Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE [630127]

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 3/2015

Investitii directe – Start-up: S.C. R abbitland S.R.L

Nicula Laura Elena
Facultatea Finanțe , Asigurări , Bănci și Burse de valori , anul III
[anonimizat]
Olteanu Andreea Elena
Facultatea Finanțe , Asigurări , Bănci și Burse de valori , anul III
[anonimizat]

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Dragotă Ingrid Mihaela

Rezumat . În România, cunicultura este un domeniu neexploatat suficient de către
antreprenori. În prezent, cererea de carne de iepure pe piață prezintă o constantă tendință de
creștere, dar oferta se situează mult sub nivelul cererii . Cresterea iepurilor pentru carne are
numeroase avantaje: este necesară pentru un stil de via tă sănătos, valorificarea iepurilor are un
ritm rapid si nu necesită un efort finan ciar foarte mare. În schimb, în România crescătorii de
iepuri de carne sunt într -un număr foarte redus, la fel ca tradi tia privind mâncărurile din acest
fel de carne, numărul abatoarelor este si el redus rezultând faptul că pot apărea anumite
dificultă ti la vânzare. Însă, conform rezultatelor ob tinute în urma analizelor realizate
(VAN=127370, RIR=0,7075, IP=9,5) si faptul că se previzionează că pia ta de desfacere din
România în acest sector va cre ste în perioada următoare concluzionam că investi tia merită
realizată.

Cuvinte – cheie: cunicultură, start -up, RabbitLand, investi tie rentabilă , produs bio .

Clasificare JEL : G31

Clasificare REL: 11D

1.INTRODUCERE
1.1. Scopul

Stilul de viață sănătos trebuie să fie susținut atâ t din punct de vedere calitativ cât și cantitativ,
trebuie să fie menținut printr -o alimentație bio. Astfel că , în urma unor analize realizate pe piața
din Româ nia și a studierii legislației î n vigoare, am ajuns la concluzia că potențialul reușitei
înființă rii unei ferme de iepu ri va prezenta un real succes. Î n prezent, cer erea de carne de iepure
pe piață prezintă o constantă tendință de creș tere, dar oferta se s ituează mult sub n ivelul cererii,
principala cauză a acestui aspect este faptul că persoanele i nteresate de î nființ area unei ferme de
iepuri, nu gasesc informațiile necesare ș i sufi ciente cu privire la costurile î nceperii acestui gen de
afacere.

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

1.2. Avantajele
De ce merită să începem o afacere în creșterea iepurilor?
– Este o investiție foarte redusă care aduce venituri înzecite
– Iepurii se înmulțesc repede și se cresc ușor în condiții nepretențioase
– Iepurii pot fi valorificați în 2, până la 6 cicluri de producț ie pe an
-Pentru dezvoltarea unei ferme de creștere a iepurilor se pot accesa fonduri nerambursabile
FEADR ( Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).
-Cererea pentru produsele și subprodusele bio este mare, atât la nivel național, cât și în
străinătate
– Concurența este mică în cunicultură
– Necesită puțină forță de muncă și puțin timp alocat act ivității de îngrijire
– Putem transforma pasiunea pentru iepuri într -o activitate aducătoare de profit
– Putem începe cu un număr redus de exemplare – 10 femele ș i doi mascul i
– Investiția generează un profit de 3 până la 5 ori mai mare!

11.3. Motivația alegerii domeniului
Orice afacere care produce va crește exponențial î n comparaț ie cu majoritatea afacerilo r
existente la ora actuală în Româ nia, afaceri care nu fac altceva decât să intermedieze banii.
Creșterea iepurilor de casă reprezintă o îndeletnicir e stră veche, ceea ce i -a determinat pe
oameni să crească această specie care are numeroase avantaje:
Carnea , asemanatoare cu cea de pasăre, este bogată î n protein e și săruri minerale, săracă
în grăsimi și aproape lipsită de c olesterol;
Carnea de iepure intră în recomandările tuturor nutriționiș tilor din lume , fiind ferită de
bolile care afectează celelalte animale a căror carne este consumată î n mod curent (vaca,
porcul). Î n plus, carnea de iepure este ușoară, fără grăsimi, albă, sănătoasă și fără
colester ol, savuroasă și deosebită de toate celelalte fe luri de carne pe care le consumăm în
mod curent;
Poate fi folosită ș i la fabricarea me zelurilor de calitate superioară. Prin fierbere, prăjire
sau gătită la gratar, carnea rămâ ne cu un gust excelent ;
Iepurele are un ritm rapid de creștere î n greutate ;
Iepurii pot fi valorificați pentru carne la vârsta de 2 -3 luni.O iepuroaică , prin produș ii ei,
poate produce 60 -70 kg carne/an;
Folos ind tehnologii intensive de creș tere, iep urii consumă hrana care nu intră în consumul
oamenilor, având o bază furajeră sigură;
Carnea este dietetică și nu are restricții de întrebuințare in alimentație;
Blăniț ele pot fi folosite la confecționarea de că ciuli, gulere, jachete ;
Grăsime a iepurelui este o materie primă prețioasă pentru industria farmaceutică și
cosmetic ă.

1 http://www.plandeafacere.ro/modele -planuri/model -plan-de-afacere -pentru -ferma -de-cresterea -iepurilor

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

1.4. Oportunități oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investiț iei prin accesarea progra mului FEADR, care sprijină financiar o gamă
largă de proiecte agricole prin care se realizează investiții î n medi ul rural. Acest sprijin poate
acoperi 65% din costurile implementă rii acestui proiect .

2. CON TINUTUL PLANULUI DE AFACERI
2.1. O descriere generală a afacerii
Planul de afaceri întocmit servește pentru estimarea posibilităț ii de desfacere a unei afaceri,
care se dorește a se realiza și pentru evaluarea rezultatelor într -o perioadă de timp determinată.
Afacerea preconizat ă are ca temă înființ area unei ferme de iepuri de casă ș i a unei echipe de
manageri care să gestioneze î ntreaga activitate, formata din ce i patru asociați care dețin in comun
atât clădirea și terenul cât și cunoștințele necesare demarării acestei afaceri.
Activitatea de bază : Creșterea iepurilor de casă, comercializarea iepurilor . Activitatea se va
petrece în orașul Vâlcea. Această decizie este însoțită de unele avantaje economice precum sunt:
cererea pe piața europeană a cărnii de iepure este satisfăcută doar de un procent de 40% , condiții
pentru a activa (energie electrică, termica, utilaj), deținerea spațiului propice pentru desfășurarea
afacerii.
Obiective:
Anul I de activitate – obținerea unui efecti v anual de valorificat de 2500 iepuri.
Anul II de activitate – creșterea cu 50 % a efectivului de valorificat.
Anul III de activitate –creșterea efectivului cu 30% de valorificat din anul II de activitate .
Anul IV de activitate – creșterea e fectivului de sacrificat în aceeași măsură ca anul
peecedent.
Anul V de activitate – realizarea planului de afaceri pentru contractarea fondurilor europene
cu scopul înființări i unui abator.
Datorită faptului că cererea pentru carnea de iepure este mult mai mare decat oferta, acest
segment de piata pe care urmează să ne desfă surăm activitatea prezintă semnale pozitive de
crestere î n urmatorii ani. Considerăm că din cel de -al tre ilea an de activitate vom putea atinge un
grad de ocupare al p ieței de minimum 15%. Este luată în calcul și producerea că rnii de iepure
pentru export, mai ales din anul șase de acti vitate, cand ne propunem să deschidem ș i propriul
nostru abator de sacrific are al e fectivului de iepuri din producț ia proprie.
Modul de constituire a societăț ii:
Denumire: S.C. RabbitLand S.R.L.
Forma juridică : Societate cu răspundere limitata, cu 4 asociați;
Emblema:

Prezentarea generală a organizaț iei: S.C . RabbitLand S.R.L. are sediul în Vâlcea, str.Popești,
înființată î n 2015 .
Obiectul de activitate este: Creșterea și comercializarea că rnii de iepure .
Rabbit

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Capital social: subscris vă rsat: 80405 RON , aceas ta este valoarea cuștilor, deoarece terenul și
construcț ia sunt primite moștenire ; Adminis tratori: Nicula Laura ; Durata societatii este
nelimitata.

2.2. Produse ș i servicii
Produsul oferit de ferma noastră este carnea de iepur e, prin urmare vom face o scurtă
prezentare a caracteristicilor ș i beneficiilor consumului de carne de iepure, care devine din ce în
ce mai căutată datorită faptului că este o delicatesă care nu conține colesterol, nu are grasimi și în
plus beneficiază de proprietăț i curative pe ntru bolnavii de cancer. Această carne are un grad î nalt
de diges tibilitate, ea fiind bogată în aminoacizi esenț iali. Dacă vom compara c arnea de iepure cu
cea provenită de la alte an imale domestice, aceasta se află la loc de frunte. Se observă că aceasta
conține 40,15% substanță nutritivă față de 32,62% cât conț ine carnea de g aină, 27,11% față de
carnea de porc, și 24,20% față de carnea de vită. Î n plus, carnea de iepure este o carne ușoară,
savuroasă și deosebită de celelalte fe luri de carne pe care le consumăm în mod curent. Ea este
dietetică , sănătoasă, are un conținut foarte mic de colesterol fiind recomandată de foarte mulți
medici nutriționiști și este foarte solicitată pe piața externă. Stocarea că rnii de iepur e, la un
interval de temperatură cuprins între zero ș i patru grade, carnea de iepu re poate fi păst rată fără
probleme timp de patru zile. Pentru a fi siguri că iși va pă stra sav oarea, carnea de iepure se spală,
se usucă , preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se acoperă cu un strat de ulei de
măsline, se înfășoară în celofan și se introduce î n congelator. Tinâ nd cont de ca racterul relativ
limitat al regăsirii produsului pe piața din Româ nia am stabilit pragul minim al preț ului de
comercializare la suma de 27 lei/kg i epure viu. Iepurii vor fi livrați în viu la mini -abatorul din
Județ ul Cluj cu care am negociat un contract de preluare a efectivului de iepuri produs în ferma
noastră .
2.3 Plan de Marketing2
Am evidențiat analiza amănunțită realizată la nivelul pieț ei actuale, din care rezultă un trend
ascendent de absorbție al produsului nostru, în special de aceia interesați de alimentația
sănătoasă .
Analiza pieț ei a fost realizată prin inte rmediul unui studiu aprofundat și detaliat asupra unui
eșantion de informaț ii publice și disponibile în reviste și cărț i de specialitate, precum „ Cresterea
iepurilor de casa – Winkelmann/Lammers”, „Rase de iepuri – Petra Ahers”, site -uri: „
www.gazetadeagricultura.info ”, www.iepuriderasa.net , www.agromonitor.ro ; rapoartelor
demografice ș i grafice lor, analizelor ale unor instituț ii specializate cu privire la nivelul de
absorbție al că rnii de iepure , gasite in sursele citate . Până în prezent, în lipsa unui abator,
fermierii creșteau iepurii pentru autoconsum, puteau să îi vândă în viu în târguri, piețe și
expoziții. De asemenea, putea u vinde în cantități reduse iepuri, ca animale de companie la
magazinele specializate din marile orașe. În evidențele Minister ului Agriculturii, iepurii erau
contabilizați la categoria animalelor de blană, deși nici în acest domeniu nu există o tradiție.
Legislația sanitar -veterinară din România are anumite restricții în ceea ce privește procesarea
cărnii de iepure și achizițiile . Legislația în vigoare nu permite achiziția în orice condiții și de

2 http://www.plandeafacere.ro/modele -planuri/model -plan-de-afacere -pentru -ferma -de-cresterea -iepurilor

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

oriunde. Crescătorul de iepuri care vinde trebuie să aibă autorizație și acte pe animale. De
asemenea, este necesar un vehicul special de transport compartimentat și care să asigure anumi te
condiții de ventilare.
Reamintim faptul că nivelul ridicat al consumului că rnii de iepure are urmatoarele
caracteristici ș i beneficii:
– Nivelul colesterolului mic și bogăția î n proteine ;
– Carnea de iepure este benefică pentru regimurile alimentare , avâ nd cel mai mic numă r de
calorii dintre cele mai consumate că rnuri ;
– Un alt atu este pus în evidență de faptul că această carne face parte din categoria
produselor dietologice, organismul omului asimiland 90% din proteine.
Consumatorii
Carnea de iepure este recomandată tuturor persoanelor care țin la sătătatea lor și calitatea
unei vieți lipsite de anumite afecț iuni. Indiferent de analiza asupra consumatorilor , pe vâ rste,
nivelul venitului, clasa socială, ocupația, nivelul educaț iei, produsul no stru este acce sibil
tuturor.Preț ul este unul relativ rid icat spre deosebire de alte preț uri ale altor sortimente de carne,
însă diferența nu este una colosală, în plus, conform recomandărilor nutriționiș tilor, consumul
regulat al acestui tip de carne este recomandat . Prețul pentru 1KG de carne este 10 RON în
primul an, ulterior va crește până la 11 RON, iar prețul unui iepure matur este în jur de 27 RON.
Clienul principal al firmei noastre este reprezentat de mini -abatorul din Cluj, cu care vom
încheia un contract pe baz a căruia ne va achiziționa produsul.
Furnizorul3, „Purina”, care ne livrează o parte din alimentația pentru iepuri, face parte din
categoria jucatorilor constanți în sistemele de creștere ale iepurilor,acesta ne va oferi pe parcursul
derularii afacerii fur ajele necesare.
Competiț ia4
În zona noa stră de desfășurare a activității nu există concurență, dar la nivel naț ional sunt
doar trei firme mari care au aceeaș i activitate, dintre care doar una are publica te date financiare
despre situația curentă, numită ferma de iepuri Dră gan S.R.L.
Bilanț 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
ACTIVE IMOBILIZATE 15302 94614 84555 80470 69563 69563 69563

ACTIVE CIRCULANTE 27934 86684 88777 90067 43934 43934 43799
Stocuri 27086 72500 74790 76900 43650 43650 43650
Creante 717 13474 13957 13149 15 15 15
Casa si conturi 131 710 30 18 269 269 134

CAPITALURI PROPRII -7035 -40378 -54063 -94467 -147880 -147880 -148015
Capital social 500 500 500 500 500 500 500

3 https://www.purina.com/
4 http://www.date -financiare.ro/21307467 -ferma -de-iepuri -dragan -srl

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

DATORII 50271 221676 227395 265004 261377 261377 261377
Datorii Termen Scurt 50271 221676 227395 265004 261377 261377 261377
Datorii Termen Lung

Cont de profit si pierdere
Cifra de afaceri 0 9667 31542 15995 4066 0 0
VENITURI TOTALE 2 10883 33838 20482 -25972 0 0
CHELTUIELI TOTALE 7537 44226 46056 59236 27441 0 135
Rezultatul brut
Profit/pierdere -7535 -33343 -12218 -38754 -53413 0 -135
Rezultatul Net
Profit/pierdere -7535 -33343 -13685 -40404 -53413 0 -135

Conform datelor publica te de această firmă aceasta a fost pe pierdere în to ti cei 7 ani de
activitate . După cum se obse rvă din contul de profit si pierdere ace stia nu au înregistrat venituri
în primul an de activitate, abia din anul 2 acestea au început să crească dar tot nu au acoperit
cheltuielile care au crescut într -o propor tie foarte mare. Nu are datorii pe termen lung, ceea ce ar
putea însemna că nu au investit în dezvoltarea si modernizarea afaceri. Aceste rezultate sunt
dator ate într -o oarecare măsură si faptului că în această perioadă acest domeniu es te slab
dezvoltat în România, existând un singur mini -abator (poten tial client ) în Cluj .
2007 2008 2013
FR -22337 -134992 -217578
NFR -22468 -135702 -217712
TN 131 710 134
Lichiditate curentă 0.55566828 0.39103917 0.16757021
Lichiditate imediată 0.01686857 0.06398528 0.00057006
Lichiditate la vedere 0.00260588 0.00320287 0.00051267
ROA -0.1742761 -0.1839127 -0.00119088
Din cauza rezultatelor negative si indicatori i relevă această situa tie.
Fondul de rulment este negativ si semnifică existen ta unui dezechilibru financiar determinat
de gestiunea pe termen lung, adică firma nu reu seste să finan teze în întregime activele imobilizate
din capitaluri proprii si există acti ve imobilizate finan tate din datorii curente .
Nevoia de fond de rulment este negativă ceea ce înseamnă că utilizările curente sunt mai
reduse decât resursele curente .
Trezoreria netă este pozitivă ceea ce înseamnă că există un surplus monetar .
ROA are o valoarea negativă deoarece firma nu prezintă profit, ci doar pierdere.
2007 2008 2013
Grad de indatorare 0.00% 0.00% 0.00%
RATA DATORIILOR 70.64% 82.72% 166.31%

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Rata autonomiei financiare -1407.00% -8075.60% -29603.00%
Rata datoriilor este mare pe toată perioada studiată, ceea ce înseamnă că datoriile totale au o
valoare mare fată de activul total al întreprinderii, prin urmare nu pot fi acoperite . Rata
autonomiei financiare prezintă valori aberante deoarece capitalurile proprii sunt negative.
În anul 2012 această firmă si -a întrerupt activitatea. Tind să cred că această afacere nu a fost
promovată la un nivel la care să se ob tină profit, comparând datele firmei cu cele din sector . În
cadrul sectorului în anul 2013 s -au înregistrat pierderi mai mari decât profiturile .

BILANT 2013
ACTIVE IMOBILIZATE 212986
ACTIVE CIRCULANTE 263017

CAPITAL SOCIAL 16085
CAPITALURI TOTALE 28901
DATORII 445974

CIFRA DE AFACERI 264196
PROFIT NET TOTAL 17365
PIERDERI NETE TOTALE 21017
PROFIT/PIERDERE NETA -3653
MARJA PROFITULUI 1.38%

NUMAR ANGAJATI 2

Promovarea se va realiza prin intermediul u nei metode de contactare directă a mini-
abatorului din Cluj, urmând o negociere și o î ntocmire a unui contract cu acesta, pentru a ne
prelua întregul efectiv produs de că tre ferma noa stră, pe peri oada celor 5 ani de activitate; î n plus,
vom realiza un site profesionist www.rabbitland.com care va oferi informații și date ne cesare
celor interesaț i de produs ul nostru de calitate superioară .

2.4 Plan operaț ional 5
Producț ia – previzionarea efectivului de iepuri
– efectivul de pornire: 100 femele ș i 10 masculi
– număr mediu fătă ri iepuroaice pe an: 4
– fătări totale pe an: 4 00
– media iepu rilor fătați de o iepuroaică : 7
– iepuri obținuți î n total per an: 2800
– pierderi: 10 %, adică 280 iepuri
– efectivul de iepuri obținuț i = 2800 -280 = 2520

5 http://businesspass.ro/sites/default/files/16_Ferma%20de%20crestere%20a%20iepurilor.pdf

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Ne propunem să reț inem 90 femele ș i 10 masculi î n vederea introducerii la reproducție î n
anul II de activitate.
Efectivul de ie puri ce vor fi valorificaț i =2420 iepuri
Datorită faptului că asociații dețin în comun o pășune în apropierea comunei Golești din
Județul Vâlcea, am ales ca și locație pentru construcția fermei, o parcelă din apropiere , posesie
proprie. Suprafața totală a fermei fiind de 4 ha. 2000 mp sunt ocupa ti de construcț i, iar restul
terenu lui va fi folosit pentru producția proprie de furaje. Construcț ia fe rmei va respecta toate
normele î n vigoare, racordarea la utilităț i, precum electricitate și apă curentă se va realiza ușor
deoarece în zonă există atât rețea de apă, cât și stâ lpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul
la fermă este realizat prin drumul național care face legătura dintre Rm.Vâlcea și Curtea de
Argeș .
Clădirea este construită strategic, astfel încât să ne faciliteze atât munca câ t și asigurarea
habitatului: din cauza faptului că iepurii pot prezenta tendințe “carnivore” dacă sunt ținuț i
împreună, am ales să utilizăm cuș ti metalice de dim ensiunile 0.8 m / 1 m / 0.8 m, în care să ținem
efectivul matur de iepuri, puii vor sta î n ace eași cușcă cu mama, până la vârsta de 45 zile când
vor fi înțărcați și mutați în propriile cuș ti.
2.5 Management si organizare
Modul de organizare al fermei noastre, este o societate cu răspundere limitată, constituită din
4 asociați care îș i aduc aportul în numerar și în natură la capitalul social.
Voi realiza această afacere împreună cu 3 asociați, datorită faptului că avem cunoștiințele
necesare, suntem calificați î n ma rketing, management, contabilitate și finanțe ș i dispunem atât de
cursuri de specialit ate în cunicultură cât ș i de o sumă de bani , care ne vor fi suficienți pentru
demararea activităț ii.
Din punct de vedere organizațional, toți angajații î și desfășoară activitatea în funcție de
programul ș i sarcinile stabilite. Pentru că aceștia să fie motivați să î și îndeplinească câ t mai bine
sarcinile, societatea î i va rem unera cu bonusuri trimestriale în funcție de targeturile realizate ș i
gradul de productivitate, plu s bonusuri cadou în preajma sărbă torilor.
Personalul
Pentru buna desfășurare a activităț ii fermei, societatea are ca ș i personal:
– un manager
– un contabil
– 2 medic i veterinari
– 2 ingrijitori
Toți angajații lucrează în regim normal de lucru, adică 8h/zi. Managerul are ș i rolul de
administrator, reprezintă societatea față de autoritățile de stat, terți și în justiție, efectuează toate
actele de administrare și gestionare a societății, având toate competenț ele necesare pentru a
acționa în numele societăț ii, pentru a a utoriza actele și operațiunile de gestiune și orice acte de
dispoziț ie .
Îngrijitorii, lucrează în două schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constantă a
iepurilor din fermă .
2.6 Plan financiar
Asocia tii au adus aport în natură un teren în valoare de 45 955 RON, o hală în valoare de 23
500 RON cu o durată normală de 10 ani si aport în numerar de 10 950 RON .

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

La începutul primului an am contractat un c redit bancar pe 5 ani în valoare de 10 950 RON .

Previzionări an I
Active Imobiliza te
Teren 45 955 RON
Clădire 21 150 RON
Custi iepuri (350*50 RON +110*40 RON) – AMO *= 18 250 Ron

Active circulante
Stocuri : produse finite 630 iepuri *5 kg* 10 ron = 31 500
Crean te 500 buc*5 kg*10 lei = 25 000

Casa si conturile 2000 buc*5 kg *10 lei = 100 000 din care rămânem cu 230
lei

Din efectivul de 2500 de iepuri vându ti pentru 500 de buc încă nu am încasat bani si din
acest motiv au apărut crean tele

Casa si conturile 2000 buc*5 kg *10 lei = 100 000 din care rămânem cu 230 lei ( suma
utilizată a fost folosită pentru cheltuieli cu hrana, întretinere, salarii si alte cheltuieli apărute)

Capitaluri proprii
Capital social 80405 lei
Rezultatul exerci tiului 25620 lei
Provizione 8 950 lei

Am ales acest capital social pentru a-l folosi pentru eventuale investi tii mai mari
(modernizări, abatorul din anul VI)

Datorii
Datorii pe termen lung 10 950 – 2190= 8760 lei
Datorii curente 54 196,7 lei

Datorii pe termen lung 8 760 lei ( Datoria va fi rambursată într -o perioadă de 5 ani, în
fiecare an se rambursează o sumă egală 10950/5=2 190 de aici rezultă suma rămasă 10 950 –
2190= 8760)
Datorii curente 54 196,7 lei ( datorii către furnizori, stat, avansuri încasate în contul comenzilor)

Previzionări venituri si cheltuieli în primul an
CA = 2500 buc*5kg*10 lei= 125 000 RON ( în primul an vindem 2500 de buc, fiecare
iepura s cântărind în medie 5 kg, iar pre tul unui kg este 10 lei)
Venituri 2520 buc*5kg*10 lei = 126 000 RON

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Cheltuieli :
Cheltuieli cu lucerna 365 zile * 2 baloti / zi * 5 lei / balot = 3 650 lei
Cheltuieli cu cerealele 365 zile * 8,8 kg / zi * 0.8 leu / kg = 2 569,6 lei / an
Cheltuieli cu surplusul de cereale 4 fătări * 72 lei = 288 lei / an
Cheltuieli cu hrana iepurilor de la în tărcare până la
sacrificare 90 zile * 0.06 kg / zi * 2520 pui iepuri * 0.8 leu/ kg
= 10 886,4 lei/ an
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 17 394 lei

Furaje : Zilnic se vor utiliza, în medie, 2 balo ti de lucernă, considerăm că pre tul unui balot
este 5 lei. Un iepure adult mănâncă aproximativ 80 gr cereale /zi ( amestec de grâu, orz, srot
floarea soarelui si foarte putin porumb). 110 iepuri maturi * 0.08 kg cerea le / zi = 8,8 kg cereale /
zi. Puii rămân în grija mamei până la vârsta de 45 zile, de aceea trebuie să aducem un surplus de
hrană mamei de aproximativ 20 gr / zi. Cheltuieli cu surplusul de cereale: 100 iepuroaice * 45
zile * 0.02 kg / zi * 0.8 leu / kg = 72 lei / ciclu de cre stere.
După 45 de zile puii sunt în tărcati si hrăni ti separat, un pui consuma aproximativ 50 gr
cereale pe zi / pui, ajungând la 70 de grame pe măsura ce cresc. Vom alege o valoare de calcul
medie de 60 gr/zi.
După cca 90 de zile de la întărcare iepurii ajung la maturitate.

Salarii
Salariu brut/luna Nr. pers Total salarii
Manager 1200 1 1200
Contabil 1000 1 1000
Medic veterinar 1100 1 1100
Îngrijitori 900 2 1800
Total/ an 61200
Contributii datorate la stat pentru salarii:
21,5% 13158
Total cheltuieli anual e cu salariile 74 358 lei

Cheltuieli apa si canalizare 500
Cheltuieli cu energia electrica 600
Alte cheltuieli (medicamente, unelte) 300
Total/an 16800

Cheltuieli cu dobânzile 153,3 lei
Cheltuieli cu amortizarea clădirii
23500/10=2350
Cheltuieli cu amortizarea cu stilor 21900(valoarea custilor) /6 = 3650

Clădirea se amortizează în 10 ani . Custile se amortizează în 6 ani

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Total cheltuieli 168 00 + 74358 + 17394 + 153,3 + 6000 = 114 705.3 lei
Ch/buc = 45 lei
Profit brut= 125 000 – 94 500 = 30500
Profit net = 30500 *0,84= 25 620 lei

Previzionări an II
Active Imobilizate
Teren 45 955 RON
Clădire 18800 RON
Custi iepuri (350*50 RON +110*40 RON) – AMO = 14600 RON,
(50*50 ron +150*40) – AMO= 7083
Active circulante
Stocuri : produse finite 657 iepuri *5 kg* 10,5 ron = 34 492,5
Crean te 900 buc*5 kg*10,5 lei= 47250 lei
Casa si conturile 3210 buc* 5kg *10,5 lei= 168525 lei din care rămânem
cu 340 lei

Capitaluri proprii
Capital social 80405 lei
Rezultatul exerci tiului 36 250 lei
Rezultat reportat 0
Provizione 4184.8 lei

Datorii
Datorii pe termen lung 6 570 (8760 -2190)
Datorii curente 73 387,74 lei

Previzionări venituri si cheltuieli în anul II
CA = 4110 buc *5kg *10,5 lei = 215 775 RON
Venituri 4657 buc*5kg *10,5 lei = 244492,5 RON
Cheltuieli :
Cheltuieli cu lucerna 365 zile * 4 balo ti / zi * 5 lei / balot = 7 300 lei
Cheltuieli cu cerealele 365 zile * 16,8 kg / zi * 0.8 leu / kg = 4 095,6 lei / an
Cheltuieli cu surplusul de cereale 4 fătări * 136,8 lei = 547,2 lei / an
Cheltuieli cu hrana iepurilor de la în tărcare până la
sacrificare 90 zile * 0.06 kg / zi * 4707 pui iepuri * 0.8 leu/ kg = 20
334,24 lei/ an
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 32 277,04 lei

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Salarii
Salariu brut/luna Nr. pers Total salarii
Manager 1700 1 1700
Contabil 1200 1 1200
Medic veterinar 1300 2 2600
Îngrijitori 900 4 3600
Total/ an 109200
Contributii datorate la stat pentru salarii:
21,5% 23478
Total cheltuieli anuale cu salariile 132 678 lei

Cheltuieli cu dobânzile 153,3 lei
Cheltuieli cu amortizarea clădirii
23500/10=2350
Cheltuieli cu amortizarea cu stilor 21900(valoarea custilor) /6 = 3650
8500/6 = 1416
Cheltuieli cu sti 8 500 lei

Cheltuieli apa si canalizare 900
Cheltuieli cu energia electrica 600
Alte cheltuieli (medicamente, unelte) 600
Total/an 25200

Total cheltuieli 32 277,04 +132678 lei +153,3 +7417 + 25200 +7083 = 204 808,35 lei
Ch/buc = 42 lei
Profit brut= 215 775 – 172620 = 43 155 lei
Profit net = 43155 *0,84= 36 250 lei

Previzionări an III
Active Imobilizate
Teren 45 955 RON
Clădire 16450 RON
Custi iepuri (350*50 RON +110*40 RON) -AMO= 10 950 Ron,
(50*50 ron +150*40) -AMO= 5 666,4 lei,
(60*50)+(170*40) -AMO= 8166,7 lei
Active circulante
Stocuri : produse finite 632 iepuri *5 kg* 10,5 ron = 33 180 lei
Crean te 1100 buc*5 kg*10,5 lei= 57750 lei
Casa si conturile 3900buc*5kg*10,5 lei= 204 750 din care rămânem cu
415 lei

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Capitaluri proprii
Capital social 80405 lei
Rezultatul exerci tiului 29 480 lei
Rezultat reportat 9 292,3 lei
Provizione 23 650 lei

Datorii
Datorii pe termen lung 4 380 lei (6570 -2190)
Datorii curente 80 759, 82

Previzionări venituri si cheltuieli în anul III
CA = 5000 *5kg *10,5 lei = 262 500 RON
Venituri 5 902 *5kg *10,5 lei = 309 855 RON
Cheltuieli:
Cheltuieli cu lucerna 365 zile * 6 baloti / zi * 6 lei / balot = 13 140 lei
Cheltuieli cu cerealele 365 zile * 20,8 kg / zi * 0.9 leu / kg = 6 832,8 lei / an
Cheltuieli cu surplusul de cereale 4 fătări * 194,4 lei = 777,6 lei / an
Cheltuieli cu hrana iepurilor de la în tărcare până la
sacrificare 90 zile * 0.06 kg / zi * 5902 pui iepuri * 0.9 leu/ kg = 8
683,72 lei/ an
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 49 434,12 lei

Salarii
Salariu brut/luna Nr. pers Total salarii
Manager 1700 1 1700
Contabil 1200 1 1200
Medic veterinar 1300 2 2600
Îngrijitori 1000 7 7000
Total/ an 150000
Contributii datorate la stat pentru
salarii: 21,5% 32250
Total cheltuieli anuale cu salariile 182250 lei

Cheltuieli cu dobânzile 153,3 lei
Cheltuieli cu amortizarea clădirii
23500/10=2350
Cheltuieli cu amortizarea cu stilor 21900(valoarea custilor) /6 = 3650
8500/6 = 1416
9800/6= 1633
Cheltuieli cu sti 8 166,7 lei

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Cheltuieli apa si canalizare 1100
Cheltuieli cu energia electrica 600
Alte cheltuieli (medicamente, unelte) 900
Total/an 31200

Total cheltuieli 49434,12 +182250 +153,3 +9050 + 31200 + 8166.7 = 272087,42 lei
Ch/buc = 4 5,4 lei
Profit brut= 262500 –227405 = 35 095 lei
Profit net = 35095 *0,84= 29 480 lei

Previzionări an IV
Active Imobilizate
Teren 45 955 RON
Clădire 14100 RON
Custi iepuri (350*50 RON +110*40 RON) -AMO= 7300 lei
(50*50 ron +150*40) -AMO= 4 249,8 lei (60*50)+(170*40) -AMO= 6533,4 lei
(50*50) -AMO = 2 083 lei
Active circulante
Stocuri : produse finite 482 iepuri *5 kg* 11 ron = 26 510 lei
Crean te 1200buc*5 kg*11 lei= 66000 lei
Casa si conturile 7960buc*5kg*11 lei= 437800 lei din care rămânem cu
798 lei

Capitaluri proprii
Capital social 80405 lei
Rezultatul exerci tiului 103 874,4 lei
Rezultat reportat 0
Provizione 0

Datorii
Datorii pe termen lung 2190 lei (4380 -2190)
Datorii curente 81916.2 lei

Previzionări venituri si cheltuieli în anul IV
CA = 9160 buc*5kg *11 lei = 503 800 RON
Venituri 9702 *5kg *11 lei = 533 610 RON
Cheltuieli:
Cheltuieli cu lucerna 365 zile * 13 baloti / zi * 6 lei / balot = 28 470 lei
Cheltuieli cu cerealele 365 zile * 34,4 kg / zi * 1 leu / kg = 12 556 lei / an
Cheltuieli cu surplusul de cereale 4 fătări * 360 lei = 1 440 lei / an
Cheltuieli cu hrana iepurilor de la în tărcare până la
sacrificare 90 zile * 0.06 kg / zi * 9702 pui iepuri * 1 leu/ kg = 52390,8 lei/
an

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 94 856.8lei
Salarii
Salariu brut/luna Nr. pers Total salarii
Manager 1900 1 1900
Contabil 1400 1 1400
Medic veterinar 1600 2 3200
Îngrijitori 1050 11 11550
Total/ an 216600
Contribu tii datorate la stat pentru
salarii: 21,5% 46596
Total cheltuieli anuale cu salariile 263 169 lei

Cheltuieli cu dobânzile 153,3 lei
Cheltuieli cu amortizarea clădirii
23500/10=2350
Cheltuieli cu amortizarea cu stilor 21900(valoarea custilor) /6 = 3650
8500/6 = 1416
9800/6= 1633
2500/6=417
Cheltuieli cu sti 2 083 lei

Cheltuieli apa si canalizare 1800
Cheltuieli cu energia electrica 800
Alte cheltuieli (medicamente, unelte) 1600
Total/an 50400

Total cheltuieli 94 856.8lei +263 169 lei +153,3 + 9467 + 50400 +2083 = 420 129 lei
Ch/buc = 41,5 lei
Profit brut= 503800 –380140 = 123660
Profit net 123660 * 0.84 = 103 874,4 lei

Previzionări an V
Active Imobilizate
Teren 45 955 RON
Clădire 11750 RON
Custi iepuri (350*50 RON +110*40 RON) -AMO= 3650 Ron
(50*50 ron +150*40) -AMO= 2832.8
(60*50)+(170*40) -AMO= 4900,4 lei
(50*50) -AMO = 1666 lei
(60*50)+(60*40) -AMO= 4500 lei
Active circulante
Stocuri : produse finite 136 iepuri *5 kg* 11 ron = 7 480 lei

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Crean te 1300buc*5 kg*11 lei= 71 500 lei
Casa si conturile 8700buc*5kg*11 lei= 478 500 lei din care
rămânem cu 879 lei

Capitaluri proprii
Capital social 80405 lei
Rezultatul exerci tiului 56280 lei
Rezultat reportat 35771.7 lei
Provizione 24 000 lei

Datorii
Datorii pe termen lung 0 lei
Datorii curente 78 688.5 lei

Previzionări venituri si cheltuieli în anul V
CA = 10000 *5kg *11 lei = 5 50 000 RON
Venituri 10466 *5kg *11 lei = 575630 RON
Cheltuieli :
Cheltuieli cu lucerna 365 zile * 17 baloti / zi * 6.5 lei / balot = 40 332,5 lei
Cheltuieli cu cerealele 365 zile * 39,2 kg / zi * 1.1 leu / kg = 15 739 lei / an
Cheltuieli cu surplusul de cereale 4 fătări * 445.5 lei = 1782 lei / an
Cheltuieli cu hrana iepurilor de la în tărcare până la
sacrificare 90 zile * 0.06 kg / zi * 10466 pui iepuri * 1.1 leu/ kg = 62 168 lei/
an
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 120 022lei
Salarii
Salariu brut/luna Nr. pers Total salarii
Manager 1900 1 1900
Contabil 1400 1 1400
Medic veterinar 1600 3 4800
Îngrijitori 1050 13 13650
Total/ an 261000
Contributii datorate la stat pentru salarii:
21,5% 56115
Total cheltuieli anuale cu salariile 317 115 lei

Cheltuieli cu dobânzile 153,3 lei
Cheltuieli cu amortizarea clădirii
23500/10=2350
Cheltuieli cu amortizarea cu stilor 21900(valoarea custilor) /6 = 3650
8500/6 = 1416
9800/6= 1633
2500/6=417
5400/6=900

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Cheltuieli cu sti 4500

Cheltuieli apa si canalizare 1900
Cheltuieli cu energia electrica 800
Alte cheltuieli (medicamente, unelte) 1700
Total/an 52800

Total cheltuieli 120 022 +317115 +153.3 + 10367 +52800 +4500 = 504957.3 lei
Ch/buc = 48,3 lei
Profit brut= 550000 –483000 = 67000
Profit net = 67000 *0,84 = 56 280 lei

Activele imobilizate au avut această evolu tie datorită aparitiei anuale a cu stilor ( acestea fiind
considerate active imobilizate) precum si faptul ca am luat în considerare si amortizarea.
Diferen ta dintre sumele veniturilor totale si a CA este dată de faptul că v eniturile totale le -am
considerat a fi veniturile care ar trebui să le încasăm dacă am vinde produc tia în totalitate, iar CA
sunt veniturile care le -am încasat.
În anul 2018 a crescut cifra de afaceri, implicit profitul datorită faptului că produc tia a
crescut foarte mult iar cheltuielile au crescut într -o propor tie mult mai mică.
Bilant 2015 2016 2017 2018 2019
ACTIVE IMOBILIZATE 85355 86438 87188 80220.8 75254.2

ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri 48894 66769.54 82614.12 121366.8 127512
Creante 25000 47250 57750 66000 71500
Casa si conturi 230 340 415 798 879
total activ 159479 200797.54 227967.12 268385.6 275145.2

CAPITALURI PROPRII 87572.3 116655 119177.3 184279.4 172456.7
Capital social 80405 80405 80405 80405 80405
rezultatul exercitiului 7167.3 36250 29480 103874.4 56280
rezultatul reportat 0 0 9292.3 0 35771.7
Provizioane 0 4184.8 23650 0 24000

DATORII
Datorii Curente 63146.7 73387.74 80759.82 81916.2 78688.5
Datorii Termen Lung 8760 6570 4380 2190 0
total pasiv 159479 200797.54 227967.12 268385.6 275145.2

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Cont de profit si pierdere 2015 2016 2017 2018 2019
Cifra de afaceri 125000 215775 262500 503800 550000
VENITURI TOTALE 126000 244492.5 309855 533610 575630
CHELTUIELI TOTALE 120279.3 206225.34 280254.12 420129.1 504957.3
Cheltuiili cu prod vandute 94500 172620 227405 380140 483000
hrana 17394 32277.04 49434.12 94856.8 120022
custi 0 8500 8166.7 2083 4500
ch cu personalul 78732 132678 182250 263169 317115
ch intretinere 18000 25200 31200 50400 52800
ch amortizare 6000 7417 9050 9467 10367
ch dobanzi 153.3 153.3 153.3 153.3 153.3
Rezultatul brut
Profit/pierdere 30500 43155 35095 123660 67000
Rezultatul Net
Profit/pierdere 25620 36250.2 29479.8 103874.4 56280

2015 2016 2017 2018 2019
FR 10977.3 36787 36369.3 106248.6 97202.5
NFR 10747.3 40631.8 59604.3 105450.6 120323.5
TN 230 -3844.8 -23235 798 -23121

Situația fondului de rulment în cei 5 ani previziona ti este una favorabilă, acest a fiind pozitiv .
Firma are autonomie financiară păstrându -și resurse permanente în toti cei 5 ani. Se poate afirma
că întreprinderea î si va men tine echilibrul pe termen lung deo arece pasivele permanente
finan tează integral activele permanente.
NFR a re o valoare pozitivă ceea ce înseamnă că firma este într -o continuă extindere, acest
lucru fiind dovedit mai sus prin cre stere efectivului de iepuri si prin colaborare cu diferi ti clien ti (
realizarea de contracte pe perioade mai mari de timp)
Trezoreria netă are o valoare negativă în anii 2016,2017,2019 ceea ce înseamnă că firma are
un oarecare dezechilibru financiar datorită datoriilor curente (acestea reprezinta datoriile către
furnizori, stat timpul de plată fiind destul de mare, 90zile) care au o valoare destul de ridicată. În
anul 2018 si 2019 aceasta este pozitivă datorita faptului ca nu au mai fost constituite provizioane.

Indicatori 2015 2016 2017 2018 2019
ROA 4.49% 18.05% 12.93% 38.70% 20.45%

ROA arată câ ti lei aduce sub formă de profit un leu investit în active.
Cresterea rentabilită tii activelor în perioada 2015 -2016 a avut loc din cauza cre sterii
profitului net cu o rata mai mare decât cre sterea activelor. Aceasta rata demonstrează că firma si-
a crescut eficien ta utilizări ac tivelor de la 4,49% în 2015 la 18,05 % în 2016. În 2017 scade la
12,93 % datorită scăderii profitului net si o cre stere mai semnificativă a stocurilo r . în următorul

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

an ajunge la 38,70 % datorită unei cre steri importante a profitului net iar în ultimul an sca de la
20,45 % datorită reducerii profitului net la aproape jumatate, celelate variabile variind pu tin.

Rate de rota tie 2015 2016 2017 2018 2019
Durata de rotatie AT 582.0984 339.6645 316.9829 194.4437 182.5964
durata de rotatie ACR 262.3990 187.6180 189.8507 132.2158 128.6571
Durata de rotatie AI 311.5458 146.2165 121.2328 58.1195 49.9414

Durata de rota tie mare a activelor demonstrează perioada medie în care activele totale
(circulante, imobilizate) sunt transformate în produse finite si vândute clien tilor. Fiind o fermă de
iepuri aceste durate de rota tii sunt mai mari pentru ca ciclul de produc tie durează o perioadă mai
mare de timp.

2015 2016 2017 2018 2019
Grad de indatorare 10.00% 5.63% 3.68% 1.19% 0.00%
RATA DATORIILOR 45.09% 39.82% 37.35% 31.34% 28.60%
Rata autonomiei financiare 108.91% 145.08% 148.22% 229.19% 214.49%

Înregistrând valori foarte scăzute, sub 50%, gradul de îndatorare indică o performan tă a
companiei în a -si gestiona datoriile pe termen lung si o lipsă a riscului de faliment. De asemenea,
din bilan t putem observa că datoriile pe termen lung sunt mult mai scăzute decât cele pe termen
scurt. Rata datoriilor este moderată pe toată per ioada previzionată, variind între 28 ,60%-45,09 %,
ceea ce înseamnă că si datoriile totale au o valoare mai mică fată de activul total al întreprinderii,
prin urmare pot fi acoperite.
Rata autonomiei financiare este mult mai mare de 50%, depă sind 100%, întreprinderea având
o capacitate de autofinan tare mare .

2015 2016 2017 2018 2019
Lichiditatea curenta 1.173838 1.558292 1.743183 2.29704 2.540282
Lichiditatea imediata 0.399546 0.648473 0.720222 0.815443 0.919817
Lichiditatea la vedere 0.003642 0.004633 0.005139 0.009742 0.011171

Lichidita tea curentă are valori sub 2,5 în perioada 2015 -2018 ce indică o capacitate scăzut ă
a întreprinderii de a -si rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificării activelor
circulante. Doar în anul 2019 aceasta are o valoare de aproximativ 2.54 adică a crescut
capacitatea întreprinderii de a -si rambursa datoriile pe termen scurt.
Lichi ditatea imediată are valori peste 0,8 in anii 2018, 2019 . Astfel societatea poate plăti
datoriile pe termen scurt din activele circulante u sor transformabile în lichidită ti.
Lichiditatea la vedere, fiind foarte scăzută , indică o capacitate redusă de plată a datoriilor pe
termen scurt doar din dispo nibilită ti, fiind cu mult sub 0,2.

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

3. Analiza proiectului prin tehnici tradi tionale
3.1 Rata de actualizare

Firma nou înfiin tată este detinută privat iar pentru acest domeniu de activitate din România
nu dispunem de informa tii suficiente despre companii cotate care pot constitui un punct de
referin tă în estimarea costului capitalului6
În fundamentarea ratei de actualizare am utili zat metoda build -up a ratei fără risc la care am
adăugat o serie de prime de risc pe care le -am consid erat relevante pentru sectorul î n care firma
activează si pen tru dimensiunea ei care să reflecte riscul asumat de investitor prin realizarea
proiectului anali zat. In primul rând am luat î n consid erare rata inflatiei si fluctua tiile din ultimii 3
ani, dar si previziunile conform cărora aceasta nu va cre ste la nivelurile din anii 2009 -20107
k = 4,37% (media ratei inflației din anii 2011 -2013 ) + 3,3% (prima de r isc de tara/ country
risk premium conform Damodaran online) + 4,83 % (prima de risc sector agri cultura si crestere
animale/ Farming/Agriculture – Europe ) + 5 % (prima de risc pentru dimensiunea firmei ,
calculata pornind de la cea aferenta sectorului, pe car e am majorat -o la 5% prudential ) =
= 17,5% 8

3.2. Valoarea actualizată netă (VAN)
Ca metodă de evaluare ce ține cont de cele două fațete ale activității investiționale, respectiv
costurile implicate și beneficiile aduse, VAN face compararea între fluxul de numerar degajat pe
durata de funcționare a unui proiect (total și actualizat la momentul de referință) și efortul
investițional (total, în valoare actuală) implicat de realizarea acestuia. Rezultă că VAN este un
indicator complet de eficiență a investițiilor de tipul diferenței. VAN a unui proiect se determină
prin deducerea din valoarea actualizată a venitur ilor nete din exploatarea proiectului a valorii
investiției inițiale, respectiv valoarea actualizată a plăților nete necesare a fi efectuate pentru
punerea în funcțiune a proiectului.
Pentru calcularea VAN -ului am luat in considerare CF Disponibile din per ioada 2015 -2019
plus un CFD constant previzionat al obtine incepand cu anul 2020 , deoarece dorim o continuare a
afacerii . Acest CFD constant l -am previzionat ca fiind o medie a CFD din primii 5 ani ai
exploatarii investitiei deoarece am avut si CFD pozitiv e dar si CFD negative, iar in cazul unei noi
investitii intr -un abator vom avea o evolutie asemanatoare.
Prin urmare valoarea VAN -ului de 127370 este o valoar e pozitivă ce va duce la creșterea
valorii prezente a firmei, fiin d deci de acceptat investitia făcută . VAN -ul rezultat are o valoare
mai mare decat investitia initiala.

3.3. Rata internă de rentabilitate (RIR)
Prin rentabilitate se î nteleg e nivelul câ stigului asigurat de că tre o investiț ie. Cea mai
răspândită modalitate de redare a rentabilită tii este exprimarea procentuală, deoarece ne oferă o
imagine comparabilă a rentabilită tii diferitelor instrumente de i nvestitie. Intre rentabilitate si risc
există o legătură direct propor tională; cu cât riscul este mai mic, cu atât rentabilitatea investi tiilor
este mai redusă; cu câ t risc urile sunt mai mari cu atat cre ste si rent abilitatea ce poate fi asigurată
de o investi tie. Conform valorii actualizate nete ( VAN) o investitie este eficientă în cazul î n care

6 Nicoleta Vintilă 2009, Evaluarea și finanțarea investi ților directe
7 http://www.bnr.ro/Proiectii -BNR -6152.aspx
8 Toate datele sunt preluate de pe site -ul Damodaran online, sectiunea Current Datasets

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

valoarea acestuia este pozitivă si cât mai m are. C ei doi indicatori VAN si RIR utiliza ti
concomitent duc la o mai bună stabilir e a deciziei investitorului decât utilizarea lor separată . Rata
internă de rentabilitate este o rată care măsoară randamentul unei investitii , este un indicator de
eficien tă si de calitate. Valoarea neta actualizată este un indicator al valorii si al amplorii unei
investiț ii.
Pentru a afla rata internă de rentabilitate am previzionat o rata d e actualizare minima de 17 %
și o rată de ac tualizare maxima de 18 %. În urma calculelor a rezultat o valoare a ratei interne de
rentabilitate de 70,75 %
Proiectul de investiț ie poate fi adoptat deoarece RIR > k ( 70,75 % >17,5%).

3.4. Rata internă de renta bilitate modificată (RIRM )
Pentru a surprinde mai bine profitabilitatea relativă a unui proiect de investiții, RIR poate fi
modificată; rata internă de rentabilitate modificată – RIRM este defin ită ca rata de actualizare la
care valoarea prezentă a cheltuielilor egalează doar valoarea prezentă terminală a proiectului.
Aceast ă metodă are un avantaj substanț ial față de RIR clasic. RIRM presupune că fluxurile de
numerar sunt reinvestite la costul capit alului, în timp ce varianta clasică presupune reinvestirea la
RIR proprie proiectului.
Conform RIRM se presupune că toate cash flow -urile disponibile degajate de investiție sunt
fructificate la rata de rentabilitate caracteristică firmei. Pentru a calcula rata rentabilităț ii
economice am folosit formula:
100* ReAtRBE
, RBE fiind rezultatul brut din explo atare și At
activele totale. Având o rată a rentabilităț ii pentru fiecare an am folosit media ratelor pe cei 5 ani
de analiză 22,53%.
Rata internă de rentabilitate modificată are o valoare mai mare decat rata de actuali zare k si
anume RIRM= 29,21 %.

3.5. Indicele de profitabilitate (IP)
Altă me todă utilizată pentru evaluarea proiectelor e ste indicele de profitabilitate – IP,
denumit câteodată și rata beneficiu/cost . IP măsoară profitabilita tea relativă a unui proiect, sau
valoarea prezentă a beneficiilor obținute în urma investirii unei unități monet are. Un proiect este
acceptabil dacă I P este mai mare sau egal cu 1.
Valoarea indicelu i de profita bilitate al investiț iei noastre este 9.49,mai mare decat 1 deci este
un proiect foarte bun și generează 9.49 RON la 1 RON investit .

3.6. Termenul de recuperare (TR)
Reprez intă perioada de timp (calculată de la momentul în care investiți a se pune în
functiune) î n care se recuperează valoarea investită pe seama profiturilor anuale. Este de preferat
un proi ect care asigură o recuperare cât mai rapidă a cheltuielilor investi tionale. Este ulti mul
indicator pe care il calculăm deoarece nu arată o imagine d e ansamblu co rectă asupra investi tiei
pentru ca nu ia î n calcul Cash -flow-urile disponibile după investiț ie.
Termenul de recuperare static ne arată că avem nevoie de 3,5 ani pent ru a recupera valoarea
investită iar termenul de recuperare actualizat cu o ra tă de 17,5% ne arată că vom avea nevoie de
mai mult de 5 ani pentru a recupera investi tia.

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

4. Analiza proiectului prin tehnici moderne
4.1.Analiza de sensibilitate

Factori a căror schimbare influen tează semnificativ proiectul de investi tii:

Cifra de afaceri
În scenariul nefavorabil, intrarea unui nou concurent mai puternic pe pia tă va duce la
scăderea cererii si la posibila pierdere a unor clien ti. De asemenea, apari tia unei boli ar afecta
efectivul de iepuri, ducând la pierderi de 30% î n locul celor estimate, de 10%. Co nsiderăm că
cifra de afaceri scade cu 20% ( in cazul in care cifra de afaceri scade cu acelasi procent cu care
scade si efectivul de iepuri in cazul imbolnavirii acestora).
Cifra de afaceri poate cre ste cu 20% dacă eficien ta planului d e marketing ar atrage u n număr
mai mare de clien ti decât cel previzionat, ace stia alegând firma noastră în locul celor stră ine, care
practic ă pre turi mai mari. De asemenea există si avantajul de a activa pe o pia tă mai pu tin
dezvoltată în România.

Scenar iu neutru
2015 2016 2017 2018 2019
CA 125000 215775 262500 503800 550000
cheltuieli variabile 87746,7 164449,7 217601,7 369719,7 471679,7
%din CA a chelt. Variabile 70,20% 76,21% 82,90% 73,39% 85,76%
cheltuieli fixe 600 600 600 800 800
cheltuieli fixe incluzand amortizare
si dobanzi 6753,3 8170,3 9803,3 10420,3 11320,3
cheltuieli cu productia vanduta 94500 172620 227405 380140 483000
Rezultat brut 30500 43155 35095 123660 67000
Rezultat net 25620 36250,2 29479,8 103874,4 56280
Durata de rotatie AT 465,6787 339,6645 316,9829 194,4437 182,5964
Durata de rotatie ACR 216,4421 193,448 195,75 136,3242 132,6549

Durata de rotatie AI 249,2366 146,2165 121,2328 58,11948 49,94142 CFD
constant:
CFD -64559 12743 18885,6 74232,6 56813 19623,04
Rata de actualizare 17,50%
VAN 127370,02
RIR 70,75%
RIRM 29,22%
TR actualizat 5,40
IP 9,4913

Scenariu pesimist
2015 2016 2017 2018 2019
CA 100000 172620 210000 403040 440000
cheltuieli variabile 70197,36 131559,8 174081,4 295775,8 377343,8

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

cheltuieli fixe 600 600 600 800 800
cheltuieli fixe incluzand amortizare
si dobanzi 6753,3 8170,3 9803,3 10420,3 11320,3
cheltuieli cu productia vanduta 76950,66 139730,1 183884,7 306196,1 388664,1
Rezultat brut 23049,34 32889,94 26115,34 96843,94 51335,94
Rezultat net 19361,45 27627,55 21936,89 81348,91 43122,19
Durata de rotatie AT 582,0984 424,5806 396,2286 243,0546 228,2455
Durata de rotatie ACR 270,5526 241,8099 244,6875 170,4053 165,8187

Durata de rotatie AI 311,5458 182,7707 151,541 72,64934 62,42678 CFD
constant:
CFD -76817,6 -3296,65 2292,686 42240,11 33288,19 -458,644
Rata de actualizare 17,50%
VAN 85867,99
RIR 14,09%
RIRM nu convine -243,48%
TR actualizat 9,39
IP 6,7245

Analizând influen ta schimbă rii cifrei de afacer i asupra proiectului de investi tii în sens
negativ, observă m ca o reducere a acesteia de 20% are consecin te distructive asupra investi tiei.
Din perspectiva VAN afacerea este buna, acesta avand o valoare pozitiva mare, i ar indicele de
profitabilitate indica de asemenea un castig mare . Rata internă de rentabilitate se află mult sub
valoarea ratei de actualizare , verdictul dat de această valoare fiind de asemenea negativ.
Termen ul de recuperare actualizat cre ste de la 5,94 ani la 9,39 ani, o perioada prea lungă în care
piata se poate schimba, iar investitorii si -ar asu ma un risc foarte mare de a nu -si putea recupera
investi tia. In concluzie trebuie evitată o scă dere a cifrei de a faceri sub nivelul previzionat î n
scenariul neutru, prin gestionarea corectă a rela tiilor cu clien tii, încasarea crean telor la timp,
stabilirea unor pre turi concuren tiale si printr -o promovare eficientă. Totu si, având î n vedere ca
rata de actualizare este una prudentă , acest scenariu este mai putin pr obabil de a se manifesta sub
aceasta formă .

Scenariu optimist
2015 2016 2017 2018 2019
CA 150000 258930 315000 604560 660000
cheltuieli variabile
105296 197339,6 261122 443663,6 566015,6
cheltuieli fixe 600 600 600 800 800
cheltuieli fixe incluzand amortizare si
dobanzi 6753,3 8170,3 9803,3 10420,3 11320,3
cheltuieli cu productia vanduta 112049,3 205509,9 270925,3 454083,9 577335,9
Rezultat brut 37950,66 53420,06 44074,66 150476,1 82664,06
Rezultat net 31878,55 44872,85 37022,71 126399,9 69437,81
Durata de rotatie AT 388,0656 283,0537 264,1524 162,0364 152,1636

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Durata de rotatie ACR 180,3684 161,2066 163,125 113,6035 110,5458

Durata de rotatie AI 207,6972 121,8471 101,0274 48,4329 41,61785 CFD
constant:
CFD -64300,4 13948,65 17378,51 87291,09 59603,81 22784,32
Rata de actualizare
17,50%
VAN 137831,35
RIR 75,00%
RIRM 37,37%
TR actualizat 3,05
IP 10,18875688

În cazul în care cifra de afaceri cre ste cu 20%, proiectul de investiț ii este performant, având o
rată internă de rentabilitate mult mai mare decât în scenariul neutru De asemenea, rata internă de
rentabilitate modificată este superioară RIR ș i ratei de actua lizare, având o valoare de 37,37 %.
Investi tia se recuperează în 3,05 ani î n termeni actualiza ti, ceea ce este fav orabil, comparativ cu
5,94 ani î n scenariul neutru. La un leu investit se generea ză 10,18 lei, un rezultat foarte bun, care
incurajeaza adoptarea proiectului.

Δ CA pesimist -0,2
Δ CA optimist 0,2
ΔVAN/VAN caz
pesimist 47,14
ΔVAN/VAN caz
optimist 6,20
Elasticitate VAN
pesimist -235,6957409
Elasticitate VAN
optimist 31,00251916

Valoarea adaugată netă se modifică î n sen s negativ mult mai mult la o scă dere cu 20% a
cifrei de afaceri decât î n sens pozitiv la o crestere a acesteia, dacă analiză m coeficienț ii de
elasticitate. Prin urmare, managerul firmei va urmări în primul rând varia tiile cifrei de afaceri,
încercand o stabilizare a acesteia si o core ctare din timp a posibilelor scă deri.

Rata de actualizare
Scenariu pesimist Scenariu
neutru Scenariu
optimist
Rata de actualizare 15,50% 17,50% 19,50%
VAN 318311,6178 313283,4 308726,5
RIR 136,02% 148,47% 161,82%
RIRM 29,22% 29,22% 29,22%
TR actualizat 5,94 5,77 5,62
IP 22,2208 21,8856 21,5818

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Pentru ca lcularea RIRM kmin este 15% în scenariul pesimist si 19% în cel optimist, iar kmax
ia valorile 16%, respectiv 20%.
Dacă investitorii sunt mai înclinaț i către risc si preferă să ia o rată de actualizare de 19,5%,
termenul de recuperare scade . Recuperarea investi tiei se realizează în 5,62 ani, neexistâ nd o
modificare semnificativa ă fată de scenariul de bază , acest indicator nefiind relevant în analiză, ca
si RIRM, ce nu se modifica î n cele 3 scenarii. Indicele de profitabilitate a re o valoare mare,
pozitivă , afacerea generând 21,5 lei la un leu investit.
Scenariul neutru are de asem enea rezultate favorabile adoptării proiectului de investi tii,
având un VAN la aproape jumă tate din valoarea celui optimist, însă suficient de mare si pozitiv.
Rata internă de rentabilitate este superioară ratei de actualizare, iar proi ectul genereaza 21,8 lei la
un leu investit.

Δ k scenariu precaut 0,2
Δ k scenariu optimist -0,2
ΔVAN/VAN caz precaut -0,77162
ΔVAN/VAN caz
optimist 0,849017
Elasticitate VAN precaut -3,85809
Elasticitate VAN
optimist -4,24508

Elastici tatea VAN în func tie de rata de actualizare indică faptul că între acestea există o
relatie indirectă. Pe măsură ce rata de actualizare cre ste, VAN scade, mai pu tin însă î n scenariul
precaut, unde elasticit atea are o valoare de -3,86 fa tă de -4,25.

Chelt uielile cu producț ia vândută

Cresterea cheltuielilor cu produc tia vândută poate fi determinată de cre sterea costului
utilită tilor, a hranei pentru animale, c a urmare a fenomenului de inflație, de necesitatea angajă rii a
mai multor medici veterinari î n cazul unei boli sau a plă tii unor ore sup limentare pentru cel
exist ent, în acelaș i timp crescâ nd costurile cu medicamentele.
Reducerile ac ordate de furnizorii de utilită ti si de hrană, dar si scădere a pre turilor î n
economie pot duce de asemenea la o red ucere a cheltuielilor cu produc tia vândută .
Vom considera un interval de varia tie de +/ – 5%.

Scenariu neutru
2015 2016 2017 2018 2019
CA 125000 215775 262500 503800 550000
cheltuieli cu productia vanduta 94500 172620 227405 380140 483000
Rezultat brut 30500 43155 35095 123660 67000
Rezultat net 25620 36250,2 29479,8 103874,4 56280
Durata de rotatie AT 465,67868 339,6645 316,9829 194,4437 182,5964
Durata de rotatie ACR 216,44208 193,448 195,75 136,3242 132,6549
Durata de rotatie AI 249,2366 146,2165 121,2328 58,11948 49,94142 CFD

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

constant:
CFD -64559 12743 18885,6 74232,6 56813 19623,04
Rata de actualizare 17,50%
VAN 127370,02
RIR 70,75%
RIRM 29,22%
TR actualizat 5,94
IP 9,4913

Scenariu optimist
2015 2016 2017 2018 2019
CA 125000 215775 262500 503800 550000
cheltuieli cu productia vanduta 89775 163989 216034,8 361133 458850
Rezultat brut 35225 51786 46465,25 142667 91150
Rezultat net 29589 43500,24 39030,81 119840,3 76566
Durata de rotatie AT 465,67868 339,6645 316,9829 194,4437 182,5964
Durata de rotatie ACR 216,44208 193,448 195,75 136,3242 132,6549

Durata de rotatie AI 249,2366 146,2165 121,2328 58,11948 49,94142 CFD
constant:
CFD -60590 19993,04 28436,61 90198,48 77099 31027,43
Rata de actualizare 17,50%
VAN 224488,23
RIR 181,75%
RIRM 144,29%

TR actualizat 3,94

IP
15,9659

În cazul î n care cheltuielile scad c u 5%, atunci rezultatul net cre ste, iar VAN are o valoare
pozitivă si mai mare cu 97118 RON fata de scenariul neutru . RIR are o valoare superioară ratei
de actualizare, iar RIRM de asemene a indică o investi tie foarte rentabilă . Termenul de recuperare
s-a mic sorat cu 2 ani, iar indicele de profitabilitate are o valo are de 1 5,96 ceea ce incurajează
adoptarea proiectului
Scenariu pesimist
2015 2016 2017 2018 2019
CA 125000 215775 262500 503800 550000
cheltuieli cu productia vanduta 99225 181251 238775,3 399147 507150
Rezultat brut 25775 34524 23724,75 104653 42850
Rezultat net 21651 29000,16 19928,79 87908,52 35994
Durata de rotatie AT 465,67868 339,6645 316,9829 194,4437 182,5964

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Durata de rotatie ACR 216,44208 193,448 195,75 136,3242 132,6549

Durata de rotatie AI 249,2366 146,2165 121,2328 58,11948 49,94142 CFD
constant:
CFD -68528 5492,96 9334,59 58266,72 36527 8218,654
Rata de actualizare 17,50%
VAN 18500,59
RIR 55,00%
RIRM nu convine -198,94%
TR actualizat 7,06
IP 2,2334

Creșterea cheltuielilor cu producț ia vândută duce la o valoare negativa a RIRM si a indicelui
de profitabilitate si la o recuper are a investi tiei în 7,06 ani. Exceptand perioada de recuperare
lunga a investitiei si indicatorul RIRM, proiectul este rentabil conform indicelui de profitabilita te
care indica un castig de 2,23 lei la un leu investit. Totusi, rata interna de rentabilitate se afla sub
nivelul celei din scenariul neutru, ceea ce este un factor negativ si duce la respingerea investitiei.
Δ Ch pesimist 0,05
Δ Ch optimist -0,05
ΔVAN/VAN
caz pesimist -24,75
ΔVAN/VAN
caz optimist 24,75
Elasticitate
VAN pesimist -495,087
Elasticitate
VAN optimist -495,088

Asa cum indică si elasticitatea VAN în func tie de cheltuielile cu produc tia vândută, între
acestea există o rela tie inversă. Influen ta cheltuielilor cu produc tia este foarte mare asupra valor ii
adăugate nete, ceea ce indică faptul că acestea sunt cel mai important elemen t din contul de profit
si pierde re, iar gestiunea lor este esen tială pentru supravie tuirea pe pia tă a afacerii.

4.2. Tehnica scenariilor
Scenariul Probabilitatea de aparitie
Pesimist 30%
Neutru 40%
Optimist 30%

În scenariul pesimist, presupunem că cifra de afaceri s cade cu 20 % (ceea ce antreneaza si
modificarea cheltuielilor variabile), cresc cheltuielile fixe cu 8% si cresc stocurile cu 5%.
Scenariul optimist presupune cre sterea cifrei de afaceri cu 20 %, redu cerea cheltuielilor fixe
cu 8% si cresterea stocurilor cu 5%.

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Scenariu neutru
2015 2016 2017 2018 2019
CA 125000 215775 262500 503800 550000
cheltuieli variabile 87746,7 164449,7 217601,7 369719,7 471679,7
%din CA a chelt. Variabile 70,20% 76,21% 82,90% 73,39% 85,76%
cheltuieli fixe 600 600 600 800 800
cheltuieli fixe incluzand
amortizare si dobanzi 6753,3 8170,3 9803,3 10420,3 11320,3
cheltuieli cu productia vanduta 94500 172620 227405 380140 483000
Stocuri 48894 66769,54 82614,12 121366,8 127512
Rezultat brut 30500 43155 35095 123660 67000
Rezultat net 25620 36250,2 29479,8 103874,4 56280
Durata de rotatie AT 465,6787 339,6645 316,9829 194,4437 182,5964
Durata de rotatie ACR 216,4421 193,448 195,75 136,3242 132,6549
Durata de rotatie AI 249,2366 146,2165 121,2328 58,11948 49,94142
CFD -64559 12743 18885,6 74232,6 56813
Rata de actualizare 17,50%
VAN 127370,02
RIR 70,75%
RIRM 29,22%
TR actualizat 5,94
IP 9,4913

Scenariu pesimist
2015 2016 2017 2018 2019
CA 100000 172620 210000 403040 440000
cheltuieli variabile 70197,36 131559,8 174081,4 295775,8 377343,8
cheltuieli fixe 648 648 648 864 864
cheltuieli fixe incluzand
amortizare si dobanzi 6801,3 8218,3 9851,3 10484,3 11384,3
cheltuieli cu productia
vanduta 76998,66 139778,1 183932,7 306260,1 388728,1

Stocuri 58672,8 80123,45 99136,94 145640,2 153014,4
Rezultat brut 23001,34 32841,94 26067,34 96779,94 51271,94
Rezultat net 19321,13 27587,23 21896,57 81295,15 43068,43
Durata de rotatie AT 617,791 452,817 424,9468 265,037 249,4009
Durata de rotatie ACR 306,2452 270,0464 273,4058 192,3877 186,9741

Durata de rotatie AI 311,5458 182,7707 151,541 72,64934 62,42678 CFD
constant:
CFD
-81942,8 -445,091 4740,635 51329,93 41873,75 3111,293

Sesiunea științifică a studenților Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aprilie 2015

Rata de actualizare 17,5 %
VAN -18734,70
RIR 1,74%
RIRM -236,29%
TR actualizat 8,09
IP -0,2490

Dacă î n analiza de sensibilitate am observat că modificarea unui singur factor, precum a
cheltuielilor , duce la transformarea completă a indicatorilor de performan tă, mai mult în varianta
pesimistă, î n tehnica scenarii lor cre sterea simultană a cheltuielilor fixe, variabile si a stocurilor si
scăderea c ifrei de afaceri genere aza un VAN de o valoare negativă foarte mare, RIRM negativa, o
rata interna de rentabilitate insuficienta si un termen de recuperare foarte lung, de peste 8 ani.
Toti ace sti fac tori, ală turi de indicele de profitabil itate negativ de -0,25 conduc că tre resping erea
proiectului de investi tii.

Scenariu optimist

2015 2016 2017 2018 2019
CA 150000 258930 315000 604560 660000
cheltuieli variabile 105296 197339,6 261122 443663,6 566015,6
cheltuieli fixe
552 552 552 736 736
cheltuieli fixe incluzand
amortizare si dobanzi 6705,3 8122,3 9755,3 10356,3 11256,3
cheltuieli cu productia
vanduta 112001,3 205461,9 270877,3 454019,9 577271,9
Stocuri 39115,2 53415,63 66091,3 97093,44 102009,6
Rezultat brut 37998,66 53468,06 44122,66 150540,1 82728,06
Rezultat net 31918,87 44913,17 37063,03 126453,7 69491,57
Durata de rotatie AT 364,2705 264,2294 245,0069 147,3815 138,06
Durata de rotatie ACR 156,5733 142,3823 143,9795 98,94862 96,44218
Durata de rotatie AI 207,6972 121,8471 101,0274 48,4329 41,61785
CFD -59175,2 11097,09 14930,56 78201,27 51018,25
Rata de actualizare 17,5%
VAN 125481,40
RIR 71,84%
RIRM 38,15%
TR actualizat 4,88
IP 9,3654

Nicula Laura Elena, Olteanu Andreea Elena
Investiții directe : Start -up: S.C. Rabbitland S.R.L.

Cresterea cifrei de af aceri cu 20 %, concomitent cu scăderea cheltuielilor si a stocurilor nu
sunt suficiente pentru a impulsio na foarte mult rata interna de rentabilitate, care creste cu mai
putin de 1 pp. Termenul de recuperare scade cu 1,06 ani. VAN are o valoare mare si pozitiva,
care de asemenea este favorabila.
În concluzie, at unci când se modifică mai mul ti factori simult an scenariul optimist este
asemănă tor celui neutru i ar cel nefavorabil aduce schimbări mult mai pronun tate. Dintre factorii
selecta ti cea mai mare influen tă o exercită cre sterea cheltuielilor, atât a celor fixe , cât si a celor
variabile, dar si reducerea cifrei de afaceri.

5. Concluzi i
În urma unei analize amănunțite, cu privire la realizarea unei investiții î ntr-o fermă de iepuri,
reiese faptul că afacerea are potențial și numeroase avantaje deoarece cererea de carne de iepure
este în cre stere atât pe pia ta natională cât si pe cea interna tională iar concuren ti pe pia ta locală
sunt redusi. Conform rezultatelor ob tinute în urma analizelor realizate ( VAN=127370,
RIR=0,7075, IP=9,5) si previzionând că p iața de de sfacere din România în acest sector va evolua
în perioada următoare, credem că afacerea noastră va crește odată cu aceasta. Precum s -a
observat în cadrul analizei de sensibilitate si tehnica scenariilor concluzionăm că aceasta afacere
trebuie să se adapte ze la schimbările nefavorabile care pot aparărea în timp (scumpirea
materialelor, fura jelor, cre sterea salarilor, epidemii etc.), personalul de conducere trebuie să fie
capabil să genereze idei pentru a crea un avantaj competitv în fa ta poten tialilor concu renti si mai
ales să se utilizeze tehnici de promovare intense si moderne. Considerăm că orice efort realizat în
prezent va avea câștiguri meritate în viitor mai ales că putem să ne dezvoltam afacerea (
construind un abator propriu) cu ajutorul fondurilor europene.

Bibliografie

Dragotă Victor, Bra soveanu Laura Obreja, Dragotă Ingrid -Mihaela, ,,Management financiar:
Diagnosticul financiar al companiei, vol.I ”, ed.a 2 -a, Editura Economică, Bucure sti, 2012
IPC si rata infla tiei – serii de date ( www. insse .ro/cms/ro/content/ipc -serii-de-date)
Nicoleta Vintilă, Evaluarea si fina tarea investi tiilor directe , Editura ASE , 2009, Bucure sti
Date statistice, Damodaran online (www.stern.nyu.edu/adamodar/ )
Date financiare privind ferma de iepuri DRĂGAN SRL (http://www.date -financiare.ro/21307467 –
ferma -de-iepuri -dragan -srl )
Plan de afacere. Idei. Modele. Instrumente , Furnizarea serviciilor de consultan tă si asisten tă
pentru începerea unei activită ti independente sau pentru ini tierea unei afaceri
(http://www.plandeafacere.ro/modele -planuri/model -plan-de-afacere -pentru -ferma -de-
cresterea -iepurilor )
Plan de afaceri, Titlul proiectului: „Universit atea Antreprenoriala -Dezvoltarea si promovarea
culturii antreprenoriale in conditii de criza si post -criza” : POSDRU/92/3.1/S/64309
(http://businesspass. ro/sites/default/files/16_Ferma%20de%20crestere%20a%20iepurilor.p
df )
Nutri tie pentru animale (https://www.purina.com/ )
Cresterea animalelor de blană (www.gazetadeagricultura.info )
www.agromonitor.ro