Masterand Tobia ș Senia –Mihaela , MC anul I Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, România Coordonator:Șef lucr.dr.ing.Lucian Lobonț Abstract Rădăcina… [630434]

1
METODOLOGIA CERCETĂRII
VIOLENȚEI ĨN MEDIUL ȘCOLAR
Masterand: [anonimizat] –Mihaela , MC anul I
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, România
Coordonator:Șef lucr.dr.ing.Lucian Lobonț

Abstract

Rădăcina latină a cuvântului violen ță este vis, care înseamnă „forță” și trimite la ideea de
putere, de domina ție, de utilizare a superiorității violenței împotriva celuilalt. Violen ța este o
realitate schimbătoare, adesea insesizabilă. O problemă viu discutată este dacă agresivitatea
constituie o trăsătură înnăscută sau una dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din
naștere sau devine astfel prin forța împre jurărilor. Pentru Sigmund Freud, agresivitatea e o
forță endogenă, pulsională, înnăscută. Agresivitatea este deci un instinct. În mod tradițional,
școala este locul de producere și transmitere a cunoașterii, de formare a competențelor
cognitive, de în țeleg ere a sensului vie ții și a lumii care ne înconjoară, de înțelegere a
raporturilor cu ceilal ți și cu noi înșine. În acest context, a vorbi despre violență acolo unde ne
așteptăm să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a
personalită ții poate părea un fapt cel puțin neverosimil. În ultimii ani, violența în rândul
minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Violen ța în rândul minorilor
este în continuă cre ștere .

Introducere

Fenomenul violen ței școlare trebuie analizat în contextul apari ției lui. A gândi strategii,
proiecte de prevenire a violen ței școlare înseamnă a lua în considerație toți factorii (sociali,
familiali, școlari, de personalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor.
Școala poate juca un rol important în prevenirea violen ței școlare. Violen ța școlară este
asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea
acasă. De aceea, atunci când se vorbe ște despre violență în școală se consi deră drept surse
defavorizante anumi ți factori exteriori ai școlii: mediul familial, mediul social, ca și unii
factori ce țin de individ, de personalitatea lui. Mulți dintre copiii care prezintă un profil
agresiv provin din fam ilii dezorganizate, au experien ța divorțului părinților și tră iesc în
familii monoparentale. Echi librul familial este perturbat și de criza locurilor de munca, de
șomajul cu care se confruntă foarte mulți părinți. Părinții sunt confruntați cu foarte multe
dificultă ți materiale d ar și psihologice, pentru că au sentimentul dev alorizării, al e șecului.

2
Studiu bibliograf ic

Majoritatea lucrărilor de analiză a fenomenului violenței școlare (citate pe parcursul
studiului) susțin ideea că manifestările conflictuale dintre elevi reprezi ntă cea mai răspândită
formă de violență școlară, dar consideră acest tip de violență ca unul nespecific spațiului
școlii deoarece se poate manifesta și în afara acestuia, în orice grup de copii și tineri. În
același sens, comportamentele neadecvate elev -elev identificate în cercetarea de față nu au
(cel puțin aparent) caracteristici specifice spațiului școlii. (Florentina Anghel, UNICEF. –
Buzău : Alpha MDN, 2006) . Plecând de la sensul cuvintelor violent/ violen ță, apar
întrebările: cum poate fi un copil sau un adolescent sau un adult… violent? (Daniela –
NadiaTaclit, 2017) .Elevii sunt violen ți unii față de ceilalți pentru că societ atea, în ansamblu,
este agresivă; modelele de rela ționare la care s unt expusi copiii sunt de natură violentă (acasă,
pe stradă , la televizor, inclusiv în emisiunile pentru copii) . (Ioana, 2017) .Școala este o parte
integrată a comunită ții largi,iar problemele cu car e se confruntă ca institu ție și ca mediu de
formare a tinerilor privesc întreaga societate.Violen ța umană idiferent în ce context se
manifestă este inerenta na turii umane,dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să i se dea un
răspuns ferm,prin acordarea unui rol special p revenirii și combaterii acestui fenomen social.
(Institutul de stiinte ale Educatiei, 2005) . Cauzele tiraniei, ale bruta lizării, ale persecutării sunt
multiple, mediul familial, lipsa de afec țiune a părinților și ne glijența, statutul social, timpul
liber petrecut nesănătos (desene animate violente și jocuri cu un mesaj extrem de violent) .
(Lumina, 2016) .
Este dificil să se realizeze discrimină ri între cele două concepte: agresivitate și violentă .
M.Floro încearcă o diferen țiere î n baza a trei criterii :
1. un criteriu func țional: agresivitatea este o poten țialitate ce permite dirijarea
acțiunii; ea ține mai mult de gândire, de analiză, în timp ce violența este de ordinul
acțiunii noastre, o acțiune adaptată obiectivului ce trebuie atins.
2. un criteriu de ordin topologic: agre sivitatea ar fi mai ales internă, în timp ce
violen ța e mai ales e xternă .
3. un criteriu etic: în timp ce agresivitatea, în țeleasă ca potențialitate care îi permite
individului să î nfrunte problemele, poate fi considerată acceptabil ă, violen ța, în
calitatea ei de ac țiune ce pr oduce durere, este inacceptabilă . (Floro, 1996) .
Eric Debarbieux, specialist în problematica violen ței în mediul școlar, oferă o defini ție prin
care surprin de ansamblul fenomenului violen ței: ”Violența este dezorganizarea brutală sau
continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se tradu ce printr -o pierdere a
integrită ții, ce poate fi fizică, materială sau psihică . Această dezorganizare poate să opereze
prin agresiune, prin utilizarea for ței, conștient sau inconștient, însa poate exista ș i violen ță
doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă inten ția de a face ră u”.
(Debarbieux, 1996) . Existen ța fenomenului de violență școlară în unită țile de învățămâ nt este
eviden țiată î ntr-un studiu realizat de Dorina Salavastru de la Universi tatea „Alexandru Ioan
Cuza”, Ia și în care, printr -o analiză comparativă a ră spunsurilor el evilor de liceu cu a celor
din școala generală, se indică o serie de diferenț e semnific ative. Astfel, elevii din școala
generală (din clasele a VII a și a VIII a) consideră că, semnificativ mai des asistă la situa ții în
care e levii sunt agresa ți sexual, li se pun piedică sau sunt loviți, sunt deposedaț i de ba ni sau
alte obiecte personale, î n schimb sunt mai rare situa țiile î n ca re colegi de -ai lor sunt

3
amenin țați de căt re profesori, comparativ cu elevii de liceu. (Salavestru, 2005) .Teoriile
biologice consideră agresivitatea o tendință înăscută de acțiune, un instinct, un pattern
predeterminat de răspunsuri ce sunt controlate genetic. Una din pozițiile cunoscute a fost ca
agresivitatea la om, este o tendință spontană moștenită, asemănătoare cu setea și foamea.
Omul acumulează treptat o anumită capacitate de energie agresivă care, dacă nu este periodic
descărcată, sporește și se intensifică . (Lorenz, 1996) . Agresivitatea po ate fii învățată prin
observare sau imitație și cu cât este întărită mai des cu atât probabilitatea ei de apariție este
mai mare. Conform aceste perspective, frustarea declanșează agresiune mai ales la persoanele
care au învățat să răspundă la situațiile a dverse printr -un comportament agresiv . (Bandura,
1977) . În mediul școlar agresivitatea se manifestă prin: ridiculizarea colegilor, porecle, glume
dure, sarcasm, cinism, răspândirea de zvonuri dăunătoare, punerea colegilor în situații
umilitoare, amenințări verbale, intimidare sau atac fizic. (Urlete, 2010) .

Metodologia cercetarii

Metodologia de cercetare utilizată a fost metoda de cercetare mixtă .Datele cule se au fost
primare și secundare. Datele primare au rezultat în urma unui chestionar aplicat pe un e șantion
de 34 persoane independente ,cu vârste diferite, cu sau fără copii,iar datele secundare au fost
culese analizâ nd 10 publi cații,carti din domeniul” Violen ței în ș coli a copiilor” .Rezul tatele
bazate pe chestionar au o marjă de eroare de 15 % co nform statisitcii raportată la popula ția
orașului Sibiu a cărui locuitori erau î n anul 2018 de 169.317 persoane.

Rezultatele calitative și cantitative

Potrivit participan ților la studiu 44.1% au vârsta cuprinsă între 25 -35 ani,38.2% au vârsta
cuprinsă î ntre 20 -25 ani și 17.6% au î ntre 25-35 ani.

4

Din participan ții la studiu 73.5% sunt de sex feminin și 26.5% masculin .

Potrivit surselor de informare participante 41.2% nu sunt căsă torite,38.2% sunt căsătorite,iar
20.6% sunt într -o rela ție.

La întrebare ca ți dintre participan ții la studiu au copiii 41.2% au răspuns afirmativ,38.2% au
răspuns negativ ,11.8% au spus că au rude care a u copii mici,iar 8.8% au spus că au nepo ți.

5

Potri vit participan țiilor la studiu 58.8% provin din mediul urban și 41.2% provin din mediul
rural.

Privind î ntrebarea” Cunoa șteți cazuri în care copiii au venit bătuți de la școală ?” 67.6% au
răspuns afirmativ , iar 32.4% au ră spuns negativ.

6
Privind întrebarea deschisă adresată participan ților la studiu ,care le permite să -și exprime
punctul de vedere ,aceștia susțin că educa ția primită și anturajul sunt de vină pentru aceste
întâmplări,al ții sunt îngroziț i de asemenea situa ții,alți au o părere proastă ,procentajul fiind
împăr țit cam în acei ași măsură .

La întrebarea “ Crede ți că putem stopa aceste violenț e?”,79.4% au ră spuns afirmativ,11.8% au
fost sc eptici,iar restul nu sunt prea încreză tori.

Ĩntrebâ ndu-i pe participan ții studiului dacă dânsii ar fi î ntr-o asemenea situa ție cum ar
reacționa 32.4% ar cere soc oteală părin țiilor copiilor violent i,29.4% nici nu vor să se
gândească la asemenea situa ție,29.4% ar ce re explica ții,iar 8.8 % nu știu cum ar reacți ona.

7

Ĩntrebând participan ții la studiu cine se fa ce responsabil de aceste violen țe 52.9% au spus că
mediu de proven iență,35.3% au dat vina pe părinți ș i 11.8 % sunt de părere că anturajul
copii ilor este de vină de aceste violen țe.

Interpretării

Ĩn urma acestui studiu, datorită ră spunsurilor primite de la participan ți și comparâ nd
rezulta tele ob ținute cu c ercetă rile secundare pe care le -am analizat reiese că violen ța școlară
este asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea
acasă. De aceea, atunci când se vorbe ște despre violență în școală se consideră drept surse
defavorizante anumi ți factori exteriori ai școlii: mediul familial, mediul social, ca și unii
factori ce țin de individ, de personalitatea lui. Mediul familial r eprezintă, credem, cea mai
importantă sursă a agresivită ții elevilor . Trăsăturile de personalitate ale elevului sunt și ele
într-o strânsă corela ție cu comportamentele violente. Adolescen ța este o perioadă de
transformări profunde pe plan fizic, psihic și social. Schimbările fizice care încep la pubertate
sunt adesea foarte brutale și adolescenții le trăiesc ca pe o veritabilă metamorfoză.

Concluzii

Cadrele didactice trebuie să observe comportamentul elevilor pentru a putea preveni
manifestările violente ale acestora prin discuții atât cu elevii în cauză cât și cu familiile lor.
Doar o bună colaborare a familiei cu personalul didactic va reuși
prevenirea/stoparea/îndreptarea unor deviații comportamentale, deoarece cadrul legal nu
permite școlii luarea unor măsuri extreme care să determine din partea elevului respectarea
drepturilor celor din jur.

8
Bibliografie

Anghel, F. (n.d.). I. UNICEF. Reprezentanța în România . Retrieved from UNICEF. – Buzău
: Alpha
Bandura, A. (1977). Social learning theory,Englewood Cliffs. Pretince -Hall.
Daniela -NadiaTaclit. (2017, 12 12). Violen ța în mediul școlar . Retrieved from Colegiul
Național Radu Greceanu, Slatina (Olt) • România: https://edict.ro/violenta -in-mediul -scolar/
Debarbieux, E. (1996). La violence en milieu scolaire,vol I,. Paris: ESF.
Florentina Anghel, M. B. (UNICEF. – Buzău : Alpha MDN, 2006). Violența în școală /
Institutul de Științe ale Educației, . Retrieved from
https://www.unicef.org/romania/ro/Violenta_in_scoala.pdf
Floro, M. (1996). Questi on de violence a l' ecole. Paris: Editions Eres.
Institutul de stiinte ale Educatiei, U. (2005). Violenta in scoala. Bucuresti.
Ioana, R. C. (2017, iunie 1). Statistici privind violenta in scoli . Retrieved from
https://evz.ro/ultimele -statistici -ale-minist erului -educatiei -privind -violenta -din-scoli-sunt-
ingrijoratoare.html
Lorenz, K. (1996). On aggression. London.
Lumina, Z. (2016). Violenta in scoala romaneasca . Retrieved from
http://ziarullumina.ro/violenta -in-scoala -romaneasca -un-fenomen -in-crestere -1181 66.html
Salavestru, C. (2005). Raport de Certetare. Bucuresti: Ed.Mediamira.
Urlete, F. (2010). Problemele adolescentilor,necazurile parintilor. Bucuresti: Editura Atelier
Didactic .