INTRODUCERE ………………………………………………………………………………..2 CAPITOLUL I. ȘOMAJUL – NOȚIUNI TEORETICE… [630362]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL I. ȘOMAJUL – NOȚIUNI TEORETICE ………… …….. ………4
1.1 Definirea șomajului. Șomerul. ………………………………………………………. ……………………….. 4
1.2Cauzele șomajului ………………………………………………………………………… ……………….. ………6
1.3 Tipologia șomajulu i ……………………………………………………………………. ……………….. ………8

CAPITOLUL II. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI
MUNCII ……………… …………………………………………………………………………..13
2.1 Piața muncii – Noțiuni generale ……………………………………………………….. ………………. ……13
2.2 Oferta individuală de mână de lucru …………………………………………… …………….. …………. 15
2.3 Cererea de mână de lucru ………………………………………………………………. ……………………. 18

CAPITOLUL III . ȘOMAJUL ÎN ROMÂNIA …………………………. ……………22
3.1. Evoluția șomajului în România în perioada 2012 – 2017 ……………………….. …………….. 22
3 Evoluția șomajului în rândul tinerilor români ………………………………………… ………………… 33
3.3 Modalități de diminuare a șomajului în România …………………………… ……………. ……….. 36

CONCLUZII …………… ………………………………………………… ………………. …38
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………40

2
INTRODUCERE
Șomajul este un fenomen întâlnit în toate țările din ce în ce mai des în ultima perioadă.
Acesta prezintă un dezechilibru pe piața muncii încă de la î nceputul secolului …, iar pentru
diminuarea acestuita este necesară o atenție sporită datorită gravități pe care o are.
Am ales să dezvolt acestă temă în lucrarea de față datorită faptului că problematica
șomajului a afectat un număr mare de persoane și a devenit o povară pe umerii societăți în
care trăim.
Cu această problemă m -am confruntat și eu, ca și o mare parte a tinerilor din ziua de
azi. Mulți studenți nu își găsesc locuri de muncă în domeniul studiat și sunt nevoiți să accepte
să lucreze în dome nii total diferite, pentru unele dintre ele chiar să nu fie nevoie de calificare.
Alții preferă să fie curajoși și să părăsescă țara în favoarea țărilor vestice, în special, și să își
formeze un viitor acolo. Problema este că unii dintre ei decid să nu se mai întoarcă înapoi în
țară și astfel, pierdem oameni de calitate, puternici, cu voință, care ar fi putut aduce schimbări
în țara noastră, dar decid că cel mai bine pentru ei este să se dezvolte în alte țări.
Tinerii reprezintă o resursă pentru dezvoltare a societății, dar acest lucru nu poate fi exploatat
la maximum dacă piața muncii nu oferă suficiente oportunități.
Lucrarea mea este concepută în lumina unei bibliografii diversificate care aduce
inovații importante și informații actuale în legătură cu rat a șomajului, rata de ocupare și
numărul șomerilor. Am încercat să aduc informații cât mai diversificate, dar totuși să îmi
mențin lucrarea actualizată.
Munca este principala cale de dezvoltare a personalității și datorită acestui fapt ea
reprezintă bază a vieții. Oricine ar trebui să aibe dreptul de a muncii, în condiții decente și
favorabile persoanelor. Cu toate astea, tot mai mulți oameni își doresc să lucreze, dar sunt
impiedicați de diferite obstacole. Unii dintre ei nu au calificarea cerută de către angajatori, iar
alții din contra sunt supracalificați. Interesant este faptul că tot mai mulți tineri se lovesc de
aceată problemă a supracalificării. Mulți tineri români au studii superioare, dar angajatorii au
nevoie de oameni cu experienă care știu să s e descurce într -o meserie. Se pare că România se
află printre ultimele poziții în ceea ce privește dorința tinerilor de a se angaja în timp ce
studiază. La polul opus, unde majoritatea studenților au un loc de muncă în timp ce se ocupă
și de studii se află în special țările vestice, precum Germania sau Olanda. La negăsirea unui
loc de muncă sau neîncadrarea în cerințele cerute intervin mai mulți factori pe care am
încercat să îi prezint și analizez, mai jos, în textul lucrării.

3

În primul capitol, am elab orat datele teoretice privind noțiunea de șomaj și am încercat
să cuprind definițiile generale ale șomajului, ce înseamnă să fii șomer conform definiției
Biroului Internațional al Muncii , cauzele care generează șomarul, tipologia acestuia, rata
șomajului. Persoanele cu un trai greu sunt cele mai afectate, deoarece ajutorul de șomaj, fiind
net inferior unui salariu nu îi poate ajuta să trăiască decent. Aceast fenomen cauzează
probleme în familiile din România. Șomerii preferă să părăsească țara pentru un loc de muncă
în străinătate, își părăsesc familiile, sperând că astfel îi vor putea ajuta financiar pe acestă cale
și sunt nevoiți să facă eforturi pentru a se integra într -un nou colectiv. Unii dintre ei se
confruntă cu diferite problebe, dar sunt conștienți că România nu oferă foarte multe
posibilități, iar numărul celor care nu au un loc de muncă este tot mai mare și se pare că nu
pot fi ajutați și îndrumați toți.
În capitolul al doilea, m -am axat pe mecanismul de funcționare a pieței muncii, unde
am adus î n vedere noțiuni generale ale pieței muncii, oferta și cererea de mână de lucru. Am
analizat la modul general acest aspecte, iar apoi le -am dezvoltat în cadrul unei întreprinderi.
Ultimul capitol prezintă un studiu de caz realizat pentru ultimii cinci ani , respectiv din
2012 până în 2017. Am analizat acest fenomen „șomaj” și am prezentat populația afectată de
acesta. Cei mai afactați de acest fenomen sunt tinerii care se confruntă cu diferite obstacole
până reușesc să își găsească un loc de muncă, dar și p ersoanele trecute de 50 de ani. S -a
observat cum de la an la an a scăzut numărul celor interesați să lucreze în învățământ și cum a
crescut a celor care voiau să aleagă o carieră în domeniul cercetării. Am abordat de asemenea
șomajul în rândul tinerilor ro mâni și am încheiat capitolul cu enumerarea unor modalități de
diminuare a șomajului.

4
CAPITOLUL I
ȘOMAJUL – NOȚIUNI TEORETIC E
Șomajul este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă economiile
contemporane. Totuși, nu este un fenomen nou, manifestările șomajului fiind întâlnite încă de
la jumătate a secolului al XVIII -lea. Acesta a luat o amploare îngrijorătoare și nu se manifestă
pretutindeni și întotdeauna la fel. Prin dinamicile ce își schimbă sensurile și ritmurile, dar și
prin stru cturile complexe, a devenit o problemă macroeconomică, ce stârnește dispute
teoretice, metodologice și politico -ideologice.
Șomajul a evoluat drastic de -a lungul timpului afectând atât muncitorii de rând, cât și
oamenii intelectuali. Numărul celor aflați î n această situație a crescut foarte mult și încă
continuă. Începând cu secolul al XIX -lea au apărul întreruperi în procesul muncii. Aceste
dezechilibre au fost cauzate de factori sociali, însă primele dezechilibre importante au apărut
la începutul secolulu i XX. De atunci șomajul a devenit o problemă serioasă și a ajuns în
atenția lumii economice.
1.1 Definirea șomajului. Șomerul.
Problematica șomajului constitue o latură importantă a echilibrului macroeconomic si
este o componentă indispensabilă politicilor macroeconomice si macrosociale. Mulți
economiști și oameni politici se raportează la datele oferite de statistică în ceea ce privește
șomajul și caut ă să conceapă măsuri de ameliorare a acestuia.
Înainte de toate, voi începe prin a preciza că noțiunea de șomaj derivă din cuvântul
francez „chomage ”, care la rândul său derivă din latinescul „caumare”. Acesta provine din
limba greacă, de la cuvântul „cauma”. În limba română se traduce „căldură mare” și
reprezintă motivul din pricina căruia se înceta orice activitate în trecut.
„Șomajul este o stare negativă a economiei care a fecteaz ă o parte din populaț ia activă
disponibilă, pri n negăsirea locurilor de muncă. Șomajul r eprezintă excedentul ofertei faț ă de
cererea de muncă. ” 1

1 Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Științe economice, cursul Macroeconomie, profesor Popovici
Veron ica, notițe din curs, anul 2015

5
Odata cu dezvoltarea industrială, a apărut și problema șomajului. Începând cu a doua
jumătate a secolului al XVIII -lea, întreprinderile industriale își micșorau producția și astfel,
eliberau un număr mare de muncitori, care deveneau șomeri. Acesta se formează datorită
pierderii locurilor de muncă d e către populația ocupată și a cererilor de muncă, inferioare
comparativ cu nevoile oamenilor apte de muncă, dar inactive.
Șomerii sunt oamenii apți de muncă, indiferent dacă au studii sau nu, „care nu găsesc
de lucru si care pot fi angajați, parțial sau în întregime, numai în anumite momente ale
dezvoltării economice.”2
Șomerul este o per sosană aptă de muncă, care nu muncește, dar este în căutarea unui loc de
muncă și este disponibil pentru o m uncă salariată sau nesalariată. Acesta înregistrează cereri
de angajare la oficiile de plasare a forței de muncă, indiferent pentru ce fel de loc de muncă
aspiră. Poate să fie permanent sau temporar,cu timp de muncă parțial sau deplin.
Noțiunile diferă de la o țară la alta, dar conform definiției Biroului Internațional al Muncii, o
persoană pentru a fi cataloată drept șomer trebuie să îndeplinească anumite condiții. Printre
acestea se numără în primul rând, faptul ca perso ana respectiva trebuie să aibă vârsta cuprinsâ
între 15 și 75 de ani, să nu aibe un loc de muncă și de asemenea să nu desfășoare nicio
activitate în scopul obținerii de venituri, să fie în căutarea unui loc de muncă, utilizând în
ultima lună diferite metod e de a găsi unul, cum ar fi: publicarea de anunțuri, apel la prieteni
sau rude, însprierea la agenții de ocupare a forței de muncă. Și nu în ultimul rând, individul
respectiv trebuie să fie disponibil să înceapă să muncească în următoarele două săptămâni, în
cazul în care se găsește un loc de muncă .

2 Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Științe economice, cursul Macroeconomie, profesor Popovici
Veronica, notițe din curs, anul 2015

6
1.2 Cauzele șomajului

Șomajul este un dezechilibru macrosocial, deci are mai multe cauze care pornesc de la
statutul economico -social al angajaților, dar și al angajatorului. Accentuarea șomajului s -a
produs din mai multe cauze, iar acestea se impart în două categorii: obiectiv e și
subiective.
În perioada postbelică, revoluția tehnică asupra serviciilor și producției a accentuat
tendința de suprimare a locurilor de muncă. Progresul tehnic generează șomajulul în
funcție de cât de repede o țară poate asimila noutățile de cerceta re științifică. În țările
dezvoltate, progresul tehnic poate să creeze locuri de muncă, nu numai să le înlocuiască,
chiar dacă rata șomajului este în creștere.
Ritmul de creștere economică nu poate să mai asigure o ocupare deplină pe piața
muncii, deoarec e productivitatea muncii este mai mare și oferta de muncă mai mică decât
cererea de muncă. Această cauză afectează în special tinerii. Cei care oferă locurile de
muncă sunt reținuți din a angaja persoane care nu au pregătire suficientă, nu se încadrează
în disciplina muncii sau nu au experiență în domeniul muncii.
Puternica migrație a forței de muncă influențează asupra stării pieței muncii în sensul
că oferta de muncă se va mări în cazul în care o parte din populație va imigra și va scădea
dacă va emigra. Imigrația este privită ca o amenințare de țările lumii fiindcă prin afectarea
pieței muncii se determină și costuri sociale ridicate.3
Specialiștii au grupat cauzele șomajului în cauze generatoare de șomaj de echilibru și
cauze generatoare de șomaj de dez echilibru.
Șomajul de echilibru se manifestă atunci când există un echilibru în activitatea
economică, dar un număr de indivizi continuă să caute locuri de muncă unde pot obține
salarii mai mari. Așadar, în această situație mai apare o ofertă în plus de f orță de muncă.
Acesta se mai numește și șomaj natural pentru că apare din cauze ce țin de șomajul
voluntar sau cauze considerate normale în economie.

3 Ion Lupan, Șomajul , Analize(1), Solidaritatea On -line

7
Șomajul de dezechilibru reprezintă excedentul de forță de muncă care apare când
salariul practicat es te mai mare decât cel de echilibru și este generat de cererea și oferta de
muncă, dar și de modul în care acestea intercondiționeză. Curba cererii agregate de muncă
se referă la interesul patronului de a angaja un număr mai mic de oameni sau de a înlocui
personalul cu alți factori de producție, pe când curba ofertei agregate relevă numărul
indivizilor care vor să se angajeze în funcție de evouluția salariului.

Tabelul 1.1. Cauzele care generează șomajul de echilibru și de dezechilibru
Cauzele care generează șomajul de
echilibru Cauzele care genereză
șomajul de dezechilibru
Dezvoltarea unor entități teritoriale
Angajarea persoanelor care nu dispun de
calificarea necesară
Transmiterea informați ilor privind locurile
de muncă
Ocuparea locurilor de muncă Evoluția nefavorabilă a activității
economice
Creșterea ofertei de muncă din partea noii
generații care a ajuns la vârsta legală de
muncă
Creșterea ofertei de muncă din partea
persoanelor de vârsta a doua
Substituirea muncii prin capital
Presiuni asupra salariului minim

Sursă: informații prelucrate din cartea Macroeconomie, Colectiv U.C.B., Editura Independența
economică, Pitești 2010 (pag 116 -117)

8
1.3 Tipologia șomaj ului
Apariția, creșterea sau diminuarea șomajului au fost și sunt în continuare influențate de
unele cauze directe, care dau naștere unor forme particulare de șomaj, precum: șomajul
fricțional, structural, ciclic, de echilibru, tehnologic, intermitent, de disco ntinuitate și sezonier.
Delimitarea între ele nu este întotdeauna ușoară, cu atât mai mult cu cât dimensiunile unui tip
de șomaj, pot să depindă de dimensiunile altui tip.
Șomajul voluntar constă în populația care deși este aptă de muncă, nu dorește să
lucreze. La originea șomajului voluntar stă rigiditatea salariilor la scădere.
Printre categoriile de oameni care f ac parte din șomajul voluntar sa numără cei care sunt deja
angajați, dar preferă să își înceteze temporar activitatea deoarece consideră că ajutorul de
șomaj le poate oferi un trai decent, șomerii care sunt în așteptarea unui loc de muncă mai
atractiv și p ersoanele care totuși sunt apte de muncă, dar refuză să lucreze din pricina
factorilor precum: distanța de domiciliu, nivelul salariului.

Fig. 1.1. Situația de echilibru pe piața muncii și șomajul voluntar în concepția clasică și
neoclasică

Sursă: Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Științe economice, cursul Macroeconomie,
profesor Popovici Veronica, notițe din curs, anul 2015

9
Șomajul involuntar este tipul de șomaj reprezentat de populația de oameni care vrea să
se angajeze, dar nu găsește locuri de muncă. Aceștia sunt dispuși să lucreze chiar și pentru un
salariu real mai mic decât cel existent. Așadar când cererea de forță de muncă va crește, v a
spori și gradul de ocupare.

Fig. 1.2. Șomajul involuntar

Sursă: Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Științe economice, cur sul Macroeconomie,
profesor Popovici Veronica, notițe din curs, anul 2015

Șomajul fricțional reprezintă o persoană sau un grup de persoane care decid să își
părăsească locul de muncă, în mod voluntar sau prin concediere. Aceștia preferă să devină
șomeri pe termen scurt, decât să fie nemulțumiți de locul de muncă. Deobicei, ei aspiră la un
loc de muncă cu un salariu mai bun, iar cei ce oferă locurile de muncă nu vor să îi angajeze
din acest motiv sau din cauza faptului că au fost concediați .
În cazul acestui tip de șomaj, procesul căutării este elementul central. Angajatorul vrea să își
completeze posturile libere, iar potențialul angajat vrea să lucreze în locul cu cea mai bună
ofertă. Cauzele care determină acest proces sunt: caracte rul ete rogen al mâinii de lucru ( în
sensul că fiecare persoană este diferită, are abilități și motivații diferite , dar și din punct de
vedere al educației și experienței în domeniul muncii) și informațiile imperfecte existente pe
piață cu privire la locurile de m uncă. În urma procesului de căutare, individul dornic de
muncă va accepta oferta pentru care costul marginal este egal cu beneficiul marginal. Acesta
întâlnește diferite oferte de locuri de muncă și va accepta unul care îi oferă un salariu mai
mare decât a avut la locul precedent. Cu cât caută mai mult, cu atât probabilitarea de a găsi un
loc de muncă cu un salariu satisfacător lui va fi mai mare. Însă, de multe ori șomerii sunt
nerabdători să găsească o ofertă de muncă cu un salariu mare, dar cu cât perioa da șomajului
crește, cu atât ei voi fi dispuși să accepte un venit mai mic decât cel dorit inițial.

10
1.3 Formarea șomajului fricțional

Sursa: Scritube – www.scritub.com

Șomajul structural se formează din cauză de natură economică și este consecința
adâncirii diviziunii muncii, a specializării activității economice și structurii pieței economice.
De-a lungul timpului rata acetui șomaj a crescut și principalii afectați sunt tirerii și femeil e.
Acesta se datorează din două cauze. În primul rând, potențialul angajat nu dispune de
calificările cerute de către angajator, dar poate exista și nepotrivirea din punct de vedere
geografic. De exemplu, când locul de muncă se află într -o anumită zonă, da r individul care
este interesat de oferta respectivă de muncă locuiește într -o altă parte.
În al doilea rând, în cazul apariției unei recesiuni economice, șomajul structural va crește. Se
poate întâmpla atunci c ând firma nu va mai fi nevoită să contribuie financiar la califările
angajaților și va putea să găsească muncitori deja calificați în rândul șomerilor. Un alt motiv
care cauzează acest tip de șomar ar putea fi progresul tehnologic, însă în literatura de
specialitate, există dovezi care susțin faptul că nu există o legătură între modificările de
productivitate și cele privind mâna de lucru. Progresul tehnologic afecteză pe de -o parte
anumite firme și anumiți salariați, dar pe de altă parte va determina efec te în planul producției
care vor crește cererea de mână de lucru.
Șomajul ciclic apare ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile și mai poartă
numele de șomaj conjuctual. Acesta apare atunci când se reduce cererea agregată de forță de
muncă datorită manifestărilor crizelor economice ciclice. Se manifestă numai în timpul
perioadei de recesiune, c ând gradul de ocupare a forței de muncă este mai redus din pricina
reducerii cererii globale de bunuri și servicii. Numeroși specialiști sunt de părere că pri ncipala
cauză a șomajului ciclic este reprezentată de scăderea cererii agregate.

11
Șomajul de echilibru – Rata naturală a șomajului
Rata naturală a șomajului este asociată cu ocuparea totală a forței de muncă și ca
urmare este drept afectată de compoziția demografică a forței de muncă. Printre factorii care
influențează rata șomajului se numără: mișcarea voluntară a angajaților și durata de timp
necesară șomerilor să își gasească loc de muncă.
Rata naturală este egală cu valoarea ratei șomajului care ar apărea în condițiile în care
toate salariile și prețurile ar fi ajustabile în mod instantaneu la schimbările care apar în
economie de -a lungul timpului.

Unde: U= rata naturală a șomajului
S= rata schimbării voluntare a locurilor de muncă
F= rata de angajare a șomerilor
Rata șomajului trebuie estimată, iar economiștii au două modalități pentru asta. Una
dintre ele este să determine o ecuație prin care se corelează șomajului agregat de rata inflației,
iar o alta este să analizeze evoluția șomajului pe o perioadă lungă de timp. Pentru prima
metod ă inflația trebuie să fie constantă. Astfel, ecuația ce stabilește legătura dintre rata
inflației și șomaj va furniza un estimator. În schimb, pentru a doua metodă se estimeză ratele
șomajului pentru toate grupurile demografice și apoi se agregă acestea.
Criteriile necesare în evaluarea ratei naturale a șomajului sunt următoarele: analizarea
deviației șomajului de la rata naturală pentru a previziona cum rata inflației s -a modificat și
faptul că este un instrument important în luarera deciziilor de politic ă economică în condițiile
în care acesta este incert.
Șomajul tehnologic este cauzat de înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii cu altele
noi, dar și de centralizarea unor capitaluri, cu restrângerea locurilor de muncă. Acesta constă
în modernizarea vec hilor tehnici de fabricație, prin evoluția ramurilor propulsatoare ale unei
noi modalități de producție și accentuarea procesului de concentrare a capitaluilui și a
producției.
Șomajul intermitent se datorează insuficienței mobilității mâinii de lucru sau de
diferența dintre calificările cerute de angajator și calificările angajaților. Acesta este și unul
din motivele pentru care se practică contractele pe termen scurt. Ele decurg din incertitudinea
afacerii și din dorința de a face presiuni asupra salaria ților și a sindicatelor.

12
Șomajul sezonier este influențat de factori naturali, precum agricultura sau
construcțiile și de obicei se manifestă pe o perioadă scurtă de timp. Un alt factor care
influențează acest tip de șomaj este obiceiul oamenilor de a cumpăra, care este corelat cu
schimbările anot impurilor anului.
Șomajul de discontinuitate este recunoscut atunci când se au î n vedere concediile de
maternitate sau alte aspecte ce implică viața de familie.
Șomajul de conversiune este reprezentat de salariații care nu au neaparat o vechime
mare în m uncă, dar au o calificare buna, care le -ar putea asigura o stabilitate mai mare și
dreptul la un șomaj mai avantajos. Un aspect important este faptul că persoanele care au fost
concediate, trebuie să fi avut un loc stabil de muncă înainte.
Șomajul repetit iv este unul destul de predominant și datorită acestuia este afectată
competența profesională și statutul lor social. Persoanele afectate de acest șomaj sunt în
special tinerii care au o calificare slabă.
Șomajul de excluziune este similar cu cel enumerat anterior si cuprinde populația cu
o calificare mult mai slabă comparativ cu cea cerută de c ătre angajator, indiferent dacă
primesc ajutor de șomaj. Acești oameni trebuie să se afte într -o perioadă lungă de șomaj ca să
se încadreze în acest tip.

Șomajul se caracterizeză dup ă nivelul acestuia, intensitate , durata sau perioada de șomaj,
structura și costul șomajului.
„Nivelul somajului, se determină absolut ca masă a ș omajului și relativ,ca rată a ș omajului.
Masa șomajului constă din numărul persoanelor car e, la un moment dat întrunesc
condițiile pentru a fi incluse în categoria șomerilor, este o parte a populației active disponibile
– forța de muncă neocupată.
Rata șomajului, este raportul procentual între masa șomajului și unul din parametrii de
referință ai acestuia (populația activă, populația activă disponibilă, populația ocupată).”4
Gradul de șomaj este influențat intensitatea șomajului. În funcție de intensitatea șomajului
dinstingem: șomajul total, parțial și deghizat. Primul tip presupune pierderea locului de muncă
și încetarea totală a activității. Șomajul parțial este atunci când o persoană își diminuează
activitatea. De exemplu, cân d un angajat lucrează mai puține ore pe săptămână și este plătit cu
un salariu mai redus. Șomajul deghizat constă în activitatea doar aparentă cu eficiență scăzută
a persoanelor lucrătoare. Acest tip de șomaj este mai des întâlnit în țările slab dezvoltate .

4 Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Științe economice, cursul Macroeconomie, profesor Popovici
Veronica, notițe din curs, anul 2015

13
CAPITOLUL II
MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI MUNCII

În următorul capitol voi cerceta piața muncii voi avea în vedere analiza cererii și
ofertei de mână de lucru, mobilitatea forței de muncă și efectele ce le au asupra șomajului.
Este impresionantă complexitatea și sfera cuprinzătoare a domeniului, dar în cele ce
urmează mă voi axa pe elaborarea subiectelor precum ofera și cererea individuală de mană de
lucru, precum și rata de participare a mâinii de lucru. Deși în capitolul precedent am enumerat
pe scurt cauzele șomajului, în acest capitol voi încerca să detaliez una din cele mai
importante, și anume, salariul. Voi introduce în discuție cum modul de salarizare poate afecta
numărul de ore pe care un individ este dispus să le muncească în fiecare zi și factorii care
determină combinația dintre muncă și timp liber.

2.1 Piața muncii – Noțiuni generale

Piața muncii este spațiul economic unde tranzacționează în mod liber utilizatori de
muncă. Pri n intermediul acesteia, al diferitelor mecanisme, se ajustează cererea și oferta de
muncă. Structura pieței muncii poate fi analizată sub forma tuturor tipurilor de piață. Agenții
economici întâlniți pe piața muncii sunt: ofertanții, cumpărătorii și interm ediarii.
Ofertanții sunt indivizii care confurm unui anumit preț stbilit pe piață oferă marfă.
Aceasta constă în capacitatea de muncă și competența profesională.
Cumpărătorii sunt cei dispuși să plătească prețul ofertanților. Ei sunt reprezentați de
întreprinderi de diferite mărimi. Au nevoie de muncă într -o structură profesională și pot
accepta numai o anumită cantitate.
Intermediarii sunt reprezentați de oficiile de plasare. Acestea se desfășoară într -o gamă
largă și complexă de servicii. Ofertanții po t lua legătură cu cei care au nevoie să cumpere
muncă și de asemenea, pot solicita și un preț anume.
În urma tranzacției, pe piața muncii avem contractul de angajare și salariul.
Piața muncii pentru a se desfășura într -o bună armonie îndeplinește anumite funcții.
Printre acestea se numără: alocarea resurselor de muncă în concordanță cu volumul creșterii
de muncă, este o funcție productivă ce reușește să combine capitalul și munca și este
distributivă după cum formează și repartizează veniturile pentru fac torii de factorii de
producție combinați: salariul și profitul.

14
Fig.2.1 Funcțiile pe care le îndeplinește piața muncii

Piața muncii are un caracter specific. Poate fi pus în evidență datorită următoarelor
constatări. Cererea de muncă este invariabilă pe termen scurt. Acest lucru se datorează
faptului că se formeză locuri noi de muncă. La rândul lor, locurile de muncă presu pun
activități ce se desfășoară pe termen lung, cum ar fi: inițiaerea unor activități noi.
Noua generație are nevoie de timp îndelungat pentru a ajunge la vârsta legală de
muncă.
Oferta de muncă depinde de mai mulți factori economici. Printre aceștia en umerăm
vârsta sau starea sănătății oamenilor.
Mobilitatea forței de muncă este redusă deoarece mulți preferă să rămână în orașul lor
din comoditate sau pentru că este mai economic și evită locurile de muncă ce implică
schimbarea domiciliului.
Având în ve dere că certerea și oferta de muncă sunt într -o relație de interdependență
cu dezvoltarea economico -socială și cu structurile activităților economice și ale activităților
sociale, prezintă mai multe procese. Acestea pot fi urmărite în figura de mai jos.

Funcții alocarea
resurselor
de muncă
funcție
productivă funcție
distributivă

15
Fig. 2.2 Procesele demografice și de dezvoltare

Sursă: Interpretare după N. Dobrota, Economie politică, București, Editura Economică, 1997, pag. 384.

2.2 Oferta individuală de mână de lucru

Oferta de muncă este cantitatea de muncă, pe care lucrătorii sunt capabili să o
furnizeze în schimbul unui salariu. Lucrătorii au aceeași calificare și același scop.
Depinde de numeroase trăsături ale societății, de legile și obiceiurile în privința
educației, disponibilitatea forței de muncă de a lucra î n condițiile impuse de angajator, dar și
gradul de emigrare și imigrare.
„Privită din punctul de vedere al economiei în ansamblu, oferta de mână de lucru are
mai multe dimensiuni. Dintr -o astfel de perspectivă, ea depinde de: (i) dimensiunea și
structura demografică a populației, (ii) rata de participare a mâinii de lucru, adică procentul
din populația în vârstă aptă de muncă, (iii) numărul de ore lucrate pe saptămână sau pe an, (i v)
calitatea mâinii de lucru.” 5

5 Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 11

16
Cu toate că fiecare dintre aceste astepte este important, voi opera cu o simplificare. Și
anume, voi redece dimensiunea și structura demografică a poplulației deoarece îmi propun în
cele ce urmeză să nu deviez de la subiect și să includ în acest subcapitol doar aspectele legate
de piața muncii.
În cele ce urmează voi utiliza ipoteza obișnuită a teoriei microeconomice pentru a
simplifica viziunea asupra opțiunii dintre mun că și timp liber. Atunci când o persoană își
găsește un loc de muncă satisfăcător nevoilor sale și ia într -un final decizia de a se anagaja cu
scopul de a obține bani și venituri reale, precum diverse bunuri și servicii, el ia în considerare
și tipul liber pe care îl poate avea. Deși locul de muncă îi poate satisfece anumite nevoi, el
este conștient că și modul cum își petrece timpul liber îi poate aduce o anumită cantitate de
utilitate. Ca să determin alocarea optimă dintre muncă și timp liber, voi avea ne voie de
anumite informații cu caracter subiectiv, ce includ pur și simplu preferințele angajatului și
informații cu carecter obiectiv, respectiv opțiunile ce pot fi sugerate prin intermediul unei
constrângeri bugetare.

Fig 2.1 Curba de indiferență venit -timp liber

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 12

După cum se vede, curba de indiferență este descrescătoare fiindcă dacă individul își
dorește să aibe parte de mai multe ore libere, respectiv timp liber, trebui e să renunțe la o parte
din venituri. Se pare că acesta nu este doar descrescătoare, ci și convexă, ceea ce arată faptul
că individul trebuie sa renunțe la venituri din ce în ce mai mari pentru a obține timp liber.

17
În următoarea figură, voi folosi același grafic ca și cel precendet și voi reprezenta mai
multe curbe de indiferență (I1,I2,I3). Aceasta poartă denumirea de ,,hartă a curbelor de
indiferență”. Fiecare dintre acestea reflectă un nivel diferit de utilitate. Deși am prezentat mai
doar trei c urbe de indiferență, de fapt ele sunt mai multe, iar cu cât distanța dintre acestea și
origine este mai mare, cu atât reprezintă niveluri mai mari de utilitate. Pe măsură ce ne
îndepărtăm de origine, vor exista cantități mai mari de venit și timp liber.

Fig. 2.2 Harta curbelor de indiferență venit -timp liber

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 13

Constrângerea bugetara este reprezintă de suma pe care individul o are disponibilă.
Dacă singura sursă de bani a ind ividului este venitul, fără a se ajuta de economiile
adunate de -a lungul timpului, și dacă este plătit pe exact câte ore a lucrat, atunci putem
considera o formă lineară pentru constrângerea bugetara. Mai jos, se afla dreapta bugetului,
care este reprezent area grafică a combinațiilor dintre venit și timp libe r, fiind dat un anumit
salariu.
Fig. 2.3 Constrângerea bugetară

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 14

18
2.3 Cererea de mână de lucru

În subcapitolul de față, voi analiza pe scurt piața mâinii de lucru din punct de vedere al
cererii. Voi avea în vedere analiza cererii de mână de lucru pe termen scurt în cazul
concurenței perfecte și imperfecte, dar și a cererii de mână de lucru pe termen lung. În cele
din urmă, voi prezenta factorii ce determină elasticitatea și modificarea cererii.
Cererea de mână de lucru reprezintă cantitatea de eforturi umane pe care
întreprinzătorii sunt dispuși să o cumpere.
Cererea de mână de lucru este una deriv ată, cum se întâmplă de altfel cu toate cererile
pentru diferite categorii de resurse. Deci, acesta derivă din cererea pentru produsul la care o să
fie folosită pentru că salariații nu satisfac în mod direct dorințele consumatorilor, dar munca
lor contribu ie la obținerea de produse. Astfel, dacă va scădea cererea de produse, va scădea și
cererea de mână de lucru.
Cererea depinde de doi factori: productivitatea marginală a muncii și valoarea
produsului realizat.
În cele ce urmează voi prezenta c ererea de mână de lucru pe termen scurt în cazul
concurenței perfecte .
O firmă care dorește să își maximizeze profitul va angaja atâția oameni încât să îi
aducă un spor de venit mai mare decât cheltuielile apărute de pe urma angajarii (salariul,
contribuțiile sociale). Dacă firma va face angajarea în condiții perfect concurențiale, va fo losi
o cantitate insignifiantă din oferta totală de mână de lucru, deci nu poate influența nivelul
salariului. Fiindcă salariul este dat de piață, va fi ca o constantă pentru firmă. Costul marginal
este egal cu nivelul salariului, iar firma va angaja până când productivitatea valorică
marginslă va fi egală cu salariul. Productivitatea valorică marginală va indica câți oameni vor
fi angajați și la ce nivel va ajunge salariul. Aceasta reprezintă curba cererii de mână de lucru
pe termen scurt și se trasează gr afic – descr escător.

19
Fig. 2.4 Curba cererii de mână de lucru a unei firme aflate pe o piață cu concurență
perfectă

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 44

Cererea de mână de lucru în cazul concurenței imperf ecte este un aspect negativ
deoarece majoritatea firmelor acționeză în general pe piețe care au concurență imperfectă.
De exemplu, cele de tip monopol, oligopol sau care au concurență monopolistică.
Rezultatul este următorul: curba cererii este descrescăto are, deci prețul produselor trebuie
să scadă. Dar dacă firma nu practică discriminarea prin preț, atunci va trebui sa scadă
prețul la toate produsele, când ar fi putut să nu fie nevoie și să rămână la fel. Astfel, la
fiecare nivel de ocupare a mâinii de lu cru, valoarea produsului marginal este mai mare,
comparativ cu venitul suprimentar al firmei.
Scăderea productivității fizice marginale și scăderea prețului produsului duc la
descreșterea curbei cererii de mână de lucru.
De precizat este faptul că cererea pe termen scurt nu va fi la fel de elastica precum cea
pe termen lung . În cazul celei pe termen lung se va utiliza atât mai multă mână de lucru,
cât și mai mult capital. Elasticitatea cererii se află prin analizarea influențelor pe care le
are o m odificare la nivelul de salarii, asupra fondului total de salarii.

20
Fig. 2.5 Curba cererii de mână de lucru a unei firme aflate pe o piață cu concurență
imperfectă

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 46

Cererea de mână de lucru pe termen lung este cantitatea de mână de lucru cerută
indiferent de nivelul salariului. Aceasta este mai elastică decât cea pe termen scurt
deoarece perioada în care angajatorul se poate gândii cu privință la persoanele dornice să
își găsească un loc de muncă este mai lungă.
În figura de mai jos, S1 reprezintă nivelul de echilibru al salariului, iar L cantitatea de
mână de lucru. În punctul a, S1 este egal cu productivitatea valorică marginală a mâinii de
lucru. Profitul a crescut datorită cantității de mână de lucru. Dacă de la S1 la S2 are loc o
scădere a salariului, productivitatea valorică marginală va fi mai mare decât salariul. Noul
punct de echilibru devine punctul b, fiindcă angajatorul apelează la o cantitate mai mare
de m ână de lucru. Acest lucru va determina și o creștere a cantității de capitalpe termen
lung. Dacă salariul scade de la S1 la S2, va crește cantitatea de mână de lucru de la L la
L1. Va exista o creștere a productivității fizice marginale și valorice de la C L1 la C L2.
Angajatorul mărește numărul de lucrători de la L1 la L2. Curba cererii de mână de lucru
pe termen lung C TL este de la a la c. După cum se observă este cea mai elastică curbă a
cererii de mână lu lucru prezentată până acum în lucrarea de față.

21
Fig. 2.6 Curba cereri i de mână de lucru pe termen lung

Sursă: Gheorghe Oprescu, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001, pag. 48

22
CAPITOLUL III
ȘOMAJUL ÎN ROMÂNIA

3.1. Evoluția șomajului în România în perioada 2012 – 2017

Datele statistice referitoare la mâna de lucru și rata șomajului sunt folosite pentru a
evalua starea de sănătate a economie și pentru fundamentarea măsurilor de politică
economică. Din acest motiv înțelegerea corectă a noțiunilor, dar și a modului de măsu rare este
foarte importantă.
Pentru a se genera datele referitoare la șomaj se au în vedere criterii stricte ce pot
diferi metodologic de la o țară la alta și provin din mai multe surse.
Șomajul de -a lungul timpului a prezentat modificări, indicatorii f iind influențați de o
serie de factori. Printre aceștia enumerăm: evoluția activității economice care este de
asemenea și principalul, apariția de noi întreprinderi mici și mijlocii -întreprinderile mari fiind
din ce în ce mai puține și majoritatea din Româ nia au aceeași angajați de mult timp. Multe
dintre ele au fost desființate de către stat. Alți factori pot fi fiscalitatea peste măsură care a
defavorizat populația și agenții economici și factorii de ordin social. În rândul tinerilor în
special, apar fact orii de ordin educațional, cum ar fi: dezinteresul față de școală, calificarea
necorespunzătoare cu posturile puse la dispoziție, lipsa legăturii dintre domeniile
profesionale, și nevoia de forță de muncă.
Rata șomajului în România poate fi analizată prin prisma celor două metodologii de
calcul: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Institutul Național
de Statistică (INS)
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituția prin care se
plătesc indemnizațiile de șoma j, calculează exclusiv rata șomajului pe baza declarațiilor
făcute de șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, aceștia putând primi sau nu
indemnizație de șomaj, cei neindemnizați “reînnoindu -și” statutul de șomer la agențiile de
ocupare, în sp eranța găsirii unui loc de muncă prin serviciul de plasare al instituției.
Institutul Național de Statistică (INS) este m odalitatea de calcul folosită în toate statele
membre ale Uniunii Europene, conform metodei de calcul a Biroului Internațional al Munc ii.
INS calculează șomajul pe baza datelor culese din anchetele făcute în gospodării și include și
persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agențiile pentru ocuparea forței de
muncă.

23
Din punct de vedere conceptual, ocuparea șomajului est e descrisă cu ajutorul
următoarelor noțiuni:
Populația ocupată. Potrivit metodologiei balenței forței de muncă, cuprinde toate
persoanele care au desfășurat o activitate economico -socială, de pe urma cărora au obținut un
venit. Excepție fac cadrele militar e, salariații organizațiilor politice sau deținuții.
Conform metodologiei anchetei asupra forței de muncă în gospodării, se aud în vedere toate
persoanele ce au mai mult de 15 ani, inclusiv și care au desfășurat o activitate economico –
socială de cel puțin o ora în perioada de referință.6
Șomerii în sensul Biroului Internațional al Muncii. Cuprinde persoanele de 15 ani și
peste care nu au loc de muncă și nu desfășoară nicio activitate în vederea obținerii de venituri,
sunt în căutarea unui loc de muncă, înc ercând în ultima lună să găsească unul și sunt
disponibili să înceapă să lucreze în următoarele 15 zile, dacă s -ar găsi unul.
Șomerii înregistrați. Reprezintă persoanele în vârstă de 18 ani și peste, ce nu au loc de
muncă din pricina lipsei acestora și as tfel, au fost nevoite să se înscrie la oficiile de forță de
muncă și șomaj.
Populația activă. Cuprinde atât populația activa, cât și șomerii.
Rata șomajului. Reprezintă raportul dintre populația ocupată și șomeri.
Rata șomajului nu face distrincție între persoanele care sunt șomeri pe o perioadă
scurtă sau lungă de timp. Altfel spus, datele statistice încadrează doar următoarele categorii de
populație: populația ocupată, șomerii și cei care nu fac parte din mâna de lucru. Fluxurile
dintre aceste categorii pot fi reprezentate cu ajutorul „modelului stoc -flux”. Mai jos, am
prezentat aceest model și se poate observa că rata șomajului poate să rămână aceeași,
indiferent dacă persoanele care devin șomeri se schimbă de -a lungul timpul și că factorii care
influen țează fluxurile pot fi independenți sau nu. Analiza acestora ajută la înțelegerea cauzelor
ce determină modificări la nivelul ratei șomajului.
Rata șomajului se menținene la cele mai mari niveluluri în faza inițială a relansării economice.
Acest lucru se întâmpla datorită imbunătățirii de pe piața muncii, care îi determină și pe
ceilalți care nu fac parte din categoria de mână de lucru, sa -și dorească să se angajeze.

6 Pentru lucrătorii pe cont propriu și pentru lucrătorii familiali neremunerați care lucrează în agricultură, durata
maximă este de 15 ore.

24
Fig. 3.1 Modelul stoc-flux
7
Sursă: Interpretare după Gheorghe Oprescu, Piața muncii , Editura Expert, București, 2001, pag. 99

Numărul șomerilor poate fi subevaluat sau supraevaluat, în funcție de modul cum este
calculat sau de politice sau de altă natură.
Subevaluarea se petrece atunci când unele persoane ce ar trebui înregistrate drept
șomer, sunt omise.
Cazurile în care se poate întâmpla sunt: când tinerii absolvenți părăsesc sistemul de
învățământ, când persoanele au rămas fără loc de muncă pentru o per ioadă scurtă de timp,
când doresc un loc de muncă part -time, dar nu găsesc sau când mamale care stau acasă pentru
a se îngriji de copiii lor, vor să se angajeze, dar din cauza faptului că nu au primit ajutor de
șomaj în ultima perioadă nu sunt înregistrate ca șomer.
Supraevaluarea are loc datorită: persoanelor care refuză locuri de muncă în speranța că
vor găsi unul mai bun, a celor care primesc ajutor de șomaj, dar nu caută loc de muncă pentru
că se mulțumesc cu atât cât primesc, a celor care pretind că au loc de muncă , dar totuși nu au
și a locurilor disponibile, dar libere din pricina lipsei califică rii celor interesați de acestea

7 1-disponibilizați
2-concediați
3-cei care au părăsit locul de muncă din proprie inițiativă
4-pensionați și iesiți din rândul mâinii de lucru
5-nou intrați sau reintrați în rândul mâinii de lucru
6-nou angaja ți
7-rechemați la serviciu

25
Analizând situația din ultimii 5 ani, șomajul în rândul tinerilor din România scăzut în
ultima perioadă. În 2012 unul din 4 tineri își căuta loc de muncă, dar nici în prezent nu este o
situație foarte bună, rata șomajului deși a mai scăzut, tot este la un nivel ridicat comparativ cu
alte țări europene. Pentru oamenii cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani are loc o creștere
ușoară a șomajul. Se pare că în acel moment, ei și -au căutat loc de muncă, dar nu au găsit. Cei
de 30 -39 de ani nu sunt nici ei într -o situație mai bunî. Șomajul a crescut în 2013, dar a scăzut
imediat în anul următor. Apoi s -a menținut așa până în anul 201 6, cu o mică creștere în 2015.

Fig. 3.2 Șomajul în rândul tinerilor din România

Sursă: Interpretare după http://stirileprotv.ro/stiri/social/categoria -de-varsta -la-care-
rata-somajului -este-triplul -valorii -nationale -care-sunt-cele-mai-populare -domenii -de-
angajare.html

Un studiu e -jobs arătă că oamenii preferă să își caute locuri de muncă pe internet din
ce în ce mai mult. Ei sunt interesați de domenii precum: inginerie, contabilitate, vânzări,
producție. Cele mai căutate sunt posturile pentru inginerie ș i cele mai puțin cele de producție
și IT. Cu toate astea, cei mai mulți angajatori sunt interesați de persoane disponibile să lucreze
ca economiști sau constructori. Se pare că ei sunt nevoiți să angajeze persoane din alte țări
pentru a ne construi locuin țele, drept urmare străinii precum: turcii, spaniolii, italienii sunt în
număr de 1500 la noi în țară și lucrează în acest domeniu.

26
Fig. 3.3 Domeniile de lucru căutate de șomeri pe internet

Sursă: Interpretare după http://stirileprotv.ro/stiri/social/ categoria -de-varsta -la-care-
rata-somajului -este-triplul -valorii -nationale -care-sunt-cele-mai-populare -domenii -de-
angajare.html

De-a lungul timpului au existat modificări drastice sau mai puțin. În cele ce urmeză
vom analiza cum s -a desfășurat în ultimii 5 ani. Rata de ocupare în 2012 și 2013 a fost
aproximativ asemănătoare, de 59,5% si respectiv, 59,7%. În anii următori a trecut la 61% și a
juns până la 61,6% cel mai recent. Nivelul cel mai mare de ocupare a fost îngregistrat printre
persoanele din rândul absolvenților învățământului superior, în timp ce rata cea mai scăzută a
fost pentru persoanele ce au absolvit doar gimnaziul. Cei mai mulți șomeri au fost în anul
2013, când numărul lor a ajuns la 730 mii, comparativ cu anul precedent de 701 mii sau 2015
cu 625 mii. În mare, cele mai ocupate domenii au fost agricultura și comerțul. În demersul
analizei s -a observat cum a scăzut numărul persoanelor să lucreze în învățământ.

27
În anul 2012 populația activă a României era de 9964 mii de persoane. Dintre aceștia
701 mii erau șomeri, restul având loc de muncă. Rata de ocupare a populației a fost de 59,5%,
iar rata șomajului de 7,0%. Raportul a fost mai ridicat pentru persoanele de sex mascului,
decât pentru cele de sex feminin și la fel s -a întâmplat și pentru cele urban. Nivelel cel mai
ridicat al ratei de ocupare s -a îngregistrat în rândul absolvenților învățământului superior
(81,4%). Cu cât scade nivelul de învățământ, cu atât scade și nivelul de ocupare. Persoanele
cu nivel mediu de educație au a vut un procent de 63,1%, iar cele cu nivel scăzut de educație
doar 41,9%.
Față de anul precedent, numărul salariaților a crescut cu 76 mii de persoane. Lucrătorii pe
cont propriu și cei nemunerați în 2012, au fost 31,5%. Ponderea cea mai mare era deținută de
muncitorii calificați, urmată de specialiștii în diverse domenii de activitate și lucrătorii în
domeniul serviciilor. Numărul persoanelor în domeniul agricol a crescut cu 70 mii,
comparativ cu 2011. S -au mai observat creșterii în domeniul infor mației și comunicării sau al
comunicării și comerțului. Cu toate astea, în domeniul învățământului și al sănătății, s -au
înregistrat cu 16 mii mai puțin.

Fig. 3.4 Rata de ocupare în anul 2012

Sursă: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/somaj_2012r.pdf
În anul 2013 nivelul ratei de ocupare a populației a fost de 59,7%, iar rata șomajului de
7,3%. În acel an s -au înregistrat 730 mii șomeri din 9977 mii persoane. La fel ca în anul trecut
persoanele de sex feminin au fost mai afectate de șomaj, decât cele de sex masculuin. De data
aceasta, cei din mediul rural și urban au avut aprope același procent. Rata de ocupare cea mai
ridicată s -a înregistrat în rândul absolvenți lor în învățământul superior (81,7%), urmate de
persoanele cu nivel mediu de educație (62,9%) și cele cu nivel scăzut de educație (42,1%).

28
Lucrătorii neremunerați au fost într -un procentaj de 30,9% din populația ocupată, ceea ce
înseamnă că a mai scăzut fa ță de anul precedent. De data aceasta, numărul persoanelor care
lucrau în agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut cu 48 de mii. Scăderi s -au înregistrat și în
învățământ, scăzând cu 22 mii de persoane și furnizare a energiei electrice și termice. Pe de
altă parte, s -au observat creșteri în domeniul transportului și în domeniul aactivității de
servicii administrative.
Fig. 3.5 Rata de ocupare în anul 2013

Sursă: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/somaj_2013r.pdf
În 2014, rata de ocupare a populației a fost de 61%, pe când rata șomajului de 6,8%. În rândul
absolvenților învățământului superior , rata de ocupare a fost de 82,5%, a celor cu nivel mediu
de 65%, iar pentru cei cu nivel scăzut de 44%. Salariații au fost în scădere față de 2013 cu 107
mii de persoane. Lucrătorii neremunerați reprezentau un procent de 30,9%, exact ca în anul
precedent. În contuare numărul de persoane care lucrează în agricultură scade, respectiv cu 59
mii. Același lucru se întâmplă și cu cei care lucrează în învățământ sau administrare publică.
Pe de altă parte, în unele industrii a crescut numărul populației ocupate. Cele mai mari creșteri
s-au înregistrat în industria prelucratoare, în comerț și activități profesionale, științifice și
tehnice.

29
Fig. 3.6 Rata de ocupare în anul 2014

Sursă: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/somaj_2014r.pdf
În anul 2015, rata de ocupare a fost de 61,4%. Populația activă a României era de 9159
mii persoane, 6 24 mii dintre aceștia erau șomeri. rata de ocupare a tinerilor (24,3%) a fost mai
scăzută comparativ cu rata persoanelor vârstnice (41,1%). Așa cum ne -am obișnuit până
acum, rata de ocupare în rândul absolvenților în învățământul superior este cea mai rid icată,
de 85,3%. Urmată de cea a persoanelor cu nivel mediu de educație, 64,9% și cu nivel scăzut
de educație, 42,6%. În domeniul agricol lucrau 25,6% persoane, în industrie 28,4%, iar în
servicii 46%. Numărul persoanelor care lucrau în agricultură, silvic ultură și pescuit a scăzut
cu 258 mi. Scăderi s -au înregistrat și în industria prelucratoare sau producția de energie
electrică și termică. Cele mai semnificative creșteri au fost în domeniul administarției publice,
și comerțului. Comparativ cu anul 2014, de data aceasta procentul ocupării în învătământ
crește cu 44 de mii. Asemănarea este faptul că rata șomajul este asemănătoare pentru ambii
ani, de 6,8%.
Fig. 3.7 Rata de ocupare în anul 2015

Sursă: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/c om_pdf/somaj_2015r.pdf

30

În anul 2016, rata de ocupare a populației a fost de 61,6%, iar rata șomajului a scăzut
la 5,9. O diferență drastică se observă la rata șomajului din rândul tinerilor cu vârstă cuprinsă
între 15 și 14 de ani. Acesta a atins nivelul cel mai ridicat de până atunci, respectiv 20,6%.
Rata de ocupare pentru persoanele absolvente a învățământului superior a fost de 86,2%, a
celor cu nivel mediu de educatie de 65,2% și a celor cu nivel scăzut de aducație de 41%. Din
totalul persoanelor ocu pante în sectorul agricol lucrau 23,1%, în industrie sau construcții
29,9%, iar în servicii 47%. Cea mai mare scădere s -a înregistrat de data aceea în domeniul
agriculturii, silviculturii și pescuitului, de 232 mii de persoane, iar cele mai mari creșteri
comparativ cu anii precedenți au fost în industria prelucratoare și a construcțiilor.

Fig. 3.8 Rata de ocupare în anul 2016

Sursă: http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2016r.pdf

În anul 2017, r ata șomajului a scăzut la 5,4% în prima lună a anului , conform a ceea ce au
declarat reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS). Acesta a scăzut cu 0,1 puncte
procentuale față de decembrie 2016 (5,5%), iar rata șomajului pentru bărbați a fost mai mare
cu 0,9 puncte pr ocentuale față de numărul femeilor care căutau un loc de muncă.
Numărul șomerilor (între 15 -74 ani) estimat pentru luna ianuarie a fost de 488.000, o scădere
față de luna precedentă (493.000) și comparativ cu aceeași lună din 2016 (582.000).
Numărul șomerilor din România a crescut ușor în februarie, cu 893 comparativ cu luna
trecută , până la 488.797, în timp ce rata șomajului a rămas la 5,4%, ceea ce este cel mai scăzut
nivel din 2008 până atunci , potrivit datelor Institutului Național de Stat istică (INS).
Datele revizuite arată că numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 79.000 în ultimul
an, d e la 567.739 (februarie 2016).

31
Rata șomajului este încă ridicată în rândul bărbaților, cu o rată de 5,7% în februarie, în
timp ce în rândul femeilor șomajul a fost de 0,7% mai puțin, potrivit datelor.
Un număr de 486.000 de persoane în vârstă de 15 -74 ani erau șomeri în întreaga țară.
În martie 2016, numărul de persoane care căutau un loc de muncă era de 561.000.
Rata șomajului pentru bărbați a crescut cu 0,8 puncte procentuale față de cea pentru femei.
Pentru persoanele în vârstă de 25 -74 ani, rata șomajului a fost de 4,3% în acea lună .
Rata șomajului în România a fo st menținută la 5,3% în aprilie, la fel ca în martie, iar în
cazul bărbaților este cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât în cazul femeilor, potrivit
Institutului Național de Statistică (INS).
Numărul șomerilor cu vârsta cuprinsă între 15 -74 ani, estimat pentru luna aprilie, a
fost de 471.000 persoane, o scădere față de luna martie, când au fost 478.000 de persoane, dar
și față de aceeași lună di n 2016, cu 549.000 de persoane.
Rata șomajului pentru băr bați a depășit -o pe cea a femeilor și de data aceea cu 1,3 puncte
procentuale (5,9% pentru bărbați și 4,5% pentru femei).
Pentru adulți (25 -74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna aprilie
(4,8% pentru bărbați și 3,5% pentru femei).
Numă rul șomerilor cu vârste cuprinse între 25 -74 ani a reprezentat 74,2% din totalul
șomerilor pentru luna aprilie.

Fig. 3.9 Rata șomajului din decembrie 2016 până în aprilie 2017

Sursă: Interpretare după https://ieconomics.com/romania

32
Rata șomajului în Ro mânia este de așteptat să fie de 5,30% până la sfârșitul acestui trimestru,
potrivit modelelor macroeconomice globale Trading Economies și așteptările analiștilor.
Privind în perspectivă, se estimeză că rata șomajului în România va sta la 5,10 în 12 luni. Pe
termen lung, rata de șomaj din România este posibil să evolueze în jurul valorii de 5,40% în
2020, conform modelelor econometrice.

Fig. 3.10 Rata șomajului în 2017 și previzionarea ratei șomajului până în 2020

Sursă: Interpretare după https://tradingeconomics.com/romania/unemployment -rate

De asemenea, se preconizează că numărul șomerilor până la sfârșitul anului va fi de 386 mii,
iar al celor de persoane angajate de 4811 mii. Din anul 2018 până în anul 2020 nu vor fi
diferențe foarte m ari, dar cifrele vor fi 386 mii și respectiv, 4815 mii.
Prognozele ratei șomajului în România au fost realizate folosind un model
autoregresiv media mobil (ARIMA). S-a modelat comportamentul trecut al ratei șomajului în
România utilizând cantități mari de date istorice și s-au aflat coeficienții modelului
econometric luând în considerare evaluările analistului și așteptările viitoare.

33

3.2 Evoluția șomajului în rândul tinerilor români

Tinerii din ziua de azi fac parte din generația care nu poate găsi un loc de muncă din
cauza crizei și incertitudinii economice din ultimii ani. Rata globală a șomajului în rândul
tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani) este es timată studiul Tendințe globale
privind ocuparea forței de mu ncă pentru studiu l Tineret 2013 la 12,6% în 2013. Este aprope
asemănătoare cu cea înregistrată în timpu l crizei, care era de 12,7% în 2009. Î n valori
absolute, acest procent înseamnă 73,4 milioane de tineri, iar tendința crește. Până în 2018, rata
șomajului în rândul tiner ilor es te estimată să crească la 12,8% . Aceasta înseamnă că este de
aproape 3 ori mai mare probabilitatea ca un tânăr să fie șomer decât pentru un adult.
Se pare că țările cele mai afectate sunt cele cu economii dezvoltate și UE care au
statistici aproape ca cele di n Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În aceste regiuni, șomajul în
rândul tinerilor a continuat să crească din 2008, în timp ce în țările cu economii dezvoltate și
în UE rata a crescut cu 24,9% din 2008 până în 2012. Româ nia are a patra cea mai mare
pondere a tinerilor fără ocupație din Uniunea Europeană după Italia, Grecia și Croația și cu
două procente peste cea din Spania.
O cauză a șomajului în rândul tinerilor este discrepanța dintre abilitățile celor care
caută un loc de muncă și cunoștinț ele și aptitud inile solicitate de angajatori., care este din ce
în ce mai mare. Privind rezultatele unui studiu OIM din 2013 se vede că această discrepanță a
scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010 -2011, de la 12% la 8,5%, fiind cel mai mare
declin în rândul țărilor analizate, după Estonia și Grecia. Acest lucru se datorează faptului că
tinerii decid să renunțe la școală, iar rezultatele de la examenul de sfârșit al liceului din ultima
perioadă nu fac decât să întărească această idee.
Munca în timpul s tudiilor este evitată de tinerii români care preferă ori să renunțe la
studii și să se angajeze, ori să se ocupe numai de studii. România se află pe ultimul loc în
Uninea Europeană la ponderea tinerilor care lucrează și învață în același timp, dar și ponde rea
elevilor și studenților este scăzută comparativ cu alte țări europene, de 40%. În Olanda 42%
dintre tineri lucrează și învață în același timp, în vreme ce 23% sunt exclusiv elevi sau
studenți. În total, peste 65% dintre olandezii de până în 25 de ani î ncă învață indiferent dacă
lucrează sau nu. Exemple asemănătoare se găsesc și în alte țări vestice, precum Germania sau
în țările scandinave. Ponderea tinerilor lipsiți de ocupație este sub 10%. Cu cât procentul celor
încă aflați la școală este mai mare, c u atât forța de muncă din acele state va fi mai bine

34
pregătită, dar ce în România companiile se plâng de mai mulți ani că nu reușesc să găsească
suficient de mulți oameni care să aibă calificarea potrivită pentru posturile oferite.
Totuși, de partea cealal tă există și tineri supracalificați pentru cererea de pe piață.
Potrivit aceluiași studiu, 15% dintre tinerii români sunt "prea" educați . Această rata este mai
mare decât în unele tări vestice, ca Germania sau Marea Britanie.
În același stadiu se află și cei care au absolvit instituțiile de învățământ terțiar (școli
tehnice și universități) au o rată este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, cu o
creștere față de anul precedent.
Toate aceste dificultăți persistente, împreună cu încetinirea r edresării economice
globale în 2012 și 2013, au dus la indiferență și pesimism. Din ce în ce mai mulți tineri au
renunțat la căutarea unui loc de muncă, devin mulțumiți de locuri de muncă care sunt sub
calificările lor sau decid să părăsească țara .
Pentru remedierea acestei probleme este nevoie de procedee foarte costisitore, însă și
neglijarea sau amânarea acesteia presupune multe pierderi. Tinerii se obișnuiesc să fie
întreținuți de părinți, iar economiile și cererea de consum se reduc.
Pentru a inversa șomajul în rândul tinerilor, o soluție ar fi de a sprijini antreprenoriatul .
Antreprenoriatul are două surse de scădere a șomajului: cu cât sunt înființate mai multe
companii, cu at ât crește numărul angajaților, iar cu cât mai mulți tineri devin ant reprenori, cu
atât mai mult va scădea numărul șomerilor . IMM -urile sunt companii care au până în 250 de
angajați și creează locuri de muncă de două ori mai mari decât companiile foarte mari.
Acestea sunt mai dispuse să angajeze șomeri și astfel, rata s -ar modifica .
Dar, pentru a crește numărul de antreprenori, este ne voie de finanțare și îndrumare. Finanțarea
fără îndrumare este ineficientă. Un procent de 88% din antreprenorii care au experimentat
lideri de afaceri ca mentori supraviețuiesc pe piață. Tineri i antreprenori care își încep afacerea
au nevoie de mecanisme de sprijin, iar cererea pentru acestea este foarte ridicată.
Tinerii rom âni c onsideră că studiile sunt necesare pentru a avea un viitor mai bun, dar
sunt conștienți de faptul că învățământul fo rmal nu le oferă suficiente informații pentru a se
descurca pe piața muncii. Desigur, prezintă un avantaj dacă tinerii decid să se angajeze în
același timp în care își desfășoară studiile, ei reușind să capete experiență și să pună în
practică teoriile înv ățate. Ei devin tot mai vulnerabili migrației deoarece angajatorii au diferite
așteptări pe care ei nu le îndeplinesc în totalitate. Ei sunt interesați în mare parte de locuri de
muncă part -time, care să le permită să își desfășoare studiile în același tim p și cu o mobilitate
foarte mare.

35
Tinerii reprezintă o resursă pentru dezvoltarea societății, dar acest lucru nu poate fi
exploatat la maximum dacă piața muncii nu oferă suficiente oportunități. Structura șomajului
în rândul tinerilor privind nivelul de i nstruire scoate la iveală faptul că cea mai mare pondere
o au cei fără studii sau cei doar cu nivel de instruire primar sau ginmazial. Rata de inserție a
tinerilor care au absolvit o universitate este foarte scăzută, având în vedere numărul total al
tineri lor. De obicei tinerii cu studii superioare sunt mai pretențioși în ceea ce privește alegerea
unui loc de muncă deoarece au așteptări mai mari decât ceilalți. Ei caută de obicei locuri de
muncă avansate, cărora le este greu să le facă față pentru că nu au experiența necesară. Sunt
interesați și de salariul cu care vor fi remunerați, așteptându -se să fie peste nivelul salariului
minim pe economie.8

Figura 3.11 Structura șomajului după nivelul de instruire

Analizând tabelele începând cu tabelul 3.1, observăm că rata de ocupare în rândul
tinerilor a avut mici perioade oscilante. La începutul anului 2012 a fost de 23,9% și a scăzut
până în anul 2014 la 22,5%. În anul următor a crescut iar la 24,5% și așa cum n e-am obișnuit
a suferit iar o scădere în 2016 de 2,2%.

8 Salariu minim pe economie î n anul 2017 este 1450 lei.
72% 22% 6%
cu nivel de instruire primar și
gimnazial
cu nivel de instruire liceal și post-
liceal
cu nivel de instruire universitar

36
3.3 Modalități de diminuare a șomajului în România

Informarea și consilierea profesională . Reprezintă un ansamblu de servicii oferite
persoanelor interesate de un loc de muncă, realizate în centre specializate organizate în cadrul
agențiilor de ocupare a forței de muncă. Acestia pot fi ajutați prin servicii precum: furnizarea
de informații privind piața muncii, evaluarea și autoevaluarea pentru a vedea dacă se
încadrează în standardele cerute de an gajatori, dezvoltarea abilităților și instruirea persoanelor
prin prezentarea la interviuri, întocmirea unui C.V. Cei care se ocupă de persoanele doritoare
de un loc de muncă sunt consilieri de orientare.
Consultanță pentru începerea unei afaceri . Persoane le interesate să își deschidă
propria afacere pot să primească consultanță, sub formă de servicii financiare, juridice, de
marketing și altele. Se realizeză fie deagențiile pentru ocuparea forței de muncă, fie de firme
private, fundații, organizații profes ionale.
Politici de reducere a ofertei de mână de lucru . Aceasta este des întâlnită în cazul
persoanelor învârstă. Unele persoane care chiar dacă au vârsta necesară pentru a se pensiona
tot continuă să lucreze. Politica nu acceptă ca lucrătorii să primeas că și pensia și salariul în
același timp. Țara noastră de mult timp a adoptat o serie de regrementăriu referitoare la
pensionarea înainte de termin. Acestea sunt dificil de aplicat pe scară largă fiindcă sunt
costisitoare. Alte petode ce pot fi luate în co nsiderare pentru reducerea ofertei de muncă sunt
reducerea săptămânii de lucru sau simularea angajării cu program redus de muncă.
Cursuri de calificare și recalificare . De multe ori se întâmplă ca lucrătorii atunci
când își pierd un loc de muncă, să își p iardă și pregătirea profesională. Ei trebuie să se
orienteze spre alte domenii de muncă deoarece cu ceea ce știu ei să se ocupe nu se mai caută.
Tot mai mulți oameni merg la cursuri de calificare și recalificare, dar nici măcar jumătate din
ei nu reușesc s ă se angajeze. Unii dintre ei ar fi reușit totuși să se angajeze și fără aceste
cursuri. Cautarea pentru aceste cursuri a crescut din ce în ce mai mult și sunt finanțate.
Persoanele înscrise la cursuri de calicare au următoarele drepturi: să beneficieze de pregătire
teoretică și practică, să beneficieze de rechizite și să primească în folosință manualele și de
asemenea de echipament de protecție dacă este cazul. Mulți tineri după terminarea liceului sau
a unei universități aleg să urmeze un curs de califica re, dar de multe ori diferit de domeniile
pe care le -au studiat. Majoritatea opteză pentru cursuri de bucătar, cofetar sau patiser, barman,
ospătar, recepționer, ghid turistic, cosmetician, lucrător comercial babysitter, fotograf.

37
Figura 3.12

Cursuri de
calificare căutate
de tineri bucătar
cosmetician
barman recepționer fotograf

38
CONCLUZII

În urma studiilor efectuate, reiese că șomajul este una din cele mai grave probleme cu
care se confruntă țara noastră. Acestă a luat o amploare îngrijorătoare și nu se manifestă
pretutindeni și întotdeauna la fel.
Prin dinamicile ce își schimbă sensurile și ritmurile, dar și prin structurile complexe, a
devenit o problemă macroeconomică, ce stârnește dispute teoretice, metodologice și
politico -ideologice.
Problematica șomajului constitue o latură importantă a echil ibrului macroeconomic si
este o componentă indispensabilă politicilor macroeconomice si macrosociale. Mulți
economiști și oameni politici se raportează la datele oferite de statistică în ceea ce privește
șomajul și caută să conceapă măsuri de ameliorare a acestuia.
Cauzele șomajului sunt tot mai diverse. Aceptea diferă de la transmiterea
informațiilor privind locurile de muncă și ocuparea locurilor de muncă, până la evoluția
nefavorabilă a activității economice și presiunile asupra salariu lui minim.
Apariția, creșterea sau diminuarea șomajului au fost și sunt în continuare influențate de
unele cauze directe, care dau naștere unor forme particulare de șomaj, precum: șomajul
fricțional, structural, ciclic, de echilibru, tehnologic, intermiten t, de discontinuitate și
sezonier. Delimitarea între ele nu este întotdeauna ușoară, cu atât mai mult cu cât
dimensiunile unui tip de șomaj, pot să depindă de dimensiunile altui tip.
Piața muncii este spațiul economic unde tranzacționează în mod liber util izatori de
muncă. Prin intermediul acesteia, al diferitelor mecanisme, se ajustează cererea și oferta
de muncă. Structura pieței muncii poate fi analizată sub forma tuturor tipurilor de piață.
Oferta de muncă este cantitatea de muncă, pe care lucrătorii su nt capabili să o
furnizeze în schimbul unui salariu , iar cererea de mână de lucru este cantitatea de eforturi
umane pe care întreprinzătorii sunt dispuși să o cumpere.
În urma analizei șomajului din România în ultimii 5 ani, se pare că acesta nu dă semne
de imbunătățire în anii următori. Există unele imbunătăți în ceea ce privește șomajul din
țara noastră, iar printre acestea încadrăm următoarele: durata a scăzut, iar po nderea
femeilor s -a mai diminuat. Dar cu toate că durata media a scăzut, tot continuă să fie mai
mare decât durata în timp a ajutoarelor bănești. Această problemă este generată de ajutorul
de șomaj sau alocația de sprijin și altele.

39
Rata de ocupare în 2012 și 2013 a fost aproximativ asemănătoare, de 59,5% si
respectiv, 59,7%. În anii următori a trecut la 61% și a juns până la 61,6% cel mai recent.
Nivelul cel mai mare de ocupare a fost îngregistrat printre persoanele din rândul
absolvenților învățământului superior, în timp ce rata cea mai scăzută a fost pentru
persoanele ce au absolvit doar gimnaziul. Cei mai mulți șomeri au fost în anul 2013, când
numărul lor a ajuns la 730 mii, comparativ cu anul precedent de 701 mii sau 2015 cu 625
mii. În mare, cele mai ocupate domenii au fost agricultura și comerțul. În demersul
analizei s -a observat cum a scăzut numărul persoanelor să lucreze în învățământ.
În anii ce urmează trebuie să se acorde mai multă importanță înființării și
dezvoltării centre lor d e consiliere și orientare. Centrele de consiliere și orientare în carieră
au un rol important, în special în consilierea tinerilor, studenților și a absolvenților de
universitate . Tinerii reprezintă o resursă pentru dezvoltarea societății, dar acest lucru nu
poate fi exploatat la maximum dacă piața muncii nu oferă suficiente oportunități. Structura
șomajului în rândul tinerilor privind nivelul de instruire scoate la iveală faptul că cea mai
mare pondere o au cei fără studii sau cei doar cu nivel de instruir e primar sau ginmazial.
Ar trebui să se pună mai mult accent pe susținerea lor de a intra și de a rămâne pe piața
muncii, precum și dezvoltarea competențelor necesare obținerii unui loc de muncă .

40
BIBLIOGRAFIE

1. Dobrota N., Economie politică, București, Editura Economică, 1997
2. Moldovan Maria, Ergonomie, Editura didactică și pedagogică, București, 1993
3. Oprescu Gheorghe, Piața muncii, Editura Expert, București, 2001
4. Popescu H. Gheorghe, Macroeconomie, Editura Universitară, Bucu rești, 2009

Reviste consultate:
5. Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Științe economice, cursul
Macroeconomie, profesor Popovici Veronica, notițe din curs, anul 2015

Resurse web:
6. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă – http://anofm.ro [9.06.2017]
7. Institutul Național de Statistică din România – http://www.insse.ro [9.06.2017]
-http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/soma j_2012r.pdf
-http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/somaj_2013r.pdf
-http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup –
somaj/somaj_2014r.pdf
-http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf /somaj_2015r.pdf
-http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2016r.pdf
8. Scritube – www.scritub.com [10.06.2017]
9.Știrile ProTv [20.06.2017]
http://stirileprotv.ro/stiri/social/categoria -de-varsta -la-care-rata-somajului -este-triplul –
valorii -nationale -care-sunt-cele-mai-populare -domenii -de-angajare.html
10.Ieconomics – https://ieconomics.com/romania [9.06.2017]
11.Tradingeconomics -https://tradingeconomics.com/romania/unemployment -rate
[9.06.2017]
12.Digi24 -http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/studiu -ingrijorator -rata-
somajului -printre -tinerii -romani -comparabila -cu-cea-din-grecia -si-spania -549223
[9.06.2017]

41
13.B usiness -review-http://www.business -review.eu/news/romania -unemployment –
rate-down -to-5-3-pct-in-march -136876
http://www.business -review.eu/news/romanias -unemployment -rate-at-5-4-pct-in-
february -134331
http://www.business -review.eu/news/romanias -unemployment -rate-mainta ined-at-5-3-
pct-in-april-138982
http://www.business -review.eu/news/romanias -unemployment -rate-down -to-5-4-pct-
in-january -131721 [9.06.2017]