ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA 1.1. Salariul: conținut, evoluție, tipologie, factori Salariul reprezintă contrapres tația muncii depuse de… [630381]

CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA
1.1. Salariul: conținut, evoluție, tipologie, factori
Salariul reprezintă contrapres tația muncii depuse de salariat în baza unui contractului
individual de muncă (Codul Muncii) .
Pentru munca prestată în baza unui contract individual de mun că, fiecare angajat are
dreptul la un salariu exprimat în bani, iar la stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice
discriminare. Stabilirea, de regula, a sistemului de salarizare și a salariilor în mod concret se face
prin negociere individ uală (prin contractul individual de muncă/act adi țional la CIM) și/sau
negociere colectivă (contract colectiv de munca).
Salariul este suma minimă pe care trebuie sa o garanteze ca salariu brut lunar o
persoana fizica sau juridica ce angajează personal s alariat cu contract individual de munca si el
este un element al luptei împotriva sărăciei și o măsură de protec ție socială (academia.edu).
Salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată este remunerație minimă care
trebuie acordată unui salariat.
Guvernul poate hot ări o majorare a salariului minim brut, diferen țiat pe criteriile nivelului
de studii și al vechimii în muncă, ceea ce s-a întâmplat începând cu data de 1 ianuarie 2019,
prin Ordonanța 114/2018. Prin acela și act normativ s-a dispus și un salariu minim pentru
personalul din domeniul construc țiilor.
Salariului brut minim pe economie în România a avut următoarea evolu ție în ultimii 10
ani:
Tabelul 1.1 Evolu ția salariului minim pe perioada 2010-2019
Nr.ctr.AnNivel de studii
nespecificat
-lei-Personal studii
superioare,
vechime mai mare
de 1 an
-lei-Personal
construcții
-lei-
12020223023503000
22019208023503000
320181900 –
420171450 –
520161250 –
620151050 –
72014900 –

82013800 –
92012700 –
102011670 –
Sursa: ciel.ro
În cazul salariatului angajat cu o fracț iune de normă, se garantează în plată un salariu
egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe țară, corespunzator frac țiunii de normă
(conta.ro/dicționar).
Salariul este format din două componente:
·partea fixă: salariul brut, denumit și salariul de bază, sau de încadrare
· partea variabilă sau alte elemente constitutive, cum ar fi sporurile, indemniza țiile, alte
adaosuri și alte drepturi în bani și/sau în natură, datorate de entitate personalului (Cartea
verde a contabilită ții, 2017).
Salariul de bază se stabilește pentru fiecare angajat în raport cu:
·funcția ocupată și fișa postului
· pregătirea, calificarea și competen ța profesională
Conform ISCED– Clasificarea Interna țională Standard a Educa ției, nivelurile de studii se
prezintă astfel:
·ISCED 0 – Educație timpurie 3-6 ani
·ISCED 1 – Învățământ primar 6-11 ani
·ISCED 2 – Învățământ gimnazial 11-15 ani
·ISCED 3 – Învățământ liceal 15-18 ani
·ISCED 4 – Învățământ postliceal după 19 ani, cu durata de 2 ani
·ISCED 5 – Învățământ superior de scurtă durată (3 ani) – Nu mai există în acest moment
în sistemul universitar, dar există salariați cu acest nivel
·ISCED 6 – Învățământ superior de licen ță (sistem Bologna) de 3 ani
·ISCED 7 – Studii univ ersitare de masterat (2 ani după licen ță)
·ISCED 8 – Doctorat (anofm.ro)
Adaosurile la salariul de bază se acordă în raport cu:
·rezultatele obținute
·activitatea desfășurat ă
·vechime
La stabilirea salariul de bază se ține cont de două categorii de încadrare a angaților:
·cu funcții de execuție (muncitori necalificați și calificați )
·cu funcții de conducere (TESA)

După tipul salariului întâ lnim următorii termeni:
·salariu brut – care reprezint ă toate veniturile bănești ob ținute în schimbul muncii
prestate, fără să se scadă re ținerile; este de fapt salariul de încadrare la care se adaugă
alte elemente constitutive
·salariu net – care reprezint ă suma de bani pe care salariatul o încasează efectiv,
determinată ca diferența dintre salariul brut si obligațiile conform legii (impozit pe
salariu, și contribuții sociale obligatorii)
Formele de salarizare și de organizare a muncii aplicabile fiecărei activită ți se stabilesc
prin contractul colectiv de muncă si/sau prin contractul individual de muncă; ele pot fi:
-salarizarea în regie ( în funție de timpul lucrat)
-salarizarea în acord ( în funcție de rezultatele muncii )
-salarizare pe baza de tarife sau cota procentuala din veniturile realizate
(legislatiamuncii.manager.ro)
1.2 Taxe și contribuții sociale salariale obligatorii
Ultimii ani au fost marcați de noutăți legislative referitoare la taxele, contribuțiile și
modul de calcul și înregistrare a salariilor.
Odată cu emiterea Ordonanței nr. 4/2017 din 20 iulie 2017 s-a schimbat modul de
calcul a salariilor pentru angajații part-time care nu faceau parte din exceptiile enumerate în
lege, angajatorul fiind obligat să plăteasca contribuția de asigurări sociale și cea de sanatate la
nivelul salariului brut minim pe economie. Ordonanța a intrat în vigoare la data de 1 august
2017. Ea a fost abrogată de la 01 ianuarie 2020 prin Legea 263/2019, revenindu-se la modul de
calcul al taxelor în mod proporțional cu veniturile obținute .
Prin OUG 114/2018, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2019, s-au adus alte modicări
semnificative Codului Fiscal astfel:
·Regimul biletelor de valoare: biletele de valoare (tichete de masă, vouchere de vacanță,
tichete cadou, tichete de creșă și tichete culturale) nu intră în baza de calcul a
contribuțiilor social și rămân supuse impozitului pe venit
·Regimul special pentru salariații din construcții: salariul minim de 3.000 lei (cu intrare în
vigoare la 1 ianuarie 2019) și regimul de scutiri acordate (pentru angajatorii care au
codurile CAEN prevazute în OG).
Contribuțiile sociale obligatorii sunt:

· contribuția la pensii (CAS)- datorată de către angajat,
·contribuția la sănătate (CASS) – datorată de către angajat,
·contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), aceasta fiind datorată de angajator.
Pe lângă acestea, angaja ții datorează și impozitul pe venit în cotă unic ă de 10%.
Nivelul foarte mare al taxării muncii face ca salariatul român să rămână cu un salariu net
mai mic, în compara ție cu cei din țările vecine. Pentru exemplificare, rata efectivă de taxare a
salariului este de 4% în Estonia, 10% în Lituania și 14% în Cehia ; în România, rata efectivă de
taxare a salariului minim este în jur de 4 0%, putând exista mici variații datorate deducerilor
personale (capital.ro, 2020).
Concret, în cazul unui salariu brut minim de 2.230 de lei, salariul net va fi de 1. 346 lei, iar
taxele și contribuțiile totale reținute din venitul brut în sumă de 884 lei . Calculele sunt efectuate
pentru un angajat care nu are deducere suplimentară.
Astfel, din cei 2.230 de lei, 558 de lei (25%) merg către Asigurările sociale – CAS, iar 223
de lei (10%) sunt vărsa ți în contul Asigurărilor sociale de sănătate – CASS. Angajatul beneficiază
de o deducere personală de 420 de lei și, la suma rezultată din scăderea contribu țiilor sociale și
după aplicarea deducerii, se aplică impozitul pe venit de 10% (103 lei), rezultând un salariu net de
1.346 lei. În plus, pentru un salariu brut de 2.230 de lei, angajatorul plăte ște statului și
Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM), de 2,25% (50 de lei), deci costul total ajunge la
valoare de 2280 lei (calculator-salarii.ro).
Impozitul și contribu țiile datorate în cazul veniturilor din salarii realizate, sunt detaliate în
subcapitolele prezentate mai jos.
1.2.1 Impozitul pe venit
Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor datorează un
impozit pe venit în cotă de 10% calculat prin re ținere la sursă la momentul plă ții veniturilor de
către plătitorii veniturilor (Codul Fiscal).
Pentru veniturile din salarii obținute, beneficiarii (angajaț ii) datorează un impozit lunar,
care va fi final, și care se calculează, se re ține la sursă, se declar ă si se plătește de către plătitorii
de venituri (angajatorul).
Impozitul lunar se calculeaz ă prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, care se
determină ca diferența dintre venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii. Pentru locul unde se
află funcția de bază se deduc din baza de calcul și următoarele:
– deducerea personală și suplimentară acordată pentru luna respectivă;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
– contribuțiile la fondurile/schemele de pensii facultative suportate de angaja ți, astfel încât la
nivelul anului să nu se depă șească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
-serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angaja ți, astfel încât la
nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Printre veniturile nesuspuse impozitului pe venit (venituri neimpozabile), enumerăm:
·ajutoarele de înmormântare
·ajutoarele pentru naștere
·cadourile, inclusiv tichetele cadou oferite de angajatori salaria ților, cât și cele oferite în
beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Pa ștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele
cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care
valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus,
nu depășește 150 lei (Codul Fiscal).
Salariații au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă
de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile doar pentru
veniturile din salarii la locul unde se află func ția de bază.
Salariaților se acordă deducerea personal ă în funcție de venit lunar brut, și are un
caracter degresiv, iar peste un anumit prag al venitului lunar brut , nu se mai acordă deducerea.
Salariații cu persoane în întreținere beneficiaz ă de o deducere personală mai mare în
funcție de numărul de persoane aflate în î ntreținere. Persoanele în întreținere pot fi soția/soțul,
copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia p ână la
gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depă șesc 510 lei lunar.
Dacă o persoană este întreținută de mai mul ți contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform în țelegerii între părți.
Deducerea personală pentru copii minori se acord ă ambilor părinți. Copiii minori, în
vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt considera ți întreținuți.
Persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în
zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele montane nu sunt considerate persoane
aflate în întreținere.
Scutiri de la plata impozitului pe venit se acordă în cazul următorilor contribuabili:
·Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat
·IT-iștii (programatori)
·Salariații din cercetare-dezvoltare

·Sezonierii
·Salariații din domeniul construcțiilor (în condițiile legii)
1.2.2. Contribuții sociale obligatorii
Contribuții sociale în cazul veniturilor din salarii sunt datorate de:
a) angajați:
-contribuția de asigurări sociale (CAS): 25% (general), 21.25% (construc ții)
-contribuția de asigurări sociale de sănătate: CASS 10%, 0%(scutit construc ții)
Stabilirea, reținerea la sursă, declararea și plata CAS și CASS datorate de către
persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor revin persoanelor fizice și
juridice care au calitatea de angajatori.
b) angajatori:
·CAS, în cazul:
– condițiilor deosebite de muncă: 4%
– condițiilor speciale de muncă: 8%
·Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM): 2.25% (general), 0.3375% (construcții)
Baza lunară de calc ul a CAS, CASS, CAM o reprezintă câștigul brut (venitul/salariul brut)
realizat din salarii și venituri asimilate salariilor.
1.3. Determinarea salariului net
Salarizarea reprezintă modul de calcul al salariului cuvenit unui angajat.
Pentru deterinarea salariului net, mai întâi se va stabili salariul brut (venitul brut).
Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile în bani și/sau natura obținute de o
persoană fizică ce desfașoară o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui
statut special prev ăzut de lege, indifere nt de perioada la care se referă , de denumirea veniturilor
ori de forma sub care ele se acordă , inclusiv indemnizațiile pentru inca pacitate temporară de
muncă acordate persoanelor care ob țin venituri din salarii și asimilate salariilor (static.anaf.ro).
Pe lângă salariul propriu-zis, legea permite și acordarea unor alte avantaje și facilități,
inclusiv tichete de masă ( ro.wikipedia.org).
Potrivit legislației, sunt asimilate salariilor:
· indemnizațiile acordate peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pe perioada delegării
și detașării în altă localitate, în tară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru
salariați

·orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură, cu excep ția celor prevăzute în Codul
Fiscal.
Veniturile salariale obținute de angajați se compun din:
Salariul de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut
Salariul realizat calculat în funcție de salariul de bază și de forma de salarizare aplicată
(salarizare în regie pentru timpul lucrat; salarizare în acord în func ție de normele de muncă;
salarizare în cote procentuale calculat la volumul vânză rilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic d ecat salariul de bază negociat. El
reprezintă o sumă brută .
Adaosurile și sporurile din salariu (indemnizație de conducere, indemnizație de zbor, spor
de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor
de toxicilitate etc.) se ca lculează fie în suma fixă , fie ca procent din salariul de bază, propor țional
cu timpul lucrat în alte condi ții.
Prin însumarea venituril or brute lunare realizate de to ți salariații societății comerciale, se
obține Fondul de salarii br ut realizat în lună.
Elementele de calcul și decontare a venitului brut așa cum sunt ierarhizate în statul de
salarii se prezintă astfel:
• Salariul brut de bază
(+) sporuri și adaosuri
( + ) indemnizațiile de conducere și alte sporuri acordate pentru conducere
( + ) indexările de salarii și compensarea creșterilor de pre țuri
( + ) salariul în natură
( + ) alte drepturi de personal
(=) TOTAL VENITURI BRUTE (biblioteca-digitala.ase.ro)
Sporurile cuprind:
• sporurile permanente: vechime; fidelitate; conducere; noapte; condiții deosebite;
limbă străină; stres; ore suplimentare lucrate sistematic.
• sporurile temporare: ore suplimentare; ore prestate în zilele prevăzute libere prin lege; ore
prestate in weekend.
Adaosurile se referă la: diverse stimulente, prime de vacan ță, pentru sărbători și
aniversări ale angajatului sau ale unită ții .
Alte drepturi de personal cuprind: indemnizația de concediu; prima de Paște/Crăciun;

plata zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizația pentru concediul de boală;
ajutoare materiale în bani ; drepturi bănești pentru concediu legal neefectuat .
Aceasta este formula clasică de calcul a salariului net pornind de salariul brut:
Salariu net = Salariu brut – (CAS + CASS) – impozit pe venit
Baza calcul impozit pe venit = Salariu brut – (CAS + CASS) – deducere
Impozit pe venit = baza calcul x 10%
1.4. Particularități legate de salarizare
În acest subcapitol se abordează c âteva particularități legate de salarizare și conexe,
referitoare la mod de calcul sa larii, alte drepturi salariale și adaosuri, taxe și contribuții, declarare
a actelor adiționale a contr actelor individuale de muncă referitoare la salarii.
Abordarea se realizează prin definirea /explicarea unor termeni specifici și sinteza unor
caracteristici aferente importante.
Contribuția la fondul de handicap : autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice
private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un
procent de cel pu țin 4% din numărul total de angaja ți. Persoanele juridice private, care nu
angajează persoane cu handicap în condi țiile legii, plătesc lunar către bugetul de stat o sumă
reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmul țit cu numărul de locuri
de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. (Legea 448/2006).
Această sumă se declară lunar prin formularul 100 – Declarația privind obligaț iile de plată
la bugetul statului.
Concediul de odihnă :
-durata minimă a concediului este de 20 de zile lucrătoare/an. Salaria ții care lucrează în condiții
grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de
până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel pu țin 3 zile lucrătoare
– indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnica a drepturilor salariale din ultimele
3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, mult iplicat cu numărul de zile de concediu
– se compensează în bani concediul de odihnă neefectuat numai în cazul desfacerii contractului
individual de munca
Taxele și contribuțiile salariale, respectiv CAS, CASS, im pozitul pe venit și CAM se
declară prin formularul 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribu țiilor sociale,
impozitului pe venit și eviden ța nominală a persoanelor asigurate. Declara ția se face pentru
fiecare lună în parte, iar ca și termen de depunere declaraț ii /plată taxe: lunar sau trimestrial.
Tichete de masă : Angajatorii din mediul privat nu pot fi sili ți să le acorde angaja ților

tichete de masă, iar acordarea acestor beneficii salariale trebuie să se facă în limitele legii și
doar la angajații care au funcția de bază. De pildă, trebuie respectat ă limita valorii înscrise pe
fiecare tichet: de la data 1 aprilie 2020 valoarea maximă legală este de 20 lei/tichet, valoare
mărită de la 15,18 lei/tichet, iar legea trasează reguli clare cu privire la distribuirea lor în func ție
de zilele lucrătoare și zilele efectiv lucrate (Legea 24/2020).
Pentru tichetele de masă nu se percep contribu ții sociale salariale și sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit. Acestea se impozitează doar cu 10% impozit pe venit.
Reținerile din salariu (propriri) sunt reglementate de Codul Muncii, dar și de Codul de
Procedură Civilă. Orice re ținere poate fi făcută doar în baza unor titluri executorii pe care le au
creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de între ținere, statul român etc.), fie direct de către
angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de
despăgubire. Reținerile salariale trebuie să se încadreze în anumite sume stabilite în prealabil,
fie printr-o hotărâre judecătorească, fie printr-un document semnat atât de angajator, cât și de
angajat.
Limitele urmăririi veniturilor băne ști (a salariilor) (art. 729 din Codul de Procedură Civilă):
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de
întreținere sau alocație pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
În cazul în care sunt mai multe urmăriri asupra aceleia și sume, urmărirea nu poate
depăși jumătate din venitul l unar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de
cazul în care legea prevede altfel.
Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile
calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu
este posibilă în termenul menționat anterior, în luna următoare, munca suplimentară va fi
platită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia și nu poate
fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Salariații de noapte beneficiază:
a) fie de program de lucru redus cu o oră fa ță de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în
care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea
salariului de bază;
b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul
astfel lucrat reprezintă cel pu țin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Se considera muncă
de noapte cea prestata intre orele 22 – 6.
Repausul săptămâ nal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.

În cazul în care repausul nu se poate acorda în zilele de sâmbătă și duminică, și se acorda în alte
zile, este obligatoriu s ă se acorde un spor la salariu stabilit prin CIM sau CCM, denumit spor de
weekend.
Diurna: salariații care se deplasează în interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor
de transport și cazare, precum și la o indemniza ție de delegare, potrivit legisla ției muncii.
Vorbim, practic, despre diurnă, ce se acordă pe zi calendaristică atât pentru deplasările în țară,
cât și pentru cele în străinătate, într-un cuantum stabilit de lege (H.G. nr. 518/1995).
Indemnizația zilnică de delegare, respectiv diurna internă pentru anul 2019 este de 20
lei/zițară (H.G 714/2018), iar cea maximă este de 50 lei/zi. Sumele care depășesc valoarea de
2,5 x valoarea minima/ pe zi se supun impozitului pe salarii și se includ în baza lunară de calcul a
contribuțiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea plătitoare.
Se consideră salariat în delegație persoana ce trebuie s ă îndeplinească sarcini de serviciu în
localități situate la distan țe mai mari de 5 km de localitatea unde se afla locul permanent de
muncă. Pentru delegarea cu o durata de o singur ă zi, diurna internă se poate acorda dac ă
durata deplasării este de cel puțin 12 ore.
REVISAL (registrului general de evidență a salariaților): orice modificare a salariului de
bază lunar brut și a sporurilor permanente se va transmite în Revisal în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data producerii schimbării, potrivit ultimelor modificări legislative (H.G.
nr.905/2017).
Concediul medical – lege, mod calcul, tipuri, drepturi
Toți angajații au dreptul la concediu medical, iar compania este obligată prin lege să
acorde acest drept. Concediile medicale pot fi de diferite tipuri, iar modul în care este plătit
angajatul pe durata acestui concediu diferă, astfel că în funcție de diagnostic se plătește un
anumit procent din salariul brut ca indemnizație.
Concediile medicale și plata indemnizațiilor sunt reglementate prin Ordonanța de Urgență
158/2005, în vigoare de la 1 ianuarie 2006. La sfârșitul anului 2017 a suferit modificări
importante, iar la începutul anului 2018 a fost modificata din nou. Normele de aplicare a
reglementarilor ordonanței de urgență s-au modificat și ele în 2018, și au fost republicate în
12.02.12018.
În 2018 au fost introduse modificări referitoare la stagiul minim de cotizare, precum și
bazele de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii.
Începând cu anul 2018 stagiul minim de cotizare pentru acordarea dreptului la concediul
medical este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă

concediul medical (excepție făcând concediile medicale pentru care nu este necesar stagiul),
majorat de la 22 de zile, astfel cum era prevăzut până la acel moment. În plus, dreptul la
concediul medical este condiționat de plata contribuției asiguratorii de munca, destinată
suportării acestei indemnizații.
Tot prin Ordonanța de urgență 99/2017 se modifică prevederile Codului Fiscal și baza de
calcul pentru contribuția de asigurări sociale devine 25% asupra indemnizațiilor de concediu
medical, majorată substanțial față de prevederile anterioare.
Concediul medical nu este plătit la fel precum cel de odihnă și diferă în funcție de diagnostic.
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din
care se constituie stagiul de cotizare. Baza de calcul lunară se plafonează la valoarea a 12 salarii
minime brute pe țară lunar.
Pornind de la baza de calcul, se determină media zilnică prin împărțirea bazei ultimelor 6
luni la numărul de zile de stagiu din ultimele 6 luni. Indemnizația se determină apoi prin
înmulțirea mediei zilnice cu numărul de zile de concediu medical și cu procentul de acordare, în
funcție de tipul de indemnizație.
Așadar calculul pentru un salariat care sufera de o afecțiune obișnuită (cod 01) este
următorul:
(Suma salarii brute ultimele 6 luni/suma zilelor stagiu ultimele 6 luni) x 75% x număr zile de
concediu medical
În funcție de diagnostic se plătește un anumit procent din salariul brut. Mai jos se
regăsește lista codurilor de diagnostic și procentul care se aplică pentru calcularea
indemnizației:
01 – Boalaă obișnuită – 75%
02* – Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă – 100%/80%
03* – Accident de muncă – 100%/80%
04* – Boală profesională – 100%/80%
05 – Boală infectocontagioasă din grupa A – 100%
06 – Urgență medico-chirurgicală – 100%
07 – Carantină – 75%
08 – Sarcină și lăuzie (maternitate) – 85%
09 – Îngrijire copil bolnav în varstă de până la șapte ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni
intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani – 85%
10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – Fără a depăși 25% din baza de calcul
11 – Trecerea temporară în altă muncă – Fără a depăși 25% din baza de calcul

12 – Tuberculoza – 100%
13 – Boală cardiovasculară – 75%
14 – Neoplazii, SIDA – 100%
15 – Risc maternal – 75%
15 – Risc maternal – 75%
Angajatorul plătește indemnizația aferentă zilelor lucrătoare din primele 5 zile
calendaristice de concediu medical, după care este suportată din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Sunt suportate integral din FNUASS:
-indemnizația de maternitate
-indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
-indemnizația de risc maternal
-indemnizația pentru reducerea timpului de munca
-indemnizația pentru carantină
Potrivit OUG nr. 158/2015 pot fi acordate următoarele tipuri de concedii medicale:
-concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli
obișnuite sau de accidente în afara muncii;
-concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de
muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profesionale;
-concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
-concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
-concedii medicale și indemnizații de risc maternal;
-concediul medical pentru boală obișnuită.
1.5. Monografie contabilă privind decontările cu personalul
Începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile s-au mutat din sarcina angajatorului în sarcina
angajatului, iar valoarea procentuală a acestora s-a modificat. În sarcina angajatorului a ramas o
taxa nou introdusă și anume contribuția asiguratorie pentru muncă.
Odată cu aceste noutăți și notele contabile care trebuie înregistrate în contabilitate au
suferit cateva modificări, în sensul că dispar conturi și apar conturi noi.
Prin OMFP 1243/2018, se introduc conturile 4315 "Contribuția de asigurări sociale (P)",
4316 "Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P)", 436 "Contribuția asiguratorie pentru
muncă (P)" și 646 "Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă".

Potrivit OUG 79/2017 , au fost abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2018 :
· contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;
· contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de
angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
·contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de
angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;
·contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (static.anaf.ro).
Mai jos se regăsesc cele mai uzuale note contabile privind decontările cu personalul:
Înregistrarea salariului brut , respectiv a venitul brut (fără concediu medical):
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal-salarii datorate”
Înregistrarea reținerilor din salarii:
Înregistrare CAS (25%):
421 “Personal-salarii datorate” = 4315 “Contribuția de asigurari sociale”
Înregistrare CASS (10%):
421 “Personal-salarii datorate” = 4316 “Contribuția de asigurări sociale de sănătate”
Înregistrare impozit pe salarii (10%):
421 “Personal-salarii datorate” = 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
Înregistrarea contribuțiilor suportate de către angajator:
Înregistrare CAM (2.25%):
646 “Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru munca” = 436 “Contribuția asiguratorie
pentru muncă”
Plata taxelor și a contribuțiilor sociale:
% = 5121 “Conturi la banci în lei”/ 5311 “Casa în lei”
4316 “CAS”
4315 “CASS”
444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
436 “CAM”
Plata salariului:
421 “Personal-salarii datorate” = 5121 “Conturi la bănci în lei”/ 5311 “Casa în lei”
Note contabile opționale:
Înregistrare tichete cadou/avantaje în natură:
6421 “Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților” = 5328 “Alte valori”
Înregistrare tichete de masă:
6422 “Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților” = 5328 “Alte valori”

Înregistrarea contravalorii a 150 lei/salariat/copil a primei acordate de Crăciun, Paște, 8 martie
sau 1 iunie:
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” = 5311/5121 “Casa lei/Banca lei”
150 lei
Înregistrare acordare de avans (aproximativ 40% din salariu):
421 “Personal-salarii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”
Înregistrarea reținerilor pentru alte scopuri (ga ranții, imputări):
421 “Personal-salarii datorate” = 4281 “Alte datorii în legătura cu personalul”
Înregistrare reținere din salariu (popriri):
421 “Personal-salarii datorate” = 427 “Rețineri din salarii datorate terților”
Înregistrare concediu medical suportat de angajator:
641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”
Înregistrare concediu medical suportat din FNUASS:
4382 “Alte creanțe sociale” = 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”
Reținerea sumelor datorate pentru concediile medicale:
423 “Personal-ajutoare materiale datorate” = 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
423 “Personal-ajutoare materiale datorate” = 4315 “Contribu ția de asigurări sociale”
Înregistrarea stingerii drept urile salariale rezultate pentru concediile medicale prin plată
(numerar sau transfer bancar), sau prin stingerea unor eventuale avansuri:
423 “Personal-ajutoare materiale datorate” = 5121 “Conturi la banci în lei”/ 5311 “Casa în lei”/
425 “Avansuri acordate personalului”
Înregistrarea încasării de la Casa de Sănătate a sumelor suportate din FNUASS:
5121 “Conturi la banci în lei” = 4382 “Alte creanțe sociale”
Înregistrarea contribuției la fondul pentru persoane cu handicap:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe ș i vărsăminte asimilate” = 447 “Fonduri speciale – taxe și
vărsăminte asimilate”
Înregistrare cheltuieli sociale (de exemplu ajutoare pentru naștere, ajutoare pentru
înmormântare, etc.):
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” = 432 “Personal – ajutoare
materiale datorate”
Înregistrare salariu neridicat de către salariat:
421 “Personal-salarii datorate” = 426 “Drepturi de personal neridicate”
Înregistrare plată salariu neridicat de către salariat:
426 “Drepturi de personal neridicate” = 5311 “Casa în lei”

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA S.C. KROGAN RECICLARE S.R.L.
2.1. Prezentarea generală a firmei
În acest subcapitol regăsim date privind o rganizarea, funcționarea, capitalul și salariații
companiei S.C. Krogan Reciclare S.R.L., precum și misiunea, valorile, obiectul de activitate,
produsele, serviciile și principalii parteneri de afacere.
2.1.1 Organizare și funcționare
S.C. Krogan Reciclare S.R.L. a fost înființ ată în anul 2017 și își desfășoară activitatea în
domeniul colectării deșeurilor, căr uia îi corespunde grupa CAEN 381, care face parte din
Sectiunea E – Distribuția apei; salubritate, gestionarea de șeurilor, activități de decontaminare,
Diviziunea 38- Colectarea, tratarea și eliminarea de șeurilor; activități de recuperare a
materialelor reciclabile (rubinian.com).
S.C. Krogan Reciclare S.R.L. are ca obiect de activitate c olectarea deșeurilor
nepericuloase, căreia îi corespunde codul CAEN 3811.
Ca și activități secundare autorizate regăsim următoarele activită ți: 3812 Colectarea
deșeurilor periculoase, 4941 Transporturi rutiere de mărfuri, 4677 Comer ț cu ridicata al deșeurilor ș i
resturilor, 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate, 6201 Activită ți de realizare a soft-ului la
comandă (software orientat client), 6202 Activitati de c onsultanță în tehnologia informației.
S.C. Krogan Reciclare S.R.L., are următoarele date de identificare: CIF RO37071388,
număr de înregistrare la Registrul Comerț ului Brașov J08/308/20.02.2017, sediul social în
Feldioara, strada Petru Rareș nr.34, jude țul Brașov, și un punct de lucru în Brașov, strada
Zaharia Stancu nr.5 , județul Brașov.
Societatea are un capital social privat integral autohton în sumă de 6250 RON împărțit în 625 părți
sociale a câte 10 lei fiecare.
Entitatea are trei asociați, un asociat deține 8% din capitalul social, altul deține 20%
(asociat nou venit în anul 2019), iar un alt asociat deține 72 %, acesta fiind și administratorul
firmei.
Societatea are 7 salariați angajaț i cu contract individual de muncă cu normă întreagă (2

TESA, 1 șef depozit, 1 șofer și 3 muncitori).
2.1.2 Misiune și valori
Societatea a fost înființ ată din dorința de a aduce un plus societă ții prin implementarea
principiului colectării selective a materialelor reciclabile.
Motto-ul societății: ”Reciclează pentru viitorul copiilor tăi” reflectă trendul pe care
Krogan Reciclare S.R.L. doreș te să îl urmeze prin desfă șurarea activităților sale, contribuind activ
la conservarea, protec ția și îmbunătățirea calității mediului, prin utilizarea ra țională a resurselor
și reducerea cantită ții de deșeuri generate, prin reutilizare, transformare în resurse-materii
prime (valorificare) sau eliminare a acestora (krogan.ro).
Reciclarea este un domeniu care nu este suprasaturat și încă în curs de dezvoltare,
având în vedere și cerințele legislative privind obiectivele minime impuse de U.E. privind rata de
reciclare și depozitare a deșeurilor.
Conform statisticilor unui raport din anul 2014 pe tema ”Evaluarea punerii în aplicare a
politicilorde mediu ale UE”, România se află cu mult sub media U.E. privind rata de reciclare a
deșeurilor, cum se poate vedea si în tabelul 2.1..
T a b e l n r . 2 . 1 S t a t i s t i c i p r iv in d p ol it ic a de m e diu
Rata de reciclare %Rata de compostare %Rata de depozitare deș euri%
România 5 %România 11%România 82%
Media UE 55%Media UE 16%Media UE 25%
Belgia 78%Belgia 21%Belgia 1%
sursa: krogan.ro
Valorile companiei sunt:
·transparență
·responsabilitate
·calitate
·profesionalism
·inovație
·implicare prin proiecte de mediu (acțiuni de educare și informare) în comunitatea locală
Se dorește conștientizarea faptului că fiecare individ este responsabil pentru protejarea
mediului înconjurător iar schimbarea în bine ține de fiecare în parte. Educarea și informarea
comunității privind sortarea ș i colectarea selectivă a de șeurilor se realizează prin susținerea
proiectelor de mediu ale ONG-ului Asociația Tot mai Verde și a altor asociații/organisme de

profil.
Ca și motive pentru colectarea ș i reciclarea selectivă, se regăsesc:
·un mediu și o planetă mai curate pentru noi și generațiile următoare
·o utilizare mai rațională și eficientă a limitatelor resurse naturale
·cerințele legislative din Rom ânia și Uniunea Europeană (krogan.ro)
În viziunea companiei, procesul de reciclare, este prezentat în Schema 2.1. .

Sursa: broșura Krogan Reciclare S.R.L.
2.1.3 Produse și servicii. Principalii parteneri
Din anul 2017 este autorizată să colecteze deșeuri nepericuloase, iar în anul 2019 a fost
autorizată și pentru serviciile de colectare a deșeurilor periculoase.
Pricipalele categorii de deșeuri care se colectează sunt următoarele:
·ambalaje din carton și h ârtie
·ambalaje din sticlă (albă și colorată)
·fier
·ambalaje de materiale plastice (PET-plastic transparent, folie, altele)
·ambalaje lemn
·ambalaje metalice (metal, doze de aluminiu)
·DEEE (deșeu echipamente electrice și electronice)
·materiale feroase și neferoase
Aceste deșeuri periculoase și nepericuloase colectate au în corespondență coduri,
conform HG 856/2002, spre exemplu deșeurile de lemn au codul 15 01 03.
Deșeurile colectate se sortează, unde este cazul, se balotează și se pregătesc spre
valorificare prin vânzare, fiind autorizată să efectueze comerțul cu ridicata al deșeurilor și
resturilor.

Conform contractului semnat, colectarea și transportul deșeurilor de la generatori (clienți
persoane juridice) se realizează cu saci / containere, iar deșeurile sunt sortate pe categorii, în
general, de clienți; în caz contrar sortarea se realizeaza la sediul Krogan Reciclare S.R.L..
Colectarea deșeurilor de la agenții economici se efectuează folosind vehiculele proprii
special concepute pentru acest scop, în conformitate cu legile în vigoare p rivind încărcarea,
transportul și descărcarea deșeurilor periculoase și nepericuloase și aduse la sediul companiei.
Cu principalii furnizori cu care se lucrează în mod frecvent (lunar, bilunar, periodic) s-au
încheiat contracte de colaborare, contracte de prestă ri servicii sau contracte de furnizare
diverse servicii sau produse.
Combustibilul pentru mijloacele de transport ale companiei se alimenteaza cu carduri
preplătite. Acesta se factureaz ă lunar.
Printre principalii furnizori, amintim:
-Reutcom-Utb S.A.- chirie spațiu si utilit ăți
-Recycling Group Service S.R.L.- servicii colectare si transport
-OMV PetromMarketig S.R.L. – combustibil
-Migdor Serv S.R.L., Electromec S.A. – containere
-New Pamefer S.R.L. – servicii transport
-Brand Distribution Group S.R.L. – papetărie și consumabile
-Euromaster Tyre & Services Romania S.A. – anvelope și servicii reparații și întreținere auto
Clienții sunt numai interni, iar cu aceștia se încheie contracte. Se lucrează exclusiv cu
persoane juridice. Major itatea facturilor emise se încasează prin bancă . Societatea are conturi
bancare deschise la ING BANK Braș ov și Trezoreria Brașov. De obicei se lucrează cu scaden ța la
facturile emise clienților, în medie, scadenț ă este 30 zile .
Printre principalii clienți, amintim:
-Eco-X S.R.L.
-Ecopaper S.A.
-Dorobeiul S .R.L.
-Hidro-Sal S.R.L.
-Silnef S.R.L.
2.2. Date financiare și analiza SWOT la S.C. Krogan Reciclare S.R.L.
S.C. Krogan Reciclare S.R.L. este o societate t ânără, deschisă în luna februarie a anului
2017, iar, ca prime etape, în desfășurarea activității s-au urmărit pașii:
·înființare societate și angajare personal TESA

· gasire punct de lucru și amenajare spațiu; obținere autorizație de la mediu
·investiții în mijoace de transport și utilaje de lucru
·încheiere contracte cu furnizori/clienți și angajare personal muncitori
·realizarea activității de colectare si sortare, balotare a deșeurilor și valorificarea acestora
Principalii indicatori economico-financiari obținuti în perioada 2017-2019 sunt redați in
Tabelul 2.2., observ ându-se o evoluție crescătoare a acestora.
Tabelul 2.2 Principalii indicatori economico-financiari
Denumire indicatori Anul
201720182019
Indicatori din bilanț leileilei
Active totale 71.91499.338402.250
Active imobilizate 52.64842.663209.483
Active circulante 19.26656.675192.767
Stocuri 081824.437
Creanțe 14.52326.60888.283
Casa și conturi la bănci 4.74329.24980.047
Cheltuieli în avans 79.91411.48424.201
Datorii 197.770360.564577.902
Capital social 5.0005.0006.250
Total pasiv 202.814365.564688.503
Indicatori din Contul de profit
și pierdere
Cifra de afaceri 0106.622716.178
Venituri 0106.622716.256
Cheltuieli 50.942309.356605.243
Profit/pierdere bruta -50.942-202.734104.351
Profit/pierdere netă -50.942-203.80097.689
Indicatori din Date
informative
Numar mediu angajați 036
Sursa: Situații financiare și documente interne S.C. Krogan Reciclare S.R.L.
Fiind la începutul activității, societatea nu a obținut profit în primul an și în al doilea an,
doar în anul 3 (97 689 lei), iar venituri nu a obținut dec ât în anul 2 de activitate. Evoluția cifrei de
afaceri și a profitului net sunt redate în Figura 2.1.

Sursa: proprie
Pe măsura realizării investițiilor și a creșterii cheltuielilor au crescut și datoriile companiei
(Figura 2.2.).
Sursa: proprie
Ca și surse de finanțare, societatea a folosit împrumutul de la asociați, iar în anul 2019 a
contractat un leasing financiar de la Raiffeisen Leasing pentru achiziționarea unei maș ini noi cu
abroll necesară desfa șurării activității.
Numarul mediu de angajați a cunoscut o creștere cu 100% în anul 3 de activitate, faț ă de
anul 2, după cum reiese și din Figura 2.3., aceasta duc ând și la o creștere a activității în anul

2019, respectiv a cifrei de afaceri cu 671,70 % mai mult faț ă de anul 2018.
Sursa: proprie
Analiza SWOT a companiei, care se regăsește în tabelul 2.5., este o proiecție a viziunii
acesteia.
Analiza SWOT o imagine a firmei și evaluează simultan factorii interni și externi ai
acesteia, precum și poziția companiei pe piață sau în raport cu ceilalți concurenti cu scopul de a
scoate in evidență punctele tari și slabe, în relație cu oportunitățile și amenințările existente în
zilele noastre pe piață (ro.wikipedia.org).
T a b e l u l 2 . 5 . A n a l iz a S W O T
Puncte tari
– În ceea ce privește structura asociaților
cota cea mai importantă este deținută de
asociatul care este și adiministrator, ceea ce îi
oferă companiei siguranță și stabilitate pe
termen lung
– Entitatea a efectuat investiții în active
imobilizate/circulante necesare desfășurării
activității.
– Societatea deține 100% capital social
privat român. Puncte slabe
-Activitatea de reciclare, sortare, recuperare
materiale reciclabile se desfasoară într-un
spațiu închiriat
– Fluctuația de personal
– Cheltuielile de personal si chirie ridicate
– Investițiile necesare pentru dezvoltare sunt

– Nu are obligații restante la bugetul de stat
– În anul 2019 a realizat profit ridicate
– Datorii
Oportunități
– Reciclarea este un domeniu în curs de
dezvoltare, o necesitate actuală și de viitor
– Compania poate atrage potențiali investitori
– Inovare
-Trendul lent crescător către responsabilitatea
socială a societăților
-Posibilitatea parteneriatelor cu autoritățile
locale, cu alte firme/asociații din domeniu sau
asociații de producători și distribuitori de EEE,
OTR-uriAmenințări
– Instabilitatea politică/legislației financiar
-fiscală
– Modificări legislative referitoare la
mediu și gestionarea deșeurilor
– Evenimente neprevăzute, gen calamități,
dezastre, cutremure, ciumi/boli
– Competitorii
– Fluctuația prețurilor deșeurilor