Conceptul de sistem suport pentru asistarea deciziei in managementul Deltei [630377]

Conceptul de sistem suport pentru asistarea deciziei in managementul Deltei
Dunarii: continut si rol

Sistemul suport pentru asistarea deciziei (SSAD) reprezintă un sistem informatic integrat
conceput pentru sprijinirea și îmbunătățirea procesului decizional, pentru realizarea unui control cât
mai riguros si cât mai eficient 1̛́ 2̛ 3.
Informatia reprezinta un nou factor si materia prima pentru viitor, care va marca tranzitia de
la societatea informationala (care valorifica, preponderent, informatia obtinuta si produsa) la
societatea bazata pe cunoastere (care valorifica preponderent informatia creata/ generata). Aceasta
tendinta isi gaseste o recunoastere tot mai mare in operationalizarea managementului organizational,
sub forma unei componente esentiale a sistemului suport pentru asistarea deciziei4̛ 5̛ 6.
Rolul SSAD constă în reducerea costurilor, mărirea potențialului de creștere a eficientei și
automatizarea sau asistarea procesului decizional 7.
Analizând definițiile SSAD, observăm că ele au urmatoarele elemente specifice8:
– sunt sisteme informatice
– sunt utilizate în special pentru luarea deciziilor semistructurate sau nestructurate
– sunt utilizate pentru a sprijini factorul uman și nu pentru a-l înlocui în totalitate
– încorporează baze de date de diferite tipuri sau mărimi
– conțin modele pentru suportul proceselor decizionale.
Întrucât definițiile SSAD-urilor nu sunt unitare, s-a încercat individualizarea lor pornind de la
caracteristicile și funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească9.
Caracteristicile unui SSAD sunt urmatoarele:
– conține un set de cunoștințe ce descrie unele aspecte ale lumii decidentului
– are abilitatea de a achiziționa și gestiona cunoștințe descriptive, proceduri, reguli
– are abilitatea de a prezenta cunoștințele ad-hoc sau sub formă de rapoarte periodice
– are abilitatea de a selecta orice subset dorit de cunoștințe pentru a fi vizualizate sau pentru
a obține alte cunoștințe noi, necesare procesului decizional
– poate interacționa direct și flexibil cu decidentul.
In literatura de specialitate intalnim o noua tendinta privind sistemele suport de asistare a
deciziei bazate pe cunoastere (Cognitive driven – DSS) in care decidentul devine parte integranta a
sistemului, comunizarea realizandu-se printr-un limbaj natural10.
Într-o societate în care orice decizie poate fi contestată de autoritățile de reglementare, este
necesar să se înțeleagă faptul că o anumită decizie are impact asupra unei anumite măsuri iar

1 Filip, F.G. (1989). Creativity and Decision Support Systems. Studies and Researches in Computers and Informatics, 1(1), 41-
49.
2 Donciulescu, D. A. (1998). Sisteme Suport pentru Decizie în Conducerea Productiei. Teza de doctorat, Universitatea
"POLITEHNICA", Bucuresti, Fac. Automatica.
3 Power, D. J. (2002). Decision Support Systems: Concepts and resources for Managers. Quorum Books Westport,
Connecticut
4 Vădineanu, A. (2004). Managementul dezvoltarii. O adordare ecosistemica, Ed. Ars Docendi, Bucuresti.
5 DeLone, W.H. and McLean, E.R. (1992). Information systems success: The quest for the dependent variable. Information
Systems Research, 3(1), 60-95.
6 Stoica M. si altii. (2012). Managementul sistemelor informationale, Ed. ASE, Bucuresti.
7 Albescu, F., Bojan.I. (2001). Management information systems and decision support systems, Ed. Dual Tech, București.
8 Filip. F.G., Sisteme suport pentru decizii, Ediția a 2-a, revăzută și adăugită, Ed. Tehnică, București, 2007
9 Holsapple, C.W., Whinston, A.B., Decision support systems: A knowledge-based approach, West
Publishing Co., Minneapolis, 1996
10 Niu, L., Lu, J., Zhang, G., Cognition-Driven Decision Support for Business Intelligence, Springer, 2009

înțelegerea beneficiului adus de sistemele suport de asistare și posibilitatea adoptării deciziilor în mod
diferit ne oferă posibilitatea rezolvării în timp real a problemelor importante.
Componente cheie (fig. 1) pentru orice SSAD coerent și eficient sunt bazele de date (BD),
bazele de cunoștințe (BC) și subsistemul informațional aflat în relație permanentă cu dinamica
structurală și funcțională a componentelor CN și SSEce, ca structuri organizate la scări spațio-temporale
diferite. Sistemele generatoare de date și cunoștințe sunt proiectate pentru a fi dezvoltate sub forma
unor rețele naționale interconectate de sisteme ecologice reprezentative atât pentru structura CN, cât
și pentru cea a SSE și corespunde rețelelor de instituții care funcționează ca baze de cercetare și
monitoring integrat pe termen lung11.

Sursa: Vădineanu, 2004
Figura 1. Structura unui sistem suport de asistare a deciziilor pentru managementul ecosistemic și
adaptativ al co-dezvoltării sistemelor socio-economice și capitalului natural/« integrarea ecologiei și
economiei » la diferite scări spațio-temporale

Datele și cunoștințele privind mecanismele si procesele legate de dinamica structurală și
funcțională a sistemelor ecologice surprind variabilitatea factorilor de comandă și a variabilelor de
stare cheie și alimentează subsistemul informațional. Subsistemul informațional trebuie să includă atât
BC și BD sau bazele teoretice și metodologice, cât și programe de modelare, în scopul integrării
informațiilor ecologice, sociale și economice (accesibilizându-le) pentru sectorul politic și factorii de
decizie, în vederea echilibrării relației dintre dezvoltarea SSE și componentele CN. Din această
perspectivă apare ca evident faptul că subsistemul informațional trebuie să fie considerat drept
elementul principal al SSAD.

11 Vadineanu, A. (2004). Managementul dezvoltarii. O adordare ecosistemica, Ed. Ars Docendi, Bucuresti.

Alte două componente ale SSAD se concretizează în pachetul de metode complementare
pentru evaluarea economică a bunurilor și serviciilor oferite de componentele CN și în pachetul de
instrumente de evaluare a impactului planurilor de dezvoltare economică globală, locală sau
individuală, evaluări considerate a fi obligatorii înaintea realizării fiecărei etape din planul de
dezvoltare. Rolul relativ al eficienței acestor două componente ale SSAD pentru segmentul politic și cel
decizional se explică prin absența unor astfel de metode și proceduri, dar mai ales prin inexistența sau
subdezvoltarea unui susbsistem informațional. În ciuda acestei deficiențe din structura SSAD, ele sunt
singurele instrumente prin care se poate realiza integrarea informației ecologice, sociale și economice
în procesul de elaborare a soluțiilor. Odata ce un set de soluții este elaborat pentru un anumit tip de
problemă și potențialul lor impact ecologic (pe termen lung, cumulativ și la distanță) este estimat,
alegerea celei mai bune soluții care concordă cu scopul general al dezvoltării durabile și dezvoltarea
planului general de management, sunt urmatorii pași decisivi.
Pentru realizarea acestor etape în procesul decizional și cel de implementare a planurilor de
management, orice SSAD trebuie să integreze și alte compartimente specializate cum ar fi cel al
subsistemului de comunicație, educațional și de perfecționare, precum și cel al unor subsisteme
coerente de reglementare normativă și non-normativă.
Procesele decizionale și cele de implementare a planurilor de management (considerate drept
atractor în vederea atingerii și menținerii echilibrului dinamic dintre componentele CN și dezvoltarea
SSE-ce) se adreseaza unor sisteme complexe și dinamice la scară spațio-temporală mare. Este
demonstrată, de asemenea, și necesitatea integrării în structura SSAD a unui subsistem specializat care
să conțină atât metode de evaluare și monitoring, cât și indicatori ai proceselor de codezvoltare. Cu
alte cuvinte, se poate spune că de integralitatea subsistemului de evaluare și monitoring depinde de
realizarea unui feedback eficient care să dea seama în orice moment de poziția SSE respectiv poziția
pe traiectoria către dezvoltarea durabilă.