Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [630465]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075,e -mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

Analiză asupra industriei textile din Bangladesh
Proiect realizat de Toma Ioan Adrian, grupa GR11
Materie: Geografia economică ș i a resurselor naturale.

Bangladesh este un stat în Asia de Sud, cu o populație estimată în 2015 la 168 milioane de
persoane.Statul are o economie în dezvoltare,unul din factorii de creștere fiind industria
textilă și a articolelor de îmbrăcăminte,această industrie (textilă), pe c are o voi analiza în
continuare, fiind inclusă în sectorul secundar al economiei.După independența obținută în
1971, Bangladeshul era una dintre cele mai sărace țări din lume.Industria nu era foarte
dezvoltată la acea perioadă, din cauza atitudinii și a po liticilor discriminatoare ale guvernului
de atunci din Pakistanul de Vest,care controla și Bangladeshul (Pakistanul de Est). Așa că,
reconstrucția țării devastate de război prin resurse limitate părea a fi cea mai mare provocare
pentru Bangladesh.Industria care a avut o contribuție crucială la reconstrucția țării și
economiei, este cea textilă.Factorii care au dus la dezvoltarea acestei industrii au fost: fortă de
muncă numeroasă,existența unor resurse umane calificate,îmbunătățiri tehnologice,sprijinul
guvernamental, crearea unor zone economice speciale de producție sau export,stimulente
pentru utilizarea factorilor de producție locali,reducerea taxelor pentru importul de
mașinării,impozite reduse pe venit și suport internațional prin diverse tratate și tax e vamale
preferențiale. Industria textilă și de confecții reprezintă unica sursă de creștere în economia în
curs de dezvoltare a Bangladesh -ului.Principalele unități de producție sunt în jurul capitalei
Dhakka dar și în alte orașe mari că Chittagong și Khu lna.

Exporturile de textile și articole de îmbrăcăminte sunt principala sursă de valută. În 2002
exportul de textile și articole de îmbrăcăminte a reprezentat 77% din totalul mărfurilor
exportate din Bangladesh. În 2013, aproximativ 4 milioane de oameni, în majoritate femei,
lucrau în această industrie orientată spre export, estimată la 19 miliarde $ pe an. Bangladesh
este al doilea cel mai mare exportato r de îmbrăcăminte din lume după China. Însă,doar 5%
din fabricile de textile sunt deținute de investit ori străini, cea mai mare parte din producție
fiind controlată de investitori locali. În 2012, industria textilă reprezenta 45% din totalul
angajărilor în industrie din țară. Industria textilă din Bangladesh este unul din sectoarele
economice cu cea mai r apidă creștere în economia Bangladesh -ului, cu o rată de de 55%, din
2002 până în 2012. Deja din 2005 această industrie este singura ce produce și exportă bunuri
în valoare de miliarde de dolari din țară, reprezentând 75 la sută din veniturile țării în ac el an.
Exporturile Bangladeshului sunt dominate acum de articolele de îmbrăcăminte. În 2014,
exporturile de îmbrăcăminte din Bangladesh – în principal către SUA și Europa,au reprezentat
peste 80% din veniturile obținute din export.Creșterea spectaculoasă a sectorului și a
importanței sale în economia țării este atribuită disponibilității forței de muncă ieftină.Se
estimează că în următorii 5 ani Bangladeshul va deveni cel mai mare producător de confecții.
Această țară fost în 2006 al șaselea cel mai mare ex portator de îmbrăcăminte din lume, după
China, UE, Hong Kong, Turcia și India. În același an cota să în exporturile mondiale de
îmbrăcăminte era de 2,8%. Astăzi, SUA rămâne cea mai mare piață pentru articolele de
îmbrăcăminte din Bangladesh la o valoare de 2,4 mld $ și o cota de 44% din totalul textilelor
exportate din Bangladesh. Uniunea Europeană rămâne cea mai mare destinație regională cu o
valoare de 5,4 mld $; 60% din exporturile totale ale Bangladeshului ,în țări că: Germania,
UK, Franța, Spania, It alia. În ultimul deceniu,însă, cota de producție a Bangladesh -ului a
crescut foarte mult. În 2014, Bangladesh a exportat un record de aproape 31 de miliarde $ de
bunuri textile, aproape de două ori față de 2009, potrivit datelor furnizate de Centrul
Intern ațional pentru Comerț. Aproximativ 90% din această valoare, aproximativ 28 de
miliarde $, a venit strict din haine. Este al doilea cel mai mare exportator de îmbrăcăminte din
lume, iar cota sa la nivel mondial tot continuă să crească.

Evolutia exporturilor de haine in Bangladesh 2001 -2013

Țările de origine ale companiilor textile acordă tarife preferențiale pentru țările în dezvoltare
în care activează (precum Bangladesh). Având în vedere statutul sau de țară în dezvoltare,
Bangladeshul a beneficiat de acces la mai multe regimuri preferențiale, permițându -i să
beneficieze de tarifare scăzute asupra exporturilor sale. Printre aceste scheme se include
sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene (SPG). Acest program preferențial a
dat Bangladeshului un avantaj competitiv clar față de o serie de alte ț ări, în special Vietnam și
India. Bangladesh a semnat, de asemenea, acorduri comerciale bilaterale cu aproximativ 30 de
țări, oferindu -i un avantaj suplimentar atunci când concurează cu alte destinații low -cost cu
economii orientate spre producție.În afară de marile branduri internaționale care și -au deschis
filiale în Bangladesh, mulți producători de îmbrăcăminte colabo rează cu fabricile locale
pentru fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru export. Astfel se eliberează de toate
responsabilitățile legate de muncitori, salarii și o serie de aspecte de producție. Ca rezultat,
Bangladeshul a devenit o locație stabilă p entru localizarea serviciilor de producție low -cost,
cu un număr mare de producători locali.

Dintre cei patru milioane de lucrători angajați de către acest sector, 85% sunt femei analfabete
provenite din zonele rurale. În general, starea industriei textil e depinde de bunăstarea de 10 -12
milioane de oameni din Bangladesh. În 2013, erau aproximativ 5.000 de fabrici de
îmbrăcăminte. Acestea reprezintă o sursă majoră de locuri de muncă pentru femeile migrate
din mediul rural într -o țară cu posibilități de trai limitate,unde femeile migrante au fost
excluse în mare măsură de la locurile de muncă formale din orașe. Condițiile de lucru din
fabricile de confecții au fost supuse unor critici în ultimii ani, în ceea ce privește siguranța
lucrătorilor și echitabilitat ea salariilor.După ce mai multe incendii,prăbușiri ale halelor și
numeroase abuzuri au dus la moartea a sute de muncitori,industria textilă din Bangladesh și
corporațiile occidentale s -au confruntat cu critici. Rolul femeilor este important în această
dezb atere, mulți oficiali susținând că industria textilă este un mijloc important de securitate
economică pentru femei, în timp ce alții se concentrează asupra faptului că femeile sunt
angajate în industria textilă în mod covărșitor și prin urmare, sunt victim e ale unor astfel de
accidente în cea mai mare măsură. Au fost luate măsuri pentru a se asigura condiții mai bune
muncitorilor, dar majoritatea opiniei publice susține că se poate face mai mult. Multe fabrici
de textile din Bangladesh compromit adesea sănă tatea și siguranță lucrătorilor, în ciuda
presiunilor organizațiilor și chiar a companiilor externe de a crea condiții mai bune de muncă.
Pentru a îndeplini ordinele corporațiilor se pune presiune mare pe angajați,aceasta fiind o
mare problema deoarece ace știa nu au aproape nicio modalitate de plângere. Aproape niciuna
dintre fabrici nu are departamente de resurse umane și oficialii locali, la rândul lor, închid

ochii la abateri. Mai mult, majoritatea dintre acești lucrători sunt femei sărace. Mulți angajați
nu au abilitatea de a vorbi despre nereguli, de teama de a nu pierde securitatea locului de
muncă. După mai mult de un secol de la apariția reglementărilor naționale și a convențiilor
internaționale, lucrătorii din Bangladesh continuă să -și piardă sănătat ea și chiar viată,
contribuind în același timp la dezvoltarea națională. Scenariul devine mai rău atunci când vine
vorba de femeile din industrie.Femeile sunt expuse la diferite riscuri de sănătate, cum ar fi
riscurile din mediu de lucru,hazarde fizice și mentale. Problemele legate de servicu includ
orele lungi de lucru, absența facilităților de concediu, condițiile de lucru supraaglomerate,
lipsa facilităților medicale și a măsurilor de siguranță, lipsa apei potabile. Pe de altă parte,
pericolele fizice in clud expunerile la agenți toxici, lucrul în poziții incomode și mișcări
repetitive. Expunerea la hărțuirea sexuală, verbală și psihologică și violența la locul de muncă,
sunt unele dintre cele mai comune riscuri pentru sănătatea psihică. Aceste riscuri nu afectează
numai starea mentală și fizică a lucrătorilor de sex feminin, ci și calitatea și productivitatea
muncii la nivel național. În dată de 24 aprilie 2013 ,1045 de angajați ai unei fabrici au fost
uciși atunci când o fabrică de confecții să prăbușit. A fost cel mai grav accident industrial din
lume de la dezastrul din Bhopal,India în 1984. Comunitatea internațională a criticat în repetate
rânduri autoritățile și corporațiile,creând,pentru scurt timp un climat nesigur de investiții,De
atunci s -au impus numeroase reguli și restricții în procesul de producție,drepturile
angajaților,sancțiuni și organizarea producției ,însă multe probleme persistă în continuare.
În ultimii ani, antreprenorii din industria textilă au avut o reputație proastă în evitarea taxe lor
vamale, evaziune fiscală, neimplicare pe piețele de capital,evitarea proiectelor sociale, cum ar
fi educația, sănătatea, și ajutoarele umanitare, dar pe de altă parte, aceștia și -au asumat
riscurile necesare pentru a dezvoltă industria. Bangladeshul co ncurează cu succes cu alte state
în industria textilă prelucrătoare, prin menținerea celor mai mici costuri cu forța de muncă din
lume.Salariul minim în industria textilă a fost stabilit la aproximativ 37 $ pe lună în 2012,
dar,inflația foarte mare necorel ată cu o creștere corespunzătoare a salariilor și a drepturilor
angajaților, a dus la proteste. Ca urmare a protestelor ,în 2013, salariul minim a fost ridicat la
echivalentul a 68 $ pe luna. Mulți muncitori au beneficiat de aceasta și ,de asemenea,
majora rea a atras mai multe fete tinere în fabrici. Industria textilă fost apreciată de mulți că
având o contribuție majoră la reducerea sărăciei în Bangladesh. Susținătorii acestei afirmații
susțin că salariile entry -level au fost suficiente pentru a menține lu crătorii deasupra pragului
local al sărăciei, chiar dacă aceștia sunt plătiți mult mai puțin decât alți angajați din industrie.

Mulți analiști din comunitatea internațională se referă la Bangladesh ca fiind o poveste de
succes, având realizări însemnate î n domenii precum ega litatea de gen și asistența medicală,
chiar față de India,o țară mult mai puternică economic. Astfel, „noua revoluție industrială” din
Bangladesh, susținută în mare parte de fabricarea a articolelor de îmbrăcăminte, a produs și o
„revol uție socială”. Dar chiar și cei care susțin schimbările sociale aduse de dezvoltarea
industriei textile din Bangladesh recunoasc faptul că reglementările de siguranță ale sectorului
și măsurile de protecție a lucrătorilor nu sunt nici pe departe suficiente . Îmbunătățirile asupra
pieței muncii,creșterea salariilor, o mai bună formare profesională și sporirea drepturilor de
muncă, ar trebui să ajute acest sector să devină mai productiv pe termen lung. La rândul
sau,creșterea numărului de muncitori calificați capabili să gestioneze proceduri mai complexe
și să fabrice produse mai sofisticate pot transforma industria textilă din Bangladesh într -una
specializată și eficentă. Acest lucru nu se va întâmpla pe termen scurt,reforme pe scară largă
fiind necesare pentr u a transforma industria textilă a țării și a o îndrepta în direcția corectă. La
fel de importantă este necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă și asigurarea unui nivel
mai ridicat de siguranță a lucrătorilor, în special în ceea ce privește mediul de lucru din
fabrici. Acest lucru va fi foarte dificil,având în vedere dependență Bangladeshului de
corporațiile străine, care nu respectă protocoalele necesare.

Bibliografie:

https://qz.com/
http://textilelearner.blogspot.ro/
http://bangladeshaccord.org/
https://www.wikipedia.org/
http://www.dhakatribune.com/
http://hkmb.hktdc.com/
http://www.vinaylal.com/
http://www.motj.gov.bd/
http://www.economist.com/
http://www.garmentsmerchandising.com/
http://www.ibtimes.com/