CAPITOLUL I – SEMNIFICATIA ACTIVITATII DE COMUNICARE INCADRUL UNEI FIRME 1.1 Caracteristicile conceptului de marketing …………………………… …………………. [630423]

1
CUPRINS

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I – SEMNIFICATIA ACTIVITATII DE COMUNICARE INCADRUL
UNEI FIRME
1.1 Caracteristicile conceptului de marketing …………………………… ………………. 4
1.2 Functiile marketingului ……………………………………… …… ….……… …… 6
1.3 Continutul si dinamica de marketing ……………………………… .…………….. 7
1.4 Marketingul mix. Concept si structura ……………………………… ..…………… 10
CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALA CARREFOUR RO MANIA SA
2.1 Scurt istoric ………………………………… ……………………………… ……. 13
2.2 Organe decizionale. Organigrama ………………… ……… …………………….. 15
2.3 Abordari contabile …………………………………… ………………… .……….. 17
2.4 Evolutia cifrei de afaceri ……………………………………… …… .…………… 26
CAPITOLUL III – TEHNICI DE PROMOVARE SI COMUNICARE IN
MARKETING
3.1 Importanta activitatii de de comunicare in afaceri ……… ……………… .…… ….. 33
3.2 Politica de produs …………………………… ………………………… .………… 34
3.3 Politica de pret ………………………………… …………………………… .…… 35
3.4 Analiza SWOT ……………………………… ……………………………… .…… 37
Concluzii …… ………………………………………………………………………… ……… 38
Bibliografie …………… ……………………………… ……………………………………… 40

2
Introducere

Traim intr -o lume in care cuvintele, sunetele, gesturile, creeaza simboluri si imagini cred
au un anume sens vietii noastre, ne supun unei anumite stari de magie, croiesc tipare dupa care,
cei mai multi dintre noi incercam sa ne comportam. Suntem vrajiti de tot felul de mesaje prin
care suntem imbinti sa neimbracam precum o anumita vedeta, ca consumam produse care ne vor
face sanatosi si puternici, deoarece sunt recomandate de un medic renumit, sa utilizam anumite
bunuri, prentru ca astfel putem devein mai multumiti si mai fericiti.
Fie ca ne sunt communicate in mod direct, fie ca ne invadeaza spatial in care traim sau
muncim, mai ales prin intermediul mass -mediei, aceste mesaje au rostul de a ne transfo rma in
consumatori sau utillizatori ai bunurilor si serviciilor oferite de firme diverse.
In lumea contemporana a afacerilor, se stie ca, printr -o comunicare eficienta, printr -o activitate
intensa si sustinuta de promovare , firmele isi pot contura persona litatea, isi pot imbunatati
imaginea, isi pot diferentia oferta fata de ceilalti competitor.
Activitatile cu character promotional, se realizeaza cu eforturi material si financiare
considerabile, dar si rezultatele pot fi pe masura. De altfel in sfera afacerilor, printer cele mai
puternice firme din lume, se Numara si cele al caror obiect de activitate il constituie comunicrea
si promovarea de marketing.
Accentuarea globalizarii consumului si a pietelor a determinat managerii din intrea ga
lume sa devina mai preocupati de evolutiile intregistrate pe pietele interne si international din
majoritatea sectoarelor de activitate: productie, comert en gros si en detail etc.
In lucrarea m ea, prezint un brand de renume, cel mai mare retailer euro pean raspandit in 30 de
tari, Carrefour Romania SA, adoptand perspectiva marketingului, o analiza asupra unui
domeniu de activitate care se confrunta cu un mediu extern turbulent, supus in present actiunii
unei multitudini de factori de nature foarte di ferite.
Marketingul insemna pozitionare pe piata: trebuie cautate nise pe piata,noi metode de
devansare a concurentei, neexistand posibilitatea oferirii tuturor serviciilor, Carrefour trebuie sa –
si analizeze posibilitatile sis a -si aleaga o anumita pozitie pe piata, pentru a e deosebi de
concurentii lor prin dimensiuni reale, sa satisfaca asteptarile clientilor, exprimate si neexprimate.
Prezenta lucrare este structurata pe trei capitol e, primul capitol contine aspecte teoretice ce
permit o mai buna intelegere a materialului utilizat in continuarea lucrarii. Cel d e-al doilea

3
capitol cup rinde prezentarea generala a societatii asupra careia se realizeaza studiul de caz,
oferind informatii de spre statutul juridic al societatii, domeniile de activitate, client , furnizori,
concu renta si importanta lor pe piata economica. In capitolul trei, conturez informatii privind
tehnici de promovare a firmei, si practic i actuale ce se urmaresc de catre cei ca re administreaza
buna functionare a activitatii, determinnd astfel un rezultat financia r pozitiv.

4
CAPITORUL I – SEMNIFICATIA ACTIVITATII DE
COMUNICARE IN CADRUL UNEI FIRME
1.1 Carac teristicile conceptului de marketing

Complexitatea mediului economico -social, in care isi desfasoara activitatea agentii economici,
schimbrile profunde in continutul, structura si dinamica acestuia, impugn ca necesare noi perspective in
abordarea activitatii de piata. Acest fapt, determina activitatea agentilor economici sa se desfasoare
intr-o viziune noua, o viziune de marketing.
Termenul de marketing este de origine anglo -saxona si sugereaza un mod de gandire si un mod
de ac tiune, aflate intr -o stransa legatura, el fiind totodata un exercitiu mental, un produs al gandirii
abstracte, si un produs al activitatii practice.
Literatura de specialitate, ca si practica economica, ataseaza notiuni de marketing mai multe
acceptiuni de aici rezultnd tot atatea definitii. In esenta insa, definirea marketingului trebuie sa aiba in
vedere, in principal, urmatoarele trei elemente:

 Marketingul reprezinta, in primul rand, o noua optica, o noua viziune asupra activitatii
desfasur ate de orice agent economic. Astfel, ajunge sa cunoasca cerintele mediului, isi dezvolta
capacitatea de a anticipa evolutia sa viitoare si reureste sa se adapteze permanent in functie de
trend.
 In al doilea rand, marketingul fa ce necesara desfasurarea
unor activitati practice pentru materializarea noii orientari a intreprinderii. Intr -o
acceptiune foarte larga, in sfera activitatilor de marketing s -ar putea cuprinde asamblul
operatiunilor si proceselor obisnuite prin care intreprinderea utilizeaza, in func tie de
profit, resursele de care dispune si obtine o anumita finalitate economica, in masura in
care se raporteza la cerintele pietei , ale societatii. Activitati specifice marketingului, care
materializeaza noile raporturi ale intreprinderii cu exxterior ul, cumm sunt cele legate de
investigarea pietei si a consumului, pentru a corecta orientarea productiei, testarea
acceptabilitatii produselor si serviciilor, pregatirea pietei pentru primirea noilor produse,
urmarirea comportarii lor in consum.

5
 Noua vizi une a activitatii agentilor economici preuspune un instrumentar de marketing
stiintific, adecvat pentru o fundamentare corecta a deciziilor de marketing si transpunerea
lor eficienta in practica. In cadrul acestui instrumentar, avem in vedere atat procedee le si
tehnicile folosite, furnizate de un grup larg de stiinte: matematica, statistica, sociologie,
cat si utilizarea de tehnici moderne de calcul.

Se poate afirma deci, ca marketingul urmareste cunoasterea pietei potentiale, actuale si viit oare,
pentru adaptarea productiei corespunzator satisfactiei consumatorilor si realizarii de profit de catre
agentii economici, prin conceperea, promovarea, schimbul si distribuirea rationala si eficienta a
bunurilor si serviciilor de catre comparator. Ori entarea de marketing a activitatii economice scoate in
evidenta o serie de trasaturi caracteristice, principalele referindu -se la:
 Receptivitatea fata de cerintele societatii, ale pietei;
 Cunoasterea riguroasa a acestor cerinte, urmarirea lor sistematica s ip e cat
posibilanticiparea acestora;
 Inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum, la dinamica
pietei;
 Inventivitate, spirit creator, preocupari pentru innoire si modernizare;
 Viziune larga, unitara asupra sirului de activi tati care alcatuiesc ciclul de viata complet al
bunurilor si serviciilor;
 Eficienta maxima, eficienta privita in toata complexitatea sa, si avand in vedere toate
laturile acesteia: economica , sociala, ecologica.

6
1.2 Functile marketingului

Marketingul, reprezentand un nou mod eficiet de gandire si actiune in lumea afacerilor,
specialistii au urmarit cu tot mai multa intensitate, sa -i defineasca cat mai corespunzator, rolul sau,
misiunea prin sarcinile si modul cel mai sugestiv, functiile pe care urmeaza sa le indeplineasca.
In cadrul unor prime incercari, s -au atribuit drept functii ale marketingului, o serie de activitati
legate de ajungerea bunurilor si a serviciilor de la producatori la utilizatori sau la consumatorul final
astfe l: cumparare , transport, depozitre, standardizare, dozare, sortare, asumarea riscului si informarea
pietei,vanzare.
Se poate scoate in evidenta faptul ca o functie de cumparare, vizeaz a cautarea si ev aluarea
bunurilor si serviciilor, in timp ce functia de vaznare, implica promovarea produsului, pe diverse cai,
apreciind totodata, ca functia respectiva este probabil cea mai vizibila functie de marketing, deoarece
contribuie ma maximizarea profitului in mod alert.
Intreaga activi tate a intreprinderii, trebuie r aportata, conectata permanent, operativ, la
fizionomia si cerintele mediul ui aflat in continua schimbare, avand astfel un rol active in fructificarea
oportunitatilor, urmarind chiar sa influentelze mediul prin contracararea sau stimularea uneo tendinte
in evolutia acestua. In spirit inovtor, in intreaga activitate a firmei, pri cresterea capacitatii de mobilizare
a tuturor resurselor sale s, in general, a unei prezente active pe piata cu oferta ca si cu celelalte mijloace
specifi c de actiune. Satisfacerea in coditii superioare a nevoilor de consum, prin rapiditate si flexibilitate.
Activitatile specific e realizarii acestor functii ale marketingului se suprapun unei activitati
economice concrete oricarei intreprinderi, le gata de indeplinirea functiilor sale.
 Certetare -dezvoltare
 Productie
 Comerciala
 Financiar -conabila
 De personal

7
1.3 Continu tul si dinamica de marketing

Incorporarea actiunilor firmei intr -o viziune de perspectiva in coditiile complexitatii
mediului economico -social mediu aflat inr -o continua schimbare, respeciv politica de marketing.
Politica de marketing reprezinta adoptarea de catre firma a unei conduit ce vizeza intreaga
activitate desfasurata, orientarea acestuia ca fiind una strategica, bazata pe productie, cat si pe
comercializarea bunurilor si serviciilor, dar si urmarirea acestora in consum sau in procesul de
utilizare.
Intr-un context in care politica firmei va implica toate aspectele gestiunii acesteia,
prezentand carac teristici principale.

 Un e fort rational
 Evaluare realista a obiectivelor proprii, in conditiile concrete ale pietei
 Ierarhizare concreta a deciziilor de marketing
Politica de marketing va reuni strategiile si tacticile aferente, desemnand un a numit ritm,
propriu firmei, o anumita maniera specifica de abordare si rezolvare a problemelor cu care se
confrunta,concretizandu -se la nivelul anumitor secvente ale activitatii firmei si, de aici, rezultand
o serie de concept precum:
 Politica de piata;
 Politica de produs;
 Politica de pret;
 Politica de distributie;

Privita in timp, politica de marketing se caracterizeaza printr -o anumita stabilitate, o continuitate
a trasaturilor sale definitorii, acet lucru explicandu -se prin rolul determinat al componentelor strategice
ale acestei politici, ce vizeaza un anumit orizont de timp, prima component fiind sfera de produse si de
piete (actuale si noi), spre care intreprinderea se angajeza a -si concretizeze eforturile.

8
A doua componenta este vectorul de crestere, strans legata de prima, indica directia in care
intreprinderea se dezvola in corelatie cu actuala situatie a produselor si pietelor sale. Schematic,
sporirea volumului de vanzari poate fi atinsa astfel:

 Cu produse actuale pe pie te actuale
 Cu produse actuale de piete noi (noi segmente de piata)
 Cu produse noi pe piete noi (segmente de piata)

Cea de -a treia component a este reprezentata de avantajul diferential (competitiv) prin
care se identifica acele elemete ale pietelor si produselor intreprinderii care ii vor asigura o
puternica pozitie competitive. O conditie prealabila pentru specificarea avantajului competitiv al
intreprinderii, o reprezinta definirea segmentelor de piata care ofera cel mai mare potential de
crestere si a cerintelor de success existente pe fiecare din aceste segmente in parte.
A patra component este sinergia intreprinderii, care reprezinta procesul de actiune
concertata a mai multor factori, process care genereaza un effect tot mai mare decat suma
efectelor individuale ale fiecarui factor considerat independent. Marketingul este domeniul unde,
prin exceleta, efectul oricarei variabile controlabile depinde foate mult de modul cum es
este integrata alaturi de celelalte variabile, prin intermediul carora intreprinderea actioneaza
asupra mediului. Acest lucru nu inseamna isa ca este absolut obligatoriu ca politica de marketing
sa ramana fixate in mod automat in cadrul unor coordinate rigide.
In acelasi timp, dinamica p oliticii de marketing, este determinate n mod hotarator de
insasi traiectoria firmei in cadrul ciclului sau de viata, trecerea de la o etapa la alta aducand
schimbari, unori esentiale, in problematica firmei si in posibilitatile practice de rezvolvare a
aspectelor concrete cu care se confrunta in atingerea obiectivelor propuse.
In practica cotidiana, exista o gama larga de tipuri de politici de marketing ce pot fi
structurate in cateva tipologii, cele mai importante referindu -se la politicile de consolidare a
pozitiei firmei pe piata, la cele de crestere a volumului activitatii desfasurate, de extindere sau de
mentinere, de restrangere a acestei activitati sub raportul zonelor, segmentelor de piata sau chiar
a profitului. Gradul de realizare a obiectivelor politicii de marketing a firmei va depinde de doua
categorii de factori:

9
 Factori exogeni – care actioneaza asupra intreprinderii sub forma unei forte ale mediului
 Factori endogeni – care inmanuncheaza rezultanta fortelor interne ale intreprinder ii

Rezultatele obtinute depend de capacitatea managerilor de a adapta firma la conditiile
mediului (factori exogeni), de a aproviziona directia si intensitatea acestora, pe de o parte, dar si de
modul in care sunt folosite resursele umane interne pe care le au la dispozitie, (factori endogeni), pe de
alta parte. La randul sau, politica globala de marketing a firmei incorporeaza un set de strategii si tactici
adecvate conditiilor in care aceasta isi desfasoara activitatea, potrivit optiunilo r proprii.
Liniile directoare, definiorii ale atitudinii si conduitei firmei se regasesc in strategia de piata a
firmei, care constituie nucleul politicii de marketing a acesteia, data fiind legatura sa directa cu
finalitatea activitatii econo mice a fiecarei firme. Pozitia central a strategiei de piata in cadrul politicii de
marketing a firmei este data de cel putin urmatoarelor aspecte:
1) Strategia de piata incorporeaza, intr -o ambianta aproape perfecta, cele trei elemente ale unei
strategii com plete, respective: strategia de actiune, a rezultatelor si strategia de angajare.
2) Strategia de piata se raporteza in mod direct la esenta viziunii si demersului de marketing,
respective satisfacerea, in conditii de eficienta maxima, a unor cerinte de consu m.
3) Strategia de piata reprezinta si o problema la mare actualitate, care se inscribe in eforturile
generale ale firmei pentru atingerea obiectivelor stabilite, astfel spus, aceasta strategie vizeaza
insasi finalitatea activitatii firmei, privita in ansambl ul ei.
Dintre strategiile politicii de marketing, strategia de piata este cea mai corespunzatoare, atat prin
natura obiectelor, cat si prin amploarea angjamentului material si organizatoric pe care il solicita
pri partea firmei.
O strategie de pi ata adecvata este aceea conform careia intreprinderea face o selectie
corecta a segmentelor spre care isi concentreaza eforturile de marketing, carora li se adreseaza
cu produsul potrivit, pe care -l ofera in cel mai potrivit loc, la pretul potrivit insotit de o
promovare corespunzatoare, urmarind sa -si realizeze astfel obiectivele stabilite pentru o
anumita perioada, Se apreciaza ca, formularea strategiei de piata reprezinta punctual central al
programarii de marketing,
Prin strategia de piata se stabileste in mod sintetic raportul dintre firma si mediul
acesteia, pozitia pe care intreprinderea trebuie sa si -o asigure in acest mediu pentru a -si realiza
obiectivele, in conditiile unei eficiente corespunzatoare.
Ca nucleu al politicii de m arketing, strategia de piata constituie punctual de plecare si
elemental de referinta pentru celelale strategii. Aceasta din urma pot avea existent de sine
statatoare numai daca sunt private ca o continuare si concretizare a strategiei de piata pe care

10
o urmeaza intreprinderea. Adoptarea strategiei de piata este un process decisional, ce
presupune alegerea unor variante din mai multe posibilitati. Drept termini de referinta servesc,
mai intai, fctori endogeni, respective posibilitatile concrete ale firmei, iar apoi, factori exogeni
acesteia, in speta particularitatile ietei in care firma isi desfasoar activitatea.

1.4 Marketingul mix. Concept si structura

Pentru intreprindere, strategia de piata este doar un ghid. Materializarea ei presupune in itierea
unui sir de actiuni practice si antrenarea unor eforturi pentru desfacerea acestora. Din resursele pe care
le are la dispozitie, intreprinderea poate constitui o paleta larga de combinatii, existand modalitati
diverse de realizare a contactelor cu exteriorul, cu piata,
Ideea antrenarii resurselor, in combinatii diferite, astfel incat sa permita intreprinderii realizarea
unui contact efficient cu piata a condus la naserea conceptului de marketing -mix.

MIX DE MARKETING=PRODUS x PRET x DISTR IBUTIE
x COMUNICARE

Combinatia sugerata de notiunea de marketing -mix priveste modul cum sunt intrenate resursele
intreprinderii, proportiile in care ele vor intra in efortul global al ei pentru a se ajunge la efectele dorite.
Lista instrumentel or aflate la dispozitia firmei in jurul celor patru piloni ai activitatii de marketing:

Produsul
Pretul
Distributia
Promovarea

11

Este vorba de instrumente ce intervin in aria punctelor de contact ale intreprinderii cu
piata. In acest context, prin conceptual de marketing -mix se po ate intelege orientarea activitatii
de marketing a intreprinderii in functie de resursele interne si conditiile pietei, prin combinarea
intr-un tot unitar, coherent, sub forma unor programe a elementelor politicii de produs, de
distributie si de promovare.

Structura concreta a mix -ului, locul ocupat de fircare dintre componentele sale, vor
depinde de posibilitatile intreprinderii si de solicitarile pietei. De asemenea, trebuie luate in
consideratie optica si, mai ales, personalitatea decidentulu i.
Nota caracteristica a mix -ului d e marketing va fi data de piata in care aceasta ar urma sa
se inscribe, sa se aplice practic. De obicei, dintre cele patru component ale mix -ului cre accentual
pe prima, adica pe cea de produs, aceasta fiind principalul mijloc de comunicare a intreprinderii
cu piata. Adesea intalnim cazuri in care mix -ul de marketing, intalneste preponderant alt element.
Deci pozitia si ordinea de importanta a celor patru elemente ce variaza in functie de conditiile
concrete ale implementarii mix -ului, specificul strategiei in slujba careia este pus. Pe de alta
parte, mix -ul de rketing nu contine elemete amintite. Indiferent insa cate din cele patru elemente
sunt prezente cu schimbari effective fata de perioadele anterioare s i indifferent asupra caruia
cade accentual principal, o cerinta de baza a realismului mix -ului de marketing o constituie mai
intai, judicioasa corelare a acestor elemente, iar apoi corelarea lor cu strategia de piata a
intreprinderii. Aceasta deoarece, in ultima instant, mix -ul de marketing nu este altceva decat
modalitatea practica de promovare a unei strategii de piata, de a -I concretiza caile si a -i atinge
obiectivele.
O alta problema importanta care intervine in stabilirea mix -ului de mark eting o
constituie optimizarea alocarii resurselor. Dificultatea alegerii solutiei optime consta in faptul ca
impactul eforturilor de maketing, cele necesare pentru punerea in practica a mix -ului, nu este
unul linear. Daca vanzarile ar fi constant sensibi le la investirea fondurilor de o anumita marime
in fiecare din cele partru elemente ale mix -ului, problema s -ar rezolva relative usor, prin metoda
programarii liniare. In sealitate insa, este vorba de un impact neliniar, determinat de interactiunea
element elor mix -ului.

12
In acceptiunea sa clasica, mix -ul presupune combinarea judicioasa a patru elemente
considerate ca fiind esentiale pentru atingerea obiectivelor de piata.
 Produsul;
 Pretul:
 Promovarea;
 Distributia (plasarea);
Pe masu ra ce industria serviciilor s -a dezvoltat, s -au descoperit suplimentare in
marketingul serviciilor astfel:
 Personalul, care cunoaste si presteaza serviciile oferite, avand capacitatea de a recunoaste
si intelege necesittile clientilor;
 Profitul – organiatii le comerciale vor utiliza mixul de maketing in scopul maximizarii
profitului;
 Premisele fizice – aspectele care insotesc activitatile de prestare a serviciilor

Obiectiv propus:

Produsul
Pretul
Promovarea
Plasarea

13

CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALA A COMPANIEI
SC CAR REFOUR ROMANIA SA

2.1 Scurt istoric – lanturile de magazine

Primul hypermarket Carrefour fost deschis in Franta pe 15 Iun 1963, aprope de Paris, in
localitatea Sainte -Genevieve -des-Bois. Magazinul se intinde pe o suprafata de aproximativ 2500
de metri, de trei ori mai mare decat orice alt retailer din acea vreme. Magazinul aduce o gama
larga si diversa de produse comercializa te cu amanuntul atat alimentare cat si nonalimentare .
Promodis SRL, precursorul companiei Promodès , fuzionează pentru a crea cel mai mare grup
european de comerț cu amănuntul al produselor alimentare (al doilea mare în lume). Carrefour
achiziționează 85 de supermarketuri în Brazilia, prin lanțurile regionale Lojas Americanas,
Planaltao, Roncetti, Mineirao, Rainha, Dallas și Continente . Este admin istrata de trei familii,
Fournier, Badin și Defforey .

14

2.2 Statutul juridic si profilul de activitate al societatii Carrefour Romania SA

Grupul Carrefour s -a dezvoltat pe piata din Romania, in anul 2007, cand aceasta a
achizitionat s ocietatea Artima SA. Acesta tranzactie a permis patrunderea in segmentul
supermarket -urilor, astfel ajungand la extindere rapida pe piata romaneasca. Aceasta achizitie
ilustreaza strategia grupului Carrefour de a -si intari prezenta pe pietele in crestere, printr -o
abordare multipla, sub un singur brand, adaptata local. In 2007, Carrefour Romania a realizat o
cifra de afaceri de 866 de milioane de euro, cu 42,2% mai mult fata de 2006. Magazinul
Carrefour este prezent in 34 de tari, asigurand astfel peste 47 1000 de locuri de munca.
Societatea Artima SA, are sediul social in Romania, Sos. Bucuresti -Pitesti, Nr.km. 11 -12, Et.
1 Ap. biroul A, Com. Chiajna, Jud. Ilfov , inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu
numarul J40/7766/2007 si Codul unic de identificare 11735628. Principala activitate pe care
societatea o desfasoara este conform codului CAEN este :
 4711 – Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de
produse alimentare, bauturi si tutun.

15

2.2 Organe d ecizionale, o rganigrama

Oamenii simbolizeaza resursa cheie a unei intreprinderi, un element vital care sustie supravietuirea,
dezvoltarea si succesul competitional al acesteia.
La sfarsitul anului 2018, colectivul salarial al companie i Carrefour insuma 9937 de angajati,
acestia ocupand urmatoarele functii: director general, director economic, contabil, sef departament,
lucrator comercial, casier.

Atributiile si responsabilitatile personalului la nivelul managementului de top sunt conturate in
Statutul societatii astfel:
 Adunarea Generala a Actionarilor;
 Consiliul de Administratie;
 Comitetul executiv;
 Directorul general al Carrefour Romania SA
Organigrama companiei Carrefour evidentiaza alcatuirea conduce rii, precum si
copartimentele cele mai importante si mai dzvoltate. Sef magazin
casier lucrator
comercial receptionist
marfa Sef
departament

16
Structura si modul de functionare al societatii au la baza oamenii cheie ai companiei. Acestia, la
randul lor, au in subordine sefii de compartimente, care fac legatura int re structura superioara si angajatii
respectivului departament.
Fiecare departament are la baza o structur proprie de ogranigrama care scoate in
evidenta fluxul de gestiune. Compartimentele companiei, au atributii specifice, bine stabilite.
Toata aceste elemente coopereaza echilibrat si reflecta imaginea unei companii dezvoltate.
Sarcinile, competentele si responsabilitatile ce revin personalului, sunt trecute in fisa
postului a fiecarei functii.
Potrivit articolului nr 111 di n legea nr 31/1990, obligatiile prevazute in Adunarea Generala a
Asociatiilor sunt urmatoarele:
1) Sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale sis a fixeze dividendul
2) Sa aleaga si sa revoke membrii consiliului de administratie, respecti ve ai consiliului de
supraveghere, si cenzorii
3) In cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt audiate, sa numeasca sau sa demita
auditorul financiar sis a fixeze durata minima a cotractului de audit financiar
4) Sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul financiar in curs membrilor consiliului
de administratie, respectiv membrilor cosiliului de supraveghere si cenzorilor, daca nu a
fost stabilita prin actul constitutive
5) Sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli sau, dupa caz, programul d e activit ate pe
exercitiul de activitate urmator
6) Sa hotarasca gajarea, inchiderea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale
societatii .

17
2.3 Abordari contabile

Obiectul și metoda contabilității

Contabilitatea, ca știință , având o metodă proprie de cercetare, are ca obiect de studiu
predominant patrimoniul , reprezentat de totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare
economică ce sunt gestiona te de un agent economic, precum și totalul drepturilor și obligațiilor
pe care direct și le asumă în legătură cu averea pe care o posedă .Obiectul contabilității
înglobează laolaltă cu existența patrimoniului și transformările, mișcările interne ale acestu ia.
Mișcările relatează operațiunile simple de intrări și ieșiri de elemente patrimoniale, dar și de
mișcări complexe ce se concretizează prin noțiunile de venituri, cheltuieli și rezultate. În acest
cadru se studiază totalitatea proceselor ce produc tran sformări atât cantitative cât și calitative în
volumul și structura patrimoniului. În contabilitate, cheltuielile reprezintă un efort din partea
agentului economic, iar venitul reprezintă un efect .
La nivelul contabilității, pentru analiza pat rimoniului se apelează la structurile de :
ACTIV, PASIV,CHELTUIELI, REZULTAT E.

Structurile de ACTIV și PASIV prezintă postura patrimoniului, iar structurile
CHELTUIELI , VENITURI și REZULTATE sunt specifice activității economice . Din pun ct de
vedere al conținutului, ACTIVUL cuprinde totalitatea bunurilor economice grupate după gradul
de lichiditate , elemente patrimoniale cu o perioadă de participare la circuitul economic mai
îndelungată. Altfel spus, lichiditatea elementelor patrimonia le înseamnă capacitatea acestora de a
se transforma în bani ca urmare a participării lor la circuitul economic.
În funcție de aceste aspecte, elementele patrimoniale de activ se împart în două ramuri,
acestea fiind active fixe sau imobilizări , și active circulante sau mobilizări. Aceste elemente, se
împart până la nivelul elementului patrimonial.

18
Activele fixe sau imobilizate se împart în trei subramuri, acestea fiind
reprezenta te de:
I. Imobilizări necorporale :(cheltuieli de cercetare, de constituire, de dezvoltare,
brevete, licențe)
II. Imobilizări corporale:
Denumire imobilizare corporală Conturi contabile corespondente
Terenuri și construcții Ct. 211 + 212 – 2811 – 2812 – 2911-
2912
Instalatii tehnice si masini Ct. 213+ 223 +2813+2913
Alte instalatii, utilaje si mobilier Ct. 214+224+2814+2914
Imobilizari corporale in curs de
executie Ct. 231 -2931

III. Imobilizări financiare (titluri de participare, împrumuturi acor date pe
termen scurt).
Activele circulante, se divid la rândul lor în trei subramuri și anume: Stocuri,
creanțe, investiții pe termen scurt și casă și conturi la bănci (disponibilul bănesc).
PASIVUL infățișază sursele de finanțare a bunur ilor economice , iar componentele
acestuia se grupează în surse și moduri de finanțare proprii a activității și surse atrase. După
modul de finanțare sau obținere a elementelor patrimoniale de active și gradul de exigibilitate ,
se regăsesc legături cu p rivire la sursele proprii , rezultând permanența acestora, în raport cu
sursele străine ce dau o notă de ajutor temporar. În cadrul surselor proprii se cuprind : capitalul
social, primele de emisiune și aport, rezervele, provizioanele pentru cheltuieli și riscuri. Cadrul
surselor de finanțare străine cuprind creditorii (bănci, client, diverse persoane fizice și/sau
juridice), furnizorii, impozitul pe profit.
CHELTUIELILE reprezintă modul de consumare a resurselor agentului economic din
scopul unei bune desfășurări a activității propriu -zise. Aceste cheltuieli, sunt clasificate în
contabilitate fiind urmărite destinația, clasificându -se în: cheltuieli din activității de exploatare,
cheltuieli din activitatea financiară și cheltuielile ce au caracter excepțional/extraordinar (din
2016).
VENITURILE sunt sursele ce revin unui agent economic de la alte persoane fizice sau
juridice în schimbul unor prestări de servicii, produse. Veniturile sunt grupate după activitatea

19
care le generează în: venituri din activitatea de exploatare, venituri financiare, venituri
extraordinare.
REZULTATELE apar prin diferența între venituri și cheltuieli. Aceste rezultate, pot fi
favorabile, ceea ce duce la profit, iar în situația o pusă, duce la pierdere. Situația patrimoniului se
află prin intermediul elementelor de ACTIV și PASIV , fiind cuprinsă în bilanțul contabil,
totodată, bilanțul cuprinzând și rezultatul exprimat în profit sau pierdere. Justificarea acestui
rezultat, se t ranspune prin prezentarea paralelă atât a cheltuielilor cât și a veniturilor prin
intermediul lucrării de sinteză numită “Contul de profit și pierderi” – formularul 20 din situațiile
financiare anuale.
Metoda contabilității în scopul căreia se realizează obiectul sau de studiu, se bazează pe o
teorie care pune în evidență, prin analiză, calcul și control , mișcarea patrimoniului. Această
teorie o reprezintă metoda partidei duble, ce se sprijină pe mai multe principii și reguli de
gestiune, înr egistrări sistematice și cronologice.
Principiul gestionar analizează mișcările elementelor din cadrul patrimoniului, ca fiind
gestionate la nivelul entității de un singur titular.
Principiul dublei reprezentări , apare ca un principi u fundamental ce urmărește înregistrările
componentelor patrimoniului la masa patrimonială într -o anumită perioadă de gestiune.
Înregistrările contabile sunt consemnate în ordine cronologică atât în cadrul jurnalelor cât
și în cadrul conturilor . Fundamentarea înregistrărilor contabile ce vizează patrimoniul entității, se
realizează în baza documentelor ce susțin operațiunile economicofinanciare, și asigură datele de
intrare în sistemul de contabil. Contul este procedeul cu ajutorul căruia se as igură urmărirea
întregii activități într -un mod sistematizat, urmând a fi centralizată cu ajutorul balanței de
verificare. Denumită și balanța conturilor, balanță de verificare oferă posibilitatea verificării
exactității înregistrărilor. Datele balanței, compun întocmirea bilanțului, asigurându -se astfel,
realizarea principiului dublei reprezentări. Centralizarea datelor cu ajutorul balanței de verificare
susține volumul modificărilor din alcătuirea patrimoniului atât pentru perioada curentă, cât și
cumula te din perioadele precedente.

20
Conform Directivei a IV -a a Consiliului Comunității Europene, structură generală a
conturilor anuale pentru societăți cuprinde: bilanțul, contul de profit sau pierdere, anexe și
raportul de gestiune. Acest cumul de documente va constitui un tot unitar și va reprezenta
imaginea fidelă a patrimoniului, situației economico -financiare și a rezultatului exercițiului.
Normele contabile în concordanță cu legislația țării noastre , prin intermediul Directivei a
IV-a a Comunității Europene a Standardelor de contabilitate internaționale, au finisat forma
generală a conturilor anuale , sub denumirea de “bilanțul contabil”. În zilele noastre, noțiunea de
bilanț contabil reprezintă rezultatul sintetic al activității desfășurate într -o perioadă dată. În
literatura de specialitate, în special Anglia, Germania și Franta, bilanțul contabil compus din
bilanț, contul de profit sau pierdere și anexă , denumite și documentele de sinteză contabilă
anuale , este o grupare de informații ordonate într -o formă dată, prin care persoanele neinițiate
sunt informate cu privire la rezultatele întreprinderii.
Bilanțurile au început să fie întocmite odată cu descoperirea c ontabilității, simbolizând
o balanță unde cele două talere găsesc permanet un echilibru , reprezentată de problematica
fundamentării teoretice și practice a egalității :

ACTIV BILANȚIER = PASIV BILANȚIER

Această egalitate, a devenit un element prin care bilanțul se definește potrivit
obiectivului de studiu pornind de la formarea ei în partidă dublă până în prezent. Astfel,
matematicianul Luca Paciolo care reprezintă în Registrul Jurnal și Cartea Mare, prin egalitatea a
doi termeni : “unu l zis Casa și celălalt Capital . Prin casă se înțelege partea ta sau punga ta iar
prin capital se înțelege totalitatea averii tale prezentate.
Tablou al patrimoniului întreprinderii, bilanțul este prezentat într -o structură în perioada
prem ergătoare încheierii bilanțului, această activitate începând la 1 Ianuarie (prin excepție a
primului an de activitate, când acesta începe la data înmatriculării entității economice), fiind
finalizată în data de 31 Decembrie cu anumite rezultate financiare , beneficii sau pierderi.
Bilanțul contabil, se definește numeric și în etalon bănesc legăturile de echilibru dintre
mijloacele economice gestionate ale entității. Datorită complexității , bilanțul este clasificat după
trei criterii:
După statutul juridic:
– Bilanțul inițial – întocmit la infiintatea întreprinderii
– Bilanțul curent – întocmit în cursul activității întreprinderii

21
– Bilanțul final – întocmit în momentul cesionării activității de către întreprindere
sau a lichidării sale:
După perioada de întocmire
– Bilanțul annual – întocmit la sfârșitul anului
– Bilanțul intermediar – se încheie la sfârșitul fiecărui trimestru
După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale
– Bilanțul primar – întocmit la nivel de întreprindere
– Bilanțul con solidate – întocmit la nivelul grupurilor de întreprinderi
– Bilanțul centralizat -intocmit la nivelul miniterelor, departamentelor economiei
naționale în ansamblu.

Funtiile bilanțului contabil:
Funcția de generalizare este funcția care definește prelucrarea datelor
informaționale din activiteatea curentă a entității , ce sunt clasate într -un număr
mic de indicatori ce redă situația activității economico -financiare.
Funcția de analiză a desfășurării activității se traduce prin faptul că , pe
baza bilantulu contbil, se urmarecte gradul de realizare a obiectivelor
întreprinderii , se identifică reserve.
Funcția previzională urmărește metodele de dezvoltare reală a activității .

Reglementări contabile în România privind situațiile fi nanciare

În prezent, în România situațiile financiare și întocmesc conform ghidului privind
aplicarea situațiilor financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr 1.802/2014 . Acest
ordin a intrat în vigoare ca urmare a anulării directive lor Comunității Europene ce au stat la baza
reglementărilor contabile conforme aprobate de OMFP nr 3.055/2009, cu modificările și
completările ulterioare.
Sistemul contabil din România funcționează din anul 2006 în baza Directivelor IV și VII a
Comuni tăților Economice Europene . În cee aceea ce privește întocmirea rapoartelor financiare,
există două tipuri de seturi de situații anuale.

22
 Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc două din următoarele trei
critetii (denumite criterii de mărime ) , cu total active de 3.650.000 Euro , cifra
de afaceri neta 7.300.000 Euro , numărul mediu de salariat în cursul
exercițiului financiar (50 angajați ) , întocmesc situațiile anuale cuprinzând
bilanț , cont de profit și pierdere , situația modificărilor capitalului propriu ,
situația fluxurilor de numerar , notele explicative
 Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre
cele trei prezvazute la punctul 1 , întocmesc situații financiare anuale
simplificate ce cuprind un bi lanț prescurtat, cont de profit și pierdere , note
explicative. Nu în mod obligatoriu, pot întocmi și situația modificărilor
capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de numerar.

Modelul de bilanț românesc, este introdus încă din prima etapă a reformei 1994 – 2000 este
inspirat după modelul francez . Schemă a ajutat la generarea unui tablou ce așează activele după
destinația lor , iar pasivele după origine.
Prezentarea reglementărilor contabile se aplică următoarelor c ategorii de entități:
-societati (SNC, SCS, SA, SCA, SRL)
-societati/complanii naționale
-regiile autonome
-inctitutiile naționale de cercetare -dezvoltate
-societati cooperative care în baza legilor speciale de organizare funcționează
conform princip iilor societății
-subunitati fără personalitate juridică, cu seriul în România, ce aparțin unor
persoane juridice
-subunitati din România ce aparțin unor persoane juridice din străinătate cu sediul
în
România
-grupuri de interes economic .

23

Directive le Uniunii Europene

Documentele sperifice societăților de capitaluri, sunt create în baza Directivei a IVa a
Uniunii Europene ce a fost redactată la 25 iulie 1978 , urmând a fi revizuită la noiembrie 1990 .
Directiva coordonează dispovitiil e normative naționale referitoare la tot ce înseamnă conturile
anuale și rapoartele de gestiune precum și structurile elementelor patrimoniale pentru publicarea
acestora.
Prevederile directive susține standardele publicate de organelle internați onal (
Uniunea Europeană a Experților Contabili Economici și Financiari -UEC) și Internațional
strandards Conttee (IASC).
Directiva a VII -a din 13 mai 1983 ocupă secțiunea ce vizează amortizarea întocmirii
conturilor consolidate. Prin acest ac t normative, toate întreprinderile care posedă una sau mai
multe filiale, sunt îndatorate să stabilească conturi consolidate și un raport de gestiune asupra
grupului , oriunde ar fi sediul filialelor.
Directiva a IV -a , supune un format detalia t pentru bilanț , însă admite și un format
restrains pentru unele întreprinderi, dar dar acelea ce nu depășesc două din limitele criteriilor de
mărime (totalul bilanțului, cifra de afaceri netă, numărul de salariați). Pentru redactarea
chemei de bilanț, Directiva a IV -a propune două forme de prezentare : schema de bilanț orizontal
și cea de bilanț vertical.
Schema de bilanț orizontal, se fundamentează pe activul bilanțier în funcție de criteriul
lichidității crescătoare ale elementelor de activ patrimonial și a pasivului bilanțier în ordinea
excibilitatii crescătoare a pasivelor din patrimoniu, utilizând corespondența dintre resurse (ce
sunt elemente de pasiv) și utilizări (active) duc la egalitatea: ACTIV=CAPITALURI
PROPRII+DATORII, ia r schema bilanțului vertical , conduc informația conform egalității:

ACTIV -DATORII=CAPITALURI PROPRII

Directivele Europene de contabilitate ne conduc retroactiv în activitatea societății aflând
informații despre resursele sale economice , modificarea acestora și modul în care sa generat
numerarul precum și echivalențele numerarului din viitor. Informațiile din bilanț, ne ajută și la
anticiparea nevoilor viitoare de dinantare și a modului în care sunt gestiunate viitoarele fluxuri de
trezo rerie ce sunt repartizare între cei ce au interes față de întreprindere.

24
Onorarea angajamentelor viitoare sunt inticipate cu ajutorul elementelor de
lichiditate și solvabilitate . Aceste elemente sunt definitorii privind restricțiile ce
trebuie urmărite atât la nivelul decizional privind gestionarea întreprinderii,
alături de echilibrul financiar, rentabilitate, risc.

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1

Se aplică prin prezentarea situațiilor financiare în conformitat e cu Standardele Internaționale de
Contabilitate atât de către întreprinderi individuale cât și la nivel de grup de întreprinderi (bănci,
societăți de asigurări).
IAS 1 prevede un set complet a situațiilor financiare ce include : bilanțul pro priu- zis , contul de
profit de pierdere, situațiile privind moficarile de capitaluri, a fluxurilor de trezorerie, politici contabile și
note explicative ce prevăd problemele referitoare la contul de profit și pierdere .
Există o cerință care i nterzice elementele de venit sau chltuieli ca fiind extraordinare atât în contul
de profit și pierderi cât și în note. Totuși, entitățile au datoria de a prezenta aceste elemente puse în
evideta după natura lor (de exploatare sau financiare) separate de ce lelalte categorii de venituri și
cheltuieli curente. Aceste situații ce impun a fi separate sunt:
– reducerea valorii contabile a stocurilor (până la valoarea netă realizabilă), imobilizările
corporale (până la valoarea recuperabilă);
– restructurarea activi tăților și reluarea oricăror provizioane penru coturile
restructurării;
– cedări ale elementelor de imobilizări corporale ale investițiilor; – activități întrerupte.
În contul de profit și pierdere, cheltuielile sunt clasificare în funcție de cel e două metode de
analiză. Cu ajutorul primei metode “metoda naturii “ clasificarea se realizează după natura cheltuielilor,
iar cu ce -a de -a doua metodă “metoda costurilor vânzării”, clasificăm după funcția lor. Alegerea metodei
de analiză depunde atât de factori istorici cât și de cei aferenți sectorului economic , respectiv natura
organizației. Fiecare metodă de analiză prezintă avantaje pentru diferite tipuri de entități. Din această
cauză, standardul IAS 1 cere o opțiune între clasificări în funcție de cea care este mai relevantă și mai
credibilă , oferind cel mai fidel elementele de performanță ale întreprinderii.

Modelele de prezentare ale Contului de profit și pierdere după forma de prezentare, pot fi:

25
 Sub forma de listă, se duduc cheltuielile din venituri pentru a exeplifica
modul de formare a rezultatului ;
 Sub formă de cont sau tabelar , cheltuielile și pierderile fiind redate în partea
stângă, iar veniturile și profiturile în partea dreaptă;
Clasificarea cheltuielilor se efectuează după modelele de prezentare ale Contului de profit și pierdere și
conțin cheltuielile structurate după originea sau naturala lor economică (cheltuieli cu materii prime și
consumabile, cheltuieli cu personalul, chelt uieli de exploatare, alte cheltuieli externe, după destinația
sau funcțiile întreprinderii (cheltuieli de producție, cheltuieli de distribuție, generale administrative).

Utilizatorii situațiilor financiare

Utilizatorii situațiilor financiare s unt acele peroane sau instituții, din mediu inter său extern al unei
întreprinderi care se folosesc de informațiile conținute în documentele aferențe unei entități, în vederea
luării deciziilor cu caracter economic.
Printre utilizatori se numără:
 Furnizo rii – doresc să afle pe baza informațiilor oferite de situațiile financiare,
dacă datoriile societății vor fi plătite la până la scadență.
 Clienții – sunt preocupați de informațiile care atestă cntinuitatea activității
unei societăți, îndeosebi atunci cân d aceștia au sau doresc o colaborare pe
termen lung.
 Investitorii – sunt interesați să afle riscul inerent al tranzacțiilor și
rentabilitatea investițiilor lor. Aceștia necesită informații în vederea luării
deciziilor în vederea luării unei decizii în sen sul cumpărării, păstrării sau
vânzării de instrumente de capital.
 Angajatii – sunt preocupați de informații cu privire la o societate care atestă
profitabilitatea entităților în cadrul cărora sunt angajați. Aceștia sunt
interesați de capacitatea întreprind erii de a le oferi remunerații, pensii sau
alte oportunități profesionale.
 Creditorii – Utilieaza informațiile cuprinse în situațiile financiare în
determinarea capacității întreprinderilor de a rambursa la scadență creditele
ce urmează a fi contractate. A ceștia calculează performanțele financiare ale

26
întreprinderii, cu ajutorul unui punctaj de bonitate folosind indicatori eligibili
ce le oferă o reală perspectivă în viitor a întreprinderii.
 Instituțiile statului și alte autoritati -sunt interesate în princ ipal de activitatea
întreprinderilor și de alocarea resurselor. Autoritățile statului solicită
informații în scopul reglementării activităților , ce ajută și la stabilirea politicii
fiscale.
 Publicul – datele oferite de situațiile financiare informează pub licul în
domeniul evoluției recente și a tendințelor de prosperitate a întreprinderii în
sfera sa de activitate.

2.4 Evolutia cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta volumul total al veniturilor realizate din vanzarea de marfuri, prod use
sau din servicii prestate catre o societate in decursul unui exercitiu financiar.
Evolutia cifrei de afaceri realizata de catre societatea Carrefour Romania SA in perioada 2016 -2018 este
ilustrata in ficura 2.1
Cifra de afaceri urmeaza u n trend ascenda nt in perioada analizata astfel, in 2017 a crescut
aproximativ 90.76% fata de anul 2016, respectiv cu un procent de 84.06 in anul 2018 fata de anul
precedent.

Tabel 2.1 -Cifra de afaceri
2016 2017 2018
Cifra de afaceri 5.149.498.472 5.673 .677.672 6.748.911.268

27
Figura 2.1 Evolutia cifrei de afaceri in perioada studiata:

Evolutia activelor imobilizate
Total 2016 2017 2018
Active
imobilizate 990.264.991 1.268.330.313 1.221.702.175

Fig. 2.2 Reprezentarea evolutiei activelor imobil izate in perioada 2016 -2018

2016
2017
2018Cifra de afaceri
2016
2017
2018Active imobilizate

28

Tabelul 2.1 Evolutia activelor circulante in perioada 2016 -2018
Bilant 2016 2017 2018
Active Circulante – Total 1.823.378.378 1.681.994.285 1.943.569.267
Stocuri 516.705.586 616.077.009 628.422.792
Creante 592.434.569 526.490.817 786.560.246
Casa si conturi la banci 95.539.621 126.077.910 146.928.191
Cheltuieli in avans 15.299.910 17.801.816 16.249.227

Conform informatiilor din situatiile financiare consolidate, in decursul anului 2017,
valoarea stocur ilor preinta o crestere de aproximativ 83, 87%, valoarea exacta a stocurilor fiind
de 616.077.009 lei, astfel au condus la o crestere a activului total.
Valoarea rateia ctivelor circulante se determina ca raport intre activele circulnte ale
societatii si suma activelor totale ale acesteia. In analiza activelor circulante, se pot utiliza
urmatoarele rate complementare:

 Rata stocurilor – evidentiaza ponderea stocurilor in totalul activelor societatii. Aceasta
rata inregistreaza niv eluri ridicate in cazul intreprinderilor ce au ca obiect de activitate
productia cu un ciclu lung de fabricatie, sau in cazul firmelor de distributie a caror
activitate presupune existent permanenta a unui stoc de marfa. Rata stocurilor se
calculeaza cu aj utrul formulei:

∑ * 100
 Rata creantelor comerciale – reflecta importanta portofoliului de creante comerciale in
cadrul patrimoniului societatii si se calculeaza utilizand urmatoarea formula:

∑ *100

29
 Rata disponibilitatilor banesti – reprezinta un indicator de masurare a lichiditatii interne
a entitatii economice, fiind calculate cu ajutorul formulei:

∑ *100

Mediul extern la Carrefou r Romania SA

Mediul extern este mediul in cadrul caruia intreprinderile isi desfasoara activitatea ce
cuprinde un ansamblu de factori alcatuind o st ructura complexa, de natura economica, sociala,
culturala, juridical.
Analizand structura mediului extern, prezint micromediul intreprinderii, cat si
macromediul acesteia.
In desfasurarea activitatii, intreprinderea intra in contact cu agentii de mediu, ce au
actiune pe termen scurt, relatiile cu acestia fiind directe, de mare intensitate.
 Furnizorii de marfuri – sunt reprezentati de diverse firme sua personae particulare, care, in
baza unor relatii privind furnizarea de servicii, asigu ra intreprinderii resursele necesare de
materii prime, material, echipamente, masini si utilaje, etc.
Cunoasterea posibilitatilor de oferta ale acestor agenti de mediu prezinta deosebita
important pentru activitatea intreprinderii. Informatiile de care compania are nevoie, despre
acesti agenti de mediu, se refera la dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile
de comercializare utilizate, localizarea geografica. Asigurarea unor relatii de piata cu o
desfasurare normala imp une cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei
furnizoare si orice alte eleme te care s -ar putea constitui in eventuali factori neprevazuti,
perturbatori ai unei bune aprovizionari.

30
Printre furnizori i Carrefour Roania SA se numara:
 Coca -Cola
 Avicola
 European Drinks;
 Aldis;
 Dobrogea;
 Bic;
 Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme care realizeaza o gama larga de servicii
necesare indeplinirii obiectului de activitate al companiei. Din randul lor, se detaseaza
intermediarii astfel: firme de comert, de transport, agentii de publicitate.
 Furnizorii fortei de munca: in acesta sfera se regasesc unitatile de invatamant, oficiile de
forta de munca, precum si persoanele aflate in cautrea unui loc de munca.

 Clientii alcat uiesc cercul firmelor, institutiilor si persoaneor individuale carora le sunt
adresate bunurile intreprinderii. Reprezentand cea mai importanta component a
micromediului intreprinderii, clientii ocupa un loc central in tematica studiilor de
marketing, care sunt axate pe cunoasterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de
cumparare si de consum. In functie de statutul lor, de natura solicitarilor fata de produsele
companiei, clientii se pot grupa astfel:

31

 Concurentii formeaza o categorie aparte a m icromediului companiei, nelipsiti din cadrul
mediului competitive, specific, la randul sau, economiei de piata libere. In postura de
concurenti apar firmele care impart aceeasi categorie de client, iar in numeroase cazuri,
aceeasi furnizori. Competitorii s e deosebesc intre ei prin rolul pe care il joaca in
raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, formele de comunicare cu consumatorii,
stilul de interventie pe piata.

Clienti intreprinderi
distribuitoare Consumatori utilizatori
industriali

32

Principalii concurenti pe piata specifica:

Tabel 2.3 concurenti
Cocurentul
Intern Extern
Auchan x
Cora x
kaufland x
Mega image x

33
Capitolul III Tehnici de promovare si comunicare in marketing

3.1 Importanta activitatii de comunicare a firmei
In cadrul procesului de contruire s i consolidare a unei identitati propri si a unei imagini
puternice, este necesar ca intreprinderea sa comunica e eficient, respectiv sa adreseze o serie de
mesaje puternice si coerente, mesaje care au atat o destinatie interna (personalul propriu al firmei
), cat si o destinatie externa ( spre partenerii de afacerii, spre piata, spre mediul ambiental ).
Procesul de comunicare se deruleaza pe baza principiului “… necesitatii ca realitatea sa fie
cunoscuta pentru a fi perceputa ca atare, nefiind suficienta ex istent a ei pur si simplu …
comunicarea reprezinta dorinta de schimbare si reflecta intentia de a da un sens anume realitatii “
+
Sistemul comunicatiilor de marketing al firmei sau mix -ul promotional cuprinde o serie
de tehnici si intrumente specific e, care evolueaza in paral el cu progresele stiintei si tehnologie i,
cu procesul de diversificare a nevoilor co nsumatorilor si de amplificare a mijloacelor prin care
acestea sunt satisfacute.
Cele ma i recente puncte de vedere introduce conceptul de comunicare globala astfel:
 transpunerea in practica a strategiei de construire si capitalizare a imaginii de
marca
 conducerea cu maximum de eficacitate a ansamblului modalitatilor de comunicare
Stabilirea obiectivelor specifice in functie de destinatar ii actiunilor promotionale,
obiectivele fixate pot fi diferite dupa cum urmeaza:
 In cazul in care actiunile promotionale sunt orientate spre consummator , ele pot urmar
cresterea vanzarilor pe termen scurt, cres terea fidelitatii clientilor si recompensarea
acesteia, intarirea pozitiei producatorilor pe anumite piete.
 In cazul promovari comerciale, pot fi intalnite urmatoarele obiective: mo tivarea
detailistilor astfel in cat acestia sa opereze cu stocuri mai mari si sa reimprospateze gama
sortimentala prin van zarea de noi articole, acorda rea de spatii mai mari in inter iorul
magazinelor si promovarea produselor respective printr -o prezen tre cat mai vizibila a
acestora.
 In cazul promovarii or ientate spre fortele de vanzare, obiectivele pot fi: intarirea
sprijinul ui acordat de catre acestia produselor firmei respective, stimularea procesului de
atragere a noilor clienti.

34
Component esentiala a politici de produs, marca reprezinta o modalitate de comunicare a
firmei, cu impact deosebit aspupra consumatorilor aparuta in evul mediu (mestesugari i organizati
in bresle isi marcau produsele atat pentru a le diferentia, cat si pentru a proteja, oarecum,
consumatori im potriva pr oduselor de calitate inferioara ), marca a fost utilizata in mod diferit de -a
lungul istoriei sale dobandind astazi semnificatii complexe.
Functiile si semnificatiile marcilor :
In literatura de specialitate se intalnesc multiple definiti acordate marcilor, sintetizandu –
le se poate spune ca marca reprezinta un nume, simbol, un desen, o comb inatie a acestor
elemente si are menirea de a identifica produsele, sau firmele si de a le dif erentia fata de cele
concurente. I n cazul marcilor de renume, intervin si alte atribute, cum ar fi istoria sau reputatia .

3.2 Politica de produs
Produsul, ca el ement de prima importanta al mix -ului de marketing, ca rezultat final al
activitatii firmei, reprezinta un bun material, un serviciu sau combinatia acestora, ca rezultat final
al activitatii firmei.
Mesajul principal adresat pietei de catre firma dar si a nsamblul elementelor ce
declansaza cererea c onsumatorilor, produsul este analizat intr -o conceptie de system, ce
inglobeaza alaturi de conpozitia materiala a bunului , intreaga ambianta ce il inconjoara, formata
dintr -o paleta larga de elemente acorporale.
In aceste conditii, componentele principale se defines in acceptiunea marketingului un
produs, se pot grupa astfel:
Component corporale, acestea cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si
ambalajului sau , determinate de substanta materiala a acestora, si utilitatea lor functionala.
Componente acorporale, ce nu au corp material nemijlocit, fiind elemente ce
caracterizeaza produsul in cauza. Acestea se refera la nume, marca, instructiuni de folosire,
termenul de garantie, pret.
Comunicatiile pr ivind produsul, cuprind ansamblul informatiilor transmise de
producator sau comerciant consumatorului potential, in vederea prezentarii produsului si intaririi
argumentatiei ce sta la baza deciziei de cumparare.
Politica de produs poate fi considerata pivo tal intregii activitati de marketing, ea
reprezentand conduita pe care o adopta firma in ceea ce privete dimensiunile, structura si
evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitati, atitudine ce s
eraporteaza permanent la ceri ntele mediului de piata si la tendintele manifestate de concurenta.

35
Politica de produs comporta o multitudine de atcivitati complexe, ce pot fi structurate
in urmatoarele categorii:
1. Cercetarea produsului, are in vedere analiza calitatii produselor aflate i n fabricatie sau
vanzare, analiza circulatiei produselor si urmarirea comportarii acestora in consum sau in
utilizare. Cercetarea produsului are astfel semnificatia unei analize diagnostic, de natura
sa segmenteze punctele de vedere tari, insa si pe cele s labe ale gamei de fabricatie sau ale
sortimentului comercializat, pentru a permite o fundamentare corecta a strategiei firmei.
Avand o asemenea importanta, studiile privitoare la produs ocupa un loc deosebit d
einsemnat in asamblul cercetarilor de marketin g, ponderea acestora in eforturile
financiare reclamate de asemenea cercetari, depasesc circa o treime.
2. Activitatea de inovatie ramane principal orientare ofensiva a politicii de produs si prveste
nu numai produsul, ci si stimularea capacitatii creative de cercetare si productie,
descoperirea de noi materii prime si tehnologii.
3. Activitatea de modelare a produsului are in vedere activitatea de concepere si realizare,
sub frma de prototip a tuturor componentelor ce dau contur viitorului produs. Modelarea
nu trebuie privita tot sub aspectul ei tehnologic , are o semnificatie de orientare , potrivit
cerintelor pietei, a tuturor elementelor ce contribuie la realizarea viitorului produs.
4. Asigurarea legala a protectiei produsului semnifica ansamblul de actiuni juri dice pe care
acesta este protejat impotriva contraafacerilor. Cea mai utilizata modalitate de asigurare
legala, a protectiei unui produs reprezinta inregistrarea marcii.

3.3 Politica de pret

Importanta pretului in combinatia mixului variaza in functie de imprejurari. In general, se
apreciaza ca rolul pretului in cadrul mixului este relativ modest, data fiind flexibilitatea mai reudsa a
acestuia si deci posibilitatile mai limitate ale firmei de a -l manevra, in comparative cu celelalte variabile
ale mixul ui.

Legatura dintre politica de pret si strategia de piata nu este una numai de dependenta , cum ar
putea apare la prima vedere. Legaturile cu strategia de piata creaza totodata pemisele corelarii stranse a
politicii de pret cu celelalte component ale mix -ului de marketing.
Fata de cuantumul dat al propriilor costuri, ori fata de un presupus pret al pietei, firmele
prctica preturi situate la distante variabile in ambele sensuri, astfel:

36
 Optiunea unor preturi foarte mari pote avea motivatii diferite, prec um fructificarea avantajului
de piata, oferit de outatea produselor si serviciilor firmei, cultivarea imaginii unor produse cu
performante de exceptie, investirea preturilor mari cu rol de protective al altor produse.
 practicarea unor preturi mici poate av ea drept explictie interesul de a patrunde pe anumite
piete, descurajarea sau tinerea la distanta a anumitor concurenti sua promovarea
vanzarilor.

POZITIA MAGAZNELOR FATA DE :
1. Modul de
formare 2. Nivelul pretului 3. Mobilitarea
preturilor
a)orientare dupa co sturi a) preturi inalte a)preturi stabile
b)orientare dupa
concurenta b) preturi moderate b) preturi relative
stabile
c)orientare dupa cerere c) preturi joase c) preturi modificate
frecvent

Strategia pretului in care valoarea reprezinta tot ceea ce asteapta client de la serviciul
solicitat, este utilizta in acele conditii in care criteriul essential in achizitionarea serviciului il
reprezinta caracteristicile acestuia, pretul fiind cosiderat a fi un element secundar. Exista mai
mlte varia nte ale unei semenea strategii, precum strategia “preturilor de prestigiu”,preturi de
regula inalte, utilizate pentru servicii prestate si livrate in conditii superioare de calitate fata de
concurenta.

Strategia pretului in care valoarea rep rezinta “calitatea primita in schimbul pretului
platit”, are in vedere diferentierea preturilor in functie de segmetele de consumatori,
corecpondenta nivelului de pret cu modul de formare, pri luarea in consuderare a perceptiei
valorii, fiind deosebit de c lara.

Strategia pretului in care valoarea reprezinta “ tot ceea ce se primeste pentru ceea ce s
eplateste” se coreleaza cu strategiile primate pe baza ofertei. Astfel clientul poate plati un pret
forfetar si poate primi in schimb un pachet de produse, care sa fie perceput ca fiind
corespunzator pretului .

37
Analiza swot
Analiza SW OT resprezinta o importanta tehnica manageriala , ce determina pozitia strategica a
unei firme la un moment dat.

Puncte tari Puncte slabe
Gama larga de produse Produsele din catalog nu sunt disponibile toata
perioada promotiei
Cele mai bune preturi Castigatorii tombolelor nu sunt f acuti cunoscuti
Calitate superi oara a produselor Secutitate scazuta
Inovatie
Promovare interna
Oportunitati Amenintari
Deschiderea de noi magazine Extindere concurenta
Diversificarea gamelor de produse marca
proprie Magazine care ofera transport gratuit
Mentinerea clientilor fideli
Contracte cu producatorii locali pentru
produse BIO
Promotii pentru atragere clienti  ofera un tablou cuprinzator ce arata valorile interne si punctele critice interne ale
companiei/organizatiei (valori si puncte critice care sunt definite in raport cu
obiectivele pe care trebuie sa le atinga organizatia, si anvergura lor);
 ajuta managementul sa identifice fortele externe care influenteaza, pozitiv sau negativ,
succesul companiei /organizatiei catre atingerea obiectivului propus;

 ajuta managementul sa obtina un raspuns la intrebarea: “Putem sa mergem pe ca lea
aceasta pentru atinger ea obiectivului organizatiei ?”

 ajuta sa se evidentieze rapid punctele forte si punctele de slabiciune ale
companiei/organizatiei;

 ajuta la cunoasterea si intelegerea contextului larg in care functioneaza
compania/organizatia.

38

Concluzii

In lucrarea intitulata “Mixul de marketing la Carrefour Ro mania SA ”, am prezentat
importanta studiului in elaborarea posibilitatilor de promova re a societatii, prin cat mai multe
tehnici de mark eting, in vederea castigului pe terme lung. Marketingul nu mai instituie in prezent
un domeniu restrains , greu de urmat, pe care il dezbate doar societatile cu exe perienta.
Accentuarea globalizarii si a pietelor a determiat managerii din intreaga lume sa devina mai
preocupati de evolutiile inregistra te pe pietele interne si international e din majo ritatea sectoarelor
de activitate.
Aceasta evolutie infruenteaza deop otriva firme mari si mici, firm e din sectoare de
activitate traditionala sau de inalta tehnol ogie, precum si firme din sectorul serv iciilor .
Pentru a reusi intr -un astfel de domeniu, managerii trebuie sa dobadeasca cunostintele
necesare pentru a devei ii flexibili si capabili sa dezvolte si sa impementeze strate gii de marketing
dinamice.
Am inceput prin a introduce elemente de teorie, axandu -ma pe importanta conceptului de
marketing, prezentand cat mai mlte inform atii privind cele mai importante caracteristici si functii
ale sale.
In capitol doi, am ales sa prezi nt o societate pe actiuni, ce desfasoara ca activitate
principal a, conform statutului, codul CAEN 4711 – Comert cu amanuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun . Carrefour
Romania SA, face parte dintr -un grup intern ational care intrat pe piata romaneasca , si a populat o
intreaga suprafata georgra fica, achizitionand societate a Artima SA in anul 2007. De la un scurt
istoric al societatii, am ales un segment, si am reprezentat cum arata organigrama restransa la
nivel de supermarket.
Abordarea contabila este necesara pentru a prezenta regulile, conform Standardului IAS
1 de contabilitte, astfel incat sa pot co ntura un tablou al acestei societati.

39
Mediul extern este mediul in cadrul caruia intreprinderile isi desfasoara activitatea .
Acesta cuprinde un ansamblu de factori alcatuind o st ructura complexa, de natura economic a,
sociala , culturala, juridica . Analizand structura mediului extern, prezint micromediul
intreprinderi i, cat si macromediul acesteia. In desfasurarea activitatii, intreprinderea intra in
contact cu agentii de mediu, ce au actiune pe termen scurt, relatiile cu acestia fiind directe, de
mare intensitate.
In concluzie, C arrefour Romania SA, are toate resursele necesare pentru a se dezvolta si mai
mult in a devein o firma puternica si competitiv a.

40
Bibliogragie

Legislatie:
1.Legea 31/1990 , Legea societatilor , Capitolu l IV, Sectiunea a II -a Art. 111
2.Legea Contabilitatii nr 82/1991 , republicata si modificata
3.O.M.F.P . nr. 1.802/2014 pentru arobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate

Carti
1. Suciu G., Analiza economico -financiara , editura infomarket, Brasov, 2009;
2. Silvia Petrescu, Analiza si diagnostic fina nciar -contabil editia a III -a, Editura
CECCAR, Bucuresti 2010;
3.Traian N – Contabilitate Internationala, Editura Ex Ponto, Constanta 2007;
4. Tole M. Analiza economico -financiara, Editura Universitara, Bucurestti 2004;
5.Vasile Ilie –Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteor Press,
Bucuresti 2006;
6. Vintila Georgeta Gesiune aprofundata a intreprinderii, Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresi 2006;
7. Alexandra Zbuchea , Florina Pinzaru , Cristina Galalae , Editura Tritonic,
Comunicarea media 2009
8. BĂȘANU, Gheorghe , „Management. Marketing”, Ed. Diacon Coresi,
București, 1993
9. Florina Pânzaru, „Manual de marketing. Principii clasice și practici actuale
eficiente”, Ed. C.H.Beck,București, 2009
10.Kotler, „Despre Marketing”, ed Curier Marketing, Iași, 2003
11.Al. Pop, „Marketing, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

41

ANEXE