Actualitatea și importanta temei . În prezent, asistăm la o transformare a societă ții [630394]

1

Întroducere
Actualitatea și importanta temei . În prezent, asistăm la o transformare a societă ții
interna ționale, a statelor, într -o institutionalizată în domeniul relațiilor interna ționale care
cuprinde toate aspectele societate mai organizată și vie ții interna ționale.
Organiza țiile internaționale guvernamentale constituie un cadru favorabil pentru
dezvoltarea relațiilor dintre statele membre, pentru coordonarea activităților acestor state spre
anumite scopuri. Func ția principal ă a organizațiilor intern aționale este aceea de a oferi mijloacele
și cadrul cel mai potrivit de cooperare între state în domenii în care acestea au interese comune.
Participarea, practic, a tuturor statelor membre ONU la multe dintre organiza țiile internaționale
atestă prestigiul de care ele se bucură și confirmă rolul jucat de acestea în organizarea cooperării
dintre state în tot mai multe domenii.
În epoca contemporană, organiza țiile internaționale reprezint ă o formă de armonizare a
eforturilor statelor în direc ția unei colabor ări interna ționale, pentru realizarea c ăreia statele au
creat un cadru juridico -organizatoric (institu țional) – o organizare cu caracter permanent. Mai
mult decât atât, organiza țiile internaționale reprezint ă un fenomen caracteristic al rela țiilor
mondiale actuale, fiind chemate să contribuie la dezvoltarea înțelegerii și colabor ării dintre state,
la asigurarea păcii și securită ții în lume.
Pentru Republic a Moldova, problema aportului O I în reformarea democratică a țării este
una crucială. Astfel, Organiza ția Națiunilor Unite, exprimându -se angajamentul de a respecta
prevederile Cartei ONU, atașamentul fa ță de idealurile acestei structuri de voca ție universal ă și
dezideratul de antrenare în activită țile ce vizeaz ă cooperarea desfășurată sub egida și cu suportul
ei; Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa, urmărindu -se identificarea sprijinului
necesar pentru edificar ea statului de drept și crearea societă ții libere și democratice; Organiza ția
Tratatului Atlanticului de Nord, prin participarea la Programul Parteneriatul pentru Pace
autorită țile naționale au manifestat interes pentru asigurarea controlului democratic as upra
forțelor armate și disponibilită ții de a lua parte activ ă la exercitarea operațiunilor de men ținere a
păcii, desfășurate sub egida instituțiilor internaționale de profil; Consiliul Europei, fiind ratifi cate
mai multe convenții în domeniul asigurării d repturilor omului. Un subcapitol aparte este
consacrat reliefării activită ții Republicii Moldova în cadrul structurilor subregionale de
cooperare. Precizăm doar că toate aceste segmente de cooperare se regăsesc expres și în cadrul
programelor și platformel or electorale ale partidelor politice, incluzând aspecte ce vizează
dezvoltarea, implementarea și impulsionarea relațiilor de cooperare și parteneriat extern pe
filieră sud -est și est european.
Luînd în considera ție că în doctrina juridică a Republicii Mo ldova, practic, nu există
investiga ții complexe și temeinice referitoare la cele menționate, prin prezenta lucrare s -a realizat
o cercetare complexă de pe pozi ții teoretico -științifice, precum și practice, a problemelor ce țin
de aspectele rolului Organiza țiilor, Internaționale în reformarea politică și democratică a
Republicii Moldova.
Gradul de investigare a temei : Printre autorii care au abordat tematica rolului
Organiza țiilor Interna ționale în reformarea politică și democratic ă a Republicii Moldova, po t fi
menționați așa teoreticieni ca:

2
Autori din occident: Touscoz J.; Cahier Ph.; Plastara G.; Casses A. etc.
Autori din spa țiul CSI: ЛyкaшyкИ.И; 3aйцeвaО.Г.; Ka лaмapкян P..A; KpивчиковаЭ .C.
etc.
Autori din România: Moca Gh. ; Aurescu B.; Miga -Beșteliu R.; Voicu I. etc.
Autori din Republica Moldova: Cujbă, V., Guragata, C. ; Proca, M. ; Burian A.;Гaмypapь
B. etc.
Problema de cercetarea . Evenimentele, ce țin de reformele politice și democratice din
Republica Moldova, de for țele în persoana Organiza țiilor Internaționale ca catalizatori ai acestor
reforme ca proces de formare și consolidare a statului moldovenesc independent, de procesul de
modernizare va țării.
Obiectul de cercetare. Determinarea aspectelor fundamentale de existen ță a intereselor
ce vizează ac țiunile OI de reformare politico -democratică a Republicii Moldova.
Scopul și obiectivele lucr ării. Scopul lucrării de dizerta ție este cercetarea teoretico –
practică a rolului Organiza țiilor Internaționale în reformarea politic ă și democratic ă a Republicii
Moldova. P entru dezvoltarea scopului lucrării propus mai sus , au fost formulate următoarele
obiective:
– De a prezenta din punct de vedere teoretico -conceptual no țiunea de organizație
interna țional ă și rolul ei în reformarea politic ă și democratic ă a statului;
– De a trasa direc țiile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova și organizațiile
interna ționale dup ă obținerea independen ței politice;
– De a analizaimplicarea ONU și instituțiilor de resort în accentuarea reformelor democratice în
Republica Moldova;
– De a identifica noul cadru de reformare politico -democratică în contextual realizării Acordului
de Asociere.
Suportul metodologic și teoretico -științific al lucr ării.În cadrul prezen ței lucrări de
dizerta ție au fost aplicate și îmbinate un complexed metode teoretice și empirice, care au permis
cercetarea rolului Organiza țiilor Internaționale în reformarea politică și democratic ă a Republicii
Moldova.
Metoda sistemi că, a făcut posibilă analiza proceselor de cooperare dintre Republica
Moldova și organizațiile internationale dup ă obținerea independen ței politice, care este o
consecință a transformării sistemul ui interna țional.
Metoda comparativă , ne-a servit la relevarea trăsăturilor distinctive ale problemelor în
contextul implicării ONU și instituțiilor de resort în accentuarea reformelor democratice în
Republica Moldova.
Metoda istorică, prin intermediul căreia a fost cercetat specificul afirmării dezideratului
de integrare europeană în condi țiile democratiz ării țării.
Metode so ciologice , prin intermediul cărora s -au cercetat un șir de documente de profil
ce vizează noul cadru de reformare politico -democr atică în contextul realizării Acordului de
Asociere.
Metoda func țional ă, cuprinde analiza , urmărirea evenimentelor și corela ției dintre
acestea. Spre exemplu, metoda respectivă a fost utilizată în cercetarea dezvoltării și avansării
relațiilor multilater ale a RM.
Metoda analizei de con ținut a documentelor a fost utilă în cercetarea actelor și
strategiilor în contextul relațiilor dintre Republicii Moldova cu OI. O aten ție special ă a fost
acordată analizei de con ținut a documentelor elaborate în Republica Moldova, care constituie
baza legislativ -normativă pentru definirea rela țiilor cu Ol de baz ă.
Metoda empirică , utilizată pentru analiza mai amplă a fenomenelor care au loc în cadrul
organizațiilor interna ționale, care nu poate fi urm ărită fără analiza cadrului normativ.
Noutatea științifică și valoarea aplicativă a rezultatelor obținute. Demersurile
științifice ale lucrării au fost axate, în principal, pe analiza strategiilor și tacticilor Organiza țiilor
Internaționale în reformarea politic ă și democr atică a Republicii Moldova. Lucrarea abordează,

3
în con ținutul s ău, problemele și aspectele pe care le -am considerat a fi cele mai importante și
care se cer a fi corect în țelese și aplicate în mod pertinent în practică.
Prin acest mod de abordar e s-a încercat să se aducă în atenție și să se pună în discu ție,
atunci când a fost cazul, unele propuneri sau sugestii, din dorința de a da o mai mare eficien ță
practică reglementărilor din acest domeniu atât de important pent ru viitorul Republicii Moldov a.
Structura și sumarul compartimentelor lucrării : Structural, lucrarea de dizerta ție
conține urm ătoarele compone nte de bază: introducere, trei capitole, care conțin 6 paragrafe,
concluzii generale și recomand ări, bibliografie.
Capitolul 1 întitulat ABORDĂRI CONCEPTUAL -TEORETICE ALE
REFORMĂRILOR POLITICE DEMOCRATICE CU SPRIJINUL ORGANIZA ȚIILOR
INTERNAȚIONALE, prezintă aspecte teoretio -conceptuale a noțiunilor de organizație
internatională și rolul ei în reformarea politic ă și democratică a statului. La fel se încearcă
analiza istoriografiei problemei cercetate.
Capitolul 2 întitulat INFLUEN ȚA ORGANIZAȚIILOR INTERNA ȚIONALE ASUPRA
PROCESULUI DE AFIRMARE, DEMOCRATIZARE ȘI DEZVOLTARE A STATULUI
REPUBLICA MOLDOVA, prezintă direcțiile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova
și organiza țiile internationale dup ă obținerea independenței politice. La fel, în paragraful 2 al
Capitolului 2 este analizat gradul de implicare a ONU și instituțiilor de resort în accentuarea
reformelor democratice î n Republica Moldova.
Capitolul 3 întitulat UNIUNEA EUROPEANĂ – CATALIZATOR DE BAZĂ ÎN
IMPULSIONAREA REFORMELOR POLITICO -DEMOCRATICE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA, ne prezintă un excurs asupra afirmării dezideratului de integrare europeană în
condi țiile democratiz ării țării. La fel încercăm analiza noului cadru de reformare politico –
democratică în contextul realizării Acordului de Asociere.
În finele fiecărui capitol sunt prezent ate concluziile, lucrarea de dizerta ție finalizând cu
un compartiment consistent: Concl uzii generale și recomandări, în care sunt înaintate un șir de
propuneri privind condi țiile de eficienț ă ale implicării ONU, instituțiilor sale de resort precum și
altor OI în accentuarea reformelor democratice în Republica Moldova.

4
1. ABORDĂRI CONCEPTUAL -TEORETICE ALE REFORMĂRILOR
POLITICE DEMOCRATICE CU SPRIJINUL ORGANIZATIILOR
INTERNATIONALE

1.1. Istoriografia cercetarii rolului organizațiilor internaționale în reformarea
democratică a statelor
În spațiul occidental , prima sursă care merită să fie menționată este cea a lui H. Smith,
care men ționa c ă "procesul de democratizare interna țional ă este parte integrantă a proiectelor de
globalizare de la sfîrșitul secolului XX". Așa cum nici una dintre acestea două procese nu
reprezintă un fenomen în sine, ambele oferă, deopotrivă, perspective progresive și regresive
tuturor indivizilor, care locuiesc în diverse comunită ți locale, naționale și globale . În cadrul
acestui proces dublu de democratizare și globalizare, un rol ese nțial îl au: extinderea dreptului de
vot, as igurarea libertă ții, independen ței și a corectitudinii alegerilor. În al doilea rînd, se
accentuează asupra gradului de libertate a presei, a libertă ții de exprimare și asociere ca un indice
al nivelului de democratizare și abia în ultimul rînd accentul est e pus pe astfel de factori, precum:
nivelul de dezvoltare economică, liberalizare, descentralizare și demonopolizare a structurilor de
stat. Desigur, aceasta este doar una din multiplele abordări ale democratizării, realizată din punct
de vedere empiric, d escriptiv, instituțional și procedural asupra statelor aflate în tranzi ție .
Punctul de vedere neoliberalist, promovat cu insisten ță de reprezentan ții institu țiilor financiare
interna ționale, dimpotriv ă sus ține c ă dezvoltarea economiei de piață creează pre misele necesare
liberalizării economice și politice în statele post -totalitare. În acest sens, impactul liberalizării
comer țului asupra statelor în curs de dezvoltare ("market first") sau rolul globaliz ării asupra
creșterii interdependenței pie țelor financ iare de capital și influența politicilor interna ționale
asupra economiilor na ționale, precum și impactul mondializării asupra suveranită ții guvernelor
sau a echității și inechității sociale din aceste state constituie un subiect deosebit de controvers at.
În opinia lui J. Grugel „din perspectiva studiilor politice, democratizarea a fost în țeleas ă
în sensul unui continuum pornind de la o pozi ție minimalist ă spre una maximalistă, majoritatea
comentatorilor pozi ționându -se pe diferite puncte ale intervalului”. Defini ția minimalist ă tratează
noțiunea democratizării institu ționalizarea (permanentizarea) procedurilor electorale, care trebuie
să fie prin libere și conform normelor general acceptate într -o democra ție liberal ă, precum și să
se desfășoare permanent la un interval de timp strict determinat. O defini ție mai cuprinz ătoare
presupune introducerea drepturilor individuale liberale (libertatea de asociere, libertatea
religioasă, libertatea presei, libertatea de a candid a pentru funcții publice etc.)1
Kassenova N. preia argumentele realiste și le racordează la construc ția european ă, care
încetinește odată cu revenirea la sentimentele naționaliste din anii 1960 și cu criza economic ă din
anii 1970, în soarta statului -națiune și cazul Europei de Vest. Astfel, autor ul critică principiul
neofunc ționalist al antren ării succesive de la economie la politică și face distinc ția dintre „low
politics" (politica joasă) și „high politics" (politica înaltă) pentru a putea explica de ce în anum ite
domenii a fost posibilă integra rea, în timp ce în alte domenii, statele națiune sunt reticente în a
transfera prerogative din suveranitatea na țional ă. 2Prin urmare, domenii ca securitate și politica
externă rămân imune la influența tendin țelor integraționiste și interguvernamentalismul apare ca
_________________
1 Grugel J. Democratizarea. O introducere critică. Iași: Polirom: 2008, pag. 18
2 Kassenova N. The New EU Strategy towards Central Asia: A view from the Region. Bruxelles: CEPS, 2008

5
o teorie alternativă și rival ăneofunc ționalismului, iar teoriile integraționiste intr ă din această
perioadă într -o mare dezbatere dintre cele două școli de gândire.
Autorul A. Moravscik acordă un rol important instituțiilor în calitatea lor de facilitatori de
negocieri pozitive, care acționează „deasup ra" statului na țiune. 3 Statul beneficiază și utilizează
mediul institu țional al Uniunii Europene pentru scopuri de legitimitate intern ă și pentru
realizarea preferin țelor.
Spațiul CSI . Autorul Hazapna C., în articolul său ne desrie faptul că organiza țiile
interna ționale pot contribui la dinamizarea activit ății și creșterea rolului și influen ței în lume a
Republicii Moldova. Direcția principală a act ivității Republicii Moldova în organizațiile
interna ționale este participarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite (O.N.U.) și în institu țiile
ei specializate. Republica Moldova aderă la O.N.U. la 2 martie 1992 prin Rezolu ția Adun ării
Generale a ONU ASG 46 1223. În scopul dezvoltării economice, tehnico -științifice și culturale
Republica Moldova folosește experiența și resursele F.M.I., Băncii Mondiale, P.N.U.D., Băncii
Interna ționale pentru Reconstrucții și Dezvoltare (B.I.R.D), Organizației Mondiale a S ănătă ții
(O.M.S.), Organiza ția Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), altor
organiza ții și instituții specializate ale O.N.U. În acest sens toate eforturile Republicii Moldova
vor fi canalizate spre folosirea posibilităților O.N.U. și ale instituțiilor ei specializate pentru
susținerea financiară și consultativă a reformelor democratice ce se desfășoară în țară,
dezvoltarea economiei și culturii și cooperării in ternaționale în acest domeniu.4
Surse din România . Autorii români Bolintin eanu A., Năstase A., Aurescu B.5, ne afirmă
că aportul OI actuale în reformarea statului rezidă din destina ția acestei din urm ă organizații.
Astfel, ei propun următoarea clasificare a organizațiilor interna ționale, în conformitate cu care
avem: org anizații interna ționale politice, de exemplu, Consiliul Europei, Organizația Statelor
Americane, Organiza ția Unit ății Africane; organiza ții interna ționale economice, de exemplu,
comunită țile europene; organizații internaționale comerciale, de exemplu Organ izația Mondial ă a
Comer țului; organiza ții interna ționale militare, de exemplu, NATO sau Uniunea Europei
Occidentale (transformată în anul 2000 în Adunarea Europeană pentru Securitate și Apărare);
organizații interna ționale cultural -științifice, de exemplu, UNESCO. Deci, reieșind din această
clasificare, vom men ționa c ă noțiunea de organizație cuprinde în perimetrul său, pe lângă
domeniile economic, social -politic, cultural -științific, spiritual, și pe cel militar.
De exemplu, autorul Popa V. ne afirmă că o rganiza țiile politico -militare ca purtători ai
mesajului reformator în sociată țile conflictuale, identific ă următoarele argumente în existența și
acțiunea lor de democratizare, precum: 6 complexitatea mediului în schimbare; extensia în viitor
a terorismului și a armelor de distrugere în masă la nivel mondial; instabilitatea generată de
statele eșuate sau în curs de eșuare; crizele și conflictele regionale, cauzele și efectele lor;
răspând irea din ce în ce mai mare a armamentului conven țional sofisticat; folosirea gre șită a
tehnologiilor emergente; influen țarea negativ ă a fluxului de resurse vitale, considerată a fi unul
din principalele riscuri.
__________________
3Moravcsik A. Negotiatin g the Single European Act. In: Keohane R., Hoffmann S. The New European Community.
Boulder -SanFrancisco -Oxford : WestviewPress , 1991, pag. 43
4Назария С. Многовекторность внешней политики Республики Молдова и необходимость её н аучного
прогнозированиа . Moldoscopie. Proble me de analiză politică. Chișinău: Par tea XXII, USM, 2003 pag. 84 -109
5Bolintineanu A., Năstase AD., Aurescu B., Drept interna țional contemporan. Bucure ști: Edi ția a 2 -a. BECK, 2000,
pag. 104.
6 Popa V. Perspective în evoluția organizațiilor militare regionale. București: Editura Universită ții Naționale de
Apărare “ Carol I", 20 07, pag . 55.

6
În studiile istoriografice din Republica Moldova , problema independenței și integrită ții
Republicii Moldova ca problemă în discu ție a fost cercetat ă în cadrul politologiei: V. Cujbă, P.
Fruntașu, V. Mosneaga, M. Proca, Gh. Rusnac, Al. Roșca, V.Saca ș.a.7, precum și a sociologie i
și antropologiei politice: B. И.Аникин , D. Sîrbu, P. Varzar i, A. Cantemir, A. Roșca, ș.a.8
Domeniul rolului OI în refomarea și democratizarea RM este amplu reliefat în studiul
enciclopedic „Republica Moldova pe calea modernizării”, în care V. Juc și Gh. Cojocaru i -au
determinat specificul prin analiza condi țiilor autohtone de inițiere a ac tivităților de politică
externă, interesului na țional ca factor determinant al priorit ăților de politică externă, cadrului
normativ -instituțional și impactului cooperării bilaterale și multilaterale asupra consolidării și
evoluție i acestui obiectiv program atic9. Vom sublinia că în acest studiu, punctul că sunt supuse
cercetării rela țiile dintre Republica Moldova și institu ții de cooperare multilateral ă, cum ar fi:
Organiza ția Națiunilor Unite, exprimându -se angajamentul de a respecta prevederile Cartei
ONU, atașamentul fa ță de idealurile acestei structuri de voca ție universal ă și dezideratul de
antrenare în desfășurată sub egida și cu suportul ei; Organiza ția pentru Securitate și Cooperare
activită țile ce vizeaz ă cooperarea în Europa, urmărindu -se identifica rea sprijinului necesar pentru
edificarea statului de drept și crearea societ ății libere și democratice; Organiza ția Tratatului
Atlanticului de Nord, prin participarea la Programul Parteneriatul pentru Pace autorită țile
naționale au manifestat interes pent ru asigurarea controlului democratic asupra for țelor armate și
disponibilită ții de a lua parte activ ă la exercitarea operațiunilor de men ținere a p ăcii, desfășurate
sub egida institu țiilor internaționale de profil; Consiliul Europei, fiind ratificate mai m ulte
conven ții în domeniul as igurării drepturilor omului. Un subcapitol aparte este consacrat reliefării
activită ții Republicii Moldova în cadrul structurilor subregionale de cooperare. Preciz ăm doar că
toate aceste segmente de cooperare se regăsesc expres și în cadrul programelor și platformelor
electorale ale partidelor politice, incluzând aspecte ce vizează dezvoltarea, implementarea și
impulsionarea relațiilor de cooperare și parteneriat extern pe filieră sud -est și est european.
Un șir de studii sunt consacrate aportului NATO în refomarea și democratizarea RM.
Autorul Negru N. ne spune că la 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alian ței
Nord -Atlantice, la care a fost examinată ini țiativa american ă Parteneriatul pentru Pace,
Repub lica Moldova și -a exprimat interesul de a adera la acest Program. La 16 martie 1994, la
Bruxelles, la Cartierul General NATO, a avut loc prima întrevedere a Președintelui Republicii
Moldova cu Secretarul General NATO urmată de semnarea Documentului -cadru a l Programu lui
Parteneriatul pentru Pace.10
_____________________

7Cujbă. V . Guragata, C. „O tranzitie incompletă: cazul Republicii Moldova" // Analele științifice ale Universitatii de
Stat din Moldova, Vol. 2 Chișinău, 2004; Fruntașu, P., Rusnac, Gh. Republica Moldova pe calea democr atizării. –
Chișinău, 1999; llașriuc, D. ,,Elitele formatiunilor politice din Moldova la etapa actuală" 11 V. Mosne aga,
Pluripartidismul în Moldova: Esența și specificul sou. Chișjnău, 2000; Proca, M. Comportamentul poli tic in procesul
democratizării societatii. (In baza materialelor Republicii Moldova), Autoreferatul Tezei de doctor. – Chișinău, 1999
etc.
8АникинВ .И.. ГражданскоеобществовРеспубликеМолдова : Состояние , проблемы , пелыпективы , – Chisin ău.
2001: Hîrbu, D. Puterea politică și ordinea socială în perioada de tranzitie: manifestări și interde pendente (cazul
Republici Moldova), Autoreferatul Tezei de Doctor, A cademia de stiinte. Chisinau. 2003
9Juc V Coiocaru Gheorghe. Politica externa. In: Republica Moldova pe calea modernizării, Studiu encic lopedic.
Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan, 2015
10 Negru N., Politica externă a Republicii Moldova: intentii si intenții, în Arena Politici i, Chișinău, an.2, nr. 2 1997,
pag. 122 -129

7
S. Mîtcu abordează activită țile nemilitare, științifice și de protecția mediului, exercitate
de Tratatul Atlanticului de Nord în contextul transformării rela țiilor interna ționale postr ăzboi
rece, exprimate prin politici de mediu și dezvoltare științifică, urmărind determinarea importanței
parteneriatului pentru Republica Moldova în condi țiile statutului autoproclam at de neutralitate
permanentă.11
În același context de idei, S. Cebotari și V. Saca în articolul „Configurarea politicii
externe a Republicii Moldova în spațiul integra ționist european” supun invest igațiilor ac țiunile
concrete care se dovedesc a fi în măsură să contribuie la apropierea Re publicii Moldova de
Uniunea Europeană, prin conf igurarea politicii externe la r igorile spațiului comun al integr ării 12.
În completarea acestui subiect, V. Conacu în articolul „Problemele actuale ale politicii
Republicii Moldova privind procesul de integra re europeană” formulează ipoteza potrivit căreia,
Republica Moldova trebuie să -și urmeze calea europeană nu numai din perspectiva geografică,
dar și din perspectiva politică 13, iar C. Solomon abordând cadrul legislativ -normativ de realizare
a politicii ex terne, men ționeaz ă că documentele care reglementează relațiilor externe facilitează
activitatea cadrelor diplomatice și apropie statul de structurile europene și mondiale în vederea
integrării și globalizării lui14. V. Andrie ș în articolul „Dimensiunile po litice ale procesului de
integrare europeană (cazul Republica Moldova)" urmărește să identifice natura rela țiilor mutuale
prin analiza a două componente: Uniunea Europeană în raport cu Republica Moldova și
conducerea Republicii Moldova în raport cu procese le integrationiste europene. Sinteza
cercetărilor este reliefată prin trecerea în revistă a eforturilor depuse de autorită țile na ționale și
principalele caren țe ale procesului de integrare european ă.15

________________
11 Mitcu S. Activită ți nemilitare ale Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord în contextul transformării relațiilor
internationale postrăzboi rece. Teză de doctor în știinte politice, Chișinău, 2014
12 Cebotari S., Saca V. Configurarea politicii extern e a Republicii Moldova în spatiul integrationist european. In:
Studii internationale. Viz iuni din Moldova. 2007, nr. 4, pag . 53
13 Conacu V. Problemele actuale ale politici Republicii Moldova privind procesul de integrare europeana . In: Studii
internation ale. Viziun i din Moldova. 2008, nr. 2 -3, pag. 109
14 Solomon C. Cadrul normativ -legislativ de realizare a políticii externe a Republicii Moldova. In: Studii
internationale. Viziun i din Moldova. 2008, nr. 2 -3, pag. 95-101
15 Andries V. Dimensiuni politice al procesului de integrare europeană. Teză de doctor în știinte politice. Chișinău,
2009

8
7
1..2.. Aspecte teoretico -conceptuale a noțiunilor de organizație interna țional ă și
rolul ei în reformarea politică și democratică a statului
Deși au apărut mai tîrziu decât statele, organizațiile interna ționale au cunoscut o
dezvoltare rapidă, atât sub raport numeric, cât și sub acela al perfecțion ării structurii, metodelor
și mijloacelor necesare pentru desfășurarea activită ților, proces care s-a produs sub presiunea
unor cauze politice, economice și sociale. Simple la început în ceea ce privește structura și
organizarea, ele au devenit din ce în ce mai complexe, pentru a putea acoperi multitudinea de
aspecte a le cooperării interna ționale.16
Pînă în prezent, nu există o defini ție unanim acceptat ă a organizației interna ționale, iar
conceptul de organizație interna țional ă variază în raport cu interesele marilor grupuri de state și
concepțiile filozofice ale autorilor. În literatura de specialita te se conturează, în general, un fond
constant de elemente specifice, pe baza cărora se poate caracteriza sau chiar defini această
institu ție.
Examinarea sub raport static și dinamic a acestei instituții, pornind de la cauzele politice,
economice și socia le care au stat la baza înfiin țării ei, permite desprinderea caracteristicilor
definitorii ale organiza țiilor internaționale. O primă caracteristică a organiza țiilor internaționale
se referă la faptul că membrii acestora sunt statele suverane17. Organiza țiile interna ționale
guvernamentale, au la baza creării lor un tratat încheiat între două sau mai multe state 18. Această
trăsătură a organiza țiilor internaționale este una dintre cele esen țiale, ea eviden țiind de la început
că în cadrul organizațiilor intern aționale sunt prezente state suverane și egale în drepturi, care au
consim țit liber s ă adere la activitatea organizațiilor respective printr -un act de voință proprie.
Chestiunea prezintă o importanță hotărâtoare pe plan politic și juridic, întrucât, pornin d de la
aceasta, apare cu claritate că organiza țiile internaționale au un rol de coordonare a v oinței și
eforturilor statelor 19, și nu un rol de subordonare.
Un aspect nou apărut în sistemul organizațiilor interna ționale guvernamentale este
prezen ța unor organizații cu caracter suprastatal, cum este Uniunea Europeană.
Desfășurarea normală a colaborării dintre toate statele, indiferent de sistemul lor social și
politic, presupune drept temelie juridică respectarea principiilor fundamentale ale dreptului
internațional și, în primul rând, a principiului suveranită ții. 20
In consecință, pentru ca activitatea lor să se desfășoare în conformitate cu dreptul
interna țional contemporan, organizațiile internaționale trebuie s ă se călăuzească, în acțiunile lor,
după următoarele criterii principale:
– Organiza țiile interna ționale nu trebuie să încalce suveranitatea statelor membre.
– Capacitatea juridică pe care o au organizațiile interna ționale, ca subiec ți derivați de
drept internațional, este dependentă de voința statelor care le -au creat și este limitată de
prevederile trat atelor prin care au luat naștere.
____________________

16Cahier Ph. Le droit diplomatique contemporain Geneve: editura Librarie E, Droz, 2 -em edition, 2014. pag. 58-409
17 Moca Gh. Dreptului organizatiilor internationale. Bucuresti: editura ERA, 2005, pag . 14
18 Aurescu B. Drept international contemporan. Acte esentiale. Bucuresti: Regia Autonomă ,, Monitorul oficial”,
2011, pag. 367
19Miga -Besteliu R. Organizatiile internationale interguvernamentale. Bucur esti: Editura ALL BECK, 2006, pag. 108
20Burian A. Diploma ția prin organiza ții interna ționale. In: Revista de Filosofie și Drept, nr.3, 2001, pag. 81

9
-Unele organiza ții internaționale, precum Uniunea European ă, Consiliul Europei, pot lua
în discu ție sau adopta hot ărâri referitoare la problemele care sunt de competența internă a
statelor. Statele au dreptul să participe în mod egal în organiza țiile internaționale la desf ășurarea
lucrărilor și adoptarea hotărârilor acestora.
-Deciziile și reco mandările organizațiilor interna ționale nu au, în principiu, un caracter
juridic obligatoriu. Ele devin obl igatorii numai în măsura în care sunt accep tate de către statele
membre. 21
Sublinierea faptului că organizațiile interna ționale au drept caracteristic ă primordiala
apartenența la acestea a unor state suverane și egale are, în consecință, o deosebită valoare
practică și princ ipială în epoca contemporană. 22
O a doua c aracteristică a organiza țiilor internaționale se refer ă la modul în care acestea
au luat naștere. Un element comun tuturor organizațiilor interna ționale este faptul c ă asupra
înființării lor sa convenit în cadrul uneia sau mai multor întâlniri sau conferin țe la care au
participat un anumit număr de state. La conferin țele de constituire sunt stabilite o serie de reguli
și norme referitoare la scopurile și obiectivele organizației, membrii și competen țele acesteia,
tipurile și formele de activitate, modul de formare și fu ncționare a secretariatului și diverselor
organe ale organizației, încetarea activită ții etc.
Din aceasta derivă o a treia caracteristică a organizației interna ționale, și anume,
permanența instituției astfel constituite. Caracterul de permanență se referă, în special, la
aspectul temporal, continuu, fără întreruperi al activită ții organiza ției. Această trăsătură
deosebește organizațiile de conferințele interna ționale, care sunt entit ăți distincte, cu caracter
temporar.
Specifică organizațiilor inter naționale este și unitatea lor, exprimată prin faptul că ele au
voință proprie, care î și găsește expresia în personalitatea juridică a organizațiilor interna ționale
23. În unele situa ții, voința proprie a organiza țiilor interna ționale nu coincide cu voin ța tuturor
membrilor lor, deci, este autonomă.
Concep țiile progresiste în dreptul internațional contemporan pun în lumin ă necesitatea ca
organiza țiile interna ționale să permită exprimarea plenară a voinței statelor reprezentate, pentru
ca rezultatele la car e se ajunge și soluțiile preconizate să fie însușite de statele membre și de
celelalte state, conform intereselor păcii, securității și cooperării interna ționale.
O altă c aracteristică a organiza țiilor internaționale este aceea c ă ele dispun de organe
proprii permanente”24, care asigură realizarea acțiunilor prevăzute prin programul stabilit de
către statele membre și îndeplinesc diferite func ții tehnico administrative. În sfâr șit o ultimă
caracteristică este aceea că organizațiile internaționale și fun cționarii acestora se bucură pe
teritoriul statelor membr e de privilegii și imunită ți. 25
Delimitarea elementelor caracteristice unei organizații interna ționale permite formularea
unei defini ții a noțiunii de organiza ție interna țional ă.
_________________
21Miga -Beșteliu R. Drept international public. București: Editura ALL BECK, vol. 1, 2005, pag . 56
22 Plastara G . Manual de Drept international public.(cuprinzând și o expunerea conflictelor de legi. Drept
interna țional privat. Ingrijit ă de Popa V.V.) Bucu rești: Editura Al l Beck. 2004, pag. 219
23 Voicu I. Unele aspecte actuale ale teoriei organizațiilor internaționale. Revista română de studi i internaționale,
nr.2, 2015, pag. 11
24 Гамурарь В. К вопросу о современном толко вании понятия субъекта между народного права. Conferin ța
stiintifică Aspecte juridice ale societății c ivile: realități și perspective . Chișinău: F.E. -P. ,,Tipografia Centrala", 2003.
pag.595-598
25 Cretu V. Drept international public. București: Editura Funda ției „România de Mâine", 2002, pag. 182

10
Într-o opinie,organiza ția internațional ă este definită ca fiind o entitate juridică creată de
state (sau de organizații interna ționale) într -un scop anumit, cu voin ță autonomă, exprimată prin
organe proprii și permanente. 26
Burian A.27 a definit organiza ția internațional ă, enumerând ca esențiale următoarele
trăsături:
– asociere de state,
– având o bază conven țional ă – constitu ția organizației,
– cu organe proprii,
– cu personalitate juridică distinctă de acea a statelor membre care o compun – fiind astfel subiect
de drept interna țional.
Prin urmare, termenul de organizație interna țional ă redă ideea unei entită ți create în mod
colectiv și într -un scop comun, de către mai multe state (sau mai multe organizații
interna ționale), prev ăzută cu organe proprii și învestită cu competen țele necesare. Conceptul de
organizație interna țional ă vizează în mod intrinsec ansamblul formelor de realizare a principiului
asociativ în societatea interna țional ă. Acest principiu conduce esen țialmente la cr earea de
organisme de cooperare între state: justi ția internațional ă, garantarea drepturilor și intereselor
statelor în sistemul de securitate colectivă, mecanisme de control asupra nav igației pe fluviile
interna ționale, dezvoltarea și cooperarea în domeni ul economic și social, liberalizare a piețelor
etc. 28
În continuare vom menționa că în teoria contemporană a organizațiilor internaționale,
sunt înt îlnite și aspectele de rol al OI reformarea politică și democratic ă a statului. Astfel, se cere
analizată în acest context teoria corporatistă, care este promovată de către organiza țiile
interna ționale inte rguvernamentale și transna ționale. Acestea pun accentul pe cre șterea eficien ței
structurilor guvernamentale, a competitivitatii elitelor și a participării cetatenilor în procesele
democratice. Fără a tinde la identificare, am putea afirma că corpora țiile se bazeaz ă în linii mari
pe teoria modernista, cunoscută destul de bine datorită su cceselor ob ținute în alte domenii.
Teoria modernistă a mers chiar mai departe in asumarea unui rol de alter native între
dezvoltarea capitalismului și a democrației. Ideea sa de bază este că „democratizarea poate exista
ca atare doar dacă s -au format unele premise economice și sociale, cum ar fi: un venit înalt pe
cap de locuitor, accesul populației la educație și prevalarea mediului urban.
Confruntați cu numeroasele critici din partea societatii civile, adepții corporatismului și ai
teoriei moderniste (sus ținătorii sistemului ONU, FMI, BM, etc.) au fost nevoiți în ultimii ani să
schimbe accentul pe așa -numita bună guvernare (, ,good governance"). Se are în vedere atragerea
in mecanismul de consultări și de luare a deciziilor a reprezentan ților societatii civile, punerea în
centrul preocupărilor politicilor guvernamentale a problemelor social -economice și
politicemajore și orientarea strategiilor lor de la creditare structural l a susținerea guvernelor în
rezolvarea acestora.
O perspectivă diferită asupra corela ției democratiz ării și globaliz ării ob ținem din
examinarea trăsăturilor generate și specifice ale participării societatii civile în cadrul
transformărilor de nivel naționa l, transna țional și global. Savanții pun la baza acestei abord ări
interpretarea comparată și cea prognostică, în baza declarator oficiale ale organizațiilor
interna ționale și a datelor empirice adunate în baza exploziei de activit ăți realizate de
numeroase le organiza ții neguvernamentale (ONG) din întreaga lume.
___________________
26 Casses A. International Law in a Divided World. Oxford: ed. II, 20 05, pag. 406
27 Burian A. Diploma ția prin organiza ții internationale. Revista de Fi losofie și Drept, nr. 3, 2001, pag. 17

11
28 Mihăilă M. Elemente de drept interna țional public și privat. Bucur ești: Editura ALL BECK, 2013, pag. 88
Aceștia pun accentul pe creșterea numărului și rolului ONG și a organizațiilor interna ționale
neguvernamentale (OING) în procesul de democratizare globală. Chiar dacă există încă semne
de întrebare privind gradul de democratizare și aderenta la valorile democratice îns ăsi în sînul
multora dintre aceste organizații, importanta acestora în realizarea unor astfel de funcții, precum:
asiste nța copiilor orfani și cu dizabilitați, bătrînilor, informarea cetatenilor, dezvoltarea tinerilor,
emanciparea femeii, respectarea drepturilor omului, etc, nu pot fi contestate.
În continuare vom menționa că cu toate că unele ONG, cum ar fi Organiza ția
Interna țional ă a Poliției Criminale – Interpol sau Comitetul Interna țional al Crucii Ro șii
(C.I.C.R.) colaborează cu guvernele statelor, potrivit normelor actuale de drept internațio nal,
acestor ONG -uri nu li se recunoaște calitatea de subiecte ale dreptului interna țional. Ele nu sunt
încă dotate cu un veritabil statut juridic internațional, deși, în anumite limite, unele dintre ele
contribuie la for marea dreptului interna țional.29
Dintre organizațiile neguvernamentale care se preocupă din ce în ce mai mult de
drepturile omului fac parte: Crucea Roșie și Semiluna Roșie, Institutul Interna țional pentru Drept
Umanitar, Amnesty International. Activitatea acestor organizații se concretizea ză în elaborarea
de instrumente juridice interna ționale. Alte documente, în afar ă de Declara ția Universal ă a
Drepturilor Omului, elaborate sub auspiciile O.N.U. sunt: Carta .O.N.U., Constitu ția O.I.M.,
Carta F.A.O., Declarația Drepturilor Copilului, Conven ția asupra abolirii muncii for țate,
Convenția asupra cetățeniei femeii căsătorite, acestea fiind doar câteva exemple din multitudinea
existentă.
Câteva din drepturile și libertă țile fundamentale ale omului, care se reg ăsesc în aproape toate
instrumentele enumerate sunt: dreptul la via ță, egalitatea în fața legii, libertatea de gândire,
conștiință și religie, protejarea drepturilor copilului, egalitatea femeii cu bărbatul.30
Un alt rol important al organizațiilor neguvernamentale este acela de cooperare a statelor
în domeniul activității spa țiale și de promovare și dezvoltare a reglementărilor de drept
interna țional în acest domeniu.
Consiliul Interna țional al Uniunilor științifice (I.C.S.U.) a fost înființat în 1931, ca
succesor direct al Consiliului Inter național de Cercetare (fondat în 1919), cu rolul de a constitui
un corp central, prin care comunicarea științifică internațională să poată trata asupra problemelor
de interes comun și pentru a încuraja cooperarea interna țional ă. Membri I.C.S.U. reprezintă două
categorii: uniuni științifice internaționale și academii și consilii de cercetare.
Comitetul de cercetare Spa țială (C.O.S.P.A.R.) a fost înființat de Consiliul Interna țional
al Uniunilor științifice în octombrie 1958. C.O.S .P.A.R. este un comitet științific interdisciplinar
iar principalul său rol vizează progresul tuturor tipurilor de cercetare științifică în care sunt
folosite vehicule spațiale, rachete și baloane.
Federa ția Interna țional ă de Aeronautică (I .A.F.) și corpu rile sale asociate, Academia
Interna țional ă de Astronautică (I.A.A.) și Institutul Internațional de Drept Spa țial (I.I.S.L.)
organizează congrese și întruniri științifice luând în studiu subiecte specifice privind astronautic a
și publicând rezultatele aces tor activită ți. Federația este constituit ă din societă ți și instituții din
diferite țări. Din cadrul Federa ției poate face parte orice num ăr de membri apar ținând aceleia și
țări, însă doar un singur membru poate vota pentru națiunea respectivă. În prezent, Federa ția
numără 124 de membri, din 37 de țări.
____________________
29Mopo зoвГ., Meждународныеорганизации . Heкоторые вопросы , Mocквa, 1974, pag. 23

12
30 Маргиев В., К вопросу об опр еделении внутреннего права международных организаций. Вопросы
универсальности и эффективности международного права, Свердловск, 201 1, pag. 182

ActivitateaAsocia țieiInterna ționaledeDrept (I.L.A.) esteprezentat ă ș irevizuit ă
încadrulconferin țelorbianuale , iaractivitateadesf ășurată î nprincipal întreconferin țe,
princomitetelepentrudiversedomeniidedreptpublic șiprivat .
Unul dintre aceste comitete, Comitetul pentru Drept Spa țial, constituie un forum cu rol în
discutarea reglementărilor de drept spa țial existente și schimbul de informa ții asupra viitoarelor
dezvolt ări și orientări. Pe aceste baze, Comitetul de Drept Spa țial elaboreaz ă rezolu ții și proiecte
de instrumente privind păr ți importante ale dreptului spațial și le prezintă în vederea adoptării
procedurale de către Conferin ța I.L.A.
Societatea Interna țional ă de Fotogrametrie și Teledetec ție (I.S.P.R.S.) a fost fondat ă în
1910. Organiza ția se ocup ă cu o serie de subiecte în legătură cu fotogrametria și teledetec ția iar
rolul său acoperă următoarele activită ți în detaliu: culegerea de date din spa țiu; calibrar ea
senzorilor; sisteme pentru procesare și analiz ă; teorii și algoritmi; cartografiere din spațiu;
proiectarea sateli ților de cartografiere; educația, preg ătirea și aplica țiile teledetecției. În prezent,
I.S.P.R.S. are 84 de membri, incluzând țări sau orga nizații regionale.
Asocia ția Asiatic ă pentru Teledetec ție (A.A.R.S.) acoper ă toate spectrele privind
teledetec ția, cu accent în aplicațiile de tehnologie cu rol în cooperare regional ă, educație și
pregătire. A.A.R.S. a fost fondată în 1981 numărând, la 15 octombrie 1991, 17 state asiatice
membre și pe Canada, Fran ța, Suedia, Olanda și Elve ția ca membri asociați etc.
Cu toate ca sunt foarte răspândite din punct de vedere geografic, organiza țiile
neguvernamentale sunt mult mai active în emisfera nordică, un de se află majoritatea statelor
dezvoltate din punct de vedere economic și care beneficiază de un sistem politic matur și un
regim politic democratic. Această situație se datorează societă ții deschise, bazate pe pluralism
politic în care cetă țenii pot part icipa fără restric ții la activit ățile unor institu ții specifice societății
civile. Printre institutiile specifice societatii civile se numara și organiza țiile neguvernamentale.

13
1.3. Concluzii la Capitolul 1
Brusca euforie democratică apărută în penultimul deceniu al sec. XX -lea a oferit, desigur,
o consolare morală pu ținilor ap ărători ai liberalismului și noii forme de guvernare, destul de
izolați până atunci. Pentru ei guvernarea democratică reprezintă o pri oritate absolută, ce nu putea
fi subordonată nici unui alt obiectiv și fără de care, de altfel, gândeau ei, nici un alt obiectiv n u
putea fi atins, nici prosperitatea, nici dreptatea, nici pacea. Noul val al transformărilor s -a extins
de-a lungul anilor '8 0 în toate cele trei tipuri de societă ți existente: societ ățile democratice
dezvoltate, societă țile în curs de dezvoltare (acestea, de altminteri foarte variate) și, în sfârșit,
societă țile comuniste.
Pentru aflarea unor răspunsuri adecvate la multiplele interoga ții ale modelelor
contemporane de guvernare democratică trebuie luată in calculo certitudine, aceea că
imperfec țiunile democrației dintr -un stadiu sau altul al ei pot fi rezolvate numai în cadrul
democra ției din perspect iva valorilor și normelor ei , amijloacelor sale specifice pe care ea le
implică. In acest context, cu privire la idealul guvernării democratice Winston Churchill susținea
că: "Nimeni nu pretinde că democra ția este perfect ă sau autoin țeleapt ă. Într -adevăr, s -a spus că
democra ția este cea mai rea formă de guvernare, exceptând toate celelalte forme care au fost
încercate din timp în timp. În ciuda imperfec țiunilor sale, ea r ămâne cea mai bună modalitate de
a conduce treburile publice ale unei societă ți", 31
De aici, ca un punct de reper al influen ței transform ărilor democratice asupra sistemelor
de guvernare, reiese argumentul iscat din specificul evoluției contemporane a procesului
decizional la nivel guvernamental în regimurile democratice actuale. Se are în vedere creșterea
rolului put erii executive (a guvernelor, în speță) comparativ cu forurile legislative
(parlamentele), fenomen observat în cadrul majorității sistemelor democratice de guvernare, dar
în special în cele cu două partide reprezentat ive ce alternează la guvernare 32. Fort ificarea
guvernelor în defavoarea parlamentelor limitează aria de acțiune și poten ța formal ă a
opozabilită ții.
În concluzie, transformarea democratică este un proces complex și multidimensional ce
urmează să penetreze nu doar sistemul politic, ci și celel alte sisteme sociale. Consolidarea
democratică nu comportă doar modernizarea instituțiilor și procedurilor democratice. Sunt
necesare și schimbări la nivel economic institu ția propriet ății private și autonomia financiară a
individului față de stat), la niv el de mentalitate (implantarea mitului cetă țeanului puternic), în
sfera culturală (toleranță și consens în comunicare) etc).33 Dezvoltarea democratică a societă ții
moldovenești trebuie să fie un vector strategic fără alternativă, doar în aceste condiții vo m reuși
să ne încadrăm în lumea valorică europeană. Regimurile democratice impun anumite modele de
comportament a puterii și opozi ției politice. Aceste scheme (majoritare și consensuale) nu sunt
absolut certe și rigide, însă constituie niște exemple de com portament a clasei politice și pentru
Republica Moldova.

______________________

31Moca Gh. Dreptului organiza țiilor interna ționale. București: editura ERA, 2005, pag. 77
32 Muraru I. Drept constituțional și instituții politice. Bucure ști: EdituraActami , 199 7, pag. 268.
33 Дягтерев A. Политическая власть как регулятивный механизм социального общения. În: Полис , 1996, nr.3,
pag. 108 -120.

14
2. INFLUEN ȚA ORGANIZAȚIILOR INTERNA ȚIONALE ASUPRA
PROCESULUI DE AFIRMARE, DEMOCRATIZARE ȘI DEZVOLTARE A
STATULUI REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Direc țiile prioritare de cooperare dintre Republica Moldova și organiza țiile
internaționale după obținerea independen ței politice

Momentul decisiv al afirmării și consolidării suveranită ții și independenței Statului
Moldovenesc îl constituie adoptarea actului de independen ță de către Parlamentul Republicii
Moldova, respectiv Declarația de independență la 27 august 1991, prin care sol icită tuturor
statelor, guvernelor și lumii recunoașterea independenței sale și î și exprim ă dorința de a stabili
relații cât mai diversificate cu toate statele și totodată, adresa ONU cererea de a fi admisă ca
membru ONU și în instituțiile sale specializat e și alte asemenea cerințe pe cât de firești pe atât de
necesare Republicii Moldova ca s tat nou suveran și independent .34
Adaptându -se cu ușurință standardelor și tiparelor dreptului internațional și cerințelor
societă ții interna ționale, Republica Moldova, prin organele sale abilitate, a fructificat cu succes și
în interesul său na țional oportunit ățile existente și folosind instrumentele și mecanismele
dreptului interna țional a urmat o cale ascendent ă de continuă devenire și consolidare a statalită ții.
În acest sens, în calitatea sa de subiect de drept internațional și în temeiul suveranită ții de
stat care îi permite să î și asume plenitudinea drepturilor și obli gațiilor în plan internațional,35
statul moldovenesc apare ca titular de drepturi și obl igații în multe și diversificate domenii ale
relațiilor internaționale.
În condițiile globalizării, aprofundării proceselor integra ționiste și creșterii
interdependenței dintre state, Republica Moldova, ca stat suveran și independent, manifesta un
interes firesc f ață de colaborarea cu alte state, atât pe o bază bilaterală, cât și în cadrul
organizațiilor interna ționale și regionale. Conform rezoluției ONU 46/223 din 2 martie 1992,
Republica Moldova a devenit stat membru al Organiza ției Națiunilor Unite. Dialogul po litic cu
ONU a condus la dinamizarea participării statului nostru în via ța internațional ă și extinderea
relațiilor de prietenie și cooperare cu întreaga comunitate interna țional ă.
O altă prioritate în politica externă a Republicii Moldova în primii ani de independen ță a
constituit -o participarea activă la procesele de integrare în cadrul organizațiilor regionale din
spațiul post -sovietic, cea mai importantă fiind CSI. Deși Republica Moldo va era de facto stat –
membru al CSI din 21 decembrie 1991, când a fost semnat Acordul cu privire la crearea CSI,
aderarea de jure la această structură a fost posibilă doar după alegerile parlamentare din 1994 și
formarea fracțiunii majoritare a Partidului D emocrat Agrar din Moldova.
Un pas, care a condi ționat integrarea Republicii Moldova în spa țiul CSI -st a fost
semnarea la 6 noiembrie 1991 de către Prim -ministrul V.Muravschi a Acordului economic
interstatal. În viziunea sa, între ținerea relațiilor cu alte republici unionale prin intermediul
Acordului va contribui

_________________________

34 Snegur M., A firmarea Republicii Moldova ca stat independent (unele aspecte), în ,,15 ani de independență a
Republicii Moldova", Materialele Confe rinței științifice interna ționale , 22 august 2006, Chișinău, 2006, pag . 18
35 Dupuy P., Droit interntional public, 5e edition, 2000, DALLOZ. Paris pag. 29

15

la realizarea intereselor. statale de reformare a economiei naționale, la solu ționarea problemelor
referitor la valut a na țional ă, a vămilor, frontierelor, cît și la depășirea crizei legată de
întreruperea livrării combustibilului de către Rusia, încetarea f uncționării întreprinderilor. 36
Deși, de facto, Moldova a devenit membru în structurile CSI din 21 decembrie 1991, iar
Statutul CSI a fost semnat la 22 ianuarie, doar după alegerile parlamentare din primăvara anului
1994 și a formării frac țiunii majoritare a Partidului Democrat Agrar (PDAM), a devenit posibil ă
ratificarea documentelor constituante (Acordul de creare a CSI a fost ratificat la 8 aprilie 1994,
Hotărîrea nr. 40 -XIII, iar Statutul Comunită ții la 26 aprilie 1994, Hot ărîrea 7 6-XIII).37
Astăzi, la aproape două decenii și jumătate de la semnarea acordului de la Alma -Ata, una
dintre cele mai prezente întrebări în actualitatea politică și pe masa cercetătorilor este eficien ța
prezentei Republicii Moldova în cadrul Comunită ții Statelor Independente. În rela țiile cu
Comunitatea Statelor Independente, Republica Moldova consideră drept obiectiv primordial
încheierea și îndeplinirea riguroasă a tratatelor de prietenie și colaborare în vederea creării unui
climat de încredere și respect reciproc, stabilirii unor relații reciproc avantajoase în domeniul
politic, economie, te hnico -științific și cultural. 38
Vectorul european al diploma ției moldovenești a vizat, în primul rând, Consiliul Europei
și Uniunea European ă. După adoptarea Declara ției de independen ță, integrarea în structurile
europene, dintre care distingem Consiliul Europei, a devenit un obiectiv strategic a l politicii
externe a Republicii Moldova. Totodată, această orientare era predeterminată și de factorii
obiectivi ai edificării statului democratic, bazat pe economia de pia ță.
În anul 2015, pe linia cooperării cu Consiliul Europei (CE), au fost continuat e activită țile
îndreptate spre realizarea angajamentelor Republicii Moldova fa ță de organizație, în ce privește
promovarea reformelor democratice, drepturilor omului și statului de drept, prin asigurarea
implementării planurilor de acțiuni privind onorarea angajamentelor și privind sus ținerea
reformelor democratice în RM în vederea încheierii monitorzării RM de către APCE și trecerii la
etapa post monitorizare. Corespunzător, MAEIE a contribuit la implementarea mai multor
proiecte, inclusiv pentru sustinere a alegerilor locale din iunie 2015 prevazute în Planul de acțiuni
al Consiliului Europei privind sustinerea reformelor democratice din RM pentru 2013 -2016, în
același timp fiind fixată desfășurarea la Chi șinau pe 30 iunie curent a primei reuniuni a
Comitet ului Permanent pentru implementarea PA. Similar au fost efectuate coordonările pentru
lansarea unor proiecte regionale, implicit privind combaterea corup ției și sp ălării banilor din noul
Cadru de cooperare programatică Consiliul Europei – Uniunea Europeană pentru țările
Parteneriatului Estic (PCF) pentru perioada 2015 -2017.
În cazul Uniunii Europene, este adevărat că ea își dorește ca extinderea Uniunii să nu
creeze o barieră între Uniunea extinsă și noii s ăi vecini. Concomitent cu lansarea, în luna martie
2003, a inițiativei UE „Europa lărgită – vecinătatea: noul cadru pentru relațiile cu vecinii noștri
din Est și din Sud" a demarat extinderea procesului de cooperare între UE și alte state. Aceasta a
definit principiile de bază ale Politicii E uropene privind Vecinătatea (PEV). În octombrie 2003,
Consiliul European a salutat ini țiativa și a invitat Comisia și Consiliul să o aprofundeze.
____________________
36 Ciobanu L., Acordul economic – o necesitate la ora actuală. Interviu cu dl. Muravschi // Moldova Suverană, 8
noiembrie, 1991
37 Moldova si Integrarea Europeană. Chișinău: Institutul de Politici Publice. Ed. ,,Prut international" , 2001, pag. 83
38 Moldova între Est și Vest (independenta națională și orientarea europeană). Al doil ea simpozion științific moldo
german. Chișinău: ,,Captes", 2001, pag. 57

16
La 12 ianuarie 2010 au început negocierile dintre Delega ția UE și reprezentanții
Guvernului Republicii Moldova cu privire la Acordul de Asociere. Rundele de negocieri, în baza
cărora este conceput Acordul de Asociere, au luat sfârsit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013
în cadrul celui de -al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. Pe document și -au pus
semnătura prim ministrul Iurie Leancă, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe,
Catherine Ashton și comisarul european al Comer țului, Karel De Gucht.
Prin Acordul de Asociere, R. Moldova și -a asumat un număr mare de angajamente. Acest
document con ține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legisla ția
național ă, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar inte grat UE. Totusi, acordurile
negociate cu țările Parteneriatului estic nu ofera perspectiva de aderare. În timp ce documentele
de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se
bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.
Odată aprobat, acest Acord a fost semnat oficial de Republica Moldova și UE pe 27 iunie
2014, la Bruxel les. La ceremonia de semnare au fost prezen ți liderii celor 28 de ț ări ale Uniunii
Europe ne.
Cît despre nivelul regional al politicii externe multilaterale a Republicii Moldova, vom
spune că la nivel regional Republica Moldova a aderat la Conferin ța pentru Securitate și
Cooperare în Europa la 3 ianuarie 1992, semnând și Actul Final de la Hels inki, Conferin ță care
în 1995 a devenit Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). De asemenea, a
devenit membru în Consiliul Europei în iulie 1995, devenind parte la 61 dintre conven țiile
Consiliului; precum și la alte organiza ții, organ isme și structuri regionale și subregionale, ca și la
unele aranjamente de tipul GUUAM (Georgia, Ucraina, R.Azerbaidjan și R.Moldova), creat la
10 octombrie 1997 în vederea întăririi stabilității și securității în Europa.
La fel, vom men ționa în continuar e că Marea Neagră este o regiune de convergență a
intereselor marilor actori de pe scena interna țional ă, iar pozi țiile unor actori mai mici trebuie s ă
se raporteze permanent la aceste interese, unul dintre acești mici actori fiind Republica Moldova.
O directie importantă în cadrul procesului de cooperare regională în cadrul bazinului
Mării Negre, este activitatea Republicii Moldova în cadrul Organizației Cooperării Economice a
Mării Negre (OCEMN). Astfel, la 25 iunie 1992, la ini țiativa guvernului Tur ciei și în rezultatul
întrunirii de la Istambul, împreună cu alte 10 state participante la procesul de cooperare
economică la Marea Neagră.
Membrii fondatori ai OCEMN sunt: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia,
Republica Moldova, Rusia, Ucraina și t rei țări caucaziene ca Ar menia, Azerbaidjan și
Georgia.39Regiunea OCEMN se întinde, ca suprafa ță, de la Marea Adriatică la Oceanul Pacific și
cuprinde în area lul său un număr de opt mări. 40
Republica Moldova a semnat Declara ția privind Cooperarea Economic ă a Mării Negre,
devenind astfel membru fondator al OCMNE. Reieșind din cele de mai sus, vom prelungi gîndul,
afirmînd că Republica Moldova este unul din statele car e în 1992 au pus bazele OC EMN.41
Este de menționat faptul că interesul opiniei publice interna ționale, al cercurilor de
afaceri și politice din toată lumea față de OCEMN este în continuă creștere.
_____________________
39 Roscovan M., Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: EPIGRAF, 2003. pag 51.
40 Sîrbu O., Dezvoltarea economică în cadrul cooperării regionale transfrontaliere. Revista „Economica" . Chișinău:
Sibiu, 2005, nr.4, pag 46.
41 Gheorghiu V., Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (CEMN). „Transporturi și comunicații“, nr. 2,
2000, Chișinău, pag . 8-9.

17
Aceasta poate fi explicat prin mai multe considerente. Astfel, populația în aria OCEMN,
care atinge cifra de 330 mil. oameni, se apropie de cea din Uniunea Europeană, iar resursele
naturale s unt superioare celor din Uniunea Europeană. Acoperind 20 mil. km p., zona OCEMN
este cea mai vastă zonă de cooperare regională din lume. Prin semnarea Declara ției de Cooperare
Economică a Mării Negre, Republica Moldova a avut, și trebuie să aibă, d rept sco p participarea
țării la edificarea unei Europe noi și integrarea ei în calitate de partener egal în noile structurii
europene, fondarea unui sistem de relații cu întreaga comunitate interna țional ă, ceea ce ar asigura
stabilitatea și prosperarea ei economică, politică și socială. Participarea Republicii Moldova la
OCEMN prin proiectele promovate, în domeniul energiei, al liberalizării comer țului, dezvoltarea
rețelelor de transport, comunic ării și conectarea lor la rețelele transeuropene, atragerea
investițiilor str ăine, dezvoltarea ÎMM, mecanismele create ca Banca pentru Comer ț și Dezvoltare
a Mării Negre, Banca de date, Centrul Interna țional de Studii al M ării Negre, OCEMN poate
servi drept sprijin al realizării obiectivelor PEV, implicit a priorită ților Planului de acți une pentru
Republica Moldova. 42
Argumentele expuse mai sus stau la baza interesului deosebit al Republicii Moldova în
cooperarea la Marea Neagră, în care noi punem accente speciale pe: participarea la proiecte
multilaterale de coopera re; exportul produselor agen ților economici din Moldova pe pie țele
țărilor membre; importul materiei prime și al agen ților energetici de care Moldova nu dispune
sau dispune în cantită ți insuficiente; favorizarea investițiilor str ăine de capital în economia
republicii.
Reieșind din faptul că în Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari c a Dunărea, Nistru, Bug,
Nipru, 43Republica Moldova își promovează intersele în cadrul factorilor de cooperare regională
care vizează aceste din urmă fluvii. În contextul d at este de menționat Procesul de Cooperare
Dunăreană , care este o initiativă politicii a României și Austriei, la care s -au alăturat Comisia
Europeană și Pactul de Stabilitate .
Procesul de Cooperare Dunăreană este o structură neinstitu ționalizat ă, un cadru politic de
cooperare și promovare a preocupărilor și intereselor comune ale statelor din regiunea
dunăreană: dezvoltarea economică, naviga ția și transportul sustenabil, managementul mediului și
al bazinului fluvi al, turismul, cooperarea culturală și subregională. Republica Moldova în cadrul
acestei structuri poate accesa programe de finan țare alocate de Banca European ă de Investi ții
pentru proiecte regionale și contribuind la realizarea efectivă a PEV.
Sub un alt context vom menționa faptul că Republica Moldova este parte la ini țiativa
transfrontalieră Dunărea de Jos (1998). Proiectul cooperării transfrontaliere – euroregiunea
"Dunărea de Jos" a fost lansat de către România la începutul anului 1997 ca urmare a deme rsului
autorită ților locale și regionale din România, Republica Moldova și Ucraina și datorită evoluției
pozitive a relaț iilor dintre cele trei state. 44
La 3-4 iulie 1997 la Ismail a fost semnată "Declara ția privind colaborarea trilateral ă", iar
la 24 -25 februarie 1998 în aceeași localitate a avut loc, sub egida Consiliului Europei, o reuniune
la care a fost semnată "Declara ția cu privire la promovarea coo perării transfrontaliere dintre
autorită țile locale și regionale din România, Republica Moldova și Ucraina".
_____________________

42 Sîrbu O., Impactul procesului de globalizare asupra dezvoltării statelor mici. Chișinău: ASEM, 2003, pag . 59
43Sidon A., Geografia istorică și politică a Mării Negre, Cluj 2000, pag. 18
44Stefănescu B., Chirev P., Cooperarea Transfrontalieră și Dezvoltarea Economică Locală. Suceava: Ed. ICI, 2001,
pag. 142

18
La 14 august 1998 păr țile participante au semnat, la Galați, Acordul cu privire la
constituirea euroregiunii “Dunărea de Jos”, prin care s -a aprobat Statutul ce asigură cadrul
juridic de organizare și desfășurare aactivită ții.La reuniunea euroregiunii din 14 decembrie 2001,
la Odesa, euroregiunea a ob ținut s tatut de membru al Asocia ției Europene a Regiunilor
Transfrontaliere.
Scopul principal al constituirii euroregiunii este promovarea cooperării transfrontaliere în
regiunea bazinului inferior al Dunării. Pentru realizarea scopului membrii euroregiunii
colaborează având drept obiective: organizarea si coordonarea acțiunilor ce promovează
colaborarea economică, științifică, ecologică, culturală, educa țional ă și sportivă; elaborarea
programelor de cooperare transfrontalieră în domenii de activitate stabilite d e comun acord;
promovarea și facilitarea contactelor dintre agen ții economici, instituții, ONG, experți în diferite
domenii; medierea și facilitarea cooperării membrilor săi cu alte organizații, instituț ii și agen ții
internaționale. 45
O altă organizație interna țional ă, cu care Republica Moldova a instituit rela ții strînse de
colaborarea după declararea independen ței, a fost NATO.
Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alian ța Nord -Atlantică au fost stabilite după
declararea independen ței țării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea
Consiliului de Cooperare Nord -Atlantică (CCNA), creat în urma hotărârii reuniunii la nivel înalt
a țărilor membre ale NATO de la Roma din 7 -8 noiembrie 1991. Scopul creării CCNA a fost de
a institui un organism permanent de consultări între adversarii de altă dată în problemele
primordiale de securitate europeană. La prima reuniune CCNA a participat Ministrul Afacerilor
Externe al Republicii Moldova, țara noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu. La
6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianței Nord Atlantice, la care a fost
examinată ini țiativa american ă Parteneriatul pentru Pace, Republica Moldova și -a exprimat
interesul de a adera la acest Program. La 16 marti e 1994, la Bruxelles, la Cartierul General
NATO, a avut loc prima întrevedere a Președintelui Republicii Moldova cu Secretarul General
NATO urmată de semnarea Documentului -cadru al Programului Parteneriatul pentr u Pace. 46
La 29 mai 1997, la Sintra (Portu galia) a avut loc reuniunea CCNA în formatul Miniștrilor
de Externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor rela ții noi cu partenerii de cooperare, NATO
a propus transformarea CCNA într -o structură mai adecvată Consiliul Partene riatului Euro –
Atlantic (C PEA).47
În vederea coordonării cît mai eficiente a activităților pe linia NATO, la 16 decembrie
1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lîngă NATO. Functia de șef al Misiunii
este exercitată de ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Be lgiei. Tot din anul 1997, RM
și-a extins colaborarea cu NATO și în domeniul științific. Dialogul politic a continuat prin vizita
de lucru a Presedintelui RM la Bruxelles (25 -27 ianuarie 1998), în cadrul căreia șeful statului a
avut întrevederi cu Secretarul General NATO și cu Secretarul General UE. Vizita de lucru la
Chișinău a Secretarului General NATO în perioada 28 -29 ianuarie 1998 a constituit o nouă etapă
în dezvoltarea raporturilor RM – NATO. Vizita a avut mai multe scopuri, printre care și
evaluarea p erspectivelor colaborării Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului pentru Pace.
___________________
45 Studiu privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Chișinău: INEI -BCI, 2002, pag . 3
46 Negru N., Politica externă a Republicii Moldova: intenții și intenții, în Arena Politicii , Chișinău, an.2, nr. 2 1997,
pag. 122.
47 Moldova, România, Ucraina: buna vecinătate și colaborare regională, Materiale ale simpozionului știi nțific
International (Chișinău 15 -16 octombrie 1998), Chișinău 1998.

19
La 3 aprilie 2008, o delega ție condus ă de Pre ședintele Republicii Moldova, Vladimir
Voronin, a participat la lucrările Consiliului Parteneriatului Euro -Atlantic în formatul șefilor de
stat și de guvern în cadrul Summit -ului Organizației Tratatului Atlanti cului de Nord de la
București.48
În perioada 11 -13 mai 2011, la Chișinău, a avut loc misiunea de evaluare, în cadrul căreia
un grup de exper ți NATO a întreprins vizite de documentare la institu țiile na ționale responsabile
de implementarea IPAP, în vederea eva luării rezultatelor obținute, în perioada aprilie 2010 –
aprilie 2011, în domeniile de competență. În perioada 16 -17 iunie 2011, la Chișinău s -a
desfășurat reuniunea . Consiliului Parteneriatului Euro -Atlantic în formatul sesiunii Grupului
Consultativ pent ru Politică Atlantică (EAPC /APAG) care a reunit 59 de delega ți din partea
Secretariatului NATO, misiunilor țărilor membre și partenere și statele membre ale EAPC. Un
astfel de eveniment a avut loc pentru prima dată în Moldova, fiind apreciat efortul țării noastre
(inclusiv sub aspect financiar) și reuniunea calificată drept fiind de succes d e către statele
participante. 49
La 13 iulie 2011 Consiliul Alianței Nord -Atlantice s -a convocat în formatul 28 + Republica
Moldova, pentru a desfășura consultări multil aterale privind aspectele implementării Planului
IPAP. Delega ția moldovean ă la reuniunea în cauză a fost condusă de către Ministrul Apărării și
Vice-ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Ulterior, folosind procedura tacită,
NATO a adoptat Ra portul final de evaluare a progresului implementării IPAP -ului de către
Republica Moldova.

___________________

48 Stici I. Conceptul de politică externă nu va fi perfectionat sau schimbat. Moldova Suverană, 2008, 2 7 noiembrie.
49 Bolbocean R. Vasilescu G. Relatiile Republicii Moldova cu vecinii, ult imele evolutii si perspective. Î n: Știința
politică înRepublica Moldova: realizări și perspective/coordinator V. T eosa. Chișinău: CEP USM, 2011, pag. .283-
287.

20
2.2. Implicarea ONU și institu țiilor de resort în accentuarea reformelor democratice
în Republica Moldova

Republica Moldova, ca stat suveran și independent, manifesta un interes firesc față de
colaborarea cu alte state, atât pe o bază bilaterală, cât și în cadrul organizațiilor interna ționale și
regionale.50
Odată cu adoptarea la 27 august 1991 a Declara ției de inde penden ță a Republicii Moldova,51 în
istoria diploma ției moldovene ști începe o perioadă calitativ nouă. În condiții politice și istorice
absolut noi urma să fie elaborată concep ția politicii externe și constituit serviciul diplomatic al
unui stat cu adevărat independent și suveran care ar corespunde intereselor sale na ționale.
Tânărul stat independent, Republica Moldova, avea nevoie de a fi recunoscut de comunitatea
interna țional ă și de a se afirma ca subiect de drept interna țional.
În conformitate cu Declara ția Suveranit ății, Moldova î și „exprimă adeziunea fa ță de principiile și
normele dreptului interna țional unanim recunoscute, respect ă Statutul Organiza ției Națiunilor
Unite și declară voința de a conviețui în pace cu toate țările și popoarele, de a nu admite
confruntări în rela țiile in terna ționale, interstatale și interetnice" 52
Considerăm că sunt necesare unele precizări în raport cu unii termeni utilizati la
elaborarea conținutului Declara ției. La nivel formal, pentru ca un stat s ă declare că respectă
prevederile Cartei ONU, este nec esar ca acesta să de țină calitatea de membru al acestei
organizații (Republica Moldova abia în anul 1992 este admisă în calitate de membru cu drepturi
depline al ONU), iar până la acel moment se putea afirma doar „acceptarea” principiilor și
scopurilor Sta tutului ONU. În al doilea rând, referitor la termenul de ,,subiect cu drepturi egale al
relațiilor internaționale”, ținând cont de perioada adoptării s -a avut în vedere ,subiect cu drepturi
egale aldreptului interna țional”.53 Din aceste motive, am putea pr esupune că termenii men ționați
au fost utiliza ți în marea lor m ăsură din considerente de perspectivă.
În șirul evenimentelor importante ce s -au derulat în republică după proclamarea
independen ței, se înscrie și adoptarea la 29 iulie 1994 a noii Constitu ții, 54 care la fel a declarat
atașamentul și respectul țării față de principiile ONU. În sensul dat, principiile fundamentale ale
dreptului interna țional contemporan sunt consemnate expres într -o serie de acte interna ționale, în
primul rând, art. 2 al Cartei ONU, în alte tratate multilaterale generale sau regionale, ca și în
unele rezolu ții ale unor organiza ții interna ționale, în special ale Adun ării Generale a ONU.
Republica Moldova se obligă, prin articolul 8, să respecte Carta Organiza ției Națiunilor Unite și
tratatele la care este parte , să-și bazeze rela țiile cu alte state pe principiile unanim recunoscute ale
dreptului interna țional.
Astfel, odată cuproclamarea suveranită ții, Republica Moldova urma s ă-și definească
priorită țile politicii externe, modelele și valorile pe care le împărtășea. Situa ția cerea un minister
de tip nou, deosebit de cel precedent, cu func ții complexe, care ar fi ajutat Guvernul s ă-și poată
realiza de sine stătător obiectivele politi cii externe.
_______________________________________
50Ilașciuc D. Mosneaga V. Colaborarea Republicii Moldova în cadrul Organizatiilor internationale. Conferin ta
Stiintifica Jubiliară, rezumatele comunicărilor, 2 -3 octombri e 1996. Chișinău, 1996. pag . 173-174.
51Bors V. Política extern ă și relatiile internationale. Î n: Analele Științifice ale Universitatii de Stat din Moldova,
Seria Stinte Socioumanistic e". Chișinău: CEP, USM, 2001. pag. 58.
52Declaratia cu privire la Suveranitatea Republicii Moldova . Adoptată la 23 iunie 1990. Buletinul Oficial al
Sovietului Suprem 1990, nr.8. pag. 11.
53 Crețu V. Drept international public. București: Editura Funda ției ,,România de Mâine”, 2002, pag. 198
54Constituția Republicii Moldova. Chișinău 1994. art. 8

21
„Problema nu era dintre cele mai simple, fiind vorba în primul rând de schimbarea mentalită ții
într-un ritm rapid, „din mers”, în raport cu ritmul vertiginos al schimbărilor ce se produceau în
lume și în societate, – menționa într un interviu ministrul Nic olae Țâu. Chiar din prima zi am fost
implicați într -un proces de muncă extrem de încordat” 55
Primele luni de muncă ale noului minister au fost consacrate elaborării concep ției și strategiei
activității diplomatice în condi țiile Moldovei suverane, stabilir ii contactelor cu aparatul
diplomatic, înal ții funcționari și oamenii de afaceri de peste hotare, în scopul implementării unui
stil principial nou de colaborare interna țional ă. Ministrul Nicolae Țâu considera că se va putea
ajunge la o înțelegere reciprocă , în special cu Ministerul Afacerilor Externe al URSS, în
problemele privind reprezentarea Moldovei în organismele internaționale. În sensul dat, de
comun acord cu MAE al URSS, 50% din Consulatul general sovietic de la Iași, de exemplu,
urma să fie completa t cu diploma ți din Moldova. Se preconiza, de asemenea, ca reprezentan ții
republicii să lucreze permanent în componen ța misiunilor diplomatice sovietice în primul rind în
ONU.
Într-un alt sens, vom spune că direc ția principal ă a activită ții Republicii Moldova în
organiza țiile internaționale este participarea în cadrul Organiza ției Na țiunilor Unite (O.N.U.) și
în instituțiile ei specializate. Republica Moldova aderă la ONU la 2 ma rtie 1992 prin Rezolu ția
Adunării Generale a ONU ASG 46 1223.56
Acest eveniment semnificativ s -a produs la mai pu țin de un an de cînd Moldova și-a
declarat independența și s -a lansat pe calea tranzi ției spre o societate prosper ă și dezvoltată. Din
acest mo ment mai multe agen ții ale ONU57 și-au demarat activitatea în țara noastră. E de
menționat faptul c ă, programele de acordare a asisten ței au înregistrat resultate semnificative în
mai multe domenii extrem de importante pentru Republica Moldova. Probleme în semnate s -au
înregistrat în combaterea sărăciei, realizarea proceselor democratice și a guvernării eficiente,
dezvoltarea sectorului privat, protecția drepturilor copiilor, promovarea reformelor în domeniul
sănătă ții, acordarea asistenței refugiaților și persoanelor strămutate, cît și în alte domenii.
Fiind membru a O.N.U., țara noastr ă întreprinde eforturi orientate spre creșterea
activității sale în structurile de men ținere a p ăcii și ordinii în lume, acordă o importan ță
primordială activită ții pacificato are a acestei organizații privind prevenirea și aplanarea
conflictelor interna ționale, regionale și locale și optează pentru sporirea eficacită ții mecanismului
sancțiunilor aplicate de O.N.U., scopul c ărora este antrenarea mai activă a acestei organiza ții la
soluționarea problemelor legate de menținerea p ăcii și securității în lume, dezarmarea reală,
protecția mediului înconjurător.
În scopul dezvoltării economice, tehnico -științifice și culturale Republica Moldova
folosește experiența și resursele Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, P.N.U.D.,
Băncii Interna ționale pentru Reconstrucții și Dezvoltare (B.I.R.D), Organizației Mondiale a
Sănătă ții (O.M.S.), Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO),
altor orga nizații și in stituții specializate ale ONU.58
_______________________________________
55 Fortuna A. Perspectivele geopolitice ale Republicii Moldova în conditiile alternati vei occidentale (1991 – 2000).
În: Revista de Științe socio -umane. Chișinău, 2005, pag. 35.
56Discursul rostit de excelenta sa Domnul Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova în sedinta pl enară a
Adunării Generale a ONU din 2 martie. In: Moldova Suverana, 5 martie 1992. Moldova a fost admisă în ONU. In:
Moldova Suverană, 5 martie, 1992.
57 Ilașciuc D. Factorul geoploitic în documentele de program ale formatiunilor politice din Republica Moldo va.
Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securitatii si colaborării regionale. Chișinău: C.C.I.N.
„Perspectiva", 1998, pag. 128.
58Leancă I. Evolutia realitatilor externe. Tranzi ția. Retrospective și perspectiv e. Chișinău: Ed. Adept, 2002, pag. 362.

22

În acest sens toate eforturile Republicii Moldova vor fi canalizate spre folosirea
posibilităților ONU și ale institu țiilor ei specializate pentru susținerea financiară și consultativ ă a
reformelor democratice ce se desfășoară în țară, dezvoltarea economie i și culturii și cooper ării
internaționale în acest domeniu.
Conform rezolu ției ONU 46/223 din 2 martie 1992, Republica Moldova a devenit stat
membru al Organiza ției Națiunilor Unite. Dialogul politic cu ONU a condus la dinamizarea
participării statului no stru în via ța internațional ă și extinderea rela țiilor de prietenie și cooperare
cu între aga comunitate interna țional ă. 59
Una dintre cele mai însemnate direc ții în ceea ce privește conclucrarea Republicii Moldova cu
Adunarea Generală a ONU, este respectarea și protejarea drepturilor copilului. Atunci când
dezvoltarea copilului devine o prioritate pentru comunitate, suportul financiar nu se lasă mult
așteptat, chiar și în si tuații de sărăcie relativă. Finan țarea acestor programe nu este problema
principală. Problema o constituie recunoașterea valorii unor asemenea strategii și hotărârea
personală și politică necesară pentru a găsi resursele necesare realizării lor.
Republica Moldova a recunoscut importan ța major ă a acestor programe, participând la Sesiunea
Specială a Adunării Generale ONU consacrată Copiilor, care a adoptat în mai 2002, la New
York, documentul "O lume demnă pentru copii”. Prin acest document șefii de stat și de guvern,
precum și reprezentanții statelor participante s -au angajat să realizeze ac țiuni, inclusiv pentru
dezvoltarea și implementarea unor politici și programe naționale privind frageda copil ăriepentru
a asigura stimularea dezvoltării fizice, sociale, afective, spirituale și cognitive a copiilor".60
La 27 .09.2002 Guvernul Republicii Moldova a prezentat Comitetului O.N.U. pentru
Drepturile Copilului Raportul ini țial și Primul Raport periodic asupra m ăsurilor întreprinse
pentru realizarea drepturilor prevăzute de Convenția O.N.U. cu pr ivire la Drepturile Copilului,61
precum și răspunsurile scrise la lista de probleme formulate.62 Prezentarea Raportului ini țial a
reprezentat un important angajament al Guvernului de a sprijini și promova drepturile copiilor în
Republica Moldova și a pus în lumină progresele înregistrat e în implementarea și promovarea
acestora în perioada anilor 1993 – 2000. O.N.G. și agențiile O.N.U., inclusiv U.N.I.C.E.F., au
fost invitate să prezinte rapoartele lor complementare într -o ședință de lucru preliminară, care a
avut loc la Geneva în iunie 2 002.
Această ședință a oferit Comitetului pentru Drepturile Copilului (C.D.C .) oportunitatea de
a face o trecere preventivă în revistă a raportului guvernamental și de a examina informa țiile
suplimentare și cele alternative.
În urma examinării 63 Raportu lui ini țial, C.D.C. a adresat Guvernului Republici i Moldova
Observa țiile finale, 64 care au înglobat principalele componente ale discu ției și au punctat
domeniile -cheie de îngrijorare și aspectele ce necesită acțiuni speciale la nivel național.
__________ ___________
59Tăbăcaru Nicolae, ministrul afacerilor externe. Î n: Moldova Suverană, 2 martie 2000
60O lume demnă pentru copii. Document adoptat de Adunarea Generală O.N.U. la cea de -a XXVI -a Sesiune
Specială, New York, din 10.05.2002. Îngrijirea și dezvoltarea timpurie a copiilor în Moldova. Chișinău: Ed.
Gunivas, 2004, pag. 11.
61Raportul initial al Republicii Moldova asupra măsurilor luate pentru realizarea drepturilor prevăzut e de Convenția
ON.U. cu privire la Drepturile Copilului. Doc. CRC/C /28/Add. 19, 27.09.2002. Chișinău: Publicatie U.N.I.C.E.F.,
2004
62Răspunsurile scrise ale Guvernului Republicii Moldova la lista de probleme formulate de C.D.C. Doc.
CRC /C/RESP/MOL/1, 27.09.2002. Chișinău: Publicatie U.N.I.C.E.F., 2004
63 La sedintele C.D.C. nr. 823 și 824 (CRC /C/SR.823 și 824), din 27 .09.2002
64Observatii Finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului asupra Raportului ini țial al Republicii Moldova.
Doc. CRC/C/15/Add.192, 4.10.2002. Chișinău: Publicatie U.N.I.C.E.F., 2004

23
Documentul nu urmăre ște formularea unor critici, ci î și propune să analizeze în mod
constructive domeniile în care trebuie să se acționeze pentru asigurarea bunăstării copiilor din
Moldova.
El relevă lacunele principale în asigurarea drepturilor copiilor, care trebuie să fie
redresate prin ac țiuni imediate și, astfel, oferă un cadru util pentru determinarea priorită ților în
realizarea prevederilor Convenției cu privire la Drepturile Copilului .
Printre factorii și dificultă țile care ridic ă obstacole în calea implementării prevederilor
Convenției cu privire la Drepturile Copilului, C.D.C. a men ționat:
– perioada de tranzi ție parcurs ă de stat determină confruntarea acestuia cu numeroase probleme
economice și sociale; „ratele ridicate ale sărăciei și migra ției, mai ales în rândul femeilor, au un
impact însemnat asupra copiilor”;
– deși Republica Moldova răspunde pe plan interna țional pentru implementarea
drepturilor tuturor copiilor aflați pe teritoriul s ău, situa ția politic ă dificilă legată de
autoproclamata republică nistreană poate împiedica implementarea Conven ției in cazul copiilor
care trăiesc în această regiune .
O directie importantă în conlucrarea Republicii Moldova cu ONU este problema
refugia ților. În pofida ader ării la Programul de Ac țiune CISCONF, Republica Moldova este
unica țară în Europa, care nu a semnat Conven ția din 1951/ Protocolul din 196 7 cu privire la
statutul refugia ților și. nu a promulgat legislația național ă în acest domeniu. În 1999, un grup de
lucru parlamentar a decis că este necesar de a adopta legisla ția și de a aborda problema ader ării
la Convenția din 1951 și delega ția Moldovei la EXCOM a asigurat HC c ă procesul parlamentar
va începe în 2000.65
Schimb area guvernelor și lupta intensă pentru putere a schimbat accentele executivului și a
stopat procesul. Rolul principal în promovarea Convenției men ționate mai sus și adoptarea ei de
către Moldova i -a revenit Oficiului Senatului Comisariat al Organiza ției N ațiunilor Unite pentru
Refugiați (UNHCR), care a fost creat în 1997 pentru a ajuta guvernele la introducerea
prevederilor legislative și procedurale necesare asistenței persoanelor ce au nevoie de protecție
interna țional ă în conformitate cu standardele int ernaționale. 66Acordul de Cooperare semnat cu
Guvernul în decembrie 1998, specifică principiile UNHCR de protecție și asistență umanitară
acordate refugia ților, c ăutătorilor de azil (prima categorie de popula ție beneficiar ă de protec ție
interna țional ă) și persoanelor strămutate intern (PSI) (a doua categorie de populație beneficiară,
care are nevoie de asistență pentru a se reîntoarce în siguranță și cu demnitate la casele lor, sau să
se integreze pe deplin), în scopul asigurării unor solu ții de durat ă.
Un domeniu important, pe care Republica Moldova s -a angajat să -l respecte în relația sa
cu ONU, este cel al drepturilor omului. În contextual dat, vom începe cu faptul că întru
confirmarea faptului că Republica Moldova respectă principiile și normele univers ale ale
dreptului interna țional și c ă tinde să respecte drepturile omului, Parlamentul, prin Hotărirea
nr.217 -XII din 28 iulie 1990, a proclamat aderarea Republicii Moldova la Declarația Universală
a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, ratificarea Pa ctului interna țional cu privire la
drepturile civile și politice și Pactului interna țional cu privire la drepturile economice, sociale și
culturale, adoptate de Adunarea Generală a ONU la 16 decembrie 1966, a ratificat, prin
Hotărarea nr. 1298 XIII din 24 iulie 1997.
_____________________________
65 Осин В. О борьбе с вооружёнными видами организованной преступности. În: Советскаяюстиция . 1993,
N.8, pag. 24-25.
66ПaлeeвM. OOH coздaëтMeждун apoдный yroловный cyд. În: Pocc ийская юстиция . 1997, N.1, pag. 40-43.

24
Un șir de conven ții și pacte interna țional e fundamentale ale ONU la care Republica
Moldova este parte (Pactul interna țional cu privire la drepturile civile și politice, Pactul
interna țional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale din 16.12 1966, Convenția
privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21.12 1965, Convenția impotriva
torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10.12.1984 etc.)
stipulează procedura de prezentare periodică d e către statele membre a rapoartelor despre
respectarea obliga țiilor asumate prin ratificarea acestor conven ții. O procedură similară este
prevăzută și de Conven ția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Republica Moldova a
prezentat, deși cu inti rziere, comitetelor respective ale ONU rapoarte asupra convențiilor
menționate. Unele rapoarte au fost deja examinate de comitetele abilitate, care au adresat
Guvernului Republicii Moldova recomandări concrete in vederea imbunătă țirii situa ției din
domeniu l drepturilor om ului in Republica Moldova.67
Una dintre modalită țile de ameliorare a situației din domeniul drepturilor omului const ă
in indeplinirea Planului na țional de acțiuni recomandat în documentele Conferinței mondiale
pentru drepturile omului (1993) – Declarația de la Viena și Programul de acțiuni. Planul na țional
de acțiuni in domeniul drepturilor omului s -a elaborat pentru a se asigura implementarea unei
politici și strategii unice a instituțiilor de stat și a societății civile menite să imbunătățe ască
situația in domeniul drepturilor omului prin identificarea și formularea sarcinilor prioritare și
măsurilor de asigurare a indeplinirii lor, prin stabilirea termenelor de efectuare a ac țiunilor
planificate, prin desemnarea instituțiilor și organizații lor responsabile de indeplinirea măsurilor
incluse în el.68
Parlamentul Republicii Moldova a ini țiat elaborarea Planului național in conformitate cu
recomandările Conferinței mondiale pentru drepturile omului de la Viena. La 16 octombrie 2001,
în colaborar e cu Pro gramul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) in Moldova, cu
Programul global comun al PNUD și Biroul inaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului
(HURIST – "Consolidarea drepturilor omului"), Parlamentul Republicii Moldova a organizat și a
ținut prima Conferin ță cu privire la Planul național de acțiuni in domeniul drepturilor omului, la
care au participat exper ți interna ționali, deputa ți în Parlamentul Republicii Moldova,
reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și loc ale, reprezentanți ai
organizațiilor nonguvernamentale naționale și interna ționale.
Conferin ța a luat decizii importante privind necesitatea elabor ării Planului na țional de
acțiuni in domeniul drepturilor omului pentru Republica Moldova, privind strategia , metodele și
etapele elaborării lui, ținandu -se cont de experienta interna țional ă și de recomandările
Seminarului interna țional de la Bangkok (iulie 1999) pentru elaborarea planurilor naționale de
acțiuni in domeniul drepturilor omului si privind rolul st ructurilor executive și al organiza țiilor
nonguvernamentale in elaborarea unor astfel de planuri.
În decembrie 2012, prim -ministrul Vlad Fil at și Nicola Harrington -Buhay, Coordonatorul
Rezident ONU în Republica Moldova, au semnat Planul de acțiuni al Cadr ului de Parteneriat
Națiunile Unite – Republica Moldova “Spre Unitate în Ac țiune". Este un document care are drept
scop să sus țină eforturile Moldovei de a realiza Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și să
sprijine demersul de integrare europeană a Chiși năului.
________________________
67 Drepturile omului in Republica Moldova, protectie și promovare. Raport pentru Conferinta Na țional ă. Chișinău,
18.06.1998
68 Planul na țional de ac țiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 -2008. M.O.al R.M. nr. 235 -238/950 din
28.11.2003.

25
Asistența care urmează să fie oferită de către Agen țiile Națiunilor Unite pentru programul
cadru este în sumă de aproximativ 218 milioane dolari USD pentru anii 2013 -2017, cifră care
aproape egalează suma de 280 milioane d e dolari – valoarea proiectelor implementate de ONU în
perioada 1992 2012.
În perioada 25 -26 februarie 2015, Republica Moldova a găzduit Reuniunea de Nivel Inalt
a Dialogului Global privind Consolidarea Capacită ților Instituționale pentru Implementarea
Agendei de Dezvoltare post -2015, eveniment organizat în parteneriat cu UNDP și ILO și cu
susținerea Guvernului Germaniei. La finalul reuniunii de la Chi șinău, care a întrunit peste 100 de
participan ți din mai multe ț ări, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor interna ționale, societ ății
civile, sindicatelor și patronatelor și corpul ui diplomatic din RM, a fost adoptată o Declara ție
Finală (Outcome Statement), care con ține o serie de recomand ări cu privire la măsurile ce
urmează a fi întreprinse la nivel național și interna țional pentru a dezvolta capacit ățile guvernelor
în realizarea Agendei ONU post -2015. Aceste recomandări, printr -o scrisoare comună semnată la
nivel de reprezentanți permanen ți ai RM și Germaniei la New York, au fost circulate tuturor
statelor membre ONU. În aceeași ordine de idei, pe data de 22 mai 2015, la New York , Misiunea
Permanentă a RM și Germaniei, împreun ă cu UNDP și ILO, vor organiza un eveniment colateral
(Side Event) în cadrul căruia va fi prezentat raportul și recomandările Dialogului Global privind
implementarea Agendei de Dezvoltare post -2015, axat pe capacită țile institu ționale pentru
dezvoltare durabilă. Toate aceste acțiuni reprezintă un efort de a promova parteneriate și obține
susținerea interna țional ă pentru consolidarea institu țional ă la toate nivelele în vederea realizării
obiectivelor de dezvolt are.
În calitatea sa de stat membru, RM a participat și la cea de -a 48-a sesiune a Comisie ONU pentru
Popula ție și Dezvoltare (CPD), care s -a desfășurat în perioada 13 -17 aprilie 2015, la New York,
în discursul na țional prezentat fiind abordate subiecte c e țin de situația demografic ă a RM,
migra ție, situația tinerilor, integrarea obiectivelor și priorită ților Programului de Ac țiuni de la
Cairo privind Popula ția și Dezvoltarea în Agenda de Dezvoltare post -2015. Tot în luna aprilie,
RM a fost realeasă în cal itate de membru al CPD pentru perioada 2016 -2020, pe tot parcursul
perioadei de referin ță continuând și acțiunile de promovare a candidaturii RM la alegerile din
2015 în Consiliul Economic și Social ONU și Comitetul ONU împotriva Torturii și la alegerile
din 2019 în Consiliul ONU al Drepturilor Omului, fiind obținut angajamentul de susținere la
alegerile respective din partea mai multor state. În intervalul ianuarie -aprilie 2015 a fost
intermediată detașarea a 6 militari moldoveni în operațiunile ONU de men ținere a p ăcii din
Kosovo (1), Côte d'Ivoire (3), Sudanul de Sud (1) și Liberia (1).
În concluzie vom men ționa c ă rezultatele activită ții Republicii Moldova în cadrul ONU precum
eforturile întreprinse în ultimii ani în acest sens au rezultat în obținerea de către țara noastră a
calită ții de membru cu depline puteri în 14 structuri elective ale ONU, inclusiv 3 funcții
nominale, din care mandatul a 8 deja a expirat, iar în alte 6 continuă să de țină statutul de
membru .
În ultima perioadă, candidatura Republicii Moldova a fost înaintată pentru alegere în alte 3 din
structuri ale ONU – ECOSOC, Consiliul pentru Drepturile Omului, Comitetul
Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural material UNESCO și 2 fu ncții
nominale – Președinte al Comisiei a VI -a și Vicepreședinte a Adunării Generale a ONU, situa ția
cu privire la alegeri, în special în ECOSOC fiind suficient de optimistă, dat fiind faptul andosării
candidaturii de către Grupul regional.

26
Experien ța din ultimii ani a arătat că reprezentarea Republicii Moldova în organele
elective în care a deținut sau mai deține calitatea de membru, a fost asigurată aproape în
exclusivitate de Misiunile Permanente, reprezentan ții MAEIE, Guvernului sau unor ministere de
resort din țară participând la lucrările unor din aceste foruri doar în câteva rânduri.
Între timp, se poate constata că, dacă promovarea candidaturii țării și asigurarea prezen ței
mai mult sau mai puțin vizibile într -un număr relativ mic de organe electi ve ale ONU a fost într –
o anumită măsură posibilă cu capacită țile limitate pe care le au misiunile diplomatice relevante și
DONUAS, odată cu creșterea numărului și gradului de complexitate a structurilor la care
Moldova este sau va fi curând parte, acestea nu vor mai putea face fa ță provocărilor ce țin de
realizarea unei presta ții adecvate a delegațiilor noastre în cadrul acestor structuri.
În condițiile actuale, solu ționarea acestei probleme necesit ă o abordare care să prevadă
implicarea plenară a tuturor instituțiilor relevante din țară. Aceasta cu atât mai mult cu cât
situația prezent ă în ce privește numărul personalului și resursele disponibile ale Reprezentan țelor
Permanente ale Republicii Moldova pe lângă oficiile ONU, în special de la New York, Geneva și
Viena, și în particular de la Roma și Paris, dar și ale Direc ției ONU și Agen ții Specializate sunt
sub limitele acceptabile.
În cazul Misiunii Permanente de la New York, este de accentuat că, deși postul vacant
recent a fost suplinit, numeric (3 diplo mați) ea r ămâne a fi una din cele mai mici reprezentanțe la
ONU, din care considerente situația la misiune este extrem de dificilă și din punctul de vedere al
îndeplinirii func țiilor ordinare, nemaivorbind de necesitatea promov ării în prezent a intereselor
prioritare la ONU și acoperirea unor activită ți din cadrul organelor elective ale ONU în care
avem statut de stat membru, între care și Comisia pentru Dezvoltare Socială (inclusiv funcția de
Președinte a comisiei). Mai mult decât atât, odată cu alegerea țării noastre ca membru al
ECOSOC și a Reprezentantului Permanent în calitate de Presedinte al Comisiei a VI -a și
membru al Comitetului General la sesiunea a 62 -a a Adunării Generale a ONU și, ca urmare, a
creșterii considerabile a volumului de lucru ce dec urge din aceste calită ți, începând din toamn ă
acestui an activitatea misiunii ar putea fi de -a dreptul paralizată. În asemenea circumstante, este
de presupus că, indiferent de eforturile maxim posibile pe care misiunea, în componența actuală,
le-ar putea d epune în acest sens, asigurarea unei presta ții adecvate în aceste structuri nu numai c ă
nu este posibilă, dar chiar este sortită eșecului. Este de accentuat în acest context că, Misiunea
Permanentă acoperă toate instituțiile și structurile ONU cu sediul la New York – peste 50, mai
multe dintre care desfășoară concomitent activită ți pe tot parcursul anului, precum și altele (circa
20 – 30) situate în alte locuri unde Republica Moldova nu este reprezentată prin misiuni
diplomatice.

27

2.3. Concluzii la Capitolul 2

În concluzie vom menționa că rezultatele activită ții Republicii Moldova în cadrul ONU precum
eforturile întreprinse în ultimii ani în acest sens au rezultat în obținerea de către țara noastră a
calită ții de membru cu depline puteri în 14 structuri elective ale ONU, inclusiv 3 func ții
nominale, din care mandatul a 8 deja a expirat, iar în alte 6 continuă să de țină statutul de
membru.
În ultima perioadă, candidatura Republicii Moldova a fost înaintată pentru alegere în alte 3 din
structuri ale ONU – ECOSOC, Consiliul pentru Drepturile Omului, Comitetul
Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural material UNESCO și 2 func ții
nominale – Președinte al Comisiei a VI -a și Vicepreședinte a Adunării Generale a ONU, situa ția
cu privire la alegeri, î n special în ECOSOC fiind suficient de optimistă, dat fiind faptul andosării
candidaturii de către Grupul regional.
Experien ța din ultimii ani a ar ătat că reprezentarea Republicii Moldova în organele elective în
care a deținut sau mai deține calitatea de membru, a fost asigurată aproape în exclusivitate de
Misiunile Permanente, reprezentanții MAEIE, Guvernului sau unor ministere de resort din țară
participând la lucrările unor din aceste foruri doar în câteva rânduri .
Între timp, se poate constata că, dacă promovarea candidaturii țării și asigurarea prezenței mai
mult sau mai puțin vizibile într -un număr relativ mic de organe elective ale ONU a fost într -o
anumită măsură posibilă cu capacită țile limitate pe care le au misiunile diplomatice relevante și
DONU AS, odată cu cresterea numărului și gradului de complexitate a structurilor la care
Moldova este sau va fi curând parte, acestea nu vor mai putea face fa ță provocărilor ce țin de
realizarea unei presta ții adecvate a de legațiilor noastre în cadrul acestor structuri.
În condițiile actuale, soluționarea acestei probleme necesită o abordare care să prevadă
implicarea plenară a tuturor instituțiilor relevante din țară. Aceasta cu atât mai mult cu cât
situația prezent ă în ce pr ivește numărul personalului și resursele disponibile ale Reprezentanțelor
Permanente ale Republicii Moldova pe lângă oficiile ONU, în special de la New York, Geneva și
Viena, și în particular de la Roma și Paris, dar și ale Direcției ONU și A genții Special izate sunt
sub limitele acceptabile.

28
3. UNIUNEA EUROPEANĂ – CATALIZATOR DE BAZĂ ÎN
IMPULSIONAREA REFORMELOR POLITICO -DEMOCRATICE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Afirmarea dezideratului de integrare europeană în condi țiile democratiz ării
țării
Republica Moldova a stability rela ții directe cu UE dup ă proclamarea independen ței la 27
august 1991 în calitatea de successor al URSS, ca și celelalte republici ex -sovetice. 69
Inițial, liderii politici de la Chișin ău au în țeles neadcvat procesul de inte grare europeana,
presupunînd că posibila aderare la Uniunea Europeană ar fi compatibilă cu prezen ța Republicii
Moldova în Comunitatea Statelor Independente. Dacă aderarea Republicii Moldova și prezența
ei în cadrul Consiliului Europei (după 1995) nu contr avene prezen ței Republicii Moldova în alte
organiza ții internaționale, idea ader ării la Uniunea Europeană nu este compatibilă cu orientarea
spre CSI. De și nici un demnitar European nu a pretins în mod direct denunțarea de c ătre
Republica Moldova a acordulu i de constituire a CSI, totu și, în repetate rînduri, unii dintre ei au
sugerat că țara urmeaz ă să-și determine priorit ățile, alegînd una din dou ă. În consecin ță, opiniile
politicienilor de la Chi șinău se vor dispersa. Partidele de dreapta și centru -dreapta au pledat
pentru denun țarea acordului de aderare la CSI și orientarea spre scructurile euroatlantice. Forțele
politice de stînga s -au pronun țat pentru orientarea ț ării spre CSI și o colaborarea strîns ă cu Rusia.
În vederea reglementării rela țiilor economi ce și comerciale, a migrației populației din spațiul
postsovetic, la 20 iulie 1992, Comisia Europeană a propus semnarea acordurilor de parteneriat și
cooperare cu noile state independente apărute în urma destrămării URSS. Negocierile în acest
scop au încep ut mai devreme cu mai multe țări ale CSI, cu excep ția Moldovei.
La 1 noiembrie 1993 și, repetat, la 28 ianuarie 1994, Președintele Republicii Moldova, Mircea
Snegur, adresează pre ședințelor Consiliului European și Comisiei Europene scrisori în care
constat ă, cu regret, că Moldova este unica țară din spa țiul Europei centrale și de est cu care UE
încă nu și-a definit rela țiile. 70
În noiembrie 1993, în cadrul întrevederilor de la Bruxelles, a Prim -Ministrului Republicii
Moldova Andrei Sangheli cu comisarii e uropeni Sir Leon Brittan și Hans Van Den Broek au
fost abordate perspectivele acordării de asisten ță Republicii Moldova la realizarea reformelor și
încheierii acordurilor de cooperare în diverse domenii. 71
La 28 ianuarie 1994 a fost acreditat primul Ambasador al Republicii Moldova în Belgia în
calitate de Șef almisiunii RM pe lîng ă Comunită țile Europene. O importanț ă politică deosebită
pentru viitorul rela țiilor dintre Republica Moldova și Uniunea European ă a avut -o vizita la
Bruxelles, în martie 1994, a Pre ședintelui Mircea Snegur, discuțiile întreținute cu membrii
Comisiei Europene referitor la problema extinderii Uniunii Europene. 72
______________________

69 Tăbăcaru Nicolae, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Consiliul Europei și edificarea Europei
Mari// Moldova șiLumea 1999, nr. 5 -6, pag. 6
70Evolu ția relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea European ă // EBCM Consolidarea Managementului d e control
la frontier http://www.undp.md/border/Rela țiile RM -UE.html –accesta 13.03 .2019
71 Arhiva Parlamentului Republicii Moldova . F.R. -2948, inv. 16, d. 65, f. 189 -194
72 Serebrean O., R. Moldova, CSI și integrarea european ă // Timpul, 25 noiembrie 2005

29
Procesul de apropriere de Uniunea Europeană urma să fie reglementat printr -un act official care
ar fi consacrat progresul Republicii Moldova pe calea democratizării și ap roprierii de UE și
anume – prin semnarea Acordului de Parteneriat și Colaborare (APC). 73
La insisten ța autorit ăților moldovenești, Acordul de Parteneriat și Cooperare între Republica
Moldova și Uniunea European ă a fost semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994 de către
Președintele Mircea Snegur, comisarii Europeni Hans Van Den Broek , Leon Brittan și
reprezentan ții statelor membre întruniți în Consiliu la nivel ministerial.
Astfel, la 10 luni de la momentul solicitării , Republica Moldova a semnat primul ac cord de
parteneriat și cooperare cu Uniunea European ă.Parlamentul Republicii Moldova a ratificat APC
la 3 noiembrie 1995 și Acordul interimar la 21 decembrie 1995. Dat fiind faptul c ă Păr țile au
îndeplinit procedurile de punere în vigoare a Acordului Inter imar, acesta a întrat în vigoare la 1
mai 1996.
Promovarea APC constitue unul din obiectivele principale ale strategiei UE în rela țiile cu
statele din vecinătatea imediată. Țările Europei centrale, orientale și baltice le -a fost oferită
posibilitatea un ei asocieri strînse în vedrea aderării, mai devreme sau mai tîrziu, la UE. În cee
ace prive ște particularit ățile APC pentru Moldova, dispozițiile tehnice ale acordului nu necesit ă
comentarii particulare, ele fiind foarte appropriate de prevederile altor a corduri de acest tip. 74
În perioada 29 februarie – 1 martie 1996 la Chi șinău și-a desfă țurat lucr ările prima Reuniune a
Comitetului Mixt de Cooperare Republica Moldova –Uniunea Europeană.În cadrul Reuniunii a
fost efectuată o trecere în revistă a situa ției economice și politice a Republicii Moldova. P ărțile
au elaborat unele recomandări autorită ților de la Chișin ău și Conducerii Comisiei Europene cu
privire la următoarele probleme: crearea grupurilor de lucru în domeniul ajustării legisla ției la
prevedril e APC; cooperării în domeniul viti -vinicol și comerțului cu vinuri; cooper ării
industriale; elaborării unui accord în domeniul siderurgiei; conectării la re țelele informaționale și
la programele europene de cercetări științifice; asistenței în elaborarea M emorandumului vizînd
aderarea Republicii Moldova la Organizarea Mondială a Comer țului; instruirii și recicl ării
personalului de la ministerele și departamentele Republicii Moldova în vederea realiz ării
prevederilor APC și Acordului interimar.
La 13 decembrie 1996 Pre ședintele Republicii Moldova Petru Lucinschi, adreseaz ă
Președintelui Comisiei Europene, Jacques Santer, un mesaj în care pentru prima data este
formulate voin ța Moldovei de adeveni c ătre anul 2000 membru asociat al UE. La sfîr șitul lunii
octombrie a anului următor, 1997, pre ședintelemoldovean expedieaz ă pe aceea și adres ă un nou
mesaj , în care se reiterează voin ța Moldovei de a obține statutul de membru asociat și se solicit ă
lansarea negocierilor de încheiere a acor dului de asociere. Două luni mai tîrziu, scrisori cu un
conținut similar vor fi expediate tuturor șefilor statelor membre ale UE.
Mesajul semnat de Pre ședintele Petru Lucinschi în octombrie, a fost transmis la
Bruxelles, la 3 noiembrie 1997. Ministerul Afacerilor Externe, Nicolae Tăbăcaru, a men ționat cu
acestă ocazie, interesulMoldovei de a intensifica dialogul politic și relațiile de colaborare pe
toate planurile cu UE. Apreciind înalt eforturile Republicii Moldova de a se integra în Europ a.,
Președintele Comisiei Europene , Van Den Broek, a subliniat importanța prioritar ă a promovării
consecvente a reformelor economice și sociale în vederea cre ării unei economii de pia ț, precum
____________________
73 Vezi Acordul de Parteneriat și Coope rare între Republica Moldova și Comunit ățile Europene și statele lor
membre, 28 noiembrie 1994
74 Nota de sinteză a Raportului Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Na ționale a Republicii Franceze cu
privire la proectul de Lege (nr. 2837) care autoriz ează// AP RM. F.R. -2948, inv. 16, d.76, f, 2 -6.

30
și a edificării unei societă ți democratice modern e.
La 17 iulie 1997, Luis Moreno, Ambasador, Șeful Delegației Comisiei Europene în Ucraina, a
fost acreditat și în calitatea de Șef al Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova, cu
reședința la Kiev. În cadr ul ceremoniei de acreditare a primului reprezentant al Comisiei
Europene în Republica Moldova, oaspetele a apreciat înalt desfă șurarea în condiții democratice a
alegerilor din decembrie 1996. 75În timpul întrevederilor cu autorită țile de la Chișin ău s-au purtat
discu ții referitor la situația social -economică din țară și mersul negocierilor cu instanțele de la
Bruxelles.
Ambasadorul a afirmat că UE apreciează pozitiv semnarea la Moscova a
Memorandumului de în țelegere. Partea moldoveneasc ă a afirmat, la rîndul ei, că Republica
Moldova a șteapt ă cu nerăbdare întrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat și Cooperare
(APC) semnat la 28 noiembrie 1994 între Republica Moldova și statele memb re ale Uniunii
Europene, gra ția c ăruia posibilită țile de integrare ale Republicii Moldova într -un spa țiu
economic European mai vast vor cre ște considerabil. 76
De men ționat c ă, începînd cu vizita lui Luis Moreno la Chi șinău, se observă o înviorare
a contractelor politice la nivel înalt între Republica Moldova și UE, cursul lor devenind mai
dinamic și mai productiv.
Un aspect de o deosebită importan ță în colaborarea Republicii Moldova cu UE r evine
conlucrării în cadrul program ului TACIS care reprezintă un si stem de ajutor nerambursabil
destinat următoarelor domenii prioritare : dezvoltării resurselor umane; restructurării ți
modernizării întreprinderilor; infrastructurii transportului și telecomunica țiilor; sistemului
energetic; inclusive celui nuclear; agriculturii și industriei agro -alimentare; mediului
înconjurător.
Începînd cu 1990, Comisia Europeană a decis săpună în func țiune un program de asistenț ă
tehnică pentru redresarea economie i și intensificarea procesului democratiz ării în URSS.
Moldova a început să beneficieze de suportul Programului Tempus -TACIS din anul 1994. În
noiembrie 1996 a fost semnat un proiect al Programului TACIS pe o durată de 4 ani (1996 –
1999), în conformitate cu care UE a acordat Moldovei 36 mln ECU. În total, în primii 7 ani de
activitate (1991 -1998), TACIS a acordat 3,290 mld ECU pentru a lansa un număr de peste 3000
proiecte în CSI, 48 mln ECU au fost prevăzu ți pentru Moldova.
Perioada anilor 1998 -2001 se caracterizează prin intensificarea eforturilor depuse de
către delega țiile parlamentare și guvernamentale ale Republicii Moldova pe direcția integr ării
europene, activitatea desfă șurat ă constituind deja baza unei colaborări permanente cu UE. După
alegerile parlamentare din anul 1998 și a crizei financiare din Rusia integrarea european ă devine
una din temele dominante ale discursului politic moldovenesc.
Alian ța pentru Democrație și Reforme (ADR), majoritar ă în Parlament, votează o
hotărîre prin care orientarea Republicii Moldova spre integrarea europeană este declarată
obiectiv strategic major al țării.La 1 iulie 1998 Acordul de Partineriat și Cooperare dintre
Republica Moldova și Uniunea European ă întră în vigoare , creînduse as tfel cadrul institu țional
al rela țiilor dintre Republica Moldova și UE. Astfel, relațiile Republicii Moldova cu UE au fost
________________________
75CibotaruV., Uneleaspect alecolaborării subregionale moldo -romăno -ucrainene în contextual securită ții
interna ționale ș i în contextul procesului de integrare/Moldova, Romănia, Ucraina: Integrarea în structurile europene.
Simpozionul Științific Internațional (1 5-16 octombrie,Chi șinău 1999).Chi șinău: C.C.I.N. Perspectiva2000 ,pag. 18 -25
76MoșneagaV ., РеспубликаМолдоваиеврорегионы /MOLDOSCOPIE (Problemedeanaliz ă politic ă). Chișinău:
USM. Partea XIV.2000. pag. 67 -78

31
plasate într -un cadru institutional nou necesar și pentru aplicarea APC.
Instituit pe o perioadă de 10 ani, APC includea următoarele obiective: continuarea dialogului
politic; promovarea comer țului și a investițiilor; cooperarea în domeniul legislative; economic;
social, financiar și cultural; susținerea eforturilor Moldovei de a consolida democrația, dezv olta
economia, finaliza tranzi ția laeconomia de piaț ă.
Din partea unor parlamentari apar initiative referitor la înfiin țarea unui department sau
minister al integraării europene,promovarea unui curs politic mai ferm, inclusive cu ie șirea ț ării
din CSI, raportul de forte nefiind favorabil materializării unor asemenea idei. 77Totodată,
conducerea de vîrf a țării s -a pronun țat pentru crearea c ătre anul 2000 a premiselor reale pentru
ca Republica Moldova săpoată pretinde la statul de membru asocia t la UE.
Proectul Startegiei Republicii Moldova privind asocierea UE, elaborate de către Ministerul
Afacerilor Externe înaintat spre aprobare Guvernului și Parlamentului ț ării, și adus la cunoștinț ă
opiniei publice, s -a bucurat de sus ținerea activ ă a soci etății civile, oamenilor de științ ă, partidelor
politice. Concomitent, participînd activ la toate ini țiativele lansate de UE, MAE a desf ășurat o
adevărată ofensivă diplomatică în vedrerea includerii Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate
pentru Europa de Sud -Est, lansat în iunie 1999. Formularea vexplicită a scopului principal al
politicii externe a contribuit substan țial la ameliorarea întregii activit ăți diplomatice, la
articularea mesajului extern.
În primăvara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce în programul său de
activitate un capitol special, declarînd integrarea europeană obiectiv strategic principal al
politicii sale externe. În cadrul vizitei la Bruxelles, în martie 1999, a noului Prim -ministru al
Republicii Moldova, Ion Sturza, au avut loc întrevederi cu membrul Comisiei Europene Hans
Van Den Broek și alte personae oficiale.
Gazdele au fost informate despre priorită țile politicii interne și externe a Guvernului,
menționîndu -se că unul din cei trei piloni ai programului de activitate a Guvernului îl constituie
obiectivul strategic de integrare graduală în Uniunea Europeană. 78
În perioada dată, MAE a dat instruc țiuni clare misiunilor diplomatice s ă promoveze cu
mai multă insisten ță demersurile vizînd integrarea europeană i nclusive în cadrul reuniunilor
ambasadorilor. Însă demiterea Guvernului, din vara anului 1999, a jucat un rol negative în
evolu ția de mai departe a relațiilor dintre Republica Moldova și UE.
În aceste circumstan țe, la 10 mai 2000, 20 de partied și organi zații social -politice au
semnat Declara ția comun ă privind aderarea Republicii Moldova la UE. Prin această adresare
clasa politică moldovenească a subliniat că aderarea Republicii Moldova la UE este un obiectiv
strategic fundamental al țării.
Totodată, a fost con știentizat faptul c ă pentru a ob ține statutul de membru cu drepturi
depline al UE, pe lîngă îndeplinirea angajamentelor con ținute în APC, Republica Moldova
trebue să depună eforturi în vedrea realizării reformelor în diverse domenii , armonizării
legisla ției și colabor ării eficiente cu UE și țările membre. Partidele politice din Moldova au fost
solidare în cee ace prive ște necesitatea lansării cît mai operative a negocierilor de asociere la UE,
în parallel cu implimentarea APC. În ace st mod în țară s-a creat o solidaritate politică relative în
jurul obiectivelor strategic prioritar de integritate europeană.
________________________
77Gorda Ș., Partidele Politice și integrarea european ă, 7 iulie 2003//
http:www.edemocracy.md/comment s/political/20030707/ accesat 25.04 .2019
78 Notă privind politica externă a Republicii Moldova în perioada 1 ianuarie 1997 – 1 octombrie 2000/ /www.mfa.md
– accesat 13.05.201

32
În cadrul celei de -a treia reuniuni a Comitetului Parlamentar de Cooperare Republica
Moldova – Uniunea Europeană care s -a desfă șurat la Bruxelles, 18 -19 septembrie 2000,
prezidată
de Valeriu Matei și Jan Marinus, a fost evaluat stadiul current și perspect ivele rela țiilor dintre
Republica Moldova și Uniunea European ă.
Apreciind procesul de stabilizare a democra ției și dezvolt ării statului de drept în
Republica Moldova în ultimii ani, Comitetul a reiterate sprijinul său în favoarea politicii
comerciale a Re publicii Moldova, exprimîndu -și speranța c ă aderarea ei la OMC se va produce
în viitorul apropiat. În vedrea impulsionării rela țiilor comerciale, Comitetul s -a pronun țat pentru
semnarea în viitor a Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova și UE, formulînd în
acest sens un șir de recomand ări. 79
Reprezentan ții europeni au afirmat c ă redresarea economică, respectarea drepturilor
omului, perfectarea legisla ției etc. nu vor putea fi rezolvate definitive fără reglementarea
problemei transnistrene. Toto dată, a fost exprimată opinia că schimbarea fregventă a guvernelor
de la Chi șinău, precum și lipsa de cooperare dintre Legislativ și executive nu -i permite Moldovei
să-și planifice și implimenteze în mod efectiv politica economic ă pe termen mediu. Comisi a s-a
arătat îngrijorată de tărăgănarea adoptării unor acte importante cum ar fi codul civil și legea
privind privatizarea întreprinderilor industriei vinicole și ale tutunului, de crearea lent ă lentă a
cadrului legislative pentru activitatea investitorilo r. În cazul în care atitudinea autorită ților
moldovene ști se va schimba în bine, Comisia s -a arătat disponibilă de a propune statelor -membre
să-și revad ă proiectele de asisten ță în favoarea Moldovei, în special pentru programul de
securizare a frontierei c u Ucraina. 80
La invita ția Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, la 14 februarie 2001
la Chi șinău a sosit delega ția Uniunii Europene din care f ăceau parte Javier Solana, Înaltul
Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate Comun ă, Christopher Patten, Comisarul
European pentru Rela ții Externe, Anna Lindh, Ministrul Afacerilor Externe al Suediei, țar ă care
asigura în 2001 pre ședenția semestrial ă a Uniunii Europene, Louis Michel, Ministrul Afacerilor
Externe al Belgie, țară care, în iuli e 2001, urma să preia de la Suedia, prin rota ție, președenția
Uniunii Europene. Țeful diplomației suedeze a ținut s ă precizeze că vizetele ministeriale
europene au loc doar în cazurile cînd țara vizitat ă reprezintă o oportunitate pentru Uniunea
Europeană.
Reflectînd asupra rezultatelor la care s -a ajuns în perioada de timp descrisă, putem
afirma căRepublica Moldova a înregistrat unele succese reale în ce prive ște apropierea ei de
comunitatea europeană, demonstrînd, prin fapte concrete, voca ția european ă a poporului său,
însoțită de voin ța ferm ă de a pă și în continuare pe drumul democrației și al economiei de piaț ă.
În acest context pot fi men ționate aderarea ț ării la Consiliul Europei (1995) și la Organizația
Mondială a Comer țului (2001), precum și accepta rea Republicii Moldova în calitate de membru
cu drepturi depline al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud -Est. Este semnificativ și
faptul, că în planul transformărilor interne, la 27 iunie 2001 Parlamentul de la Chi șinău a aprobat
_____________________
79 Prohni țchi E., Vectorul European al Republicii Moldova la confluența intereselor externe ale Rom ăniei, Ucrainei
și Rusiei/Republica Moldova și Integrarea European ă. Cooperarea în Pactul de Stabilitate. -Chișinău: Institutul de
Polit ici Publice. Tipografia Centrală, 2003, pag. 7 -64
80 Guzun I., Uniunea Europeană la Chi șinău// Săptămîna.23 februarie 2001, pag. 9

33
Legea organică Privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Corup ției
(GRECO) .
În discursul rostit la Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europe
(Strasburg, 27 iunie 2001), asigurînd înaltul forum European de sinceritatea și consecvența

orientării europene și democratice a Republicii Moldova, Președintele Vladimir Voronin
amen ționat faptul c ă Republica Moldova are nevoie de Europa, iar Europa are nevoie de
Republica Moldova. 81
Anul 2004 a devenit pentru Republica Moldova anul stabilirii temeliei institu ționale și
legislative a reformelor și transform ărilor structural în sferele politică, economică, sociaqlă și
umanitară, al conectării la politica europeană și na armoniz ării legislative la standartele
europene. În acest context, șeful stat ului a accentuat că integrarea în UE nu este un scop în sine,
ea urmăre ște avansarea spre valorile și standartele europene, economice, democratice și sociale82.
Politica propusă la 11 martie 2003 de către Uniunea Europeană a făcut ca Republica
Moldova să devină a data în plus protagonist unei noi politici europene –cea a noii vecinătă ți.
Noua politică lansată de Uniunea Europeană Europa Extinsă – Noua Vecinătate în relațiile cu
statele cu care după extinderea din 2004, urma să aibă frontier comună, prevedea aprofundarea
cooperării prin oferirea unui acces mai mare pe pia ța intern ă europeană, oferea noi perspective
de integrare politică și economic ă șărilor ce nu p ot fi acceptate, deocamdată ca membre ale
Uniunii Europene.
Realizarea Politicii Externe de Vecinătate se face prin intermediul Planurilor de Ac țiuni.
Planul Individual de Ac țiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană a fost semnat la 22
februarie 2005 la Bruxelles, în cadrul celei de -a șaptea reuniuni a Consiliului de Cooperare
Republica Moldova – UE.
Planul este un document politic care stabile ște obiectivele strategice ale Cooper ării dintre
Moldova și Uniunea European ă și are un character temporar de imp limentare. Acest document
nu reprezintă o politică de extindere a Uniunii Europene. Potrivit oficialilor europeni, este o
ofertă substan țială și concret ă de colaborare, partineriat șii integrare în programele și politica
Uniunii Europene, în cadrul căruia Republica Moldova a fost invitată să dezvolte rela ții politice,
economice, probleme de Securitate și culturale. Extinderea Uniunii Europene ofer ă Republicii
Moldova oportunitatea de a dezvolta o rela ție de continua apropiere, mergînd dincolo de
cooperare, adică de a implica, într -o măsură semnificativă, integrarea economică și de a
aprofunda cooperarea politică. 83
Complexitatea Planului de Ac țiuni (PA) și angajamentele pe care ele le include au
determinat crearea unui mecanizm national, care să asigure îndeplinire a eficientă a prevederilor
sale. Una din priorită țile Planului de Acțiuni este și facilitatea regimului de vize pentru cet ățenii
moldoveni. Ini țierea unui dialog privind regimul de vize reprezint ă prima etapă în procesul de
negociere a unui acco rd propriu -zis.
______________________
81Discursul Pre ședintelui Republicii Moldova la cea de -a III -a parte a Sesiunii ordinare din 2001 a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei (Strasburg 27 iunie 2001)// Moldova Suverană 28 iunie 2001, pag. 1 -2
82 Vectorul politicii externe moldovene ști este integrarea european ă //Moldova Suverană 28 ianuarie 2004; Voronin
V. A venit timpul realizării effective a democra ției și obțiunii europene // Moldova Suveran ă 30 decembrie 2003
83Uniunea Europeană va prezenta un plan special pentru Moldova // Flux 23 februarie 2005; Planul de Ac țiuni UE –
Moldova // Moldova Suverană 25 februarie 2005; Lescu M. Planul de Ac țiuni UE -R.M. și mass -media//Moldova și
Lumea nr. 2, 2005

34
Ultimul aspect vizează nemijlocit rela țiile moldo -comunitare, și care implic ă și
prevederile Acordului de Asociere. Semnînd Acordul de Asociere, pe 27 iunie 2014, Republica
Moldova a început o etapă nouă și foarte important ă a procesului de integritate europeană. În
acest context nou, este necesar u n dialog permanent cu societatea pentru a răspunde la un șir de
întrbări. Prima și cea mai important ă întrebare se referă la ceea ce reprezintă acordurile de
asociere pe care le semnează Uniunea Europeană (UE) cu partenerii săi.
Republica Mol dova va beneficia în continuare de oportunită țile oferite de Parteneriatul
Estic atît pe dimensiunea bilaterală, cît și cea multilateral ă.
După cum prevede abordarea mai multă asisten ță pentru mai multe reforme, ne dorim ca
UE să aprecieze performan țele noastre de reformare și apropiere de UE.
Pe dimensiunea multilaterală a Parteneriatului Estic, institu țiile de resort particip ă cu
regularitate la reuniunile din cadrul platformelor tematice ale Parteneriatului. Este salutabilă
decizia de a lansa panelul Migra ție și Azil în cadrul reuniunii a 6 -a a Platformei nr. 1
Democra ție, Buna Guvernare și Stabilitate a PaE, din 17 noiembrie 2011. 84
Începînd cu 28 aprilie 2014 cetă țenii moldoveni pot c ălători fără vize spre 26 de țări din
Spațiu Schengen cu pașaport biometric, excep ție făcînd Marea Britanie și Irlanda. Ar fi de
remarcat că din punctul acesta de vedere, Moldova a depă șit Georgia și Ucraina care abia s -au
apropiat de faza doi de implimentare a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. În
contin uare, există o listă precisă de condi ționalit ăți care urmeaz ă să fie îndeplinită de Republica
Moldova dar și un suport bugetar de 20 de milioane de euro care vor fi oferiți pe o perioad ă de
trei ani în trei tran șe. De asemenea, la 27 iunie a fost semnat i ar la 2 iulie 2014 ratificat de către
Parlamentul Republicii Moldova Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Începînd cu 1
septembrie 2014, a întrat în vigoare punerea în aplicare provizorie a Acordului de Asociere care
va dura pînă la momentul ratific ării acestui accord de către toate statele membre ale UE.
Aplicarea provizorie înseamnă că vor fi applicate doar articolele care țin de competențele UE.
Există o serie de articole în acest Acord de Asociere care țin de competențele statelor membre
ale UE și aceste articole nu vor întra în vigoare decît după ratificarea deplină. Oricum, partea
economică -Titlurile V și VI – au întrat în vigoare cu mici excep ții de la 1 septembrie 2014.
Rundele de negocieri, în baza cărora este conceput Acordul de Asociere, a u luat sfîr șit
dupăparafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de -al 3-lea Summit al Parteneriatului
Estic de la Vilnius. Pe document și-au pus semnătura prim -ministrul Iurie Leancă, Înaltul
Reprezen tant UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton și comisarul European al Comer țului,
Karel De Gucht.
Prin Acordul de Asociere, R. Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest
document con ține 395 de directive și regulamente, care, odat ă puse în aplicare în legisla ția
național ă, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totu și, acordurile
negociate cu țările Parteneriatului estic nu oferă perspectiva de aderare. În timp ce documentele
de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva european ă pentru membrii de est se
bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.

___________________
84 Stratan A.; Perciun R.; Clipa V.; Republic of Moldova: caught between east and west. Proceedings of the 3rd
Review of Management and Economic Engineering International Management Conference. Tărgu Jiu: 2014

35
3.2. Noul cadru de reformare politico -democratică în contextual realizării
Acordului de Asociere
La momentul actual, instrumental principal de implimentare a Acordului de Aso ciere este
exprimat prin Agenda de Asociere, negociată cu Comisia Europeană. Documentul înlocue ște
Planul de Ac țiuni Uniunea European ă-Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și
identifică domeniile prioritare de implimentare a prevederilor Acor dului de Asociere în primii
trei ani de la întrarea în vigoare. În domeniul politicii externe și politicii de Securitate Agenda
prevede un set de ac țiuni de soluționare pașnic ă a conflictelor și fortificarea stabilit ășii
interna ționale pe baza multilateral ismului efectiv.
Agenda de Asociere este instrumental principal convenit cu Uniunea Europeană care
prevede lista priorită ților de implimentare a Acordului de Asociere pentru anii 2014 -2016.
Documentul a fost negociat în perioada ianuarie -iunie 2014, fiind adoptat official la 26 iunie
2014, cu ocazia organizării Consiliului de Cooperare RM -UE de la Bruxelles. Agenda de
Asociere include, în total 257 de ac țiuni prioritare care urmeaz ă a fi implimentate de Republica
Moldova pînă la sfîr șitul anului 2016.
Reven ind la cadrul de planificare și coordonare a impliment ării Acordului de Asociere la
nivel na țional, Guvernul a elaborate Planul Național de Implimentare a AA/DCFTA (PNIAA)
pentru perioada 2014 -2016, adoptat la 24 iunie 2014 și publicat la 7 octombrie 2014. 85Deci,
sursa principal de evaluare a progresului în realizarea Acordului de Asociere este Planul national
de implimentare a Acordului de Asociere (PNIAA) adoptat de Guvernul R.M. la 24 iunie 2014,
care prevede, în total, aproximativ 1800 de măsuri/ac țiuni de implimentare pîn ă la sfîr șitul anului
2016.
La baza elaborării PNIAA au stat lista de priorită ți stabilite în Agenda de Asociere RM –
UE și alte angajamente ale RM stabilite în Acordul de Asociere cu termenul de realiza re pînăla
sfîrșitul anului 2016. În context, pentru perioada 2014 -2016 sunt planificate, în total, 1805
măsuri/ac țiuni de implimentare. Totodat ă, sunt peste 400 ac țiuni care inclus termenul -limită de
implimentare 1 august 2015, inclusiv cele cu termen de realizare continuu. Adițional, la 13 iulie
2015 pentru a asigura o coroborare a eferturilor de implementare a Acordului de Asociere RM –
UE, Parlementul RM a adoptat Progarmul legislative de transpunere a angajamentelor asumate
în Acordul de Asociere RM -UE. 86Programul con ține 152 de proiecte de lege prioritare care reies
din angajamentele Republicii Moldova stabile în Acordul de Asociere pe care Parlamentul RM
urmează sale adopte pînă la sfîr șitul anului 2016.
În contextual de mai sus, dezvoltarea coope rării prin promova rea principiilor suveranită ții
și integrită ții teritoriale, inviolabilit ății hotarelor și independenței în conformitate cu
fundamentele stabilite în Carta Organiza ției Națiunilor Unite și în Actul Final de la Helsinki
alcătuiesc suportul

______________________
85Hotărîre cu privire la aprobarea Planului national de ac țiuni pentru implimentarea Acordului de Asociere
Republica Moldova -Uniunea Europeană în perioada 2014 -2016 nr. 808 din 07.10.2014. Monitorul Oficial nr. 297-
309/851 din 10.10.2014
86 Hotărîre cu privire la Programul legislative de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul
Acordului de Asociere dintre Republica Moldova , pe de o parte, și Uniunea European ă și Comunitatea European ă a
Ener giei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o alt ă parte, pentru anii 2015 -2016 nr. 146 din 09.07.2015.
Monitorul Oficial nr. 247 -252/477 din 04.09.2015

36
politico -juridic de realizare a acestor obiective,iar lansarea și încheierea negocierilor Acordului
privind procedurile de Securitate pentru schimbul de informa ție secret ă din domeniul Politicii de
Securitate și Ap ărare Comună permite participarea Republic ii Moldova în cadrul opera țiunilor
Uniunii Europene de gestionare a situa țiilor de criz ă. 87
Mai mul ți factori de ordin intern și extern au influențat dinami ca procesului de
implimentare a agendei de reforme în Republica Moldova. Astfel, înainte de a anali za rezultatele
obținute sau oportunit ățile ratate de Republica Moldova în ceea ce ține de punerea în aplicare a
Acordului de Asociere, în această parte a raportului ne vom referi în special la contextual general
din Republica Moldova creat de evolu țiile in terne și externe pe parvcursul ultimilor ani.
Pe tot parcursul perioadei de referin ță, dar în special în prima jumătatea a anului 2015,
oficialii europeni care au vizitat Republica Moldova și în general partenerii de dezvoltare ai
Republicii Moldova au tra nsmis în mod continui mesaje de sus ținere pentru agenda de reforme a
Guvernului.Însă, în acela ți timp autorit ățile moldovenești au fost chemate s ă atragă aten ția mai
sporită procesului de reformă a justi ție, luptei eficiente cu corupția, investig ării fraud elor bancare
și restabilirea stabilit ății financiarbancare.
Republica Moldova a fost afectată în mare parte de seria restric țiilor comerciale la
produsele moldovene ști (vinuri, fructe și legume) întroduse de Federația Rus ă în maimulte etape,
începînd cu to amna anului 2013. Un alt motiv care a generat scăderea volumului de exporturi pe
piața din Est, a fost situația tensionat ă din Ucraina, după anexarea Crimeii de către Federa ția
Rusă și războiul din Estul și Sud -Estul Ucrainei.
Cu privire la embargourile impuse de Federa ția Rus ă, desi official autorită țile de la
Moscova au invocate problem de calitate, motivul real scos în eviden ță ar fi fost decizia
Republicii Moldova de a încheia Acordul de cAsociere cu Uniunea Europeană, care în viziunea
autorită ților F edera ției Ruse ar fi incompatibil cu prevederile Acordului de liber schimb în cadrul
Comunită ții Statelor Independente (CSI) și ar genera presupuse riscuri economice pentru
Federa ția Rus ă. Autorită țile Republicii Moldova și instituțiile Uniunii Europene a u depus
eforturi pentru a convinge Federa ția Rus ă de lipsa inconpatibilită ților declarate, avînd în vedere
că Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinz ător cu Uniunea Europeană este create cu
respectarea rigorilor Organiza ției Mondiale a Comerțului (OMC) , ca și Acordul de Liber Schimb
CSI. Cu toate acestea, Federa ția Rus ă a men ținut embargourile mai degrab ă din motive politice,
decît economice.Totodată, Federa ția Rus ănu a extins restric țiile comerciale la exporturi pentru
produsele originare din regiune a transnistreană a Republicii Moldova. Iar ulterior a redeschis
accesul pe pea ța rus ă unor exporturi de produse vinicole, fructe și legume din UTA Gagauz –
Yeri, ceea ce poate fi calificat ca fiind măsuri de comer ți descriminatorii.
În continuare, sau indent ificat 8 domenii -cheie care reprezintă pilonii progresului în
implimentarea Acordului de Asociere și anume:
1. Reforma Justi ției și combaterea corupției – Titlul II,III, Titlul VI;
2. Sectorul financiar -bancar – Titlul IV, Capitolul IX, Titlul V, Capitolul VII;
3. Agricultura și dezvoltarea rural ă – Titlul IV, Capitolul XIII;

______________________
87 Peru-Balan A. Sistemul partidist și leaderschipul politic. În: Republica Moldova pe calea moderniz ării. Studiu
encyclopedic. Chi șinău; Biblioteca Științific ă Centrală Andrei Lupan 2015, pag. 122

37
4. Aspecte orizontale care vizează implimentarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător cu Uniunea Europeană – ZLSAC – Titlul V;
5. Pregătirea implimentării ZLSAC în regiunea transnistreană – Titlul V;
6. Concuren ța – Titlul V;
7. Sectorul energetic – Titlul V, Capitolul XI, Titlul IV, Capitolul XIV;
8. Asisten ța extern ă din partea UE – Titlul VI.
La momentul actual, institu ția responsabil ă, inclusiv de exercitarea prevederilor asumate prin
semnarea Acordului de Asociere, p revederi care tatonează terenul pentru aproprierea eficientă de
structurile și valorile europene, este Guvernul, care asigur ă utilizarea mijloacelor de fortificare a
mediului intern prin implimentarea reformelor solicitate de societate și de comunitatea
interna țional ă în domeniul justi ției, economie, educației, creîndu -se premisele indispensabile
pentru asigurarea eligibilită ții statului de țar ă-candidat pentru aderareala Uniunea Europeană.88
În teoria și practica politică această institu ție este cunoscu tă sub denumirea de
executive, fapt aflat în legătură direct cu separarea puterii în stat sau mai nou de administra ție de
stat, autoritate administrative, administra ție politic ă, etc.. În conștiința și practica politic ă
curentă, această institu ție este cu noscută sub numele de govern, în cele mai multe cazuri,
consiliul de mini ștri, cabinet etc.. Denumirea sa este în mare m ăsură determinate de sistemul
constitutional, de structura sa, sau de anumite tradi ții istorice. 89
În accep țiunea modern, noțiunea de Guvern, menționeaz ă prof. romăn T. Drăgănu, poate avea un
triplu sens: a) într-un concept foarte larg, acest termen desemnează totalitatea organelor politice
ale statului, inclusive parlamentul; b) într-un sens mai pu țin la rg – totalitatea v organelor care
formează puterea executive; c) într -un sens restrîns, prin guvern se în țelege numai acea parte a
puterii executve, care este formată din ansamblul mini ștrilor (consiliul de miniștri), cu
excluderea șefului statului. 90
Rolul Guvernului , după cum men ționeaz ă prof. I. Guceac, vine chiar de la misiunea
principală atribuită acestui organ, adică de a guverna, ceea ce înseamnă a veghea asupra
observării constitu ției, asupra funcționării marilor puteri publice, a asigura rapor turile
guvernului cu puterile publice. 91
Un important punct de reper în trasarea și consolidarea procesului de implimentare a Acordului
de Asociere, este programul de activitate al Guverbnului, care însumează op țiunile strategice ale
partidelor din axa guvernării, dar nu numai, privind dezvoltarea statului și plasarea lui în relații
de cooperare externă favorabiilă; potrivit prevederilor Programului de activitate al Guvernului
Streleț pentru anii 2015 -2018, deja demis, dar idea magistrală va avea continuitate, integrării
europene constituie dezideratul fundamental al politicii interne și externe, precum și forța major ă
de coeziune politică și social ă. Sarcina strategică constă în asigurarea integrării în spa țiu politic
și economic European, process demarat prin semnarea și întrareaîn vigoare a Acordului de
Asociere, a liberalizării regimului de vize și cre ării spa țiului economic comun cu Uniunea
Europeană. Programul Guvernului nu prevede, însă, mecanizmele, strategice și tacticile de acține
în vederea realizării obiectivelor trasate de politica externă în vederea procesului de
implimentare
__________________
88 Rusandu I., Enciu N., Opozi ția politic ă.În: Republica Moldova pe calea modernizării. Studiu enciclopedic.
Chișinău: Biblioteca Științific ă Centrală Andrei Lupan 2015, pag. 22
89 Chagnalloud D. Dic ționar al veții politice și sociale București: ALL 2008, PAG. 66
90 Drăganu T. Forme de activitate ale organelle statului social ist roman. Bucure ști: ALL, 1965, pag. 304
91 Guceac I. Curs elementar de drept constitutional, vol. 1 -2 Chi șinău: Litera 2004, pag. 346

38

a Acordului de Asociere, aceasta constituind atribu țiile de baz ă ale institu țiilor democratice
representative și de resort.
Deși a fost formulat și adoptat pentru o perioad ă relative scurtă , putem constata cu
ușurinț ă Progranul Guvernului Leancă este mult mai complex și mai consistent decît Programul
Guvernului Strele ț, prevederile fiind redate prin obiective majore, detaliate în ac țiuni prioritare
și concrete de realizare. Cert este c ă, în ansamblu, Programele urmăresc săcu prindă setul
complet de politici pentru a asigura dezvoltarea e conomică, reformarea justi ției, fortificarea
capacită ții de ap ărare a țării și creșterea bunăstării sociale. 92
Din unghiul de vedere al valorificării obiectivului strategic de integrare europeană,
Programul pentru 2013 -2014 enumeră un șir de acțiuni prioritare necesare, care, nemijlocit,
săconducă spre implimentarea Agendei de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ,
continu area valorificăriioportunită ților de aprofundare a relațiilor de cooperarea cu statele
comunitare, prin dimensiunile bilaterale și multilaterale ale Parteneriatului Estic și consolidarea
procesului de armonizare legislative prin reformarea cadrului institu tional. Pe această,
coordonată, Programele pentru 2015 -2018 nu aduc, nimic nou admi țînd aproximativ aceleași
formulări ale consolidării rela țiilor Republicii Moldova cu Uniunea European ă, prin
implimentarea cu success a Agendei de asociere.
Este important de men ționat cape parcursul anului 2015 a fost lansat ă func ționarea
structurilor bilateral RM -UE pentru implimentarea Acordului de Asociere. Astfel, la 5 martie
2015 a avut loc prima reuniune a Comitetului de asociere RM -UE pentru comer ț și aspect legate
de comer ț, iar la 12 martie s -a desfă șurat prima reuniune a Subcomitetului M ăsurii Sanitare și
Fitosanitare. La 16 martie 2015 a avut loc prima ședinț ăa Consiliului de Asociere RM -UE, care
a evaluat progresul intermediar în implimentarea Acordului decAsoc iere.
Totodată,, la 20 mai 2015 a avut loc Subcomitetul de asociere pentru justi ție, libertate și
Securitate, iar la 18 iulie 2015 s -a întrunit, la Chi șinău, Subcomitetul de asociere RM -UE pentru
comer ț și dezvoltare durabil ă.
Pe parcursul anului 2015, Guv ernul a organizat 4 ședințe ale Comisiei Guvernamentale
de Integritate Europeană (CGIE). La primele două ședințe ale CGIE, din 14 ianuarie 2015 și 6
martie 2015, a fost analizat progresul intermediar în implimentarea PNIAA. De asemenea, la 28
aprilie 201 5 a avut loc o ședinț ă special a Comisiei Guvernamentale pentru Integrarea Europeană
unde a participat cu ocazia vizitei la Chi șinău, Pre ședintele Consiliului Uniunii Europene,
Donald Tusk. Ia r la cea mai recentă ședinț ă a C GIE, din 8 niulie 2015, a fost prezentat raportul
de implimentare a PNIAA pe parcursul semestrului I al anului 2015, fiind constatate mai multe
restan țe ți rețineri în realizarea acțiunilor planificate. În context CGIE, a decis să ajusteze
termenele și măsurile planificate într -o versi une actualizată a PNIAA. De asemenea, în premieră
s-a decis plasarea PNIAA actualizat pe o platformă electronic publică de monitorizare, care va
oferi posibilitatea pentru societatea civilă să evalueze î n regim continuu dinamica de
implimentare a angajame ntelor prevăzute de Acordul de Asociere. Tot atunci CGIE a decis ca
Guvernul să prezinte la începutul lunii septembrie 2015 primul raport annual de implimentare a
Acordului de Asociere RM -UE pentru perioada 1 septembrie 2014 – 1 septembrie 2015.
_________ _____________
92 Ciocan I. Legile comportamentului organizational al partidelor politice sub aspectul unificării proc eselor politice
în Uniunea Europeană. În: Revista Moldovenească de Drept Interna țional și Relații Internaționale 2015, nr. 1 -2, pag.
92-95

39
Dialogul politic și sectorial cu Uniunea European ă a cunoscut o dinamică ascendentă în
special pe parcursul anului 2014. În prima jumătate a anului 2015, de asemenea, au avut loc mai
multe reuniuni ți vizite RM -UE, care au permis men ținerea dialogului RM -UE într -un cadru
intens. În special pentru prima jumătate a anului 2014, Republica Moldova a fost caracterizată de
exper ți naționali și internaționali ca cea mai avansat ă șară sau chiar povestea de succes a
Parteneriatului Estic .
La 28 aprilie 2014 a întrat în vigoare regimul fără vize pentru călătorii în spa țiul
Schengen, cee ace deja a oferit posibilitatea la peste 500.000 de cetă țeni din Republica Moldova
să călătorească nestingherit în Uniunea Europeană. În acest sens, Republi ca Moldova a reu șit să
realizeze celpu țin dou ă obiective importante.
Primul, abolirea regimului de vize pentru cetă țenii moldoveni și al doilea, înregistrarea
unui progress remarcat în realizarea reformelor în sectorul justi ției și afacerilor interne, prin
implimentarea condi ționalit ății prev ăzute de cele patru blocuri ale Planului de Ac țiuni privind
liberalizarea vizelor (PALV).
Totodată, Republica Moldova a reu șit să obțină un angajament de 21 mil. Euro din partea
UE pentru asigurarea implimentării contin ue a PALV. Astfel, pînă la sfîr șitul anului 2014,
Guvernul RM a ob ținut prima tranș ă de support bugetar în valoare de 5,811 mln. Euro (din
totalul de 6 mln. Euro planificat pentru 2014). Exper ții UE au apreciat mecanismul national de
coordonare a implimen tării PALV ca fiind o bună practică recomandată și altor ș ări aflate în
proces de realizare a condi ționalit ăților pentru obținerea regimului f ără de vize din partea UE.
Experien ța Republicii moldova în domeniul liberaliz ării regimului de vize a fost prelua tă de
Georgia și Ucraina.
În anul 2014, autorită țile moldovenești, de asemenea, examinau posibilitatea avans ării în
dialogul politic RM -UE a ideii depunerii unei cereri de aderare la Uniunea Europeană pînă la
sfîrșitul anului 2015, în cazul acumul ării unei mase critice în implimentarea Acordului de
Asociere după primul an de implimentare. Summitul Parteneriatului Estic de la Riga din 21 -22
mai 2015 urma să fie o primă ocazie pentru a lansa dezbaterile oficiale la acest subiect. Avînd în
vedere progresul modest în realizarea obiectivelor de implimentare a Acordului de Asociere,
precum și reacțiile reticente din partea Comisiei Europene și a mai multor state membre ale UE,
idea depunerii unei cereri de aderare la Uniunea Europeană a fost abandonată.
Cu toat e acestea, în ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Riga, Republica
Moldova, Georgia și Ucraina, ț ările semnatare ale Acordului de Asociere , au convenit să
elaboreze o poz iție comun ă cu privire la a ștept ările de la Summitul de la Riga. În context, cele
trei șări și-au propus săpromoveze în cadrul Summitului recunoa șterea perspective europene,
obținerea sprijinului UE pentru implimentarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzător, acces sporit la fondurile destinate programelor și agențiilor UE , o implicare mai
active a UE în procesul de solu ționare a conflictelor din zona Parteneriatului Estic, integrarea în
piațaenergetic ă și conectarea la nodurile de transport ale UE. Totodat ă, s-au promovat
necesită țile ajust ării priorită ților în baza princi pilor de diferen țiere șia a celui de mai mult pentru
mai mult (more for more), astfel încît angajamenteleasumate din cele trei state și determinarea
lor de a realiza reforme dificile să fie reflectate în pozi ția astrategic ă a UE fa ță de Parteneriatul
Estic .
Cu toate acestea, avînd în vederea mai mul ți factori, Uniunea European ă nu areu șit să
convingă asupra unei recunoa șteri clare a perspective europene pentru ce le trei țări care au
aspira ții europene.

40

În schimb, UE reconfirmă susținerea pentru implimentarea Acordului de Asociere,
careeste privit ca principalul instrument de modernizare europeană. Autorită țile moldovenești, au
apreciat textul declara ției Comune a Summitului Parteneriatului Estic,ca fiind un compromise
rezonabil .
La 27 august 2014 a fost inaguarat gazoductul de interconectare Ia și-Ungheni , cee ace a
reprezentat primul pasîn vederea consolidării independen ței și securit ății energetic al Republicii
Moldova, finan țat de suportul Rom ăniei și a Comisiei Europene pri n programul de cooperarea
transfrontalieră. Acest obiectiv a fost realizat,inclusive datorită unei cooperări continue între
Republica Moldova, Romănia și Comisia European ă. Ace asta cooperare a fost formaliza tă prin
reuniuni trilaterale RM -Romănia -Comisia E uropeană, cu participarea institu țiilor investiționale
Europene (BERD și BEI).
În consecin ță pe parcursul anului 2014,păr țile au convenit s ăă asigure fina țarea pentru cea
de-a două etapă a proectului. Astfel, Comia Europeană s -a angajat să ofere 10 mln. Eu ro, Banca
Europeană pentru Reconstruc ție și Dezvoltare (BERD) și Banca European ă de Investi ții (BEI),
cite 30 mln Euro fiecare. Mai mult, autorită țțile moldovenești au trenat la capitolul
angajamentelor care țin de reforma justiției și lupta cu corupția. Ministerul Justi ției a raportat un
anumit progress la implimentarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justi ției (SRSJ). Spre
exemplu, în luna aprilie 2015,în cadrul unei conferin țe de pres ă, Ministrul Justi ției a declarant:
ținînd cont de calificările și concluziile Grupurilor de lucru sectoriale de coordonare și
monitorizare a inmplimentării SRSJ, pentru anul 2014 constatăm un grad de realizare a
acțiunilor programate și scadente în perioada de raportare în proporție de 69%. Principalele
realizări sun t: avansarea procesului de Reformă a procuraturii; adoptarea legii privind
răspunderea disciplinară a judecătorilor; exstinderea cercului de ac țiuni pentru care nu mai
este necesar acordul CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) de aporni urmărirea pena lă
împotriva judecătorilor (limitarea imunită ții); monitorizarea aplic ării noilor procedure de
selec ție și evaluare a performanșelor judec ătorilor; instituirea și pilotarea unui nou system
unitary de indicatori de performan ță pentru institu țiile implicate în procedurile penale și alte.
În concluzie vom men ționa c ă schimbul accentelor de pe agenda de integrare
europeanăpe problemele de ordin politic, precum și criza din sectorul financiar -bancar nu au
permis continuarea agendei agreate, implimentarea contin ua a angajamentelor și valorificarea
oportunită ților de asistenț ă finaciară externă în propor ții ți în condițiile initial agreate.
Restan țele înregistrate la implimentarea prevederilor agendei de integrare european ă,
inclusive prevederile ce reies din PNIA A pentru anii 2014 -2016 pun în pericol valorificarea
avantajelor oferite din Acordul de Asociere, în special cele legate de comer ț, inclusiv
valorificarea cotelor de export pe categorii de produse. De asemenea, ar putea fi afectată
funcționalitatea întrep rinderilor din regiune transnistreană, întrucît pînă la moment ul actual nu
există un mechanism definitivat de aplicare a prevederilor Acordului în această regiune. În alt
context, re ținerile indentificate amplific ă riscurile ce țin de securirtatea energeti că a Republicii
Moldova, precum și asigurarea unor garanții ale unui system de justiție eficace care s ăcombată
efficient corup ția și descurajaz ă investi țiile în diverse sectoare ale economiei, inclusive în
domeniul agriculturii, sectorul financiar -bancar. În vederea asigurării implementării cuprinzătoare
a Acordului de Asociere RM -UE a fost aprobat Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea
Acordului de Asociere pentru anii 2017 -2019 (Hotărîrea Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016)

41
3.3. Concluzii la Capitolul 3

Dezvolatre a societă ții umane contemporane presupune aplicarea diferitelor modele de
integrare politică și economic ă între statele lumii situate în diferite regiuni geopolitice. Astfel,
optimizarea normelor de drept international ți în special a celor ce fac parte din Dreptul
Organiza țiilor Internaționale, este chemat ă să stabilească noi condi ții de cooperare între diferite
sisteme economice și societ ăți ale lumii în scopul amelio rării bunăstării și creșterii e conomice și
sociale globale .
Urmărind cu aten ție transform ările în curs de desfă șurare pe plan global, observ ăm că s -a
modificat într -un ritm rapid con ținutul geopoliticii centrale pe capacitatea statelor de a
compartimenta spa țiul geographic. Schimb ările profunde în spa țiul Central și Est -European, cu
începere din 1989, au condi ționat apariția unei noi arhitecturi a mapamondului. Procesele
integra ționiste, care se desf ășoară practice pe toate continentele, au ajuns într -un stadiu al
evolu ției în care dezvoltarea și siguranța statelo r nu mai pot fi tratate unilateral. Din acest
considerent se impune obiectiv necesitatea coordonării efeorturilor tuturor statelor pentru
atingerea intereselor supreme ale comunită ții internaționale: asigurarea p ăcii și securit ății
interna ționale, prevenir ea și combaterea terorismului; ap ărarea drepturilor și libert ății omului,
eradicarea sărăciei, lichidarea traficului de droguri și ființe umane.
Istoria politicii interna ționale în ultimile trei secole și jum ătate a fost în mod evident o
adevărată cronica a modului în care statele au interac ționat unele cu altele. Acestea au fost și
încăcontinuă să fie organiza țiile politice, dominante ca putere și influenț ă. Interesele, obiectivele
și capacitatea statelor de a acționa pentru a atinge și respective pune în aplicare aceste interese și
obiective modelează comportamentul statelor.
La momentul actual anume organiza țiile internaționale reprezint ă condi ția de baz ă în ceea
ce prive ște încadrarea Republicii Moldova în comunitatea internațional ă.
Relațiile întreținute de Republica Moldova cu UE pîn ă în present au la bază mai multe
documente importante. Dacăne referim la întrebarea care a fost primul, trebue să țimen cont c ă
Republica Moldova este unul din statele succesoare ale ex -URSS. Accentuă m că primul
document care a stat la baza instituirii legăturilor de parteneriat și colaborare este Acordul
dintre Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea European ă pentru Energie Atomică și
Uniunea Republicilor -Sovietice Socialiste privind comer țul și colaborarea comercial ă și
economică, semnat la 18 decembrie 1989.
Ținînd cont de caracterul încă deschis și nefinisat al construc ției europene, care înc ă nu
pare a fi consolidate în extensiunea sa geografică și nici în eforturile sale instituționale nu putem
aștepta c ăun parlamentarism adaptat Europei să rămînă într -un cadrul legislative fix. Sub
diversele sale forme democra ția parlamentar ă este și ea de asemenea în permanent perfecționare.
Materializarea op țiunii de integrare european ă a Republicii Mol dova în Planul de Ac țiuni
cu Uniunea Europeană trebue în mod obligatoriu în țeleas ă prin prisma activită ții și modului de
organizare și funcționare a autorit ăților moldoveneșt, celor comunitare, precum și aderul ării
relațiilor cu UE și respect ării ordinii juridice interna ționale.
Se consider drept cea mai eficientă cale pentru Republica Moldova de a efectua primii
pași spre integrare în Uniunea European ă punerea în aplicare a Planului de Ac țiuni, valorificînd
astfel la maximum peten țialul de colaborare cu s tatele europene.

42
O importan ță la fel de majoră în promovarea politicii de aderare și integrare a Republicii
Moldova în UE o are asigurarea negocierilor politico -diplomatice cu speciali știii competenți în
domeniul dat. Capacitatea de a analiza fenomenele complicate ale integrării europene și
interac țiune a lor cu celelalte segmente ale vieții social -economice și posibilitatea de adaptare a
deciziilor și de argumentare a pozițiilor luate trebue s ăfie proprie fiecărui actor din echipa de
negocieri.
Din cele relatate este clar că, în fond, Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului
Republicii Moldova RM, fiind un organ intern permanent al Parlamentului , constituie,la
moment principalul liant care trebue utilizat în formarea punctelor de ve dere în toate aspectele
proceselor de extindere ți de preg ătire a Republicii Moldova pentru a devein membră a UE.
E salutabil faptul că situa ția din Republica Moldova se afl ă mereu în vizorul Comitetului
Parlamentar de Cooperare între Republica Moldova și UE , care caută să încurajeze multilateral
stadiul actual al raporturilor dintre Republica Moldova și UE în c ăutarea căilor de implimentare
a unui sprijin practice în solu ționarea problemelor cu care se confrunt ă țara, apropiind -o și
apropiinndu -se de ea.
Racordarea independent la standardele Uniunii Europene ar putea fi un semn de
maturitate și de seriozitate a intențiilor ț ării.

43
Concluzii și propuneri
În concluzie vom men ționa c ă după o perioadă de euforie în urma ob ținerii indepen denței și
suveranită ții statale, pe care de altfel a parcurs -o cu noi și comunitatea internațional ă, Republica
Moldova a trecut treptat în rîndurile repeten ților. Procesul de recunoa ștere de un num ăr tot mai
mare de state a fost urmat de o etapă mai pu țin optimist iar progresele noastre pe calea
promovării unei politici esterne au devenit din ce în ce mai palide.
Republica Moldova, în ciuda problemelor cu carese confruntă, rămîne un stat European,
dar nu se exclude faptul că chiar și în present ea mai caut ă o alternative democratică pentru sine,
și sigur ca unicul exponent numai în cadrul CSI, deci avînd aici de afacere cu dublul joc politic.
Republica Moldova trebue să facă fa ță unor prob lem care depă șesc nu numai posibilit ățile
ei dar, putem constata – și a forțelor care le -au generat. Sunt probleme care ar putea fi solu ționate
numai cu concursul comunită ții internaționale.
Cît, prive ște Republica Moldova, sistarea imediat ă a calită ții de membru al CSI ar avea, după cît
se pare, urmări imprevizibile, care pot fi appreciate drept catastrofale, atunci cînd punem la
cîntar dependen ța economiei ț ării, practic, de un singur furnizor deresurse energetice, cînd acest
furnizor este, de fapt, cel m ai mare, cel mai important partener commercial -economic.
Astfel, multe ramuri ale economiei Republicii Moldova nefiind dezvoltate, pe alocuri
chiar nefunc ționabile, statul este nevoit s ă apeleze la Rusia careeste cel mai mare gigant de
potential de resurse, care le oferă cu dărnicie dar în schimbul unei independen țe, care de facto
depinde acest rechin.
Astfel, aici Republica Moldova este mereu motivate de a nu se îndepărta de la această
structură pentru a nu pierde rela țiile economice cu Rusia.
Cînd acest partener este, în fond, princip al figură a complicatului process de reglementare a
urmărilor conflictului din Trnsnistria și cînd acest partener p ăstrează pe teritoriu țării noastre
importante unită ți militare și cantit ăți impresionante de armament și tehnic ă militară .
Cît despre rela țiile dintre RM și UE , vom spune c ă ambi ția Republicii Moldova de a deveni
membru al Uniunii Europene este reflectată în toate programele guvernelor din perioada
independen ței statului. Totuși, majoritatea din m ăsurile preconizate s -au dovedit a fi decla rative,
motiv pentru care nu ne putem referi decît la o etapă ini țialăa cooperării Republicii Moldova cu
UE – stabilirea rela țiilor. Etapa care urmeaz ă este cu mult mai complex și necesit ă timp mai
îndelungat. Anume din aceste motive putem spune că inac țiunea pe perioada a circa 27 ani ne -a
plasat departe de posibila aderare la UE – aderare care se bazează nu numai pe exigen țe politice,
dar și economice.
Situa ția economic ă deplorabilă în care se aflăRepublica Moldova este una dintre barierile interne
cele mai semnificative în calea integrării europene. În primul rind, sărăcia extremă face ca
Republica Moldova să fie percepută ca un potential focar de instabilitate și ca o surs ă de
emigrare a unor bra țe ieftine în UE, cee ace se consider c ă ar putea des tabiliza segmentele
pieților europene ale forței de munc ă. În al doilea rind, subdezvoltarea economică acută va face
ca Republica Moldova să întîmpene dificultă ți enorme în competiția cu sistemele economice
concuren țiale din UE, precum și în procesul de implimentare a acquis -ului comunitar.

Firmele na ționale din industrie și servicii sunt înc ă în faza de consolidare și de acumulare a
experien ței manageriale, unele dintre ele urmînd probabil s ă fie afectate serios de integrarea în
UE. Negocierile purtate asupra Planului Individual de Ac țiuni dintre Republica Moldova și
Uniunea Europeană privind comer țul asimetric și libertatea de circulație a m ărfurilor și

44
persoanelor în spa țiul European sunt eforturi tot mai mari în avansarea pe cale a integrării
europene alături de celelalte state din Europa de Sud -Est.
Nu și în ultimul rind vom menționa c ă s-a încheiat o perioadă considerată suficientă pentru
recunoa șterea , afirmarea Republicii Moldova ca stat ți integrarea sa în circuitul internatio nal în
calitatea de actor cu drepturi depline. Ea a fost recunoscută de statele lumii, este membru ONU și
agențiilor sala specializate, alConsiliul Europei, OSCE, Consiliul de Cooperare Nord -Atlantic,
participă active laprocsul de cooperare regional și sub regională ICE, CSI, SECI, CEMN,
Comisia Dunării etc..
Accesul la Dunăre va favoriza dezvoltarea transportului fluvial și maritime al Republicii
Moldova și-i va asigura comunicarea atît cu țările Europei Centrale, din bazinul Mării Negre, cît
și cu cele din Orientul Apropriat. Republica Moldova se bucură de sprigin constant din partea
statelor lumii, a structurilor interna ționale, din care acestea fac parte, în eforturile sale de
reglementare a problemei transnistrene și a retragerii forțelor armate rus ețti de pe teritoriul ț ării,
precum și a armamentului ți munițiilor ce le aparțin.
Relațiile dintre UE și Moldova sunt, bineînțeles, subiectul dezbaterii democratice atât în UE, cât
și în Moldova. Cu toate acestea, în UE un număr restrâns de luări de pozi ție motivate de
considerente na ționale și de așa -zise argumente „geopolitice” nu distrag aten ția marii majorit ăți
de la hotărârea sa de a se concentra asupra a ceea ce contează pentru UE și cet ățenii moldoveni:
îndeplinirea angajamentelor reciproce de a respecta valorile comune ale democra ției, statului de
drept, bunei administrări și protej ării drepturilor omului și a libert ăților fundamentale.

45
Bibliografie

1. Grugel J. Democratizarea. O introducere critică. Iași: Polirom: 2008, pag. 18 ;
2. Kassenova N. The New EU Strategy towards Central Asia: A view from the Region.
Bruxelles: CEPS, 2008;
3. Moravcsik A. Negotiating the Single European Act. In: Keohane R., Hoffmann S. The
New European Community. Boulder -SanFrancisco -Oxford : WestviewPress , 1991, pag.
43;
4. Назария С. Многовекторность внешней политики Республики Молдова и
необходимость её н аучного прогнозированиа. Moldoscopie. Probleme de analiză
politică. Chișinău: Partea XXII, USM, 2003 pag. 84 -109;
5. Bolintineanu A., Năstase AD., Aurescu B., Drept interna țional contemporan. Bucure ști:
Ediția a 2 -a. BECK, 2000, pag. 104;
6. Popa V. Perspective în evoluția organizațiilor militare regionale. București: Editura
Universită ții Naționale d e Apărare “ Carol I", 20 07, pag. 55. ;
7. Cujbă. V . Guragata, C. „O tranzitie incompletă: cazul Republicii Moldova" // Analele
științifice ale Universitatii de Stat din Moldova, Vol. 2 Chișinău, 2004; Fruntașu, P.,
Rusnac, Gh. Republica Moldova pe calea democratizării. – Chișinău, 1999; llașriuc, D.
,,Elitele formatiunilor politice din Moldova la etapa actuală" 11 V. Mosne aga,
Pluripartidismul în Moldova: Esența și specificul sou. Chișjnău, 2000; Proca, M.
Comportamentul politic in procesul democratizării societatii. (In baza materialelor
Republicii Moldova), Autoreferatul Tezei de doctor. – Chișinău, 1999 etc. ;
8. Аникин В.И. . Гражданское общество в Республике Молдова: Состояние, проблемы,
пелыпективы, – Chisin ău. 2001: Hîrbu, D. Puterea politică și ordinea socială în perioada
de tranzitie: manifestări și interdependente (cazul Republici Moldova), Autoreferatul
Tezei de Doctor , Academia de stiinte. Chisinau. 2003;
9. Juc V Coiocaru Gheorghe. Politica externa. In: Republica Moldova pe calea
modernizării, Studiu enciclopedic. Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală Andrei
Lupan, 2015 ;
10. Negru N., Politica externă a Republicii Moldova: intentii si intenții, în Arena Politicii,
Chișinău, an.2, nr. 2 1997, pag. 122 -129;
11. Mitcu S. Activită ți nemilitare ale Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord în
contextul transformării relațiilor internationale postrăzboi rece. Teză de doctor în știinte
politice, Chișinău, 2014 ;
12. Cebotari S., Saca V. Configurarea politicii externe a Republicii Moldova în spatiul
integrationist european. In: Studii internationale. Viziuni din Moldova. 2007, nr. 4, pag.
53;
13. Conacu V. Problemele actuale ale politici Republicii Moldova privind procesul de
integrare europeana. In: Studii internationale. Viziuni din Moldova. 2008, nr. 2 -3, pag.
109;
14. Solomon C. Cadrul normativ -legislativ de realizare a políticii externe a Republic ii
Moldova. In: Studii internationale. Viziuni din Moldova. 2008, nr. 2 -3, pag. 95 -101;
15. Andries V. Dimensiuni politice al procesului de integrare europeană. Teză de doctor în
știinte politice. Chișinău, 2009 ;
16. Cahier Ph. Le droit diplomatique contemporain G eneve: editura Librarie E, Droz, 2 -em
edition, 2014. pag. 58 -409;
17. Moca Gh. Dreptului organizatiilor internationale. Bucuresti: editura ERA, 2005, pag. 14 ;
18. Aurescu B. Drept international contemporan. Acte esentiale. Bucuresti: Regia Autonomă
,, Monitorul of icial”, 2011, pag. 367;
19. Miga -Besteliu R. Organizatiile internationale interguvernamentale. Bucuresti: Editura
ALL BECK, 2006, pag. 108 ;

46
20. Burian A. Diploma ția prin organiza ții interna ționale. In: Revista de Filosofie și Drept,
nr.3, 2001, pag. 81 ;

21. Miga -Beșteliu R. Drept international public. București: Editura ALL BECK, vol. 1, 2005,
pag. 56 ;
22. Plastara G. Manual de Drept international public.(cuprinzând și o expunerea conflictelor
de legi. Drept interna țional privat. Ingrijit ă de Popa V.V.) București: Editura All Beck.
2004, pag. 219 ;
23. Voicu I. Unele aspecte actuale ale teoriei organizațiilor internaționale. Revista română de
studii internaționale, nr.2, 2015, pag. 11 ;
24. Гамурарь В. К вопросу о современном толко вании понятия субъекта
между народн ого права. Conferin ța stiintific ă Aspecte juridice ale societății civile:
realități și perspective. Chișinău: F.E. -P. ,,Tipografia Centrala", 2003. pag.595 -598;
25. Cretu V. Drept international public. București: Editura Funda ției „România de Mâine",
2002, pag . 182 ;
26. Casses A. International Law in a Divided World. Oxford: ed. II, 2005, pag. 406 ;
27. Burian A. Diploma ția prin organiza ții internationale. Revista de Filosofie și Drept, nr. 3,
2001, pag. 17 ;
28. Mihăilă M. Elemente de drept interna țional public și privat. București: Editura ALL
BECK, 2013, pag. 88 ;
29. Mopo зoв Г., Meждународные организации. Heкоторые вопросы, Mocквa, 1974, pag.
23;
30. Маргиев В., К вопросу об опр еделении внутреннего права международных
организаций. Вопросы универсальности и эффективности междунаро дного права,
Свердловск, 201 1, pag. 182 ;
31. Moca Gh. Dreptului organiza țiilor interna ționale. București: editura ERA, 2005, pag. 77;
32. Muraru I. Drept constituțional și instituții politice. Bucure ști: Editura Actami, 199 7, pag.
268;
33. Дягтерев A. Политическая власть как регулятивный механизм социального
общения. În: Полис , 1996, nr.3, pag. 108 -120;
34. Snegur M., Afirmarea Republicii Moldova ca stat independent (unele aspecte), în ,,15 ani
de independență a Republicii Moldova", Materialele Conferinț ei științifice interna ționale,
22 august 2006, Chișinău, 2006, pag. 18 ;
35. Dupuy P., Droit interntional public, 5e edition, 2000, DALLOZ. Paris pag. 29;
36. Ciobanu L., Acordul economic – o necesitate la ora actuală. Interviu cu dl. Muravschi //
Moldova Suverană, 8 noiembrie, 1991 ;
37. Moldova si Integrarea Europeană. Chișinău: Institutul de Politici Publice. Ed. ,,Prut
international", 2001, pag. 83 ;
38. Moldova între Est și Vest (independenta națională și orientarea europeană). Al doilea
simpozion științific moldo german. Chișinău: ,,Captes", 2001, pag. 57 ;
39. Roscovan M., Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: EPIGRAF, 2003. pag 51.
40. Sîrbu O., Dezvoltarea economică î n cadrul cooperării regionale transfrontaliere. Revista
„Economica". Chiș inău: Sibiu, 2005, nr.4, pag 46;
41. Gheorghiu V., Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (CEMN). „Transporturi
și comunicații“, nr. 2, 2000, Chișinău, pag. 8-9;
42. Sîrbu O., Impactul procesului de globalizare asupra dezvoltării statelor mici. Chișinău:
ASEM, 2003, pag. 59 ;
43. Sidon A., Geografia istorică și politică a Mării Negre, Cluj 2000, pag. 18 ;
44. Stefănescu B., Chirev P., Cooperarea Transfrontalieră și Dezvoltarea Economică L ocală.
Suceava: Ed. ICI, 2001, pag. 142 ;
45. Studiu privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Chișinău: INEI -BCI, 2002,
pag. 3 ;

47

46. Negru N., Politica externă a Republicii Moldova: intenții și intenții, în Arena Politicii,
Chișinău, an.2, nr. 2 1997, pag. 122;
47. Moldova, România, Ucraina: buna vecinătate și colaborare regională, Materiale ale
simpozionului științific International (Chișinău 15 -16 octombrie 1998), Chișinău 1998 ;
48. Stici I. Conceptul de politică externă nu va fi perfectionat sau schimbat. Mo ldova
Suve rană, 2008, 27 noiembrie;
49. Bolbocean R. Vasilescu G. Relatiile Republicii Moldova cu vecinii, ultimele evolutii si
perspective. În: Știința politică în Republica Moldova: realizări și perspective/coordinator
V. Teosa. Chișinău: CEP USM, 2011, pag ..283 -287;
50. Ilașciuc D. Mosneaga V. Colaborarea Republicii Moldova în cadrul Organizatiilor
internationale. Conferinta Stiintifica Jubiliară, rezumatele comunicărilor, 2 -3 octombrie
1996. Chișinău, 1996. pag. 173 -174;
51. Bors V. Política externă și relatiile internationale. În: Analele Științifice ale Universitatii
de Stat din Moldova, Seria Stinte Socioumanistice". Chișinău: CEP, USM, 2001. pag. 58;
52. Declaratia cu privire la Suveranitatea Republicii Mol dova. Adoptată la 23 iunie 1990,
Buletinul Oficial al Sovietului Suprem 1990, nr.8. pag. 11;
53. Crețu V. Drept international public. Bucure ști: Editura Funda ției ,,România de Mâine”,
2002, pag. 198 ;
54. Constituția Republicii Moldova. Chișinău 1994. art. 8 ;
55. Fortuna A. Perspectivele geopolitice ale Republicii Moldova în conditiile alternativei
occidentale (1991 – 2000). În: Revista de Științe socio -umane. Chișinău, 2005, pag. 35;
56. Discursul rostit de excelenta sa Domnul Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova
în sedinta plenară a Adunării Generale a ONU din 2 martie. In: Moldova Suverana, 5
martie 1992. Moldova a fost admisă în ONU. In: M oldova Suverană, 5 martie, 1992;
57. Ilașciuc D. Factorul geoploitic în do cumentele de program ale formatiunilor politice din
Republica Moldova. Politica externă a Republicii Moldova: aspecte ale securitatii si
colaborării regionale. Chișinău: C.C.I.N. „Perspectiva", 1998, pag. 128;
58. Leancă I. Evolutia realitatilor externe. Tranzi ția. Retrospective și perspective. Chișinău:
Ed. Adept, 2002, pag. 362;
59. Tăbăcaru Nicolae, ministrul afacerilor externe. În: Moldova Suverană, 2 martie 2000 ;
60. O lume demnă pentru copii. Document adoptat de Adunarea Generală O.N.U. la cea de -a
XXVI -a Sesiune Specială, New York, din 10.05.2002. Îngrijirea și dezvoltarea timpurie a
copiilor în Moldova. Chișinău: Ed. Gunivas, 2004, pag. 11 ;
61. Raportul initial al Republicii Moldova asupra măsurilor luate pentru realizarea drepturilor
prevăzute de Convenția ON. U. cu privire la Drepturile Copilului. Doc. CRC/C /28/Add.
19, 27.09.2002. Chișinău: Publicatie U.N.I.C.E.F., 2004 ;
62. Răspunsurile scrise ale Guvernului Republicii Moldova la lista de probleme formulate de
C.D.C. Doc. CRC /C/RESP/MOL/1, 27.09.2002. Chișinău: Publicatie U.N.I.C.E.F., 2004;
63. La sedintele C.D.C. nr. 823 și 824 (CRC /C/SR.823 și 824), din 27 .09.2002 ;
64. Observatii Finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului asupra Raportului ini țial al
Republicii Moldova. Doc. CRC/C/15/Add.192, 4.10.2002. Chișinău: Publicatie
U.N.I.C.E.F., 2004;
65. Осин В. О борьбе с вооружёнными видами организованной преступности. În:
Советская юстиция. 1 993, N.8, pag. 24-25;
66. Пaлeeв M. OOHco здaëт Meждун apoдный yroловный cyд. În: Pocc ийская юстиция.
1997, N.1, pag. 40-43;
67. Drepturile omului in Republica Moldova, protectie și promovare. Raport pentru
Conferinta Na țional ă. Chișinău, 18.06.1998;
68. Planul na țional de ac țiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 -2008. M.O.al
R.M. nr. 235 -238/950 din 28.11.2003;

48
69. Tăbăcaru Nicolae, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Consiliul
Europei și edificarea Europei Mari// Moldova și Lumea 1999, nr. 5 -6, pag. 6 ;
70. Evolu ția relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea European ă // EBCM Consolidarea
Managementului de control la frontier http://www.undp.md/border/Rela țiile RM -UE.html
–accesta 13.03.2019 ;
71. Arhiva Parlamentului Republicii Moldova . F.R. -2948, inv. 16, d. 65, f. 189 -194;
72. Serebrean O., R. Moldova, CSI și integrarea european ă // Timpul, 25 noiembrie 2005 ;
73. Vezi Acordul de Parteneriat și Cooperare între Republica Moldova și Comunit ățile
Europene și statele lor membre, 28 noiembrie 1994;
74. Nota de sinteză a Raportului Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Na ționale a
Republicii Franceze cu privire la proectul de Lege (nr. 2837) care autorizează// AP RM.
F.R. -2948, inv. 16, d.76, f, 2 -6;
75. CibotaruV.,Unele aspect alec olaborării subregionale moldo -romăno -ucrainene în
contextual securită ții interna ționale și în contextul procesului de integrare/Moldova,
Romănia, Ucraina: Integrarea în structurile europene. Simpozionul Științific Internațional
(15-16 octombrie,Chi șinău 1999).Chi șinău: C.C.I.N.Perspectiva 2000,pag. 18 -25;
76. Moșneaga V., Республ икаМолдоваиеврорегионы /MOLDOSCOPIE (Probleme de
analiză politică). Chi șinău: USM. Partea XIV.2000. pag. 67 -78;
77. Gorda Ș., Partidele Politice și integrarea european ă, 7 iulie 2003//
http:www.edemocracy.md/comments/political/20030707/ accesat 25.04.2019 ;
78. Notă privind politica externă a Republicii Moldova în perioada 1 ianuarie 1997 – 1
octombrie 2000//www.mfa.md – accesat 13.05.2019 ;
79. Prohni țchi E., Vectorul European al Republicii Moldova la confluența intereselor externe
ale Romăniei, Ucrainei și Rusiei/Republica Moldova și Integrarea European ă.
Cooperarea în Pactul de Stabilitate. -Chișinău: Institutul de Politici Publice. Tipografia
Centrală, 2003, pag. 7 -64;
80. Guzun I., Uniunea Europeană la Chi șinău// Săptămîna.23 februarie 2001, pag. 9;
81. Discursul Președintelui Republicii Moldova la cea de -a III-a parte a Sesiunii ordinare din
2001 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasburg 27 iunie 2001)// Moldova
Suverană 28 iunie 2001, pag. 1 -2;
82. Vectorul politicii externe moldovene ști este integrare a europeană //Moldova Suverană 28
ianuarie 2004; Voronin V. A venit timpul realizării effective a democra ției și obțiunii
europene // Moldova Suverană 30 decembrie 2003 ;
83. Uniunea Europeană va prezenta un plan special pentru Moldova // Flux 23 februarie
2005 ; Planul de Ac țiuni UE -Moldova // Moldova Suverană 25 februarie 2005; Lescu M.
Planul de Ac țiuni UE -R.M. și mass -media//Moldova și Lumea nr. 2, 2005 ;
84. Stratan A.; Perciun R.; Clipa V.; Republic of Moldova: caught between east and west.
Proceedings of the 3rd Review of Management and Economic Engineering International
Management Conference. Tărgu Jiu: 2014 ;
85. Hotărîre cu privire la aprobarea Planului national de ac țiuni pentru implimentarea
Acordului de Asociere Republica Moldova -Uniunea Europeană în perioada 2014 -2016
nr. 808 din 07.10.2014. Monitorul Oficial nr. 297 -309/851 din 10.10.2014 ;
86. Hotărîre cu privire la Programul legislative de realizare a angajamentelor de transpunere
asumate în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova , pe de o parte, și
Uniunea Europeană și Comunitatea European ă a Energiei Atomice și statele membre ale
acestora, pe de o altă parte, pentru anii 2015 -2016 nr. 146 din 09.07.2015. Monitorul
Oficial nr. 247 -252/477 din 04.09.2015 ;
87. Peru-Balan A. Sistemul partidist și lead erschipul politic. În: Republica Moldova pe calea
modernizării. Studiu encyclopedic. Chi șinău; Biblioteca Științific ă Centrală Andrei
Lupan 2015, pag. 122 ;

49
88. âRusandu I., Enciu N., Opozi ția politic ă.În: Republica Moldova pe calea modernizării.
Studiu encicl opedic. Chi șinău: Biblioteca Științific ă Centrală Andrei Lupan 2015, pag.
22;
89. Chagnalloud D. Dic ționar al veții politice și sociale București: ALL 2008, PAG. 66 ;
90. Drăganu T. Forme de activitate ale organelle statului socialist roman. Bucure ști: ALL,
1965, pag. 304 ;
91. Guceac I. Curs elementar de drept constitutional, vol. 1 -2 Chi șinău: Litera 2004, pag.
346;
92. Ciocan I. Legile comportamentului organizational al partidelor politice sub aspectul
unificării proceselor politice în Uniun ea Europeană. În: Revista Moldovenească de Drept
Interna țional și Relații Internaționale 2015, nr. 1 -2, pag. 92 -95