Calitate în transporturi suport curs 1 [630526]

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 1‐ 
1. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII SISTEMELOR DE TRANSPORT

1.1 Sistemul de transport rutier în Uniunea European ă
După cum se men ționează în documentele Comisiei Europene , “transportul rutier este vital
pentru dezvoltarea economic ă, pentru integrarea comercial ă și socială întrucât permite libera circula ție
a persoanelor cât și a bunurilor la nivel local și regional. Acesta are un rol important în via ța de zi cu zi
a cetățenilor europeni fiind un mijloc ce permite accesul facil la servicii și activități sociale”.
Trebuie specificat faptul c ă transportul rutier împreun ă cu industriile conexe contribuie cu 11 %
la PIB-ul european asigurând în acela și timp peste 16 milioane de locuri de munc ă.
Pentru a evalua stadiul real al sistemelor de transport ale țărilor membre, Comisia European ă a
finanțat diferite studii și analize în domeniu.
O analiză complexă a sistemului de transport a fost f ăcută de Comisia European ă în cadrul unui
proiect privind valorificarea Fondurilo r Europene de Dezvoltare Regional ă.
Raportul studiului prezint ă situația transporturilor în țările membre UE.

1.2 Caracteristici și limite ale sistemului de tr ansport al Uniunii Europene
În studiul amintit au fost prezentate o serie de concluzii privind caracteristicile sistemelor de
transport și neajunsurile acestora.
a) Caracteristicile transportului rutier
La începutul perioadei programului 2000-06, nu exista un sistem european integrat de transport.
În ciuda deschiderii pie țelor de transport na ționale din perioada anilor ‘90, barierele împotriva
liberei circula ții a pasagerilor și mărfurilor prin statele membre au r ămas, îngreunând stabilirea unei
piețe europene interne. În țările în care re țeaua rutier ă nu s-a putut adapta cre șterii volumului de
trafic, aceasta situa ție a fost înso țită de diminuarea siguran ței rutiere, num ărul deceselor crescând
(Bulgaria, România).
b) Limite ale sistemului de transport
În ciuda diferen țelor dintre statele membre , pe baza rapoartelor de țară individuale, au fost
identificate mai multe neajunsuri comune:
• Un dezechilibru înspre traficul rutier; în st atele membre EU15, transportul rutier, atât de
persoane cât și de mărfuri, este dominant.
• Infrastructur ă congestionat ă pe coridoarele cheie; în to ate statele membre EU25, exist ă
ștrangulări în rețelele rutiere sau feroviare, ma i ales de-a lungul coridoarelor și în nodurile
principale din zonele metropolitane.
• Poluarea și siguranța rutieră, îndeosebi în zonele urbane.
• Pentru a cre ște calitatea transporturilor și a diminua limitele prezentate mai sus, Comisia
European ă a lansat o serie de documente ca re s-au transformat în politici și strategii na ționale
pentru multe din țările Europei: Cartea Alb ă pentru Transporturi din 2001, „Politica European ă

1.3 Sisteme de transport inteligente
Pentru a reduce numeroasele probleme ap ărute prin dezvoltarea se ctorului rutier (poluare,
diminuarea siguran ței și securității, congestionarea rutelor, etc.) Comisia European ă a încurajat
modernizarea serviciilor de transport prin introd ucerea Sistemelor Inteligente de Transport. Înc ă din
anii 2001-2002 în Planurile de Ac țiune eEurope și eEurope+ (destinate țărilor în curs de dezvoltare),
Comisia European ă a inclus ac țiuni speciale dedicate transportului inte ligent. In prezent, sistemele de
transport inteligente (STI) sunt într-o dezvoltare continu ă având ca priorit ăți principale reducerea
congestiei traficului și asigurarea mobilit ății durabile a cet ățenilor și a mărfurilor.

1.4 Cercetarea în domeni ul transporturilor
In Programul Cadru 7 – Framewor k Programme 7 (FP7) – bugetul de cercetare pentru Transport
este de 4180 milioane Euro, al treilea ca valoare dup ă Tehnologia informa ției și Comunica țiilor (9110
milioane Euro) și sănătate (6050).
Dacă se are în vedere c ă transportul aerian contribuie cu 2,6 % la EU-GDP (produsul intern brut
al Uniunii Europene) iar transportul de suprafa ță cu 11% la EU GDP, se observ ă clar ponderea major ă
a celui din urm ă.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 2‐ 
Toate abord ările și obiectivele de cercetare sunt orientate spre ridicarea calit ății sistemelor de
transport, indiferent de timpul lor spre beneficiul cet ățenilor și deopotriv ă al dezvolt ării
socioeconomice în ansamblu. În ultima perioad ă Comisia European ă a lansat noi domenii de cercetare
menite să dezvolte servic iile de transport și să contribuie la cre șterea calit ății acestora.
a) Cercet ări în domeniul ma șinilor ecologice ”green cars”
Inițiativa European ă ”Green Cars” se va concentra pe ci nci domenii principale de cercetare:
motoare cu combustie intern ă, biocombustibilii, vehicule electrice și hibride, logistic ă, și celule de
combustibil cu hidrogen.
b) Cercetare finan țată de UE pentru siguran ța drumurilor europene
Siguranța rutieră este o prioritate major ă pentru UE, și începând din anul 1994 UE a investit peste
500 milioane de euro în aceste tipuri de cercetare . Proiectele orientate pe acest domeniu acoper ă
toate aspectele legate de siguran ța rutieră, inclusiv studii care cerceteaz ă cauzele accidentelor, studii
privind siguran ța copiilor, studii privind comportamentul șoferului etc. Numeroase proiecte implic ă
proiectarea unor tehnologii inovatoare pentru a preveni accidente le sau a reduce impactul acestora
atunci când nu mai pot fi evitate. Mu lte din aceste proiecte au la baz ă SIT. (sisteme inteligente de
transport)
b.1. Transferul modal și descongestionarea coridoarelor de transport
Prioritățile de cercetare se refer ă în acest caz la:
– dezvoltarea durabil ă, inovatoare, intermodal ă și interoperabil ă regional ă și națională de
transport / logistica re țelelor, infrastructur ă și sisteme;
– descoperirea de metode pentru internalizarea costurilor externe – cum ar fi impactul asupra
mediului;
– sisteme pentru schimbul de informa ții între vehicule și infrastructura de transport (sisteme
bazate pe tehnologia informa ției și comunica țiilor);
– strategii pentru a încuraja oamenii s ă foloseasc ă mijloace de transport mai eficiente din punct
de vedere energetic;
– optimizarea capacit ăților de infrastructur ă actuale și viitoare.
b.2. Sustenabilitatea transportului urban
Prin aceast ă inițiativă se urmărește reducerea congestion ării traficului și a poluării în orașele
Europei. Priorit ățile în cercetare acoper ă:
– infrastructura urban ă (străzi, linii de metro, tramvai etc.);
– noi forme de organizare a mobilit ății urbane: transport public de înalt ă calitate, carsharing, car
pooling, transportul la cerere;
– servicii de mobilitate urban ă, cu sprijinul tehno logiilor informa ției și comunica țiilor (TIC);
– sisteme de mobilitate urban ă: vehicule urbane inovatoare și curate, ora șe liniștite,
accesibilitatea pentru uti lizatorii vulnerabili;
– cooperarea interna țională în transportul urban .
b.3. Siguran ță și securitate
Scopul acestei ini țiative este de a îmbun ătăți siguranța și securitatea pe drumurile europene
prin reducerea deceselor și rănirilor grave cu 60% și reducerea pierderilor pr in furt cu 70%.
b.4. Competitivitate
Scopul ini țiativei este de a îmbun ătăți procesele actuale de produc ție, logistice și de afaceri
pentru a men ține poziția de lider pe pia ța european ă.
b.5 Transportul public inovator pentru mase
"Scopul acestui proiect a fost de a încuraja adoptarea unor solu ții de transport noi, de la statutul
de nișă la acceptarea de mas ă"

1.5 Reglement ări europene în domeniul transportului rutier
a) Normele comune pentru accesul la pia ța interna țională a serviciilor de transport cu autocarul și
autobuzul
Libertatea de a presta servic ii este un principiu de baz ă al politicii comune de transport și necesită
ca transportatorii din toat ă Uniunea European ă, să aibă acces la pie țele de transporturi interna ționale
fără discriminare pe motiv de na ționalitate sau loc de provenien ță.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 3‐ 
Regulamentul stabile ște condițiile pentru transportul interna țional de c ălători cu autocarul și
autobuzul în cadrul UE de c ătre transportatori prin înch iriere sau contra cost.

b) Acordul Interbus: transportul interna țional ocazional de c ălători cu autocarul și autobuzul
Acest act specific ă condițiile tehnice aplicabile autobuzelor și autocarelor care furnizeaz ă servicii
ocazionale interna ționale între p ărțile contractante și care trebuie s ă fie armonizate într-un grad
înalt, în scopul de a îmbun ătăți siguranța rutieră și modul în care serviciile de transport interna țional
sunt organizate și dezvoltate în Europa.

c) Taxe referitore la pasagerii transporta ți cu mașina
Prezenta directiv ă prevede restructurarea sistemelor Un iunii Europene (UE) de impozitare a
autoturismelor de pasageri cu scopul de a îmbun ătăți funcționarea pie ței interne și are ca scop
eliminarea obstacolelor fiscale la transferul definitiv de autoturisme dintr-o țară UE în alta. De
asemenea, directiva are scopul de a promova durabilitatea mediului în termeni de emisii de dioxid
de carbon.

d) Siguran ța rutieră: orientări de politici privind siguran ța rutieră 2011-2020
Orientările Europene privind siguran ța rutieră pentru 2011-20 î și propun s ă ofere un cadru general
precum și obiective pentru a orienta strategii na ționale și locale, în conformitate cu principiul
subsidiarit ății. În acest context, Comisia subliniaz ă necesitatea de:
– creare a unui cadru de cooperare b azat pe schimbul de bune practici în țările UE;
– adoptare a unei strategii pentru acordarea pr imului ajutor în caz de accident;
– îmbunătățire a siguran ței utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.
Comisia va promova, de asemenea, aplicarea pr incipiilor relevante de management în condi ții de
siguranță a rețelei de drumuri secundare din țările UE, în special prin schimbul de bune practici:

e) Siguran ța rutieră: aplicarea transfrontalier ă a legislației
Propunerea Comisiei Europene solicit ă crearea unui sistem electronic de schimb de date în toate
țările Uniunii Europene, care ar permite autorit ăților unui stat membru, în cazul în care o infrac țiune
de trafic a fost comis ă, identificarea autorului acesteia și notificarea sanc țiunii care rezult ă din
această infracțiune.

f) Abordarea privind transportul urban pentru 2012/2013
Abordarea "sistemelor de transport" este una holistic ă, prin luarea în considerare a interac țiunilor
vehiculelor sau navelor cu re țelele sau infrastructurile precum și cu utilizarea serviciilor de
transport. Pentru perioada 2012-13 priorit ățile de cercetare se vor concentra asupra a trei provoc ări
majore socio-economice: În acest context, cre șterea calit ății transportului rutier și identificarea
metodelor și tehnicilor care duc la îmbun ătățirea serviciilor c ătre utilizatori de vine o prioritate
națională pentru fiecare stat membru și deschide noi c ăi de cercetare în domeniu.

1.6 Sistemul de transport rutier în România
În România, transportul rutier constituie pr incipalul mod de transport, atât în ce prive ște traficul
de persoane, cât și cel de m ărfuri. Ponderea sa pe pia ța transportului interurban și internațional
este de 81,69 % în traficul de m ărfuri și de 78,37 % în traficul de persoane.
În România traficul rutier înregistreaz ă o creștere susținuta: media de vehicu le standard, în anul
2000, a fost de 6.500 și va atinge nivelul de 11.019 vehi cule standard în 2013. Între 1995 și 2007,
prețul/km în sectorul rutier a crescut în EU27 cu 21%. În aceea și perioad ă, creșterile în cazul
autobuzelor / autocarelor și al căilor ferate au fost de 7% și respectiv 12%. În transportul de m ărfuri,
cantitatea în tone transportat ă pe drumuri a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce transportul feroviar
a crescut cu doar 17%. (Sursa: Dire ctoratul General pentru Energie și Transport(DG TREN) – Ghid
statistic de buzunar)
O consecin ță directă a creșterii transportului rutier a fost cre șterea semnificativ ă a poluării, a
numărului blocajelor de trafic, mai ales în aglomera țiile din marile ora șe cu implica ții directe asupra
calității transporturilor.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 4‐ 

1.7 Concluzii asupra transportului rutier urban
În calitate de membru efectiv al UE de la 1 ianuarie 2007, România a urm ărit implementarea
prevederilor aplicabile ale Deciziei Parlamentului European și Consiliului nr. 1692/1996/EC
din 23 iulie 1996 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea re țelei transeuropene de
transport, amendat ă prin Decizia nr. 1346/2001, precum și a viitoarei re țele TEN-T pe teritoriul s ău
definită prin Legea nr. 203/2003 priv ind realizarea, dezvoltarea și modernizarea re țelei de transport de
interes na țional și european cu modific ările ulterioare.
Analiza transportului urban în vederea intr oducerii noilor tehnologii pentru monitorizarea și
îmbunătățirea managementului transportului au ar ătat că punctele tari pot fi p ăstrate și punctele slabe
depășite, conducând implicit la cre șterea calit ății, confortului și siguranței serviciilor de transport în
general.
Puncte tari: • Planuri de transport dezvoltate pe pa rcursul unui secol (Paris, New York)
• Sisteme de metrou dezvoltate care descongestioneaz ă traficul rutier (Par is, Londra, New York)
• Combinarea liniilor rapide cu cele tradi ționale (Sydney)
• Sisteme de trenuri rapide (RER-Paris)
• Sisteme integrate de transport la nivel de ora ș (metrou, tren, tramvai, autobuz)
• Management centralizat indife rent de tipul de transport
Puncte slabe:
• Sistemul de str ăzi nu permite dezvolt ări moderne datorit ă
arhitecturii construc țiilor (Londra)
• Autobuzele sunt p ăstrate tradi țional, inclusiv de c ătre operatorii priva ți (Londra)
• Relieful nu permite dezvoltarea tr aficului rutier (Hong Kong)
Oportunit ăți:
• Dezvoltarea sistemelor de comunica ții wireless/satelit
• Dezvoltarea de echipamente dedicat e (senzori, comutatoare, etc.)
• Dezvoltarea sistemelor de tip GPS și a hărților electronice
Provocări:
• Necesitatea adopt ării legislației specifice în acord cu cea European ă și contextul geografic
• Crearea unui sistem modern de transport (fluidizarea transportului)
• Reducerea timpilor neproductivi pe ntru persoanele active
• Creșterea siguran ței și controlului circula ției
• Dezvoltarea sistemelor de transport bazate pe ITS
• Dezvoltarea de noi tehnologii dedicate transportulu i rutier la nivelul mijloacelor de transport
• Dezvoltarea de tehnologii pentru “green car”
• Încurajarea transportului personal pe biciclete
Modernizarea sistemelor de transport urban și creșterea calit ății acestora se pot realiza prin
adoptarea unui sistem performant de manage ment atât la nivel de trasee specifice cât și la întregul
sistem. Directivele și planurile de ac țiune ale Comisiei Europene elabor ate în ultimii ani au în vedere
dezvoltarea de infrastructuri de transport Pan-European cu implica ții până la nivelul transportului
național și urban. În context, analiza posibilit ății unor alternative de transport este luat ă în considerare
în multe administra ții (transport public și transport privat) și încurajarea transportului pe biciclete.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 5‐ 
2. ASPECTE SPECIFICE ALE CALIT ĂȚII IN TRANSPORTURI

Pornind de la caracteristici le generale care diferen țiază calitatea serviciilor de transport de cea a
produselor (intangibilitatea, inse parabilitatea, variab ilitatea, perisabilita tea si lipsa propriet ății) sunt
conturate principalele ac țiuni pentru instituire a unui sistem eficient de management a calit ății in
transporturi. In scopul cre șterii calității de performanta si de conformita te a serviciilor sunt identifica ți
indicatori care sa caracterizeze ofer ta in transporturile de calatori.
Exista diferite descrieri ale calit ății transportului, derivate di n cele ale unui serviciu. Aceste
definiții, excesiv de generale, arareori permit m ăsurarea calit ății serviciului de transport f ără adaptări si
dezvoltări majore. Se întâlnesc diferite masuri ale calit ății, dezvoltate de diferite companii de transport.
Aceste masuri, devenind cantitative, nu mai reflecta teoriile existente si nu sunt orientate spre aspectele
pe care beneficiarii le considera esen țiale.
Dincolo de aspectele care definesc esen țial calitatea, se poate pune in evidenta si o calitate de
firma (de prezentare sau de reclama ), pe care consumatorul o percepe pe pia ța si care-l orienteaz ă pe
client către un serviciu sau o societate.
Sintetic, calitatea de prezentare se poate exprima, pentru serviciile oferite, prin :
– timp de întârziere in satisfac erea cererii
– situație financiara, nemul țumiri ale clien ților (reclama ții, litigii)
O administra ție care are ca preocupare principala calitatea se concentreaz ă asupra activit ăților
sale in așa fel încât sa evite erorile si ineficienta. Calitatea activit ății este definita de clien ți. Este
necesar, a șadar, sa se identifice beneficiarii activit ății desfășurate si cerin țele (exigentele) lor, dup ă
care trebuie sa se produc ă exact serviciul cerut, in perioada de timp necesara, la cel mai mic pre ț
posibil.
Imbunatatirea calit ății necesita adoptarea unui set nou de valori însu șite de întregul personal, de
atitudini si comportamente de producție orientate c ătre satisfacerea clien ților.
Scopurile largi ale aspectelor calit ății (de consum, opera țional, conservational, ambiental) pot fi
puse in conexiune cu proiectarea calit ății examinate atât din punct de vedere al clientului, cat si al
resurselor furnizorului de servicii si ale societatii, dar si din punctul de vedere al mediului natural si al
calității vieții.
Se remarca structura ierarhica a aspectelor calitatii care se extind in cazul transporturilor, in mod
gradat, de la un serviciu izolat de transport , la companie (societate), la mod de transport si la sistem de
transport la nivel na țional, continental sau planetar (in cazul înveli șurilor de la exterior). Aceasta
arhitectura in sisteme suprapuse pune in evidenta necesitatea trat ării globale, sistemice, a problemei
calității serviciului de transport, având in vedere echilibrul dinamic cerere-oferta, in condi țiile
restricțiilor multiple pe care mediul socio-economi c le impune sistemului de transport.
Evaluarea calit ății serviciilor de transport se realizeaz ă diferit, in func ție de nivelul de analiza.
La nivelul economiei naționale , calitatea serviciilor se caracterizeaz ă prin gradul de satisfacere a
nevoilor de transport ale tarii in condi țiile asigur ării integrit ății mărfurilor si a promptitudinii in
deplasare. Calitatea transportur ilor, la acest nivel, poate fi m ăsurata, de exemplu, prin: cantitatea de
mărfuri transportata sau num ărul de calatori transporta ți intr-o anumita perioada de timp; marimea
specifica a pierderilor din valoarea m ărfurilor in timpul transportului (raportata la volumul traficului
sau la cantitatea de m ărfuri transportata); cantitatea de m ărfuri (sub forma valori ca sau naturala) care
se găsesc la un moment dat in procesul de transport.
La nivelul sectorului transporturilor , calitatea serviciilor poate fi masurata prin: siguranta
circulatiei, viteza si durata de deplasare; pastrare a integritatii marfurilor transportate. Este evident ca
acesti indicatori pot fi regasiti in elementele de determinare a calitatii activitatii din transporturi la
nivelul economiei nationale.
Compensarea intangibilitatii serviciului de transport
Intangibilitatea serviciulu i de transport se refera la faptul ca acesta nu poate fi expus, deci nu
poate fi vazut, simtit sau atins inainte de cumparare, asa cum se intampla in cazul unui produs. Astfel,
un calator poseda numai o legitimatie de calatorie si promisiunea de a fi transportat la destinatie intr-un
anumit timp, dar asupra conditiilor in care se va realiza deplasarea nu are o imagine prea precisa.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 6‐ 
Aceasta se rezuma la experienta unor deplasari similare, anterioare, la informatiile furnizate de alte
persoane, la relatarile din mass-me dia sau la publicitatea facuta de compania transportatoare. Lipsa
caracteristicilor tangibile poate fi tratata ca o carenta in calitatea serviciului.
Actiunile transportatorului trebuie sa vizeze reducerea incertitudinilor privind calitatea
serviciului, deoarece pasagerul tr age concluzii despre calitatea se rviciului dupa modul in care se
prezinta: locul in care i a contact cu serviciile companiei (agentia de voiaj, statia de imbarcare);
mijloacele de transport si orarul de circulatie al acestora; personalul companieisi cel ce realizeaza
servicii conexe; materialul publicitar, pre țul serviciilor (simplitatea si claritatea calculelor).
Pentru fiecare dintre acestea, pr estatorul serviciilor de transport si conexe trebuie sa identifice
cerințele pasagerului si sa-si stabileasc ă norme precise, definite drept conformitati, care au menirea sa
facă tangibil serviciul de transport (sub aspect virtual, al determin ării unei anume percep ții – de
calitate, pentru pasageri).
Inseparabilitatea serviciului de transport
Spre deosebire de bunurile materiale, care mai intai sunt fabricate, stocate, vandute si apoi sunt
consumate, serviciul de transport este mai intai vandut si apoi este produs si consumat in acelasi timp
si-n acela și loc. Inseparabilitatea serviciului de transport semnifica faptul ca acesta nu poate fi separat
de prestatorii lui – infrastructuri, echipamente, mijloace de transport, oameni – si nu poate fi realizat in
absenta pasagerului sau a expedi ției beneficiarului (in transportul de marfuri).
Aspectul inseparabilitatii serviciului de trans port, care conditioneaza calit atea, este cel care pune
in evidenta dependenta de numarul celor care beneficieaza simultan de o anume oferta de transport.
Durata calatoriei cu autoturismul pe o sosea se modi fica substantial atunci cand traficul tinde sa atinga
nivelul capacitatii de circulatie a acelei sosele in conditiile e xogene date. Dupa cum cresterea
numarului de calatori ai unui tren fara regim de r ezervare, peste o anume lim ita, este de natura sa
afecteze confortul calatoriei.
Daca In cazul produselor, anticiparea cresterii cererii poate antrena o marire a productiei si a
stocurilor, atunci, in cazul servic iului de transport, ca urmare a simultaneitatii producerii si
consumului, pastrarea indicatorilor de conformitate ai calitatii pr esupune actiuni mai complexe ale
ofertantului, precum:
• limitarea neuniformitatilor prin practici tarifare;
• actiuni coordonate cu alti pr estatori de servicii pentru atragerea de calatori in perioadele de diminuare
a cererii (zilele de la mijlocul saptamanii);
• stabilirea ofertei la nivelul anticipat al cererii.
Prin masuri de natura celor mentionate , exploatantul isi modifica ofer ta in raport cu fluctuatiile
cererii, pentru a pastra nivelul pr econizat al calitatii serviciului.
Variabilitatea servic iilor de transport
Variabilitatea serviciilor de transport se refera la faptul ca, in perm anenta, calitatea acestora
depinde de mai multi factori: cine le furnizeaza , cand, unde si cum sunt ele pr estate. Chiar si calitatea
serviciului unui singur angajat varie aza in functie de dispozitia sa de moment sau de solicitudinea pe
care o mentine pe toata durata cat este la dispozitia fiecarui calator. Confruntat cu aceas ta variabilitate
a serviciului, exploatantul transpor turilor trebuie sa recurga la introduc erea standardelor de calitate si
sa intreprinda actiuni pentru selectarea si pregat irea cu mare atentie a personalului, acordarea de
stimulente care sa scoata in evidenta importanta calitatii, evaluarea cu regularitate si promptitudine a sugestiilor si reclamatiilor, intreprinderea de sondaje in randul calatorilor pentru a identifica serviciile
de slaba calitate si transferar ea unor functiuni ale personalului catre automate si masini.
Perisabilitatea sarc inilor de transport
Perisabilitatea cererilor de transport rezida in caracteristicile temporale al e acestora. In raport cu
acestea, atat in transporturile de calatori , cat si in cele de marfuri s-au diferentiat oferte ale sistemului
de transport pentru care se percep tarife diferen tiate. De aceea, in conditiile unei cereri constante ca
marime si structura, nu apar probleme speciale pe ntru asigurarea calitatii proiectate. Cand cererile
fluctueaza, companiile de transport se confrunta cu dificultati numeroase, acut resimtite de companiile

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 7‐ 
de calatori, care trebuie sa satisf aca cereri cu termen. In cazul transp orturilor de marfuri, depozitele
corect dimensionate pot indeplini rolul de depozite-tampon pentru cererile fara termen.
Actiunile derivate din perisabilitatea cererilor de transport apartin in special managementului
strategic al companiilor si vizeaza indeosebi:
– extinderea sistemului de r ezervare pentru mentinerea sub control a nivelului cererii;
– renuntarea la specializarea excesiva a mijloacelor de transport prin fo losirea unitatilor de incarcatura
(containere, cutii mobile, semiremorci);
– dimensionarea adecvata a depozitelor-tampon.
Spre deosebire de proprietarul unui produs, care poate dispune de bunul pe care l-a dobandit o
perioada nelimitata de timp, beneficiarul unui servic iu de transport are acces la servicul respectiv o
perioada de timp sau chiar numai la un moment anum e. De aceea, ofertantii de servicii de transport
trebuie sa faca eforturi speciale pentru a improspata identitatea marcii in raport cu clientii, utilizand metode precum:
– acordarea de stimulente calatorilor fideli;
– crearea de asociatii sau cluburi, dand impresia ca se ofera un drept de propr ietate asupra unei parti
din patrimoniul companiei;
– apelarea la intermediari pentru anumite servicii, cu scopul de a-si reduce – costurile si de a beneficia
de o mai mare flexib ilitate pe piata.
Actiunile managementului calitatii in transportu ri se incadreaza atat in managementul strategic
cat si in cel operativ. Specificitatea consta in acele particularitati ale ameliorarii ofertei (infrastructuri,
mijloace de transport, echipamente) care presupun masuri de mare amploare tehnica si financiara si cu durate relativ insemnate de realizare. De aceea, solutiile de crestere a calitatii transporturilor trebuie sa
asigure corelatii complexe intre of ertele tuturor modurilor de transport (asa cum sunt facute publice
prin calitatea de prezentare ) care impart aceeasi piata.
In actuala piata concurentiala a transporturilor, multe companii ofera pe scara larga aceleasi
servicii. Principalul factor de diferentiere in fata utilizatorului este, de cele mai multe ori, calitatea
acestor servicii.
Calitatea activitatii este definita de clienti. Este necesar, asadar, sa se identifice beneficiarii
activitatii desfasurate si exigentele lor, dupa care trebuie sa se produca exact serviciul cerut, in
perioada de timp necesara, la cel mai mic pret posibil.
Sistemul care realizeaza un compromis intre nevoile utilizatorilor de a beneficia de servicii de
calitate si nevoile exploatantilor de a realiza aceste servicii la un pret redus este sistemul managerial al
calitatii. Acesta trebuie sa-si propuna obiective pentru imbunata tirea calitatii, actualizate cu
regularitate, si sa stabileasca anumite criterii de masurare a progreselor obtinute, insusite de toti cei
care colaboreaza la realizarea lor.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 8‐ 
3. SISTEME INTELIGENTE DE TRANSPORT

3.1 Conceptul de sistem inteligent de transport
Sistemele inteligente de trans port – (Intelligent Transport Systems – ITS) sunt sisteme de
transport care utilizeaz ă tehnologia informa ției și comunica țiilor pentru eficientizarea și creșterea
calității serviciilor de transport.

3.2 Sisteme inteligente de transport urban
În literatura de specialitate se men ționează că principalii beneficiari ai SIT s unt patru categorii de
participan ți la procesul de transport:
• proprietarii și administratorii re țelelor de transport (managementu l serviciilor de transport);
• conducătorii de vehicule și gestionarii de parcuri de transport;
• călătorii, expeditorii de m ărfuri și alți clienți ai transportului;
• autoritățile locale și centrale care elaboreaz ă planurile de dezvoltare ale transportului urban.
Schema de func ționare a unui SIT este, în principal, derivat ă din schemele clasice ce definesc
sistemele în informatic ă.
În documentele europene și în literatura de specialitate sunt prezentate divers e tipuri de sisteme
inteligente de transport: • Sisteme de plat ă electronic ă (EPS – Electronic Payment Systems);
• Sisteme pentru managementul urgen țelor (EMS- Emergency Manageme nt Systems) – sunt sisteme
care au ca obiectiv coordonarea resurselor umane și tehnice pentru a putea face fa ță situațiilor de
urgență și deopotriv ă pentru refacerea drumurilor în cazul în care acestea sunt blocate sau
deteriorate.
• Sisteme avansate de control al vehiculelo r (AVCS- Advanced Vehicle Control System;
• Sisteme pentru operarea vehiculelor comercia le (CVO-Commercial Ve hicle Operations);
• Sisteme de siguran ță (Security Systems);
• Sisteme avansate de management al traficului (ATMS- Advanced Traffic Management Systems) –
sunt sisteme de management al transpor turilor care au ca obiective principale:
1. Asigurarea controlului și monitorizarea traficului urban, feroviar, naval și maritim. In fapt sistemele
ATMS se g
ăsesc implementate în toate re țelele de transport, eviden t cu respectarea specifica țiilor
și funcțiilor fiecăreia dintre acestea.
2. In cazul transportului rutier, ATMS îndeplinesc și alte func țiuni menite s ă contribuie la sporirea
siguranței, confortului și calității transporturilor. Astfel ele pot furniza informa ții călătorilor, pot
contribui la reducerea timpilor de c ălătorie, a celor de interven ție în caz de incidente, la evitarea
aglomerărilor sau strangul ării traficului.

Utilizarea eficient ă a sistemelor inteligente de transport necesit ă integrarea tehnologiilor utilizate
pentru informarea asupra traficului, a controlului vehiculelor din trafic dar și a unor proceduri
informatice pentru asistarea deciziilor manageriale. Din punct de vedere a u nui sistem, SIT opereaz ă cu următoarele categorii de informa ții:
a) Intrări
• informa ții despre starea c ăilor de rulare (str ăzi, intersec ții, etc.);
• informa ții de localizare a vehiculelor;
• informa ții despre rutele de mers (traseele cu denumirea sta țiilor);
• informa ții “eveniment” (accidente, ambuteiaje, imobiliz ări de vehicule, etc.);
• informa ții privind siguran ța traficului;
• informa ții privind cerin țe specifice.
b) Ieșiri
• informa ții predefinite pentru in formarea pasagerilor;
• informa ții destinate conduc ătorului vehiculului;
• informa ții pentru operatori i de transport;
• informa ții pentru deciden ți pe diferite paliere (informa ții necesare în decizi ile manageriale).

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 9‐ 
c) Structura de transformare (T), (în fa pt procedurile de prelucrare a informa țiilor și obținerea
rezultatelor dorite), se bazeaz ă pe tehnologia informa ției și comunica țiilor, și, în funcție de obiective
se definește tipul de sistem inteligent de transport.

3.3 Inițiative de evaluare a transportului urban
Evaluarea transportului urban, inclusiv a transportului urban inteligent s-a bazat în general pe
indici cantitativi, mai pu țin indici care s ă măsoare calitatea transportului rutier. Acest fapt este
explicabil pentru ca indicii de calitate se stabilesc, de regul ă, prin analize asupra efectului percep ției
serviciului de transport asupra c ălătorilor.
O inițiativă începută încă din anii 2000 privind evaluarea sist emelor de transport a fost finan țată
de Uniunea European ă prin proiectul “Ini țiativa Benchmarking în transportul urban”.
Proiectul s-a bazat pe conceptul benchmarking care implic ă compararea performan țelor opera ționale
ale unei institu ții cu cele ale alteia similare, în scopul de a ob ține o înțelegere a celor mai bune practici
utilizate în cadrul unei industrii date. În scopul de a facilita procesul de comparare a sistemelor urbane
de transport au fost concepu ți o serie de indicatori. Ace ști indicatori au oferit o serie de date despre
fiecare dintre ora șele participante/regiuni și permite compara ții între participan ții la proiect.
Rezultatele proiectului
– schimburi de experien ță între participan ți
– identificarea celor mai bune practici din țările participante
– identificarea și utilizarea unor indicatori de performan ță.
Indicatorii de performan ță au reprezentat de fapt un set de date cu valori specifice.
Așa cum se poate observa din prezentarea de mai sus, proiectul nu a insistat direct asupra calit ății
sistemelor de transport și a calității serviciilor oferite de acestea c ălătorilor.
Indicatorii de evaluare a transportului intelig ent în transportul ur ban au fost prezenta ți în diverse
studii. Spre exemplificare, într-un document elaborat de c ătre Ministerul Dezvolt ării Urbane, Guvernul
Indian (Ministry of Urban Developm ent) privind sistemul de indica tori în evaluarea transportului
inteligent rutier, sunt luate în considerare urm ătoarele elemente:
• disponibilitatea sistemului de urm ărire a traficului;
• sistemul de informare a pasagerilor; • utilizarea unui sistem de pozi ționare global ă (GPS);
• sincronizarea semafoarelor; • sistemul integrat de ticketing; • semaforizarea intersec țiilor.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 10‐ 
4. SISTEME AVANSATE DE INFORMARE A C ĂLĂTORILOR

4.1. Caracteristicile sistemelor de informare în transportul rutier
În cadrul sistemelor de management al traficului un rol special îl au subsistemele de informare a
călătorilor. În unele documente aceste subsisteme s unt definite ele însele ca sisteme de sine st ătătoare
care însă sunt direct legate de sistemele ATMS (A TIS-Advanced Traveller Information System).
Subsistemele de informare a c ălătorilor nu pot fi realizate f ără informații primite de la centrele de
monitorizare trafic și de la sistemele de management al transportului respectiv.
Funcțiile principale ale AT IS sunt orientate c ătre:
a) călători:
– planificarea c ălătoriei în transport multimodal în cazul în care c ălătorul are nevoie de mai multe tipuri
de mijloace de transport pent ru a ajunge la destina ție. Transportul multimodal este frecvent utilizat în
transportul m ărfurilor;
– informarea c ălătorilor asupra incidentelor sau asupra întârzierilor survenite;
– timpul de c ălătorie preconizat pân ă la destina ție;
– timpul pân ă la următoarea conexiune multimodal ă;
– informații cu privire la modul în care se respect ă orarul de mers;
– sistemul de taxare care urmeaz ă pe rută.

b) operatori și conducători:
– ghidarea “on-line” a vehicululu i pe ruta de transport;
– informații asupra unor condi ții de trafic nefavorabile (starea drumului, ambuteiaje, etc.);
– restricții referitoare la operarea vehiculelor comercia le (în cazul transporturilor comerciale);
– informații referitoare la parc ări și starea de ocupare a acestora;
c) manageri – managerii sistemelor de transport au acces la toate tipurile de informa ții prezentate mai sus.

Metodele și mijloacele de informare a c ălătorilor evolueaz ă permanent încercând s ă adopte acele
soluții care confer ă actualitate în utilizare (ca de exemplu, transmiterea rutei prin GPS pe telefoane
personale inteligente).
Pe baza informa țiilor obținute din diverse surse disponibile on-line s-au analizat sistemele de
transport din câteva mari ora șe. În literatura de specialitate se discut ă din ce în ce mai mult de
alternative complementare ale tran sportului urban. Cea mai promovat ă, analizat ă și uneori
controversat ă este alternativa transportului urban privat. În acest sens, sunt luate în considerare dou ă
aspecte: • privatizarea unui anumit tr aseu, cu preluarea integral ă a activităților specifice transportului urban;
• crearea unei asocieri între administra ția publică locală și o entitate privat ă “parteneriat public privat”
(PPP).
Prin extensie, la cele dou ă categorii de structuri de admi nistrare a transportului public
(privatizare integral ă și PPP) se poate avea în vedere și o a treia op țiune și anume: transport dedicat
pentru o categorie special ă de utilizatori. Acest tip de tr ansport poate fi operat fie de un operator
public

(informare înainte de c ălătorie; informare în timpul c ălătoriei;
prin mijloace IT prin televiziune; buletine electronice de știri;
video-text prin telefon; telefon de informare; band ă înregistrat ă; răspuns vocal personal înregistrat ă;
difuzare prin televiziune; teletext; televiziune prin cablu; televiziune interactiv ă prin cablu pe parcursul
rutei în sta ții personal ă în vehicul; panouri cu mesaje variabile; monitoare de afi șare; panouri de
mesaje variabile; chio șcuri de informare cu „touch-screen” (info-chio șcuri); iPhone; Echipamente
digitale personale; informare pe parcursul rutei; informare dinamic ă pe
parcursul rutei; panouri de afi șare; Internet (pagini dedicate) Mesaje de „tip SMS”; informare vocal ă)
fie de un operator privat .
Alegerea traseelor de transpor t este deosebit de important ă, cu efecte directe asupra timpului de
transport, costurilor de transport precum și siguranței călătorilor. Deciden ții trebuie s ă aibă în vedere

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 11‐ 
stabilirea nivelului calit ății fiecărui traseu pentru a alege o anumit ă rută. Informarea c ălătorilor este cu
atât mai complet ă cu cât fluxurile de informa ții sunt integrate la nivelul întregii re țele de transport.

4.2 Planul european ”Sisteme Inteligente de Transport” în ac țiune
În documentul Comisiei Europene intitulat „Sisteme Inteligente de Transport în ac țiune” sunt
menționate șase zone de ac țiune pentru implementarea TIC în servic iile de transport. Aceste zone sunt:
► Zona de ac țiune 1: Utilizarea eficient ă a datelor rutiere, a celor legate de trafic și de călătorii
► Zona de ac țiune 2: Continuitatea traficului și serviciile SIT de administrare a transporturilor de
marfă
► Zona de ac țiune 3: Siguran ță și securitate rutier ă
► Zona de ac țiune 4: Integrarea vehiculului în infrastructura de transport
► Zona de ac țiune 5: Securitatea și protecția datelor, chestiuni privind r ăspunderea civil ă
► Zona de ac țiune 6: Cooperarea și coordonarea SIT la nivel european

4.3 Modele de organizare a ma nagementului traficului
Managementul traficului prin si steme SIT poate fi realizat în sistem concentrat, distribuit sau
mixt (o serie de servicii concen trate, altele distribuite).
a. Sistemele de management al traf icului concentrate presupun existen ța unui singur centru de
management al traficului în care se strâng toate informa țiile din trafic.
b. Sistemele de management al traficului descentralizate sunt sistemele care opereaz ă pe fiecare tip de
transport (metrou, auto, tramvaie, etc.).
c. Sistemele de management al trafic ului mixte presupun abordarea centralizat ă pentru o serie de
servicii (de regul ă servicii de interes pentru mai multe tipuri de re țele de transport, cum ar fi
servicii de informare pentru starea vremii, servicii pentru situa ția rutelor de transport, apari ția
incidentelor în trafic etc.) și descentralizat ă pentru servicii specifice unui anumit tip de transport.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 12‐ 
5. ÎMBUN ĂTĂȚIREA CALIT ĂȚII SERVICIILOR DE TRANSPORT PUBLIC

CIVITAS Initiative este o ac țiune european ă care susține orașele în punerea în aplicare a unei
politici de transport integrate sustenabile, curate și eficiente din punct de ve dere energetic. Sunt
prezentate politici referitoar e la modul de a face fa ță problemelor de transpor t urban cu care trebuie s ă
se confrunte în viitor ora șele din Uniunea European ă.

5.1. Descrierea m ăsurilor
Pentru a cre ște atractivitatea serviciilor de transport public și reduce astfel utilizarea
automobilelor, ora șele, precum și companiile de transport public trebuie s ă fie motivate s ă asigure o
bună calitate a serviciilor în cadrul sistemului de tran sport public, între altele, prin punerea în aplicare
a următoarelor m ăsuri:

Extinderea și simplificarea re țelei de transport pub lic, de exemplu, prin:
• Reproiectarea configura ției rețelei,
• Creșterea frecven ței și a numărului de ore de func ționare
• Introducerea unui transport la cere re (DRT), respectiv, un servic iu de transport public care
funcționează exclusiv la cerere, de exemplu, c ălătorii cheam ă autobuzul prin telefon

1. Modernizarea infrastructurii (în special în punctele de schimb intermodal) și creșterea
confortului întregii c ălătorii cu mijloacele de transport în comun, de exemplu, prin:
• Instalarea unor amenaj ări de așteptare de înalt ă calitate (scaune, refug ii, servicii de vânzare a
bunurilor de consum)
• Construirea unor standuri securi zate pentru biciclete, amenaj ări de parcare de tip „park and ride”,
sisteme de folosire în codivi ziune a autovehiculelor etc.
• Facilitarea accesului la sta ții (de exemplu, piste pentru pietoni și biciclete, indicatoare, reproiectarea
spațiului înconjur ător)
• Modernizarea materialului rulant pentru a-l adapta la cerin țele poten țialilor clien ți prin cre șterea
accesibilit ății
• Îmbunătățirea nivelului de preg ătire al șoferilor pentru a conduce f ără probleme și într-o manier ă
eficientă din punct de vedere energetic

2. Creșterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru persoanele cu
nevoi speciale, de exemplu prin:
• Punerea în aplicare a unor instrumente informa ționale diferite adaptate persoanelor cu handicap (de
exemplu, sisteme de asisten ță vizuală, anunțuri vocale)
• Asigurarea accesibilit ății fizice în zonele de a șteptare și în vehicule (de ex emplu, pentru landouri,
cărucioare pentru copii, scaune cu rotile, cadre de mers)

3. Îmbunătățirea siguran ței și securității în stații, opriri și în interiorul vehiculelor pentru c ălători
și șoferi, precum și pentru echipamentele de infrastructur ă, de exemplu prin
• Punerea în aplicare a unei strategii de securita te, cum ar fi montarea camerelor video în sta ții și în
interiorul vehiculelor
• Crearea unor condi ții mai sigure în sta ții și în jurul acestora (de exemplu, iluminat mai bun)
• Formarea în domeniul siguran ței și securității, precum și creșterea gradului de sensibilizare pentru
șoferi și călători.

5.2. Grupuri țintă
Măsurile se adreseaz ă actualilor, dar și potențialilor utilizatori ai tran sportului public. De aceste
măsuri ar trebui s ă beneficieze, în special, persoanele cu afec țiuni locomotorii, vârstnicii, familiile cu
copii și tinerii. În plus, trebuie introduse m ăsuri de securitate și siguranță pentru protec ția șoferilor
vehiculelor de transport în comun.

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 13‐ 

5.3. Impact și beneficii
În urma punerii în aplicare a m ăsurilor de mai sus pentru îmbun ătățirea calității serviciilor de
transport public, se pot preconiza urm ătoarele beneficii:

Pentru public
Prin punerea în aplicare a m ăsurilor descrise, transportul pub lic devine mai practic, mai
confortabil, mai accesibil și mai ușor de înțeles pentru to ți. Numărul călătorilor care folosesc
transportul public va cre ște în mod firesc, persoanele dezavantajate se pot sim ți mai puțin excluse din
societate, iar gradul de dependen ță al cetățenilor de automobilele personale ar trebui s ă scadă, ceea ce
va avea consecin țe benefice pentru mediul înconjur ător.

Pentru persoanele fizice
Calitatea vie ții persoanelor cu mobilitate redus ă și independen ța persoanelor care lucreaz ă sau
locuiesc în zone care nu erau conectate în trecut la re țeaua de transport public pot cre ște. Tendin țele
demografice din Europa indic ă în mod clar c ă numărul persoanelor vârstnice va cre ște în următorii ani.
Creșterea accesibilit ății transportului public pentru aceast ă categorie de cet ățeni este una dintre cele
mai importante provoc ări pentru dezvoltarea social ă a orașelor europene. De asemenea, persoanele
care nu folosesc în mod obi șnuit transportul public din cauza temer ilor legate de securitate vor avea
mai multă încredere dup ă punerea în aplicare a m ăsurilor.

Pentru companii
În cazul în care companiile de tr ansport public cresc calitatea serviciilor, imaginea acestui mod
de transport poate fi îmbun ătățită, iar num ărul călătorilor va spori. De exemplu, în ora șul Malmö
(Suedia) au fost reproiectate dou ă rute principale de au tobuz, ceea ce a generat o cre ștere a num ărului
de călători de pân ă la 20% în primele cinci luni. Îmbun ătățirea accesibilit ății pentru a cre ște numărul
de călători din vehiculele de tran sport în comun nu presupune neap ărat investi ții mari.
Prin îmbun ătățirea securit ății în vehicule și în stații, costurile de reparare a pagubelor cauzate de
actele de vandalism pot fi reduse. În Malmo, de exemplu, costurile între ținerii vehiculelor au sc ăzut cu
30% în șase luni dup ă instalarea camerelor video în tramvaie și autobuze.
Dacă rețeaua de transport public este îmbun ătățită prin punerea în ap licare a unor noi m ăsuri de
infrastructur ă, precum benzi separate pentru autobuze, ope ratorul de transport public poate economisi
bani printr-o respectare mai strict ă a orarului de circula ție, ceea ce va conduce la o utilizare mai
eficientă a vehiculelor.

5.4. Condi ții cadru pentru succes
Coerența între politica de parcare și infrastructura de transport public este esen țială pentru a
încuraja utilizarea mijloacel or de transport alternat ive. De exemplu, o condi ție prealabil ă necesară
pentru a asigura introducerea cu succes a unui serviciu de parcare de tip „park and ride” este ca în
apropierea centrului ora șului să nu fie disponibile locuri de parcar e gratuite. Aceste elemente trebuie
sprijinite printr-un sistem complex de promovare și informare, accesibil diferitelor grupuri de
utilizatori.
5.5. Etapele și termenele de punere în aplicare
La punerea în aplicare a unor m ăsuri de îmbun ătățire a calit ății transportului public, trebuie s ă se
țină seama de mai multe considerente importa nte, incluzând punerea în aplicare a unor m ăsuri de
sprijin și asigurarea finaliz ării într-un interval de timp rezonabil.

Etape de lucru
1. Pregătire
• Înființarea unui grup de lucru care s ă includă în special persoane cu nevoi speciale, pentru a ține
seama pe deplin de cerin țele acestora
• Definirea standardelor minime de calitate care s ă fie incluse în drepturile c ălătorilor (de exemplu,
nivelul minim de fiabilitate sau valoarea maxim ă pentru întârzierile tolerate)

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 14‐ 

2. Compilarea informa țiilor de baz ă
• Analiza situa ției actuale a cererii și ofertei privind transportul public
• Identificarea zonelor care nu sunt acces ibile sau sunt accesibile într-o m ăsură insuficient ă prin
mijloacele de transport în comun
• Studierea situa ției actuale a sta țiilor și vehiculelor de transport în comun în ceea ce prive ște
securitatea, accesibilitatea și confortul, precum și competitivitatea transportului public cu
automobilele particular e (în special durata c ălătoriei)
• Analiza documentelor strategice existente privind transportul (strategia de dezvoltare a ora șului,
strategia de transport, planurile de transport etc.) și verificarea coeren ței acțiunilor planificate
• Colectarea de informa ții despre caracterul ultramodern al echipamentelor și instrumentele tehnice
care pot spori calitatea (securi tate, accesibilita te, confort)
• Analiza gradului de sensibilizare și a pieței pentru m ăsurile ce urmeaz ă a fi introduse
3. Decizii oficiale necesare
• Aprobarea finan țării inițiale a serviciilor și achiziționarea de servicii de consultan ță specializat ă
privind elaborarea noilo r concepte de serviciu de transport public
• Autorizarea instal ării camerelor de securitate în vehicule sau în sta ții
• Crearea unor magazine sau a altor servic ii în nodurile de schimb intermodal

4. Planificarea îmbun ătățirilor din punct de vedere al
• ofertei de servicii de transport public
• echipamentelor și sistemelor care sporesc gradul de confort, siguran ță, securitate și accesibilitate
5. Organizarea de licita ții pentru servicii externalizate
• Exploatarea de rute suplimen tare de transport public
• Servicii de securitate • Furnizarea de echipamente tehnice • Achiziționarea de terenuri, dac ă este necesar, în vede rea construirii amenaj ărilor de parcare de tip
„park and ride” sau de transportare a bicicletelor în mijloacele de transport în comun („bike and
ride”) etc.
6. Testarea noilor amenaj ări care implic ă potențiali utilizatori și, în special, c ălători cu afec țiuni
locomotorii
7. Modificarea, adaptarea și punerea în aplicare a noilor amenaj ări

8. Formare, educare și promovare
• Cursuri de formare și educare pentru șoferii de autobuz și tramvai
• Campanie de marketing pent ru promovarea noilor servicii
9. Monitorizare și evaluare
• Măsurarea și evaluarea indicatorilor pent ru evaluarea impactului (num ărul de [noi] c ălători,
acceptarea social ă în rândul cet ățenilor, evaluarea calit ății de către utilizatori etc.)

5.6. Măsuri însoțitoare de amplificare a efectelor pozitive
Dacă se pun în aplicare urm ătoarele m ăsuri, concomitent cu ac țiunile de îmbun ătățire a calit ății
transportului public, efecte le pozitive al e tuturor m ăsurilor pot fi amplificate și este posibil ă obținerea
unor efecte sinergice. Imaginea, precum și calitatea transportului public urban pot fi îmbun ătățite prin:
• Instrumente de gestionare și amplasare automat ă a vehiculelor (AVL)
• Introducerea de noi vehicule ecolo gice (de exemplu, cu gaze naturale comprimate [GNC], celule de
hidrogen)

Calitate în transporturi  –suport curs   ‐ 15‐ 
• Dezvoltarea unei m ărci pentru cre șterea recunoa șterii sistemului de transport public (îmbun ătățit)
• Oferirea unor scheme inova toare de stabilire a pre țurilor pentru transportu l public (de exemplu,
sisteme de plat ă prin carduri inteligente)
• Asigurarea accesului la alte mijloace de transport eco logice, de exemplu, prin oferirea de servicii de
folosire în codiviziune a bicicletelor, taxiuri și servicii de folosire în c odiviziune a autovehiculelor.

5.7. Termen
Perioada de timp necesar ă pentru punerea în aplicare a m ăsurilor descrise variaz ă în funcție de
tipul de ac țiune ales, precum și de numărul de rute, vehicule sau sta ții vizate.

5.8. Principalii factori determinan ți care servesc drept precursori ai succesului
Mai jos sunt men ționați principalii factori determinan ți ai inițierii, precum și ai punerii în
aplicare eficiente și de succes a m ăsurilor de îmbun ătățire a calității transportului public:
• Cercetare de pia ță, care define ște cerințele și nevoile specifice ale grupurilor țintă.
• Sprijinul politic și disponibilitatea factorilor decizionali locali de a schimba felul în care este perceput
și susținut transportul public în vederea stimul ării diferitelor grupuri țintă să foloseasc ă acest mod
de transport.
• Sistemele de transport în comun vor avea mai mari șanse de a fi acceptate de c ătre publicul larg dac ă
serviciile sunt oferite la pre țuri acceptabile. În scopuri promo ționale, ar putea fi distribuite
cetățenilor bilete gratuite în faza ini țială sau ar putea fi oferite reduceri în vederea încuraj ării noilor
categorii de utilizatori.

5.9. Elemente cheie de luat în considerare
• La punerea în aplicare a m ăsurilor de îmbun ătățire a calității transportului public, persoanele cu nevoi
speciale trebuie consultate pentru ca cerin țele lor să fie luate în considerare.
• Pentru a cre ște gradul de accepta re a noilor servicii și infrastructuri de c ătre public, operatori și
șoferi, sunt necesare campanii de comunicare și de marketing.
• Pentru a asigura c ă îmbunătățirile planificate ale infrastructurii (refugii, spa ții de așteptare) sunt
acceptate de responsabilii pentru conservare și patrimoniu, sunt necesare consult ări timpurii cu
privire la forma construc țiilor.
• Pentru introducerea de camere în vederea cre șterii securit ății în rețeaua de transport public, este
important s ă se asigure c ă utilizarea echipamentelor este în conformitate cu legea privind protec ția
vieții private.

5.10. Părți interesate
Modificarea serviciilor de transport dintr-un ora ș provoacă de obicei numeroase discu ții între
diferite grupuri. Prin urmare, este esen țială implicarea intensiv ă a tuturor p ărților interesate înc ă de la
începutul procesului de planificare: • Actualii și potențialii utilizatori ai transportului public; între al ții, în func ție de tipul de m ăsuri aceștia
pot fi:
○ Navetiști
○ Femei
○ Persoane cu mobilitate redus ă
○ Persoane vârstnice și tineri
○ Locuitori și vizitatori
• Grupurile constituante (de exemplu, grupurile care sprijin ă mersul pe jos și cu bicicleta, asocia țiile
persoanelor cu nevoi speciale)
• Asociațiile profesionale (de exemplu, hoteluri, propr ietari de magazine, operatori de taxi)
• Politicienii locali sau regionali și grupurile de interese locale (de exemplu, ecologi ști), ONG-uri
• Alte companii de pe pia ța transporturilor, de exemplu, operator( i) feroviar(i), administratori de
infrastructuri feroviare etc.
• Mass-media