Iuliu Hațieganu Cluj -Napoca [630353]

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu” Cluj -Napoca
Facultatea de Farmacie

Disciplina de Bromatologie, Igienă, Nutriție

LUCRARE DE LICENȚĂ

Determinarea azotaților și azotiților din lapte și derivate

Coordonator științific
Conf. Dr. Lorena Filip Absolvent: [anonimizat]

2017

1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
Cap I. Farmacologia nitraților în organismul uman. Impactul dietar al acestora în
diverse afecțiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1. Parcursul nitraților în organismul uman ………………………….. …………………… 4
1.1 Metabolizarea nitraților în organismul uman ………………………….. …………. 4
1.2 Siguranța nitratului dietar ………………………….. ………………………….. ……….. 6
2. Impactul dietar ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
2.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
2.2 Rolul nitriților ș i nitraților ………………………….. ………………………….. ……… 8
3. Surse dietare: nitrații și nitriții din produsele alimentare ………………………. 12
3.2 Conținutul comparativ de nitrați și nitriți la diverse grupe de alimente … 13
Cap II Laptele și derivatele din lapte privite din punct de vedere al aportului dietar
de nitrați ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 16
Beneficii pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Compoziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
Tipuri de lapte și derivate din lapte ………………………….. ………………………….. 18
Beneficii alăptare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
Beneficii pre și probiotice ………………………….. ………………………….. …………… 21
Aport nitrtiți și nitrați furnizat de lapte si derivate în alimentația sugarului …… 22
2.1 Aport nitrați și nitriți în laptele matern și alte sortimente de lapte ……….. 24
2.2 Aport nitriți și nitrați în laptele praf ………………………….. …………………….. 25
Aspecte legislative ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
Studiul 1 – Evaluarea consmului de lapte și derivate din lapte la adulți și copii …. 27
Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
Caracteristicile populației ………………………….. ………………………….. …………… 27
Cons umul de lapte și derivate lactate la adulți ………………………….. …………… 29
Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 43
Anexa 1 Chestionar privind consumul de lapte și derivate lactate …………………… 42

2
Introducere
Starea de sănătate a populației este influențată în mod direct de obiceiurile
alimentare. O alimentație corectă este cea care satisface necesitățile organismului
atât din punct de vedere cantitativ, cât și din pun ct de vede re calitativ. În zilele
noastre atenția este îndreptată din ce în ce mai mult asupra calității produselor
alimentare și influența acestora asupra stării de sănătate a populației . Este
binecunoscut faptul că o alimentație echilibrată, care respect ă principiile piramidei
alimentare constituie un element cheie pentru buna funcționare a organismului. O
alimentație incorectă duce la dereglarea procese lor metabolice, micșorează
rezistența organismului la factorii dăunători și este cauza indirectă a bolilor
cardiovasculare, obezității, diabetului zaharat de tip 2, depresiei și altor afecțiuni
sistemice .
Laptele și derivatele din lapte reprezintă o grupă principală de alimente și sunt
considerate de către Food and Agriculture Organization of United N ations o sursă
de nutrienți ce furnizează proteine de înaltă calitate și micronutrienți într -o formă
ușor asimilabilă (1). Acest grup de aliment e sunt deosebit de importante pentru
sugar i, o sursă excelentă de Ca pentru copii i aflați în creștere și pentru femeile
care alăptează , dar și o sursă bogată în nutrienți recomandată pentru bătrâni,
persoane car e lucrează în mediu cu noxe și pentru adulț i (2). Dieta zilnică a
majorității populației conține și l actate . Conform Bazei de date EFSA pri vind
consumul alimentar European, în România un adult consumă în medie 98,03 g
lapte și derivate lactate/ zi (3). Astfel, cantitatea consumată fiind semnificativă, este
important ca aceste produse să fie de o calitate corespunzătoare. Nitrații și nitriții
sunt niște compuși care se regăsesc în lapte și derivate din lapte fie datorită rolului
conservant, în special în brânzeturi , fie sunt rezultatul proceselor industriale (4).
Prezența nitraților și nitriților în produsel e alimentare, impactul dietar al acestora,
dar în special, influența acestora asupra stării de sănătate rămâne un subiect
controversat. Pe de o parte poziția oficială, legislativă este aceeea de a limita
cantitatea de nitrați -nitriți acumulată dietar ( poz iție adoptată ca urmare a studiilor
anilor 50 -60 care au demonstrat caracterul cancerigen al nitrozaminelor și
evidențierea acestora în alimentele bogate în nitriți (5), pe de altă parte literat ura
de specialitate a reevaluat rolul dietar al nitraților, iar descoperirea farmacologiei
acestora și a rolululi metaboliților rezultați (NO), a demonstrat efectul benefic al
aportului mărit d e nitrați în afecțiuni ca: diabet zaharat (6), afecțiuni cardio –
vasculare (7), osteoporoza (8–10) și hiper tensiunea pulmonară (11–13).

3
Scopul acestei lucrări a fost determinarea impactului dietar al nitraților și nitriților
proveniți din lapte și derivate din lapte având în vedere următoarele obiective:
 Apreciere a consumului de lapte și derivate din lapte în rândul populației prin
aplicarea metodei chestionarului
 Determinarea cantitativă a nivelului de nitrați și nitriți din lapte și derivate
din lapte și compararea rezultatelor determinărilor practice ale nitrați lor și
nitriților cu limitele impuse de legislația în vigoare și valorile medii raportate de
alte studii

4
Cap I. Farmacologia nitraților î n organismul uman. Impactul dietar al
acestora în diverse afecțiuni
1. Parcursul nitraților în organismul uman
Nitratul este cea mai abundentă specie de oxigen din corp. În ciuda faptului că el
provine din oxidarea endogenă a oxidului nitric (NO) și a nitritului, concentrația
finală de nitrat este mult influ ențată de consumul alimentar (14). Sursele cele mai
bogate de nitraț i exogeni sunt reprezentate de produsele vegetale și apa potabilă , în
timp ce carnea procesată și produsele de origine animal ă constituie alimente cu
conținut important de nitriți; mai mult de 80 -95% din consumul alimentar fiind
atribuit produselor vegetale , în special celor cu frunze verzi, precum sal ata verde,
spanacul, varza, sfecla roșie și ridichea (15). Se estime ază faptul că un adult
acumulează prin dietă între 0,7-3,0 mg nitrat/ kg corp/zi. Spre deosebire de nitrat,
cantitatea medie de nitrit dietar raportată pentru un adult (70 kg) se află în jurul
valorii de 0,1 mg/kg corp/zi (16) Cea mai ma re cantitate de nitrit din corp derivă
din reducerea nitratului de către bacteri i și oxidarea NO produs endogen (17,18) .
1.1 Metabolizarea nitraților în organismul uman
Parcursul nitraților exogeni în organismul uman este redat în figura 1.
În cavitatea bucală, bolul alimentar se amestecă cu saliva, în vederea
descompunerii. Flora microbiană de la acest nivel (baza limbii) reduce nitratulul la
nitrit, prin intermediul nitrat -reductazei. Concentrațiil e medii ale nitratului salivar ,
la adul ți sunt în jur de 200 µmol/L , dar pot atinge chiar și 10 mmol/L după o masă
bogată în nitrați (19). Aceste concentrații sunt de 10 ori mai mari decât cele din
plasmă și se datorează transportului activ al nitratului din sânge în sal ivă de către
glandele salivare (20).
La nivelul stomacului, în prezența mediului acid, nitritul se va tranforma în acid
nitros instabil care se descompune, dând naștere oxidului nitrtic și altor specii
reactive de azot (ecuația 1) (21). Generarea de NO din nitrit este dependentă de pH
și este atenuată de către inhibitorii de pompă de protoni (22). Cantități
suplimentare de NO gastric se formează și prin reacția nitritului cu polifenolii sau
acidul ascorbic dietar (21).

Ecuația 1 Transformarea nitritului în oxizi ai azotului sub
acțiunea sucului gastric
2 322 32 22 2
2
NO NO ONOH ON HNOHNO H NO
 

5

Oxizii de azot rezultați în urma descompunerii acidului nitros pot forma în stomac
noi produși stabili prin nitrarea și nitrozilarea aminelor, amidelor, tiolilor și
acizilor grași. Acești produși îndeplinesc o gamă largă de funcții în organism cum
ar fi: modularea căilor de semnalizare inflamatorii, inhibarea agregării plachetare,
vasodilatarea, producția de mucus, colonizarea bacteriană (11,12,23) .
Din stomac, nitrații și nitriții ajung în intestinul subțire, unde se absorb . După
absorbție, nitritul este distribuit în plasmă și se leagă de eritrocite, fiind în
continuare redus la NO ( de către xantin oxidază și NO si ntetază) (24,25) , 5-7%
din nitratul absorbit este concentra t din plasmă în salivă prin redistribuție
enterosalivară și redus la nitrit prin intermediul nitrit reductazei provenită din
bacteriile comensale prezente pe p artea dorsală a limbii (26). S-a estimat că
ingestia exogenă de nitrit /nitrat conduce le nivele NO de până la 10000 de o ri mai
mari decât cele din producția endogenă, în p artea superioară a intestinului –
fenomen de care trebuie să se țină cont în gestionarea nutrițională în afecțiuni ca
boala Chron și rectocolita ulcerativă (27). Cea mai mare cantitate de NO endogen
se formează pe calea L -arginină -NO sintetază activă la nivelul mai multor tipuri de
celule: m uscula re, neuronale, imunitare (28). Figura 1 Metabolizarea nitraților în organismul
uman (69)

6
Cei doi anioni absorbiți la nivel gastric și intestinal sunt eliminați prin excreție
urinar ă în proporții diferite: nitratul într -o cantitate mai mare (65 -75%), în vreme
ce nitritul se regăsește doar în cantități mici în urină. Timpul de înjumătățire pentru
nitrat este de 5 -8 ore , iar pentru nititrit unul mult mai scurt, de numai 20 -45
minute. Acești timpi de înjumătățire sugerează pe de o parte stabilitatea nitratului
la nivel ul sistemului circulator și, pe de altă parte susceptibilitatea nitritului de a fi
rapid ox idat la nitrat sau redus la NO (21).
1.2 Siguranța nitratului dietar
Nitratul per se este relativ non -toxic. Vorbim de toxicitatea lui în contextual
transformării în nitriți și specii reactive de nitrogen. Principalele probleme produse
de aportul mărit de nitrați se referă la inducere a methemoglobinei (important în
cazul copiilor mai mici de 6 luni din cauza lipsei maturării enzimei de conversie a
methemoglobinei în oxihemoglo bină și a enzimei eritrocitare , procentul mar e de
hemoglobină fetală, colonizarea tractului digestiv cu bacterii ce reduc nitratul la
nitrit) și formarea nitrozaminelor (corelată prin stu dii epidemiologice și de cohort
cu incidența unor forme de cancer) (29).

Mecanismul methemoglobinemiei
Excesul de nitrat în plasmă este redus la nitrit . Acesta reacționează cu
hemoglobina (Hb) și formează methemoglobina ( MetHb )- ce poate fi redus ă
înapoi la Hb prin acțiunea Methemoglobin -reducta zei (MetHb reductază) (27).
Nivelurile fiziologice de MetHb în sângele um an sunt cuprinse între 1 și 3% (30),
(27). La concentrații de peste 20% pot să apară cianoza și hipoxia, iar concentrații
de peste 50% pot duc e la deces (31). Cei mai afectați de nivelul ridicat de MetHb
sunt s ugarii cu vârsta de sub 3 luni. Comparativ cu adulții, aceștia au un nivel de
MetHb reductază cu 40 -50% mai scăzu t și au o afinitate mai mare pentru oxigen ,
formând MetHb mult mai ușor (32). În plus , datorită pH-ului gastric relativ crescut
sugarii au o incidență crescută pentru dezvoltarea infecțiilor intestinale, caz în care
bacteriile patogene implicate vor reduce rapid nitratul la nitrit (33). Cazuri de
methemoglobinemie la copii (“sindromul copilului cenușiu”) , raportate în
literatură țin, în special de aportul de nitrați în apă, motiv pentru care WHO a
impus limitarea concentrației de nitrat în apa potabilă la 50mg de nitrat/L în
Uniunea Europeană, respectiv 44 mg/L în Statele Unite (32).

7
2. Impactul dietar
2.1 Istoric
De-a lungul timpului, au existat câteva momente cheie care au marcat accepțiunea
în ceea ce privește rolul nitraților și nitriților și mecanismele lor de acțiune:
 La începutul anului 190 0, cercetătorii au demonstrat efect ul nitraților asupra
cărnii. În timpul conservării, nitratul se reduce la nitrit, compus ce este responsabil
de culoarea și aroma specifică a cărnii prelucrate. De asemenea, s -a descoperit
faptul că nitritul inhibă creșterea anumitor patogeni precum: Clostridium
botuli num (34).
 Anii 50-60` sunt de o importanță majoră deoarece în acea perioadă s -a arătat
faptul că nitrozaminele , compuși rezultați în urma interacțiunii dintre nit riți și
amine sunt cancerigene. Mai multe studii au corelat formarea nitrozaminelor cu un
risc crescut de cancer gastric (5).
 Ulterior, în anii 70 s -a demonstrat faptul că nitrozaminele se formau în timpul
prelucrării bacon -ului la temperaturi înalte, ceea ce a condus la un conflict politic,
științific și social care aproape a dus la interzicerea bacon -ului și a nitraților (35).
Este posibil ca publicațiile media din acea perioadă să fie responsabile pentru
unele dintre percepțiile negative actuale ale consumatorilor asupra nitraților și
nitriților (34). Conform unui studiu realizat, nitritul este unul dintre cei mai de
temut aditivi alimentari în rândul consumatorilor (36).
 În anii 80, s -a evidențiat rolul oxidul ui nitric ( sintetizat prin oxidarea L –
argininei de către enzima NO sintetază sau potențial produs p rin reducerea
nitritului) în menținerea și reglarea funcției cardiovasculare și imune . “Aceste
descoperiri au fost atât de profunde, încât 3 cercetători din Statele Unite au primit
Premiul Nobel în anul 1998 pentru descoperirea rolului NO în sistemul
cardi ovascular ” (37).
 În anii 90, mai multe studii epidemiologice au corelat consmul de carne
prelucrată cu cancerul cerebral și cu leucemia (38–40). Peters et al. au evidențiat
într-un studiu epidemiologic riscul de 9 ori mai mare de dezvoltare a leucemiei în
cazul copiilor care consumau mai mult de 12 hot dogi pe lună (38).

8
2.2 Rolul nitriților și nitraților
Accepțiunea privind efectele nitraților și nitriților asupra organismului s -a
schimbat de -a lungul timpului. Dacă în trecut erau considerați compuș i care pun în
pericol sănătatea astăzi , se încearcă demonstrarea rolului b enefic în tratarea
anumitor afecțiuni cronice precum diabetul zaharat, osteoporoza, hipertensiunea
arterială și bolile cardiace congenitale. Majoritatea acestor afecțiuni sunt
caracterizate prin tr-o stare proinflamatorie care afectează funcția endotelială fie
prin scăderea producției de oxid nitritc ca urmare a activității diminuate a enzimei
oxid nitric sintetaz a (NOS) endotelială , fie prin alterarea biodisponibilității NO
(21). Studiile au concluzionat faptul că nitratul dietar crește biodisponibilitatea NO
în principal prin inhibarea inflamației și inactivarea speciilor reactive de oxigen și
reprezintă o metodă necostisitoare de prevenție și tratament pentru pacienții cu
astfel de afecțiuni (21).
Sistem ul cardiovascular
Insuficiența cardiacă conges tivă și cardiopatia ischemică sunt o cauză importantă a
mortalității și morbidității din lume (41,42) . Ischemia miocardului apare at unci
când aprovizionarea cu sânge oxigenat prin arterele coronare nu este suficientă
pentru a satisface nevoile mușchiului cardiac (43). În condiți i de ischemie,
producția de oxid nitric de către NOS poate fi rapid epuizată deoarece NOS este
dependent ă de oxigen (44). După ce este eliberat de endoteliu, NO difuzează în
celulele musculare netede vasculare fiind aici responsabil de vasodilatația lor, iar
la nivel sangvin de inhibarea agregă rii plachetare și a inflamației (Fig. 2 ) (45,46) .
Atât s tudiile pe animale, cât și cele pe subiecți umani au concluzionat faptul că
aport ul exogen de nitrați și nitriți (surse de NO ) protejează miocardul de
eventualele leziuni ischemice . Bryan et al. (47) au demonstrat acest lucru după ce
au administrat șoarecilor timp de o săptămână apă tratată cu 1g nitrați/L (7). Într-
un alt studiu, realizat pe voluntari sănătoși, Webb et al. (17) au arătat faptul că
ingestia de 500 ml suc de sfeclă, cu un conținut de aproximativ 2.79 g nitrați/L
scade tensiunea arterială sistolică (10.4 mmHg) și diastolică (8.1 mmHg) la 3 ore
după ingestie, inhibă agregarea plachetară la 2.5 ore după ingestie și îmbunătățește
disfuncția endotelială pe fond de ischemie (7).

9

Hipertensiunea arterială
Pacienților cu hipertensiune arterială li se recomandă urmarea unor diete
sănătoase, precum dieta Mediteraneană, Japoneză sau dieta DASH, care susțin
consumul crescut de fructe și legume (48), acestea fiind asociate cu o incidență
scăzută pentru boli cardiovasculare și cu longevitate (49–53). Fiind bogate în
produse vegetale, aceste diete constituie o sursă importantă de nitrați exogeni, mai
multe studii demonstrând scăderea tensiunii arteriale în urma unui consum crescut
de nitrați. De exemplu, Sobko et al. au arătat scăderea tensiunii arteriale diastolice
cu 4.5 mmHg după urmarea unei diete tradiționale Japonez e timp de zece zile,
comparativ cu subiecții care au urmat o dietă scăzută în ni trați (9). Vanhatalo et al.
(54) au demonstrat scăderea tensiunii arteriale cu 7/5 mmHg după suplimentarea
dietei timp de 15 zile cu 500 ml suc de sfeclă. În plus., Larsen et al. au arătat într-
un studiu randomizat, dublu orb scăderea tensiunii diastolice cu 3,7 mmHg la 17
voluntari sănătoși ce au urmat timp de 3 zile o dietă îmbogățită cu 0.1 mmol nitrat
de sodiu/kg/zi comparativ cu placebo (55).
Osteoporoz a
Osteoporoza este o boal ă caracterizată prin reducerea densității minerale osoase,
fiind asociată cu compromiter ea microarhitecturii scheletale. Acest lucru
predispune osul la fractură, în urma unui traumatism minim sau chiar în lipsa
acestuia. Această afecțiune, împreună cu fracturile asociate, constituie o problemă Figura 2 Activitatea nitraților la nivel cardio -vascular (7)

10
de sănătate publică din cauza morbidității , scăderii calității vieții și mortalității
(56). S-a constatat faptul că a proximativ 30 -50% dintre femeile vârstnice și 15 –
30% dintre bărbații vârstnici vor suferi o fractură datorată osteoporozei de -a lungul
vieții (57). În Europa, conform statisticilor realizate de către WHO, zilnic se
înreagistrează în jur de 1700 de fracturi (aproximativ 650000 pe an) (56). Agenți i
farmacologici actuali, responsabili de prevenția și tratamentul osteoporozei au
anumite limitări: sunt costisitori și disponibilitatea lor este redusă la nivel glob al.
Din acest motiv, se încearcă găsirea unor noi agenți terapeutic i (10). Oxidul ni tric
este un potențial candidat. Studiile in vitro au demonstrat faptul că acesta
influențează activitatea osteoclastelor și resorbția osoasă; concentrațiile scăzute
potențează resorbția osoasă, în timp ce concentrațiile crescute o inhibă (58,59) . În
plus, șoarecii care nu secretă NO sintetază, au probleme cu formarea oaselor
datorită defectelor legate de diferențierea și funcționarea osteblastelor , ceea ce
evidențiază rolul esențial al oxidului nitritc în formarea oaselor (60,61) . In viv o,
Celeste J Hamilton et al. (10) au studiat clinic efectul nitraților asupra densității
minerale osoase de la nivelul șoldului și al calcaneului la femei . Au fost contituite
două grupuri în funcție de tratamentul administrat, pe de o parte femei care utilizau
isosorbid mononitrat, isosorbid dinitrat sau nitroglicerină zilnic (317 persoane) și
cele care utilizau intermitent (74 persoane) și pe de altă parte femei care erau
utilizatoare de nitrați (391) și femei non -utilizatoare (5827) . Rezultatele au arătat
faptul că densitatea minerală osoasă (DMO) este cu 2,6% mai mare la nivelul
șoldului, respectiv cu 5,3% mai mare la nivelul calcaneu lui la utilizatorii
intermitenți, comparativ cu non -utilizatorii, iar utilizatorii intermitenți au o DMO
mai mare decât utilizatorii care consumă nitrați zilnic (10). Alte două studii au
evidențiat faptul că utilizarea nitraților este asociată cu un risc scăzut de fractură,
inclusiv fractură de șold (cu 10 până la 15%) și că reducerea riscului de fractură
este mai însemnată la utilizator ii de doze mici de nitrați (8,9) . Mecanismul prin
care acționează nitrații este neelucidat, se crede faptul că aceștia ar putea influența
în mod indirect celulele osoase, acționând ca donor de NO și inducând
vasodilatație locală (62).
Diabet zaharat
Conform Organizației Mondiale a Sănătății , în anul 2009, mai mult de 220 de
milioane de persoane din întreaga lume sufereau de diabet zaharat. Complicațiile
diabetului sunt foarte periculoase pentru sănătate și scad mult calitatea vieții.
Unele dintre cele mai importante compl icații, sunt cele cardiovasculare. În
Germania, de exemplu, la fiecare 19 minute o persoană cu diabet suferă un infarct
miocardic (63). Diabetul se caracterizează prin afectarea endoteliului vascular

11
datorită hiperglicemiei care inhibă formarea oxidului nitric de pendent de nitric –
oxid sintetaza endotelială (eNOS), favorizând produ cerea superoxidului (fig. 3 )
(64). Decuplarea e NOS are loc și prin depleția tetrahidrobiopterinei ( BH4 -un
cofactor pentru producerea NO de către oxid nitric sintetaze) datorită unui exces
de specii reactive de oxigen, în special a superoxidului, a formării de produși finali
de gligozilare și a diacilglicerolului (DAG) (fig. 3 ) (63). De asemene a, la pacienții
diabetic i s-a observant și o secreție crescută de endotelină -1 și angiotentsină -2,
compuși care dau vasoconstricție (65).

Figura 3 Mecanismul de acțiune al nitraților în Diabetul zaharat (63)
Într-un studiu recent realizat , Cermak N.M et al. (6) și-au propus să demonstreze
faptul că ingestia unei singure doze de nitrat dietar va îmbunătăți tol eranța la
glucoză la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. Studiul a inclus 17 bărbați cu
hemoglobin a glicată
 7.3% care au consumat o băutură cu glucoză la 2.5 ore
după ingestia de nitrat de sodiu ( 0,15 mmol * ). Rezultatele obținute
arată că nivelele plasmatice de n itrat și nitrit au crescut după ingestia de Na ,
comparativ cu placebo (administrare de soluție salină). Deși nivelurile celor doi
anioni au crescut în plasmă, concentrațiilor postprandiale plasmatice de glucoz ă și
insulină nu au fost atenuate. Concluzia studiului: ingestia u nei singure doze de

12
dietar nu îmbunătățește toleranța ulterioară la glucoză pe cale orală la
pacienții cu diabet zaharat de tip 2 (6).
Hipertensiune pulmonară
Hipertensiunea pulmonară se caracterizează printr -un dezechilibru între anumite
procese ce au ca rezultat vasodilatația (scăderea producerii de NO și
prostaglandine) și altele care produc vasoconstricție (producerea excesivă de
endotelină -1 și specii react ive de oxigen) (66). De asemenea, această afecțiune es te
asociată cu un nivel scăzut al biodisponibi lității și sensibilității NO (67,68) . Mai
multe studii experimentale pe model animal au demonstrat eficiența ter apiei cu
nitriți în tratamentul acestei afecțiuni. Hunter et al. (11) au indus vasoconstricție
prin hipoxie la câ teva specii de oi. Prin administrarea de nitrtit sub formă
nebulizată sau NO sub formă de gaz a u obținut scăderea semnificativă a pre siunii
arteriale pulmonare. Egemnazarov et al (13) au studiat efectul diferitelor formulări
de nitrit de sodiu sub formă nebulizată la ie puri. Toate formulările au fost eficiente
în reducerea vasoconstricției pulmonare indusă prin hipoxie, dar soluțiile cu nitriți
acidulate cu acid citric și ascorbic până la un pH egal cu 5.3 -5-4 s-au dovedit a fi
cele mai bune (69). Într-un alt studiu, Casey et al. (12) au investigat efectul
administrării intravenoase a nitritului de sodiu (10 -100 micromol/ kg) la șobolani în
condiții de hipoxie. S-a înregistrat un efect vasodilatator la nivelul presiunii
pulmonare, dar și la nivelul tensiunii arteriale sistemice .
3. Surse dietare: nitrații și nitriții din produsele alimentare
Nitrații și nitriții su nt omnipreze nți în alimentația zilnică. Fie în concentrații mai
mari, fie în concentrații mai mici, cu siguranță îi vom putea regăsi în produse de
origine vegetală, în special în legumele verzi, dar și în produse de origine ani mală
(carne și lapte), în apa potabilă și inclusiv în unele băuturi alcoolice.
3.1 Aport de nitrați din apa potabilă
O sursă importantă pentru nitratul exogen o constituie apa potabilă. Aceasta poate
să fie contaminată în ariile în care s -au utilizat în exces fertilizatori pe bază de
nitrați și unde nitratul de sodiu sau de potasiu este adăugat în canistre pentru a
omorî rozătoarele. Pentru u n copil, apa folosită la prepara rea hranei , apa
consumată de mama care îl alăptează sau apa con sumată de vacile a căror lapte a
fost folosit pentru fabricarea laptelui praf sunt de asemenea, surse de nitrați (70).
Nivelurile crescute de nitrați din apa potabilă, la copii sunt corelate cu risc de
methemoglobinemie, cancer, afecțiuni ale tiroidei, malformații congenitale sau
tulburări de dezvoltare (71), motiv pentru care , organisme precum EFSA sau

13
WHO au limitat concentra ția nitraților și nitriților în apa potabilă , stabilind și doza
zilnică recomandată: pentru ionul nitrat 3.7m g/kgcorp, iar pentru ionul nitrit 0.06
mg/kgcorp (72). În ciuda acestori limitări, cazuri cu i ntoxicații au fost înregistrate
în România chiar și în ultimii doi ani. În aprilie 2015, într-o comună din jud.
Botoșani un băiețel de numai 3 săptămâni a murit, în urma unei intoxicații grave
cu nitriți proveniți din apa de la o fântâ nă (73). În martie 2017 , doi gemeni dintr -o
localitate din jud. Brăila au fost diagnosticați cu intoxicație acută de nitriți, în urma
consmului de apă de la fântână. Resuscitarea cardio -respiratorie și tratamentul
administrat a salvat viața celor doi copii (74).
3.2 Conținut ul comparativ de nitrați și nitriți la diverse grupe de alimente
Nitrații și nitriții sunt constituenți naturali ai plantelor, fiind ingerați zilnic prin
intermediul fructelor și legumelor (75), dar pot fi folosiți și drept conservanți
alimentari recunoscuți de Comisia Europeană (76), adăugați în diferite produse cu
carne, brânzeturi, hering marinat și șprot pentru efectul lor antimicrobian
împotriva Clostridium botulinum și Staphylococcus aureus (75) .Nivelul acestor
anioni diferă de la o grupă de alimente la alta, de la o reg iune la alta și este
influențată de o serie de factori precum: compoziția solului, intensitatea luminii,
durata perioadei de creșt ere, ora recoltării, temperatura și umiditatea aerului,
perioada de depozitare, utilizarea de fertilizatori pe baza de azot, (77–79).
Iammarino M. et al. au determinat nivelul de nitrați și nitriți din diverse grupe
alimentare, din două regiuni din Itali a pe o perioadă de 5 ani, prin cromatografi e
de ioni . Aceștia au analizat în total 1785 de probe, din care 200 de carne proaspătă
(vită, porc, cal, pui) , 1195 produse cu carne (cârnați, hamburger, carne tocată etc.) ,
180 lactate (mozzarella, brânză cu diferite perioade de maturare) , 120 fructe de
mare (midi și moluște) și 90 vegeta le (spanac proaspăt și congelat, diferite tipuri
de salată verde) (Fig. 4) (75).
Conform rezultatelor obținute, prezentate în Tabelul 1, cea mai mare concentrație
de nitriți s -a regăsit în preparatele cu carne proaspătă (2577.2 , urmată de
spanacul proaspăt (72.0 ), în vreme ce în carnea proaspătă nitriții au fost
absenți . În cazul nitraților, vegetalele au avut cea mai mare concentrație (spanac
congelat – 866.5 ; spanac proaspăt -792.2 ; salată verde – 752.0
), urmate de carnea prelucrată (83.8 ), cel mai mic conținut de
nitrați fiind detectat în carnea proaspătă (14.7 ). În cazul lactatelor, nitriții
au fost absenți, iar nitrații s -au regăsit în cea mai mare proporție în cașcavalul
mozzarella obținut din lapte de bivol (34.4 ). Fructele de mare au fost
absente în nitriți, doar în midi regăsindu -se 30.9 nitrați (75).

14
Concluzionând, sursele cele mai bogate de nitrați exogeni su nt reprezentate de
vegetale, în timp ce preparatele din carne și alte preparate de origine animală
conțin cantități importante de nitriți.

Figura 4 Tipurile de probe analizate de Iammarino M. et al. (75)

Tabel I Nivelul mediu de nitrati si nitriti (mg*kg-1) în alimente (75)
Aliment Nr. probe Media și intervalul
concentrațiilor
Nitriți Nitrați
Carne proaspătă 200 – 14,7
[10,2 -36,5]

Produse
din carne Preparate de carne
proaspătă 815 2577,2
[2218,0 -3116,8] 13,2
[10,6 -31,3]
Carne prelucrată 205 50,3 [14,4 –
101,4] 83,8 [17,5 –
694,7]
Altele 175 32,8 [12,6 -80,2] 49,2 [19,1 –
143,4]

Lactate Mozzarella (lapte de
vacă) 15 – –
Mozzarella (lapte de
bivol) 15 – 34,4
[20,3 -53,3]
Brânză nematurată 107 – 28,3 [11,2 -58,6]
Brânză maturată 43 – 31,8 [17,8 -46,4]
50%
11% 13% 7% 6% 3% 3% 3% 2% 2%
Preparate din carne proaspătă Alte produse din carne
Carne prelucrată Brânză nematurată
Midii Salată verde
Spanac Brânză maturată
Moluște comestibile Brânză Mozzarella

15

Tabel I Nivelul mediu de nitrati si nitriti (mg*kg-1) în alimente (75)
Aliment Nr. probe Media și intervalul
concentrațiilor
Midii 90 – 30,9 [9,9 -205,3]
Moluște 30 – –
Spanac Înghețat 28 15,5 [9,6-23,3] 866,5
[15,2 -2291,8]
Proaspăt 17 72,0 [9,5 -197,5] 792,2
[103,0 -2291,0]
Salată
verde 45 – 752,0
[35,0 -5010,0]

16
Cap II Laptele ș i derivatele din lapte privite din punct de vede re al aportului
dietar de nitraț i
Beneficii pentru sănătate
În literatura de specialitate laptele este definit ca un aliment lichid alb sau alb –
gălbui, opac, de două ori mai vâscos decât apa, cu densitatea la 15 grade Celsius
cuprinsă între 1,027 și 1,034 , cu un pH de 6,5 -6,6, cu gust ușor dulceag și cu miros
caracteristic (2). Acesta este un aliment complex, conținând toate principiile
nutritive necesare creșterii și dezvoltării normale. Mai este denumit și “univers
aliment ar”, “sânge alb” sau “ elixirul vieții copilului și sănătății adulutului” (2).
O dietă lipsită de lapte și derivate lactate influențează în mod negativ sănătatea
umană deoarece crește incidența rahitismului la copii și întârzie dezvoltarea
staturală, favorizează apariția demineralizărilor osoase la adult (osteomalacie,
osteoporoză) și crește incidența la fracturi (2).
Conform Food and Agriculture Organization of United Nations (FAO) nu există
recomandări globale cu privire la cantitatea adecvată de lapte sau derivate lactate
care ar trebui consumată, motiv pentru care fiecare țară a stabilit o anumită
cantitate zilnică recomandată în funcție de necesitățile popul ației și a tipurilor de
produse existente pe piață (1).
În Româ nia, conform recomandărilor Societății de Nutriție din România, laptele și
derivatele lactate se află pe poziția 3 a piramidei alimentare,alături de preparatele
din carne, fiind indicat consumul a 2 -3 porții pe zi, o porție reprezentând
echivalentul a 200 ml lapte sau un iaurt sau 50 g telemea sau o jumătate de cană cu
brânză de (80).
Compoziție
Compoziția laptelui este una complexă, p rincipalele substanțe nutritive pe care se
regăsim fiind : proteinele (cazeină, lactalbumină, lactoglobulină), lipidele
(triglice ride, fosfolipide), glucidele ( lactoză), unele vitamine hidro și liposolubile,
dar și sărurile minerale și enzimele (81).
 Lipidele din lapte se prezintă sub forma unei emulsii fine, atingând valori de
3,4-3,9% din compoziția totală a laptelui. Principalele tipuri de fracțiuni lipidice
sunt reprezentate în tabelul II (2).

17
Tabelul II. Compoziția general a fracțiunii lipidice din lapte (2)
Fracțiunea lipidică % din lipidele totale
Lipide saponificabile 99,5
Trigliceride 96,0
Mono – și digliceride 1,3-1,6
Acizi grași liberi 0,1-0,4
Fosfolipide și sfingolipide 0,8-1,0
Lipide nesaponificabile 0,2-0,4
 Subs tanțele azotate din lapte reprezintă un procent de 3,2 -3,6 g% și sunt de
două feluri: substanțe azotate proteice și neproteice (Tabel III). Proteinele cele mai
importante sunt cazeina, în proporția cea mai mare și proteinele din ser. În
structura cazeinei sunt prezenți t oți aminoacizii esențiali necesari pentru creșterea
și dezvoltarea organismului infantil, fiind bogată în leucină, valină, lizină,
treonină, histidină, metionină, cisteină și mai săracă în triptofan, fenilalanină și
arginină. Seroproteinele, deși se regăse sc doar într -un procent de 17%, au o
valoare biologică ridicată. Cele mai importante sunt albuminele și globulinele.
Dintre globuline, imunoglobulinele posedă o activitate imunologică și
antibacter iană importană. Laptele mai conține și lactoferină – protein ă cu o mare
capacitate de fixare și transport a l fierului, cu rol important în absorbția acestuia
(2).
Tabel ul III. Substanțele azotate din lapte (2) Substanțe azotate
proteice (proteine)
95% din
substanțele
azotate Cazeine 78-80% din proteinele totale
Izomeri:α,β,k,γ
Seroproteine 17-20% din proteinele totale
Albumine (9%)
β-lactoglobulina
α-lactoalbumina
seroalbumina
Globuline (3,5%)
Ig M, A, G1 și G2
Fracția protează -peptonă (4,1%) neproteice
5% din
substanțele
azotate Aminoacizi, uree, amoniac, creatină, creatinină, acid
uric etc.

18
 Enzimele din lapte deși sunt prezente în cantități foarte mici, sunt importante
condiționând atât compoziția, cât și proprietățile laptelui. De exemplu, lipazele și
oxidazele influențează gustul și mirosul laptelui, peroxidaza și lizozimul au efect
antibacterian, iar alte enzime permit difere nțierea laptelui la diferite specii de
animale (2).
 Dintre hidrații de carbon , lactoza se află în cantitatea cea mai mare, care poate
fi supusă unor fermentații specifice folosite în industria preparării diverselor tipuri
de lactate: pentru obținerea untului și smântânii, lactoza se supune unei fermentații
lactice; pentru brânzeturi unei fermentații propionice, iar pentru prepararea
chefirulu i, unei fermentații al coolice (2).
 Vitaminele se găsesc în lapte în proporții variate î n funcție de specia de la care
provine și în funcție de anotimp. Dintre cele hidrosolubile regăsim vita minele B1,
B2, B12, C, niacina și acidul folic, iar dintre cele liposolubile vitaminele A, D și K
(2).
 Substanțele minerale din lapte reprezintă 0,7% din compoziția totală a laptelui
și sunt reprezentate de minerale, precum Ca, P, K, Na, Mg, Cl, sulfat, dar și
microelemente, dintre care I, Se, Zn, Fe, Cu, Mn, Pb, Cd, Hg. Metalele
hematoformatoare (Fe, Cu, Co) se găsesc în concentrații mici , motiv pentru care
laptele e ste corespunde nevoilor sugarului numai în primele 5 -6 luni, apoi fiind
indicată suplimentarea cu alimente ce conțin Fe, Cu și Co (2).
Tipuri de lapte și derivate din l apte
Piața alimentară din zilele noastre pune la dispoziția consumatorului o gamă foarte
largă de produse lactate, per sonalizate în funcție de nevoi: l apte praf pentru sugari,
lapte degresat pentru un aport mai scăzut de grăsimi, lapte cu diverse arome pen tru
copii, iaurturi cu fructe, formule de lapte îmbogățite cu calciu sau fier și așa mai
departe.
Una dintre clasificările existente în literatură, împarte laptele și derivatele din lapte
în următoarele categorii (Tabel IV) (2):
 Laptele pasteurizat: este laptele supus operațiunii de pasteurizare, care constă în
încălzirea laptelui până la temperaturi ridicate, dar inferioare temperaturii de
fierbere, urmată de răcirea bruscă. Are drept scop distrugerea germenilor patogeni
și reducerea numărului celor saprofiți (81). Acest tip de lapte trebuie păstrat la
temperaturi scăzute (la frigider) până la consumare și are o perioadă limitată de
conservare, de doar câteva zile (2).

19
Tabelul IV. Tipuri de lapte și produse obținute din lapte (2)
Tipuri de lapte După metoda de conservare:
 pasteurizat
 sterilizat
 UHT
După conținutul în nutrienți și forma de prezentare:
 integral
 parțial degresat
 degresat  omogenizat
 condensat
 lapte praf
Produse lactate Derivați de
fermentație  Brânzeturi
 Produse lactate acide: iaurt, chefir, sana
Derivate
grase  Smântână
 Frișcă
 Unt
 Laptele UHT se obține fie prin încălzirea laptelui la 136 -138 grade C timp de 5 –
8 s, fie prin injectarea cu vapori de apă sub presiunea la 140 -145 grade C timp de
2-4 s. Prin aplicarea acestui tratament flora bacteriană este eliminată, iar
caracterele organoleptice și valoarea nutritivă a laptelui rămân aproape
neschimbate. Se poate păstra timp îndelungat la temperatura camerei, dar odată
deschis, se va păstra la frigider (2).
 Laptele normalizat: este laptele la care procentul de grăsime inițial este
modificat, prin reducerea la anumite valori standard (81).
 Laptele omogenizat se prepară cu scopul de a îmbunătăți digestibilita tea laptelui
de vacă pentru sugari (2) și se obține prin procedee mecanice, în urma cărora
particulele de grăsime sunt foarte fin omogenizate (81).
 Laptele condensat: conține o proporție cre scută de zaharoză adăugată ( 40%-
50% în produsul final), ceea ce împiedică proliferarea bacteriană fără a se impune
sterilizarea produsului (2).
 Laptele praf: este obținut prin evaporarea apei din lapte. Atunci când este
reconstituit, laptele praf este comparabil din punct de vedere nutritiv cu laptele
proaspăt (80). Acesta se prezintă sub forma unei pulberi alb -gălbui, cu miros și
gust plăcut, dulceag, solubil în apă (2).
 Untul: se obțin e din smântână, printr -un proce s de “batere”. În timpul acestui
proces particulel e de grăsime se unesc între ele . Acesta are un conținut crescut de
vitamina A, variabil în funcție de dieta animalului de la care s -a recoltat
laptele (80).

20
 Iaurtul: se ob ține prin adăugarea unei culturi de bacterii ce fermentează lactoza,
dând naștere acidului lactic. Închegarea se produce atunci când se obține un anumit
grad de aciditate. Savoarea și conținutul nutrițional sunt uneori modificate prin
adăugarea zahărului, a diverselor arome sau a fructelor (80).
 Iaurturile cu probiotice: conțin un număr mare de microorganisme nepatogene
care formează microbiota indigenă a tractului gastrointestinal. Prin alterarea
compoziției microflorei instestinale, aceste alimente aduc o serie de beneficii
organismului uman (80).
 Brânzeturile: pentru prepararea acestora, laptele este tratat cu o enzimă ce
produce închegarea laptelui. Ulterior se separă într -o parte lichidă (zerul) și o parte
solidă. Aceasta din urmă suferă un proces de maturare ce presupune anumite
modificări chimice care în final determină savoarea brânzeturilor. Val oarea
nutritivă a acestora este ridicată datorită conținutului crescut în proteine, grăsimi,
calciu, fosfor și vitamina A (80).
Pentru a satisface nevoile speciale ale adulților , producătorii au dezvoltat diferite
tipuri de lapte cu compoziție modificată (2):
 Lapte hiperproteic cu un conținu t crescut de proteine (5,4%);
 Lapte îmbogățit cu calciu și vitaminele A și D;
 Lapte degresat îmbogățit cu omega -3;
 Lapte degresat îmbogățit în fibre solubile;
 Lapte cu grăsime vegetală fără colesterol – adecvat pentru prevenirea
hiperlipoproteinemii și a af ecțiunilor aterosclerotice cardiovasculare;
 Lapte îmbogățit cu elemente minerale – fluorizarea laptelui cu NaF 2% pentru
prevenirea cariilor (în SUA, Eleveția, Anglia)
În cazul sugarilor, industria alimentară a dezvoltat o serie de formule de lapte praf
potrivite pentru diverse p atologii (82).
 Formule delactozate pentru sugarii cu intoleranță la lactoză;
 Formule cu proteine exclusive hidrolizate sau formule pe bază de aminoacizi
pentru cei cu alergie la proteine;
 Formule hipoalergenice pentru sugarii atopici;
 Formule speciale anticolici, cu un conținut de lactoză de 30%;
 Formule anti -reflux, ce conțin amidon de porumb sau făină de roșcove pentru a
combate refluxul gstro -esofagian;

21
Beneficii alăptare
Laptele matern sau laptele praf reprezintă principal a sursă de calorii și nutrienți la
nou-născuți și copii. Laptele matern este recomandat ca sursă de hrană exclusivă
pentru primele 6 luni de viață și în continuare împreună cu alte alimente
complementare până la 2 ani (etapa de diversificare) . Acesta reprezintă o sursă
nutrițională unică pentru nou -născuți care nu poate fi înlocuit ă în mod adecvat cu
alte aliment e, inclusiv formule de lapte (72).
Alăptarea exclusivă comportă o serie de beneficii atât pentru sugar, cât și pentru
mamă deoarece (82):
 laptele matern este un aliment biologic activ, ce conține enzime, anticorpi și
vitamine;
 laptele matern este steril și perfect adaptat nevoilor nutritive și posibilităților
digestive ale sugarului;
 laptele matern previne infecțiile enterale și greșelile alimentare;
 laptele matern previne îmbolnăvirile prin imunoglobulinele din compoziția sa;
 laptele matern permite un mod de alimentație simplu și previne obezitatea și
diabetul zaharat la copil;
 laptele matern conține un factor de creștere pentru bacilul bifidus, care
împiedică dezvoltarea altor germeni patogeni;
 previne anemia feriprivă prin lactoferină;
 favori zează dezvoltarea relațiilor af ective mamă -sugar;
 alăptarea ajută uterul mamei să revină la normal;
 contribuie la spațierea nașterilor și scăderea riscului de cancer mamar;
Beneficii pre și probiotice
Probioticele sunt microorganism e vii, care administrate în cantități adecvate aduc o
serie de beneficii pentru organismul uman (83). Cele mai importante bacterii cu
proprietăți probiotice sunt bacteria lactică aci dă (LAB) și bifidobacteria (84). Spre
deosebire de acestea, prebioticele sunt ingrediente alimentare non -digerabile, care
stimluează creșterea sau activitatea prob ioticelor (83). Cele mai importante
prebiotice sunt fructooligozaharidele, inulina, oligofructoza, lact uloza și
galactooligozaharidele (85). Mecanismul de acțiu ne al probioticelor nu este
complet elucidat, dar studiile pe animale și experimentele in vitro, au arătat faptul
că acestea acționează fie la nivelul mucoasei intestinale, unde stimulează funcția
de barieră intestinală prin producția de molecule citroprotectoare (86), fie la
nivelul sistemului imunitar, activând celulele dendritice și răspunsul la limfocit ele
T-helper 1 (87). Un alt posibil mecanism de acțiune constă în abilitatea

22
probioticelor de a inhiba creșterea bacteriilor patogene prin producerea unui
spectru larg de bacteriocine (88). Studiile recente încearcă demonstrarea efectelor
benefice a probioticelor în afecțiuni precum hipercolesterolemiile, infecțiile
aparatului urinar și a cavității bucale sau intoleranța la lactoză (84). Într -un studiu
randomizat, dublu -orb, realizat pe 32 de subiecți cu hipercolesterolemie, autorii au
demonstrat scăderea cu 7.84% a colesterolului total și cu 9,27% a fracț iunii
lipidice LDL în urma administrării timp de 12 saptămâni a Lactobacillus
acidophilus și a inulinei comparativ cu placebo (85).
Cavitatea bucală este colonizată cu o serie de microorganisme. Dacă flora
bacteriană orală este perturbată, pot să apară o serie de afecțiuni precum cariile
dentare, para dontita sau halitoza (84). Într-un studiu dublu -orb, administrarea de
Streptococcus salivarius K12 timp de 3 luni la 100 de copii cu carii, a redus
fomarea plăcii dentare și a nivelelor de S. mutans , demonstrând beneficiile pe care
le are aceastp bacterie când este administrată cu regularitate (89). De asemenea,
Vivekananda et al. au observat red ucerea sângerărilor gingivale și a gingivitelor
după administrarea de Lactobacillus reuteri de două ori pe zi, timp de 42 de zile la
30 de pacienți cu paradontoză cronică (90).
Efectele pozitive pe care le aduc lactatele îmbogățite cu probiotice sunt intens
studiate , rezultate promițătoare fiind înregistrate în afecțiuni precum obezitatea și
sindromul metabolic, hipercolesterolemiile, diareea și infecțiile tractului urinar
(91). Kadoka et al. (92) au realizat un studiu clinic care a durat 12 săptămâni, timp
în care au administrat lapte fermentat cu Lactobacillus gasseri SBT 2055
pacienților supraponderali sau obezi. La final, au obținut scăderi semnificative în
grăsimea abdominală, visceral ă și subcutanată, dar și în greutatea corporal ă,
respectiv indicele de masă corporală (BMI) (91). Scăderi în greutate la pacienții
obezi au fost raportate și de Omar et al. care au obținut aceste rezultate
administrând iaurt ce conținea tulpini de Lactobacillus fermentum și Lactobacillus
amylovorus (93). Într -un alt studiu, s -a eviden țiat rolul benefic al consumului
iaurtului îmbogățit cu tulpini de Lactobacillus acidophilus La5 și Bacillus. lactis
BB-12 la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 (94). După 6 săptămâni, nivelul
hemoglobinei glicate (HbA1c), dar și al concentrației serice de colesterol total și
LDL cholesterol a scăzut semnificativ (91).

Aport nitrtiți și nitrați furnizat de lapte si derivate în alimentaț ia sugarului
Sugarii reprezintă un grup populațional cu nevoi special e în ceea ce privește
alimentația. În cazul lor procesele metabolice sunt mai intense și cu atât mai labile
cu cât copilul este mai mic. Orice factor nociv, agresiune, chiar și de mică

23
intensitate poate duce la stări patologice grave (82). În ciuda faptului că
Organizația Mondială a Sănătății și Academia Americană de Pediatrie recomandă
alăptarea exclusivă a sugarului în primele 6 luni de viață (72), centrele de control
al bolilor și de prevenire a imunizării naționale demonstrează faptul că un procent
de sub 50% dintre mame respectă aceste condiții. În 2006 74% din copii au fost
alăptați imediat după nașter e, 43% până la 6 luni și 23% până la 12 luni (72).
Printre copiii născuți în același an doar 33% au fost alăptați exclusiv până la 3 luni,
respectiv 14% până la 6 l uni. Aceste date sugerează că aproximativ 25% dintre
copiii alăptați vor primi formule de lapte praf ca și supliment, în primele 2 zile de
viață. Aproape 38% dintre copiii alăptați primesc formule de lapte praf în primele
3 luni, iar 44.7% în primele 6 lun i (72). Așadar, pe lângă laptele matern, diferite
formule de lapte pot constitui surse nutriționale pentru nou -născuți. Luând în
considerare aceste aspecte, este de o importanță majoră verificarea aportului de
nitrați și nitriți din lapte și derivate lactate pentru a putea evalua posibililele
beneficii sau riscuri la care sunt expuși sugarii odată cu consumarea lor. Nitrații
pot să apară în lapte și în formulele de lapte pentru copii ca o consecință a
procedeelor industriale sau ca aditivi folosiți la fabricarea laptelui îmbogățit sau a
prepara telor pentru sugari. Nitritul, poate fi o consecință a contaminării bacteriene
sau poate fi adăugat în timpul procesului de fabricație (4). Calitatea hranei
administrată animalelor ce produc lapte este de o importanță majoră, deoarece
prezența nitraților în apa sau alimentele co nsumate influențează în mod direct
cantitatea finală a acestui anion în lapte (95).

Tabelul V. Concentrația nitraților și nitriților exprimată în mg/L din diferite tipuri
de lapte
Metodă de
dozare Produs testat Concentrație determinat ă
N N
HPLC
(72)
Colostru 1,9
 0,03 0,8
 0,02
Lapte de tranziție 5,2 ±0,10 0,01±0,001
Lapte matur 3,1±0,02 0,01±0,001
Market Pantry 2% cow’s
milk 2,3 ±0,06 0,002±0,0001
Organic 2% cow’s milk 1,6±0,03 0,003±0,0001
Silk Soy Vanilla Milk 34,8±0,61 0,036±0,0005
Silk Soy Egg Nog 3,4±0,04 0,13 ±0,0001

24
Tabelul V. Concentrația nitraților și nitriților exprimată în mg/L din diferite tipuri
de lapte
Metodă de
dozare Produs testat Concentrație determinat ă
N N
Reducere pe
coloană de
Cadmiu
(96) Lapte crud 2,70 –
Lapte pasteurizat 2,61 –
Lapte praf reconstituit 2,13 –
Lapte de oaie 2,19 –
Reducere pe
coloană de
Cadmiu+SIA
(97) Lapte crud 2,51±0,01 –
2,88±0,03 –
3,37±0,09 –
Lapte ultrapasteurizat cu
1,7% grăsime 1,50±0,01 –
4,46±0,13 –
0,077±0,03 –
2.1 Aport nitrați și nitriți în laptele matern și alte sortimente de lapte
Într-un studiu rea lizat de Norman G. Hord et al. s -a determinat concentrația de
nitrați și nitriți din laptele matern (72). Au fost studiate probe recoltat e în primele 3
zile după naștere (colostru), în zilele 3 -7 după naștere (lapte de tranziție) și lapte
recoltat după o săptămână de la naștere (lapte matur). Rezultatele obțin ute sunt
sumarizate în Tabelul V . Observăm că nivelul nitraților și nitriților este diferit în
funcție de faza în care a fost recoltat laptele matern. Datele obținute relevă un
aport semnificativ de nitriți în colostru, în vreme ce nivelul de nit rați se modifică
în funcție de perioada în care a fost recoltat laptele, cea mai mare cantita te de nitrat
înregistrându -se în laptele de tranziție (72).
Norman G. Hord et al. au testat și câteva specialități de lapte (72). Rezultatele
obținute sunt detaliate în Tabelul V . Se observă diferențe destul de mari în ceea ce
privește concentrația de nitrați, v arianta de lapte din soia cu aromă de vanilie,
având cel mai mare conținut de nitrați și de nitriți. The Joint Food and Agricultural
Organization/World Health Organization au stabilit cantitatea zilnică de ion nitrat
și ion nitrit admisă (ADI -acceptable daily intake) ca fiind 3,7 mg/kg corp,
respectiv 0,06 mg/ kg corp. Confruntând datele obținute cu aceste valori standard
se poate observa faptul că laptele de soia cu aromă de vanilie conținea 104% din
ADI, iar specialitatea de lapte praf fără lactoză 83% din ADI pentru un sugar de
6,8 kg și un consum de 750 mL lapte/zi (72). Alte tipuri de lapte (laptele crud și
laptele pasteurizat) au fost testate de către Oșvat M. et al . (96) și M.J. Reis Lima
et al. (97) din punct de vedere al conținutului de nitrați, utili zând u-se metode
diferite de dozare . Valorile obținute sunt reprezenta te în Tabelul V . Observăm
concentrații de nitrați destul de asemănătoare pentru probele analizate.

25
2.2 Aport nitriți și nitrați în laptele praf
Laptele praf reprezintă o sursă nutrițională deosebit de important ă pentru sugari.
Varietatea de sortimente pusă pe piață de diferiți producători, face din alegerea
unui anumi t sortiment o adevărată provocare pentru părinți. Norman G . Hord et al.
(72) au analizat prin cromatografie de lichide de înaltă performanță câteva
formulele de lapte praf din punct de vedere al aportului de nitrați și de nitrtiți.
Obervăm din tabelul VI faptul că majorita tea probelor analizate au înregistrat un
conținut < 0,01 mg/L nitriți, iar pentru nitrați cea mai mare concentrație a fost de
2,6 mg/L în formula de lapte fără lactoză. Piston M. et al. (98) au analizat diferite
probe de lapte praf, printr -o metodă diferită (reducere pe coloană de Cd cuplată cu
SIA-sequential injection analysis) , obținând concentrații ma i mari de nitrați și de
nitriți comparativ cu studiul anterior, cea mai mare valoare fiind de 5,643 mg
nitrat/L (Tabel VI ). Diferențele se datorează pe de o parte datorită metodei de
dozare, și pe de altă procedeelor industriale folosite.
Tabel ul VI Concentrația nitraților și nitriților exprimată în mg/L din diferite
tipuri de lapte praf
Metodă
de dozare Produs testat Concentrație determinat ă
N N
HPLC
Normand
G. Hord et
al., 201,
Texas (72) Boost Kid Essentials Lactose Free
Bright Beginnings Soy Pediatric
Similac
Pregestimil -protein hydrolysate
Enfamil EnfaCare
Nestle Cernation Instant Breakfast
Plus (Lactose free)
TwoCal HN with FOS -milk based
hydrolysate
Nutramigen AA Elemental
Reducere
pe coloană
de Cd +
SIA
Piston M.
et al.,
2011,
Uruguay
(4) Infant formula A 5,573 0,208
Infant formula B 5,617 0,209
Infant formula for children from 0
to 6 months 5,553 0,186
Infant formula for children from 6
to 12 months 5,380 0,210
Milk powder 5,643 0,219

26
Aspecte legislative
Legislația cu privire la concentrațiile minime și maxime de nitrați și nitrtiți din
lapte și derivate lactate este deficitară la momentul actual. Nici regulamentul
comisiei UE No.1258/2011 privind nivelurile maxime de nitrați din alimente , nici
Codex Alimentarius nu au impus anumi te limite pentru acești anioni în lapte.
Totuși riscul de methemoglobinemie la care se expun sugarii în cazul unui exces
de nitrați și nitriți, au determinat autoritățile competente să limiteze concentrația de
nitrați din apa potabilă la 50 mg/ L în Uniune a Eupeană, respectiv 44 mg/L în
Statele Unite (32).
Din aceste motive, în literatura de specialitate, rezultatele obținute în urma
determinării acestor doi anioni din diverse probe de lapte se compară cu dozele
zilnice recomandat e (ADI), calculându -se procentul cu care depășesc sau nu aceste
recomandări. The Joint Food and Agricultural Organization împreună cu World
Health Organization au stabilit că doza zilnică recomandată pentru ionu l nitrat este
de 3,7 mg/ kg corp, iar pentru ionut nitrit de 0,06 mg/kg corp în cazul unui adult de
60 kg (26). Pentru a calcula dozele zilnice recomandate este nevoie și de
cantitatea de lapte consumată. Conform datelor din literatură, aceste cantități
variază în funcție de vâ rstă și de starea fizioligică astfel (2):
 750-1000 ml pentru sugari;
 500-600 ml pentru copii în perioada de creștere și femei în perioada
ciclului reproductiv, muncitor i expuși la substanțe toxice;
 250-300 ml cu un maxim de 400 ml, pentru populația adultă sănătoasă și
pentru vârstnici.

27
Studiul 1- Evaluarea consmului de lapte și derivate din lapte la adulți și copii
Conform Eurostat , consumul de lapte a înregistrat un declin puternic în ultimele
decenii, țări dezvoltate precum Luxemburg, Germania, Austria, Franța reușesc cu
greu să depășească media impusă de UE. România, cu un consum individual de
57% din medie se află la coada clasamen tului, situându -se pe penultimul loc (99).
Totuși l aptele este un aliment complex, bogat în numeroase principi i active
indispensabile creșterii și dezvoltării. Prin aportul de calciu, acesta susține
dezvoltarea osoasă la copii și previne osteoporoza la adulți.
Scopul studiului a fost evaluarea comportamentului alimentar în materie de lapte și
derivate l actate, atâ t la populația tânără , cât și la copii mici.

Material și m etodă
Subiec ți cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, din România au fost invitați să
răspundă chestionarului privind consmul de lapte și derivate din lapte.
Sondajul a fost creat și disponibil accesului online prin platforma isondaje.ro .
Chestionarul (anexa 1) a cupr ins 20 de întrebări dedicate pentru a dezvălui
pattern -ul consumului de lapte și derivate din lapte în rândul populației adulte, dar
și al copiilor mici.
Pentru interpretarea statistică a datelor s -a folosit Real Statistics Resource Pack
pentru Microsoft Excel 2007 si aplicaț ia pentru foi de calcul Microsoft Excel , fiind
aplicate următoarele criterii de exludere a respondenților:
1. Răspunsuri cu date incom plete/aberante ;
2. Respondenți cu vârsta <18 și > 45 de ani ;

Rezultate
Caracteristicile populației
Am avut un număr total de 877 de respondenți, în urma aplicării criteriilor de
excludere rămânând un număr de 860, dintre care 801 femei și 59 bărbați.
Media de vârstă a respondenților a fost 25 ani cu 25% din respondenți sub 21 ani,
50% din respondenți între 21-30 ani și 25% peste 30 ani. Distribuția în funcție de
vârstă a acestora este redată în Fig.5 .

28

Figura 5 Procentul participanților în funcție de vârstă
În fig 6. e ste reprezentat procentul în care au completat respondenții sondajul din
principalele județe ale țării. Județele Cluj, Maramueș și Brașov constituie zone cu
cel mai mare număr de răspunsuri.

Figura 6 Procentul de completare al s ondajului în principalele județe ale țării

< 21 21-30 > 30 0 10 20 30 40 50
25% 50%
25%
Varsta (ani) %

29
Consumul de lapte și derivate lactate la adulți
Pentru a înțelege comportamentul alimentar al adulților în ceea ce privește
consumul de lactate, am aplicat un chestionar cu întrebări referitoare la tipul,
cantitatea și frecvența cu care sunt consumate aceste alimente, respectiv factorii
care influențeză alegerea lor.
În ceea ce privește frecvența consumului de lapte la aduți, 33,02% consumă zilnic,
în timp ce 8,84% nu consum ă deloc. În Fig . 7 este reprezentată d istribuția
respondenților ȋn funcție de frecvența consumului de lapte, exprimată procentual.
Majoritatea adulților (51,51%) consumă lapte integral (3,5% grăsime), o proporție
importantă (36,98 %) consumă lapte semi -degresat ( 1,5%), iar cei mai puțini
(2,67%) aleg laptele de gresat cu 0,1% grăsime.
În Fig.8 este redată distribuția respondenților ȋn funcție de răspunsul la întrebarea
ce fel de lapte consumă cel mai frecvent.

Figura 7 Distribuția respondenților ȋn funcție de frecvența consumului de lapte,
exprimată procentual
33.02%
32.79% 13.14% 12.21% 8.84%
Zilnic
De 2 -3 ori pe săptămână
1 dată la două săptămâni sau mai rar
1 dată pe săptămână
Nu consum

30

Figura 8 Distribuția respondenților ȋn funcție de răspunsul la întrebarea ce fel de
lapte consumă cel mai frecvent
Comparând frecvența consumului cu tipul de lapte am obținut faptul că 167 de
persoane consumă de 2 -3 ori pe săptămână lapte integral (3,5% grăsime), 151
zilnic, 125 de persoane consumă zilnic lapte semi degresat (1,5% grăsime), în
vreme ce 8% consumă zilnic lapte d egresat (0, 1% grăsime). În Fig 9 . Sunt
prezentate datele obținute pentru frecvența cu care se consumă laptele comparativ
cu tipul de lapte ales.

Figura 9 Compararea frecvenței cu care se consumă diferite tipuri de lapte

0 20 40 60
Integral (3.5 %
grăsime) Semi -degresat
(1.5 % grăsime) Degresat (0.1%
grăsime) 51,51%
36,98%
2,67%
0 50 100 150 200
1 dată la
două
săptămâni
sau mai rar 1 dată pe
săptămână De 2 -3 ori
pe
săptămână Zilnic 42 45 106 125
71 54 167 151
0 6 9 8 Tipul de lapte
Frecvența consmului
Semi -degresat (1.5 % grăsime) Integral (3.5 % grăsime) Degresat (0.1% grăsime)

31
Responde nții au fost întrebați care este sortimentul de lapte preferat. 89,30% dintre
români preferă laptele de vacă, 6,05% laptele de migdale, 5,93% laptele de soia și
4,19% laptele de capră. Celelalte tipuri de lapte (oaie, bivoliță, orez, ovăz cocos)
sunt mai pu țin consumate. În Fig. 10 sunt redate rezultatele obținute pentru
întrebarea ”ce tip de lapte preferați ”.

Figura 10 Tipurile de lapte preferate în rândul consumatorilor
În fig 11 . se poate observa cantitatea de lapte consumată de respondenți. Cei mai
mulți (48,49%) consumă mai puțin de o 240 mL , 29,77% o cană și jumătate, iar
12,91% mai mult de o cană și jumătate.
Comparând frecvența cu care se consumă laptele și cantitatea (Fig 12 .) am obținut
faptul că majoritatea respondenților (157) consumă zilnic mai puțin de o cană de
lapte, 102 consumă de 2 -3 ori pe săptămână o cană și jumătate și doar 10 persoane
consumă 1 dată pe săptămână mai mult de o cană și jumătate.
Majoritatea populației cumpără laptele praf din market -uri, supermarket -uri, 223
din piața agroalimentară sau de la producători particulari, iar restul de la dozatorul
de lapte sau din magazine de desfacere. În fig 13 . Se poate observa distribuția
respondenților în fu ncție de locul de unde cumpără laptele.

89,30% 4,19% 1,16% 3,49% 5,93% 6,05% 2,33% 0,81% 6,05% 0,35%
De vacă De capră De oaie De bivoliță
De soia De migdale De orez De ovăz
De cocos Altele: susan, nucă

32

633 223 38 37 Market -uri,
supermarket -uri
Piața agroalimentară,
de la producători
particulari
Automat (dozator de
lapte)
Magazine de desfacere
ale producătorilor
Figura 11 Cantitatea de lapte consumată de adulți

Figura 12 Frecvența consumului de lapte în funcție de cantitate

0 10 20 30 40 50 60
Mai mult de o cană și
jumătate Mai puțin de o cană
(240 mL) O cană și jumătate
0 50 100 150 200
Zilnic De 2 -3 ori pe
săptămână 1 dată la două
săptămâni sau
mai rar 1 dată pe
săptămână 49 39
13 10 157 141
70
49 78 102
30 46
Mai mult de o cană și jumătate Mai puțin de o cană (240 mL)
O cană și jumătate
Figura 13 Distribuția respondenților în funcție de locul de unde cumpără
laptele

33
Următoare a întrebare adresată consumatorilor s -a referit la factorii care
influențează alegerea unui anumit sortiment de lapte. Pentru majoritatea brandul
(305) și conținutul de grăsimi (287) reprezintă un factor important (fig 14.) .
Conținutul de grăsimi și de calciu reprezintă un factor foarte important pentru
majoritatea dintre acestea, în vreme ce ambalajul și niv elul caloric sunt
neimportante pentru mulți con sumatori (fig 14,15.) . În fig 14 ,15. este redată
importanța acestor factori.
În ceea ce privește frecvența cu care se consumă produsele lactate sau derivatele
din lapte, cei mai mulți dintre respondeți, a dică 42,21% consumă zilnic, 40,7 0% de
2-3 ori pe săp tămână, iar 1, 40 % nu consumă deloc. În fig 16 . Este reprezentată
frecvența cu care se consumă produsele lactate sau derivatele din lapte.
În fig 17. se observă faptul că printre tipurile de produse lactate sau derivate de
lapte, cele mai des consumate se află iaurturile, brânzeturile, cașcavalul, smântâna
și untul, în timp ce produsele lactate cu probiotice și cele fără lactoză, sunt
consumate mai rar.

Figura 14 Importanța anumitor factori în alegerea unui sortiment de lapte
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Neimporta
nt Important Mediu Foarte
important
Brand 133 305 189 157
Ambalaj 232 219 245 88
Preț 142 264 262 116
Brand
Ambalaj
Preț

34
638
634
575 525 521 506 273 101 40 16 1
Iaurt Brânzeturi
Cașcaval Smântână
Unt Lapte care se păstrează la frigider
Înghețată Lapte UHT
Produse lactate cu probiotice Produse lactate fără lactoză
frisca
Figura 15 Importanța anumitor factori în alegerea unui sortiment de lapte

Figura 16 Frecvența cu care se consumă produsele lactate sau derivatele din lapte

0 200 400 600 800 1000
Neimportant Important Mediu Foarte
important 227 189 209 159 196 207 203 178 184 194 195 211 93 287 144 260
Nivel caloric Conținut de proteine
Conținutul declarat de calciu Conținutul de grăsimi
42.21%
40.70% 1.40% 5.35% 10.35%
Zilnic De 2 -3 ori pe săptămână
Nu consum O dată la 2 săptămâni sau mai rar
O dată pe săptămână
Figura 17 Tipurile de lactate sau derivate din lapte consumate cel mai adesea

35
Consumul de lapte și derivate lactate la copii
În a doua parte a chestionarului am pus accent pe tipurile, cantitatea, și frecvența
cu care se administrează diferitele tipuri de lapt e la copiii cu vârsta până la 4 ani,
dar și factorii care influențează alegerea unui anumit tip de lapte praf, respectiv
părerea părinților cu privire la beneficiile includerii laptelui în dieta copil ului. Am
ales doar copiii sub 4 ani, deoarece în această perioadă este extrem de importană
prezența laptelui în alimentație, contribuind la o dezvoltare armoniasă.
Am obținut rezultate pentru 339 de răspunsuri , dintre care 112 copii cu vârsta
cuprinsă în tre 24 -48 de luni, 105 sub un an și restul cu vârsta cupri nsă între 12 și
24 de luni. În Fig 18. este reprezentată distribuția copiilor în funcție de vârstă.
La întrebarea ce tip de lapte se găsește în alimentația copilului dumneavoastră, cei
mai mulți dintre părinți (48,67 %) au răspuns cu lapte de vacă sau alte produse
derivate din lapte, 36,28 % cu lapte de la sân , 16,12 % cu formule de continuare și
13,27 % cu formule de creștere. În Tabelul VII sunt descrise tipur ile de lapte
consumate de copii .
Comparând tipul de lapte co nsumat cu vârsta, am obținut faptul că 61 de copii
consumă lapte de la sân până la un an, 30 până la un an jumate, 12 până la 2 ani și
19 peste 2 ani și doar 70 de copii primesc exclusiv lapte matern. 85 dintre copii
primesc lapte de vacă sau alte produse derivate din lapte între 24 și 48 de luni, 43
între 12 și 18 luni, 26 între 18 și 24 de luni, respectiv 8 sub un an. 100 de copii
sunt alimentați exclusiv cu lapte de vacă. În cazul laptelui praf, cel mai mare
consum s -a evidențait în primul an de viață, 2 7 de copii au primit formule de
început, respectiv 26 formule de continuare. În fig 19 sunt coroborate datele
obținute pentru tipul de lapte consumat în funcție de vârstă.

Figura 18 Distribuția copiilor în funcție de vârstă

0 20 40 60 80 100 120
<12 luni 12-18 luni 18-24 luni 24-48 luni 105
78
44 112 Nr. respondenți
Vârsta

36

Figura 19 Tipul de lapte consumat de copii în funcție de vârstă

0 20 40 60 80 100 120 140
< 12 luni 12-18
luni 18-24
luni 24-48
luni
Nu consumă lapte 0 0 0 4
Lapte de vacă sau alte
produse derivate din lapte 8 43 26 85
Formule pe bază de soia 0 0 0 4
Formule de lactozate 1 0 0 0
Formule cu hidrolizat total 0 3 0 1
Formule hipoalergenice 0 0 1 1
Fortifianți ai laptelui de
mamă 1 0 0 0
Formule de creștere 3 21 7 14
Formule de continuare 26 19 5 5
Formule de început 27 0 0 1
Lapte de la sân 61 30 12 19 Tabelul VII . Tipurile de lapte consumate de copii
Tipul de lapte consumat % respondenți
Lapte de vacă sau alte produse derivate din lapte 48,67
Lapte de la sân 36,28
Formule de continuare 16,22
Formule de creștere 13,27
Formule de început 8,26
Altele: lapte de capră, bivoliță, migdale, cocos, nuci 1,47
Nu consumă lapte 1,18
Formule pe bază de soia 1,18
Formule cu hidrolizat total 1,18
Fortifianți ai laptelui de mamă 0,59
Formule hipoalergenice 0,59

37

31.45%
19.88% 12.46%
8.01% 12.76% 15.43%
De 4 sau mai multe ori pe zi De 2 ori pe zi
Nu în fiecare zi Nu consumă lapte La întrebarea “cât de des se regăsesc laptele/formulele de lapte în alimentația
copilului d umneavoastră ?” 31,45% au răspuns cu mai mult de 4 ori pe zi, 12,76%
de 3 ori pe zi, 19,88% de 2 ori pe zi, iar 8,01% nu consumă lapte.
În fig 2 0. Este redată frecvența administrării laptelui/formulelor de lapte la copii.
Corel ând vârsta cu frecvența administrării laptelui/formulelor de lapte la copii am
observat că cea mai frecventă administrare se regăsește la copiii sub un an, 57
dintre respondenți îi dau copilului lapte de mai mult de 4 ori pe zi. La copiii mai
mari, frecvența scade, 30 de persoane hrănesc copilul cu lapte de 2 ori pe zi, iar 32,
o dată pe zi. În 19 cazuri copiii sub un an nu consumă lapte.
Privind aportul de lapte/ formule de lapte la copii, 51% consumă <360 ml; 23,15%
între 360 -480 ml, iar 25,82% peste 480 ml, date reprezentate în Fig 23.
Raportat la v ârstă cantitatea de lapte consumată este diferiă. În Fig 24. Se poate
observa faptul că sub un an, majoritatea copiilor consumă peste 480 ml lapte, între
un an și un an jumate majoritatea consumă între 360 -480 ml, iar după această
vârstă cei mai mulți cons umă sub 360 ml de lapte.
Alegerea laptelui praf este un criteriu deosebit de important. Cei mai importanți
factori pentru respondenți au fost recomandarea medic/farmacist (fig 26.) ,
ingredientele, vârsta recomandată de producător pentru administrare și fi rma
producătoare (Fig 27.) . Aceste informații s unt descrise detaliat în Fig. 26,27 .
În ceea ce privește sortimentul, pe primele 3 poziții în preferințele consumatorilor
se află laptele praf NAN, urmat de Topfer și Aptamil. În fig. 28 sunt detaliate
sortime ntele de lapte praf utilizate la copii.

Figura 20 Frecvența administrării laptelui/formulelor de lapte la
copii

38

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
<360 ml 360-480 ml >480 ml 51%
23.15% 25.82%

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
De 4 sau
mai
multe ori
pe zi De 2 ori
pe zi Nu în
fiecare zi Nu
consumă
lapte De 3 ori
pe zi O dată
pe zi
24-48 luni 11 30 23 2 10 32
18-24 luni 9 9 4 4 11 7
12-18 luni 18 21 8 2 19 10
<12 luni 57 7 7 19 3 2
Figura 21 Frecvența administrării laptelui sau formulelor de lapte în funcție de
vârsta copilului
Figura 22 Cantitatea de lapte/formule de lapte consumată de copii

39

0 20 40 60 80 100 120
<12 luni 12-18 luni 18-24 luni 24-48 luni
<360 ml 48 28 21 74
360-480 ml 17 34 8 18
>480 ml 40 16 15 16
137
121 34 129 3 Ingrediente
Firma producătoare
Preț
Vârsta recomandată de producător
pentru administrare
Ambalaj

Figura 25 Criteriile de care se ține cont în alegerea tipului de lapte praf
0 50 100 150 200
161 23 14 Recomandare medic/farmacist
Recomandare cunoștințe
Informații on -line Figura 23 Cantitatea de lapte/formulă de lapte consumată în funcție de vârstă
Figura 24 Criteriile de care se ține cont în alegerea tipului de lapte
praf

40

5% 11%
37% 18% 19% 3% 2% 5% HIPP
MILUPA
NAN
APTAMIL
TOPFER
HUMANA
VITALACT
Altele
0 10 20 30 40 50
Puțin sănătos Sănătos Nesănătos 39.33% 47.57%
13.11%

Fig 29 . ilustrează cât este de sănătos laptele praf în percepția respondenților.
47,57% con sideră că este sănătos, 39,33% puțin sănătos, iar 13.11% nesănătos.
Următoare a întrebare s -a referit la percepția despre cantitatea de lapte/ lapte praf
consumată de c opii. Conform datelor din Fig 30 . cei mai mulți (52.80%) consideră
potrivită cantitatea de lapte/lapte praf, 38,05% adecvată, iar 9,14% inadecvată.
La întrebarea nr. 18 părinții au trebuit să aprecieze în ce măsură sunt de acord cu 3
afirmații referitoare la beneficiile includerii laptelui în dieta copiilor (Fig 31 .).
Pentru prima afirmație: “Copii trebuie să consume lapte pentru a obține calciu în
cantitate adecvată”, 199 au fost de acord, 110 puțin de acord, iar 30 nu au fost de
acord. În cazul celei de -a doua afirmații: “Laptele ar trebui să rămână majoritar în
dieta copiilor”, 136 au fost de acord, 129 puțin de acord și 74 nu au fost de acord.
Cel mai mare număr de persoane a fost de acord cu afirmația 3 în accepțiunea
căreia laptele este indispensabil pentru creșterea și dezvoltarea armoniasă a
copiilor.
Figura 26 Principalele tipuri de lapte praf consumate de copii
Figura 27 Distribuția respondenților cu privire în funcție de răspunsul la
întrebare a ”cât de sănătos credeți că este laptele praf ?”

41

Figura 28 Distribuția respondenților cu privire la cantitatea de lapte praf
consumată de copii

Figura 29 Părerea părinților despre beneficiile includerii laptelui în dieta copiilor
Am dorit să aflăm și care este percepția părinților despre beneficiile utilizării
formulelor de lapte în dieta copiilor (Fig. 32 ). 186 au fost de acord cu cu afirmația
2 (“Nivelul de zahăr din formulele de lapte este m ai mare decât cel din laptele de
vacă”), un număr destul de mare (216) nu sunt de acord cu faptul că laptele
degresat poate înlocui laptele integral sau formulele de lapte în dieta copiilor de 1 –
2 ani, iar 138 de persoane sunt puțin de acord cu faptul că f ormulele de lapte
conțin nutrienți ce ajută la dezvoltarea neurologică a copiilor.

0 10 20 30 40 50 60
Potrivită Inadecvată Adecvată 52,80%
9,14% 38,05%
0 100 200 300 400 500 600
De acord Puțin de
acord Nu sunt de
acord 247
62 30 136
129
74 199
110
30 Copii trebuie să consume lapte
pentru a obține calciu în
cantitate adecvată
Laptele ar trebui să rămână
majoritar în dieta copiilor
Laptele este indispensabil
pentru creșterea și dezvoltarea
armonioasă a copiilor

42

Figura 30 Părerea părinților despre beneficiile utilizării formulelor de lapte în
dieta copiilor
Ultima întrebare a sondajului a fost una cu caracter deschis, partipanții la studiu
fiind invitați să spună care consideră că sunt compușii nepotriviți din lapte sau
formulele din lapte. În cele ce urmează sunt redate cele mai pertinente răspunsuri.
Cei ma i mulți au spus ca nu știu, în vreme ce un număr mare de persoane
consideră zahărul ca fiind nepotrivit. Taurina, uleiurile vegetale și conservanții
sunt de asemenea compuși pe care părinții îi consideră nepotriviți.
 nu stiu (152)
 Zahar (109)
 Taurina (22)
 uleiuri vegetale (11)
 Conservanti (8)
 Grasimi (8)
 Sare (8)
 Calciu (7)  e-uri (7)
 Aditivi (6)
 acizi grasi (4)
 Maltodextrina (4)
 Amidon (3)
 ulei de peste (3)
 lactoza
 zer  aluminiu
 B-uri
 glucide
 acid citric

0 100 200 300 400 500 600 700
De acord Nu sunt de
acord Puțin de
acord 124 107 108 109 92 138 45 174 120 186 48 105 44 216 79 Laptele degresat poate înlocui laptele
integral sau formulele de lapte în dieta
copiilor de 1 -2 ani
Nivelul de zahăr din formulele de
lapte este mai mare decât cel din
laptele de vacă
Formulele de lapte pot înlocui alte
produse alimentare pentru că
reprezintă surse de nutrienți
Formulele de lapte conțin nutrienți
care ajută la dezvoltarea neurologică a
copiilor, acești nutriență nu se găsesc
în alte produse alimentare
Formulele de lapte sunt mai adecvate
copiilor între 1 -4 ani decât laptele de
vacă

43
Discuții
Statisticile existente în literatură au evi dențiat scăderea dramatică a co nsumului de
lactate la nivel european (99). Și în cazul studiului nostru, aplicat la nivel național,
observăm că doar 33,02% dintre respondenți consumă zilnic lapte.
Rezultatele studiului au scos în evidență că jumătate dintre adulți consumă lapte
integral cu 3,5% grăsime. Acest lucru ar trebui să atragă un semnal de alarmă
deoarece aportul unui procen t ridicat de grăsime din lapte, în cantități
semnificative poate să ducă la creșterea colesterolului, cu implicații negative
asupra sănătății. Din acest motiv nutriționiștii și organismele competente
recomandă adulților consumul frecvent de lapte semi -degresat (80). Astfel că
populația ar trebui încu rajată să renunțe sau să reducă consumul laptelui integral.
89,30% dintre românii participanți la studiu preferă laptele de vacă. Acesta a fost
un rezultat previzibil pentru consumatorii țării noastre. Totuși am obținut rezultate
bune și pentru consumul de lapte de cocos, soia sau migdale – cel mai probabil în
rândul tinerilor, care datorită cunoștințelor actuale au descoperit beneficiile acestor
tipuri de lapte și au început să îl consume. Laptele de soia, este mult consumat și
de adulți în perioada postu rilor religioase .
Un aspect pozitiv rezultat din studiu se referă la cantitatea de lapte consuma tă de
adulți. Majoritatea (18,26 %) consumă mai puțin de 240 mL pe zi, ceea ce este în
concordanță cu recomandările Societății de Nutriție din România conform căreia
doza zilnică de lapte indicată pentru un adult este de 200 mL (80).
Majoritatea respondenților au spus că brandul și conținutul de grăsimi reprezintă
un factor important în alegerea unui anumit tip de lapte. Acest lucru poate fi
corelat și cu fapt ul că cei mai mulți cumpără laptele din market sau supermarket,
unde diversitatea produselor este foarte mare. Este încurajator faptul că percepția
umană s -a schimbat, iar astăzi oamenii încep să fie mai atenți la produsele pe care
le cumpără, verificând i ngredientele trecute pe etichete, termenele de valabilitate
etc.
Frecvența cu care se consumă produsele lactate sau derivatele din lapte este
asemănătoare cu cea pentru lapte, 42,21% consumă zilnic, 40,70% de 2 -3 ori pe
săptămână, iar 1,40 % nu consumă de loc. Și în acest caz ar trebui încurajat
consumul mai des de astfel de produse, însă în cantități moderate și de preferat
cele degresate, mai ales la persoanele cu risc crescut pentru boli cardiovasculare.
Nu doar frecvența consumului de diferite produse l actate ar trebui modificat, ci și
tipul acestora. Conform rezultatelor obținute , majoritatea adulților preferă
iaurturile, brânzeturile, cașcavalul, smântâna și untul, în timp ce produsele lactate
cu probiotice și cele fără lactoză, sunt consumate mai rar. Iaurturile cu probiotice

44
aduc o serie de beneficii consumatorilor prin aportul de microorganisme ce
restabilesc flora bacteriană și ar trebui încurajate spre consum. Produsele
delactozate este posibil să nu fie cunoscute de către populație suficient de bi ne,
deci ar avea nevoie de o promovare mai bună fiindcă numărul persoanelor cu
intoleranță la lactoză este în creștere.
La copii, conform rezultatelor obținute , observăm faptul că majoritatea sunt hrăniți
cu lapte de vacă, un procent mai mic cu lapte de sân, aproape la egalitate cu
formulele de lapte praf. Comparând tipul de lapte consumat cu vârsta , am obținut
faptul că 61 dintre copii consumă lapte de la sân până l a un an și doar 30 până la
un an și jumătate , 70 de copii primesc exclusiv lapte matern, iar 100 lapte de vacă
exclusiv. Aceste date sunt extrem de îngrijorătoare dat fiind faptul că alăptarea
exclusivă ar trebui să fie prezentă obligatoriu în primele 6 lu ni de viață, cu
indicație până la doi ani. Din păcate la nivel mondial s -a demonstrat statistic că
aceste condiții nu sunt respectate, și din datele înregistrate în sondajul nostru , și la
nivelul țării noastre situația este asemănătoare. Ar trebui să exist e mai multe
programe de educare și informare a tinerelor mămici cu privire la beneficiile și
importanța alăptării.
Atât frecvența , cât și cantitatea de lapte/formule de lapte raportată la vârstă au ieșit
conform studiului ca fiind adecvate. Cea mai frecve ntă administrare se regăsește
la copiii sub un an, de mai mult de 4 ori pe zi , apoi frecvența scade până la o
administrare pe zi o dată cu înaintarea în vârstă . Cantitatea de lapte consumată
scade o dată cu creșterea copiilor, lucru firesc datorită nevoilor alimentare diferite.
Sugarul, sub un an primind exclusiv lapte în alimentație, va consuma peste 480 ml
de lapte zilnic, iar apoi pe măsură ce hrana este diver isificată, scade și cantitatea de
lapte administrată. Cel mai grav este faptul că în 19 cazuri , copiii sub un an nu
consumă lapte deloc.
Alegerea laptelui praf este un criteriu deosebit de important. Cei mai importanți
factori pentru respondenți au fost recomandarea medic/farmacist, ingredientele,
vârsta recomandată de producător pentru administrare și firma producătoare.
Analizând aceste date concludem faptul că părinții țin cont de părerea
specialiștilor, de compoziția, dar și de recomandările producăt orilor în alegerea
tipului de lapte praf.
În ceea ce privește sortimentul, pe primele 3 poziții în preferințele consumatorilor
se află laptele praf NAN, urmat de Topfer și Aptamil. Lucru surprinzător deoarece
doar 34 dintre participanții la studiu au spus că țin cont de preț în alegerea laptelui
praf, iar NAN este sortimentul de lapte praf preferat de cei mai mulți este și cel
mai accesibil ca preț de pe piață.

45
Majoritatea părinților consideră laptele praf sănătos , iar cantitatea de lapte/
formulă de lapte administrată copiilor cred că este potrivită.
Laptele reprezintă o sursă importantă de calciu, extrem de important pentru
dezvoltarea normală a oaselor și dinților la copii. Majoritatea părinților (58,70%)
au fost de acord cu această informație, însă un nu măr destul de mare, sunt puțin de
acord. În ceea ce privește importanța laptelui în dieta copiilor părerile au fost
împărțite, unii (40,12% ) au considerat că este benefic și aproape la egalitate alții (
38,05%) au fost puțin de acord cu acest lucru. Cel ma i mare număr de persoane
(72,86%) a fost de acord cu afirmația 3 în accepțiunea căreia laptele este
indispensabil pentru creșterea și dezvoltarea armoniasă a copiilor.
Referitor la concepția despre beneficiile utilizării laptelui praf în alimentația
copii lor (54,87% ) au fost de acord că nivelul de zahăr din formulele de lapte este
mai mar e decât cel din laptele de vacă , un număr destul de mare ( 63,72% ) nu sunt
de acord cu faptul că laptele degresat poate înlocui laptele integral sau formulele
de lapte în dieta copiilor de 1 -2 ani, iar 40,71% dintre persoane sunt puțin de acord
cu faptul că formulele de lapte conțin nutrienți ce ajută la dezvoltarea neurologică
a copiilor. 51,33% nu sunt de acord cu faptul că formulele de lapte pot înlocui alte
produse alimentare deoarece cosntiutie surse de nutrienți.
Răspunsurile primite la întrebarea “Care sunt compușii pe care îi considerați
nepotriviți în lapte sau în formulele de lapte? ”, scot în evidență , pe de o parte o
educație deficit ară a părinților în acest sens și, pe de altă parte , o informare greșită
în multe dintre cazuri. Cei mai mulți nu știu care sunt compușii nepotriviți din
lapte, iar restul consideră că zahărul, taurina sau ul eiurile vegetale sunt nepotrivite.
Majoritatea formulelor de lapte pentru prematuri și pentru copii cu vârsta până
într-un an conțin taurină datorită faptului că acest ingredient este esențial pentru
dezvoltarea sistemului nervos și pentru prevenirea defec telor retinei . Totuși
aceasta ar trebui să fie în cantități cât mai mici. Conform unui studiu realizat de
APC despre tipurile de lapte praf existente în România (100) , unii producători au
folosit taurina în realizarea formulei de lapte praf (Novolac 1,Humana 1, Nestle
Nan Comfortis 1, Nestle Nan 1, Nuticia Aptamil 1 cu Pronutra, Nutricia Milumil 1
și Nutricia Bebelac 1), iar cantitatea d e taurină asimilată zilnic de că tre sugarii
hrăniți cu una din aceste formule de lapte praf variază între 29,25 mg/zi (Nestle
Nan Comfortis 1) și 51,87 mg/zi (Novolac 1) sau între 906,75 mg/lună și
1067,97m g/lună, ajungându -se astfel la conținutul de taurină dintr -o băutură
energizantă de 250 ml. Același studiu evidențiază faptul că aportul de glucide
asimilat zilnic în a 4 -a săptămână de viață calculat pe baza cantității de lapte
preparat recomandat de fiec are producător variază între 46.8 g (Nes tle Nan

46
Comfortis 1) și 73.26 g (Lactovit). În 100 ml lapte matern ex istă 7 g glucide. În
laptele matern se regăsește doar lactoză în timp ce în formulele de lapte praf
carbohidrații sunt reprezentați și de maltodextrină, amidon și alte zaharuri (100) .

47
Concluzii

48
Bibliografie
1. FAO. Milk and dairy products in human nutrition Questions and answers
[Internet]. [cited 2017 May 15]. Available from:
http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/newsroom/docs/Milk and Dairy
Q&A.pdf
2. Miere D. Chimia și igiena alimentelor. Cluj -Napoca: Editura Medicală
Universitară ‘Iuliu Hațieganu’; 2002. 131 -166 p.
3. EFSA. The EFSA Comprehensive European Food Consumption Database
[Internet]. 2015 [cited 2017 Jun 24]. Available from:
https://www.efsa.europa.eu/en/food -consumption/comprehensive -database
4. Pist??n M, Mollo A, Knochen M. A simple automated method for the
determination of nitrate and nitrite in infant formula and milk powder using
sequential injection analysis. J Autom Methods Manag Chem. 2011;2011.
5. Archer MC. Mechanisms of action of N -nitroso compounds. Cancer Surv.
1989;8(2):241 –50.
6. Cermak NM, Hansen D, Kouw IWK, van Dijk J -W, Blackwell JR, Jones
AM, et al. A single dose of sodium nitrate does not improve oral glucose
tolerance in patients with type 2 diabetes mellitus. Nutr Res.
2015;35(8):674 –80.
7. Machha A, Schechter AN. Inorganic nitrate: A major playe r in the
cardiovascular health benefits of vegetables? Nutr Rev. 2012;70(6):367 –72.
8. Rejnmark L, Vestergaard P, Mosekilde L. Decreased fracture risk in users
of organic nitrates: a nationwide case -control study. J Bone Miner Res.
2006;21(11):1811 –7.
9. Pouwels S, Lalmohamed A, van Staa T, Cooper C, Souverein P, Leufkens
HG, et al. Use of organic nitrates and the risk of hip fracture: a population –
based case -control study. J Clin Endocrinol Metab. 2010;95(4):1924 –31.
10. Hamilton CJ, Reid LS, Jamal S A. Organic nitrates for osteoporosis: an
update. Bonekey Rep. 2013;2(December 2012):1 –5.
11. Hunter CJ, Dejam A, Blood AB, Shields H, Kim -Shapiro DB, Machado RF,
et al. Inhaled nebulized nitrite is a hypoxia -sensitive NO -dependent
selective pulmonary vas odilator. Nat Med. 2004;10(10):1122 –7.
12. Casey DB, Badejo AM, Dhaliwal JS, Murthy SN, Hyman AL, Nossaman
BD, et al. Pulmonary vasodilator responses to sodium nitrite are mediated
by an allopurinol -sensitive mechanism in the rat. Am J Physiol Heart Circ
Physiol. 2009;296(2):H524 –33.
13. Egemnazarov B, Schermuly RT, Dahal BK, Elliott GT, Hoglen NC, Surber
MW, et al. Nebulization of the acidified sodium nitrite formulation
attenuates acute hypoxic pulmonary vasoconstriction. Respir Res.
2010;11:81.
14. Jones J, Hopper A, Power G, Blood A. Dietary intake and bio -activiation of
nitrite and nitrate in newborn infants. Pediatr Res. 2015;77(0):173 –81.

49
15. Hord NG, Tang Y, Bryan NS. Food sources of nitrates and nitrites: The
physiologic context for potentia l health benefits. Vol. 90, American Journal
of Clinical Nutrition. 2009. p. 1 –10.
16. Pennington JAT. Dietary exposure models for nitrates and nitrites. Food
Control. 1998;9(6):385 –95.
17. Webb AJ, Patel N, Loukogeorgakis S, Okorie M, Aboud Z, Misra S , et al.
Acute blood pressure lowering, vasoprotective, and antiplatelet properties of
dietary nitrate via bioconversion to nitrite. Hypertension. 2008;51(3):784 –
90.
18. Kleinbongard P, Dejam A, Lauer T, Rassaf T, Schindler A, Picker O, et al.
Plasma nit rite reflects constitutive nitric oxide synthase activity in
mammals. Free Radic Biol Med. 2003;35(7):790 –6.
19. Lundberg JO, Govoni M. Inorganic nitrate is a possible source for systemic
generation of nitric oxide. Free Radic Biol Med. 2004;37(3):395 –400.
20. Qin L, Liu X, Sun Q, Fan Z, Xia D, Ding G, et al. From the Cover: Sialin
(SLC17A5) functions as a nitrate transporter in the plasma membrane. Proc
Natl Acad Sci. 2012;109(33):13434 –9.
21. Lidder S, Webb AJ. Vascular effects of dietary nitrate (as found in green
leafy vegetables and beetroot) via the nitrate -nitrite -nitric oxide pathway. Br
J Clin Pharmacol. 2013;75(3):677 –96.
22. Lundberg JO, Weitzberg E, Lundberg JM, Alving K. Intragastric nitric
oxide production in humans: measurements in expelled air. Gut.
1994;35(11):1543 –6.
23. Rocha BS, Gago B, Barbosa RM, Lundberg JO, Radi R, Laranjinha J.
Intragastric nitration by dietary nitrite: Implications for modulation of
protein and lipid signaling. Free Radic Biol Med. 2012;52(3):693 –8.
24. Lundberg JO, Weitzberg E, Gladwin MT. The n itrate -nitrite -nitric oxide
pathway in physiology and therapeutics. Nat Rev Drug Discov.
2008;7(2):156 –67.
25. Webb AJ, Milsom AB, Rathod KS, Chu WL, Qureshi S, Lovell MJ, et al.
Mechanisms underlying erythrocyte and endothelial nitrite reduction to
nitric oxide in hypoxia: Role for xanthine oxidoreductase and endothelial
nitric oxide synthase. Circ Res. 2008;103(9):957 –64.
26. European Food Safety Authority. Nitrate in vegetables – Scientific Opinion
of the Panel on Contaminants in the Food chain. EFSA J.
2008;689(April):1 –79.
27. Cockburn A, Brambilla G, Fernández M -L, Arcella D, Bordajandi LR,
Cottrill B, et al. Nitrite in feed: From Animal health to human health.
Toxicol Appl Pharmacol. 2013;270(3):209 –17.
28. Rath M, Müller I, Kropf P, Closs EI, Munder M. Metabolism via arginase
or nitric oxide synthase: Two competing arginine pathways in macrophages.
Vol. 5, Frontiers in Immunology. 2014.
29. Hmelak Gorenjak A, Cencič A. Nitrate in vegetables and their impact on

50
human health. A review. Acta Al iment. 2013;42(2):158 –72.
30. Taylor P, Walker R. Food Additives and Contaminants Nitrates , nitrites
and N ‐ nitrosocompounds : A review of the occurrence in food and diet and
the toxicological implications. 2009;(April 2013):37 –41.
31. Mensinga TT, S peijers GJ, Meulenbelt J. Health implications of exposure to
environmental nitrogenous compounds. ToxicolRev. 2003;22(1):41 –51.
32. Gordon B, Callan P, Vickers C. WHO guidelines for drinking -water quality.
WHO Chron. 2008;38(3):417 –20.
33. Savino F, Ma ccario S, Guidi C, Castagno E, Farinasso D, Cresi F, et al.
Methemoglobinemia caused by the ingestion of courgette soup given in
order to resolve constipation in two formula -fed infants. Ann Nutr Metab.
2006;50(4):368 –71.
34. Bedale W, Sindelar JJ, Milko wski AL. Dietary nitrate and nitrite: Benefits,
risks, and evolving perceptions. Meat Sci. 2016;120:85 –92.
35. Cassens RG. Nitrite -Cured Meat: A Food Safety Issue in Perspective. 1 st
Editi. CRC Press; 1996.
36. Downs M. The Truth About 7 Common Food A dditives [Internet].
Available from: http://www.webmd.com/diet/features/the -truth -about –
seven -common -food-additives#1
37. Bryan NS, Ivy JL. Inorganic nitrite and nitrate: Evidence to support
consideration as dietary nutrients. Nutr Res. 2015;35(8):643 –54.
38. Peters JM, Preston -Martin S, London SJ, Bowthan JD, Buckley JD, Thomas
DC. Processed meats and risk of childhood leukemia (California, USA).
Cancer Causes Control. 1994;5(2):195 –202.
39. Sarasua S, Savitz DA. Cured and broiled meat consumption in relation to
childhood cancer: Denver, Colorado (United States). Cancer Causes
Control. 1994;5(2):141 –8.
40. Preston -Martin S, Pogoda JM, Mueller BA, Holly EA, Lijinsky W, Davis
RL. Maternal consumption of cured meats and vitamins in relation to
pediatric brain tumors. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 1996;5(8):599 –
605.
41. Murray CJL, Lopez AD. Alternative projections of mortality and disability
by cause 1990 -2020: Global Burden of Disease Study. Lancet.
1997;349(9064):1498 –504.
42. Yach D, Hawkes C, Gould CL, Hofman KJ. The global burden of chronic
diseases: overcoming impediments to prevention and control. JAMA.
2004;291(21):2616 –22.
43. Nossaman VE, Nossaman BD, Kadowitz PJ. Nitrates and nitrites in the
treatment of ischemic cardiac disease. Card iol Rev. 2011;18(4):190 –7.
44. Kim N, Vardi Y, Padma -Nathan H, Daley J, Goldstein I, De Tejada IS.
Oxygen tension regulates the nitric oxide pathway. Physiological role in
penile erection. J Clin Invest. 1993;91(2):437 –42.
45. Moncada S, Higgs EA. Nitr ic oxide and the vascular endothelium. Handb

51
Exp Pharmacol. 2006;176(PART1):213 –54.
46. B.T. Mellion, L.J. Ignarro, C.B. Myers, E.H. Ohlstein, B.A. Ballot, A.L.
Hyman PJK. Inhibition of human platelet aggregation by S -nitrosothiols.
Heme -dependent activa tion of soluble guanylate cyclase and stimulation of
cyclic GMP accumulation. Mol Pharmacol. 1983;23(3):653 –664.
47. Bryan NS, Calvert JW, Elrod JW, Gundewar S, Ji SY, Lefer DJ. Dietary
nitrite supplementation protects against myocardial ischemia -reperfu sion
injury. Proc Natl Acad Sci U S A. 2007;104(48):19144 –9.
48. Sumiko Y, Tsuji N, Kaneta M, Kohsaka K, Morita K, Tadashi S, et al.
Naturally Occurring of Nitrite and and Nitrate Foods Existing in Various
Raw Processed Contents of Nitrate and Nitrite in Agricultural Products ( mg
/ kg ).
49. Sobko T, Marcus C, Govoni M, Kamiya S. Dietary nitrate in Japanese
traditional foods lowers diastolic blood pressure in healthy volunteers.
Nitric Oxide – Biol Chem. 2010;22(2):136 –40.
50. Yamori Y, Miura A, Taira K. Implications from and for food cultures for
cardiovascular diseases: Japanese food, particularly Okinawan diets. Asia
Pac J Clin Nutr. 2001;10(2):144 –5.
51. Hu FB. The Mediterranean diet and mortality –olive oil and beyond. N Engl
J Med. 2003;348:2595 –6.
52. Keys A. Mediterranean diet and public health: personal reflections. Am J
Clin Nutr. 1995;61(6 Suppl):1321S –1323S.
53. Mente A, de Koning L, Shannon HS, Anand SS. A systematic review of the
evidence supporting a causal l ink between dietary factors and coronary
heart disease. Arch Intern Med. 2009;169(7):659 –69.
54. Vanhatalo A, Bailey SJ, Blackwell JR, Dimenna FJ, Pavey TG, Wilkerson
DP, et al. Acute and chronic effects of dietary nitrate supplementation on
blood pressu re and the physiological responses to moderate -intensity and
incremental exercise. Am J Physiol Integr Comp Physiol.
2010;299(4):R1121 –31.
55. Larsen FJ, Ekblom B, Sahlin K, Lundberg JO, Weitzberg E, Blackwell J, et
al. Effects of dietary nitrate on bloo d pressure in healthy volunteers. N Engl
J Med. 2006;355(26):2792 –3.
56. World Health Organization. What evidence is there for the prevention and
screening of osteoporosis ? J Am Med Assoc. 2006;285(May 2006):785 –95.
57. Randell AG, Nguyen T V, Bhalera o N, Silverman SL, Sambrook PN,
Eisman JA. Deterioration in quality of life following hip fracture: a
prospective study. Osteoporos Int. 2000;11(5):460 –6.
58. Brandi ML, Hukkanen M, Umeda T, Moradi -Bidhendi N, Bianchi S, Gross
SS, et al. Bidirectional Re gulation of Osteoclast Function by Nitric Oxide
Synthase Isoforms. Proc Natl Acad Sci U S A. 1995;92(7):2954 –8.
59. Kasten TP, Collin -Osdoby P, Patel N, Osdoby P, Krukowski M, Misko TP,
et al. Potentiation of osteoclast bone -resorption activity by inhibi tion of

52
nitric oxide synthase. Proc Natl Acad Sci U S A. 1994;91(9):3569 –73.
60. Aguirre J, Buttery LDK, O’Shaughnessy M, Afzal F, Fernandez de
Marticorena I, Hukkanen M, et al. Endothelial nitric oxide synthase gene –
deficient mice demonstrate marked ret ardation in postnatal bone formation,
reduced bone volume, and defects in osteoblast maturation and activity. Am
J Pathol. 2001;158(1):247 –57.
61. Armour KE, Armour KJ, Gallagher ME, Gödecke A, Helfrich MH, Reid
DM, et al. Defective bone formation and an abolic response to exogenous
estrogen in mice with targeted disruption of endothelial nitric oxide
synthase. Endocrinology. 2001;142(2):760 –6.
62. Turner CH, Owan I, Jacob DS, McClintock R, Peacock M. Effects of nitric
oxide synthase inhibitors on bone formation in rats. Bone. 1997;21(6):487 –
90.
63. Daiber A, Oelze M, Schuhmacher S. Organic nitrates and nitrate resistance
in diabetes: The role of v ascular dysfunction and oxidative stress with
emphasis on antioxidant properties of pentaerithrityl tetranitrate. Exp
Diabetes Res. 2010;2010.
64. Hink U, Li H, Mollnau H, Oelze M, Matheis E, Hartmann M, et al.
Mechanisms underlying endothelial dysfuncti on in diabetes mellitus. Circ
Res. 2001;88(2):E14 -22.
65. Barnett AH, Bain SC, Bouter P, Karlberg B, Madsbad S, Jervell J, et al.
Angiotensin -receptor blockade versus converting -enzyme inhibition in type
2 diabetes and nephropathy. N Engl J Med. 2004;351 (19):1952 –61.
66. Tabima DM, Frizzell S, Gladwin MT. Reactive oxygen and nitrogen species
in pulmonary hypertension. Free Radic Biol Med. 2012;52(9):1970 –86.
67. Champion HC, Bivalacqua TJ, Greenberg SS, Giles TD, Hyman AL,
Kadowitz PJ. Adenoviral gene transfer of endothelial nitric -oxide synthase
(eNOS) partially restores normal pulmonary arterial pressure in eNOS –
deficient mice. Proc Natl Acad Sci U S A. 2002;99(20):13248 –53.
68. Goret L, Tanguy S, Guiraud I, Dauzat M, Obert P. Acute administration of
l-arginine restores nitric oxide -mediated relaxation in isolated pulmonary
arteries from pulmonary hypertensive exercise trained rats. Eur J
Pharmacol. 2008;581(1 –2):148 –56.
69. Bueno M, Wang J, Mora AL, Gladwin MT. Nitrite Signaling in Pulmonary
Hype rtension: Mechanisms of Bioactivation, Signaling, and Therapeutics.
Antioxid Redox Signal. 2013;18(14):1797 –809.
70. Thermo FSI. Application Note 279 Time Savings and Improved
Reproducibility of Nitrate and Nitrite Ion Chromatography Determination in
Milk Samples. Dionex Corp. 2016;
71. Manassaram DM, Backer LC, Moll DM. A review of nitrates in drinking
water: Maternal exposure and adverse reproductive and developmental
outcomes. Environ Health Perspect. 2006;114(3):320 –7.
72. Hord NG, Ghannam JS, Gar g HK, Berens PD, Bryan NS. Nitrate and nitrite

53
content of human, formula, bovine, and soy milks: implications for dietary
nitrite and nitrate recommendations. Breastfeed Med. 2011;6(6):393 –9.
73. Apă otrăvită. Un bebeluș a murit în urma unei intoxicații grave cu nitriți din
apa de la fantână [Internet]. 2015. Available from: http://stiri.tvr.ro/apa –
otravita -un-bebelus -a-murit -in-urma -unei-intoxicatii -grave -cu-nitriti -din-
apa-de-la-fantana_59442.html#view
74. Doi bebeluși din Brăila, intoxicați cu nitriți . Gemenii de o lună abia mai
respirau [Internet]. Libertatea.ro. 2017. Available from:
http://www.libertatea.ro/stiri/doi -bebelusi -din-braila -intoxicati -cu-nitriti –
1763330
75. Iammarino M, Di Taranto A, Cristino M. Endogenous levels of nitrites and
nitrates in wide consumption foodstuffs: Results of five years of official
controls and monitoring. Food Chem. 2013;140(4):763 –71.
76. Commission Regulation (EU) No. 1129/2011 of 1 November 2011
amending Annex II to Regulation (EC) No. 1333/2008 of the European
Parliament and of the Council by estabilishing a Union list of food additives
[Internet]. Available from:
https://www.fsai.ie/uploadedFiles/Reg1129_2011.pdf
77. Correia M, Ba rroso Â, Barroso MF, Soares D, Oliveira MBPP, Delerue –
Matos C. Contribution of different vegetable types to exogenous nitrate and
nitrite exposure. Food Chem. 2010;120(4):960 –6.
78. Tamme T, Reinik M, Roasto M, Juhkam K, Tenno T, Kiis A. Nitrates and
nitrites in vegetables and vegetable – based products and their intakes by the
Estonian population Nitrates and nitrites in vegetables and vegetable -based
products and their intakes by the Estonian population. Food Addit Contam.
2006;23(4):355 –61.
79. Bahado ran Z, Mirmiran P, Jeddi S, Azizi F, Ghasemi A, Hadaegh F. Nitrate
and nitrite content of vegetables, fruits, grains, legumes, dairy products,
meats and processed meats. J Food Compos Anal. 2016;51:93 –105.
80. Graur M, Mihai B, Botnariu G, Popescu R, Lăc ătușu, Cristina Mihalache L,
Răcaru V, et al. Ghid pentru alimentația sănătoasă. 2006. 65 -95 p.
81. Ionut C, Popa M. Igiena alimentației și nutriției – Noțiuni practice. Cluj –
Napoca: Editura Medicală Universitară ‘Iuliu Hațieganu’; 2001. 52 -65 p.
82. Mărginean C. Nutriția femeii gravide și a nou -născutului. Târgu Mureș:
University Press; 2017. 81 -104 p.
83. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. 2002.
84. Daliri EB -M, Lee BH. New perspectives on probiotics in health and disease.
Food Sc i Hum Wellness. 2015;4(2):56 –65.
85. Ooi LG, Liong MT. Cholesterol -lowering effects of probiotics and
prebiotics: A review of in Vivo and in Vitro Findings. Vol. 11, International
Journal of Molecular Sciences. 2010. p. 2499 –522.
86. Liu H -Y, Roos S, J onsson H, Ahl D, Dicksved J, Lindberg JE, et al. Effects
of Lactobacillus johnsonii and Lactobacillus reuteri on gut barrier function

54
and heat shock proteins in intestinal porcine epithelial cells. Physiol Rep.
2015;3(4):1 –13.
87. Cosmi L, Maggi L, Santa rlasci V, Liotta F, Annunziato F. T helper cells
plasticity in inflammation. Vol. 85, Cytometry Part A. 2014. p. 36 –42.
88. Hardy H, Harris J, Lyon E, Beal J, Foey AD. Probiotics, prebiotics and
immunomodulation of gut mucosal defences: Homeostasis and
immunopathology. Vol. 5, Nutrients. 2013. p. 1869 –912.
89. Burton JP, Drummond BK, Chilcott CN, Tagg JR, Thomson WM, Hale
JDF, et al. Influence of the probiotic Streptococcus salivarius strain M18 on
indices of dental health in children: A randomized doub le-blind, placebo –
controlled trial. J Med Microbiol. 2013;62(PART6):875 –84.
90. Vivekananda MR, Vandana KL, Bhat KG. Effect of the probiotic
Lactobacilli reuteri (prodentis) in the management of periodontal disease: A
preliminary randomized clinical tria l. J Oral Microbiol. 2010;2(2010).
91. Zoumpopoulou G, Pot B, Tsakalidou E, Papadimitriou K. Dairy probiotics:
Beyond the role of promoting gut and immune health. Vol. 67, International
Dairy Journal. 2017. p. 46 –60.
92. Kadooka Y, Sato M, Imaizumi K, Ogawa A, Ikuyama K, Akai Y, et al.
Regulation of abdominal adiposity by probiotics (Lactobacillus gasseri
SBT2055) in adults with obese tendencies in a randomized controlled trial.
Eur J Clin Nutr. 2010;64(10):636 –43.
93. Omar JM, Chan YM, Jones ML, Prak ash S, Jones PJH. Lactobacillus
fermentum and Lactobacillus amylovorus as probiotics alter body adiposity
and gut microflora in healthy persons. J Funct Foods. 2013;5(1):116 –23.
94. Ejtahed HS, Mohtadi -Nia J, Homayouni -Rad A, Niafar M, Asghari –
Jafarabadi M, Mofid V. Probiotic yogurt improves antioxidant status in type
2 diabetic patients. Nutrition. 2012;28(5):539 –43.
95. Tudor L, Mitrănescu E, Tudor L, Furnaris F. ASSESSMENT OF NITRATE
AND NITRITE CONTENT OF ROMANIAN TRADITIONAL CHEESE.
2007;XL:694 –9.
96. Oșvat M, Bara V. RESEARCH ON THE LEVEL OF NITRATE
CONTENTS IN MILK. Analele Univ din Oradea Fasc Ecotoxicologie,
Zooteh și Tehnol Ind Aliment. 2010;1 –8.
97. Reis Lima MJ, Fernandes SMV, Rangel AOSS. Determination of nitrate
and nitrite in dairy sam ples by sequential injection using an in -line
cadmium -reducing column. Int Dairy J. 2006;16(12):1442 –7.
98. Piston M, Mollo A, Knochen M. A simple automated method for the
determination of nitrate and nitrite in infant formula and milk powder using
seque ntial injection analysis. J Autom Methods Manag Chem. 2011;2011.
99. ***. Eurostat confirmă consumul redus de lapte, în România [Internet].
2014 [cited 2017 Jul 24]. Available from: http://www.meat –
milk.ro/eurostat -confirma -consumul -redus -de-lapte -romani a/
100. APC România. Studiu de piață despre laptele praf de început pentru sugari

55
[Internet]. 2015 [cited 2017 Jul 23]. Available from: http://www.apc –
romania.ro/ro/i -studiu -de-piata -despre -laptele -praf-de-inceput -pentru –
sugari/Mjg1LTA.html

Anexa 1 Chestionar privind consumul de lapte și derivate lactate
A. Informații cu caracter general:
 Sex  Vârstă  Locație

B. Pattern consum lapte si derivate din lapte adulti
1. Cât de des consumați lapte?
 Zilnic
 De 2 -3 ori pe săptămână
 1 dată pe săptămână
 1 dată la două săptămâni sau mai rar
 Nu consum (se trece la întrebarea nr. 7)
2. Ce fel de lapte consumați cel mai frecvent?
 Integral (3.5% grăsime)  Semi -degresat (1,5%
grăsime)  Degresat (0,1% grăsime)

3. Care este sortimentul de lapte preferat cel mai mult d e dumneavoastră? (mai multe
răspunsuri posibile)
 De vacă
 De capră
 De oaie  De bivoliță
 De soia
 De mgidale  De orez
 De ovăz
 De cocos  Altele

4. Ce cantitate de lapte consumați?
 Mai puțin de o cană (240
ml)  O cană și jumătate  Mai mult de o cană și
jumătate

5. De unde obișnuiți să cumpărați laptele? (mai multe răspunsuri posibile)
 Market -uri, supermarket -uri
 Piața agroalimentară, de la producători particulari
 Automat (dozator de lapte)
 Magazine de desfacere ale producătorilor

6. Atunci când cumpărați lapte, cât de importanți sunt următorii factori în luarea
deciziei?
Foarte important Important Mediu Neimportant
Preț
Ambalaj
Brand
Nivel caloric
Conținut de proteine
Conținutul declarat de calciu
Conținutul de grăsimi

7. Cât de des consumați produse lactate sau derivate din lapte?
 Zilnic
 De 2 -3 ori pe săptămână
 dată pe săptămână  dată la 2 săptămâni sau mai rar
 Nu consum (se trece la întrebarea nr. 9)

8. Ce fel de produse lactate/ derivate din lapte consumați cel mai adesea? (mai multe
răspunsuri posibile)
 Lapte care se
păstrează la frigider
 Laptele UHT (nu se
păstrează la frigider
până la deschidere)
 Iaurt  Brânzeturi
 Cașcaval
 Unt
 Smântână
 Înghețată  Produse lactate fără
lactoză
 Produse lactate cu
probiotice
 Altele
C. Pattern consum lapte si derivate copii
9. Aveți copii sub 4 ani?
 DA  NU (se trece la întrebarea nr. 21)

10. Ce vârstă are copilul dumneavoastră?
 < 12 luni
 12-18 luni  18-24 luni
 24-48 luni

11. Ce tip de lapte se găsește în alimentația copilului dumneavoastră în mod curent? (mai
multe răspunsuri posibile)
 Lapte de la sân
 Formule de început
 Formule de
continuare
 Formule de creștere
 Fortifianți ai laptelui
de mamă  Formule
hipoalergenice
 Formule cu hidrolizat
total
 Formule delactozate
 Formule pe bază de
soia  Lapte de vacă sau alte
produse derivate din
lapte
 Nu consumă lapte
(se trece la întrebarea
nr. 17)
 Altele

12. Cât de des se regăsesc laptele/formulele de lapte în alimentația copilului
dumneavoastră?
 Nu consumă lapte
 Nu în fiecare zi
 O dată pe zi  De 2 ori pe zi
 De 3 ori pe zi  De 4 sau mai multe
ori pe zi

13. Ce cantitate de lapte/ formule de lapte consumă copilul dumneavoastră?
 < 360 ml  360-480 ml  >480 ml

14. În funcție de ce criteria alegeți laptele praf? Selectați cei mai importanți 3 factori de
care țineți cont. (mai multe răspunsuri posibile)
 Ingrediente
 Firma producătoare
 Preț
 Vârsta recomandată de
producător pentru
administrare  Ambalaj
 Recomandare
medic/farmacist
 Recomandare
cunoștințe
 Informații on -line  Copilul nu consumă
lapte praf (se trece la
întrebarea nr. 17)

15. Ce sortiment de lapte praf utilizați cel mai des? (mai multe răspunsuri posibile)
 Hipp
 Milupa
 Nan
 Aptamil  Topfer
 Humana
 Novalac
 Holle (organic)  Vitalact
 Altele

16. Cât de sănătos credeți că este laptele praf?
 Nesănătos  Puțin sănătos  Sănătos

17. Care este percepția dumneavoastră despre cantitatea de lapte/ lapte praf consumată de
copilul dumneavoastră?
 Adecvată  Inadecvată  Potrivită

18. Următoarele afirmații se referă la beneficiile includerii laptelui în dieta copiilor.
Precizați în ce măsură sunteți de acord cu aceste afirmații.
Nu sunt de acord Puțin de acord De acord
“Laptele este indispensabil pentru creșterea
și dezvoltarea armonioasă a copiilor.”
“Laptele ar trebui să rămână majoritar în
dieta copiilor.”
“Copiii trebuie să consume lapte pentru a
obține calciu în cantitate adecvată.”

19. Următoarele afirmații se referă la beneficiile utilizării formulelor de lapte în dieta
copiilor. Precizați în ce măsură sunteți de acord cu aceste afirmații:
Nu sunt de acord Puțin de acord De acord
“Formulele de lapte sunt mai adecvate
copiilor între 1 -4 ani decât laptele de vacă.”
“Formulele de lapte conțin nutrienți care
ajută la dezvoltarea neurologică a copiilor,
acești nutrienți nu se găsesc în alte produse
alimentare.”
“Formulele de lapte pot înlocui alte produse
alimentare pentru că reprezintă surse de
nutrienți.”
“Nivelul de zahăr din formulele de lapte
este mai mare decât cel din laptele de
vacă.”
“Laptele degresat poate înlocui laptele
integral sau formulele de lapte în dieta
copiilor de 1 -2 ani.”

20. Care sunt compușii pe care îi considerați nepotriviți în lapte sau în formulele de lapte ?