Str. Gării, nr. 63 -65, et. 1, Galați, 800003, tel. 0336 130164, fax 0236 321307 [630088]
1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Str. Gării, nr. 63 -65, et. 1, Galați, 800003, tel. 0336 130164, fax 0236 321307
www.ugal.ro, www.dppd.ugal.ro, [anonimizat]
LUCRARE DE GRAD
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. DR. SANDRINA MINDU
CANDIDAT: [anonimizat]. înv. preșc. MUNTIANU CORINA
2016
2
Tehnici de stimulare a creativității la
preșcolari
3 Cuprins
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ A
COPILULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.1. Specificul psihologic și fizic al vârstei ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.2. Locul în sistemul românesc de învățământ ………………………….. …………………………. 12
1.3. Educabilitatea preșcolară ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
1.4. Specificitatea procesului instructiv -educativ ………………………….. ………………………. 18
CAPITOLUL II. CREATIVITATEA ÎN CURRICULUM PREȘCOLAR ………………………….. . 24
2.1. Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
2.2. Educabilitatea creativității ………………………….. ………………………….. …………………… 29
2.2.1. Creativitatea ca proces ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
2.2.2. Creativitatea ca produs ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
2.2.3. Creativitatea ca potențial ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
2.2.4. Creativitatea ca trăsătură de personalitate ………………………….. ……………………….. 35
2.4. Rolul cadrului didactic – factor favorizant în dezvoltarea preșcolarilor ………………….. 39
CAPITOLUL III. STUDIU EXPERIMENTAL CU PRIVIRE LA ROLUL PROGRAMULUI
”ȘI EU POT FI CREATIV!” ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI PREȘCOLAR …………………. 43
Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 43
III.2. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 44
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 77
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 80
4 Argument
Einstein spunea că ” educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai învățat” , iar
creativitatea este mai impoartantă decât cunoașterea” , acest considerent de a ed uca în spiritul
creativității constituie un salt pozitiv pentru dezvoltarea competențelor cognitive ale copiilor.
Am observat, de -a lungul carierei mele de dascăl, că în învățământul tradițional
românesc, nu se pune accent pe procesul de creativitate al p reșcolarului, ci pe învățarea și
reproducerea celor predate de educatori. De aceea în lucrarea de față, vreau să demonstrez că
prin exerciții, preșcolarii își pot dezvolta atât creativitatea cât și alte competențe, cu mențiunea că
trebuie să se folosească în permanență noi metode și tehnici, iar rezultatele acestora duc la
creșterea eficienței actului didactic cât și la evo luția preșcolarilor.
Deoarece fiecare copil este unic și are potențialul de a fi cel mai bun, de fapt, creativitatea
nu este un lucru greu de găsit în fiecare copil. Provocarea este cum putem să ne dăm seama de
creativitatea copiilor și cum să -i încuraj ăm, în special la grădiniță .
Viața copiilor, la fel ca cea a adulți lor, ar trebui să fie compartimentată. Copiii trebuie să
fie învățați să își manifeste comportamentul în funcție de situația și nevoile sociale. Dar ar trebui
să existe un sentiment de echilibru între momentele în care copiii au timp pentru explorare
creativă, experimenta re și inovare, precum și timpul în care alegerile sunt limitate . Din păcate,
ceea ce se întâmplă este că nu există, de obicei, un echilibru și viața devine un tot sau nimic.
Astfel, mulți copii trec prin copilărie învăț ând doar despre concurs, reguli, control, conformitate
și puțin despre bucuria de explorar e, inovare și descoperire ca aceste elemente se referă la acte de
creație.
Pentru a fi recunoscută, procesele care formează gândirea creativă și comportamente cer
ca idei le unice să găsească case primitoare . Ideile trebuie să caute dezvoltare, producție, și
rafinament înainte de a ajunge fructificate și să se manifeste. Trebuie să fie incubate și dezvoltate
în mod corespunzător pentru alții, pentru a vedea frumusețea sau valoarea lor. Acest proces
necesită timp , energie și tenacitate.
Copiii au nevoie de o mulțime de oportunități pentru jocul de creație și gândirea creativă.
Cadru didactic ca fact or stimulator al creativității î ncepe prin furnizarea de activități care se
bazează pe interese și idei le copiilor. Acest lucru înseamnă a învăța cum să asculte cu atenție la
ceea ce copiii spun. Acesta se asigură că oferă copiilor o gamă largă de materiale creative și
experiențe.
Este important să se asigure copiilor o mulțime de timp pentru a explora mater ialele și a
urmări ideile lor. Aceasta include timp să se gândească la modul de a planifica, proi ectarea,
5 construirea și să revizuiască idei de proiecte. Mediul nostru afectează felul în care trăim, cum
reacționăm la diferiți stimuli și modul de a răspunde la interacțiunea cu alte persoane. Preșcolarii
au nevoie de spații distincte și atractive care să sprijine creativitatea, oferindu -le libertatea de a
face mișcare, de a investiga, de a reflecta și să se joace.
Lucrarea de față este structurată în patru c apitole după cum urmează:
Primul capitol ” Amprenta perioadei preșcolare asupra dezvoltării ” are ca idee
centrală dezvoltarea preșcolarității în ca drul sistemului românesc de învățământ.
Un accent deosebit s -a pus pe prezentarea profilului psihologic și fi zic al
copilului la vârsta preșcolară. S -au adus argumente despre educabilitatea acestei
perioade în societatea românească, despre specificul activităților instructiv –
educative.
Al doilea capitol ” Creativitatea în curriculum preșcolar ” delimitează teoreti c
conceptul principal al acestei lucrări creativitatea, bineînțeles legată la vârsta
preșcolară . Ideii dezvoltată pe baza potențialului didactic de dezvoltate a
creativității prin aplicarea de metode și tehnici de stimulare prin diferențierea
conceptelor d e creativitate, talent, geniu, creație. Tot în acest capitol se
evidențiază rolul cadrului didactic în dezvoltarea potențialului creator al
preșcolarului în colaborare cu familia, societatea.
Capitolul trei ”Modalități de stimulare a creativității la preșc olari” sistematizează
acești factori favorabili creativității de care dispune cadrul didactic în procesul
instructiv -educativ . Multitudinea acestor factori stimulativi de a fi puși în aplicare
ține totuși de latura creativă a cadrului didactic. Prezentarea succintă evidențiază
specificul pentru vârsta preșcolară, fiind astfel mod de accentuare a rolului pe
care îl are grădinița – ca instituție de învățământ – în dezvoltarea individului.
Capitolul patru ” Concluzii” sintetizează impertinent idee a întregii lucrări:
creativitatea umană poate fi stimulată prin aplicare unor tehnici specifice
stadiului de dezvoltare fizică și psihică a individului, în cazul de față preșcolarul.
Am prezentat, în capitolele anterioare, aspecte teoretice privind creativi tatea: amprenta
perioadei pre școlare în dezvoltare, creativitatea în curriculum, rolul cadrului didactic in
stimularea creativit ății, conceptul de creativitate, teorii explicative ale creativității, factorii
creativității; apoi diferite modalități de stimu lare a creativității prin conținutul activităților
instructiv – educative din grădiniță.
Suportul teoretic și practic al acestei lucrări a constituit studierea literaturii de specialitate
centrată pe această temă și valorificarea experienței mele în munca cu preșcolarii. Deci, am
6 considerat că toate cunoștințele expuse în capitolele anterioare trebuie transpuse în practică și cu
ajutorul părții experimentale.
Stimularea creativității este un demers socio –educațional complex, ce cuprinde fenomene
de activa re, antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului de expresie și împlinirea creatoare.
Este necesar să se aibă în vedere:
– factorii favorizanți afirmării și dezvoltării creativității;
– climatul psiho -educațional stimulativ;
– strategia didactică specifică stimulării și antrenării creativității.
Strategiile de învățare interactivă stimulează participarea pr eșcolarului la acțiune, îl ajută
să socializeze pri n munca în echipa. Metoda activă are drept scop obținerea a cat mai multor
conexiu ni si aspecte, provocând copiii să formuleze întrebări.
Educația estetică este parte importantă a favorizării creativității. Încă din perioada
preșcolară , copilul trebuie să ia contact cu opere de artă . Aceasta creează emoții estetice.
Preșcolarii percep c ulori ș i forme. Interpretează, analizează, iar ap oi imaginează. Creația plastică
face legătura între gândire și imaginație, între realitate ș i fantastic. Modelajul este un mod de
exprimare a realității. Desenul este o formă de joc ș i de exteriorizare a con ținuturilor p sihice, este
o proiecție directă , chiar o cale de comunicare a trăirilor subiective1.
Un rol important în activitățile creatoar e desfășurate cu copiii îl are imaginația.
Preșcolaritatea este prima perioadă în care copilul își manifestă și își dezvoltă aptitudini.
Domeniile muzicii, ale desenului, ale picturii, colajului, pirogravurii, modelajului, lecturii după
imagini, jocurile de rol și de creație sunt abordate cu dezinvoltură, plăcerea deosebită oferindu -i
ocazii de a trăi satisfacția. Probl ema creativității individuale și colective este de natură să fie mai
atent studiată și cercetată. Copiii se imită unii pe alții, copiază desenul vecinului, apar creații
originale, povești noi după consultarea colegilor de grupă. Există metode specifice de stimulare a
creativității de grup: Brainstorming, Gordon, Sinectica; dar mai greu accesibile vârstei
preșcolare. Desenele colective, machetele, colajele, serbările și spectacolele grupei, pot amplifica
potențele creatoare ale indivizilor și colectivului în ansamblu”2. Stimularea creativității este un
demers socio -educațional complex, ce cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare și
susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare prin actualizarea virtualităților creative, pentru
accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă. Este necesar să avem în vedere
întregul sistem al condițiilor sau factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității, cum ar
fi:
a. factori structurali, intrinseci creativității;
1 http://atelierecreatie.blogspot.ro/2015/02/educarea -creativitatii -la-varsta.html
2 Colceriu L., ”Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe”, pag. 64 sursa:
forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id..
7 b. factori de climat general în dezvoltarea și afirmarea personalității copiilor ;
c. factori de ambianță psihosocială și respectiv de climat psihoeducațional – stimulativ
pentru afirmarea și evoluția creatoare. Receptivitatea și curiozitatea copilului, b ogăția
imaginației, tendința sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulație dorința lui de a realiza ceva
constructiv creativ pot fi “alimentate” și împlinite efectiv pot fi puse adecvat în valoare prin
solicitări și antrenamente corespunzătoare care ast fel pot oferi multiple elemente pozitive în
stimularea și cultivarea potențialului creativ propriu vârstei preșcolare3.
3 Articol: ”Creația – formă de activitate a copilului preșcolar”, h ttp://ccdmures.ro/cmsmadesimple/pdf/nasca.pdf
8 CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN DEZVOLTAREA
PSIHICĂ A COPILULUI
„Omul este rodul educației pe care o primește” (Helvetius).4 Educația […] trebuie să se
silească să urmeze mersul naturii, oricât de departe ne -ar conduce. Ea își îndeplinește menirea,
care este perfecționarea omului” (J.H. Pestalozzi).5 Este justificată și firească dorința noastră, a
tuturor, de a des fășura o activitate educativă cât mai bine gândită, organizată în așa fel încât să
atingem de fiecare dată scopul propus.
Încă de la naștere, oamenii dispun de capacitatea specific umană de a se modela, de a -și
însuși experiența socială a înaintașilor, dec i de a accepta educația și de a se autoeduca.
“Cel ce deschide o școală, închide o temniță”, spunea Victor Hugo.6 Pornind de la această
expresie, putem afirma faptul că educația se realizează în familie, dar mai ales în cadru
instituționalizat (școală, bis erică, armată, asociații profesionale, sportive etc.).7
De educație au nevoie în primul rând copiii , aceștia trebuie învățați cum să se comporte,
cum să -și îngrijească sănătatea, cum să -și petreacă timpul liber. Însă viața socială este în
continua dezvoltare și -i obligă pe oameni să învețe necontenit. Ritmul tot mai accelerat al
dezvoltării științei și tehnicii impune ca educația să nu se limiteze la vârsta copilăriei și tinereții,
ci să fie necesară în tot timpul vie ții.
La pregătirea omului pentru viața socială își aduc contribuția mai mulți factori: familia,
școala, mediul cultural și social și chiar mediul natural. Fiecare dintre acești factori exercită
influențe educative specifice asupra omului. Unele dintre ace ste influențe s -au exercitat în mod
conștient, cu intenția de a -l pregăti și dezvolta pe individ, altele însă n -au urmărit în mod
conștient acest scop. Așadar, asupra omului se exercită o serie de influențe după cum urmează:
a) Influențe educative intenționa te.
Acestea sunt exercitate de familie și mai ales de școală, spre a forma pe om în sensul unui
scop precis determinat. Mama arată fetiței cum să spele vasele, profesorul îndrumă clasa de elevi
la însușirea unor cunoștințe noi etc.; aceste activități urmăr esc în mod conștient un scop, sunt
organizate corespunzător scopului urmărit.
b) Influențele educative neintenționate .
4 Claude Adrien Helvetius (1715 -1771), a fost un filosof francez, unul dintre reprezentanții de seamă ai
materialismului și senzualismului. Con cepția sa fundamentală era că toate cunoștințele și reprezentările noastre
decurg din senzațiile pe care obiectele le produc asupra simțurilor noastre (www.wikipedia.org).
5 Johann Heinrich Pestalozzi (1746 -1827) a fost un pedagog și un reformator educațio nal care a exemplificat
romantismul în abordările sale (www.wikipedia.org).
6 Marinescu S., Dinescu R., ”Invitație la educație”, Editura “Carminis”, Pitești, 2003, pag. 5. Victor Hugo (1802 –
1885), a fost un poet, dramaturg și romancier francez (www.wikiped ia.org).
7 Marinescu S., Dinescu R., ”Invitație la educație”, Editura “Carminis”, Pitești, 2003, pag.6.
9 Acestea nu se exercită organizat, după un plan. Vizionarea unui film, lecturarea unei
cărți, vizitarea unei expoziții de artă, observarea mo dului cum se salută doi oameni pe stradă etc.
– sunt influențe neintenționate, care pot avea un ecou educativ imens.
Educația este îndrumare și ajutor din partea educatorului, dar și efort propriu din partea
celui educat.8
Preocupări pentru copil și educa ția acestuia se regăsesc atât în operele filosofilor, cât și în
opere și studii ale pedagogilor, psihologilor și sociologilor. Ele au fost preluate de -a lungul
timpului de programele de educație timpurie din toată lumea. Cunoscutul psiholog Jean Piaget a
avut o influență importantă asupra teoriilor educaționale. Teoria sa cu privire la dezvoltarea
cognitivă a copilului și a stadiilor incluse în aceasta este o teorie constructivistă care tratează
modul în care un copil gândește și reacționează. Specific peri oadei preșcolare este stadiul de
dezvoltare preoperațional (2 -7 ani): ”inteligența crește odată cu folosirea simbolurilor, memoria
și imaginația se dezvoltă în strictă legătură cu limbajul și folosirea acestuia, gândirea este
nelogică, nereversibilă și ego centrică”9.
Educatorul nu este un simplu funcționar care spune noutăți; el orientează spre
înțelepciune, spre adevăr. Educatorul este un “modelator” de personalități, un “formator”,
nicidecum un simplu transmițător de cunoștințe.
Preșcolaritatea este consi derată a fi o perioadă de organizare și pregătire a dezvoltării
gândirii. Jocul, activitatea fundamentală a preșcolarului, creează atmosfera și condițiile în care se
activează capacitatea de fixare, păstrare, recunoaștere și reproducere. Perioada preșcolar ă este
perioada în care se manifestă, pentru prima dată, capacitatea de creație artistică la copil.
1.1. Specificul psihologic și fizic al vârstei
Această perioada este determinată de o serie de modificări în dezvoltarea somatică,
psihică și a relațiilo r sociale. Perioada preșcolară10 poate fi împărțită în 3 subperioade:
a) preșcolarul mic (3 -4 ani);
b) preșcolarul mijlociu (4 -5 ani);
c) preșcolarul mare (5 -6 ani).
În această perioadă de dezvoltare , copilul manifestă o serie de schimbări la nivel fizic:
creștere î n înălțime, creșterea în greutate, dezvoltarea structurii mușchilor, iritabilitatea
mucoaselor rinofaringiene (rezistența scăzută contribuie la contractarea numeroaselor boli de
8 Țârcovnicu V.., ”Pedagogie generală”, Editura “Facla”, București, 1975, pag.12.
9 Sion G., ”Psihologia vârstelor”, editura Fundația România de Mâine, București, 2003, pag. 25.
10 Șchiopu U., ”Psihologia copilului”, editura România Press, București, 2009, pag. 165 -167.
10 copii, epidemii specifice ), dezvoltarea sistemului nervos, motricitatea devin e din ce in ce mai
fină.
La nivel psihologic se poate observa o crește re graduală a:
dezvoltării senzațiilor și percep țiilor;
îmbunătățirii vocabularului ;
dezvoltării atenției voluntare – consecință a intențiilor și dorințelor copilului de a
termina o ac tivitate ;
dezvoltării afectivității (emoțiile devin mai profunde, dispozițiile mai persistente) ;
sporirii autonomiei ;
dezvoltării gândirii simbolice ;
apariției sentimentelor și emoțiilor estetice ;
reprezentările au un caracter intuitiv, fiind încărcate de elemente concrete,
particulare, dezvoltându -se și reprezentările imaginației, etc. 11
Tot acum se produce nuanțarea conduitei, formarea reticenței, reacțiile deliberate fiind
secondate de dezvoltarea vieții inter ioare. De asemenea copilul înțelege și apreciază conduita
celor din jurul său, își însușește modul de reacției prin prisma propriei familii sau a colectivului
de copii cu care vine in contact.
Dezvoltarea și particularizarea intereselor pe domenii diferit e (activități artistice de
exemplu) duc la formarea de dorințe, năzuințe favorizând astfel formarea aptitudinilor și
talentelor. Este și perioada în care se câștigă numeroase îndemânări, abilități, deprinderi de
autoservire. Se poate vorbi despre organizar ea, dezvoltarea și constituirea unor trăsături de
caracter prin apariția contradicțiilor dintre năzuințe, dorințe și capacități din cadrul creșterii
spiritului de independență12.
Datorită influenței lărgirii sferei relațiilor sociale ale copilului dezvolta rea psihică devine
mai complexă, se formează trăsăturile psihoindividuale punându -se bazele personalității.
Preșcolarul pentru a se putea ”integra și coopera eficient cu cei din jur trebuie să atingă
un anumit nivel al socializării în care nu este suficie ntă numai posedarea calității dezvoltării în
planul dezvoltării psihice, ci presupune și o modalitate de percepere și considerare a calităților
celor cu care vine în contact. Pe acest fond se formează trăsături de personalitate cum ar fi
sensibilitatea, eg oismul, încăpățânarea, aroganța, altruismul, spiritul de întrajutorare, trăsături
care-i diferențiază atât de mult pe copii.”13
În cazul preșcolarului mic (3 -4 ani), copilul care are această vârstă este foarte puțin
deosebit de antepreșcolar. Acesta întâmpi nă dificultăți de adaptare în cadrul grădiniței deoarece
11 Găișteanu, M., ” Psihologia copilului”, suport de curs, pag. 37 -43.
12 Piaget J., ” Psihologia copilului”, editura Universitară franceză, 1966, pag. 27 -40
13 Golu, P., Verza, E., Zlate, M.,” Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogică, 1993,București, pag. 43.
11 este dependent de mamă, dar și din cauza faptului că nu înțelege prea bine ce i se spune și nu știe
încă să se exprime clar. Principala lui formă de activitate este jocul. Copilul la această vârstă s e
joacă mai mult singur, iar jocul practicat este sărac. El este curios, atras de obiectele din jurul
său, investigativ chiar, percepe ceea ce îi “sare în ochi”, memorează relativ ușor, fără să -și
propună în mod deliberat acest lucru. Comunicările din timp ul jocului sunt relativ reduse. În plan
afectiv este instabil, trecând cu ușurință de la o stare la alta, trăind foarte intens emoțiile și având
parte de sentimente puternice.
În jurul vârstei de 5 ani, copilul poate să analizeze un obiect, o situație, po ate să
generalizeze. Acesta este momentul în care educatoarea poate antrena copilul în descoperirea
adevărului prin intermediul conversației. Copilul se adaptează cu o mai mare ușurință mediului
grădiniței în comparație cu preșcolarul mic, preocupările lui devenind mai variate, jocul mai
bogat în conținut, cercul cunoștințelor despre lume îmbogățindu -se iar realitatea externă începe
să-l preocupe din c e în ce mai mult. Așadar, întreaga dezvoltare psihică și morală se produce
într-un ritm alert. La această vârstă, copilul se identifică și cu grupul educativ din care face parte,
i se lărgesc interesele, încep să se închege primele atitudini, se instalează mai evident unele
trăsături caracteriale și morale, care constituie nucleul personalității sale.
Preșcolarul mare (5 -6/7 ani) se adaptează relativ repede nu numai în cadrul grădiniței, ci și
în contact cu orice tip de situație nouă. În această perioadă apare și o oarecare opoziție față de
adult, care se manifestă spontan, dar care este urmată de dorințe de reconciliere. În același timp,
se observă o dorință a copilului de a întreprinde activități în folosul adulților.
Copilul creativ și activ ”dă dovadă de multă îndrăzneală în aprecierea critică a unui produs,
de independență în abordarea și analiza problemelor, de spirit de contraargumentare, de libertate
în manifestarea comportamentală generală. De multe ori, comportamentul copilului creativ,
devine de ranjat la activitate pentru unele cadre didactice mai conservatoare. creativ se
caracterizează prin spirit de independență în muncă, o gândire care se desfășoară pe traiectorii
lungi, fără bariere de ordin cognitiv, manifestând o puternică și neobișnuită t endință de a explora
și de a crea. Copiii din această categorie sunt mai puțin interesați de activitatea în echipe și au
tendința de a -și întocmi un plan personal de lucru, păstrând legătura numai cu un număr restrâns
de prieteni.
Profilul copilului creat iv și dinamic se referă la acele trăsături care dovedesc capacitatea de
a se detașa de informații, de a se mișca liber în sfera cunoștințelor, manifestând inițiativă și spirit
independent.
Persoanele creative au un nivel superior de aspirații, au interese variate, manifestă o vie și
permanentă curiozitate, ieșind din șablon, punând în discuție probleme interesante. Copilul cu
potențial creativ înalt are încredere în forțele proprii și este capabil de autoevaluare. În relațiile
12 cu cei din jur manifestă comp ortamente controlate, vrând să ofere o bună imagine atât în fața
cadrului didactic cât și în fața colegilor ”14.
La această vârstă se poate atinge creativitatea expresivă prin exprimarea liberă și spontană
a preșcolarului, nefiind ocupat cu produsul activit ăților sale. Acum creația este foarte importantă
pentru dezvoltarea copilului. ”Receptivitatea și curiozitatea copilului, bogăția imaginației,
tendința sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulație, dorința lui de a realiza ceva
constructiv, atmosfera s au climatul psihosocial în care își desfășoară activitatea copilului pot fi
„alimentate” și puse adecvat în valoare prin solicitări și antrenamente corespunzătoare care astfel
pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea și cultivarea potențialului c reativ propriu
vârstei preșcolare. La vârsta preșcolară copilul are tendința de a exprima în lucrările lui,
bazându -se pe experiența personală. De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei,
de a găsi mijloace și forme prezentare a propriilo r impresii despre lume, în care să se reflecte
emoțiile și sentimentele trăite.”.15
1.2. Locul în sistemul românesc de învățământ
În conformitate cu prevederile “Declarației universale a drepturilor omului”, ale
Constituției României (1922), ale Legii învățământului (1995 și modificările ulterioare) și
avându -se în vedere realizările valoroase ale învățământului pe plan mondial și din țara noastră,
în condițiile dezvoltării democratice, ale statului de drept și ale economiei libere, s -au stabilit și
se aplică următoarele principii ”care stau la baza organizării și funcționării sistemului de
învățământ românesc:16
– dreptul la învățătură, asigurat tuturor cetățenilor României, fără nici o discriminare – în
condițiile statului de drept, democratic, în Român ia toți cetățenii patriei au drepturi și șanse egale
la învățătură, fără nici o discriminare de natură socială sau materială, de sex, rasă, etnie, religie,
politică etc., garantându -se dezvoltarea și afirmarea personalității, dobândirea unei culturi și
calificări profesionale, a unei educații diferențiate, în conformitate cu rezultatele în pregătire și
aptitudinile fiecăruia.
– învățământ în principal de stat, dar și învățământ particular și confesional – cea mai mare
parte a învățământului de toate gradele , profilele și formele din România este organizată de către
stat. Însă, cu avizul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică – CNEAA – aviz
confirmat de Ministerul Educației și Cercetării și aprobat de Guvern, în România persoanele
particular e, anumite organizații, asociații și agenții economici cu caracter privat pot organiza
14 Roco M., ”Creativitate și inteligență emoțională”, Editura Polirom, Iași, 2001, pag. 32 -33
15 Idem 11
16 Ioan Bontaș, op. cit ., p. 281.
13 învățământ particular de toate gradele. Învățământul particular reprezintă o alternativă, atât
competițională, cât și pentru cuprinderea în învățământul liceal, profesi onal și universitar a unui
număr mai mare de tineri.
– învățământ de toate gradele în limba română; învățământ și în limba minorităților
naționale și într -o limbă de circulație internațională – în România, potrivit prevederilor
Constituției și ale Legii î nvățământului, învățământul de toate gradele se desfășoară în limba
română, ca limbă oficială de stat, obligatorie pentru toți cetățenii români, indiferent de
naționalitate.
– învățământ bazat pe libertatea conștiinței – în învățământul românesc se aplică principiul
libertății conștiinței, a gândirii și opiniilor, ca și a dreptului la credință și la o anumită religie,
care nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Acest principiu presupune manifestarea spiritului de
toleranță, de înțelegere și respect reciproc , în așa fel încât nimeni să nu poată fi constrâns la o
credință religioasă contrară convingerilor sale, putând conviețui pașnic și constructiv cetățeni
religioși, atei și agnostici.
– învățământ general și obligatoriu – În România, pentru a realiza o cult ură generală
elevată și temeinică, o orientare școlară corespunzătoare, șanse relativ egale tinerilor pentru
intrarea în învățământul liceal și profesional, cât și pentru integrarea în activitatea social -utilă,
legea asigură un învățământ general și obliga toriu de 10 ani, care cuprinde școala primară de 4
clase, gimnaziul de 4 clase și 2 clase de liceu. Potrivit legii, părinții și tutorii legali sunt obligați
să asigure frecventarea de către copii a învățământului obligatoriu de 10 ani.
– învățământul de st at gratuit, cu taxă și cu facilități diverse în toate gradele de învățământ
– pentru a se realiza absolvirea învățământului general și obligatoriu de 10 ani, dar și
frecventarea celorlalte trepte de învățământ, statul asigură gratuitatea acestora, nepercep ând taxe
școlare, ci suportând de la buget cheltuielile de școlarizare.
– învățământ unitar – în România, pentru a asigura șanse egale de pregătire și competență,
toate instituțiile de învățământ de același grad, profil și formă sunt organizate și funcțio nează
după o concepție educațională unitară.
– învățământ accesibil, deschis pentru toate gradele de învățământ – ca urmare a unui
învățământ democratic, a dreptului și a șanselor egale de învățătură, în România, oricărui tânăr,
fără nici o discriminare, c are obține rezultate corespunzătoare la învățătură și promovează un
grad de învățământ, i se oferă posibilitatea de a trece într -un grad de învățământ superior celui
absolvit, de la învățământul primar, până la cel superior, deci și la doctorat. Tinerii su pradotați,
care înaintează în școlaritate, prin ritm propriu la învățătură, pot promova doi ani de studii într –
un an școlar.
14 – autonomia universitară – învățământul superior dispune de autonomia universitară.
Aceasta înseamnă dreptul comunității universita re de a se conduce, de a -și exercita drepturile
academice fără ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a -și asuma competențe și obligații
legale.
– învățământ apolitic – sistemul de învățământ ține seama de politica educațională a
statului nostru democratic. În învățământ, însă, nu se confruntă ideologiile și partidele politice”.17
“Politica în învățământ este “arta” care ne împiedică să mai facem ceea ce gândim corect și
obiectiv.”18
– educație permanentă – derivă din necesitatea continuării instru irii și autoinstruirii și după
absolvirea școlii și facultății, în tot timpul vieții active, a vieții în general. Aceasta înseamnă a
ține pasul cu noul.19
Conform legii învățământului nr.84/ 1995 : ”În România învățământul constituie prioritate
națională. Învățământul urmărește realizarea idealului educațional, întemeiat pe tradițiile
umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești, și contribuie la păstrarea
identități i naționale. […] Învățământul preșcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3 – 6/7
ani, în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal. Învățământ preșcolar cuprinde:
a) grupa mică: 3 -4 ani;
b) grupa mijlocie: 4 -5 ani;
c) grupa mare: 5 -6 ani.
Obiectivul învățământului preșcolar este completarea educației din familie. Se dorește
formarea, dezvoltarea necesară corespunzătoare particularităților de vârsta, pregătirea pentru
intrarea în școala primară a copiilor, punându -se un accent deosebit pe jo cul didactic, dar și pe
activitățile cu întreaga grupă in proporție de cea 1/5 din orar. ” 20
Învățământul preșcolar este o treaptă de tranziție între famili e și școală, antrenând copilul
în sarcini similare celor școlare, amplificând disponibilitățile inte lectuale, activându -l mental și
motivațional, punându -l în contact cu solicitările pregătitoare pentru școală, contribuind astfel la
crearea premiselor începerii școlarității în condițiile unei pregătiri psihologice optime a
copilului.21
Ca o primă etapă a sistemului de învățământ din România, grădinița la copii are o
importanță majoră în formarea personalității preșcolarilor deoarece copiii la această vârstă sunt
17 Bontaș I., ”Tratat de pedagogie”, Ediția a IV -a revăzută și adăugită, Editura “All”, București, 2007, pag. 285.
18 Marinescu S., Dinescu R., ”Invitație la educație”, Editur a “Carminis”, Pitești, 2003, pag.55. Paul Valéry (1871 –
1945), poet și eseist francez (www.wikipedia.org).
19 Ioan Bontaș, op. cit ., p. 286.
20 http://www.sind -unibuc.ro/docs/legea_nr_84_1995_republicata.pdf
21 Golu F., ”Dimensiuni ale maturizării și pregătir ii psihologice a copilului pentru școală – rezumat teză de doctorat,
pag. 2, www.unibuc.ro/…%20Dimensiuni%20ale%20maturizarii%20si%20prega…
15 receptivi, deschiși spre lume, prezintă o curiozitate nemărginită și vor să afle, să li se expl ice cu
privire la tot ceea ce este în jurul lor, iar educatorul deține sarcina majoră de a -i modela
personalitatea în devenire. Dar, pentru a dirija cu cât mai multe șanse de succes dezvoltarea
personalității lui, copilul trebuie cunoscut, deoarece fiecare copil este unic în felul său.
Înconjurându -l cu dragoste și afectivitate și ghidându -l treptat de la lumea sa imaginară la
realitatea vieții, copilul este introdus în mediul social, reușind mai apoi să facă față cu succes
obstacolelor care -i vor apărea ma i târziu în viață. Părinții și dascălii trebuie să fie modelele
copilului în viață, să fie modele de personalitate pentru el. În grădiniță, copilul își continuă
construirea propriei identități. De data aceasta, el se raportează la alți copii de aceeași vâr stă,
începe să relaționeze cu ei, să se compare cu aceștia, să își negocieze regulile în grup, să -și
ajusteze comportamentele în funcție de colegi. Pentru copil, este un moment important al
construcției sale ca persoană. Atitudinea adultului trebuie să îl sprijine și să îl încurajeze în acest
demers, să îi consolideze încrederea în sine, să îl valorizeze permanent, controlând
comportamentele nedorite cu multă atenție pentru copil.22
1.3. Educabilitatea preșcolară
Perioada preșcolară sau vârsta de aur a copilărie i este vârsta unor mari achiziții psiho –
comportamentale fundamentale a căror calitate va influența în mare măsură nivelul de adaptare și
de integrare a copilului în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lui. Vârsta preșcolară este
o perioadă a descoperirii, copilul învață că există o lume interesantă d incolo de spațiul clasei și
dorește să se implice în cunoașterea ei. ,,Procesul devenirii ca persoană unică, independenta și
perfect funcționala își are rădăcinile în copilăria timpurie.”23
La intrarea în grădiniță, ”copilul de 3 -4 ani se caracterizează pri n fragilitatea lui fizică, care
îl menține într -o stare de dependență față de adult. Mersul lui nesigur, gesturile lui neprecise
mărturisesc imperfecțiunea coordonărilor neuromotrice. El obosește repede și are mereu nevoie
de odihnă. Limbajul lui este mai mult sau mai puțin dezvoltat, redus doar la monolog sau la
exprimarea necesităților lui esențiale. Face greu diferența între el, obiectele și ființele care îl
înconjoară. Dar, treptat, el începe să o facă și – luând cunoștință de el însuși – se afirmă cu
energie, opunându -se câteodată, cu violență, adulților ”24.
22 Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani,
2008, http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=16980&folderId=31565 &name=DLFE -2701.pdf ,
pag. 38
23 Tomșa Ghe.,” Psihopedagogie preșcolară și școlară”, editura Revista Învățământul Preșcolar, București, 2005,
pag. 44 -45.
24 Alexandru, J.,”Cunoașterea copilului preșcolar”, Editura Revistei de pedagogie, București, 1992, pag. 78
16 Copilul de 4 -5 ani devine mai sensibil la evenimentele din jurul său și este capabil să facă
aprecieri față de comportamentul altora. Prin structura unor caracteristici voliționale, copilul se
poate antrena în activități de mai lungă durată și se străduiește să -i fie de folos adultului.
Mișcările devin acum mai precise și mai rapide, iar mersul mai sigur. Prin mișcare, prin
manipularea obiectelor are loc o dilatare a câmpului perceptiv, ceea ce duce l a dezvoltarea bazei
intuitive a gândirii. La aceasta contribuie și evoluția calitativă a limbajului, îndeosebi a formei
sale interioare, care contribuie la organizarea întregii activități psihice și devine un puternic
factor de autoreglaj. La această vârst ă se observă o evoluție a personalității copilului în direcția
dobândirii unei anumite conștiințe de sine. Copilul își poate pune în valoare propria
personalitate, încercând o centrare a atenției celorlalți asupra propriei persoane. Aceste tendințe
sunt tr anspuse în plan comportamental printr -o serie de manifestări ca: opoziție față de adulți,
negativism, spirit de contrazicere, autonomie, ce trebuie cunoscute, interpretate și valorificate în
plan pedagogic. 25
Copilul din ultima grupă de grădiniță, înainte de începerea școlii, este mult mai dez voltat
din punct de vedere fizic. Și -a câștigat o mare capacitate de stăpânire corporală. Limbajul este
apropiat de cel al adultului. Obiceiurile lui s -au juxtapus, s -au combinat, s -au organizat și s -au
legat de stăpâ nirea lui corporală, dându -i astfel mai multă independență și siguranță. Datorită
creșterii gradului de maturizare generală a personalității copilului, se constată o mai mare
adaptare a acestuia la mediile sociale în care trăiește și la exigențele exprimat e de membrii
acestora, o autoreglare mai eficientă a comportamentelor copilului în raport cu interacțiunile pe
care le are în mediul familial și al grădiniței și o dezvoltare a inteligenței generale exprimată prin
creșterea gradului de înțelegere a raportu rilor de cauzalitate, de determinare, de condiționare
dintre fenomene, exprimate în mod concret26.
După familie, grădinița este prima experiență de viață a copilului în societate. Este o
instituție de educație structural diferită de cea de familie, chiar da că păstrează amprenta
atmosferei familiale. Aici copilul întreprinde activități care -i stimulează gustul pentru
investigație și acțiune, intră în contact cu obiecte care îl provoacă să se exprime și îl angajează în
relații sociale de grup.
Astfel, copilul preșcolar începe să -și definească treptat personalitatea. Vârsta preșcolară
este perioada în care copilul începe să înțeleagă realitatea înconjurătoare și începe să -și
însușească părerile educatorilor .
Pe lângă școală, familia este un alt factor principal care se preocupă de educația omului.
Influența pe care o exercită familia asupra copiilor este multilaterală și deosebit de adâncă. O
25 Margău L., ” Vârsta preșcolară vârsta achizițiilor fundamentale”, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din
Târgu Jiu, Seria Științe ale Educației, Nr. 3 și 4/2011, pag. 69
26 Dumitrana, M., ”Copilul, familia și grădinița”, Editura Compania, București, 2000, pag. 105
17 mare parte dintre cunoștințele despre natură și societate, deprinderile igienice și obișnuințele de
comportare morală, el evul le datorează educației primate în familie. Adesea urmele acestei
educații rămân pentru întreaga viață.27
Intensitatea influențelor educației din familie se explică prin plasticitatea deosebită a
scoarței cerebrale la copiii mici, care permite imprimarea adâncă și păstrarea îndelungată a
acestor influențe, prin durata experienței din familie, copilul găsindu -se în cea mai mare parte
din timp sub înrâurirea familiei, cel puțin până la terminarea gimnaziului, și prin atmosfera
familială de dragost e, încredere și încurajare, pe care copilul o găsește aici, care formează un
climat de liniște și certitudine pentru viața lui, pe care n -o poate înlocui sau crea o altă instituție
socială.28 Colaborarea școlii cu familia este necesară și în vederea unei in formări reciproce cu
privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoașterea lui multilaterală.
Educabilitatea este un fenomen specific uman care desemnează posibilitatea individului
de a fi receptiv la influențele modelatoare și la acțiun ile educației. Este un fenomen specific
uman și se corelează cu o poziție optimistă în ceea ce privește modelarea și dezvoltarea
personalității umane, formarea omului și puterea educației.29
Pe lângă ereditate și mediu, educația este cel de -al treilea facto r al dezvoltării
personalității. Datorită calităților, funcțiilor și caracteristicilor ei, printre care subliniem
caracterul organizat, conștient, intenționat, cu un conținut selectat și îndrumat de specialiști
anume formați și selectați pentru instructive și educație, educația, fără a diminua cu nimic rolul
celor doi factori cu care se intercondiționează, are un rol îndrumător în interacțiunea factorilor
dezvoltării personalității.30
În ceea ce privește relația ereditate -educație, deficiențele ereditare im plică limitări ale
educației, cu cerințe educative speciale, iar potențialitățile ereditare supramedii implică asistență
educațională specială. Ereditatea este stimulată printr -o educație adecvată.
Influențele mediului și educația, pe fond ereditar sunt fu ndamentale. Un mediu inadecvat
și o educație improprie cresc riscul retardării individului, iar supra influențarea socio –
educațională poate duce la dereglări fizice și psihice.31
27 Țârcovnicu V., op. cit., p. 111.
28 Hans D., Aileen L., ”Tablete de stil de viață”, Ediția a 8 -a, Casa de Editură “Viață și Sănătate”, Bucureș ti, 2010, p.
115.
29 Bocoș M., Jucan D., ”Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curricum -ului”, Editura “Paralela 45”,
Pitești, 2008, pag. 15.
30 Bontaș I., ”Tratat de pedagogie”, Ediția a IV -a revăzută și adăugită, Editura “All”, București, 2007, pag. 48.
31 Ciot M., ”Educație și societate”, Editura “Eikon”, Cluj -Napoca, 2012, pag. 84.
18 1.4. Specificitatea procesului instructiv -educativ
Educația timpurie are ca idee de bază concepția că vârstele mici constituie baza
personalității, reușita educațională depinde de interacțiunea membrilor familie, personalului din
instituțiile de învățământ și comunitatea din care face parte copilul.
În procesul cunoașterii realității înc onjurătoare, copilul nu rămâne indiferent față de
copiii și adulții din preajma sa. El are o anumită atitudine față de oameni, față de obiectele și
fenomenele din jurul său. Astfel, unii copii sau adulți, unele obiecte sau fenomene îl
entuziasmează pe copi l, altele îl întristează, îl supără, altele îl uimesc, îl înfricoșează. Aceste
sentimente (de bucurie, entuziasm, supărare, indignare, frică etc.) sunt forme diferite ale
atitudinii copilului față de realitate, sunt stări emoționale prin intermediul cărora copilul percepe
lumea reală.
Copilul nu relaționează numai cu obiecte, ci mai ales cu ceilalți copii, cu adulții alături de
care trăiește și, implicit, cu educatoarea sa. În aceste relații aprecierea afectivă (preferințele și
respingerile) față de ceilalț i se manifestă în funcție de comportamentul lor față de ei. Aceste trăiri
exprimă prețuirea acordată unor fapte, acțiuni, ele fiind sentimente morale care se impun prin
valoarea lor umană și sunt asimilate de copil pe calea educației.
Reacțiile emoționale a copiilor de grădiniță au adesea o foarte pronunțată încărcătură
impulsivă. Ele sunt încă difuze și implică un mare consum de energie nervoasă. Cu toate astea, la
această vârstă, socializarea afectivă se produce destul de intens. Atașamentul, mila, simpat ia sunt
reacții afective complexe pe care le trăiesc cei mai mulți dintre preșcolari. Socializarea afectivă
se află în strânsă legătură cu modelul oferit de educator și de situațiile create.32
De regulă, emoțiile copilului preșcolar se produc repede, dar po t dispărea tot atât de
repede fără să lase urme adânci în conștiința copilului preșcolar. Preșcolarul trece foarte ușor de
la bucurie la tristețe și invers, dar aceasta este doar o caracteristică generală a afectivității
preșcolarului și ea nu trebuie abso lutizată.
Elaborarea curriculumului educației timpurii s -a bazat pe o serie de aspecte cum ar fi:
acordarea perioadei copilăriei un rol fundamental în formarea individului , copilul este un invidid
cu nevoi proprii de dezvoltare nu un ”adult în miniatură” dar și recunoașterea copilului ca
agentul propriei sale dezvoltări33.
După cum se poate observa din tabelul de mai sus specific nivelului preșcolar de educație
pentru ambele categorii de vârsta este jocul ca activitate centrală, urmat apoi de activitățile
experiențiale.
32 http://www.slideshare.net/educatoare/educatia -morala -copy
33www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId…
19 Categoriile de activități de învățare din planul de Învățâmânt pentru educația timpurie
exemplifică cele două categorii dominante astfel:
a) Jocul și activitățile didactice alese :
”Ajută copilul să socializeze în mod progresiv și să se iniți eze în cunoașterea lumii
fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit
și scris. Acestea se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și chiar individual. Practic, în decursul
unei zile regăsim, în fun cție de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau
trei etape de jocuri și activități alese (etapa I – dimineața, înainte de începerea activităților
integrate, etapa a III -a – în intervalul de după activitățile pe domenii de învățare și înainte de
masa de prânz/plecarea copiilor acasă și, după caz, etapa a IV -a – în intervalul cuprins între etapa
de relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în
unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente compo nente în cadrul activității integrate. Reușita
desfășurării jocurilor și a activităților didactice alese depinde în mare măsură de modul în care
este organizat și conceput mediul educațional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să -l ajute să se
orienteze, să-l invite la acțiune. În funcție de spațiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate
cuprinde toate centrele sau cel puțin două dintre ele în care cadrul didactic pregătește zilnic
„oferta” pentru copii, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea s ă aleagă locul de învățare și joc, în
funcție de disponibilitate și nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în
zonele/centrele/colțurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu
tema săptămânii sau cu tema proiectul ui aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor și a activităților
alese desfășurate în curte, o atenție specială va fi acordată atât organizării și amenajării curții de
joc, cât și siguranței pe care o oferă copiilor spațiul respectiv și dotările existente.
b) Activitățile pe domenii experiențiale:
Sunt activitățile integrate sau pe discipline desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte
planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de
nevoile și interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de
discipline care pot fi parcurse într -o săptămână (și ne referim la disciplinele/domeniile de
învățare care pot intra în componența domeniilor experiențiale respective). Se consideră că se pot
desfășura maximum 5 activități integr ate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al
copiilor.
c) Activitățile de dezvoltare personală:
Includ :
rutinele (activitățile -reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele
acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la dezvol tarea globală a
acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul: sosirea copilului,
20 întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena – spălatul și toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după -amiază, gustările, plecarea și se disting prin
faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleași
conținuturi.) ;
tranzițiile (activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină
la alte tipuri/categorii de activități de învățare, de la o activi tate de învățare la
alta, în diverse momente ale zilei );
activitățile din perioada după -amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
săptămânal), inclusiv activitățile opționale ”.34
În perioada ”copilăriei de aur” socializarea se îmbină cu pregătirea c opilului pentru
școală. Pentru un preșcolar, această perioadă este considerată perioada imaginației, fanteziei,
visării. Datorită receptivității care caracterizează vârsta preșcolară, copiii dobândesc impresii vii
și puternice, impresii ce vor constitui ma terialul din care se vor construi sentimentele lor morale.
Influențele educative la care am făcut referire anterior își lărgește mult aria mai ales în cazul
copiilor care frecventează grădinița. Grupul (clasa) în care este integrat copilul în cadrul
activi tății de grădiniță permite stabilirea de relații sociale între copii, trăirea unei bogate game de
stări afective, dezvoltarea curajului și a stăpânirii de sine, a inițiativei.
Este știut faptul că perioada cuprinsă între 3 și 6 ani este perioada copilului preșcolar în
care acesta adresează adulților un număr impresionant de întrebări, majoritatea dintre ele
începând cu “de ce?”.
La vârsta preșcolară jocul se definește prin bucurie, satisfacție, antrenând percepția,
memoria, gândirea, imaginația, emoția. Mot ivația comportamentului de joc este în ideea de
activitate și nu în rezultatele ei sau în recompense externe35.
”În cadrul jocului, mai ales al jocurilor didactice, se realizează trecerea de la percepția
spontană, neorganizată la percepția organizată, intenționată, orientată spre un scop care este
observația, un rol important deținându -l activitatea, limbajul, experiența anterioară. Caracterul
animist al gândirii copilului se continuă, de asemenea, din stadiul antepreșcolarității. J. Piaget a
relevat pa tru stadii animiste:
a) la 3 ani – de antropomorfism profund, în care copilul „însuflețește totul;
b) după 3 ani și jumătate sunt vii doar jucăriile, apoi ele vor avea această
caracteristică doar în timpul jocului ;
c) la 5 ani jucăriile nu mai sunt însuflețite ;
34 Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani,
2008, http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=16980&folderId= 31565&name=DLFE -2701.pdf ,
pag. 17 -20
35 Muntean A., ”Psihologia dezvoltării umane”, editura Polirom, Iași, 206, pag.348 -355
21 d) la 6 ani unele obiecte (telefon, radio, ceas, televizor, frunzele uscate mișcate de
vânt etc.) sunt considerate adesea ca vii.
Sintetic, despre animism același autor afirmă că: „tot ce se află în mișcare este viu și
conștient. Vântul știe că suflă, soarel e știe că merge înainte. Jocul și procesul de creștere sunt
strâns legate între ele, copilul mic are mai multe ocazii de a se juca liber, însă treptat, joaca liberă
a copilului este înlocuită cu activități structurate, atât acasă cât și în instituțiile de educație. Jocul
reprezintă cea mai importantă sursă de învățare pentru copii, este activitatea care îi ajută cel mai
mult și eficient să învețe. Prin joc copiii învață să interacționeze cu ceilalți, să exploreze mediul,
să găsească soluții la situațiile pr oblemă, să își exprime emoțiile, să achiziționeze cunoștințe și
abilități care îi vor fi necesare pentru adaptarea la cerințele școlii. Copilul are nevoie nu numai de
sprijin și îndrumare, ci și de libertate și inițiativă personală, iar educatorul trebuie să înțeleagă, să
accepte și să încurajeze modalitățile specifice prin care copilul achiziționează cunoștințe: imitare,
încercare și eroare, experimentare. Prin excelență, jocul constituie cadrul specific unui
antrenament al spontaneității și al libertății de expresie, un stimul important în cultivarea
receptivității și sensibilității, a mobilității și flexibilității psihice. E plin de promisiuni și surprize,
poate să se dezvolte liber, dar când intervine controlul, jocul se încheie.”36
Valori promovate de or ice curriculum pentru educația timpurie sunt:
”Drepturile fundamentale ale copilului (dreptul la viață și sănătate, dreptul la familie,
dreptul la educație, dreptul de a fi ascultat și de a se exprima liber etc.);
Dezvoltarea globală a copilului;
Incluziu nea, ca proces de promovare a diversității și toleranței;
Non-discriminarea și excluderea inechității sociale, culturale, economice și de gen
(asigurarea de șanse egale tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie printr -o
abordare educațională ech ilibrată).
Principii și cerințe în educația timpurie:
Abordarea holistă a dezvoltării copilului, care presupune considerarea și acordarea
în permanență a unei atenții egale tuturor domeniilor de dezvoltare: dezvoltarea
fizică, sănătatea, dezvoltarea limb ajului și a comunicării, dezvoltarea cognitivă și
dezvoltarea socio -emoțională a acestuia;
Promovarea și practicarea unei educații centrate pe copil și pe dezvoltarea globală
a acestuia, în contextul interacțiunii cu mediul natural și social;
Adecvarea întregului proces educațional la particularitățile de vârstă și
individuale.
36 Colceriu L., ”Psihopedagogia învățământului preșcolar”, Detalierea temelor pentru definitivat, Programa 2008,
pag. 150 -156. http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2433349
22 Evitarea exprimărilor și a prejudecăților de tip discriminator de către cadrul
didactic, personalul non -didactic, copii și părinți.
Promovarea și aplicarea principiilor incluzi unii sociale; luarea în considerare a
nevoilor educaționale individuale specifice ale copiilor.
Celebrarea diversității.
Centrarea demersurilor educaționale pe nevoile familiilor în scopul creării unui
parteneriat strâns cu acestea, incluzând participarea părinților la organizarea și
desfășurarea activităților.
Valorificarea principiilor învățării autentice, semnificative (în care copilul este
autor al propriei învățării prin implicarea sa activă și prin interacțiunea cu mediul,
în contexte semnificative pentru vârsta și particularitățile sale individuale).
Respectarea coerenței și a continuității curriculumului pentru educația timpurie a
copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 7 ani și respectarea coerenței și a
continuității cu curriculumul pentru învățământul primar.
Respectarea standardelor europene și internaționale privind educația timpurie.”37
Dintre efectele educației timpurii pe termen lung se poate enumera:
Reducerea abandonului școlar;
Egalizarea șanselor de integrare a copiilor cu dezabilități sau care aparțin unor
grupuri etnice minoritate;
Scăderea absenteismului școlar;
Manifestarea unei atitudini pozitive față de învățare38;
Cercetările lui Piaget asupra cogniției, inteligenței și dezvoltării morale conduc la câteva
concluzii:
”copiii vor oferi explicații diferite asupra realității la diferite stadii de dezvoltare
cognitivă;
dezvoltarea cognitivă este facilitată prin oferta de activități și situații care
angajează și presupun adaptare (asimilare și acomodare);
materialele de înv ățare și activitățile trebuie să includă nivelul motor și mental
adecvat stadiului de dezvoltare și să evite sarcini care depășesc capabilitățile
cognitive curente;
utilizarea de metode de învățare care implică subiectul învățării și prezintă o
provocare”.39
37 „Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta c uprinsă între naștere și 6/7 ani“, M.E.C.T., 2008,
proiect pilot, www.edu.ro
38 Boca C. cood, Modul general pentru personalul grădiniței: ”Educația timpurie specificul dezvoltării copilului
preșcolar”, București, 2008, pag.10
23 Alte accepțiuni interesante sunt cele ale lui Bruner: ” Educatorul trebuie să țină seama de
următoarele aspecte în proiectarea procesului de predare -învățare:
predispoziția la învățare;
modul în care informația poate fi structurată în așa fel încât să p oată fi asimilată
într-o mai mare măsură de subiect;
secvențele efective în care materialul este structurat;
natura recompenselor și a pedepselor”.40
39 Boca C. cood, Modul general pentru personalul grădiniței: ”Educația timpurie specificul dezvoltării copilului
preșcolar”, București, 2008, pag.11
40 idem, pag.14
24 CAPITOLUL II. CREATIVITATEA ÎN CURRICULUM PREȘCOLAR
Datorită sentimentului de curiozitate, a nevoii de cunoaștere pentru ce ea ce se petrece in
jurul său copilul , preșcolarul este așadar prin felul de a fi, un creativ.
Creativitatea este o proprietate generală a sistemului psihic uman și a macrosistemelor
socioculturale. Ea se relevă ca esențială și definit orie pentru existența umană în toate etapele ei și
sub toate formele. Se regăsește în fiecare individ încă de la cele mai fragede vârste. Cu cât este
mai mult solicitată, cu atât pot ieși produse din ce în ce mai bune.
Tot mai mulți cercetători își îndreap tă atenția asupra acestui subiect, descoperind că
fiecare individ are o latură creativă, de aceea trebuie valorificată din perioada preșcolară.
Disponibilitățile creative ale preșcolarului se manifestă în expresiile și conduitele
emoționale, în joc, în des en și în activitatea de comunicare verbală .
Dezvoltarea potențialului creativ nu se realizează de la sine, ci este nevoie de acțiuni
continue și organizate de stimulare și activare. Activarea și stimularea potențialului creativ
impun cunoașterea specificul ui și a nivelului de dezvoltarea acestuia, ca și cunoașterea relațiilor
în care este implicat.
Nu orice activitate de învățare permite activarea și îmbogățirea potențialului creativ, ci
numai învățarea activă bazată pe problematizare, descoperire, explorar e. Utilizarea dominantă a
problematizării favorizeză formarea sensibilității copilului față de probleme și mai ales
dezvoltarea capacității anticipative, a gândirii divergente.41
Complexitatea și dinamismul lumii contemporane presupune dezvoltarea creativității
tinerilor în vederea unei bune adaptări sociale și profesionale. Deoarece cultivarea creativității
individuale și de grup constituie un deziderat major al educației în general, se consideră că
trebuie stimulată și încurajată de la cele mai fr agede vârste.
Un număr tot mai mare de investigații psihopedagogice din ultima perioadă de timp se
îndreaptă asupra creativității, având la bază următoarele argumente:
– potențialul creativ diferă de la individ la individ, fiind mai ridicat sau mai redus;
– sarcinile cu care omul se confruntă în timpul vieții se multiplică, se amplifică și se
diversifică, solicitându -i acestuia într -o măsură mai mare sau mai mică creativitatea, acționând
direct asupra factorilor care o determină;
– fiecare om este solicitat să contribuie la locul său de muncă, în profesia sa, prin natura
postului pe care -l ocupă, cu un aport creativ, bineînțeles după posibilitățile sale;
– creativitatea poate fi estimată și educată la fiecare subiect uman (în acest scop procesul
instructiv -educativ din grădiniță și școală poate contribui în mod deosebit);
41 Elena Rafailă, ”Educarea creativității la vârsta preșcolară”, Aramis, 2002
25 – societatea, țara care va investi mai mult în creativitatea copiilor, va câștiga în timp,
competiția mondială cu celelalte țări (dacă își va putea menține în interior valorile creatoare de
care dispune) etc.
În aceste condiții este evident faptul că investigarea creativității decurge nu atât din nevoi
de ordin științific, teoretic, cât mai ales din rațiuni, din necesități de ordin practic -aplicativ.
Niciodată nu este prea târziu pentru cuno așterea, stimularea, educarea și dezvoltarea
creativității. Dar, cu cât această acțiune începe la o vârstă mai mică și continuă de -a lungul
anilor, cu atât va fi mai productivă, conducând la obținerea unor realizări creative mai valoroase.
Este necesar să ne instruim în acest sens, să punem un mare accent pe stimularea creativității, pe
realizarea unui confort psihic și a libertății necesare pentru creația copilului.
La fiecare nivel de vârstă, copilul trebuie să fie învățat cum să învețe și cum să se
expri me creator.
Creativitatea înseamnă îndrăzneală, tot ceea ce este nou este incert și neconformist.
Pentru a se putea avânta în necunoscut, copilul trebuie să dispună de acea libertate interioară, de
acel sentiment de siguranță, provenite din lumea sa înconj urătoare.
Lipsa de creativitate se datorește însă unei insuficiente înțelegeri a fenomenelor, lipsei
sentimentului de libertate interioară sau lipsei de stabilitate a condițiilor externe.
Creativitatea înseamnă posibilitatea de comunicare: copilul se află într-un contact
continuu cu lumea sa interioară și cu lumea sa exterioară.
Atitudinea sa receptivă îi permite să intuiască și să înțeleagă problemele existente. Pe
baza corelațiilor stabilite cu lumea sa interioară se formează asociații cu fenomene cunosc ute și
trăite, devenind astfel posibilă rezolvarea noilor probleme apărute.
Curiozitatea și setea de cunoaștere ne face receptivi față de lumea exterioară. Libertatea
interioară face posibilă folosirea cunoștințelor acumulate de către lumea trăirilor noast re
subiective.
Copilul preșcolar este prin natura sa un creativ datorită imensei sale curiozități, a
freamătului permanent pentru a cunoaște tot ceea ce se petrece în jurul său. În perioada
preșcolară imaginația se exprimă viu prin tot ceea ce face copilu l la grădiniță la toate activitățile.
Activitatea didactică trebuie înțeleasă ca un act de creație nu ca un șir de operații șablon, de
rutină.
Educatoarea trebuie să dispună de capacitatea de înțelegere a copiilor, să trăiască
împreună sentimente puternic e, să creeze situații care să îmbogățească mintea copilului cu
anumite reprezentări și obișnuințe, să -și transforme ocupația într -o frumoasă minune.
De ce este nevoie de creativitat e? Pentru a se putea desăvârși, realiza și actualiza, pentru a
putea contribui activ la modelarea lumii.
26 Înțelegând că viața nu este statică, ci un proces creativ neîntrerupt, individul izbutește să
înțeleagă viața ca un tot unitar. "Acceptarea concepției că viața este un proces și un produs al
propriei creativități este un act de conștiență pe care individul îl poate realiza, numai dacă, în
faza actuală a procesului care cuprinde și trecutul, el vede premisele viitorului.,,
Una din cele mai importante prem ise ale creativității constă în disponibilitatea de a relua
totul de la capăt, de a considera că nimic nu este definitiv, că nici un proces nu este încheiat
odată pentru totdeauna.
2.1. Delimitări conceptuale
Termenul de creativitate este sinonim cu: „inventare”, „facere”, „zidire”, „elaborare”,
„realizare”, „pl ăsmuire”, „imaginație”, „inspirație”. Astfel termenul de creativitate nu este
sinonim perfect cu:
Invenția – „Rezolvarea sau realizarea tehnică dintr -un domeniu al cunoașterii care
prezintă nout ate și progres față de stadiul cunoscut până atunci.”42
Talentul – „Aptitudinea, înclinarea înnăscută într -un anumit domeniu; capacitatea
deosebită, înnăscută sau dobândită, într -o ramură de activitate, care favorizează o
activitate creatoare.”43
Geniul – „Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată
printr -o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate; persoană
care are o asemenea înzestrare”.44
În numeroasele scrieri despre acest termen sunt enumerate o serie de definiții, autorii
insistând asupra unor aspecte prin prisma cărora îi desemnează apoi semnificația. Conceptul de
creativitate este definit ca fiind:
a) „facultatea de a introduce în lume ceva nou.” 45 J. L. Moreno – 1950
b) „procesul care are ca rezultat o opera personală, acceptată ca satisfăcătoare sau utilă
pentru un grup într -o perioadă de timp.”46- M. Stein – 1962
c) „funcți a inventivă de imaginație creatoare.” – H. Pieron – 196847
d) „acomodarea cu depășirea” – J.Piaget – 1978
42 http://www.dex.ro/
43 http://www.dex.ro/
44 http://www.dex.ro/
45 Termen definit de J. L. Moreno (1889 -1974) – psihiatru austriac -american, de origine evreu născut în România,
psihosociolog, teoretician și pedagog însemnat, inventatorul psihodramei, al sociometriei, și unul din fondatorii
psihoterapi ei de grup, 1950
46 Termen definit de M. Stein, (1962)
47 Buzdugan T., ”Psihologia pe înțelesul tuturor”, editura EDP,București, 1999, pag. 45
27 e) „abilitatea de rezolvare a problemelor într-un mod original, competent și adaptativ48”
– Jurcău – 2001
f) „o dispoziți a spontană de a crea și inventa, care există la fiecare persoană, la toate
vârstele ”49- U. Șchiopu – 2009
g) „disponibilitatea , potențialitatea personalității, capacitatea psihică autonomă,
rezultanta organizării optime a unor factori de personalitate diferiți și efectul
conlucrării unor procese psihice variate în condiții favorabile.”50
h) „capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original. Actul creator este însă un
proces d e elaborare prin invenție sau descoperire, cu ajutorul imaginației creatoare, a
unor idei, teorii sau produse noi, originale, de mare valoare socială și aplicabile în
diferite domenii de activitate.”51
i) „fie ca o activitatea fie ca un proces care conclude că tre un produs caracterizat prin
noutate/ originalitate cu valoare pentru societate. Acest termen se referă într -o altă
accepție la găsirea de ideii, soluții, metode, procedee noi la care s -a ajuns printr -o cale
independentă52.
De asemenea se poate vorbi de spre o creativitate expresivă (caracteristică vârstelor mici,
important fiind comportamentul și nu abilitatea sau calitatea produsului; manifestându -se liber
și spontan, fiind o modalitate de dezvoltare a aptitudinilor creatoare ), productivă (dobândirea
unor abilități utile pentru anumite domenii, pentru crearea de obiecte, materiale sau spirituale,
în anumite domenii; contribuția personală este destul de redusă la acest nivel, fiind utilizate
tehnicile consacrate deja ), inventivă (capacitatea de a realiza legături noi între elementele deja
existente ), inovativă (implică găsirea unor soluții noi, originale cu importanță teoretică sau
practică; nivelul specific talentelor ), emergentivă ( specifică geniilor, duce la revoluționarea
unor domenii ale științei, teh nicii sau artei ) raportându -ne la existența unui potențial creator al
fiecărei persoane53.
Manifestarea creativității presupune participarea întregii personalității la acest fenomen
prin factorii participativi54:
a) Psihologici:
a. Intelectuali: gândirea ;
48 Jurcău N., coord., Psihologia educației, Ed. U.T.Pres, Cluj -Napoca, 2001, pag. 135
49 Șchiopu U., ”Psihologia cop ilului”, editura România Press, București, 2009,pag. 190
50 Csire I., ”Rolul instrumentelor și formațiilor instrumentale în educația muzicală generală”, Buletin de informare și
educație artistică, Societatea profesorilor de muzică și desen din România, Bucu rești, 1990, pag 98
51 De Peretti A, Legrand J -A.; ”Tehnici de comunicare”, Editura Polirom, Iași, 2001, pag. 25
52 http://cyd.ro/educatia -intelectuala/
53 Munteanu A.” Incursiuni în creatologie”, Editura Augusta, Timișoara, 1994, pag. 90 -106
54 Popescu G., ” Psihologia Creativității”, editura Fundația România de Mâine, 2007, pag. 28 -45
28 b. Nonintelectuali: motivația, caracterul (prin puterea de muncă, răbdarea,
curajul, încrederea de sine), afectivitatea, temperamentul (prin stilul
activității creatoare – continuu sau în salturi), rezonanța intimă ;
c. Aptitudinile speciale : organizatorice, mate matice, pedagogice, muzicale,
pentru desen și picură, literare, tehnice etc;
Astfel potențialului creator este unul general și unul specific. Dezvoltarea aptitudinilor
speciale asigură atingerea nivelurilor superioare ale creativității, cel inovativ și eme rgentiv, prin
direcționarea, specializarea și susținerea potențialului creativ general.
b) Biologici:
a. Ereditatea;
b. Vârsta;
c. Sexul (pot apărea unele diferențe în funcție de domeniul de activitate în
care aceste potențialități pot fi valorificate.)
d. Sănătatea mintală.
c) Sociali:
a. Condiții socio -economice și culturale;
Climatul creativ poate fi abordat din următoarele perspective:
a. influența climatului asupra formării și afirmării creativității, asupra formării
capacităților creatoare la copii și adolescenți;
b. influențele asupra performanțelor creatoare la persoane angajate într -o activitate
profesională.
Condiții ce pot stimula creativitatea55:
– ”condiții socio -economice medii, între opulență și sărăcie;
– un grad ridicat de aspirație și de cultură al grupu lui;
– existența unor relații sociale de tip democratic;
– prezența libertății și securității psihologice;
– posibilitatea individului de a avea încredere în viitorul său.
Dintre factorii inhibitori pentru creativitate specifici condițiilor sociale ar fii:
– ideea falsă că există o incompatibilitate între muncă și umor;
– supraevaluarea efortului în detrimentul rezultatelor („geniul este 99% transpirație și 1%
inspirație”, Edison);
– teama de a greși;
– teama de a pune întrebări;
– teama de a fi di ferit în grupul de care aparține individul;
55 Munteanu A.” Incursiuni în creatologie”, Editura Augusta, Timișoara, 1994, pag. 107 -110
29 – teama de aborda probleme considerate ca aparținând sexului opus;
– promovarea falsei modestii;
– autoritarismul, de orice natură, politic, profesional, școlar, familial”.
b. Condițiile educative:
i. Familia
ii. Școala – poate fi un promotor al inițiativelor creative .
Pornind de la aspectul creator și domeniul de manifestare, se poate distinge următoarele
tipuri de ”creativitate:
a) individuală;
b) de grup;
c) științifică;
d) tehnică;
e) artistică.
Factorii care influențează creativitatea de la nivelul grupului sunt: natura și tipul sarcinii,
structura sau compoziția grupului, dimensiunile psihosociale, personalitatea liderului grupului,
organizarea și funcționarea grupului (mărimea, vârsta, sistemul de apreciere).
Diferențele esențiale dintre creativitatea științifică și tehnică și cea artistică sunt:
personalitatea creatorului, produsul creat, reacțiile publicului -țintă, raportul interioritate –
exterioritate, tipul de informații valorificate.
Princ ipalele forme ale creativității artistice sunt: literară, muzicală, din artele plastice,
scenică sau actoricească”.56
2.2. Educabilitatea creativității
La educare a creativității sunt importante: metodele, relația cadru didactic – preșcolari
(autentic democratic ă și de cooperare), atitudinea cadrului didactic față de preșcolari (deschisă și
receptivă față de preșcolar și de valorile creativității sale) și atmosfera pe care cadrul didactic o
instaurează în clasă.
Dezvoltarea creativității la preșcolari reprezintă atât o cerință socială, cât și o trebuință
individuală înnăscută. Depistarea și stimularea creativității reprezintă una din direcțiile cele mai
importante de perfecționare și modernizare a procesului de învățământ, educație și instrucție, in
general.57
56 Popescu G., ”Psihologia Creativității”, editura Fundația România de Mâine, 2007, pag. 85
57 Antohe G., Barna A.,”Curs de pedagogie – Educația intelectuală”, editura Fundației Universitare ”Dunărea de
Jos”, 2004, pag. 52
30 Dialogul preșcolarului cu lumea are un început timpuriu, copilul se găsește în calitate de
actor și nu de spectator, ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginației
gândirii și vieții lui afective.
2.2.1. Creativitatea ca proces
De-a lungul timpul ui psihologii au constat că, atât în știință, tehnică, cât și în artă,
creativitatea nu se produce instantaneu, ci are o anumită dinamică, parcurge etape și momente,
presupune anumite mecanisme și condiții.
Graham Walls (Art of thought, 1926) stabilește p atru stadii sau etape ale procesului
creativ. Părerea sa este confirmată și întărită de psihologi care subliniază că fiecare etapă
persupune acțiuni cognitive, mecanisme și stări psihice specifice:
a) Faza de pregătire reprezintă perioada în care subiectul se orientează spre sarcina
creativă – acumulează informații, colectează date, analizează, schițează planuri, experimenteză
mintal. Se consideră că pregătirea este cu atât mai eficientă cu cât nu intervine cenzura critică a
corectitudinii.
Pregătirea este org anizată rațional și se desfășoară conștient, consumându -se efort
voluntar considerabil. Sub aspect motivațional – afectiv, subiectul trăiește curiozitate, entuziasm,
dragoste pentru problema respectivă, dorință de exprimare și autoafirmare, dăruire obiecti vă, dar
și în același timp, neliniște, frustrare și chiar complexe de inferioritate.
Pe parcursul pregătirii, psihologii delimitează următoarele subetape: sesizarea și
formularea problemei, colectarea datelor, formularea ipotezelor preliminare .
Treptat, su biectul creativ se îndepărtează de problemă sau chiar trece temporar la alte
probleme, instalându -se o stare de așteptare a ideii sau a imaginii centrale care va duce la
indeplinirea proiectului.
b) Incubația sau germinația este etapa de așteptare, aparent pa sivă și relaxantă, dar
cu reveniri neintenționate asupra problemei. Se realizează, dar nu exclusiv, în planul
inconștientului, ceea ce favorizează combinări extrem de libere, inedite, flexibile, nesupuse
restricțiilor. Este posibilă continuitatea între con știent și inconștient. Durata incubației poate
varia de la căteva zile sau săptămâni, la câteva luni sau ani.
Cu cât persoana reușește să se îndepărteze de problemă, cu atât incubația este mai
productivă.
c) Iluminarea este o intuiție cognitivă. Poate fi provocată de o întâmplare sau apare
în momentul în care persoana s -a distanțat de obiectul interesului său; este cu totul spontană și
reprezintă un moment crucial în procesul de creație științifică, tehnică, artistică.
31 d) Elaborarea, complatată sau anticipată de verificare, este ultima fază a procesului
creativ. Este o fază analitică și voluntară și necesită perseverență, meticulozitate, ingeniozitate.
Ideea devine obiectivă, se materializează într -o formă corespunzătoare p entru a fi oferită opiniei
publice. ( P. Popescu Neveanu, 58, p.428)
Toate aceste stadii trebuie înțelese ca interacționând și interferând. Pregătirea poate să
constituie o unitate organică cu incubația, iar amândouă pot fi străbătute de succesive iluminăr i.
Se poate considera ca nu sunt stadii, ci procese dinamice, continue.58
Aceste etape se întâlnesc atât în creația artistică, precum și în cea științifică sau tehnică.
Nu întotdeauna etapele se succed în această ordine și nu întotdeauna sunt la fel de impo rtante.
Prima și ultima etapă sunt organizate în mod rațional și se desfășoară conștient, iar celelalte două
sunt nelipsite în orice proces creator, indiferent de domeniu.
Creativitatea are următoarele dimensiuni de care se ține cont în procesul educativ atunci
când se pune accent pe dezvoltarea acesteia:
Vârsta preșcolara este perioada care se caracterizează printr -un remarcabil potențial
creativ care trebuie fructificat, deoarece recuperările ulterioare vor fi minime. Receptivitatea și
curiozitatea copil ului, bogăția imaginației, tendința sa către nou, dorința sa de a realiza ceva, pot
fi puse adecvat în valoare prin multiple elemente pozitive59.
Diferența între potențialități specifice este realizată de imixtiunea aptitudinilor speciale.
Când cultivăm ca pacități de creație nu mizăm pe un transfer generalizat la nivel de capacități
intelectuale sau de aptitudini, ci la scară mai largă, de operativitate creativă. Ceea ce este
dobândit prin învățare creatoare are mai multe șanse la situații noi. Putem spune că posibilitatea
transferului e reală chiar cu rezerva anumitor limite și în măsura în care tehnicile practice îl
confirmă.
Latura curriculară a educației timpurii prevede o serie de obiective pentru cultivarea
creativității, astfel: la domeniul Atitudini și capacități de învățare este prezent obiectivul cadru:
Dezvoltarea abilităților creative și a inițiative inventive prin:
găsirea de soluții la situații nou întâlnite;
combinarea originală a materialelor în configurații noi;
crearea de rime, povestiri u tilizând cuvinte noi sau inventate.
Se pune accent și pe aplicarea unor activități ce determină dezvoltarea creativității în a
rutina zilnică prin inventarea de jocuri noi, aducerea de elemente noi în activitățile cunoscute,
exprimarea ideilor creative pri n mișcare, muzică, construcții etc.60
Se pune astfel accent pe61:
58 Elena Rafală, ” Educarea creativității la vârsta preșcolară”, Aramis, 2002, p. 9 -14
59 Clegg B., Birch P., ”Creativitatea”, Editura Polirom, Iași, 2003, pag.101
60 Curriculum%20Educatie%20Timpurie%200 -7%20ani_27.05.2008.pdf , pag. 37 – 61
32 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi,
modelaje;
Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme,
obiecte din mediul înco njurător (natură, artă și viața socială);
Stimularea expresivității și a creativității prin desen, pictură, modelaj;
Formarea capacității de receptare a lumii sonore și a muzicii;
Formarea capacităților de exprimare prin muzică;
Cunoașterea marilor valori ale creației muzicale naționale și universale.
Stimularea creativității copiilor este favorizată de metodele interactive, copiii descoperă o
nouă experiență, interrelaționăm în grupuri de învățare activă aceea de a studia, investiga și
capătă încredere în capacitățile individuale și ale grupului62. Domeniul estetic și creativ – acoperă
abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de
diferitele niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau
utilizare. Experiențele și trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective, ca și a
proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiențe copiii
acumulează cunoștințe ș i abilități, ca și o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să
reacționeze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experiențe pot fi
prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor dis cipline care
solicită răspunsuri personale, imaginative, emoționale și uneori acționale la stimuli (vezi muzica,
activitățile artistico -plastice, drama,etc.)63
Demersurile creative pot fi spontane sau intenționate și voluntare. Ele trebuie să fie
susținute energetic de trebuințe și motive, de înclinații, interese și aspirații. Acești vectori sau
resurse interne care acționează favorabil sau nefavorabil asupra creativității reprezintă o cheie a
creativității, deoarece sunt factori activatori, necesari64.
Fami lia de asemenea poate contribui la dezvoltare impulsurilor creative ale copiilor
preșcolari prin următoarele merodei65:
Oferirea posibilității copilul de a face alegeri simple, cum ar fi ce să mănânce la
cină sau în cazul în care pentru a merge pe un week -end. Acest lucru le
61Colceriu L., ” Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe”, pag. 5 sursa:
forum.p ortal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id..
62 Colceriu L., ” Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe”, pag. 13 sursa:
forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id..
63 Colceriu L., ” Metodica predării activității instr uctiv educative în grădinițe”, pag. 54 sursa:
forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id..
64http://www.concursurilecomper.ro/rip/2015/februarie2015/14 -BarjacSandaMariana –
Dezvoltarea_creativitatii_elevilor.pdf
65 https://adrianaternar.wordpress.com/
33 încurajează să gândească independent, exercitând un aspect important al
creativității.
Încurajarea independenței de îngrijitorii și mass -media. Un copil care este în mod
constant distra de alții sau de televiziune se va lupta pentru a gă si lucruri de făcut
pe cont propriu, fără acces la mass -media.
Furnizarea de elemente din mediul copilului pentru a stimula imaginația lor.
Consumabile pentru desen, cuburi, cărți și rechizite artizanale aleatoare, toate pot
contribui la elaborarea schemel or de joc dramatice.
Petrecere de timp liber împreună cu copilul jucând diverse jocuri.
Încurajarea creării de povești.
Educația estetică este parte importantă a favorizării creativității. Încă din perioada
preșcolară, copilul trebuie să ia contact cu ope re de artă. Aceasta creează emoții estetice.
Preșcolarii percep culori și forme. Interpretează, analizează, iar apoi imaginează. Creația plastică
face legătura între gândire și imaginație, între realitate și fantastic. Modelajul este un mod de
exprimare a realității. Desenul este o formă de joc și de exteriorizare a conținuturilor psihice, este
o proiecție directă, chiar o cale de comunicare a trăirilor subiective. Copiii confecționează cu
plăcere jucării, tablouri, felicitări, mărțișoare, măști. Se satisfa ce trebuința de cunoaștere, de
explorare, manipulare, efortul de a găsi soluții perseverența de a reuși să creeze ceva: „Jucării cu
materiale din natură”, „Peisaj de iarnă”, „Decorațiuni”, „Daruri pentru mama”. Expresivitatea și
creativitatea se exprimă și în comunicare. Expresivitatea are mai multe aspecte: artistică, gestică,
verbală, emoțională, motorie. Un factor important este cel verbal. Creativitatea este legată de
expresii și creații artistice, de invenții tehnologice, de descoperiri științifice, de comunicare
interumană, de educație, de comportamente personale. Preșcolarii creativi manifestă
comportamente specifice: sunt curioși, vin cu soluții și idei originale, au spirit de observație și
inițiativă, pun întrebări, fac legături. Copiii se manifestă creativ pornind de la experiența și
informațiile pe care le -au acumulat66.
2.2.2. Creativitatea ca produs
Se caracterizează prin noutate, originalitate, utilitate socială și aplicativitate vastă,
relevanță, valoare, armonie, spontaneitate, condensare.67
Noutatea este apreciată în raport cu subiectul și experiența lui psihologică, iar originalitatea este
apreciată după unicitatea, imprevizibilitatea, surpriza soluției. Noutatea și originalitatea sunt
văzute în corelație cu utilitatea produsului.
66 http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/V52012/Sectiunea%201/Stoian.pdf
67 Constantinescu Stoleru P.”Creativitatea și potențialul creativ”, 1987
34 Desigur, nu putem formula aceste cerințe ale creativității pentru ”produsele
preșcolarilor ”. Pentru ei noutatea și originalitatea au numai valoare subiectivă. În general la
această vârstă, copilul are tendința de a -l imita pe celălalt și de a repeta conduitele care au fost
apreciate de adult. De aceea se impune preșcolarului orientarea spre original și util. Educatorul,
părinte sau cadru didactic, va ave grijă să aprecieze toate strădaniile copilului chiar și atunci când
ele nu corespund unor criterii riguroase și să -l mobi lizeze să -și finalizeze produsele.
Din punct de vedere didactic, putem defini creativitatea ca un ” ansamblu unitar al
factorilor subiectivi și obiectivi care duc la realizarea de către indivizi sau grupuri, a unui produs
original și de valoare ” (15, p.17 ). Din această definiție rezultă cele trei criterii de abordare și
analiză a creativității:
a) proces de creație;
b) produs de creație;
c) personalitatea creatoare – creativitatea reprezintă capacitatea persoanei de a produce
idei sau lucruri originale și utile;
d) mediul creativ68.
2.2.3. Creativitatea ca potențial
Dacă multă vreme creativitatea a fost considerată ca trăsătură hărăzită de divinitate sau
transmisă genetic, astăzi este unanim acceptată ideea că în formă latentă, de potențial, ea se
găsește în fiecare individ. Se pune însă problema descoperirii cât se poate de timpuriu a acestui
potențial, a specificului său și exersarea în vederea transformării lui în trăsătură de personalitate,
a obiectivării ei în produsele să poate amprenta creativității.
I.Tylor (1959) evidențiază 5 niveluri ale creativității, arătând că acestea variază în
profunzime și extensie, indiferent de domeniu.
Creativitatea expresivă – exemplificată prin desenele spontane ale copiilor, este
forma primară de creativitate, posibilă l a toți oamenii și absolut necesară nivelurilor superioare.
Presupune spontaneitate, independență, libertate, originalitate. Adulții nu trebuie să frâneze
exprimările la acest nivel atentând la spontaneitatea și libertatea copiilor prin observații critice ș i
prin conformarea cu realitatea.
Creativitatea procesuală ține de notele originala întâlnite în desfășurarea
proceselor psihice, în modul de găndire și simțire al subiectului. Produsele obținute sunt, în
proporții variate, diferite de ale cerlorlalți.
68 http://www.concursurilecomper.ro/rip/2015/ianuarie2015/16 -EnacheMaria -Educarea_creativitatii_elevilor.pdf
35 Creativitatea inventivă , ale cărei caracteristici de bază sunt inventivitatea și
descoperirea, implică flexibilitatea intelectivă și perceperea unor relații noi și neobișnuite între
elementele realității care erau percepute anterior ca separate. Acest nivel e ste specific
inventatorului și descoperitorului de nou, care valorifică, și în același timp depășește experiența
anterioară.
Creativitatea inovativă este mai rar întâlnită, fiind un nevel superior. Este
rezultatul cunoașterii deosebite a realității, a dezv oltării intelectuale maximale și dezvoltării
aptitudinilor. Conduce la modificarea semnificativă a fundamentelor și principiilor care stau la
baza științelor și artelor.
Creativitatea emergentă reprezintă nevelul cel mai înalt, suprem al creativității;
face posibilă aparitia unui principiu sau a unor ipoteze care revoluționează cunoașterea, arta sau
existența socială.
Creativitatea preșcolarului este o creativitate expresivă (manifestată în mimică,
pantomimică, desen, joc), dar uneori și una procesuală (ma nifestată în activitățle de repovestire,
povestire creată, activități matematice). Centrarea procesului de învățământ pe învățarea creativă,
și în general oferirea unui mediu educațional favorabil, dezvoltă potențialul creativ pentru a -l
tranforma , cu timp ul, în creativitate, inovativă, inventivă.69
2.2.4. Creativitatea ca trăsătură de personalitate
Creativitatea marchează întreaga personalitate și activitate psihică a individului și, în
același timp, se subsumează și se integrează organic sistemului de personalit ate. Folosind analiza
indivizilor creatori (din știință, artă, tehnică), au fost evidențiate ca trăsături le personalității
creative: fluiditatea, flexibilitatea, capacitatea de elaborare, sensibilitatea pentru probleme,
redefinirea, originalitatea (J. Gui lford), gândirea independentă, conștiința puternică, preferința
pentru fenomenele complexe (Barron), toleranța față de situațiile ambigue, interese diverse și
complexe, stil cognitiv specific (I. Tylor), motivație intrinsecă, emoționalitate puternică,
nonconformism, nevoia crescută de independență, autoconducerea elevată.
Prin educație, potențialul creativ poate deveni, în timp, trăsătură de personalitate care va
produce noul, originalul, valorile socio -culturale. Educația creativității la vârsta preșco lară
presupune un ansamblu coerent, organizat de acțiuni educative. Prin aceste acțiuni se dezvoltă
spontaneitatea, independența gândirii, receptivitatea față de probleme, fată de ceea ce este
ascuns, dar important, motivația creativă, capacitatea de elabo rare și anticipare.
69 Elena Rafală, ” Educarea creativității la vârsta preșcolară”, Aramis, 2002, p. 15
36 În același timp, copilul este obișnuit să se documenteze, să cerceteze cu un ochi
pătrunzător realitatea, să anticipeze soluții pe care să le verifice. Prin aceleași acțiuni, copilul este
obișnuit să dorească să -și exprime opiniile și s ă le exprime într -o formă adecvată,
convingătoare.70
2.3. Specificul manifestării creativității la vârsta preșcolară
Potențialul creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene:
– în joc (activitatea fundamentală);
– în desen și pict ură ( activități care sunt pentru el, cel puțin inițial, un joc cu liniile și
culorile);
-în limbaj ( o activitate de intercomunicare umanărealizată cu mijloacele limbii).
Cadrul cel mai important de manifestare, dar și de stimulare a potențialului creativ este
jocul, cu toate tipurile sale. Conduita ludică este o premisă pentru viitorul comportament creativ
care se va materializa în produse noi, originale, cu valoare socială (nu doar individuală).71
Jocul este o activitate specifică umană, dominată în copil ărie, pentru că numai oamenii îl
practică în adevăratul sens al cuvântului. Este una dintre variatele activități desfășurate de om,
fiind în strânsă legătură cu acestea. Este determinat de celelalte activități, dar în același timp este
puternic implicat în acestea.
La vârsta preșcolară, jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de
modul în care polarizeză asupra celorlalte activități din viața copilului.72
Prin intermediul jocurilor, preșcolarii reușesc să descopere adevărata față a lumii din jurul
lor. Prin jocurile de construcție reușesc să reproducă modele de regăsite în situațiile de viață
întâlnite în lumea adulților . Modelele sunt simplificate, dar pri n exercițiu, adăugând noi elemente
dictate de emoțiile și dorințele personale, vor reuși să construiască modele ample care să imite
perfect obiecte din lumea reală.
Jocurile de creație , oferă preșcolarilor un orizont mai mare de imaginație deoarece au la
îndemână viața cotidiană din care se pot inspira. Ei imită acțiunile lăudate ale celor din jur,
reușind ulterior să -și pună amprenta abia după un timp în care s -a exersat acest tip de joc. Abia la
grupa mare, preșcolarii reușesc organizeze , fără îndrumarea cadrului didactic , un joc de creație,
la care să inventeze propriile reguli.
Manifestarea potențialului creativ în cadrul jocului nu este intenționată, ea este posibilă
datorită faptului că preșcolarul reușește să se atașeze de obiecte, persoane, relații p rin care poate
să de frâu liber imaginației.
70 Idem66, p.16
71 Elena Rafailă, ”Educarea creativității la vârst a preșcolară”, Aramis, 2002, p.46
72 Georgeta Antohe si Iuliana Huțupaș,” Psihopedagogia jocului”, Nitnelav, Galați, 2002, p.16
37 Strategia didactică este cea care urmărește apariția și stabilizarea unor relații optime între
activitatea de predare și cea de învățare prin care se urmărește declanșarea mecanismelor
psihologice ale î nvățării, ținând cont atât de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor
cât și de condițiile concrete în care are loc învățarea.Orice strategie didactică este eficientă numai
dacă reușește să antreneze copiii în asimilarea activă și creatoare a informațiilor transmise.
Procesul de învățământ este determinat, după cum am amintit, de structura logică a conținutului
precum și de particularitățile psihologice ale învățării. Astfel, strategia didactică este cea care
asigură adaptarea conținutului l a aceste particularități și tot ea determină și mișcarea interioară a
acestora pe o traiectorie ascendentă ( I.Nicola, 2003).
Orice strategie didactică impune îmbinarea între activitatea cadrului didactic și cea a
elevului. Din acest punct de ve dere, cadrul didactic poate să fie sursa de informații sau poate
deveni cel care conduce și dirijează activitatea independentă a elevilor, în timp ce activitatea
acestora din urmă poate să se schimbe din simplă reproducere într -o activitate creativă.
În același timp, orice strategie didactică este rezultatul interacțiunii mai multor procedee,
este o succesiune de operații, urmărind multiple obiective didactice. De acea alegerea unei
strategii se face în funcție de anumite criterii ca: conținutul in formațional, particularitățile de
vârstă și individuale, situația concretă etc.
Strategia didactică nu este însă doar o simplă tehnică de lucru, ci este o manifestare și
expresie a personalității cadrului didactic, oglindind tehnica de lucru și co ncepția celui care o
utilizează cadrul didactic în aplicarea ei. Deci, strategia didactică este in același timp „tehnică și
artă educațională” ( I. Nicola, 2003).
„ Clasificarea strategiei didactice în funcție de activitatea de predare enumeră câteva tipur i,
printre care:
De transmitere, prezentare a unor norme sau reguli de tip algoritmic, prin expunere,
explicație, demonstrație, programare, joc, exercițiu ;
De combinare a predării în mod expozitiv cu sarcini de învățare euristică, prin metode
expozitiv -euristice: povestire, explicați e, descoperire, problematizare, demonstrație,
modelare, observare, studiu pe manual, aplicație etc;
De activizare a elevilor în predare, prin intercalarea procedelor sau metodelor
participative, a muncii independente sau în grupuri mici .” ( E.Joița, 2003)
Stimularea potențialului creativ al preșcolarului impune utilizarea unor strategii care pun
accentul pe antrenarea autentică și plenară a copilului, pe dezvoltarea autonomiei, a inițiativei, a
gândirii sale critice.
Dezvolta rea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ și se realizează
prin utilizarea cu precădere a unor strategii activ -participative, care nu trebuie rupte însă de cele
38 tradiționale. Prin metodele activ -participative înțelegem toate sit uațiile care scot copiii din
ipostaza de obiect al formării și îi transformă în subiecți ai formării. Activizarea predării –
învățării presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să -l implice pe copil în
procesul de învățare, urmărindu -se: dezv oltarea gândirii critice, stimularea creativității,
dezvoltarea interesului pentrucunoaștere, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de
educare.
Stimularea gândirii ( convergentă, divergentă, laterală, analogică) a imaginației, dezvolatrea
trebuinței de cunoaștere, de autoexprimare, de independență și autoafirmare impun folosirea
dominantă a metodelor bazate pe problematizare, pe acțiunea fictivă și reală, pe explorarea, dar
nu pot fi excluse nici metodele expozitive chiar dacă acestea sun t mai puțin formative, în raport
cu creativitatea.
Descrierea, povestirea, explicația, instructajul , sunt absolut necesare pentru activitățile de
educarea limbajului, activitățile matematice și cele de educație plastică.
Conversația își sporește valențele formative dacă este mai suplă, mai puțin dirijată, bazată
pe faptele de viață trăite de copil. Profesorul, Ion Cerghit ( 1997) subliniază faptul că întrebările
cuprinzătoare, deschise, solicită gândirea productivă, favorizează spont aneitatea și inițiativa. Prin
formularea și structurarea întrebărilor, educatoarea sugerează și generează modul de operare
mintală. În acest sens se impune armonizarea întrebărilor convergente ( care îi călăuzesc pe copii
în analiză, comparație, sinteză) c u întrebările divergente ( solicită să găsească alternative de
modalități rezolutive și soluții), întrebările evaluative ( solicită capacitatea de analiză și elaborare
a judecăților de valoare), întrebările predictive. Ascultarea activă, încurajarea, întăr irea pozitivă a
răspunsurilor corecte, spontane, originale stimulează conduita interogativă a copilului.
Discuția de grup favorizează găsirea unei diversități de modalități rezolutive, capacitatea de
comunicare, interacțiunile, cooperarea, atitudinea pozit ivă față de comunicare, respectul față de
valorile emise de ceilalți, dezvoltă capacitatea de observație, încurajează tendința de afirmare.
Este important ca educatoarea să obișnuiască preșcolarii să formuleze răspunsuri adecvate, să
completeze răspunsul e laborat de colegii săi și , mai ales, să formuleze el însuși întrebări,
deoarece întrebarea este un act de meditație, de reflecție.
Problematizarea constituie mecanismul și cadrul optim pentru stimularea potențialului
creativ. Această metodă ajută preșcol arii să identifice și să formuleze probleme, să analizeze
date, să deosebească cea ce este important de cea ce este redudant, să identifice relațiile dintre
date, să descopere calea rezolutivă, să anticipeze soluții, să -și valorifice experiența cognitivă.
Organizarea problemei, prezentarea ei pentru a fi sesizată de copil, mobilizarea acestuia în
anticiparea soluției precum și în verificarea ei sunt mijloace prin care educatoarea îl pregătește
39 pe copil pentru viitoarea descoperire de probleme care, prin mo bilizarea creativă, depășește
simpla rezolvare.
Tot în opinia lui Ion Cerghit (1997) observarea cu formele ei îl instrumentează pe copil cu
spiritul de observație, capacitatea de descoperire și definire a problemelor, capacitatea
apreciativă și predictivă. Cunoștințele la care ajunge copilul prin observare sunt încărcate
acțional și afectiv cea ce le face mult mai stabile. Pentru educarea creativității este important
experimentul de aplicare în cadrul căruia copilul valorifică în practică cunoștințele însu șite și
sesizează, prin propriile acțiuni, noi cunoștințe. Experimentul aplicativ „ declanșează o serie de
tensiuni intelectuale și afective specifice actului de decsoperire al adevărului și pune în valoare o
gamă de calități morale care definesc spiritul științific: răbdare și perseverență, obiectivitate și
seriozitate intelectuală, spirit de răspundere și onestitate, ordine și disciplină, deprinderi de a
lucra în echipă”. ( I. Cerghit, 1997) Sunt trăsături specifice pentru o personalitate creativă.
Experi mentul oferă copilului, la orice vârstă, o adevărată strategie de investigație, cuprinzătoare
și suplă, bazată pe demersuri euristice, independență și inițiativă.
Este adevărat că stimularea creativității, a originalității ți a gândirii critice presupune o
serie de riscuri pe care educatoarea trebuie să și le asume, conștientă fiind că rezultatul final
merită un asemenea preț.
A.S. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii, de a -i
pasiona prin visul său , a -i ajuta să v adă “bucuria de maine”.
2.4. Rolul cadrului didactic – factor favorizant în dezvoltarea preșcolarilor
Cadrul didactic este ace ea persoană care poate intui și dezvolta la preșcolari creativitatea
prin diferite strategii specifice activităților. Acesta trebuie să fie mai mult un organizator al
situațiilor de învățare, precum și un element de legătură între elev și societate, care mediază și
facilitează accesul la informație. Trăsăturile principale ale cadrului didactic creator sunt:
îmbinarea judicioasă a muncii practice cu cea teoretice;
motivație și angajament puternice;
imagine de sine pozitivă;
ținerea pasului cu noutățile;
flexibilitate, inteligență, curiozitate;
intoleranță față de dogmatism, șablonism sau rutină;
capacitate de imaginație și intuiți e;
Atitudinea cadrului didactic este deosebit de importantă în relația sa cu preșcolarii. În
consecință, nu este indicată o poziție foarte autoritară deoarece creează blocaje afective, iar elevii
40 nu îndrăznesc să pună întrebări și se tem de eșec. Din acest e considerente este nevoie de un
climat destins și prietenos. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limite
firești și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite, pentru ca elevii să -și poată manifesta
în voie curiozitatea și spontaneitatea73.
Mijloacele didactice intuitive, mijloacele tehnice, audiovizuale, noile tehnologii
educaționale sprijină și mobilizează activitatea preșcolarului, declanșează și mențin atenția,
generează intense stări motivațional -afective favorabile î nvățării. Alternarea adecvată a activității
frontale cu activitatea pe microgrupuri și cu cea independentă, individualizată și diferențiată
formează receptivitatea față de comunicarea interpersonală, față de valorile exprimate de ceilalți,
favorizând asoci ațiile de idei, analogiile.
Evaluarea, componentă importantă a procesului instructiv -educativ, oferă educatoarei
informații despre cunoștințele de care dispune copilul, despre modul în care utilizează aceste
cunoștințe în rezolvarea sarcinilor în care îl i mplică, despre capacitățile pe care le are și nu în
ultimul rând despre potențialul creativ.
Conduita cadrului didactic este foarte importantă în stimularea manifestărilor creative.
Educatoarea trebuie să cunoască, pe cât posibil, specificul potențialului creativ al fiecărui
copil, să înlăture blocajele subiective, să încurajeze spontaneitatea și originalitatea.
Datorită atitudinii aproba toare a educatoarei, copilul va ști că i se cere să fie creativ.
El încetează să mai fie creativ , atunci când mediul nu reacționează la manifestările sale
creative.
Elena Rafailă sintetizează conduitele stimulative ale educatoarei ca fiind:
– să nu utilizeze întrebări reproductive, ci cognitive, convergente, divergente;
– să-i stimuleze pe copii în formularea răspunsurilor printr -o ascultare activă și aprobatoare;
– să-i mobilizeze pe copii pentru a pune ei înșiși întrebări;
– să respecte întrebările copiilor și să -i ajute să găsească răspunsuri la propriile întrebări sau la
cele formulate de colegi;
– să permită copiilor s ă-și exprime soluțiile, părerile personale;
– să arate copiilor că ideile lor sunt valoroase;
– să utilizeze în anumite situații ideile copiilor, adaptându -le;
– să aprecieze ideile originale, neobișnuite;
– să elimine din propria conduită tendința de a cr itica;
– să-i obișnuiască pe copii să respecte ideile colegilor;
– să-i obișnuiască să utilizeze în răspunsurile lor ideile colegilor;
– să creeze cu ajutorul obiectelor concrete sau al imaginilor probleme divergente;
73 http://www.icvl.eu/2012/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaE/sectiuneaE_lucrarea05.pdf
41 – să-i stimuleze pe copii să aleagă di ntre mai multe soluții pe cele mai convenabile, utile,
elegante;
– să respecte și să educe spontaneitatea copilului, să -i obișnuiască pe copii să trăiască
empatic cu obiecte, fenomene, personaje;
– să-i obișnuiască să lucreze nu doar individual, ci și în e chipă;
– să utilizeze frecvent activitatea independentă;
– să utilizeze umorul;
– să-i facă pe copii receptivi la umor;
– să stimuleze ingeniozitatea și inițiativa copiilor;
– să-i pună în situații interogative și situații care să declanșeze uimirea, mirarea;
– să instaleze un climat simpatetic, o atmosferă permisivă;
– să-i familiarizeze pe copii cu procedee și conduite stimulative .74
Disciplinele Psihologia și pedagogia creativității folosesc conceptul de învățare creativă
care presupune stimularea, d ezvoltarea potențialului creativ. Copilul activ și creativ depune
eforturi de reflecție personală, de gândire, efectuează acțiuni mintale și practice de căutare,
cercetare, redescoperă noi adevăruri, reelaborează noi cunoștințe75.
Manifestând creativitate, cadrul didactic, va determina avântul libertății și creativității
copiilor, va realiza echilibru între preocupările pentru formarea gândirii logice, raționale,
flexibile, fluide, creatoare, depășind înțelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertate a de
manifestare și creație a copilului se dezvoltă spontan .
Prin joc copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea de a
acționa creativ pentru că strategiile jocului sunt, în fond strategii euristice, în care se manifestă
istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, îndrăzneala etc.
Astfel am utilizat jocul creativ „Să ne jucăm de -a rimele”. Am explicat copiilor în ce
constă jocul, adică eu am spus cuvinte din poezie și ei trebuiau să găsească cuvintele pereche din
poezie:
rămurele -păsărele ape – aproape
suspină- grădină culce -dulce
tace-pace feerie – armonie
Utilizarea jocului consider că a optimizat memorarea textului deoarece copiilor le -a fost
solicitată gândirea, i -a antrenat în jocul cuvintelor spre a găs i cuvintele care rimează.
Un alt joc creativ folosit activitatățîle de educarea a limbajului es te ,,Gândesc și găsesc”,
se solicită copiilor să exprime spontan enunțuri despre rândunică.
74 Elena Rafailă ” Educarea creativității l a vârsta preșcolară”, Aramis, 2002, p.82 -83
75 http://atelierecreatie.blogspot.ro/2015/02/educarea -creativitatii -la-varsta.html
42 Li s-a distribuit copiilor câte o foaie și imagini cu rândunica cerându -le să așeze
rândunica în mijlocul foii și să o încercuiască.
Am cerut copiil or să se gândească la cuvinte care le vin în minte când rostesc cuvântul
,,rândunică”. Cuvintele găsite de copii au fost scrise pe flipchart de către educatoare, solicitând
copiii să le analizeze, să dezvolte ideile colegilor, să emită cât mai multe idei proprii noi cu
ajutorul cărora să compună o scrisoare pentru rândunică prin care să -i spună că o iubesc și o
așteaptă să vină la noi odată cu sosirea fiecărei primăveri.
Copiii au participat activ la activitate dezvoltându -și spiritul competitiv, s -au mani festat
liber, spontan și au dat dovadă de creativitate, emitând idei noi și originale.
Cu cât mai de timpuriu solicităm un efort intelectual mai mare de la copii cu atât avem o
șansă mai mare în reușita dezvoltării personalității creatoare.
Optimizarea învățării creative se realizează în funcție de măiestria cadrului didactic de a
îmbina munca didactică frontală cu cea individuală și cu ce organizată în microgrupuri în funcție
de obiectivele generale și specifice ale fiecărei activități de învățare în pa rte.
Așadar preșcolarii care au parte de cadre didactice creative vor fi și ei creativi urmând
modelul .
43 CAPITOLUL III. STUDIU EXPERIMENTAL CU PRIVIRE LA
ROLUL PROGRAMULUI ”ȘI EU POT FI CREATIV!” ÎN
DEZVOLTAREA COPILULUI PREȘCOLAR
III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
Ipoteza cercetării
Creativitatea poate fi utilă individului în orice domeniu și situație a vieții sale.Decisiv în
această privință este modul creativ de a pune problema. Pentru rezolvarea creativă a problemelor,
eul ține seama de situația dată , de sarcinile ce îi stau în față.
Una dintre cele mai importante premise ale creativității constă în disponibilitatea de a lua
totul de la capăt, de a considera că nimic nu este definitiv, că nici un proces nu este încheiat
odată pentru totdeauna . Nu există nici o situație conștientă care să nu permită o participare
creativă.
Preșcolaritatea este vâ rsta la care este imperios necesară stimularea potențialului creativ al
copilului, necunoscut sau neexprimat încă, prin cunoașterea și stimularea apti tudinilor, prin
mobilizarea resurselor existente și prin susținerea manifestării lor prin mobilizarea intrinsecă. De
la această vârstă trebuie cultivate unele valori, originalitatea, perseverența, interesele cognitive,
dar și artistice.
Mi-am propus următo area ipoteză generală: dacă preșcolarul dispune de un potențial
creativ, susținut de manifestarea trebuițelor de cunoaștere, atunci , i-am supus unor teste de
cunoaștere care să conducă la în treținerea, valorificarea și potențarea manifestăr ilor creative î n
activitățile desfășurate.
Obiectivele cercetării
După fixarea ipotezei, am urmat stabilirea unor obiective avute în vedere pe parcursul
desfășurării prezentei cercetări:
– Identificarea nivelului de creativitate la grupul de preșcolari;
– Elaborarea unui program care să stimuleze creativitatea preșcolarilor din grupa mare;
– Implementarea programului la preșcolarii de grupă mare în vederea valorificării
potențialului creativ;
– Elaborarea concluziilor cu privire la desfășurarea programului pentru sti mularea
creativității.
44 III.2. Metode de cercetare
observația sistematică
metoda experimentală
analiza produselor activității
ancheta pe bază de chestionar
În cadrul cercetării desfășurate la grupă am folosit mai multe metode pentru a reuși să
descopăr potențialul creativ al preșcolarilor mei. Printre acestea se numără:
Observa ția. Am urmărit sistematic și intenționat manifestările creative ale
preșcolarilor și contextul educațional în care s -a realizat. Dintre formele de observație , am optat
pentru obse rvația sistematică, selectivă, continuă.
Experimentul. Este metoda principală de investigație psihopedagogică prin care
am descoperit potențialul creativ al preșcolarilor din grupa mare.
În cadrul acestei metode am urmărit două categorii de variabile:
– variabila independentă : desfășurarea programului ”Și EU pot fi creativ!” pe care l -am
aplicat la grupa de preșcolari;
– variabila dependentă : potențialul creativ al preșcolarilor din grupa mare;
Analiza produselor . Creativitatea ca potențial și ca trăsătur a de personalitate se
concretizează în produsele activităților desfășurate de subiect. Dintre toate produsele prin care se
exteriorizează potențialul creativ al preșcolarilor, m -am oprit asupra desenului, povestirii create
și forma geometrică. Toate aceste a constituind probe în faza de evaluare inițială de la care a
plecat prezenta cercetare.
Ancheta prin chestionar . Prin intermediul chestionar ului am reușit să descopăr
atitudinea părinților față de manifestările creative ale preșcolarilor.
III.3. Subiecți
Locul de cercetare: Grădinița cu program prelungit ”TEDI”, Galați
Perioada de cercetare: un an școlar 14.09.2015 – 24.06.2016
Nivelul de vârstă: Grupa mare 5 -6ani/Grupa Ciupercuțelor
Pentru verificarea ipotezei de lucru și atingerea obiectivelor, voi ini ția o cercetare
experimentală în cadrul căreia eșantionul experimental va reprezenta tocmai grupa de preșcolari
pe care o manageriez. Grupa mare A (Ciupercuțele), din grădinița cu program prelungit ”TEDI”.
Această grupă este formată din 31 preșcolari, din care 16 băieți și 15 fete. Grupa este omogenă
45 ca nivel de vârstă și dezvoltare, preșcolarii având continuitate de la grupa mică cu aceleași
doamne educatoare.
Preșcolarii provin din familii organizate, cu un nivel de pregătire superior (90%), cu o
stare economică bună și foarte bună, părinții fiind interesați de evoluția preșcolarilor și
implicându -se activ în toate proiectele organizate la nivel de grupă și gră diniță.
Având continuitate la această grupă, am reușit să îi cunosc destul de bine pe fiecare în
parte și de aceea mi -am propus să experimentez potențialul creativ al preșcolarilor, fiind o latură
personală care mă sensibilizează.
Preșcolarii au reușit să se integreze foarte bine în colectiv, învă țând să colaboreze în
jocurile pe echipe, să participe cu dezinvoltură în activitățile organizate la nivel local și județean.
Prezenta cercetare s -a desfășurat de -a lungul unui an școlar, în perioada 14.09.2015 –
24.06.2016. Această cercetare are pe de o parte caracter constatativ, de înregistrare a rezultatelor
obținute de -a lungul anilor petrecuți în grădiniță, dar si un caracter experimental, de folosire a
metodelor și tehnicilor pentru aflarea potențialului crea tiv al preșcolarilor.
Observația
În prima etapă a cercetării, am intocmit un set de probe pe care le -am aplicat preșcolarilor
în vederea observării nivelului inițial raportat la potențialul creativ existent. Probele au avut ca
principal punct de plecare două domenii de activitate diferite : Domeniul limbă și comunicare –
povestire și D omeniul estetic creativ – desen, dar observarea s -a desfăsurat pe parcursul tuturor
activităților efectuate cu preșcolarii.
Mi-am propus ca prin intermediul acestor domenii, să urmăresc două laturi diferite al e
preșcolarilor: artistică și lingvistică. Pentru a descoperi potențialul creativ al preșcolarilor am
inițiat diferite jocuri, cum ar fi: ”Ce faci când?”, ”Continuă cum îți place!”, ” Spune cât mai
multe!”, ( Domeniul limb ă și comunicare) ”Cu ce seamană?”, ”Completează desenul!”,
”Combină culorile astfel încât să obții cel mai frumos covoraș de toamnă !” (Domeniul estetic
creativ) . Acestea reprezentând doar o parte din jocurile desfășurate la grupa.
Toate aceste jocuri nu au făcut decât să deschidă orizontul creativ al preșcolarilor, să dea
frâu imaginației și să se lase conduși de potențialul creativ. Ca material didactic am folosit:
imagini, jetoane, tex te de povești, tablă magnetică, acuarele, pensulă, creioane colorate,ca rioci,
etc.
Am întocmit o fișă de observație sistematică pentru a afla nivelul cunoașterii, despre
aptitudinile preșcolarilor, temperament, afectivitate, voință, creativitate. Rezultatele au fost
consemnate fără a trezi curiozitatea preșcolarilor.
46 În urma consemnărilor efectuate, rezultă tabelul de mai jos, din care reise faptul că
preșcolarii sunt dornici de a exeperimenta jocuri și situații noi.
Am observat sistematic preșcolarii pe o perioadă de 30 zile, în cadrul tuturor activităților
desfășurate la gr upă, inclusiv în perioada de dimineață (în activitățile liber alese), cât și în
activitățile de după -amiază.
Preșcolarii manifestă un interes deosebit în activitățile ce au ca ”personaj” principal:
jocul.
47 Nr.
crt. Nume si prenume Ce urmăresc?
Implicarea
creativă în
activități Modificarea
conduitei
verbale Respectă
indicațiile Solicită ajutor
Finalizează
lucrarea Cooperează
în cadrul
grupului Aduce soluții
originale
3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1
1. Boghină Daria
2. Ciortan Anemona
3. Corjos Radu
4. Costea Diana
5. Diaconu Anisia
6. Ghiur Elena
7. Grădinariu Felix
8. Ion Adrian
9. Ion Sebastian
10. Ionașcu Lorena
11. Lungu Mihai
12. Lungu Rareș
13. Miron Alexia
14. Mocanu David
15. Moga Lorena
16. Moraru Matei
17. Munteanu Daria
18. Musat Ilinca
19. Neculiță Adelina
20. Orac Dragos
21. Orac Sofia
22. Paraschiv Crina
23. Perianu Sebastian
24. Plesnecute Matei
25. Popescu Iustin
26. State George
27. Stănescu Stefan
28. Țârâianu Alex
29. Ursu Darius
30. Vagrasă Alessia
31. Cocoș Ianis
48
Legendă:
– Manifestări în activitățile de joc
– Manifestări în celelalte activități
3 – Comportament des întâlnit
2 – Comportament rar întâlnit
1 – Comportament foarte rar întâlnit
Experimentul
În cadrul acestei metode i -am supus pe copii unor probe experimentale pe ntru
descoperirea nivelului de creativitate.
Probele la care au fost supuși preșcolarii au atins toate domeniile de activitate, astfel
observând care sunt latu rile în care obțin rezultate mai bune.
Teste pentru stabilirea nivelului /vârsta de creativitate al preșcolarilor
Proba 1: Testul culorilor – Asocierea cu obiecte din jur a culorilor roșu și verde
Materiale:
– Pete de culoarea roșie/verde
– Tablă magnetică
– Imagini cu obiecte din mediul înconjurător
– Markere
Desfășurare: Pe tabla magnetică se așază pe rând, două coli sub formă de oval. Acestea
sunt de culori diferite: roșu și verde. Preșcolarii va trebui să asocieze celor două culori,
obiecte/lucruri din medi ul înconjurător, inclusiv mediul ambiant.
Pentru culoarea roșie:
-descoperă imaginile corespunzătoare;
-se notează în scris obiectele enunțare care nu se regăsec în imagini;
-se consemnează ideile originale;
-se notează numărul răspunsurilor corecte.
Pentru culoarea verde:
-desenează obiecte care ar putea fi asociate cu respectiva culoare;
-descoperă alte obiecte de culoarea respectivă în mediul apropiat;
-se consemnează ideile originale;
-se notează numărul răspunsurilor corecte.
49
Proba 2: Testul asemănărilor – Găsește cât mai multe asemănări!
Materiale:
– Fructe naturale: măr și pară
– Flip-chart
– Markere
Desfășurare: Preșcolarii trebuie să găsescă cât mai multe asemănări între cele două
fructe, din punct de vedere vizual și senzorial.
-se note ază răspunsurile;
-preșcolarii care oferă răspunsuri originale, sunt notați;
-se notează răspunsurile corecte.
Proba 3 : Testul claselor – Spune cât ma multe!
Materiale:
– Bagajul de cunoștințe al preșcolarilor
Desfășurare : Fiecare preșcolar trebuie să enumere cel puțin 5 nume de flori.
-se notează răspunsurile fiecărui prescolar, apoi se numără;
-răspunsurile originale se notează diferențiat;
-se notează numărul răspunsurilor originale.
Proba 4: Testul pentru continuarea unor povești. Le voi spune fragmente din poveștile
studiate.
Desfășurare: Voi spune fragmente din poveștile cunoscute, iar în momentul în care mă
voi opri, preșcolarii va trebui să continue povestea.
-se va povesti rar, cu intonația potrivită;
-se noteaz ă răspunsurile copiilor;
-se caluculează numărul de răspunsuri corecte.
Proba 5: Testul de flexibilitate și mobilitate – Construiește cu ajutorul bețișoarelor cât
mai multe pătrate și tringhiuri.
Desfășurare: Se solicită preșcolarilor să mânuiască bețișoarele de chibrit pentru a realiza
cât mai multe forme geometrice.
-se solicită preșcolarilor să numere bețișoarele folosite pentru fiecare figură geometrică;
-se numără figurile geometrice rezultate ale fiecăru i preșcolar;
-se noteaz ă numărul răspunsurilor corecte
50
Analiza produselor
După susținerea probelor, rezultatele au fost centralizate și analizate pentru a descoperi
potențialul creativ al preșcolarilor.
Creativitatea ca potențial și ca trăsătură de personalitate se obiectivează în produsele
activităților desfășurate de subiect. Portofoliile preșcolarilor reprezentând cea mai bună dovadă a
exersării creativității din toate domeniile de activitate. Dintre t oate produsele prin care se
exteriorizează potențialul creativ al preșcolarilor m -am oprit asupr a desenului și al povestirii
create (care, defapt, pentru copil constituie un joc cu liniile și culorile, precum și un joc al
cuvântului).
Desenul oferă infor mații despre nivelul de dezvoltare a percepției, a intelectului, despre
reprezentările de care dispune, înclinațiile artistice, dorințele și trăirile afective, relațiile cu
ceilalți, pe când povestea creată, ne lasă să distingem care sunt trăirile afective , relațiile cu
ceilalți, dar și capacitatea de combinare. Ambele categorii de produse oferă informații despre
factorii intelectuali ai creativității.
Dovada rezultatelor produselor din activități, o regăsim în portofoliile preșco larilor, care
sunt în perm anență la îndemâna părinților și a celor care doresc să observe progresul
preșcolarilor.
Prelucrarea datelor
În urma răspunsur ilor obținute de la preșcolari, s-a stabilit un barem din care reiese
nivelul de crea tivitate. Pentru fiecare vârstă a preșcolari tății corespunde un punctaj pentru fiecare
probă. Se face media punctajelor obținute din care rezultă nivelul de creativitate, care poate fi
egal sau nu cu vârsta cronologică a preșcolarilor.
În funcție de rezultatele obținute se poate continua cercetarea pentru valorificarea
potențialului creativ.
Nr.
crt. Proba Coeficientul de creativitate corespunzător
vârstelor
3ani 4ani 5ani 6ani 7ani
1. Asocierilor 3 4 5 6 7
2. Asemănărilor 3 4 5 6 7
3. Claselor 4 5 6 7 8
4. Poveștilor 1 2 3 4 5
5. Flexibilității și
mobilității 3 5 6 7 8
6. Total 15 20 25 30 35
51
Prin raportarea vârstei de dezvoltare creativă la vârsta cronologică a preșcolarilor se poate
observa că:
VDC = VC – dezvoltare creativă normală
VDC > VC – dezvoltare creativă superioară
VDC < VC – dezvoltare creativă deficitară
Unde VDC – reprezintă vârsta dezvoltării creativităț ii, iar
VC – reprezintă vârsta cronologică
Nr.
crt. Nume și prenume VC Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 VDC
1. Boghină Daria Ioana 5,4 4 6 6 3 6 5
2. Ciortan Anemona 5,5 6 6 7 4 6 5,8
3. Corjos Radu 5,6 6 6 7 3 7 5,8
4. Costea Diana Alexandra 6 6 6 7 4 7 6
5. Diaconu Anisia Gabriela 5,3 6 6 7 4 7 6
6. Ghiur Elena Daniela 5,6 6 6 7 4 7 6
7. Grădinariu Felix Costin 5,9 4 6 6 3 7 5,2
8. Ion Adrian 5,1 4 4 6 3 6 4,6
9. Ion Sebastian Andrei 5,9 6 5 7 3 7 5,6
10. Ionaș cu Lorena Maria 5,8 6 6 7 4 7 6
11. Lungu Mihai Octavian 5 6 5 6 3 5 5
12. Lungu Rareș Nicolae 5 4 5 6 3 6 4,8
13. Miron Alexia Ioana 5,4 6 6 6 3 6 5,4
14. Mocanu David 5,6 5 4 5 3 6 4,6
15. Moga Lorena Maria 6 6 5 6 3 6 5,4
16. Moraru Matei Robert 5,4 6 5 6 3 6 5,4
17. Munteanu Daria Maria 6 6 6 7 4 7 6
18. Musat Ilinca Maria 4,9 5 5 6 3 6 5
19. Neculiță Adelina Maria 5,4 6 6 6 4 6 5,6
20. Orac Dragos Andrei 5,2 5 4 7 3 7 5,2
21. Orac Sofia Ioana 6 7 6 8 5 7 6,6
22. Paraschiv Crina Maria 5,4 5 6 7 3 6 5,4
23. Perianu Sebastian 5 5 5 6 4 6 5,2
52 24. Plesnecute Matei Eduard 5,3 5 4 5 4 7 5
25. Popescu Iustin Darius 5,9 6 4 6 4 5 5
26. State George Sebastian 5,4 6 4 7 2 6 5
27. Stănescu Ș tefan 6 7 6 7 4 8 6,4
28. Țârâianu Alex andru 5,5 6 4 6 3 6 5
29. Ursu Darius Andrei 5,3 6 4 7 3 6 5,2
30. Vagrasă Alessia Mihaela 4,7 5 5 7 4 6 5,4
31. Cocoș Ianis 5,6 6 4 6 3 6 5
Din rezultatele obținute observăm că 25% din preșcolarii supuși probelor au o dezvoltare
creativă normală (egală cu vârsta cronologică), 32% din preșcolari au o dezvoltare creativă
superioară, iar 43% din preșcolari au o dezvoltare creativă scăzută.
În urma acestui experiment, mi -am propus să ridic valoarea preșcolarilor care au o
dezvoltare creativă scăzută, supunându -i la noi provocări care să le solicite mai mult latura
creativă. Majoritatea celor din categoria creativitate scăzută, au manifestat in hibiții și bariere în
exprimarea orală.
III.4.3.Ancheta prin chestionar
Am folosit acestă metodă în momentul inițierii cercetării pentru a afla care sunt metodele
părinților de a rezolva o problemă, dar mai ales cum reacționează în momentul în care preșcolarii
fac ”exces” de creativitate.
Pentru a identifica posibilele relații dintre conduita permisivă, stimulatoare a părintelui și
manifestările creative ale copiilor, sesizate prin alte metode, am pornit de la caracteristicile
dominante ale stilului educațional adoptat de părinții copiilor. Aceste caracteristici au fost 25%
43%32%Dezvoltarea creativă a
preșcolarilor
Dezvoltare creativă
normală
Dezvoltare creativă
scăzută
Dezoltare creativă
superioară
53 sesizate cu ajutorul chestionarului. Am ales un chestionar cu variante multi ple de alegere, prin
răspuns precodificat, pentru a elimina răspunsurile declarative ale părinților și pentru a prelucra
mai ușor datele.
Am distribuit celor 31 de părinți de preșcolari, iar identificarea prin semnătură a fost
facultativă.
Chestionarul a avut următoarea structură:
1. Copilul dumneavoatră a spart un obiect de cristal, pe care l -ati cumpărat cu
multă greutate. Cum reacționați?
a) Îi explic că altădată va trebui să fie mai atent cu obiectele din casă; (18)
b) Nu-i nimic, nu a știut cât valorează obiectul. (12)
c) Văd negru în fața ochilor și -i dau o bătaie bună;(1)
2. Fiind într -o vizită la grădina botanică, c opilul dumneavoastră s -a zgâriat foarte
rău pe față. Ce faceți?
a) Îl învăț să aibă grijă și altădată să fie mai atent pe unde merge; (14)
b) Nu-i nimic, va rămâne un semn care la un moment dat va trece. (14)
c) Nu îl mai las niciodată la grădiniță când au plecări;(3 )
3. Aveți mâinile ocupate și trebuie să aprindeți aragazul; întrucât dumneavoastră
nu puteți, apelați la copil, dar acestuia îi este frică pentru că face pentru prima
dată această operație. Cum procedați?
a) Apelez la soțul/soția să aprindă; (25)
b) Las toată treab a la o parte și îl învăț cum să aprindă aragazul. (5)
c) Țip la el furios să -mi aprindă aragazul;(1)
4. Aveți musafiri, iar copilul dumneavoatră dorește să se joace în aceeași încăpere
cu musafirii. Cum procedați?
a) Îl las să se joace cât stăm noi de vorbă; (20)
b) Încingem un joc împreună , apoi îl las să se joace singur. (6)
c) Îi interzic să se joace și îl trimit în camera lui;(5)
5. Aveți foarte mult de lucru pentru a doua zi la serviciu, iar copilul
dumneavoastră ar dori să -i spuneți o poveste. Cum procedați?
a) Îl rog pe soț/soție să -i spună o poveste; (17)
b) Las totul al o parte și -i spun povestea. (9)
c) Îl trimit la culcare;(5)
6. Sunteți în parc, iar copilul dumneavoastră îl lovește pe altul. Ce faceți?
a) Îi explic că gestul lui nu a fost frumos și altădată să nu mai procedeze așa;(18)
b) Îi las să se descurce singuri. (10)
54 c) Îl bat și îl iau imediat acasă;(3)76
Fig. 2 – Chestionar părinți
În urma aplicării chestionarului am observat că majoritatea părinților își incurajează
copiii să adopte cele mai bune decizii.
O mare parte di n părinți intră în categoria parinților protectivi (a), le place să asigure
securitate copilului, sunt deosebit de sensibili la nevoile preșcolarului ceea ce este un factor
stabilizator în relația de familie. În categoria părinților interactivi (b), se încadreaza cei cărora le
place să petreacă mult timp cu propriul copil și cu prietenii, este cald și înțelegător, ajutându -și
copilul, atunci când acesta are nevoie, iar rolul de părinte este asociat cu cel de prieten. Iar în cea
de a treia categorie, părinți exigenți (c) , cei care în cazul de față sunt destul de puțini, se
încadrează părinții care sunt preocupati de corectitudinea acțiunilor copilului, presându -i pe
aceștia să respecte reguli stricte de la care nu se pot abate niciodată.
Acest chest ionar mă va ajuta în continuarea cercetării cu privire la descoperirea
potențialului creativ al grupei de preșcolari la care sunt manager. Am dorit să știu cât de deschiși
către nou sunt părinții preșcolarilor mei.
76 Rafailă E. ”Educarea creativității la vârsta preșcolară”, Aramis,2002, pag. 57 -58 051015202530
Întrebarea 1 Întrebarea 2 Întrebarea 3 Întrebarea 4 Întrebarea 5 Întrebarea 6a
b
c
55 III.5. Desfășurarea cercetării
Cercetarea s -a desfășurat cu grupa mare a Grădiniței cu program prelungit ”TEDI”,
Grupa Ciupercuțelor, în care preșcolarii au fost antrenați în tot felul de activități care au avut ca
scop dezvoltarea potențialului creativ.
Pe lângă activitățile desfășura te la grupă, preșcolarii au participat la concursuri,
festivaluri, activități extracurriculare, menite să lărgească orizontul cunoașterii, astfel reușind să
se pună bazele formării personalității .
În învățământul actual, problema care se pune nu este aceea a obținerii unor rezultate
anume, ci a dezvoltării maxime a potențialului fiecărui copil.Acest lucru presupune ameliorări la
nivelul conținutului de învățământ, sub următoarele aspecte: calitatea educatorului, autoeducația
și educația permanentă, conducer ea științifică a învățării, cunoașterea copilului.
Actul creației, prezent de la cea mai fragedă vârstă, trebuie stimulat permanent prin
crearea unor condiții optime manifestării creativității.
Am căutat răspunsuri la întrebările:
-creativitate – în ce scop? Pentru a ne putea desăvârși, realiza și actualiza, pentru a trăi
conștient, pentru a putea contribui activ la modelarea lumii.
-creativitate – în ce mod? Prin atitudinea deschisă, receptivă față de mediul înconjurător, prin
acceptarea pr ovocării ce pornește de la mediu, pentru a ne confrunta cu el, pentru a deveni o
parte a acestui mediu.
Creativitatea poate fi utilă individului în orice domeniu și situație a vieții sale. Decisiv în
această privință este modul creativ de a pune problema. Pentru rezolvarea creativă a problemelor,
eul ține seama de situația dată, de sarcinile ce îi stau în față.
Cercetarea s -a desfășurat de -a lungul unui an scolar, descoperindu -se calitățile și
potențialul preșcolarilor
III.5.1. Etapa inițială
Etapa inițială s -a desfășurat în perioada 11.01.2016 – 29.01.2016 și a cuprins probe
pentru depistarea nivelului creativității la preșcolarii de la grupa mare în cadrul activităților
desfășurate la grupă . În această etapă preșcolarii au fost supuși unor pro be pentru depistarea
potențialului creativ. La aceste probe au participat toți subiecții implicați în cercetare.
56 Testarea inițială
Pentru descoperirea potențialului creativ existent, s -au aplicat probe în domenii de
activitate diferite.
S-a urmărit:
-identificarea și dezvoltarea potențialului creativ în domeniul artistic, prin probe de desen,
pictură și activități practic -gospodărești;
-dezvoltarea creativității și exprimării orale în domeniul lingvistic, prin dramatizări,
jocuri de rol și cr eative.
Pentru descoperirea acestor talente, s-au aplicat un set de probe în car e am urmărit
evoluția celor patru parametri de bază ai creativității: fluenț ă, flexibilitate, originalitate și
elaborare.
1. Proba pentru determinarea potențialului creativ din domeniul artistic
2. Proba pentru determinarea potențialului creativ din domeniul lingvistic
3. Proba pentru valorificarea potențialului estetic -creativ
Proba nr. 1
Proba pentru determinarea potențialului creativ -artistic
Obiectiv: Dezvoltarea imaginației reproductive și a imaginației anticipative în activitățile
cu caracter artistic.
Item 1: Identifică figurile geometrice și denumește obiecte cu care le poți asemăna.
Item 2: Desenează obiecte, lucruri, fenomene care au drept punct de plecare figurile
geome trice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi.
Item 3: Realizează un tablou care să cuprindă obiectele desenate.
Descriptori de performanță
Ridicat : – Identifică toate figurile geometrice, denumind cel puțin un obiect pentru fiecare – 2p
– Desenează câte u n obiect diferit pentru fiecare figură geometrică (4 obiecte) – 2p
– Realizează tabloul în mod original integrând toate cele 4 obiecte desenate – 2p
Total: 6 puncte
Mediu : – Identifică doar figurile geometrice , denumind cel puțin 2 obiecte – 2p
– Desenează doar 2 obiecte – 1p
– Integrează în tablou cel puțin 2 obiecte desenate – 1p
Total : 4 puncte
Scăzut – Identifică cel puțin două figuri geometrice – 1p
– Desenează cel puțin un obiect – 1p
57 Total: 2 puncte
Rezultatele primei probe se regăsesc în tabelul și histogramele de mai jos:
Ridicat Mediu Scăzut
Flexibilitate 10 14 7
Fluiditate 12 9 10
Originalitate 9 15 7
Elaborare 8 12 11
Analizând rezultatele după prima probă, observăm că preșcolarii de la grupa mare au
o mare deschidere spre latura artistică, participând cu interes la activitățile desfășurate.
În urma desfășurării primei probe, am aflat că preșcolarii au potențial creativ -artistic.
Proba nr. 2
Proba pentru determinarea p otențialului creativ -lingvistic
Obiectiv: Consolidarea competențelor referitoare la povești, texte literare.
Dezvoltarea atenției, a imaginației, a promptitudinii și a vorbirii coerente
Item 1: Identifică pove stea și personajele, în urma fragmentelor audi ate..
Flexibilitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Fluiditate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Originalitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Elaborare
Ridicat
Mediu
Scăzut
58 Item 2: Descrie fragmentul și continuă povestea.
Item 3: Realizează un desen pe baza poveștii .
Item 4: Expune un alt final al poveșții.
Descriptori de performanță
Ridicat – Identifică povestea și personajele care au apărut în fragmentul audiat – 3p
– Continuă povestea cu lux de amănunte – 2p
– Realizează desenul cu cel puțin cinci elemente regăsite în poveste – 3p
– Povestește fluent și coerent prin adăugarea de noi elemente, cum ar schimba finalul
poveștii – 2p
Total: 10 puncte
Mediu : – Identifică povestea și o parte din personaje – 2p
– Continuă povestea, dar omite anumite amănunte – 1p
– Realizează desenul cu cel puțin 3 elemente regăsite în poveste – 2p
– Povestește cu m ar schimba finalul – 1p
Total: 6 puncte
Scăzut : – Identifică povestea – 1p
– Realizează un desen – 1p
Total: 2 puncte
Rezultatele de la cea de -a doua probă se regăsesc în ta belul și histogramele de mai jos:
Ridicat Mediu Scăzut
Flexibilitate 10 11 10
Fluiditate 15 12 4
Originalitate 8 14 9
Elaborare 10 9 12
Flexibilitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Fluididate
Ridicat
Mediu
Scăzut
59
În cea de -a doua probă, preșcolarii au manifetat interes în audierea și recunoașterea
fragmentelor literare, dar la partea de exprimare a ideilor proprii au întâmpinat greutăți. Cu
exercițiu se poate depăși acest impediment.
Proba nr.3
Proba pentru val orificarea potențialului estetic -creativ
Obiectiv: Dezvoltarea imaginației și a simțului estetic în activitățile practice
Item 1: Identifi că materialele și asamblează elementele, urmărind etapele de lucru.
Item 2: Integrează estetic în macheta grupei produsul activității
Item 3: Gândește -te la un titlu pentru macheta grupei
Descriptori de performanță
Ridicat – Identifică toate materialele de lucru și asamblează corect toate elementele – 3p
– Participă cu interes asamblarea elementelor machetei – 1p
– Descrie etapele de lucru și dă titlu machetei – 1p
Total: 5 puncte
Mediu : – Identifică materialele și asamblează elem entele – 2p
– Integrează lucrarea în macheta grupei – 1p
Total: 3 puncte
Scăzut: – Asamblează elementele – 2p
Total: 2 puncte
Rezultatele celei de -a treia proba au fost consemnate în tabelul și histograma de mai jos:
Originalitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Elaborare
Ridicat
Mediu
Scăzut
60 Ridicat Mediu Scăzut
Flexibilitate 14 10 7
Fluididate 12 13 6
Originalitate 8 14 9
Elaborare 14 14 3
Ultima probă, se pare că a stârnit cel mai mult interes preșcolarilor. Au colaborat fructuos
pentru elaborarea machetei, manifestând un interes deosebit în asamblarea elementelor și
acordarea de titlu lucrării.
Analizând rezultatele celor trei probe, observăm că preșcolarii din grupa mare au un real
potențial creativ, care poate fi valorificat și cultivat pe parcursul activităților intructiv -educ ative
desfășurate la grupă.
Flexibilitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Fluididate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Originalitate
Ridicat
Mediu
Scăzut
Elaborare
Ridicat
Mediu
Scăzut
61 Rezultatele evaluării inițiale
Am consemnat într -un tabel toate rezultatele probelor din cadrul evaluării ințiale.
Indicatori ai creativității
Proba 1 Proba 2 Proba 3
R
R M
M S
S R
R M
M
S
R
M
S
Flexibilitate 10 14 7 10 11 10 14 10 7
Fluiditate 12 9 10 15 12 4 12 13 6
Originalitate 9 15 7 8 14 9 8 14 9
Elaborare 8 12 11 10 9 12 14 14 3
Total 29 40 35 43 46 35 48 41 25
Legendă:
– R – ridicat
– M – mediu
– S – scăzut
histograma ??????????????
III.5.2. Etapa formativă
În cadrul acestei etape am alcătuit un program pentru valorificarea potențialului creativ al
preșcolarilor. Fiind o lucrarea de tip experimental, experimentul reprezintă meto da fundamentală
de investigație, deci preșcolarii din grupa mare au fos t provocați să rezolve sarcini din diferite
probe.
Preșcolarii au fost antrenați în tot felul de jocuri și activități menite să dezvolte și să
stimuleze creativitatea.
În desfășurarea cercetării, m -am focusat pe două domenii experențiale: Domeniul Limbă
și Comunicare și Domeniul Estetic Creativ . Am ales aceste domenii, deoarece am observat, încă
din testa rea inițială, că preșcolarii au înclinații artistice care merită valorificate. Iar în ce privește
Domeniul Limbă și comunicare, există unele carențe în e xprimarea propriilor idei. Observând
aceste dificultăți de exprimare, mi -am propus să exersez acest aspect pentru a înlătura bariere.
Prin intermediul acestui experiment, voi valorifica latura artistică și voi elimina barierele
de comunicare ale preșcolari lor.
62 Obiectivele cadru după care m -am ghidat sunt următoarele:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a
semnificațiilor structurilor verbale orale;
Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
Dezvol tarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri semnificații
mijlocite de limbajul scris ;
Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme,
obiecte din mediul înconjurător (natură, artă, viața socială);
Stimularea expresivității și a creativității, prin desen pictură modelaj.
Faza experimentală a constat în desfășurarea unui program pentru valorificarea
potențialului creativ , intitulat: ” Și EU pot fi creativ!”
În cadrul acestui program am desfășurat câte o activitate pe săptămână folosind metode și
mijloace care să stimuleze creativitatea.
Programul ” Și EU pot fi creativ!” s-a desfășurat pe parcursul celui de -al doilea semetru
al anului școlar 2015 -2016, pe o durată de 16 săptămâni. Având în vedere că g rupa
experimentală face parte dintr -o grădiniță cu program prelungit , iar activitățile se des fășoară în
prima parte a zilei, iar la grupă sunt două cadre didactice, programul a cuprins 8 activități menite
să valorifice potențialul creativ.
Acest program s -a desfășurat având o planificare și obiective clare ce pot fi urmărite,
alternând activități din cele două domenii experimentale.
Am îmbinat activitățile bazate pe metode moderne cu cele tradiționale pentru a descoperi
care este latura care îi sensibileaz ează mai mult pe preșcolari.
Metode Obiective
Metode interactive
de stimulare a creativității Brainstorming Dezvoltarea capacităților de exprimare orală
Tehnica viselor Stimularea imaginației prin crearea de situații
comparabile cu cele existente în viața reală.
Philips 6/6 Stimularea creativității individuale și de grup
prin emiterea de idei de către 6 membri, timp
de 6 minute, pentru rezolvarea unei sarcini,
probleme, teme puse în dezbatere
Explozia stelară
Dezvoltarea imaginaței și crearea a cât mai
multor întrebări
Metode tradiționale
de stimulare a creativității Joc de creație Familiarizarea preșcolarilor cu alimentele
sănătoase și beneficiile aduse orgnismului.
63 Constientizarea consumului de fructe și
legume.
Dramatizare Să redea o sevență din povestea preferată,
interpretând rolul unui personaj. Să -și
imagineze cum ar schimba firul poveștii
preferate.
Modelaj Dezvoltarea imaginatiei creatoare cu ajutorul
materialelor din natură
Pictură Utilizarea resurselor materiale pentru crearea
unor accesorii vestimentare noi
III.5.2.1. Metode interactive de grup pentru stimularea creativității
a) Brain storming
Este o metodă modernă de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană a cât
mai multe idei pentru soluționarea unei probleme într -o atmosferă lipsită de critică. Mai este
cunoscută și sub denumirea de ”furtună în creier”, ”asalt de idei” sau ”efervescența creierul ui”.
Obiectivul principal al acestei metode este exersarea capacităților creatoare a copiilor în
procesul didactic – la diferite categorii de activități – care să conducă la formarea unor copii
activi, capabili să se concentreze mai mult timp, în grupuri creative.
Practicarea acestei metode impune respectarea următoarelor reguli:
Selectarea problemei: aceasta trebuie să fie rezolvabilă și să prezinte interes
pentru copii;
Selecționarea grupului de participanți;
Crearea unui mediu educațional corespunzător stimulării creativității;
Admiterea de idei în lanț, pornind de la o idee se pot dezvolta altele prin
combinații, analogii asociații;
Înregistrarea exactă a ideilor în ordinea prezentată;
Amânarea aprecierilor și a evaluării ideilor emise.
Etapele aplicării metodei:
1. Etapa pregătitoare:
a) faza de investigare a membrilor și de selecționare a acestora în vederea alcătuirii
grupului creativ;
64 b) faza de antrenament creativ care constă în organizarea și familiarizarea cu
tehnicile;
c) faza de pregătire a ședințelor de lucru în care educatoarea amenajează sala de
grupă, își alege momentul zilei, verifică materialele necesare, anunță copiilor
regulile, fazele, durata intervențiilor, respectă algoritmul desfășurării.
2. Etapa productivă a grupului de creativitat e, în care se manifestă asltul, furtuna creierului,
cuprinde:
a) faza de stabilire a temei;
b) faza de rezolvare a problemelor;
c) faza de culegere a ideilor suplimentare – urmare a demersului creativ.
Copiii nu critică în această etapă, nu lungesc durata exprimări i, încearcă să emită cât mai
multe idei proprii noi, să dezvolte ideile colegilor, să analizeze, să -și imagineze.
3. Etapa trierii și selecționării ideilor – evaluarea:
a) faza analizei ideilor emise – se prezintă lista de idei și se audiază;
b) faza optării pentru soluția finală.77
Această metodă a fost aplicată la grupul experimental în proiectul tematic: ”Mama –
Primăvara – Fericire”
Aria curriculară : Educația pentru mediul ambiant și cultura ecologică, Educația prin arte,
Dezvoltarea limbajului și a comunicării o rale (ativitate integrată)
Tema: Început de primăvră
Tipul activității: verificare și sistematizare de cunoștințe
Mijloc de realizare: concurs de machete ”Primăvara în livadă”
Utilizare: redarea în machetă a unei livezi în care copacii sunt înmuguriți, cu utilizarea de
materiale reciclabile pentru realizarea creativă a elementelor
Desfășurare:
1. Etapa pregătitoare: – se anunță tema machetei: ”Primăvara în livadă”
a. se formează grupuri de 6 copii
b. se stabilește timpul de lucru: 15 -20min
c. se amenajează locul de lucru: se aranjează mesele astfel încât
să fie suficient loc pentru copii
d. se pregătesc mate rialele de lucru: hârtie creponată , suluri
cartonate de la hârtia igienică, șaboane pentru realizarea păsărilor , foarfece, lipici, crenguțe de
copac
e. se anunță regula : Nu critica lucrarea partenerului.
77 Gongea E., coord., ”Metode interactive de grup” – ghid metodic, editura Arves, 2002
65 2. Etapa productivă: – copiii discută, planifică acțiunile, cooperează și contruiesc din
materialele puse la dispoziție, dând frâu liber imaginației, completează lucrările și
emit rezultatele
f. după expirarea timpului de lucr u se prezintă
parțial lucrarea
g. copiii prezintă ideile formulate la nivel de grup,
pentru realizarea machetei (copaci înmuguriți,
soare, pasărele călătoare etc.)
h. copiii aranjează lucrările pe suportul de material
spongios, acoperit cu hârtie creponată
i. copii i sunt solicitați să aducă completări la
lucrările realizate de colegi (reamplasarea sau
modificarea unor elemente)
j. autorii machetei operează modificările solicitate
3. Etapa trierii și selectării ideilor – evaluarea: – se fac aprecieri asupra modului de
lucru
k. se adreasează întrebări cu
privire la desfășurarea activității și cum ar mai fi putut să organizeze elementele în tablou
l. machetele rămân în sala de
grupă pentru o analiză amănunțită pe parcursul proiectului tematic.
La finalul activității se face o scur tă prezentare a machetelor, adresându -se întrebări cu
privire la anotimpul de primăvară.
Preșcolarii au fost încântați că își pot exprima ideile și că una din regulile metodei le
interzicea să -și critice partenerul.(Anexa 1)
b) Tehnica viselor
Aplicarea ace stei tehnici permite copilului să își imagineze ce audiază și presup ună ce ar
putea schimba în textul audiat.
Obiectivul urmărit : stimularea imaginației prin crearea de situații comparabile cu cele
existente în viața reală.
Aria curriculară : Educație prin arte, Educarea limbaj ului și a comunicării orale
Tema: De-a visul
Tipul activității : transmitere de cunoștințe
Mijloc de realizare : joc didactic
66 Varianta pe care am aplicat -o preșcolarilor mei este mai simplificată, numindu -se ”De -a
visul”.
1. Organizarea:
Copiii sunt așezați pe covor cu fața în sus, într -o poziție comodă. Picioarele pot fi întinse
sau cu genunchii îndoiți cu tălpile pe covor.
2. Comunicarea sarcinii de lucru
Cum orice vis are loc în starea de somn, vă veți preface că dormiți și apoi vom juca jocul
”De-a visul”. Închideți ochii și apoi ascultați -mă cu atenție. Am să vă povestesc un vis minunat,
iar voi încercați să vi -l imaginați.78
Visul sună cam așa :
”Păsările au sosit din țările calde, iarba a înverzit, copacii au prins hăinuțe noi cu flori
roz și albe, soarele râde voios pe cer…a venit PRIMĂVARA!!!
Fluturașii și albinuțele zboară din floare în floare căutând polen.
Deodată, la o floricică se aude zarvă mare. Se ceartă două albinuțe. Una dintre ele
spune:
– Floarea aceasta roșie este a mea. Eu am venit prima și voi aduna tot polenul de pe ea!
– Ba nu e adevărat! – spune cealaltă. Este a mea. Eu am vazut -o încă de ieri.
Cearta ar fi continuat, dacă nu ar fi zburat prin apropiere o albină mai bătrână, care,
auzindu -le le-a spus:
– Nu vă certaț i mai bine culegeți polen împreună, doar sunteți surioare. Dar grăbiți -vă,
se înserează și trebuie să mergeți la culcare. Mâine, când vă veți trezi, veți vedea că au mai
înflorit si alte flori de la care veți putea culege polen.”
E timpul să ne trezim și n oi. Deschidem ochii, ne întindem. Ne -am trezit! V -a plăcut
visul?
3. Activitate individuală
Fiecare preșcolar se așează la măsuță și pe o foaie de hârtie, desenează cum și -a imaginat
visul .
4. Prezentarea rezultatelor
Lucrările sunt expuse pe un panou și se analizează umărindu -se:
m. numărul elementelor
n. dimensiunea lor
o. poziția spațială
p. exactitatea redării
78 Idem 89
67 Un astfel de joc necesită un timbru vocal plăcut , relaxant, iar ieșirea din starea de vis nu
se face brusc.
Utilizarea acestei metode a antrenat imaginația preșcolarilor, într -un mod relaxant.
Această metodă poate fi aplicată de fiecare dată când preșcolarii își exprimă dorința de
creație.(Anexa2)
c) Metoda Philips 6/6
Este o metodă de stimulare a creativității care constă în implicarea a 6 participanți la
rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.
Obiective: – stimularea creativității individuale și de grup prin emiterea de idei de către 6
membri, timp de 6 minute, pentru rezolvarea unei sarcini, probleme, teme puse în dezbatere.
Activizarea vocabularului în ca dru jocului exercițiu
Descrierea metodei:
Organizarea colectivului în grupuri de câte 6 membri din care: un lider care dirijează,
conduce activitatea grupului și prezintă rezultatele și un ”mesager” al grupului care reține ideile
colegilor.
Prezentarea tem ei și a sarcinii de lucru:
Jocul se numește: ”Ce știi despre primăvară?”
Sarcina didactică: Găsiți un cuvânt potrivit pentru anotimpul primăvara
Fiecare membru al grupului spune un cuvânt asocit anotimpului primăvara, în 6 minute.
Copilul ”mesager” reține cuvintele, ”liderul” le prezintă membrilor grupului.
Lider grup 1 Lider grup 2 Lider grup 3
– se topește
– încolțește
– înmugurește
– înverzește
– înflorește
– soare – încălzește
– ghiocei
– albinuțe
– toporași
– mărțișor
– muguri – flori
– fluturi
– buburuze
– rândunele
– cocori
– barză
Se analizează cu toți copiii cuvintele fiecărui membru al grupului, decid dacă sunt
potrivite anotimpului de primăvară, apoi educatoarea sintetizează într -un tabel răspunsurile
corecte.
Varianta 2 – creație proprie
68 Se dă fiecărui grup o literă, iar fiecare membru trebuie să găsească un cuvânt care să
înceapă cu litera respectivă.
Grup 1 – litera A Grup 2 – litera R Grup 3 – litera T
– albină
– arici
– antenă
– avion
– aviator
– alună – rață
– ridiche
– roată
– roșie
– rotund
– riglă – tablou
– teatru
– tenis
– termometru
– talpă
– timbru
Varianta 3 – creație proprie
Pentru fiecare cuvânt descoperit, fiecare membru al grupului alcătuiește câte o propoziție.
Toate propozițiile fiecărui grup trebuie să respecte t impul de 6 minute.
Prin intermediul acestei metode, preșcolarii și -au activat vocabularul, îmbogățindu -l cu
expresii și cuvinte noi.
d) Explozia stelară
Este o metodă de stimulare a creativității, de relaxare a copiilor, care se bazeză pe
formularea de întrebări în vederea rezolvării de probleme și realizării de noi descoperiri, prin
stabilirea de noi conexiuni între ideile emise în comun și individual.
Obiectiv: dezvoltarea imaginaței și crearea a cât mai multor întrebări.
Desfășurare:
1. Copiilor, așezaț i în semicerc, li se propune problema de rezolvat. Pe steaua mare
se scrie ideea centrală.
2. Pe fiecare dintre cele 5 steluțe se scrie câte o întrebare: Ce? Cine? Unde? De ce?
Când?. Fiecare lider își alege 3 -4 colegi, astfel organizându -se 5 grupuri. Un rep rezentant al
grupului extrage o întrebare.
3. Membrii grupurilor cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului afectat, copiii revin în semicerc, în jurul steluței mari și
prezintă întrebările elaborate. Membrii celorlalte grupuri răspund la în trebări sau formulează
întrebări la întrebări.
5. Se apreciază calitatea și corectitudinea întrebărilor, efortul copiilor, precum și
modul de cooperare și interacțiunile în cadrul grupurilor.
69 Aplicare la grupul experimental
Aria curriculară: Educație prin ar te, Educația literar -artistică
Tema: povestea ”Pierdut la cascada cântecului” de Zenobia Niculiță
Tipul activității: consolidare de cunoștințe
Mijloc de realizare: povestire
Utilizare: ”reconstituirea” conținutului poveștii prin întrebări
Materiale: o stea mare, 5 steluțe mici, silueta personajului principal din poveste, Alin,
textul poveștii
Desfășurare:
1. Se prezintă textul poveștii ”Pierdut la cascada cântecului” și se verbalizează sarcina de
lucru: găsiți -l pe Alin.
2. Se formează grupurile de lucru, solicitându -i pe participanți să numere de la 1 -5, astfel
realizându -se 5 grupuri care vor primi câte o întrebare.
3. Copiii citesc întrebarea, se consultă, colaborează și elaborează întrebări care le -ar facilita
găsirea băiețelului.
4. La semnalul dat de educat oare, preșcolarii se adună în în semicerc, în fața steluței mari .
Fiecare grup își prezintă întrebările, iar colegii răspund și intervin cu alte întrebări și completări.
5. La finalul activității, preșcolarii votează care sunt cele mai bune întrebări, iar edu catoarea
le notează pe steluțele mici.
Explozia stelară este foarte eficientă în activitățile de lectură după imagini, deoarece
corespunde cerințelor și etapelor impuse de metodologia acesteia: enumerare, descriere,
interpretare.
Preșcolarii au participat cu interes deoarece a existat competiție între grupuri, fiecare grup
străduindu -se să descopere cât mai multe întrebări.
70
Explozia stelară Pierdut la cascada cântecului
CE? CINE?
Ce a găsit Alin? Cine a plecat în căutarea băiatului?
Ce a făcut Alin? Cine a auzit cântecul cascadei?
Ce au făcut părinții și frații lui? Cine nu a ascultat de ceilalți?
UNDE?
Unde a plecat familia?
Unde a plecat băiatul?
Unde a fost găsit băiatul?
CÂND? DE CE?
Când a plecat Alin? De ce s -au speriat?
Când au plecat ceilalți în căutarea lui? De ce au plecat în căutarea lui
Când a fost găsit? De ce a plecat Alin de lângă familia lui?
Cine?
Când? De ce? Ce?
Unde?
71 După notarea întrebărilor preșcolarii sunt invitați la măsuțe să deseneze fragmente din
poveste. (Anexa 3 )
III.5.2.2. Metode tradiționale pentru stimularea creativității
a) ”Ziua alimenta ției sănătoase” – Limonadă – joc de creație
Obiectiv: Familiarizarea preșcolarilor cu alimentele sănătoase și beneficiile aduse
orgnismului. Constientizarea consumului de fructe și legume.
Aria curriculară : Educație prin arte, Educarea limbaj ului și comunicării orale , Educație
ecologică și a mediului ambiant
Tema: Să ne hrănim sănătos! – Limonadă
Tipul activității : verificare și sistematizare de cunoștințe
Mijloc de realizare: joc de creație
Materiale: costume, creione colorate, carioci, fructe/legume în stare proaspătă, storcător
de citrice, miere de albine, apă, recipient pentru limonadă
Scop: Conștientizarea consumului de alimente sănătoase. Rolul alimentelor pentru
organism.
Regulile jocului: Să nu repete propoziția altui coleg, chiar dacă are același obiect. Să fie
originali.
Elemente de joc: dramatizare, mișcare, aplauze, cântec
Desfășurare
1. Preșcolarii au fost imbrăcați în costume care reprezintă, un fruct sau o legumă.
2. Fiecare preșcolar a trebuit să-și prezinte costumul și să alcătuiască o propoziție
despre fructul/leguma pe care o reprezintă.
3. După ce s -au prezentat, aleg din coș fructul/leguma pe care o reprezintă, o
colorează și o așază în copacul ”Alimentației sănătoase”
4. După familiarizarea cu alimentele sănătoase, li se solicită preșcolarilor să asocieze
un fruct/legumă cu obiecte din mediul înconjurător, iar ceilalți participanți să ghicească la ce
fruct/legumă s -a gândit.
5. În evaluarea activității preșcolarii prepară limonadă .
În urma acestui j oc preșcolarii s -au familiarizat cu alimentele sănătoase, au aflat care sunt
beneficiile aduse de aceste alimente.(Anexa 4)
72 b) ”Personajul preferat ” – dramatizare
Obiectiv: Să redea o sevență din povestea preferată, interpretând rolul unui personaj. Să –
și im agineze cum ar s chimba firul poveștii preferate.
Aria curriculară : Educarea limbajului și a comunicării orale
Tema: Carnavalul poveștilor
Tipul activității: verificare și sistematizare de cunoștințe
Mijloc de realizare: dramatizare
Materiale: costume de carnaval , imagini din povești, cd -uri audio cu povești
Desfășurare
Varianta 1
1. Preșcolarii s -au îmbrăcat în costumele personajelor preferate.
2. Așezați în semicerc, fiecare copil s -a prezentat, spunând care este personajul preferat
și motivând ale gerea.
3. Audiază texte din povești și trebuie să recunoască povestea și personajul.
4. În momentul în care povestea s -a oprit, preșcolarii trebuie să continue.
Varianta 2
Preșcolarii trebuie să schimbe firul poveștii după bunul plac și să redea ideile pe
care l e vrea adăugate în poveste.
Varianta 3
Fiecare preșcolar se gândește la o poveste și încearcă să schimbe finalul atfel încât
povestea să capete o altă valoare.
La finalul activității preșcolarii sunt premiați. (Anexa 5)
c) ”Olarul priceput ” – modelaj
Obiectiv: dezvoltarea imaginatiei creatoare cu ajutorul materialelor din natură
Aria curriculară : Educație plastică
Tema: Olarul priceput
Tipul activității : consolidarea cunoștințelor
Mijloc de realizare : modelaj
Materiale: planșete, argilă pentru modelaj
Desfășurare
1. Preșcolarii fac cunoștință cu invitatul zilei și materialele de lucru.
2. Exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinilor.
3. Olarul le explică și exemplifică etapele de lucru pentru vasele din lut pe care le folosesc
oamenii.
73 4. Preșcolarii modelează din argilă vase pentru păpuși.
La sfârșitul activității preșcolarii prezintă diferențele și utilitățile dintre cele două
modalități de lucru. (Anexa 6)
d) ”Micul pictor ” – pictură
Obiectiv: – Utilizarea resurselor materiale pentru crearea unor accesorii vestimentare noi.
Aria curriculară : Educație plastică
Tema: Micul pictor
Tipul activității: însușire de noi cunoștințe
Mijloc de realizare: pictură /desen pe pânză /ștampilare
Materiale: pânză, rucsace, acuarele, pensule, carioci pentru textile , știulete de porumb.
Desfășurare
Varianta 1
1. Prezentarea materialelor de lucru.
2. Exerciții pentru încălzirea mușchior mici ai mâinilor.
3. Realizarea lucrărilor artistice pe pânză, având o temă la alegere.
Varianta 2
Personalizarea rucsacilor cu elemente după bunul plac.
Varianta 3
Realizarea unor lucrări artistice prin ștampilarea cu știulete de porumb pe suprafețe
textile.
La finalul activității fiecare preșcolar își prezintă lucrările motivând alegerile făcute.
(Anexa 7)
III.5.3. Etapa finală
În această etapă am administrat probe pentru verificarea potențialul creativ dobândit în
urma aplicării programului de stimulare a creativității ”Și EU pot fi creativ!”
Proba nr.1 – Evaluarea potențialului artistic
Obiectiv: verificarea deprinderii de exprimare artistică în limbajul plastic
Descriptori de performanță
Ridicat
– respectă combinațiile de culori realizând cât mai multe elemente în lucrarea plastică – 2p
– aranjează estetic elementele pe suportul de lucru – 2p
74 – realizeazî fidel obiectele d in natură – 2p
– lucrează cu acuratețe implicându -se în activitate – 2p
Total: 8 puncte
Mediu
– respectă culorile obiectelor din natură – 2p
– ordonează obiectele astfel încât lucrarea să fie estetică – 2p
– lucrează cu acuratețe – 1p
Total: 5 puncte
Scăzut
– realizeză o lucrare plastică cu un simț slab dezvoltat – 2p
– respectă culorile – 1p
Total: 3 puncte
Tabel sintetic cu rezultatele obținute la evaluarea finală Proba nr. 1
Indicator de creativitate Nr. copii
Ridicat 15
Mediu 15
Scăzut 1
Proba nr.2 – Evaluarea potențialului lingvistic
Obiectiv: verificarea deprinderii de exprimare orală
Descriptori de performanță
Ridicat
– se exprimă folosind un vocabular elaborat – 2p
– alcătuiește propoziții corect gramatical și originale folosind cuvint ele date – 2p
– exemplifică detaliat fragmente din poveștile nou audiate – 2p
Ridicat
49%Mediu
48%Scăzut
3%Proba nr.1 -potențialul artistic
75 – inventează povești pe baza unor imagini – 2p
– alcătuiește povești după un titlu dat – 2p
Total: 10 puncte
Mediu
– alcătuiește propoziții originale – 2p
– exemplifică povești – 2p
– descrie imaginile observate – 1p
Total: 5 puncte
Scăzut
– alcătuiește propoziții folosind cuvinte date – 2p
– citește imaginile observate – 1p
Total: 3 puncte
Tabel sintetic cu rezultatele la proba de evaluare nr. 2
Indicator de creativitate Nr. copii
Ridicat 12
Mediu 16
Scăzut 3
Ridicat
39%
Mediu
51%Scăzut
10%Proba nr. 2 -potențialul lingvistic
76 III.6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute
După compararea rezultatelor obținute la activitățile din evaluarea finală, am constat că
metodele aplicate în etapa formativă au contribuit la ridicarea nivelului și potențialului creativ al
preșcolarilor pe cele două direcții: artistic și lingvistic.
În domeniul lingvistic – domeniu la care existau cele mai multe bariere, preșcolarii de la
grupa mare au facut mari progrese în ceea ce privește exprimarea o rală, eliminând barierele de
comunicare pe care le aveau la începutul programului.
Metodele aplicate au lărgit orizontul creativ al preșcolarilor , motivându -i pe aceștia să
participe cu dezinvoltură la toate activitățile organizate la grupă.
În ceea ce pri vește originalitatea, ciupercuțele au reușit să se detașeze de lucrarea
colegului, asfel reușind să obțină lucrări unicat.
77 Concluzii
Creativitatea unui copil începe cu metoda lor de gândire și de rezolvare a problemelor.
Provocări zilnice pentru a extinde raționamentul și înțelegerea lor a lumii, împreună cu un mediu
încurajator permite un copil pentru a deveni mai siguri de părerile și opiniile. Există o serie de
moduri de a dezvolta creativitatea copiilor, dintre care cele mai mul te pot fi încorporate în viața
de zi cu zi.
A dezvolta creativitatea elevilor nu este o ”întreprindere ușoară, dar poate fi plăcută și ne
poate aduce satisfacții profunde. În ceea ce -l privește pe profesor desigur că presupune mai mult
timp alocat planific ării și evaluării rezultatelor învățării, presupune încrederea și curajul de a
improviza și devia de la plan, de a fructifica oportunități neașteptate de învățare. Înseamnă
tolerarea incertitudinii și asumarea riscului că demersul adoptat nu a dat rezultat ele scontate.
Probabil va însemna să gândim ca și Thomas Edison care spunea : “Nu am eșuat. Am găsit
10,000 soluții care nu funcționează”. ”79
Stimularea creativității prin metodele descrise determină la copii momente creative
integrate în activități și jocu ri cu scopul exersării gândirii.
Jocul cunoaște la vârsta preșcolară o evoluție semnificativă, corelându -se în calitatea sa
de activitate fundamentală, cu alte forme de activitate cum sunt: activitățile de autoservire,
învățare organizată, activități arti stice, tehnice.
Cadrul didactic trebuie să dea dovadă de creativitate și de flexibilitate în adăugarea de
resurse de învățare noi pentru a face lecțiile cât mai atractive fiind în același timp și atent la
nevoile preșcolarului și la stilurile de învățare n efrânându -le astfel creativitate.
Creativitatea cadrului didactic este foarte importantă în atingerea obiectivelor didactice
propuse pentru o lecție. Se poate întâmpla ca un cadrul didactic să nu aibă timpul necesar de a
alegere/face metode de învățare cr eative zi de zi, dar prin timpul petrecut alături de preșcolari ii
poate motiva pe aceștia spre acțiuni creative: jocuri, desene la alegere etc. Creativitatea este
importantă pentru progres, pentru inovare, poate rezolva problemele lumii. Foarte important în
orice act de creație este procesul de auto -exprimare.
Așadar creativitatea stimulează creșterea mintală la copii prin oferirea de oportunită ți
pentru a încerca idei noi dar și noi modalități de gândire și de rezolvare a problemelor. Activități
creative ajută la recunoașterea și sărbătorirea copiilor ca unici și diferiți. A fi creativ este mai
mult decât a realiza un desen sau o pictură ceea c e necesită un timp oarecare d explorare a
materialelor și de urmărire a ideilor.
79 Articol Bogorin V, ”Dezvoltarea creativității la elevi”, sursa:
http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/V52012/Plen/Bogorin.pdf
78 Familia și cadrele didactice por învăța copii să gândească și să rezolve probleme în
moduri creative doar dându -le libertatea de a face greșeli și de a le respecta ideile. Se ajută astfel
copilul să experimenteze fără teama de eșec. Aceștia se pot exprima prim artă deoarece se
dezvoltă înaintea scrisului.
La vârsta preșcolară copii fac primele încercări de a reprezenta persoanele sau obiectele,
eforturile lor fiind recunoscute de adulți, sunt foarte încântași de varietatea de culori care le pot
folosi, apreciază și înțeleg încurajările cadrului didactic și al colegilor, sunt totuși ușor de
descurajat și obosesc repede.
Un punct forte în stimularea creativității îl are cadrul d idactic pe toată perioadă grădiniței:
acesta trebuie să laude eforturile copiilor nu produsul finit, trebuie să sugereze opțiuni de
rezolvare a sarcinilor didactice dar dându -le posibilitatea preșcolarilor să facă alegerile finale,
trebuie să încurajeze ex primarea individuală nu copierea de la colegi etc.
Literatura de specialitatea denotă că există posibilitatea ca la preșcolari creativitatea sa fie
încurajată sau inhibată prin educație. De exemplu, un copil poate alege să nu se implice în
gândirea creativ ă, deoarece nu are încredere în sine și nu crede că are ceva de valoare de oferit.
Sau poate devine anxios atunci când are de făcut o sarcină deschisă cu mai multe soluții posibile.
Dar prin observare și conversații, un cadru didactic poate să identifice dificultăților copilului și
să îl încurajeze să le depășească. Fundamentală pentru mediu creativ este încurajarea de joacă
pentru copii. Joaca este puternic recomandate în multe dintre discuțiile despre creativitate la
copiii mici. Acest lucru nu înseamnă că toate de joacă implică creativitate. Astfel pentru trăsătura
de creativitate să prospere într -un cadru educațional, este necesar ca elevii să se implice activ în
procesul de propria lor învățare . Încurajarea creativității se poate face prin:
punând înt rebări deschise;
tolerarea ambiguității;
încurajarea experimentării și insistența;
lăudarea copiilor care oferă răspunsuri neașteptate.
Creativitatea este o caracteristică umană importantă. Acesta este, probabil, cel mai bine
gândit ca un proces, care necesită un amestec de ingrediente, inclusiv trăsături de personalitate,
abilități și competențe.
Astfel educația timpurie ajută copilul pr eșcolar să se dezvolte creativ prin asigurarea unui
mediu creativ, îi ajută prin intermediul jocului didactic și a metodelor de instruire folosite să
dezvolte această capacitatea, îi încurajează prin laudele oferite.
Creativitatea este despre asumarea risc urilor și de a face conexiuni și este strâns legată de
a joc. Apare când copiii devin absorbiți de acțiune și explorări de propriile idei, exprimând le
79 prin mișcare, ceea ce face și transformarea lucrurilor. Creativitatea implică copiii în inițierea
propri u stil de învățare și de a face alegeri și decizii.
Copii i răspund la ceea ce văd, aud și experimentează prin simțurile lor sunt individuale,
astfel că experiențele lor sunt unice și valoroase. Imitație este o modalitate eficientă de a învăța
instinctiv fără a gândi și fără a fi creativ. Dacă am cere elevilor să facă ce vor să facă, e i evita de
multe ori riscul de a face ceva ce ei deja au învățat în trecut.
Cantitatea de gândire creativă poate fi zero. Atunci când există limite, există o șansă mai
bună de a avea o sarcină dificilă. O demonstrație este o modalitate eficientă de a învăța ceea ce
este demonstrat și un mod ineficient de a preda creativitatea. Activitatea practică este mult mai
creativă și este o modalitate chiar mai bună pentru ca preșcolar ii să își amintească ceea ce au
învațat.
80 Bibliografie
– ***(3 -4/2008 ) Revista învățământului preșcolar , București
– ***(1 -2/2008) Revista învățământului preșcolar . București
– ** ”1001 idei pentru o educație timpurie de calitate ” – ghid pentru educatori, Chișinău,
2010
– Antohe G., ” Psihologia jocului ”, editura Nitnelav, Galați, 2002
– Bontaș I., ” Tratat de pedagogie ”, editura Bic All, București, 2007
– Buzdugan T., ” Psihologia pe înțelesul tuturor ”, editura EDP,București, 1999
– Chircev E., ” Pedagogie preșcolară ”, Editura Didactivă și Pedagogică, București, 1971
– Clegg B., Birch P., ” Creativitatea ”, Editura Polirom, Iași, 2003
– Csire I., ” Rolul instrumentelor și formațiilor instrumentale în educația muzicală generală ”,
Buletin de informare și educație artistică, Soc ietatea profesorilor de muzică și des en din
România, București, 1990
– Cucoș C. coord.,” Psihopedagogie ”, editura Polirom, Iași, 2009
– Jinga I., ” Manual de pedagogie ”, editura All, 2006
– Jurcău N., coord.,” Psihologia educației ”, Ed. U.T.Pres, Cluj -Napoca, 2001
– Lyra A., ” Un început fericit ”, editu ra Care Direct, București, 2013
– Marinescu S., Dinescu R., ” Invitație la educație ”, Editura “Carminis ”, Pitești, 2003
– Munteanu A.” Incursiuni în creatologie ”, Editura Augusta, Timișoara, 1994
– Muntean A., ” Psihologia dezvo ltării umane ”, editura Polirom, Iași, 2006
– De Peretti A, Legrand J -A.; ” Tehnici de comunicare ”, Editura Polirom, Iași, 2001
– Popescu G., ” Psihologia Creativității ”, editura F undația România de Mâine, București
2007
– Preda V. coord., ” Activitatea integrată di n grădinițe – ghid metodic ”, editura Didactica
publishing house, București, 2008
– Preda V. Coord.,” 450 de jocuri educaționale ” – Repere fundamentale în învățarea și
dezvoltarea timpurie a copilului, editura Didactica Publishing House, București, 2011
– Rafailă E., ” Educarea creativității la vârsta preșcolară ”, editura Aramis, 2002
– Sion G., ” Psihologia vârstelor ”, editura Fundația Români a de Mâine, București, 2003
– Șchiopu U., ” Psihologia copilului ”, editura România Press, București, 2009
– Țârcovnicu V. , ”Pedagogie generală ”, Ed itura “Facla”, București, 1975,
81 Articole și reviste online:
– Boca C. cood, Modul general pentru personalul grădiniței: ” Educația timpurie specificul
dezvoltării copilul ui preșcolar ”, București, 2008,
– Colceriu L., ” Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe”,
forum.portal.edu.ro/ind ex.php?act=Attach&type=post&id
– „Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7
ani“, M.E.C.T., 2008, proiect pilot, www.edu.ro
– Curriculum%20Educ atie%20Timpurie%200 -7%20ani_27.05.2008.pdf
– http://www.concursurilecomper.ro/rip/2015/ianuarie2015/16 -EnacheMaria –
Educarea_creativitatii_elevilor .pdf
– http://atelierecreatie.blogspot.ro/2015/02/ educarea -creativitatii -la-varsta .html
– ”Creația – formă de acti vitate a copilului preșcolar”,
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/pdf/nasca.pdf
– https://adelinaapostol.wordpress.com/2013/12/17/dezvoltarea -creativitatii -la-prescolari –
prin-activitati -plastice -si-practice -3/
– http://www.dex.ro/
82
83
84
85
86
87
88
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Str. Gării, nr. 63 -65, et. 1, Galați, 800003, tel. 0336 130164, fax 0236 321307 [630088] (ID: 630088)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.