Influența mesajelor subliminale și supraliminale asupra [630276]

Influența mesajelor subliminale și supraliminale asupra
comportamentului de consum

Coordonator: Lect. Univ. Kiss Csaba

Student: [anonimizat]
2018

1

Cuprins
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
2. Cadru teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2.1. Percepția – Recunoașterea vieții umane ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
2.1.1. Istoria și evoluția conceptului de percepție ………………………….. ………………………….. ……….. 6
2.1.2. Definiri conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
2.1.3. Complexitatea și manipularea percepției ………………………….. ………………………….. ………… 10
2.2. Mesajele subliminale și cele supraliminale ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.2.1. Definiții asupra ideilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
2.2.2. Perspectiva socială asupra mesajelor subliminale și supraliminate ………………………….. ……… 15
2.3. Comportamentul de consum ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.3.1. Definiții si teorii legate de concept ………………………….. ………………………….. …………………. 17
2.3.2. Factorii de influență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
3. Experimente consacrate despre puterea stimulilor subliminali și supraliminali asupra perceptiei
20
4. Modelarea percepției prin folosirea mesajelor subliminale ………………………….. …………………… 23
5. Obiectivele, ipotezele cercetării și metodologia cercetării ………………………….. ……………………. 24
5.1. Obiectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
5.2. Ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
5.3. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 24
6. Prezentarea rezultatelor cercetării și interpretarea psihologică a rezultatelor ………………………. 27
7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 34
Bibliography ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 37

2
Acea stă lucrare prezintă studiul literaturii de specialitatea asupra preceptiei și a stimulilor
subliminali și supraliminal, dar și rezultatele cercetării asupra influenței mesajelor subliminale și a
celor supraliminale asupra comportamentului de consum.
Ne-am propus să investigăm felul în care mesajele supraliminale întărite de mesajele subliminale
influențează comportamentul de consum al indivizilor, prin vizionarea repetată a unei reclame de
către indivizi care deja au o anumită afinitate asupra produsului.
Tema centrală este modul în care percepția funcționează și poate fi, mai mult sau mai puțîn,
influențată de factori extern fără că indivizii să conștientizeze. Se discuta, de asemenea, și
perspective asupra percepției și tehnici de influențare a comportame ntului de consum.
Lucrarea este organizată în șase capitole, în care se discuta despre percepție, mesaje subliminale și
supraliminale, comportament de consum și manipularea percepției cu ajutorul stimulilor
subliminali. Cea de -a două parte a lucrării este rezervată metodologiei experimentului și a
concluziilor.
Datele obținute au confirmat parțial ipoteza că mesajele subliminale au un efect de creștere a
atracției față de anumite tipuri de produse, însă nu s -a confirmat că acești stimuli ajută la
schimbarea opiniei asupra unui brand în sine.

3
1. Introducere
Viața constă într -un șir incontrolabil de păreri, puncte de vedere, gânduri și așteptări diferite în
funcție de felul în care este percepută realitatea. Una din vechile idei filosofice, numită solipsism,
susține că există doar propria individualitate, restul fiind doar simple reflectări modale, simple
construcții ale percepției sau intelectului. În ziua de azi, datorită științei, nu mai putem declara că
ideile considerate de elită la timpul lor, mai sunt adev ărate.
Percepția controlează într -o anumită măsură viața oamenilor, cu sau fără conștientizarea acestui
fapt. Cu ajutorul percepției, informația despre lumea externă este preluată și prelucrată în
concordanță cu Eu -l propriu, cu valorile și motivațiile per sonale. Ca și prima definiție a percepției,
vom folosi ideea lui Goldstein, ce definește percepția ca “experiență ce rezultă din stimularea
simțurilor” (Goldstein, 2015). Asupra procesului perceptual se va reveni ulterior, fiind nevoia de a
dezvolta, acest concept devenind cheie și bază a studiului.
Luând în calcul scurta prezentare a percepției, este normal să fie pusă întrebarea dacă percepția ar
putea fi voalată într -un fel sau altul, dacă oamenii ar putea percepe incontrolabil anumite mesaje,
fără a put ea conștientiza acest lucru. Pornind de la această întrebare, s -a ales studierea mesajelor
supraliminale (mesajele perceptibile) – ce au un rol important în formarea unei imagini asupra lumii
înconjurătoare – dar și studierea mesajelor subliminale (cele im perceptibile oamenilor), ce pot
aduce un beneficiu celui ce le utilizează. Folosirea mesajelor subliminale în modelarea percepției
fără conștientizarea acestui fapt este o practică nu atât de explorată pe cât s -ar crede, însă folosită
(sau încercată) de mu lte ori pe parcursul istoriei recente, mai ales pentru a modela comportamentul
de consum.
Cel mai cunoscut studiu asupra mesajelor subliminale este cel al lui James Vicary, în 1950, datorită
căruia mulți cercetători și -au îndreptat atenția asupra acestui s ubiect, deși rezultatele s -au dovedit a
fi false în final. Vicary susținea că poate crește vânzările unui cinema prin inserarea unor mesaje
subliminale vizuale în filme sau reclamele de la începutul filmului. Prin aceste mesaje, privitorul era
îndemnat să mănânce popcorn și să bea Coca Cola. În urma acestui așa -zis experiment, oamenii au
dobândit o anumită frică legată de posibilitatea de a le fi schimbate opiniile fără a fi conștienți.
Dacă oamenii ar putea fi controlați, indiferent de măsură, liberul arbi tru are de suferit, însă aparența
controlului este una dintre clasicele și cele mai puternice forme de manipulare. Majoritatea
mesajelor subliminale sunt de natură sugestibilă, acționând la fel ca sugestiile hipnotice, însă
acestea sunt de mai multe feluri , având anumite efecte dar și limitări ce vor fi discutate ulterior.

4
Mesajele subliminale aduc cel mai benefic effect (pentru cel ce le utilizează) în reclame sau alte
variante de promovare a anumitor produse. Acestea pot influența comportamentul de consum al
oamenilor, existând posibilitatea de a fi ghidați spre o acțiune sau un produs. Având în vedere
consumerismul din întreagă lume, este imposibil să nu existe mesaje subliminale în piață, indiferent
dacă sunt sau nu menite să influențeze un anumit compor tament.
Consumerismul a luat amploare odată cu dezvoltarea capitalismului, unde piața de consum a
devenit prim capital pentru dezvoltarea economică a unei națiuni. O analogie pentru a descrie mai
bine începuturile pieței de consum poate fi asemănarea cu fo rma italiană de teatru – commedia
dell’arte – cum comicii făceau improvizație pe străzile Italiei, piața de consum a început într -o
formă liberă, numită troc, oamenii având posibilitatea să dea bunuri în schimbul altora.
Complexitatea vieții economice a du s la nevoia de a cunoaște mecanismul comportamentului de
consum uman. Pentru a putea studia comportamentul de consum, este nevoie de vaste cunoștințe în
ceea ce privește mentalitatea consumatorului dar și a felului de percepție a mesajelor din jurul său.
În ultimul timp au apărut o multitudine de tehnici de marketing ce ajută la convingerea
consumatorilor, tehnici de persuasiune ce trasează drumul de consum al indivizilor. Aceste metode,
din punct de vedere etic, ar fi trebuit utilizate pentru a avea de câș tigat ambele spețe, însă se
întâmplă contrarul – oamenii tind să folosească pentru profitul propriu, indiferent de urmările pe
care le -ar putea avea comportamentul lor, acest fapt dând o aura negativă conceptelor de
persuasiune și subliminalitate.
Cea mai răspândită metodă de influență asupra comportamentului de consum este reclama; conform
lui Weilbacher, reclama este un “mesaj media plătit și creat de o firma/instituție, care dorește să
crească probabilitatea ca cei care recepționează mesajul să se compor te așa cum emițătorul dorește
ca ei să se comporte”
Ne propunem studierea felului în care reclamele influențează comportamentul de consum al
oamenilor, compuse din mesaje supraliminale, simple sau amplificate de mesajele subliminale.

5
2. Cadru teoretic
2.1. Perce pția – Recunoașterea vieț ii umane
Pentru a interacționa cât mai eficient dar și confortabil și în siguranță cu mediul înconjurător,
oamenii au trebuit să învețe să culeagă și filtreze informațiile primite din extern, să conducă o
judecată de valoare și să le integreze în nevoile și interesele din acel moment. Acest drum parcurs
de informație din mediul extern până în creierul uman se numește sistem perceptiv.
Acțiunile și deciziile indivizilor nu sunt făcute pe baza relațiilor obiective, ci pe baza percepți ilor,
care sunt un fenomen pur personal, bazate pe dorințe, valori, nevoi și experiențe trecute.
Oamenii își pot duce la bun sfârșit sarcinile de zi cu zi datorită sistemelor senzoriale, acestea fiind
critice pentru supraviețuire – oferă posibilitatea de a face sarcinile banale și intrate în rutină dar și
de a face deosebirea între fenomene sau obiecte ce pot provoca răul.
Odată cu evoluția omului, au apărut și întrebări legate de percepție și cum aceasta poate afecta viață
mintală, dar și întrebări legate de comportament și posibilitatea ca acesta să fie modificat în funcție
de percepție. Mereu se va încerca înțelegerea mai în profunzime a comportamentelor umane dar și a
ceea ce le -a stârnit de cele mai multe ori – percepția.
Un exemplu concret de comportam ent influențat de percepție poate fi văzut des. Să presupunem că
doi prieteni discută la o cafenea, unul din ei are pe masă un pahar cu limonadă, celălalt un pahar cu
apă. Concentrat pe discuție, cel cu limonadă întinde mâna pentru a lua paharul, dar, în m omentul în
care ia o gură din lichidul din pahar intervine instant un sentiment de repulsie – luase din greșeală
paharul de apă. Deși apă era curată, sentimental de repulsie a intervenit în momentul în care
așteptările avute de individ cu privire la ce urm ă să bea au fost în discordantă cu ce a băut de fapt,
cu alte cuvinte, sentimental a apărut când procesarea de tip top down a intrat în conflict cu cea de
tip bottom up – din experiență anterioară, se aștepta să simtă gustul de limonadă în momentul în
care bea din pahar. În următoarele capitol, urmează o discuție asupra noțiunilor de perceptive top –
down și bottom -up.
Sistemul perceptiv funcționează conform unei scheme de bază: prin experiența și interacțiunile de
baza cu obiectele exterioare dar și intern, prin cunoașterea conceptuală, creierul construiește
categorii perceptuale ale acestora. Acestea servesc drept schemă sau model pentru viitoarele input –
uri senzoriale.
Percepția ca sistem și modalitate de adaptare la mediul înconjurător, dar și diferența di ntre

6
informația reală și cea percepută va fi discutată în subpunctele ce urmează.

2.1.1. Istoria ș i evoluția conceptului de percepț ie
Oamenii sunt într -o continuă evoluție și fugă după cunoaștere, așadar este normal ca dorința de a
justifica acțiuni și comportame nte dar și de a descoperi mecanismele de funcționare ale creierului
uman să fie din ce în ce mai pronunțată.
În studiul senzațiilor și percepției s -au implicat diverse abordări teoretice și experți din domenii
vaste aceasta fiind studiată atât de filosofi, psihologi cât și de fizicieni și fiziologi. Cei din urmă s –
au focusat asupra senzațiilor și a procesului fizic conectat la percepție. Studiul acesteia a început
încă din perioada filosofilor greci, interesați de sursele și validitatea cunoștințelor oameni lor,
ramură a filosofiei care încă există sub numele de epistemologie.
Epistemologia (senzualismul asociaționist) se preocupă cu explorarea existenței (sau inexistenței)
lumii fizice independente de experiențele fiecărui individ, dar și validitatea percepț iilor noastre față
de lumea înconjurătoare. Epistemologii se întreabă dacă suntem născuți cu un anumit set de
cunoștințe sau dacă acestea apar numai din experiență.
Cunoștințele în domeniul științelor naturale (biologie, chimie, fizică și matematică)
sunt importante de cele mai multe ori pentru a înțelege complet anumite subiecte legate de senzație
și percepție. În istorie, a existat o anumită dificultate în separarea problemelor studiate de științele
naturale de cele studiate în domeniul senzației și perce pției.
Empirismul este școala filosofică de gândire, cu origini în secolele al 17 -lea și al 18 -lea. Empiriștii,
precum Thomas Hobbes, John Locke și George Berkley, susțineau faptul că toate cunoștințele
oamenilor asupra lumii sunt bazate în întregime pe ex periențele oferite de simțuri. John Locke a
propus teoria conform căreia creierul unui copil este tabula rasă în momentul nașterii, urmând ca
acesta să adune informații și experiențe din mediul extern cu ajutorul simțurilor. Deși abordarea
empirică clasică poate fi văzută că fiind exagerată, mai ales luând în considerare cunoștințele
moderne despre influența geneticii asupra experienței, o viziune deformată a teoriei este folositoare
în studiul anumitor domenii ale percepției și senzației.
La începuturile a nilor 1900, un grup de psihologi germani au pus bazele abordării gestaltiste, a cărei
nume provine din cuvântul german “gestalten” ce înseamnă “formă”. Gestaltistii au recunoscut
faptul că structuralismul nu putea explică multe fenomene perceptuale, drept răspuns, au propus

7
ideea că percepția este bazată pe organizarea unor stimuli în forme holistice și cu sens, această fiind
prima teorie coerentă asupra percepției. Aceștia sunt cunoscuți pentru fraza “întregul este diferit față
de suma părților sale”.
Gestaltiștii au propus mai multe legi numite legile gestaltiste ale organizării perceptuale, acestea
încă fiind folosite pentru a sublinia organizarea perceptuală.
Piaget este cel mai important reprezentant al structuralismului genetic, considerând că percepți a
deformează prin însăși natură ei. Acesta preia conceptul de structură de la Gestaltism, însă
consideră că aceste structuri nu sunt înnăscute în totalitate, ci numai în componente anatomo –
fiziologice.
Printre cei mai cunoscuți behavioristi se află James W atson (Psihologia cum o văd behavioristii,
1913) și B.F.Skinner. Moștenirea lăsată de această abordare constă în importanța dată obiectivului
de a descrie comportamentul organismului uman. Susținătorii originali ai teoriei Gestalt –
Wertheimer, Koffka, Köh ler – au subliniat rolul abilităților native, în timp ce mulți puneau accent
pe importanța experienței. Prin susținerea faptului că experiența senzorială nu este suficientă pentru
a explică experiența perceptuală, gestaltiștii s -au poziționat la polul opus față de structuraliști
precum Wundt sau Titchener – ce considerau că abordarea de a analiză percepția prin elementele
sale ce pot fi combinate în mai multe feluri oferind posibilitatea de a creea percepții mai complexe.
James J. Gibson a publicat în 1929 prima sa lucrare, propunând abordarea directă sau ecologică a
percepției. El a fost adeptul studierii percepției în mediu natural în locul studierii acesteia în
laborator, informațiile culese prin această metodă conținând tot ce trebuie să știm despre perc epție.
Teoria lui Gibson direcționează mare parte a studiilor legate de percepția mișcării și navigație in
mediul înconjurător. Acesta consideră că organismele au evoluat într -un mediu plin de informații,
astfel nefiind nevoie de procesare adițională a inf ormației pentru a percepe cu succes lumea externă.
Structuralismul este abordarea teoretică înființată de Wilhelm Wundt ce a pus bazele primului
laborator de psihologie experimentală în Germania (1879). Structuraliștii susțin că percepțiile sunt
formate pr in adunarea elementelor individuale, numite senzații, teorie ce nu mai este folosită in ziua
de astăzi, însă e baza acesteia s -a clădit abordarea gestaltistă.
Psihologia experimentală a început cu studiul senzației și a percepției. Wilhelm Wundt, fondatoru l
psihologiei moderne, a înființat primul său laborator în 1979, unde a început studierea vederii,
auzului, atenției și a timpului de reacție. Deși studiul științific al senzației și percepției a început cu
înființarea primului laborator de psihologie expe rimentală, simțurile au fost discutate și studiate pe

8
parcursul istoriei în locuri precum Egipt, India, Grecia și Roma.
Una dintre cele mai recente abordări este cea computațională, fondatorul acesteia fiind David Marr,
a cărui monografie a fost publicată în 1982. Această abordare este orientată matematic, comparând
sistemul vizual cu un computer programat să perceapă obiecte. Conform acestei teorii, există o serie
de stagii ale procesării care duc la formă finală ce poate fi percepută.
Abordarea cognitivis tă este abordarea dominantă în momentul de față, aceasta sintetizând opiniile
contrare referitoare la percepție.
Psihofiziologia, fiind una dintre cele mai predominante abordări, se ocupă de relația dintre aspectele
fizice ale stimulului și percepția rezul tată. Studiile psihofiziologice sunt în general realizate în
laborator, având control total asupra mediului.
Abordarea fiziologică se ocupă de relația dintre stimul și mecanismul neural ce îl procesează. Un
exemplu poate fi utilizarea tehnologiilor de neur oimagistica precum RMN -ul pentru a studia
mecanismele ce se află în spatele procesării stimulilor.
Generarea unor modele matematice și a unor programe ce pot emula procesarea perceptuală a
oamenilor este preocuparea abordării computaționale. Pentru a înțel ege complet procesele
perceptuale ar trebui ca psihologii să fie capabili să dezvolte un program ce mimează procesul.
Totuși, este posibil și dezvoltarea unui computer care să răspundă la stimulii externi precum o face
omul, însă bazat pe un proces total d iferit.

2.1.2. Definiri conceptuale
Cea mai clară și ușor de înțeles definire a percepției a fost propusă de Bruce Goldstein, în manualul
sau de psihologie cognitivă (2015): Percepția este experiența rezultată din stimularea simțurilor.
Deși este scurtă și la obi ect, nu putem spune că această definiție cuprinde tot înțelesul percepției,
acesta cuprinzând drumul informației din mediul extern în mediul intern.
Percepția se definește ca proces psihic de prelucrare și interpretare a informației senzoriale sub
formă un ei imagini cu sens pentru subiect (Aniței, 2010). Aceasta este un proces senzorial complex,
primar, desfășurându -se în prezența obiectului (ibidem).
Paul Popescu -Neveanu propune o definiție mai detaliată: “Percepția este procesul psihic senzorial

9
care semn alizează obiectele și fenomenele în totalitatea însușirilor lor, în momentul acțiunii directe
a acestora asupra analizatorilor” (Popescu -Neveanu, 1997).
Percepția este forma superioară a cunoașterii senzoriale, constă în senzația introdusă în nevoile și
motivațiile de moment, trecute prin filtrul personal (Zlate, 2006). Aceasta asigură conștientizarea
faptului că un obiect este unitar și integral, reproducând -ul atât în elementele componente cât și în
integralitatea să individuală (ibidem).
Bernstein ( ) a propus 4 caracteristici definitorii și generale ale percepției:
– Inferențială – permite completarea informației lipsă
– Categorială – plasează în aceeași categorie senzații ce au caracteristici comune
– Relațională – compară fiecare stimul cu toți cei din mediu l înconjurător
– Adaptativă – filtrarea celor mai importante aspecte ale stimulilor
De asemenea, există și limitări ale sistemului perceptual:
– Mulți stimuli fizici se afla în afara ariei simțurilor de detectare (sub limita de percepție)
– Ce este perceput poat e să nu corespundă în totalitate cu stimulul fizic
– Anumiți stimuli pot fi percepuți inconștient
Una dintre iluziile optice prin care se poate întelege
cel mai bine modul de functionare al percepției este
figura dublă “Vasul lui Rubin” (Fig. 1.). de asemen ea,
se poate observa și diferența între senzație și percepție
– stimulul vizual este preluat prin senzații, însă, în
funcție de percepția fiecărui individ în parte, stimulul
lasă loc pentru două percepții diferite, ireductibile una
la alta, ambele cu un se ns diferit: un vas alb sau doi
oameni față în față.
Există două modele de procesare a informației, de jos în sus (bottom -up) și de sus în jos (top -down).
Cunoașterea și experiențele din trecut pot ghida percepțiile, prin insuflarea unei informații asupra
individului astfel încât să perceapă ceva într -un anumit mod în viitor. Când percepția începe cu
analiza informațiilor din experiențele trecute din creier se numește procesare top -down. Fig. 1. Un exemplu al vasului
lui Rubin

10
Procesarea bottom -up se referă la percepția ce începe prin analiză info rmației senzoriale din
receptori. În general, procesarea bottom -up cât și cea top -down formează, împreună, percepția.

2.1.3. Complexitatea și manipularea percepț iei
Percepția este cel mai important mecanism psihic de prelucrare primară a informațiilor, dar ocupă
un loc important și în cadrul mecanismelor psihice de prelucrare secundară a informațiilor.
Prin experiență, oamenii își construiesc anumite categorii perceptuale pentru obiecte, astfel încât se
vor folosi ca scheme sau modele pentru viitoarele interacțiun i. În urmă fiecărei interacțiuni, stimulii
primiți sunt suprapuși peste modelele deja existente.
Oamenii sunt constant bombardați de stimuli în fiecare minut sau ora a zilei. Lumea senzorială este
construită dintr -un număr aproape infinit de senzații discr ete care se schimbă constant și subtil. În
concordanță cu principiile senzațiilor, stimularea intensă este reflecatata de majoritatea indivizilor,
care inconștient blochează un bombardament de stimuli.
Un fel de input este stimulul fizic din mediul extern; un alt fel de input este venit direct de la
individ, sub formă unor predispoziții bazate pe experiențe anterioare. Combinația dintre cele două
feluri diferite de inputuri produce pentru fiecare persoană în parte o viziune asupra lumii foarte
obiectivă și privată. Pentru ca fiecare persoană este unică, cu experiențe, nevoi și dorințe unice
înseamnă ca percepția fiecărui individ este tot unică.
Indivizii pot percepe stimulii externi ușor, însă pot fi influențați nu numai de stimulii pe care îi
conștientizeaz ă. Ficare om în parte are un nivel sub care nu mai poate percepe conștient – acel nivel
se numește pragul absolut, iar punctul în care o persoană poate detecta diferența dintre “ceva” și
“altceva” se numește pragul diferențial.
Stimulii sunt de multe ori a mbigui, unii dintre ei fiind slabi, din cauza anumitor factori externi cum
ar fi vizibilitate redusă, expunere scurtă sau fluctuații constante. Chiar dacă stimulii sunt puternici,
tot pot avea tendința de a fluctua din cauza unor factori precum unghiurile diferite de a privi,
distanțe, schimbări ale nivelului de iluminare.
Indivizii pot fi influențați, astfel încât tind să aibă percepții distorsionate, cum ar fi stereotipuri,
primele impresii sau efectul halo. Aceștia pot fi motivați și stimulați sub nivelu l acestora de
conștientizare – pot percepe stimuli fără a fi conștienți că o fac. Stimuli care sunt prea slabi sau prea

11
scurți pentru a fi văzuți sau auziți conștienți pot fi destul de puternici pentru a fi percepuți de una
sau mai multe celule receptoare. Acest proces este numit percepție subliminală pentru că stimulul
este sub pragul conștientizării.
Cele mai cunoscute metode de manipuare a percepției sunt iluziile optice, care sunt folosite, de cele
mai multe ori, pentru a stimula mintea oamenilor dar și pentru jocuri. De asemenea, acestea pot fi
utilizate pentru a înțelege mai bine funcționalitatea percepției, mai ales procesul de potrivire dintre
modelele deja create și lumea externă.
Un simplu exemplu poate fi figura 2, dacă imaginea este văzută pentru
prima dată, ochii vor cerceta în jurul punctelor. Inconștient, mintea
încearcă să găsească modele ce se potrivesc informației primite din
imagine, odată gasit modelul și potrivit peste imaginea care la început
părea abstractă, modelul iese în evidență, om ul intrând în imposibilitate
de a nu vedea modelul de fiecare data când se uită la imagine.
O altă metodă de a intersecta procesarea bottom up
cu top down este privirea imaginilor ce conțin
obiecte duale sau perspective duale (figura 3) asupra
obiectului . Pentru ca percepția se realizează prin potrivirea modelelor deja
existente cu informația proaspăt primită, imaginea percepută se va schimba în
funcție de acestea, putându -se face schimbul între cele doua obiecte sau
perspective. Acestea nu se pot vedea s imultan pentru ca experiența reiese din
potrivirea câte unui model.

2.2. Mesajele subliminale ș i cele supraliminale
Mesaje subliminale
Termenul de subliminalitate este derivat din “Sub” și “liman” (margine) și se referă la percepții atât
de subtile încât nu pot ajunge în conștient. Subliminalitatea se referă la zona de sub pragul
conștiinței (cel mai jos nivel unde poate fi detectat un stimul, indiferent de tip), iar atunci când se
dorește utilizarea anumitor mesaje imperceptibile pentru a sugestiona o anume rea cție, putem vorbi
despre mesaje subliminale; acestea nu pot fi observate nici dacă sunt căutate.
Pentru că se află sub nivelul pragului absolut, un mesaj subliminal nu poate fi perceput nici Fig. 2
Fig. 3 – Imagine
cu perspectiva
duala

12
dacă este căutat. Explorarea subliminalitatii a ajuns în atenția publicului larg în anii 50. În istoria
mesajelor subliminale au existat multe controverse care au dus la pornirea unor decenii de studii dar
și descoperiri asupra acestora. Din cauza acestor controverse, subliminalitatea a primit o aura de
teorie a conspir ației, însă mereu existând o așa -zisă frică de posibilitatea controlului
comportamentelor sau opiniilor fără a conștientiza.
Mesaje supraliminale
Stimulii supraliminali sunt exact la polul opus față de cei subliminali, aceștia aflându -se deasupra
pragului absolut și, deși ambele noțiuni se referă la răspunsuri și pot influența comportamentul,
stimulii supraliminali sunt cei ce pot fi percepuți conștient. Revenind la controversele din jurul
stimulilor subliminali, există o confuzie între noțiunile de sublimi nalitate și supralimitate și o lipsa
de înțelegere a acestora. O opinie larg răspândită este aceea că mesajele supraliminale nu pot
influență subconștientul. Ce trebuie înțeles este faptul că, pentru mesajele subliminale, atât
percepția cât și reacția se î ntâmplă la nivel de subconștient în timp ce, pentru mesajele
supraliminale, percepția se realizează conștient.
Au existat multe controverse la nivel de subliminalitate, mulți susținând că nu sunt eficiente sau nu
au efect asupra comportamentului oamenilor, alții punând la îndoială dacă este etic.
Sunt două laturi ale acestui argument. Oamenii ce nu consideră mesajele subliminale ca fiind
eficiente, ajung la concluzia că, dacă nu putem înțelege sau percepe un anumit stimul conștient,
înseamnă că nici inconșt ientul nu îl poate percepe. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ce
demontează eficiența mesajelor subliminale este lucrarea lui John Vokey și Don Read, de la
universitatea din Lethbridge, lucrare apărută în revista American Psychologist, în demebrie 1985 .
A două latura a argumentului este că mesajele subliminale sunt eficiente și pot controla într -o
anumită măsură comportamentul uman. Când o persoană trebuie să ia o decizie, conștientul trece
prin alternative atât pozitive cât și negative, găsind cea mai bună soluție. Mesajele subliminale
sondează inconștientul, acesta neavând capacități de a raționa, nu poate diferenția răul de bine,
preluând informația pe care o primește, fără a o judecă sau filtra.
Deși există multe opinii și discuții pe acest subiect, cert este că mesajele subliminale există și
influența acestora împreună cu mesajele supraliminale asupra inconștientului indivizilor este
probabilă, iar felul în care pot fi folosite, cauzele cât și efectele acestora, rămân discutabile și
tributare mai mul tor circumstanțe. În orice caz, percepția subliminală vine să confirme un fapt deja
cunoscut și fascinant, anume complexitatea umană.

13

2.2.1. Definiț ii asupra ideilor
Conceptul de mesaje subliminale este prezent încă din anul 1907, când a apărut cartea „The New
Psychology”, publicată de editura Scripture. Aceasta descrie principiile de baza ale mesajelor
subliminale. La scurt timp după lansarea cărții, Knight Dunlap, un profesor american de psihologie,
a prezentat o umbră imperceptibilă subiecților în timp c e aceștia priveau iluzia Muller -Lyer (două
linii cu săgeți în capete ce dau sentimentul că au lungimi diferite). Dunlap a concluzionat că umbră
imperceptibilă a influențat subliminal subiecții săi când aceștia au trebuit să anunțe dacă văd
Conceptul de me saje subliminale este prezent încă din anul 1907, când a apărut cartea „The New
Psychology”, publicată de editura Scripture. Aceasta descrie principiile de baza ale mesajelor
subliminale. La scurt timp după lansarea cărții, Knight Dunlap, un profesor ameri can de psihologie,
a prezentat o umbră imperceptibilă subiecților în timp ce aceștia priveau iluzia Muller -Lyer (două
linii cu săgeți în capete ce dau sentimentul că au lungimi diferite). Dunlap a concluzionat că umbră
imperceptibilă a influențat sublimina l subiecții săi când aceștia au trebuit să anunțe dacă
văd lungimi egale sau nu ale liniilor.
Acest „flash” vizual a reprezentat
începutul studiului asupra mesajelor
subliminale vizuale.
Mesajele subliminale pot fi cuvinte, poze
sau sunete introduse într -un fișier media,
fie el video, imagine sau audio. Acestea
trec de pragul absolut (Fig. 2), putând fi
întelese numai de subconștient.
Comportamentul subconștient este automat, subconștientul fiind mult mai puternic decât conștientul
când este nevoie de proce sarea de informații: subconștientul procesează 20,000 bits de informații în
același timp în timp ce conștientul poate procesa 7 (+/ – 2) biți de informații în același timp.
Știință modernă a descoperit 37 de input -uri senzoriale întinse pe 7 cateogrii: vizu ale, auditiv, tactil,
olfactiv, gustativ, vestibular și proprioceptiv. Dintre toate, vizualul domină percepția. Mesajele
subliminale targeteaza în principal simțul vizual și cel auditiv, existând mai multe tehnici pentru
fiecare dintre ele.
Cea mai mare pa rte a cercetărilor legate de mesajele subliminale sunt focusate asupra percepției
Conștient
Inconștient
Supraliminal
Subliminal
Pragul absolut
Fig. 2. Pozitionarea tipurilor de m esaje in functie d e praguul absolut

14
subliminale vizuale. Așadar, este ușor să introduci în câmpul vizual anumite cuvinte sau imagini
pentru o perioada atât de scurtă de timp (10 -15 milisecunde) încât această in formație nu este
conștientizată. Acești stimuli sunt procesați inconstiend și pot avea efecte subtile asupra simțurilor
și gândirii. Legat de mesajele subliminale auditive, există puține studii pe tema acestora, însă fără a
există dovezi științifice asupra efectelor psihologice a acestora.
Mesajele subliminale vizuale sunt de doua tipuri: subvizuale și incorporări (embeds). Semnalele
subvizuale sunt prezente pentru câteva milisecunde în câmpul vizual, spectatorii fiind incapabili să
le perceapă. „Incorporăr ile” sunt, de obicei, imagini statice incorporate într -un mediu vizual
neschimbat, ascunse in imagine.
Există două feluri de mesaje subliminale auditive: subauditive și „backmasking”. Mesajele
subauditive sunt mesje ce au un volum scăzut și sunt introduse într-un fișier audio la un volum
normal, astfel încât mesajele nu sunt auzite. Backmasking este înregistrarea inversă a unui mesaj,
astfel încât mesajul nu este conștientizat în momentul în care înregistrarea este pornită.
Indiferent de tip, mesajele subl iminale implică de multe ori indiciii sexuale, asocierea dintre
stimului supraliminal cu un stimul subliminal sexual crescând probabilitatea ca acel stimul să fie
mai plăcut și atrăgător.
Efectele mesajelor subliminale sunt, de cele mai multe ori, slabe, f iind greu de controlat sau depistat
în mediul de laborator.
În urma nenumăratelor studii despre influența mesajelor subliminale asupra comportamenutlui, s -au
conturat și limitări ale acestora:
1. Trebuie să existe o nevoie
Pentru că mesajele subliminale să in fluențeze un comportament, indivizii trebuie să aibă deja
dorința de a manifesta comportamentul ce încearcă a fi indus. S -a descoperit că mesajele
subliminale prin care se dorește inducerea dorinței de a consumă anumite băuturi funcționează în
momentul în care oamenilor le este sete (Strahan, Spencer, & Zanna, 2002).
2. Mesajele subliminale nu controleaza, ci doar ghidează deciziile
În cazul în care deja există o nevoie (de a cumpără sau consumă), mesajele sublimnale pot fi imbold
spre completarea comportament ului dorit. De asemenea, mesajele subliminale pot preîntâmpina
comportamente de un anumit fel, și scăzând intensitatea acestora. Oamenii au început să introducă

15
mesajele subliminale în reclame, văzând potențialul acestora. De exemplu, Becker (1979) susține a
că 15 supermarketuri din Canada și UȘA au început să introducă mesaje subliminale auditive anti –
furt în muzică din magazine, pentru a descuraja furtul. Este speculat că acest adaos a redus furtul
din magazine cu până la 37%, aducând economisire de 600.00 0 de dolari.
O teorie propune că amorsarea subliminală vizuală și auditivă poate fi utilizată pentru activarea
rețelei semantice. Fiecare om are propriile rețele semantice de concepte, fiecare concept există într –
o rețea de noduri conceptuale interconectat e. De exemplu Apple, când oamenii se gândesc la Apple,
acest concept implică și Steve Jobs, calculatoare, creativitate, design minimalism (Fitzsimons,
Chartrand, & Fitzsimonns, 2001).
Într-un experiment din 2008 profesori ai universității Waterloo susținea u că expunerea timp de 30
de milisecunde la logo -ul Apple, simbol asociat cu creativitatea, a ajutat participanții la experiment
să găsească soluții mult mai creative decât cei care au fost expuși la logo -ul IBM. – exemplu de
cum priming -ul vizual poate ac tivă rețeaua semantică fără conștientizare.

2.2.2. Perspectiva socială asupra mesajelor sublim inale și supraliminate
De multe ori, mesajele subliminale sunt conectate de teorii ale conspirației, considerându -se că
acestea sunt folosite pentru a manipula mi ntea și modifică comportamentul.
Probabil pentru că media ofera ocazional atenție sporită asupra percepției și persuasiunii
subliminale, mulți oameni consideră că mesajele subliminale au consecințe pe termen lung și într -o
arie largă. Deși există, studiile demonstrează că efectele percepției subliminale sunt minore, și, de
cele mai multe ori, de scurtă durată. Nu există motiv științific pentru a considera că poate schimba
comportamentul consumatorilor substanțial.
În majoritatea cazurilor, cea mai puternică opinie asupra mesajelor subliminale este faptul că
acestea sunt folosite de companii strict pentru a modifică anumite comportamente legate de consum.
Acest lucru nu este în totalitate fals, însă, introducerea mesajelor subliminale în reclame nu este
unică metodă de a le utiliza și nici nu înseamnă că scopul introducerii acestora este neapărat
negativ.
Una din cele mai mari confuzii legate de mesajele subliminale este că sunt singurele care pot
influența subconștientul, sau modifica unele comportamente, cân d, de fapt, multe tipuri de mesaje
supraliminale pot influența inconștientul deși oamenii sunt conștienți de prezența acestora.

16
Un exemplu de mesaj supraliminal poate fi muzica din magazine. Într -un experiment realizat în
1999, într -un magazin de vinuri, s -a observat creșterea achiziționării de vinuri nemțești, în
momentul în care era muzică nemțească în magazin și creșterea vânzărilor de vin frantezesc atunci
când în magazin erau melodii franțuzești (North, Hargreaves, & McKendrick, 1999).
În acest exemplu , muzica din supermarket a fost stimulul supraliminal, aceasta putând fi percepută
supraliminal. Când au fost întrebați, foarte puțini consumatori au spus că muzică a fost principalul
motiv pentru care au ales să cumpere acel vin. Mesajele supraliminale fu ncționează cel mai bine
atunci când nu sunt băgate în seama.
Când vine vorba de influență subconștientă, nu există îndoială că indivizii pot fi influențați de
factori supraliminali (Fitzsimons, Chartrand, & Fitzsimonns, 2001).
O altă arie comună pentru ut ilizarea mesajelor subliminale sunt mesajele de tip „self -help”. Există o
întreagă colecție de programe audio care promit să ajute oameniii în anumite momente ale vieții.
Aceste tipuri de programe au fost și încă sunt foarte populare în rândul oamenilor ce doresc să își
schimbe un anumit fel de comportament (fumat, mâncat, lipsa de motivație, etc.).
S-a demonstrat că această metodă de schimbare a comportamentelor este eficientă, însă nu datorită
combinației de mesaje subliminale cu mesaje supraliminale, ci datorită efectului
Placebo (Greenwald, Spangenberg, Pratkanis, & Eskenazi, 1991).

17
2.3. Comportamentul de consum
Tot ce se întâmplă de la prima interacțiune cu reclamă unui brand sau a unui produs, până la
achiziție și recumpărare sau reutilizare se numește co mportament de consum. Aceștia primesc un
flux de informații continuu din partea bradurilor și a organizațiilor, de aceea se construiesc filtre
pentru a separă informația cu adevărat folositoare de restul. Consumatorii au tendința de a bloca
stimulii care p ar a fi coplesitori. Brandurile trebuie să învețe continuu să iasă în evidență prin
inovație sau originalitate pentru a menține interesul consumatorului activ.
Consumatorii selectează inconștient părțile mediului pe care le percep. Un individ poate privi
anumite amănunte, alegând să ignore altele – oamenii receptează doar un fragment al stimulului la
care sunt expuși. Stimulii selectați sunt dependenți de doi factori maj ori, pe lângă natură stimului:
(1) experiența trecută a consumatorului și (2) motivația în momentul respectiv. Acești factori pot
influența probabilitatea și cantitatea de informații dintr -un stimul perceput.
De asemenea, oamenii văd ceea ce se așteaptă să vadă, așteptările lor fiind bazate pe familiaritate.
Aceștia tind să perceapă informaț iile de care au nevoie sau pe care și le doresc; cu cât mai mare
nevoia cu atât mai mare tendința de a ignoră stimulii ce nu au legarura cu dorința lor din mediu. În
general, nivelul conștientizării stimulilor relevanți este mai ridicat decât nivelul conșt ientizării
stimulilor care sunt irelevanți pentru nevoile sau interesele unui indivit. Sunt căutate activ mesajele
plăcute dar și cele care pot ajuta consumatorul , cele dureroase sau amenințătoare fiind blocate. De
asemenea, consumatorii se expun selectiv la mesaje care le confirmă deciziile și credințele.
Oamenii au un anumit număr de percepții sau imagini care sunt relevante studiului
comportamentului de consum. Produse și branduri au valori simbolice pentru indivizi, aceștia
evaluându -le pe baza consist enței și potrivirii cu imaginile personale asupra sinelui.
Esență marketingului de succes este imaginea produsului lăsată în mintea consumatorului,
poziționarea acestuia în mintea consumatorului fiind mai importantă pentru succesul unui produs
decât sunt a devăratele sale caracteristici.
Consumatorii caută informații prin intermediul familiei, prietenii sau altor oameni, preferând să
petreacă mai mult timp pentru a adună și procesa informații despre un produs atunci când simt că
există un risc legat de acest a. O altă metodă de a evita riscul este de a rămâne loiali unui anumit
brand, indiferent dacă au sau nu experiență cu produsul acelui brand.
Studiul consumatorilor ajută companiile și organizațiile să își inbunatateasca strategiile de
marketing (Perner, 20 18). Prin acest studiu, se poate descoperi cu ușurință psihologia din spatele
gândirii, simțirii și judecății consumatorului, dar și metodele prin care aceștia sunt influențați de
mediul înconjurător.

18

2.3.1. Definiț ii si teorii legate de concept
Un consumator e ste individul ce plătește o anumită suma de bani pentru a consuma un bun sau un
serviciu vândut de o organizație. Consumatorul joacă un rol foarte inportant în lanțul economic de
cerere și oferta al fiecărei națiuni.
Comportamentul de consum este un proces psihologic legat de emoțiile consumatorului. În acest
proces, consumatorul începe prin recunoașterea nevoii de produs, ajungând să găsească o metodă de
a rezolva nevoia, făcând decizia de achiziție și plănuind utilitatea produsului, își confirmă
informați a, creează planul și îl implementează prin achiziție (Solomon & Russell -Bennett, 2012)
Comportamentul de consum este fiziologic, fiind în comportamentul uman și putând fi schimbat
ușor în funcție de piață, de atmosfera sau de trenduri. Acesta constă în stu diul indivizilor, al
organizațiilor și al felului în care selectează și utilizează produse sau servicii. Se preocupă, în
general, de psihologie, motivație și comportament.
Studiul comportamentului de consum include:
– Felul în care se simt și gâ ndesc despr e diverse alternative de brand/ produse/ servici/ retaileri
– Cum judecă și selectează î ntre alternative și compor tamentul din timpul cercetarii și al
cumpără rii
– Cum se p ot adapta și înbunătăț i campaniil e de marketing pentru a influenț a mai eficient
consumat orul
– Utilizarea ș i debarasarea de produse dar și studiul felului în care au fost achiziționate; include
servicii și idei dar ș i produse tangibile
– Studiul despre cum oamenii (fie indvidual sau în grup) dobândesc, utilizează, experimentează ș i
fac decizii asupra bunurilor, serviciilor ș i practicilo r de viață cum ar fi responsabilitatea sociala
sau mâncatul sănă tos.
Studierea comportamentului de consum poate aduce mari beneficii companiilor. Prin cunoașterea
consumatorilor, campaniile de marketing pot fi îmb unătățite. De exemplu, prin înțelegerea faptului
că oamenii sunt mai receptivi la reclamele cu mâncare atunci când le este foame, reclamele la
mâncare vor fi programate seară.
Pentru a preîntâmpina nevoile consumatorilor de scopuri mai înalte decât vandare a, brandurile au
venit cu ideea de marketing social, acestea implicând transmiterea unei idei sau experiențe mai mult
decât vânzarea unui produs.

19
Companiile pot mă sura impactul anumitor factori asupra deciziilor unui consumato r prin aflarea
anumitor info rmații:
– Ce brand dintr -o anumită categori e de produse a fost achiziționat ultima dată, sau ultimele dăț i
– Dacă și de cate ori a vă zut consumatorul reclama pe ntru brandul respectiv/ competiț ie
– Dacă sunt reduceri la acel brand/ competiț ie
– Dacă pozitionarea b randului î n magazin este favorabil ă
– Impac tul câstigului și a numă rului de oameni dintr -o famil ie asupra patternului de achiziț ie
– Dacă au fost folosite cupoane pentru achiziționare, ș i valoarea acestora

2.3.2. Factorii de influen ță
Înafara de metodele de influenț ă prin utilizarea mesajelor subliminale despre care s -a discutat până
în acest punct al lucrării, brandurile pot influență consumatorii ținând cont de diverși factori:
– Personali: Acesta este un factor major de influență, fiind luate în calcul vârsta, ocup ația, situația
financiară și economică, stilul de viata si personalitatea
– Psihologici: răspunsul la o campanie de marketing în particular este bazat pe propriile percepții
și atitudini – abilitatea unei persoane de a întelege informații, percepția asupra n evoilor dar și
atitudinea acestora vor juca un rol important în comportamentul de consum al individului.
– Sociali: de la prieteni și familie până la influență media – include și status, câștiguri – grupurile
pot influență comportamentul unui individ prin p resiunea socială, dorința de integrare, opinia
persoanelor considerate lideri, r olul și statutul acestora etc.
– Culturali:
o Cultura – credință complexă, include societatea, rolurile jucate în aceasca,
comportamentul, tradiții și obiceiuri.
o Subcultura – un grup de oameni care împart aceleași valori, obiceiuri și tradiții – se mai
pot numi națiuni, religii, grupe rasiale, sau oameni care stau în aceeași zona geografică.
Având în vedere faptul că exisă o gama largă de motivații ce influențează comportamentul d e
consum, este nevoie de o varietate de metode de studiu pentru formarea unei imagini reale și cât
mai fidele. Citirea părerilor din rețelele sociale, creearea unor chestionare online, focus grupuri
pentru a interacționa direct cu potențiali consumatori po t face parte din metodele de studiu al
consumatorilor. Prin aceste tehnici, se pot urmări și rețelele neuronale create de anumite branduri și
compară imaginile consumatorului asupra brandurilor. Aceste detalii se pot găși prin programe
special dezvoltate, precum Google Analitics. Un exemplu poate fi BMW, asupra căruia oamenii și –
au format o imagine restrânsă, fiind considerat în peste 70% din cazuri un brand de lux si viteză,

20
caracteristicile precum accelerație, anduranță sau confort fiind rar puse în evide nță de consumatori.

3. Experimente consacrate despre puterea stimulilor subliminali ș i supraliminal i asupra
perceptiei
La începuturile studiilor asupra influenței mesajelor subliminale și mesajelor supraliminale,
majoritatea oamenilor de știință erau sce ptici în ceea ce privește posibilitatea modificării
comportamentului sau percepției. Cu timpul, viziunea acestor influențe s -a schimbat, mulți
cercetători ajungând la ocncluzia că mesajele subliminale pot influență gândirea și comportamentul
unor oameni.
Bornstein, Leone, and Galley (1987) au demonstrat că oamenii tind să fie de acord cu opiniile altor
persoane după ce au primit un mesaj subliminal cu imaginea persoanei respective (Bornstein,
Leone, & Galley, 1987).
Légal, Chappé, Coiffard, and Villard -Forest (2012) a transmis mesaje subliminale cu verbul “a
crede”, experiment ce a rezultat în creșterea credibilității unui mesaj legat de consumul apei de la
robinet (Legal, Chappe, Coiffard, & Villard -Forest, 2012).
Psihologul Richard Gregory credea că percep ția vizuală se bazează pe procesarea de tip top -down
(procesarea de tip conceptual). Oamenii fac presupuneri bazate pe așteptări, credințe, cunoștințe și
experiențe anterioare, și conform teoriei lui Gregory, oamenii au dreptate când fac aceste
presupuneri .
Una din încercările lui Gregory de aș -i dovedi teoria s -a numit experimentul măștii goale. Acesta a
folosit o mască a lui Charlie Chaplin pe care o învârtea pentru a putea explica felul în care este
percepută partea goală bazat pe așteptările indivizilo r asupra lumii. Cunoștințele normale asupra
unei fețe spun că nasul ar trebui să fie proeminent, așa că, în momentul în care masca este cu spatele
la privitor, acesta construiește subconștient un nas proeminent (Gregory, 1997) .
Din experimentul lui Gregory se pot trage următoarele concluzii:
1. Aproape 90% din ceea ce este v ăzut se pierde până în momentul în care ajunge în creier. Din
această cauză, creierul presupune în funcție de experiențele sau cunoștințele anterioare ;
2. Informaț ia vizuală este combinată cu informații deja existente despre lumea înconjurătoare,
informație strânsă datorită experienței anterioare;

21
3. Mediul înconjurător ajută la construirea unui context informației vizuale care este absorbită.
Pe parcursul timpului, au existat multe experimente ce au demonstrat faptul că mesajele subliminale
au efect asupra oamenilor, însă utilitatea care a tras atenția cel mai mult asupra acestora a fost în
promovarea anumitor branduri sau produse.
Johan Karremans, un psiholog olandez, a ajuns la concluzia că mesajele subliminale funcționează
cel mai bine în momentul în care mesajul este relevant pentru scopul final. Acesta a condus un
experiment pe 105 voluntari.
În prima faza, Karremans a oferit tuturor participanților bomboane sărate , cu scopul de a li se face
sete. După, subiecții s -au uitat la o serie de imagini rapide cu litera “B” și rugați să numere de câte
ori vedeau “b” în acest șir de imagini. Între imagini apăreau mesaje subliminale: pentru primul grup
mesajul era “Lipton Ice ”, în timp ce pentru al doilea grup, cel de control, mesajul era un cuvânt la
întâmplare “Nipeic Tol”.
După ce au văzut mesajele, participanții au fost
întrebați ce ar prefera să bea, dintre Lipton Ice
Tea și o altă marcă cunoscută. 20% din grupul
de cont rol a ales Lipton Ice Tea, spre deosebire
de cei 80% din al doilea grup. Când în studiu au
fost implicati și 61 de oameni cărora nu le era
sete, 30% din grupul de control au ales Lipton și
puțin peste jumătate din al doilea grup.
Concluzia experimentului a fost că mesajele nu au neapărat control total asupra oamenilor însă pot
fi eficiente în momentul în care mesajul are legătură cu scopul pe care îl au cei ce îl vizualizează,
cum a fost în acest experiment.
Dintre toate studiile, cel care a stârnit curiozi tatea asupra mesajelor subliminale a fost presupusul
experiment al lui James Vicary. Acesta a raportat o creștere semnificativă a consumului de cola și
popcorn după ce, în timpul unui film a spus că a prezentat suliminal directivele "drink coke", "eat
popc orn" (beți cola, mâncați popcorn). Potrivit lui Vicary, mesajul era prezentat pentru 3/1000 de
secundă, odată la fiecare 5 secunde. Durata mesajului era atât de scurtă, încât nu putea fi perceput
conștient. În ciuda acestui fapt, Vicary a raportat o crește re în șase săptămâni a consumului
de popcorn (cu 57,7%) și coca -cola cu (18,1%). Chiar dacă Vicary nu a publicat descoperirile sale,
nouă veste senzațională a creat o adevărată frenezie în rândul celor responsabili cu protecția

22
consumatorului, iar noile le gi guvernamentale erau orientate spre a stopa această formă de control
infam al minții. Mai mult, o companie rivală, "Precon Process and Equipment Corporation of New
Orleans" a anunțat că studia comunicarea subliminală de mai mult timp, și că a testat -o cu un an
înaintea companiei lui Vicary. Există însă o problema cu studiul lui Vicary, pe care mulți nu o
cunosc. Câțiva ani mai târziu, în revista “Advertising Age”, 1970, el a recunoscut că totul a fost o
fraudă, pentru a -și salva de la faliment agenția de publicitate.
Și totuși, psihologii sociali și cognitiviști încep să descopere de curând, că stimulii prezentați
subliminal, nu doar că sunt percepuți, dar pot avea de asemenea o influență considerabilă asupra
altor procese cognitive, posibil chiar și asupr a comportamentului. Experimentele dovedesc existența
percepției subliminale. A fost mai greu însă, să se dovedească modul în care percepția subliminală
influențează comportamentul.
După toate studiile și explicațiile existente, se poate observa că în mesaj ele subliminale există
știință. Oricât de mult ar dori oamenii să aibă control total asupra reacțiilor proprii, inevitabil vor fi
expuși la influențe externe, indiferent dacă sunt conștientizate sau nu. Studiile au demonstrat că
oamenilor li se poate model a comportamentul de consum prin priming vizual, în funcție de emoțiile
individului, acestea pot funcționa că ‚ultima picătură’ în luarea deciziei.

23
4. Modelarea percepț iei prin folosirea mesajelor sublimin ale
Un stimul care n u a fost observat poate influen ța comportamentul altei persoane? Aceasta este una
din întreb ările la care ne propunem s ă găsim un raspuns prin intermediul acestui studiu. Deși există
controverse, acestea au fost un imbold pentru oamenii de știinta să găsească mai multe dovezi că un
comporta ment poate fi influențat de un stimul pe care individul nu îl raportează ca fiind observat.
Aceasta este o concluzie cunoscută de multă lume, însă mass -media și publicul acorda o atenție
excepțională fenomenului acesta, fiind ținta multor teorii ale conspi rației. Există o îngrijorare
generala față de ideea că ar putea exista anumite comportamente sau decizii influențate de stimuli
imperceptibili.
Examninarea sistematică a organizării mintale a senzațiilor fizice este un subiect analizat și
dezvoltat în mare parte de psihologie. În contrast cu filosofii, psihologii utilizează metode științifice
pentru a investiga întrebările perceptuale. Multe din întrebările puse de filosofi se reflectă în studiile
psihologilor din ziua de astăzi, printre subiecte se află și modalitatea prin care se formează
percepțiile din interacțiunea fizică cu mediul, acuratețea sistemului nostru perceptual în primirea și
procesarea informațiilor din lume. Și în ziua de astăzi comportamentul și interacțiunea omului cu
mediul mai pot fi gr eu de înțeles, oamenii trebuind să țină cont de multe.
Indivizii sunt capabili să primească informații prezentate la un nivel de care ei nu sunt conștienți,
urmând că ulterior să evalueze și să reacționeze la conținutul informației, împotrivindu -se
conțin utului negativ și acceptând mai ușor conținutul pozitiv. Prin transmiterea mesajelor
subliminale, aceștia pot fi învățați noi răspunsuri la niveluri precise de conștiința și pot folosi
informația subliminală pentru o rezolvare de probleme mai eficientă.
Deși mesajele subliminale nu sunt eficiente în momentul în care nu există o nevoie, acestea pot
insufla, în anumite circumstanțe, răspunsul la un anumit stimul.
Trebuie ținut cont de faptul că subiecții nu reacționează uniform la primirea mesajelor sublimin ale.
Fiecare individ are un nivel unic al pragului absolut. De asemenea, anumite trăsături de
personalitate pot face unele persoane să fie mai sugestibile la mesajele subliminale decât altele, dar
și starea motivațională și emoțională a persoanei.
După toa te studiile și explicațiile existente, se poate observă că în mesajele subliminale există
știință. Oricât de mult ar dori oamenii să aibă control total asupra reacțiilor proprii, inevitabil vor fi
expuși la influențe externe, indiferent dacă sunt conștient izate sau nu. Studiile au demonstrat că
oamenilor li se poate modela comportamentul de consum prin priming vizual, în funcție de emoțiile
individului, acestea pot funcționa că ‚ultima picătură’ în luarea deciziei.

24
5. Obiectivele, ipotezele cercetării și m etodologia cercetării
5.1. Obiectiv
Obiectivul principal al acestui studiu este urmărirea comportamentului de consum al unui individ
expus atât unor simple mesaje supraliminale (reclamă) cât și unor mesaje supraliminale incluse în
reclamă.
De asemenea, urmărim și dezvoltarea sau potențarea comportamentului de consum față de un
produs specific, ținând cont de legătură individului cu acel produs.

5.2. Ipoteze
Ipoteza 1: Mesajele supraliminale împreună cu cele subliminale au un impact mai puternic asupra
comportamentul ui de consum față de mesajele simple supraliminale sau niciun mesaj.
Ipoteza 2: Mesajele subliminale pot creste sentimentul de atractie fata de un anumit tip de produs si
brand.
Ipoteza 3: Intarirea mesajului de consum supraliminal cu stimuli subliminali poate creste nivelul de
atractie fata de un anumit produs cu un procent mai mare fata de barbati.

5.3. Metodologia cercetă rii
A fost selectat randomizat un grup de 45 de persoane, și împărțite în 3 grupe distincte. Fiecărui
individ i s -a administrat un chestio nar pentru a -i identifica o anumită ramură a comportamentului
sau de consum. Pentru a testa influența mesajelor subliminale cât și celor supraliminare, timp de o
luna s -a interacționat cu fiecare grup: primul a privit o dată pe săptămâna un videoclip ce fă cea
reclamă la ciocolată, al doilea, a privit același videoclip, căruia i -au fost adăugate 36 de mesaje
subliminale, iar cu al treilea grup nu s -a interacționat timp de o luna, fiind grupul de control.

Participanti
La acest studiu au participat 45 de oame ni cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani, aleși randomizat
din studenții Universității Hyperion din București, studenții Universității București și oameni care
lucrează în diverse multinaționale. Aceștia au fost aleși și împărțiți în 3 grupe randomizat.
Experimentul a avut loc în mediile normale ale fiecărui participant, acestora administrându -le un
chestionar de cuantificare a consumerismului pe un anumită categorie de produse la începutul dar și
la finalul experimentului, la distanță de o luna între ad ministrări.

25
Culegerea datelor a fost realizată în baza unui consimțământ informat (Anexă 3) conform căruia
participanții au fost de acord să participe la experiment.

Instrumente
Chestionar de identificare a comportamentului de consum
Pentru acest experim ent a fost realizat un chestionar (anexă 1) pentru a cuantifica nivelul
consumerismului privind un anumit gen de produs, compus din 4 întrebări referitoare la cantitatea
cumpărată, frecvența mancatului și preferințele privind ciocolată. Acest chestionar nu a avut rol de
clasificare a participanților.
Cu ajutorul chestionarului, s -au stabilit comportamentele de cosnum și de cuparare și înclinația spre
produs și un anumit brand din acea categorie de produse. Astfel, s -a creat o imagine clară asupra
afinitatii spre o anumită categorie de produse – ciocolată.

Videoclip de prezentare a unei mărci de ciocolată
În urmă unui scurt studiu, s -a descoperit marca preferată de ciocolată a majorității – Milka. Pentru a
putea avea un stimul atât supraliminal cât și subli minal, s -a ales una dintre reclamele Milka
existente, difuzată și în România. Ca mesaj supraliminal, reclamă aleasă a transmis un mesaj plăcut,
liniștitor și cu care este ușoară empatizarea. A fost aleasă special o reclamă care, înafara faptului că
se prez intă brandul, în fiecare cadru este prezența ciocolată, astfel încât să provoace simpatie nu
numai față de brand ci și de produs în sine. Reclamă prezintă procesul de producție al ciocolatii
Milka, în interiorul căreia se pun cele mai frumoase momente ale vieții.
Pentru mesajul supraliminal, a fost ales un mesaj simplu: Mănâncă ciocolată, ce a fost prezentat pe
întreg parcursul reclamei, având 36 de apariții, din două în două secunde. Stimulul subliminal a avut
durata de 0.1 secunde.

Procedur ă
Experimentu l s-a desfă surat în trei faze.
Faza 1: Subiecții au completat chestionarul de cuantificare a nivelului de consumerism, nefiind
constrânși de timp.
Faza 2: Timp de o luna după completarea chestionarului, participanții au primit cel puțîn o dată pe
săptămâna un videoclip ce face reclamă la ciocolată Milka.

26
Grupul 1 a primit un videoclip simplu, ce conține numai mesaje supraliminale, în timp ce grupul 2 a
primit același videoclip, căruia i s -au adăugat 36 de stimuli subliminali, sub formă de mesaje ce
încuraje ază consumul de ciocolată. Cu grupul numărul 3 nu s -a interacționat deloc.
Faza 3: După o luna de la administrarea primului chestionar și vizionarea videoclipului de cel puțîn
4 ori, ficare participant a completat același chestionar pentru măsurarea nivelu lui de consumerism
pentru a două oară, pentru a corela răspunsurile de la primul chestionar cu cel de -al doilea.

Experimentul a fost făcut conform design -ului experimental ce urmează:
R1 O X O
R2 O X O
Rc O O

Definirea variabilelor experimentale
– Variabil e independente: tipul de mesaj primit (subliminal sau supraliminal)
– Variabile dependente: predispoziț ia spre produs, comportamentul de consum,
comportamentul de cumpărare, predispoziț ia spre un anumit brand din categoria de produse,

27
6. Prezentarea rezulta telor cercetării și interpretarea psihologică a rezultatelor

La acest experiment au participat 45 de subiecți, dintre care 24 au fost femei si 21 barbati. Din
figurile 1.1, 1.2 și 1.3 putem observa că cele 3 grupe de studiu au avut un balans în ceea ce privește
sexul participanților.

Pentru fiecare item în parte, s -a oferit un scor de la 1 la 5, respectiv de la 1 la 10. În urmă strângerii
datelor finale, s -au prelucrat informațiile și s -a calculat media scorului pentru fiecare întrebare, în
funcție de mesajul primit (subliminal, supraliminal sau inexistent) și s -au pus în compa rație (Figura
1).

Conform calculului î n SPS S al mediei scorurilor tuturor î ntreb ărilor, se pot observa diferenț e
semnificative între medi ile de la î nceputul experimentului și de la finalul experimentului.
Pentru primele 3 întrebări, s -au comparat atât mediile cât și frecventele de răspuns, în timp ce
pentru a 4 -a întrebare s -au comparat doar frecventele de răspuns

Figura 1.1 – Grup m.
subliminale
Figura 1.2 – Grup
m. supraiminale
Figura 1.3 – Grup
control
Figura 2 – Medie răspunsuri totale

28
Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult îți place ciocolata?
Variabilă testată: nivelului de atracție a subiecților față de ciocolată.
Medii

Grupul ce a primit reclama doar cu stimulul supraliminal, nu î nregistrat o modificare a nivelului de
atracție pe care îl prezinta față de produs.
Pentru grupul ce a primit atâ t mesaje suprali minale cât ș i mesaje sub liminale se poate observa o
creștere a atracției fată de produs cu peste un punct.
Comparativ cu ce le 2 grupuri, cel de control a înregistrat o scădere nesemnificativa în nivelul de
atracție față de produs

Frecvente – intrebare 2 (Grup subliminal si grup supraliminal)
Urmează să analizăm frecvența răspunsurilor î n functie de g rupul din care fac parte subiecții
(grupul ce primește mesaje subliminale și cel ce nu primeș te). 7,53
6,33 6,8 7,53 7,73
6,73
0246810
Grup – supraliminal Grup – subliminal Grup controlPe o scara de la 1 la 10, cat de mult iti place
ciocolata?
Figura 2.1 – Medie răspunsuri întrebare 1
Figura 2.2 – Frecvență întrebare 1, gru p m.
Supraliminale, testare 1
Figura 2.3 – Frecvență întrebare 1, grup m.
Supraliminale, testare 2

29

Pentru grupul ce a primit doar mesaje supr aliminale, nu se înregistreaza o diferență semnificativă .

În momentul în care ne uităm la frecvența răspunsurilor pentru grupul ce a primit mesaje
subliminale se poate observa clar scăderea frecvenței răspunsurilor cu scor scăzut, și dispariția celor
mai mici scoruri. Frecvența cumulată a răspunsurilor 9 și 10 a crescut onsiderabil (de la 3 la 7).

Cât de des mănânci ciocolată?
Variabilă testată : frecvența consumului.
Medii

Grupul ce a primit reclama do ar cu stimulul supraliminal, a înregistrat o creștere nesemnificativă a
frecvenței cu care consumă ciocolata. 2,73 2,87 2,93 3 2,87 2,73
12345
Grup – supraliminal Grup – subliminal Grup controlCât de des m ănânci ciocolat ă?
Figura 3 .1 – Medie răspunsuri întrebare 2
Figura 2.4 – Frecvență întrebare 1, grup
m. Subliminale, testare 1
Figura 2.5 – Frecvență întrebare 1, grup
m. Subliminale, testare 2

30
Pentru grupu l ce a primit atât mesaje supraliminale cât și mesaje subliminale nu s -a înregistrat o
modificare a comportamentului de consum al produsului.
Comparativ cu ce le 2 grupuri, cel de control a înregistrat o scădere nesemnificativă in frecvenț a de
consum.

Frecvenț e

La grupul ce a primit doar mesaje supral iminale, se poate observa o creștere în frecvența subiecț ilor
care consumă ciocolată o dată pe zi.

Pentru grupul ce a primit atât mesaje subliminale cât și supraliminale, nu se înregistrează o
diferența în frecvența de răspuns.

Cât de des cumperi ciocolată?
Variabilă testată : frecven ța cumpărării
Medii
Figura 3.2 – Frecve nță întrebare 2 , grup m.
Supraliminale, testare 1
Figura 3.3 – Frecvență întrebare 2 , grup m.
Supraliminale, testare 2
Figura 3.4 – Frecvență întrebare 2 , grup m.
Subliminale , testare 1
Figura 3.5 – Frecvență întrebare 2 , grup m.
Subliminale , testare 2

31
Grupul ce a primit reclama do ar cu stimulul supraliminal, a înregistrat o creștere nesemnificativă a
frecvenței de cumpă rare a ciocolatei.
Pentru grupul ce a pri mit atat mesaje supraliminale cât ș i mesaje subliminale se poat e observa o
creștere semnificativă a frecv entei de cu mpărare, în comparaț ie cu restul rezultatelor.
Comparativ cu ce le 2 grupuri, cel de control a înregistrat o scădere nesemnificativă în frecvența de
cumpă rare.

Frecvenț e
În frecvența răspunsurilor grupului ce a primit doar stimul supraliminal nu se poate observa nicio
diferența semnificativă. 2,6
1,93 2,4 2,67
2,4 2,33
12345
Grup – supraliminal Grup – subliminal Grup controlCat de des cumperi ciocolata?
Figura 4 .1 – Medie răspunsuri întrebare 3
Figura 4.2 – Frecvență întrebare 3 , grup m.
Supraliminale , testare 1
Figura 4.3 – Frecvență întrebare 3 , grup m.
Supraliminale , testare 2
Figura 4.4 – Frecvență întrebare 3 , grup m.
Subliminale , testare 1
Figura 4.5 – Frecvență întrebare 3 , grup m.
Subliminale , testare 2

32
Pentru grupul ce a primit și stimul subliminal, se poate observa o ușoară migrare a răspunsurilor
spre un comportament de cumpărare mai frecvent.

Care este marca preferata de ciocolata?
Variabilă testată : predispozi ția spre un anumit brand

Pentru participanții grupului 1, cei care au vizionat doar stimulul supraliminal, nu a existat o
influență asupra b randului preferat de ciocolată .

Participanții din grupul 2, cei ce au primit și mesaje subliminale, înr egistrează o scădere în
preferință față de brandul studiat, Milka, în urmă vizionării reclamei.

Dificultati întâmpinate î n perioada de experiment
O prima dificultate întâlnită, și cea mai importantă, este aceea de a găsi participanții dispuși să
participe timp de o luna. Mulți oameni au fost reticenți în ceea ce privește participarea la un
experiment pe o perioada mai lungă de timp. De asemenea, în urmă primei selecții, mulți
participanți au abandonat expe rimentul, fiind nevoie de găsirea altor participanți.
Mulți dintre participanți nu au fost disponibili mereu pentru a viziona videoclipul la momentul
stabilit, așadar a fost nevoie de o mai mare flexibilitate din punct de vedere timp din partea
Figura 5.1 – Frecvență întrebare 4 , grup m.
Supraliminale , testare 1
Figura 5.2 – Frecvență întrebare 4 , grup m.
Supraliminale , testare 2
Figura 5.3 – Frecvență întrebare 4 , grup m.
Subliminale , testare 1
Figura 5.4 – Frecvență într ebare 4 , grup m.
Subliminale , testare 2

33
experimenta torului.
Recomandări operaț ionale
Pentru o viitoare reproducere a acestui tip de experiment se recomandă îmbunatățirea mai multor
proceduri.
Perioada de experiment trebuie prelungită, astfel încât rezultatele să fie mai clare și ușor de înțeles.
Luând în calcul rezultatele acestui experiment, putem consideră că, la o evaluare prelungită, există o
șansă ridicată că rezultatele chestionarului de la finalul experimentului să fie mai favorabile decât în
momentul actual.
Se recomandă creșterea numărului de par ticipanți dar și a numărului de experimentatori pentru a
crește eficiența totală a experimentului.

34
7. Concluzii
În urma strângerii și procesării datelor, putem spune ca s -a confirmat parțial prima ipoteză, m esajele
supraliminale impreuna cu cele subliminale au un impact mai puternic asupra comportamentului de
consum fata de mesajele simple supraliminale sau niciun mesaj, ți nând cont de faptul că două din
patru variabile au înregistrat creșteri semnificative pentru grupul supus la video -ul ce conține
mesajele supraliminale împreună cu mesajele subliminale.
De asemenea, se poate observa că și a doua ipoteza se confirma parțial , dat fiind faptul că nu s -au
înregistrat schimbări la nivel de preferință de bran, fiind inversul ipotezei – s-a observat o scădere a
interesului față de brandul promovat, însă se poate observa o creștere a preferinței față de produs.

35
Bibliography
Aniței, M. (2010). Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară.
Baddeley, A. (1989). Effects of Background Music. The Quarterly Journal of Experimental
Psychology .
Bargh, J., Chen, M., & Burrows, L. (1996). Automaticity of social behavior: direct effects of trait
construct and stereotype -activation on action. Journal of personality and social psychology,
71(2), 230 -244.
Bornstein, R., Leone, D., & Galley, D. (1987). The Generalizability of Subliminal Mere Exposure
Effects: Influen ce of Stimuli Perceived Without Awareness on Social Behavior. Journal of
Personality and Social Psychology .
Fitzsimons, G. M., Chartrand, T. L., & Fitzsimonns, G. J. (2001). Automatic Effects of Brand
Exposure on Motivated Behavior: How Apple Makes You “Th ink Different”.
Gibson, J. J. (2014). The Ecological Approach to Visual Perception: Classic Edition (Psychology
Press & Routledge Classic Editions). Psychology Press.
Golu, M. (2005). Bazele psihologiei generale (ed. II). Bucuresti, România: Editura Univer sitara.
Greenwald, A., Spangenberg, E., Pratkanis, A., & Eskenazi, J. (1991). Doyble -Blind Tests of
Subliminal Self -Help Audiotapes. American Psychological Society, Vol.2 .
Gregory, R. (1997). Knowledge in perception and illusion. Bristol.
Kayoko , T. (200 7). The Effect of Subliminal Messages and Suggestions on Memory: Isolating the
Placebo Effect. Florida, USA: FLORIDA STATE UNIVERSITY.
Legal, J. -B., Chappe, J., Coiffard, V., & Villard -Forest, A. (2012). Don't you know that you want to
trust me? Subliminal goal priming and persuasion. Journal of Experimental Psychology ,
358-360.
Merikle, P., & Cheesman, J. (1987). Current Status of Research on Subliminal Peception. Advances
in Consumer Research, Vol. 14 , 298 -302.
Mielu, Z. (2009). Fundamentele Psihologiei (ed. Necartonată). România: Polirom.
North, A., Hargreaves, D., & McKendrick, J. (1999). The influence of in -store music on wine
selections. Journal of Applied Psychology , 271 -276.
Perner, L. (2018, 04 15). Consumer Behaviour: the Psychology of Marketing. L os Angeles,
California, USA.

36
Popescu -Neveanu, P. (1978). Dictionar de psihologie. București: Albatros.
Solomon, M., & Russell -Bennett, R. (2012). Consumer Behaviour: Buying, Having, Being. Pearson
Australia.
Vokey, J., & Read, D. (1985). Subliminal Message s: Between the Devil and the Media. Psychology
in Action .
Zlate, M. (2006). Psihologia mecanismelor cognitive. București: Editura Polirom.

37
Anexe
Anexa 1
Chestionar pentru studierea comportamentului de consum
Gen: M/F
Vârstă:
Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult îți place ciocolata? __
Cât de des mănânci ciocolată?
1. O dată pe lună
2. De mai multe ori pe lună
3. O dată pe săptămână
4. De mai multe ori pe săptămână
5. O dată pe zi
Cât de des cumperi ciocolată?
1. O dată pe lună
2. De mai multe ori pe lună
3. O dată pe săptă mână
4. De mai multe ori pe săptămână
5. O dată pe zi
Care este marca preferată de ciocolată?
1. Heidi
2. Milka
3. Poiana
4. Primola
5. Altele

38
Anexa 2
Figura 1 – frecventa mesajului subliminal

Figura 2 – cadre ce contin mesajul subliminal

39
Anexa 3
C O N S I M Ț Ă M Â N T I N F O R M A T
pentru participarea la cercetare experimentală

Cercetător : ____________________________________________________________________
Sunteți invitat să participați la o cercetare experimentală ce are ca temă:
__________________________ ____________________________________________________
Prin semnarea prezentului document acceptați în mod voluntar participarea la cercetarea
experimentală ce se va desfășura
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________.
Datele personale, parametrii personali și alte caracteristici personale rezultate în urma cercetării
experimentale efectuate vor fi confidențiale și persoana dumneavoa stră nu va fi identificată în nici
un raport scris sau verbal.
În cazul în care doriți să vă retrageți din proiectul de cercetare, puteți reveni oricând asupra deciziei
dumneavoastră.
Rezultatele cercetării pot fi publicate sau folosite în prezentări știin țifice, fără ca identitatea
dumneavoastră să fie dezvăluită.
Pentru datele furnizate de dumneavoastră utilizate în cercetare nu veți fi remunerat și nu veți primi
nici un alt fel de recompensă. Datele obținute de la și prin intermediul dumneavoastră vor fi folosite
numai în scopul cercetării, nu vor fi vândute sau utilizate pentru obținerea unor produse din
comercializarea cărora să se obțină beneficii materiale.
Nu vă este afectat nici un drept legal prin semnarea prezentului consimțământ
Alegerea de a pa rticipa la acest proiect de cercetare nu este o obligație pentru dumneavoastră!
Dacă semnați consimțământul o faceți în mod voluntar, având cunoștință că nu veți beneficia de nici
un avantaj material sau de un tratament preferențial! Chiar și după semnarea consimțământului,
oricând veți decide că doriți să renunțați la participarea la cercetare, sunteți liber de a o face, fără a
da vreo explicație pentru aceasta,. Schimbarea de decizie nu va avea nici un fel de repercursiuni
asupra dumneavoastră.
Informați ile din prezentul document v -au fost citite și/sau explicate și au fost discutate pe larg cu

40
dumneavoastră. Ați avut posibilitatea, de asemenea, să cereți lămuriri suplimentare despre
desfățurarea proiectului de cercetare și vi s -au dat răspunsuri la între bările pe care le -ați adresat.
Semnătura dumneavoastră pe documentul de față consfințește acceptarea participării dumneavoastră
la proiectul de cercetare. În urma semnării consimțământului vi se va înmâna un exemplar al
documentului spre păstrare.
DECLARA ȚIE
Subsemnatul (a)……………………………………………………………………………………………….. …………….,
declar că am primit explicații clare asupra desfășurării activității de cercetare. Am avut ocazia
să pun într ebări și am primit lămuriri în legătură cu proiectul și cu participarea mea la acesta.
Am primit un exemplar al prezentului document.
În consecință, îmi dau liber și în cunoștință de cauză consimțământul la participarea mea la
cercetarea experimentală.
Telefon:
Email:
Alte date (opțional):
Data: ___________________ Ora: _____
Nume și Prenume, data nașterii, Semnătura: ________ _______________________________