de aproximativ 23 m/s.

ikI va [m/s] 1/a [s²/m] td [s] Sd [m]
1000 1,54 1,25 0,00 0,00
1200 1,85 1,22 0,38 0,64
1400 2,16 1,20 0,75 1,39
1600 2,49 1,21 1,15 2,32
1800 2,77 1,24 1,50 3,24
2000 3,08 1,28 1,89 4,38
2200 3,39 1,35 2,30 5,69
2400 3,70 1,46 2,73 7,23
ikII 3,71 1,08 2,74 7,26
4,13 1,10 3,20 9,08
4,59 1,15 3,72 11,34
5,05 1,22 4,26 13,95
5,51 1,32 4,85 17,02
ikIII 5,51 1,14 4,85 17,03
6,14 1,17 5,58 21,28
6,82 1,22 6,39 26,56
7,50 1,30 7,25 32,72
8,19 1,42 8,18 39,99
ikIV 8,20 1,45 8,20 40,16
9,14 1,50 9,58 52,17
10,15 1,57 11,14 67,22
11,17 1,70 12,81 84,94
12,19 1,89 14,63 106,20
ikV 12,16 2,25 14,58 105,61
13,56 2,36 17,79 146,90
15,06 2,56 21,50 200,00
16,57 2,89 25,61 264,98
18,07 3,44 30,37 347,53
ikVI 18,12 5,17 30,58 351,25
20,20 6,16 42,35 576,67
22,44 8,35 58,63 923,96
24,69 14,81 84,63 1536,57
26,93 101,26 1965,61

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

66

05001000150020002500
0 5 10 15 20 25 30Sd[m]
va [m/s]
Diagrama spatiului de demarare
020406080100120
0 5 10 15 20 25 30td [s
va [m/s] Diagrama timpului de demarare

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

67 4.1.8. Bilanțul de putere

a 0 5 10 12
Pr [N] Pa [N] va [m/s] PR [N] Pt [N] Pt [N] Pt [N] Pt [N]
5326,85 3,67 1,02 81870,17 5330,52 28523,53 51499,48 60589,84
6392,22 6,34 1,22 101470,80 6398,56 34230,17 61801,32 72709,74
7457,59 10,06 1,43 120848,90 7467,65 39937,87 72104,21 84830,70
8522,96 15,02 1,63 139448,17 8537,98 45646,80 82408,33 96952,89
9588,33 21,39 1,83 156712,30 9609,72 51357,14 92713,86 109076,50
10653,70 29,34 2,04 172084,98 10683,04 57069,06 103020,98 121201,68
11719,07 39,05 2,24 185009,90 11758,13 62782,75 113329,85 133328,63
12784,44 50,70 2,45 194930,74 12835,14 68498,37 123640,66 145457,51
13849,81 64,47 2,65 201291,21 13914,28 74216,10 133953,59 157588,51
14915,18 80,52 2,85 203534,99 14995,70 79936,12 144268,80 169721,79
7930,36 12,10 1,52 81870,17 7942,46 42471,12 76676,63 90209,92
9516,43 20,91 1,82 101470,80 9537,35 50971,73 92018,35 108258,29
11102,51 33,21 2,12 120848,90 11135,72 59475,83 107363,55 126310,15
12688,58 49,57 2,43 139448,17 12738,15 67984,00 122712,82 144366,07
14274,65 70,58 2,73 156712,30 14345,23 76496,81 138066,73 162426,65
15860,72 96,82 3,03 172084,98 15957,54 85014,85 153425,88 180492,45
17446,80 128,87 3,34 185009,90 17575,66 93538,70 168790,83 198564,06
19032,87 167,30 3,64 194930,74 19200,17 102068,94 184162,17 216642,06
20618,94 212,71 3,94 201291,21 20831,65 110606,15 199540,49 234727,03
22205,01 265,67 4,25 203534,99 22470,69 119150,91 214926,35 252819,55
11787,07 39,74 2,25 81870,17 11826,81 63147,51 113987,93 134102,75
14144,49 68,67 2,71 101470,80 14213,16 75798,00 136806,50 160944,28
16501,90 109,04 3,16 120848,90 16610,95 88459,93 159636,51 187797,26
18859,32 162,77 3,61 139448,17 19022,09 101135,21 182479,87 214663,59
21216,73 231,76 4,06 156712,30 21448,49 113825,75 205338,50 241545,18
23574,15 317,91 4,51 172084,98 23892,06 126533,46 228214,29 268443,94
25931,56 423,14 4,96 185009,90 26354,70 139260,24 251109,16 295361,77
28288,98 549,35 5,41 194930,74 28838,32 152008,01 274025,00 322300,58
30646,39 698,45 5,86 201291,21 31344,84 164778,66 296963,74 349262,28
33003,80 872,34 6,31 203534,99 33876,15 177574,12 319927,28 376248,78

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

68

17547,27 131,11 3,36 81870,17 17678,38 94078,88 169764,38 199709,08
21056,73 226,55 4,03 101470,80 21283,28 112963,88 203786,49 239720,12
24566,18 359,76 4,70 120848,90 24925,94 131886,64 237846,35 279768,91
28075,63 537,01 5,37 139448,17 28612,65 150853,45 271950,26 319861,76
31585,09 764,61 6,04 156712,30 32349,70 169870,61 306104,51 360004,96
35094,54 1048,85 6,71 172084,98 36143,40 188944,40 340315,41 400204,79
38604,00 1396,02 7,38 185009,90 40000,02 208081,13 374589,23 440467,56
42113,45 1812,42 8,06 194930,74 43925,87 227287,08 408932,29 480799,54
45622,91 2304,33 8,73 201291,21 47927,24 246568,54 443350,85 521207,05
49132,36 2878,05 9,40 203534,99 52010,41 265931,82 477851,23 561696,37
26026,49 427,80 4,98 81870,17 26454,29 139773,16 252031,52 296446,13
31231,79 739,24 5,97 101470,80 31971,03 167953,67 302663,71 355961,24
36437,09 1173,89 6,97 120848,90 37610,98 196257,39 353419,10 415599,55
41642,38 1752,28 7,97 139448,17 43394,66 224704,85 404318,23 475381,61
46847,68 2494,94 8,96 156712,30 49342,62 253316,58 455381,64 535327,94
52052,98 3422,42 9,96 172084,98 55475,40 282113,13 506629,86 595459,08
57258,28 4555,24 10,95 185009,90 61813,51 311115,02 558083,42 655795,56
62463,58 5913,94 11,95 194930,74 68377,51 340342,79 609762,86 716357,93
67668,87 7519,05 12,94 201291,21 75187,92 369816,98 661688,72 777166,71
72874,17 9391,11 13,94 203534,99 82265,28 399558,11 713881,53 838242,43
38779,47 1415,15 7,42 81870,17 40194,62 209039,73 376304,69 442482,46
46535,36 2445,37 8,90 101470,80 48980,74 251594,87 452312,83 531726,15
54291,26 3883,16 10,38 120848,90 58174,42 294557,58 528728,53 621377,40
62047,15 5796,44 11,87 139448,17 67843,60 337995,77 605619,71 711504,14
69803,05 8253,14 13,35 156712,30 78056,19 381977,39 683054,32 802174,30
77558,94 11321,18 14,84 172084,98 88880,12 426570,34 761100,27 893455,80
85314,84 15068,49 16,32 185009,90 100383,32 471842,57 839825,48 985416,57
93070,73 19563,00 17,80 194930,74 112633,73 517861,99 919297,90 1078124,54
100826,62 24872,63 19,29 201291,21 125699,25 564696,54 999585,44 1171647,64
108582,52 31065,31 20,77 203534,99 203535,00 612414,14 1080756,04 1266053,79

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

69

α=0°
PRI PRII PRIII PRIV PRV
PRVI
α=5°
α=10 °
α=12°

050000100000150000200000250000
0 5 10 15 20 25Pr,PR
Va[m/s] Bilantul de putere
Pt [N]
PR [N]
Pt [N]
Pt [N]
Pt [N]

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

70 4.2. CALCULUL PARAMETRILOR FRÂNĂRII

4.2.1. Spațiul de frânare minim

Dacă nu se ține con t de forța de rezistență a aerului Fa:

Pentru unghiul de înclinare al șoselei α = 0°

Dacă se ține cont de forța de rezistență a aerului Fa:

j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m]
0 0 0 0 0
2 0,91 0,48 0,32 0,24
4 3,64 1,90 1,29 0,98
6 8,18 4,29 2,90 2,20
8 14,55 7,62 5,16 3,90
10 22,73 11,90 8,06 6,10
12 32,73 17,14 11,61 8,78
14 44,55 23,33 15,81 11,95
16 58,18 30,48 20,65 15,61
18 73,64 38,57 26,13 19,76
20 90,91 47,62 32,26 24,39
22 110,00 57,62 39,03 29,51
24 130,91 68,57 46,45 35,12

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

71

Pentru unghiul de înclinare al șoselei α = 5°

Pentru unghiul de înclinare al șoselei α = 10°

j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m]
0 0 0 0 0
2 0,91 0,48 0,32 0,24
4 3,63 1,90 1,29 0,98
6 8,17 4,28 2,90 2,19
8 14,52 7,61 5,16 3,90
10 22,66 11,89 8,06 6,09
12 32,59 17,10 11,60 8,77
14 44,28 23,26 15,77 11,93
16 57,74 30,35 20,59 15,58
18 72,93 38,38 26,04 19,70
20 89,83 47,32 32,12 24,31
22 108,43 57,18 38,83 29,40
24 128,69 67,96 46,17 34,96
j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m]
0 0 0 0 0
2 0,65 0,40 0,28 0,22
4 2,61 1,58 1,14 0,88
6 5,88 3,56 2,55 1,99
j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m]
0 0 0 0 0
2 0,51 0,34 0,26 0,20
4 2,05 1,36 1,02 0,82

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

72 Pentru unghiul de înclinare al șosel ei α = 12°

4.2.2. Accelerația de frânare

Pentru unghiul de înclinare al șoselei α = 0°

j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m] Sfmin [m]
0 0 0 0 0
2 0,47 0,32 0,25 0,20
j 0,2 0,4 0,6 0,8
va [m/s] af [m/s²] af [m/s²] af [m/s²] af [m/s²]
0 2,2 4,2 6,2 8,2
2 2,20 4,20 6,20 8,20
4 2,20 4,20 6,20 8,20
6 2,20 4,20 6,20 8,20
8 2,21 4,21 6,21 8,21
10 2,21 4,21 6,21 8,21
12 2,22 4,22 6,22 8,22
14 2,23 4,23 6,23 8,23
16 2,23 4,23 6,23 8,23
18 2,24 4,24 6,24 8,24
20 2,25 4,25 6,25 8,25
22 2,26 4,26 6,26 8,26
24 2,28 4,28 6,28 8,28

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

73

012345678910
0 5 10 15 20 25 30af [m/s²]

va [m/s]
Diagrama accelerației de frânare

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

74 4.3. CALCULUL PARAMETRILOR DE STABILOTATE
4.3.1. Viteza critică de răsturnare

(
)

Pentru drum orizontal, unghiul de înclinare transversal βr = 0°

R [m] 50 100 150 200 250
vcr [m/s] 20,31 28,73 35,19 40,63 45,42
vcr [km/h] 73,13 103,42 126,67 146,26 163,5305101520253035404550
0 50 100 150 200 250 300vcr [m/s]

R [m]
Diagrama vitezei critice de răsturnare

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

75 4.3.2. Viteza critică de de rapare

Pentru drum orizontal, unghiul de înclinare transversal βd = 0°

j R [m] 50 100 150 200 250
0,2 vcd [m/s] 10,00 14,14 17,32 20,00 22,36
0,4 vcd [m/s] 14,14 20,00 24,49 28,28 31,62
0,6 vcd [m/s] 17,32 24,49 30,00 34,64 38,73
0,8 vcd [m/s] 20,00 28,28 34,64 40,00 44,72j=0,2 j=0,4 j=0,6 j=0,8
05101520253035404550
0 50 100 150 200 250 300Diagrama vitezei critice de derapare
j=2 j=4 j=6 j=8

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

76
Schema camion AutoCAD

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

77 CAPITOLUL 5 – CALCULUL DE FIABILITATE

Se determin ă indicele de fiabilitate prin studiul unui eșantion de 10
autocamioane, folosind metoda intervalelor.

5.1. ORGANIZAREA PARCURSURILOR PÂNĂ LA PR IMA
DEFECȚIUNE ÎN ORDINE

Nr.Crt. ID Parcurs Defecte
1. MAN 79000 Echipamente de iluminat , spate (4,7%)
2. MAN 94000 Scurgeri de ulei (1,3%)
3. MAN 123000 Echipamente de iluminat, față (1,8%)
4. MAN 150000 Sistemul de suspensie (0,9%)
5. MAN 176000 Oglinzi, ferestre (1,9%)
6. MAN 218000 Indicatori de semnalizare (1,2%)
7. MAN 232000 Îmbinări de direcție (0,6%)
8. MAN 254000 Sistemul de frânare (0,6%)
9. MAN 276000 Sistemul de tratare a gazelor de eșapament (0,8%)
10. MAN 304000 Sistemu l de evacuare (0,7%)

Mărimea intervalului de analizat

tmax – timpul de funcționare al ultimului element defect dintr -un eșantion N
tmin – timpul de funcționare al primului element defect t 1
Se aproxime ază:

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

78 5.2. NUMĂRUL DE DEFECȚIUNI (ni)

Pentru fiecare interval de timp se determină numărul de defecțiuni n i.

ni ∆t Nr. Def. 0
n1 0 – 61000 0 30500
n2 61000 – 122000 2 91500
n3 12200 – 183000 3 152500
n4 183000 – 24400 0 2 213500
n5 244000 – 305000 3 274500

5.3. FRECVENȚA CUMULATĂ A DEFECTELOR PENTRU
FIECARE INTERVAL DE TIMP

∑

β = parametrul de form ă
η = parametrul de po ziție
γ = parametrul vieții caracteristice

0 1 2 3 4 5
F*(ti) 0 0 0,2 0,5 0,7 1
F*(ti)% 0 0 20 50 70 100
R(ti) 1 0,594956854 0,175749471 0,047373101 0,012086275 0,00296228
F(ti) 0 0,405043146 0,824250529 0,952626899 0,987913725 0,99703772
f(ti) 0 1,12178E -05 3,69854E -06 1,04919E -06 2,76838E -07 6,95784E -08
Z(ti) 0 1,88549E -05 2,10444E -05 2,21473E -05 2,29052E -05 2,34881E -05
ΔF* (ti)-F(ti) 0 0,405043146 0,624250529 0,452626899 0,287913725 -0,00296228

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

79
1
0,594956854
0,175749471
0,047373101 0,012086275 0,00296228 00,20,40,60,811,2
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30
x 10000 R(ti) = FUNCȚIA DE FIABILITATE
0 1,12178E -05
3,69854E -06
1,04919E -06
2,76838E -07 6,95784E -08
00,0000020,0000040,0000060,0000080,000010,000012
0 5 10 15 20 25 30
x 10000 f(ti) = DENSITATE DE PROBABILITATE

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

80
0 1,88549E -05 2,10444E -05 2,21473E -05 2,29052E -05 2,34881E -05
00,0000050,000010,0000150,000020,000025
0 5 10 15 20 25 30
x 10000 Z(ti)=INTENSITATEA DE DEFECTARE
0 0,405043146 0,824250529 0,952626899 0,987913725 0,99703772
00,20,40,60,811,2
0 5 10 15 20 25 30
x 10000 F(ti)=FUNCTIA DE NEFIABILITATE

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

81
5.4. PUNCTELE FRECVENȚEI CUMULARE PE HARTIA DE
PROBABILITATE WEIBULL

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

82 5.5. PARAMETRII LEGII DE DISTRIBUȚIE WEIBULL

γ 0
β 1,6
η 140000

5.6. VEROSIMILITATEA STUDIULUI P(L ≤ m ≤ U) = 1 – α

α – risc {1%, 2%….} α = 3% risc Din table λ = 0,470

max |0| ≤ 0,148734
max | -0,40504| ≤ 0,148734
max | -0,62425| ≤ 0,148734
max | -0,45263| ≤ 0,148734
max | -0,28791| ≤ 0,148734

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

83
CAPITOLUL 6 – ANALIZA UNEI CURSE DE TRANSPORT
RUTIER DE MARFA

6.1. PREZENTAREA TRASEULUI
Cursa a avut loc în data de 16.06.2015 ș i 17.06.2015 între oraș ele Ploiești și
Slatina cu punctul de încarcare in orașul Ploiesti iar punctul de descarcare la Slatina .

Harta traseului parcurs

Pentru a parcurge distanța dintre cele doua puncte sa parurs urmatoarea rută:
Drumu Național DN 72 > Autostrada A1 > Drum E uropean E574

Localitațile strabatute în timpul cursei:

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

84 Ploiești >> Dărmănesti >> Mija >> Șoseaua de tranzit a orașului Târgoviște>>
Dumbrava >> Olteni >> Picior de Munte >> Găesti Șoseaua de trazit a orașului Pitesti
>> Colonești Jitaru >> Slatina
Condțiile meteoroligie au fost favorabile , cer senin ,vânt slab ș i temperaturi î ntre
16°C -17°C.

6.2. PUNCTUL DE ÎNCARCARE
Încărcarea a avut loc în data de 16/06/2015 la depozitul Kaufland România din
orașul Ploiești situat pe DN 72 Ploiești -Târgoviște km 8

11

Încarcarea a fost efectuată de c ătre șofer așa cum este prevăzut î n contractual de
colaborere cu Kaufland Logistik România. Expeditorul are obligația de a pune la
dispoziția șoferului aparatura nesesară încărcări mărfi paletizate , respective lize
electrice.

11 http://www.systembau.ro/images/pages/portofoliu/logistic_kaufland1.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

85 12
La punctual de încarcare a fost întocmit avizul de expediție din care reiese că s -a
transportat un număr de 34 de paleți dintre care 5 pal eți representând carne proaspătă ce
trebuia t ransportată la temperature de 2°C, iar res tul de paleți marfă generală ce trebuia
transportată la temeperatura de 14 -15°C.
Paleți au avut greut ăți cuprinse între 46 de kg si 1000 de kg , însumâand o
greutate totală de 21916,411 kg .
Din avizul de expediere mai reiese că încărcătura trebui e transportată până pe
data de 17/06/2015 la ora 05:00. Deasemenea mai reiese faptul că mar fa a fost sigilată
cu sigiliile cu numerele 04953286 respectiv 04953290 .
Cursa a fost efectuată cu ansamblu format din autocamion cap tractor Scania cu
numărul de înmatriculare PH 01 NTS și se miremorcă cu număr de înmatriculare DJ 10
DNM .
Șoferul cursei a fost P ăun Dorin acesta deținând asupra sa carte de identitate ,
permisul auto dar și atestatul de transport marfă .

Atestat transport marfă

12 http://www.transpaleti.com/images/p ics/346/1_b.jpg

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

86
Aviz de însoțire a mărfii

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

87

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

88

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

89 Tot la punctual de încărcare se întocmeș te și scrisoarea de trasură CMR.
CMR -ul cuprinde datele privind ,expeditorul destinatarul ,transportatorul dar și
marfa transportată .

Scrisoare de trăsură CMR

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

90 6.3. DURATA CURSEI
Cei 180 de km dintre punctual de încărcare și pun ctual de descărcare au fost
străbătuți în 3 ore ș i 40 de minute cu o pauză de 45 de minute. Pauza a avut loc î n
localitatea Târgoviște între orele 0:30 -1:15 în parcarea special amenajata din incinta
benzinarie Petrom .
Din diagrama tahograf și foaia de parcurs mai reise că or a plecari de la punctul
de încăr care a fost 23:30 , iar ora sosiri a fost 03:10, cu o ora si 50 de minute mai
devreme decât termenul prevazut în aviz .

Diagrama tahograf

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

91
Foaie de parcurs

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

92

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

93 6.4. PUNCTUL DE DESCĂRCARE
Autocamionul a sosit la destin ație la ora impusă de expeditor , descărcarea
înpând la ora 05:10 după ce au fost verificate sigiliile și încheinduse la ora 07:30.
Descărcarea a fost efectuată de către angajați Kaufland Slatina .

6.5. CONSUMUL DE CARBURANT
Pentru cei 180 de km au fost necesri apro ximativ 54 de litri de motorină
însumând un consum de 30 de litri /100 km, cu doi litri mai mult decât consumul impus
de firmă în condiții m eteoroligice favorabile ș i trafic cu intensitate scăzută.

6.6. CHELTUIELILE PRINCIPALE ALE FIRMEI PENTRU
CURSĂ
Pentru cursa respectivă a fost necesare cheltuiele privind carburantul
aproximativ 300 de lei cheltuieli privind taxele de drum 98 de lei (ro -vinieta pentru 2
zile) cheltuieli privind angajați 150 de lei și cheltuieli de întreținere aproximativ 50 d e
lei.

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

94 CAPITOLUL 7 – CONCLUZII

Din acestă lucrare am concluzionat că domeniul transporturilor este în esențǎ o
parte importantǎ a economiei datoritǎ faptulu i cǎ oferǎ avantaje și face legă tura între
toate sectoarele economiei. Tocmai din aceasta perspectivǎ acest d omeniu ar trebui sǎ
fie unul dintre cele mai dezvoltate domenii din economie, însǎ din nefericire în România
acest lucru nu se întâmplǎ, iar nivelul infrastructurii fiind unul destul de modest .

Industria transportului în România se prezintǎ modest fațǎ d e Europa și restul
lumii , un prim factor care contribuie la acest lucru fiind slaba dezvoltare a
infrastructurii. Un motiv principal al slabei dezvoltǎri a infrastructurii este dezinte resul
major pe care îl manifestă în primǎ instanțǎ Ministerul Transportu rilor și apoi Guvernul.
Infrastructura româneascǎ ar putea fi una care sǎ se ridice la standardele europene.
Buget în acest sens exista, la fel și mâ na de lucru și cu toate acestea rezultatele nu sunt
cele la care se așteaptă transportatori .

Am ales acea sta temă pentru lucrarea de diplomă deoarece după terminarea
studiilor aș vrea să fac parte dintr -o firmă de transport sau poate pe viitor să -mi deschid
propria firmă de transport. Acesta ar fi un pas mare pentru mine, dar până atunci
experiența într -o firmă mare de transport mi -ar prinde foarte bine. Căpătând experiență
într-o firmă de transport, m -ar ajuta să înțeleg strategia pe care o aplică pentru atragerea
clienților, dar și planurile de dezvoltare.

Am mai tras concluzia că este foarte greu pentru firmele foarte mici să reziste pe
piața din România doar ece acești mici trans potatori au doar două oportunități ș i anume
prima să semneze un acord cu o casă de expediții , iar casele de expediții din România
nu oferă un preț foarte mulțumitor pentru traspor tator, iar a doua varintă ar fi intrarea în
posesia curselor de pe bursa de transport, aici impedimentul fiind că exporturile sunt
foarte scăzute î n Romania, ceea ce ar însemna ca autocamionul să plece de multe ori gol
către punctual de încarcare .

UNIVE RSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

PROIECT DE DIPLOM Ă

BRAȘOV
2016

95

BIBLIOGRAFIE

1) Cofaru C ., Legislația si ingineria mediului in transportul rutier , Brașov.
Editura Universității Transilvania, 2002..
2) Natalia Filip și Diana Maria Popescu – Elemente de management, marketing
și fiscalitate in transporturi , Editura Lux Libris, B rasov, 2009.
3) Suport cursuri:
a) Mijloace de transport (anul III)
b) Analiza economică a transporturilor (anul III)
c) Elemente de dinamica autovehiculelor (anul III)
d) Managementul firmelor de transport (anul IV)
e) Fiabilitatea sistemelor de transport (anul IV)
4) Supor t online:
a) www.scribd.ro
b) www.wikipedia.ro
c) www.ifptr.ro
d) www.euload.com