Conf. univ. dr. Adrian -Aurel BALTĂLUNGĂ Candidat, Prof. TATU V. Dumitru TÂRGOVIȘTE 2018 2 CUPRINS INTRODUCERE 1. Poziția și localizarea geografică a… [630055]

1
UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC

RESTRUCTURAREA SPAȚIULUI URBAN
ÎN ORAȘUL BOLDEȘTI -SCĂENI
DUPĂ ANUL 1990

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Adrian -Aurel BALTĂLUNGĂ

Candidat: [anonimizat]. TATU V. Dumitru

TÂRGOVIȘTE
2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE
1. Poziția și localizarea geografică a localității Boldești -Scăeni / 5
2. Istoricul cercetarilor în zona localității Boldești -Scăeni / 7
3. Repere istorice în evoluția orașului / 10
4. Rolul potențialului natural în evoluția orașului / 14
4.1.Geologia / 14
4.2.Relieful / 14
4.3.Clima / 17
4.4.Apele (subterane și de suprafață) / 20
4.5.Vegetația / 22
4.6.Fauna / 25
4.7.Soluri / 25
4.8.Resurse naturale de subsol / 25
5.Potențialul uman / 27
5.1.Evoluția numerică a populației / 27
5.2.Densitatea populației / 28
5.3.Mișcarea natural / 29
5.4.Mișcarea migratorie /30
5.5.Structura populației pe grupe de vârstã și sexe / 32
5.6.Structura socio -profesională / 37
5.7. Strucura etnică / 42
5.8.Structura lingvistică / 43
5.9.Structura confesională / 43
6. Evoluția teritorială,dinamica morfologiei și structurii urbane / 45
6.1.Zone funcționale / 50
6.2.Bilanțul teritorial și organizarea spațiului urban / 53
6.2.1. Caracteristicile locuirii / 56
6.2.2. Distanța medie între doi locuitori / 57
6.3. Dotări socio -culturale / 57
6.4.Dotări tehnico -edilitare / 60

3
6.5.Indicatori ai calității vieții urbane / 62
7. Funcțiile și aria de influență / 69
8. Impactul activităților antropice asupra mediului / 77
9. Disfuncționalități și programe de dezvoltare / 80
9.1.Identificarea zonei de acțiune urbană / 80
9.2.Domenii vizate pentru implementarea planului de dezvoltare urbană / 81
10.Direcții și modele de restructurare a spațiului urban / 89
11.Considerații metodico -didactice privind abordarea problemelor de geografie
urbană în activitațile cu elevii / 95
11.1 A specte metodice teoretice / 95
11.2 Competențele lucrării și cercetarea pedagogică / 106
11.3 Metodologia de cercetare / 116
11.4 Modalități practice de lucru cu elevii / 120
11.5 Principiile și proiectarea didactică / 125
11.6 Proiecte de lecții și teste de evaluare / 133

Concluzii / 158
Bibliografie / 162

4
INTRODUCERE

Pornind de la ideea că geografia, știință care studiază mediul geografic, poate fi
considerată o știință a amenajării raționale a teritoriului, iar în al doilea rând dorința de a
descoperi prin documentare problematica complexă a modificărilor dirijate sau mai puțin
dirijate care s -au produs în structura urbană a orașului Boldești -Scăeni după anul 1990, au
conturat ideea acestei lucrări.
Studiile de geografie umană, respectiv de geografie urbană sunt de mare actualitate
teoretică și practică, încercând să ofere soluții la problematica vastă cu care se confruntă
orașele în prezent. Tema lucrării a pornit de la o curiozitate intelectuală referitoare la
restructurarea economică și efectele ei asupra organizării urbane, implicit asupr a structurii
populației și calității vieții în orașul Boldești -Scăeni. Orașul, cu o industrie extractivă
foarte dezvoltată până în anul 1990 a intrat după această dată într -o perioadă de regres
economic, din cauza reducerii activităților industriale, dar ș i lipsei unor investiții pe termen
lung, care ar fi putut redistribui populația disponibilizată în urma restructurărilor. Astfel,
dintr -un oraș în care șomajul la începutul anilor ʼ90 era foarte redus, a ajuns în perioada
1995 – 2005 extrem de ridicat, în special în rândul tinerilor, dar și al persoanelor cu studii
reduse, efectele sociale fiind mult mai complexe.
Prin prisma celor menționate mai sus, se pot stabili pe baze științifice cauzele care au
condus la apariția acestor situații și efectele lor nega tive, în special al celor sociale. În
același timp pot fi identificate unele soluții pentru remedierea acestor situații și a efectelor
lor negative, în special al celor sociale.
Fiind membru al comunității orașului, consider că realizarea acestei lucrări e ste o
modestă contribuție adusă la cunoașterea problematicii actuale a orașului. Pentru a obține
informațiile necesare am utilizat o multitudine de resurse, de la datele statistice existente
în cadrul Direcției Județene de Statistică Prahova sau primărie i Boldești, până la cele
disponibile pe site -urile oficiale ale guvernului României.
Îmi propun ca prin această lucrare să aduc noi date geografice referitoare la orașul
Boldești -Scăeni, iar prin opționalul propus pentru anul școlar 2018 -2019 cu titlul
"Orizontul local -Orașul Boldești -Scăeni" să amplific curiozitatea și dorința de cunoaștere a
orizontului local în rândul elevilor.

5
Capitolul I

POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI
BOLDEȘTI -SCĂENI

Orașul este situat din punct de vedere geomorphologic, în zona de contact dintre
Subcarpații Curburii și Câmpia Română, prin diviziunea ei nordică Câmpia Ploiești,
rezultată în urma depunerilor sedimentare ale râului Prahova și afluenților acestuia. Având
o structură alungită pe direcția N -S, orașul se întinde pe aproximativ 11 km de la un capăt
la altul. Situat pe partea stângă a văii asimetrice a râului Teleajen, orașul se desfășoară
altitudinal între 180 -205 m altitudine minimă, specifică extremității s udice a orașului și
altitudinea maximă de 408 m în Dealul Hârsa, parte componentă a Dealurilor Bucovelului.
Geologic, orașul este situat în zona miopliocenă, situată între flișul paleogen în nord și
Platforma Moesică în sud. Orașul Boldești -Scăeni este așe zat în partea de sud -est a
României, la 11 km de orașul Ploiești, la 15 km de orașul Vălenii de Munte și la 70 km de
București. Coordonatele geografice ale orașului sunt următoarele:
– in nord paralela de 45° 1′ 48″ latitudine nordică ;
– în sud paralela d e 45° latitudine nordică ;
– în est meridianul de 26° 1ʹ 48ʺ longitudine estică;
– în vest meridianul de 26° longitudine estică ;
Orașul Boldeș ti-Scăeni se învecinează cu următoarele localități:
– în est, cu comuna Plopu, limita urmărește valea Știrbețului și șoseaua ce coboară dealul
Gâlmeia;
– în sud, cu comuna Pleașa, limita urmează o porțiune de câmpie pe o distanță de peste 2
km;
– în vest, cu comunele Blejoi, Lipănești și Găgeni, limita pornește de la podul peste râul
Teleajen, apoi urmează drumul naț ional DN 1A și calea ferată Ploiești -Măneciu;
– în nord -est cu comuna Balțesti, limita urmărește valea Bucovelului pâna la confluența cu
pârâul Știrbețul.

6

Sursa :PUG Boldești -Scăeni
Fig.1 Încadrarea în teritoriu a orașului Boldești -Scăeni

7

Capitolul II

ISTORICUL CERCETĂRILOR ÎN ZONA ORAȘULUI
BOLDEȘTI -SCĂENI

2.1 Lucrări generale

Fiind o zonă cu un potențial natural și uman deosebit, specialiști din toate domeniile
și-au îndreptat privirea spre această regiune, efectul fiind aparția de -a lungul timpului a
unor studii, cercetări, hărți, tratate, articole și alte lucrări de specialitate. Deși localitatea
Boldești -Scăeni a fost declarată oraș în anul 1968 fără a întruni la acea dată toate
caracteristicile unei așezări urbane, în documentele din arhivă cartierele componente apar
cu istoria lor proprie. Astfel în lucrarea "Ma rele Dictionar Geografic al României" (1898 –
1902), scos în cinci volume de Grigore G. Tocilescu, G.I. Lahovari și C. I. Bratianu se
specifică faptul că localitatea Scăeni este una din cele mai vechi comune ale județului
Prahova.
Nicolae Simache și George Potra, în cartea "Contribuții la istoricul orașelor Ploiești
și Târgșor", menționează faptul că satul Balaca era numit Valea Căpușeștilor, după numele
unui proprietar de terenuri din zonă. Localitatea Seciu este menționată în lucrarea
"Dictionar Geografic al Judetului Prahova", scrisă de Paulina Brătescu, Ioan Moruzi și C.
Alessandrescu (Tip. Viitorul, Târgoviste, 1897).
Emmanuel de Martonne aduce contribuții importante în studiul geografic al regiunii
subcarpatice, ca de altfel pentru multe regiuni ale R omâniei, în lucrarea din anul 1907
"Recherches sur l’évolution morphologiques des Alpes de Transylvanies".
Lucrări referitoare la Subcarpații Curburii și regiunile în vecinate, au mai publicat și
E. Zaharescu în anul 1922, "Vechiul județ al Saacului în lu mina is torică și
antropogeografică", N.Popp în 1934, "Câteva cazuri de captare la est de Teleajen" iar în
1939, George Vâlsan lucrarea cu titlul "Morfologia văii superioare a Prahovei și regiunilor
vecine". N.Popp, prin lucrările "Subcarpații dintre Dâmbov ița și Prahova. Studiu
geomorfologic" , publicată în 1939; "Raionarea geomorfologică a raionului administrativ
Ploiești" publicată în 1955; "Terasele Teleajenului în zona Subcarpatică, cu privire specială

8
asupra mișcărilor neotectonice cuaternare" publicată în 1963; "Caracterizarea
geomorfologică și regionarea Subcarpaților Teleajenului" din 1971, aduce contribuții
valoroase la studiul acestor regiuni.
Gheorghe Niculescu cu lucrarea "Valea Teleajenului" publicată în anul 1981, afirmă
că există o asimetrie a mișcărilor neotectonice prin faptul că sinclinalul Măgurele coboară,
iar anticlinalele mărginașe au tendința permanentă de ridicare. În lucrarea "Ghidul turistic
al Vãii Teleajenului", Gheorghe Niculescu oferă informații despre Boldești -Scăeni, pe
lângă a lte localități situate pe vechiul drum al sării. Vintilă Mihăilescu, în lucrarea
"Dealurile și Câmpiile României" (1966), menționează apariția unei discontinuităti în zona
subcarpatică, determinată de inserarea unei porțiuni a Câmpiei Ploieștilor. Grigore Posea
publică în 1983 lucrarea "Terasele din Câmpia Târgoviște -Ploiești și raporturile lor cu
Subcarpații", iar N. Muica, publică în 1989 lucrarea "Subcarpații dintre Teleajen și
Slănicul Buzăului: Studiu geomorfologic" .
Alte studii și lucrări referito are la zona Subcarpaților Curburii au mai publicat și R.
Saucan în anul 1996, "Studiul degradărilor de teren. Evoluția și aspectele caracteristice în
peisaj. Evaluarea bonitativa, organizarea spațiului geografic cu privire specială asupra
Dealurilor Bucove lului" precum și M. Sandu, D. Bălteanu în anul 2005, "Hazardele
naturale din Carpații și Subcarpații dintre Trotuș și Teleajen. Studiu geografic". George
Vâlsan în lucrarea "Câmpia Română", oferă date despre devierea cursurilor râurilor din
nord–estul câmp iei, fapt descoperit recent în curgerea râului Teleajen pe sub albia de
pietriș.
Valeria Velcea, Velcea Ion și Savu Alexandru în lucrãrile "Valea Prahovei" și
"Geografia Carpatilor și Subcarpatilor românesti" realizează o analiză geografică a
regiunilor menționând și formele de relief specifice localității.

2.2 Lucrări speciale

Prima monografie a orașului, cu titlul " Industrializare și urbanizare, cercetare de
psihosociologie concretă la Boldești", a realizat -o profesorul universitar Traian Herseni și a
fost publicată în 1970 de Editura Academiei R.S.R. Pe lângă caracteristicile naturale ale
localității, sunt individualizate aspecte istorice, economice, sociale precum și
caracteristicile arhitectura le ale construcțiilor, fiind remarcate obiceiurile și tradițiile
locuitorilor. În anul 1999, N.Popp publică lucrarea cu titlul "Dealurile Boldeștilor ,unitate
aparte a Subcarpaților prahoveni".

9
Cristian Petru Bălan în "Monografia orașului Boldești Scăeni (meleagul viselor ce
trebuie împlinite)" publicată în anul 2007, face o caracterizare a elementelor care au
contribuit la apariția și dezvoltarea orașului, dar și o analiză a problemelor cu care se
confruntă acesta.
Importanța orașului în industria extrac tivă, situarea într -un cadru natural favorabil
locuirii și nu în ultimul rănd populația eterogenă stabilită aici, au constituit factorii care au
determinat interesul și apariția unor lucrări despre orașul Boldești -Scăeni.

10
Capitolul III

3. REPERE ISTORICE ÎN EVOLUȚIA ORAȘULUI

Numele orașului apare în anul 1968 , când comunele Boldești și Scăeni și satele
Balaca și Seciu au fost unite pentru a forma actualul Boldești -Scaeni. Deși nu existau toate
condițiile unei așezari urbane, resursele de petrol din zonă, dar și anumite schimbări
sociale și politice au determina t apariția acestui oraș.
Primele urme de locuire datea ză din neolitic (5500 -900 î.Ch. ) și cuprind printre
altele, vase de lut ars, obiecte de silex, opaițe, statuete și fragmente de vase ornate în
relief. Toate aceste obiecte au fost descoperite de un el ev în anul 1973 și prezentate
profesorului de biologie -geografie Ion Dumitru. Acesta a luat legătura cu autoritățile
competente care au studiat obiectele și au ajuns la concluzia științifică menționată mai sus.
Toate aceste urme descoperite, dovedesc că po pulația din acea perioadă era concentrată în
lungul râurilor sau în apropierea pădurilor , acestea din urmă constituind și zone de adăpost
și apărarare. Strate din epoca fierului apar suprapuse celor neolitice, fiind caracteristice
culturilor Halstatt, La Tene dar și culturii Gumelnița. Pe teritoriul comunei Lipănești au
fost descoperite obiecte ceramice ce datează din secolele III și IV dH, confirmând existența
în acest loc a unei așezări daco -romane.
Rolul de apărare al constructiilor antice de pe Valea T eleajenului este evidențiat și
prin descoperirile unor cetăți dacice la Gura Vitioarei și Bughea. Poziția geografică
favorabilă a Văii Teleajenului, a permis apariția unui drum roman în lungul căruia au fost
construite mai multe castre, între care cele de la Mălăiesti, Drajna și Gura Vitioarei aveau
funcție de apărare. Acest drum antic făcea legătura între Dunăre și zonele situate dincolo
de Carpații Meridionali, având funcționalități diferite (comercială ,militară ).
Popularea acestui teritoriu a continuat și în perioada m arilor migrații ale popoarelor.
O amprentă deosebită asupra acestor meleaguri au pus -o popoarele slavone, în special
bulgarii, deoarece multe denumiri ale unor locuri, obiceiuri bisericești, au pronunțat
caracter slavon. Aș menționa aici h idronimul Teleajen , care provine din cuvăntul slavon
"telegi", cu sensul de a căra, a transporta, numele satului Bucov, care în slavonă înseamnă
fag (bukov).1

1 Cristian Petru Bălan, Monografia orașului Boldești – Scăeni , Editura Premier, Ploiești 2007

11
Formarea statului medieval al Țării Romănești și a necesității construirii unor puncte
de apărare împotriva atacurilor inamice, ce acționau dinspre sud (Carpații constituind ei
înșiși un bastion de apărare în nord), au determinat construirea unor centre de apărare.
Unul dintre acestea a fost și "Cetatea Teleajnei", construită la decizia domnitorilor r omâni
prin secolul al XIV -lea, cetate care în timpul unei incursiuni a domnitorului Ștefan al
Moldovei a fost arsă din temelii. Importanța Văii Teleajenului pentru traficul comercial
dintre localitățile din Țara Românească și cele din Transilvania, apare i ntr-o înștii nțare
către brașoveni prin anii 1434 -1435, unde există îndemnul " să păstreze libertatea
comercială…pe Teleajen" .2
Constituirea și consolidarea statelor feudale românești în secolele XVII -XVIII au
determinat o intensificare a schimburilor de mă rfuri și în același timp o dezvoltare
economică în lungul acestui drum comercial vechi. Intensitatea traficului comercial este
confirmată și de faptul că, la Vălenii de Munte, a fost dată în folosință în această perioadă
o vamă. Efectul acestor activități comerciale, dar și a faptului că Valea Teleajenului a
oferit de -a lungul timpului numeroase oportunități pentru sedentarizarea populației, a fost
că, în lungul acesteia au apărut numeroase localități, printre care și cele care astăzi
formează orașul Boldeș ti-Scăeni.
În anul 1503 apare prima menționare documentară despre localitatea Boldești -Scăeni
în registrele sașilor, unde există mențiunea " satele din Țara Românească ce făceau comerț
cu Brașovul"3. În aceste registre apare și localitatea Boldești pe vrem ea aceea aparținând
de județul Saac. În registrele sașilor mențiuni despre comerțul Brașovului cu satele din
Țara Românească în c are mai apare localitatea Boldeș ti se întind pînă spre anul 1600,
dovedind faptul că localitatea era inclusă în activitătile co merciale și că importanța ei nu
era una neglijabilă. În aceleași registre, figurează după anul 1534 și localitatea Scăeni, în
lungul Văii Teleajenului, având de asemenea schimburi comerciale cu Brașovul,
confirmând și ea o dezvoltare economică importantă.
În hrisovul trimis de Mihnea Voievod la 15 ianuarie 1591 către Ion Logofătul, se
menționează cumpărăturile făcute la Scăeni : "vaduri de moară în apa Teleajenului, prunet,
păduri și altele".4 Mihai Viteazul, într -un hrisov la 4 iunie 1598, întăreste lui Io n Logofătul

2 Cristian Petru Bălan, Monografia orașului Boldești – Scaeni , Editura Premier,Ploiești 2007
3 Traian Herseni –Industrializare și urbanizare,cercetare de psihosociologie concretă la
Boldești ,Editura Academiei R.S.R.,1970
4 Traian Herseni –Industrializare și urbanizare,cercetare de psihosociologie concretă la
Boldești ,Editura Academiei R.S.R.,1970

12
și lui Mihai din Târgșor "vii la Rogozești și Scăeni vândute din cauza foametei și birului".5
Cronicarul Miron Costin6 amintește faptul că armatele lui Mihai Viteazul, prin anul 1600
treceau dealurile și poposeau la Schitul Boldescului. Ruinele acestuia existau încă în anul
1930. Poziția favorabilă în lungul Văii Teleajenului, cadrul natural favorabil, resursele
naturale au influențat dezvoltarea economică a localității Boldești -Scăeni din secolul XVII
până în secolul XX. Fiind o localitate în c are inițial activitățile economice erau legate de
agricultură, în special activitătile viticole, apar o mulțime de documente în care se face
referire la activitățile de vânzare -cumpărare ale podgoriilor sau de danie către mănăstiri.
În anul 1649, Matei Vo ievod, printr -un hrisov în care se află și numele lui Stoica
Boldescu din Boldesti și popa Voicea feciorul lui Căpușă din Scaeni, dă întărire Mănastirii
Provița pentru "trei pogoane și jumatate de vii …în gura Teleajenului" .7 Apelativele
"jupân","jupâneas ă" apar frecvent în hrisoavele vechi scrise în alfabetul chirilic. Astfel
într-un document din anul 1665 se face precizarea că "Necula și Gheorghe cu jupânesele
lor Teodora și Mira împreună cu fiul lor Alexandru fac danie mănăstirii Seciu 4 pogoane
de vie, vad de moară și livadă de la Mistreața"8. Parte componentă a orașului Boldești –
Scăeni este cartierul Seciu, nume care apare pentru prima dată în documente la 1
septembrie 1632 pe un zapis către biserica Seciu, în care o localnică vindea unui jupân trei
pogoane de vie la "Scăiani" (probab il unul din vechile nume ale Scă enilor).9 Constantin
Brâncoveanu, în anul 1689 întarește Mănăstirii Plumbuita "mila de Vinariciu din dealul
Secuienilor".10
În decursul timpului, populația orașului a devenit mai numeroasă n u numai datorită
sporului natural ridicat, ci și datorită bilanțului migratoriu pozitiv. Majoritatea locuitorilor
care s -au stabilit aici au provenit din zonele apropiate subcarpatice, sau din zona Carpaților
Curburii (în special depresiunea Chiojd). Una d in teorii, susține că primii locuitori ar fi fost
un grup de secui din zona Transilvaniei și de aici ar proveni și numele localității Scăeni. În
prima jumătate a secolului al XIX –lea, cea mai mare parte a terenurilor se aflau în
proprietatea moșierului Ghe orghe Boldescu (probabil de aici numele orașului). Ulterior,

5 Cristian Petru Bălan – Monografia orașului Boldești – Scaeni, Editura Premier,Ploiești 2007
6 Traian Herseni –Industrializare și urbanizare,cercetare de psihosociologie concretă la
Boldești ,Editura Academiei R.S.R.,1970
7 Cristian Petru Bălan – Monografia o rașului Boldești – Scaeni, Editura Premier,Ploiești 2007
8 Cristian Petru Bălan – Monografia orașului Boldești – Scaeni, Editura Premier,Ploiești 2007
9 Traian Herseni –Industrializare și urbanizare,cercetare de psihosociologie concretă la
Boldești ,Editura Academiei R.S.R.,1970
10 Cristian Petru Bălan – Monografia orașului Boldești – Scaeni, Editura Premier,Ploiești 2007

13
acesta vinde moșiile altui boier de origine greacă, C.Stavridis. Pe baza legii din anul 1864
din această moșie au fost împroprietăriți 44 de țărani11.
Localitatea Boldești apare ca o singură unita te administrativă până spre mijlocul
secolului al XIX – lea. Această unitate făcea parte din vechiul județ al Secuienilor. Odată cu
decizia înființării comunelor pe baza legii din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
localității Boldești i se adaugă cât eva așezari vecine: Lipănești, Seciu, Șipot (cunoscut sub
numele Colacul de Piatră). Ulterior Lipaneștii și Sipotul se despart, iar Boldeștii rămân cu
Seciu, ambele aparținând plasei Podgoria cu sediul la Urlați. Această organizare
administrativă durează p âna în anul 1968 când comunei Boldești i se alătură Scăienii și
Balaca, noua organizare administrativă devenind orașul Boldești -Scăeni.
În anul 1835, Teodor Diamant a înființat pe moșia lui Emanoil Bălăceanu un
falanster fourierist numit "Societatea agrono mică și manufacturieră", cu promisiunea
eficientizării muncii pe moșie. La început s -au înscris în societate doar 10 familii, ulterior
numărul acestora a ajuns la 60. Elemenele progresiste pentru acea perioadă constau în
faptul că lucrau 8 ore pe zi timp d e o săptămînă, exista o anumită egalitate între sexe,
țiganii erau dezrobiți, exista educația pentru copii. După doar un an societatea s -a desființat
din cauza lipsei investițiilor și nemulțumirii arendașilor, care au deschis procese moșierului
Bălăceanu.

11Cristian Petru Bălan – Monografia orașului Boldești – Scaeni, Editura Premier,Ploiești 2007

14
Capitolul IV

ROLUL POTENȚIALULUI NATURAL
ÎN DEZVOLTAREA ORAȘULUI

4.1 G eologia
Din punct de vedere geologic, Boldeștii aparțin zonei miopliocene, situată în estul
aliniamentului cutelor diapire, iar din punct de vedere tectonic există un anticlinal
asimetric afectat de evenimente tectonice, din cauza unei activități orogenetice intense.
Anticlinalul este alungit pe direcția E -V, cu pante mai reduse spre sud, faliat în ax. În
urma forajelor efectuate pe teritoriul orașului s -a observat că f ormațiunile geologice aparțin
pliocenului și miocenului. La suprafață este foarte dezvoltat etajul levantinului, înconjurat
de depozite ce aparțin cuaternarului.

4.2 Relieful

Situat în zona de contact dintre Subcarpații Curburii și Câmpia Ploieștilor, în lungul
Văii Teleajenului, putem spune că relieful în c are este situat orașul Boldești –Scăeni este
destul de variat. Astfel, din punct de vedere geomorfologic se individualizează : Dealurile
Bucovelului, Câmpia Ploieștilor și Valea Teleajenului.

Dealuri le Bucovelului

Cuprind partea sudică a Subcarpaților Curburii, cu dealuri ce au altitudini scăzute
(270-300m), altitudinea maximă f iind în dealul Hârsa (40 8) m, iar cele mai mici altitudini
sunt în zona de câmpie (180 -200 m). Fii nd o zonă cu intense defrișări de -a lungul timpului,
dar și din cauza substratului argilos, aici au apărut fenomene și procese legate de eroziune:
alunecările de teren (cum au fost cele din anii ʹ80 sau cele din 2017 -2018 care au afectat și
câteva locuințe ), procesele de șiroire, ravenare și formare a ogașelor, specifice pentru
V.Largă.

15

Sursa : geografilia.blogspot.com
Fig.2 Dealurile Bucovelului –harta hipsometrică

16

Sursa: PUG Boldești -Scăeni
Fig.3 Cadrul natural al orașului Boldești – Scăeni

17

Câmpia Ploieștilor

Trecerea între zona deluroasă și cea de câmpie nu se face brusc, ci printr -o zonă de
tranziție, reprezentată de una din terasele Teleajenului. Câmpia este alcătuită predominant
din pietrișuri, parte din conul de dejecție al râului Teleajen și este fragmentată de
microdepresiuni. Câmpia este împărțită în două subdiviziuni:
– câmpia piemontană înaltă, situată în partea estică a teritoriului ;
– câmpia pleistocenă, formată pe aluviunile transportate și depuse de Teleajen și de
afluenții lui (Iazul Mori lor și Scârnava, în partea nordică și vestică a teritoriului orașului).

Valea Teleajenului

În perimetrul orașului Boldești -Scăeni, Valea Teleajenului are un aspect asimetric,
fiind mai largă pe partea stângă. Porțiunea de luncă este foarte largă pe aceea și dispunere,
cu o lățime de aproape 3 km, această caracteristică fiind datorată mișcării de înălțare a
anticlinalului Boldești, mișcare ce a împins cursul Teleajenului spre vest.
Fiind parte a conului de dejecție al Teleajenului, în alcătuirea petrografic ă predomină
pietrișurile și nisipurile cu structură orizontală. În cadrul albiei s -au individulaizat
ostroavele din partea sudică (de lângă podul de la Blejoi), formarea acestora dovedind
faptul că în această zonă râul a atins un anumit profil de echilibru , pant a medie a luncii
fiind de 3 -3,5 m/km. O contribuție însemnată la atingerea profilului de echilibru îl au
eroziunea torențială și depunerile aluviale efectuate de pârâurile care coboară dinspre
dealurile vecine (Iazul Morilor).

4.3 Clima

Orașul Bold ești Scăeni, este situat din punct de vedere climatic în etajul dealurilor
joase și al câm piilor. Anumite condiții locale, cum ar fi orientarea sudică a versanților,
valea Teleajenului cu orientare nord -sud, versanții despăduriți ai dealului Seciu, situare a
între două unități deluroase, influențează anumite caracteristici climatice ( în special
temperaturile și evapotranspirația ridicată). Brizele deluroase dinspre dealurile
Bucovelului, dar și curenții de aer care pătrund pe valea Teleajenului tulbură uneo ri

18
calmul atmosferic. În acest context putem vorbi despre formarea unor topoclimate
specifice:
– topoclimatul de vale în lungul Văii Teleajenului, unde curenții de aer acționează fie
pe direcția nord -sud fie în sens contrar;
– topoclimatul de depresiune, d atorită poziționarii localității între dealul Găgeni situat
în vest și Dealul Seciu în est;
– topoclimatul de câmpie înaltă în sud -est;
– topoclimatul de deal, unde datorită creșterii altitudinii, elementele climatice sunt
etajate.
Radiatia solară globală variază în funcție de mai mulți factori, printre care
altitudinea, gradul de nebulozitate, durata strălucirii soarelui, orientarea și înclinarea
versanților. Radiația globală depinde de expoziția versanților. Valorile radiației solare sunt
de 123. 5 Kcal/cm²/an.

4.3.1 Temperatura aerului

Temperatura medie anuală este specifică etajului dealurilor joase și câmpiilor, cu
valori cuprinse între 8°C (pentru versanții umbriți cu orientare nordică) și 10°C (valoare
corespunzătoare versanților cu orienta re sudică).
Fenomenele de insolație au condus la apariția unor temperaturi de 11 -12°C în anii
mai călduroși. Temperatura maximă absolută pe teritoriul localității a fost de -30°C la data
de 21 ianuarie 1942, iar temperatura maximă absolută a fost de 39°C în anii 1960 și 1973.

Sursa : https:/ /rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploiești IIIIII IV VVIVIIVIII IX XXIXII
temperatura medie lunară -6 6 712,5 15,5 21,5 24 24 1910,5 7,5 6-10-5051015202530Fig.4 Temperatura medie lunară in perioada 2015 -2018 la
stația meteo Ploiești

19
4.3.2 Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile medii anuale ating valori de 500 -650 mm. Cele mai mari valori se
înregistrează în lunile mai și iunie, iar valorile minime în februarie și martie. Media
multianuală a precipitațiilor atinge valoarea de 588 mm.

Sursa : https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploiești

4.3.3 Vânturile

Pe lângă vînturile permanente (Vânturile de Vest, Vânturile Continentale, Vânturile
Polare și Vânturile Tropicale), o importanță deosebită o au vânturile periodice (brizele de
deal) și cele locale ( Crivățul cu direcție dinspre NE, Foehnul, canalizat pe Valea
Teleajenului cu direcție dinspre zona montană primăvara, favorizează creșterea gradului de
umiditate). Acțiunea maselor de aer polar face ca primul îngheț să apară în a doua
jumătate a lunii oct ombrie, iar ultimul în prima jumătate a lunii aprilie. Din fig.6 se
observă predominarea vînturilor din direcția NE, iar cea mai mica valoare o au vînturile
care bat dinspre SSE (fig 7.)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
precipitații mm 32,9 48,5 37,0 58,3 84,8 79,0 59,9 47,00 31,43 57,5 35,7 52,00,010,020,030,040,050,060,070,080,090,0Fig.5 Cantitatea medie lunară de precipitații între anii 2010 –
2015 la stația meteo Ploiești

20

Sursa: https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploiești

Sursa: https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploiești

4.4 Hidrografia

Scurgerea râurilor reprezintã un fenomen hidrologic complex, determinat de
interacțiunea factorilor fizico -geografici, precum și de acțiunea exercitată de către factorul
uman. 0,005,0010,0015,00N
NNE
NE
ENE
E
ESE
SE
SSE
SSSVSVVSVVVNVNVNNVFig.6 Roza vânturilor între anii 2010 -2017 la stația meteo
Ploiești
direcția vântului
0,000,501,001,502,002,50I
II
III
IV
V
VI
VIIVIIIIXXXIXIIFig.7 Viteza medie a vânturilor la stația meteo Ploiești
între anii 2010 -2017 (m/s)
viteza vânturilor

21
4.4.1 Apele subterane

Situat în zona conului aluvionar format de râurile Prahova și Teleajen, potențialul
apelor subterane ale acestuia ating după datele hidrologice, valoarea de 7.7 m³/s, fiind
considerat cel mai important depozit de ape freatice al acestei zone. Stratele fre atice sunt
situate fie în cadrul conului de dejectie al Prahovei și Teleajenului, fie în cadrul stratelor de
Cândești, aici fiind situate sub presiune. Adâncimea la care pot fi interceptate variază de la
20 m în zona deluroasă, la 0.5 m în zona de câmpie.

4.4.2 Apele de suprafață

Rețeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orașului Boldești -Scăeni, nu
este foarte densă, fiind alcătuită din12:
– cursuri permanente de apă;
– cursuri temporare;
– canale de desecare;
– lacuri (iaz piscicol).
Bazinul hidrografic al râului Ialomița este cel care adună indirect toate râurile de pe
teritoriul orașului, râul Teleajen fiind cel mai important curs de apă al localitații Boldești –
Scăeni. Teleajenul izvorăște din Munții Ciucaș de la 1350 m și se varsă în râul Prahova la
o altitudine de 50 m, având o lungime de la izvor până la vărsare de 113 km și un bazin
hidrografic de 1677 km². Cursul superior desfășurat în zona montană are o lungime de 27
km cu o pantă de 34.15 m/km, în cursul mijlociu din regiunea de luroasă lungimea este de
43 km cu o pantă de 8.37 m/km, iar în sectorul inferior din câmpie lungimea este de 43 km,
iar panta are valori de 1.81 m/km. Datorită depozitelor litologice neconsolidate din terasă,
se manifestă cu mare intensitate eroziunea late rală, în terasă avansând până la 20 – 50 m în
ultimii ani. Efectul acestei eroziuni îl reprezintă afectarea terenurilor agricole, punând în
pericol și obiective socio -economice (rampa ecologică, fabrica de oxigen, Școala de
Subofițeri "Pavel Zăgănescu").13Debitul mediu al râului Teleajen crește dinspre zona
montană, unde are valori de 0.68 m³/s spre zona de câmpie, unde atinge valoarea maximă
de 5.23 m³/s. În perimetrul localitătii Boldești debitul este de 5.72m³/s, iar afluenții sunt
Scârnava și Bălăcuța. T eritoriul orașului Boldești -Scăeni este străbătut de pârâul Iazul

12 PUG Boldești – Scăeni
13 pbsinfoprimărie.ro.

22
Morilor, ce are sensul de curgere de la nord -vest la sud -est, paralel cu cel al râului
Teleajen, la o distanță aproximativă de 500 m de acesta și nu are un debit foarte mare.
Acesta colectea ză o parte din canalele de desecare (irigații) din sistemul de canale de
desecare din zona de nord a localității și astfel debitul lui variază în funcție de cantitatea de
precipitații din zonă.
Pârâul Iazul Morilor alimentează iazul piscicol din s udul teritoriului localității, la
aproximativ 500 m de podul prin care DN1A traversează râul Teleajen, prin suplimentarea
debitului de apă asigurată de priza de captare a apelor din râul Teleajen, situat pe raza
localității Lipănești. Pârâul Bălăcuța, ce m arginește la vest cartierul Balaca, are același
sens de curgere, se alimentează din izvoarele din aceeași zonă și preia apele pluviale din
acest cartier, trecând pe teritoriul administrativ al localității învecinate și se varsă în râul
Teleajen.

4.5 Veget ația

Repartiția vegetației este influențată de o multitudine de factori fizico -geografici și
antropici. Aceasta este influențată în principal de caracteristicile climatice, etajate la rândul
lor în funcție de latitudine și altitudine. Teritoriul orașului este situat pe paralela de 45°
latitudine nordică și meridianul de 26° longitudine estică, iar din punct de vedere
altitudinal între 180 m și 400 m. Domeniul biogeografic aparține dealurilor joase și
câmpiilor și reprezintă trecerea între zona de silvostepă și zona pădurilor, cu etajul
stejarului.

4.5.1 Pădurile

Pădurea (altădată cu raspândire foarte mare), se prezintă astăzi sub forma unor
pâlcuri mai mult sau mai puțin întinse. Pe versantul sud -estic al dealului Seciu se află o
pădure degradată alcătuită din stejar (Quercus robur). Degradarea are drept cauză
pașunatul intensiv. Arborii nu s -au dezvoltat normal, având tulpini curbate, noduroase,
ceea ce înseamnă că pădurea a fost folosită la pășunat în fazele de creștere.
Pădurea de pe interfluviile vestice u mbrite este mai diversificată, cuprinzând la bază
specii de Quercus robur în amestec cu teiul (Tilia), frasin ( Fraxinus angustifolia), jugastrul
(Acer campestre), cireșul (Prunus avium). Etajul următor este alcătuit din părul pădureț
(Pyrus pyraster), păd ucel (Crataegus monogyna), sângerul (Cornus sanguinea), mărul

23
pădureț (Malus sylvestris). Fagul (Fagus sylvatica) apare insular în special pe culmile mai
înclinate și umbrite. La baza pădurilor, stratul erbaceu este alcătuit din specii vegetale ca:
sălățic a (Ficaria verma), fragul (Fragaria vesca), iar în zonele ceva mai umede, specii ca
Anemone nemorosa, Asperula odorata, Euphorbia amygdaloides, Cardamine bulbifera.
Fânețele au o mare varietate de specii erbacee, însă apar și arbuști cum sunt: sângerul
(Cornus sanguinea), măceș (Rosa cana), păducel (Crataegus monogyna), lemn câinesc
(Ligustrum vulgare). Pe interfluviul dintre Valea Largă și Valea Știrbetului se află o
pădure mai bine păstrată, dezvoltată pe soluri brun -roșcate, întinzându -se pe o suprafață
mult mai mare decât cele anterioare, iar din punct de vedere structural predomin ă Quercus
robur, Carpinus betulus. Lânga fosta fabrică de mucava, a fost plantată o padure de pin
care s -a degradat neavând condițiile naturale dezvoltării.

4.5.2 Pajiștile

Au o mare varietate floristică și sunt puternic influențate de intervenția antropică,
acestea fiind folosite ca pașuni, fânețe, pentru cultivarea unor plante. Activitățile de
exploatarea petrolului și -au pus amprenta, prin faptul că zone întregi au fost po luate cu
petrol. Pășunea dintre Boldești și Scăeni a suferit modificări structurale în cadrul
compoziței floristice, deoarece vegetația specifică de păiuș de stepă (Festuca sulcate),
Stipa, au fost înlocuite cu pelin (Artemisia absinthium) și anghinara (C ynara scolymus).
Din cauza umidității mari, apar și specii higrofile cum sunt rogozul (Carex riparia),
stânjenei de baltă (Iris pseudacorus) sau papura (Typha latifolia). În cadrul pajiștilor din
nord-estul localității apar două asociații ierboase în func ție de poziția în cadrul versanților
însoriți sau umbriți. Astfel, pe versanții însoriți se dezvoltă asociații cu caracter
mezoxerofil, iar pe cei umbriți asociații cu caracter mezofil și xerofil.

4.5.3 Vegetația de luncã

Specifică aluviunilor fine sau g rosiere din lunca râului Teleajen, vegetația de luncă
depinde de fluctuațiile nivelului apelor dar și de intervențiile antropice. Se remarcă
asociații de obsigă (Brachypodium sylvaticum), iarba șarpelui (Echium vulgare), cătină
(Tamarix romosissima). În z onele afectate de alunecări și de eroziunea torențială se
dezvoltă rogozul (Carex riparia), sau potbalul (Tussilago farfara).

24
4.5.4 Vegetația ruderală

Situată în lungul drumurilor și a căii ferate cuprinde specii de Polygonum aviculare,
Agrimonia eupatoria etc.

4.5.5 Zăvoaiele

Au dispuneri discontinue și lățimi ce pot atinge 1 km. Speciile vegetale cuprind
plopii (Populus alba,Populus canescens) și sălciile (Salis alba, Salis fragilis). Arbuștii sunt
reprezentați de Cornus sanguinea, Rosa canina , Cornus mas, Clementis vitalda. Construcția
gropii de gunoi și a drumurilor care duc la aceasta au afectat zăvoiul și vegetația
caracteristică luncii pe o mare suprafață. De o parte și de alta a șoselei ce traversează
localitatea a fost plantat un hibrid de plop alb cu plop negru a cărui înălțime depașește 9
metri.

4.6 Fauna

Poziția geografică a țării noastre permite întrepătrunderea faunei central europene cu
cea mediteraneană și pontică. Vegetația reprezintă pentru animale biotop (loc de viață și
hrană), fiind condiționată de caracteristicile climatice, relief, activitatea antropică.
Altitudinea impune o anumită etajare a vegetației și de aici o etajare a speciilor faunistice.
Defrișarea pădurilor de stejar, apariția culturior agricole de cereale și viță de vie, au redus
arealul unor animale specifice zonei, unele dintre acestea cum este lupul (Canis lupus)
având prezențe extrem de rare. De asemenea, prezențe rare au și iepurele (Lepus capensis),
vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa). În zon a de câmpie animale caracteristice
sunt rozătoarele (Ratus ratus,Ratus norvegicus), printre tufișuri se întâlnesc dihorul
(Mustela putorius) și iepurele (Lepus europeus), iar dintre păsări se remarcă cioara (Corvus
corone), coțofana (Pica -Pica). Pe malul î nalt al Teleajenului își au cuib prigoriile (Merops
apiaster), lăstunul de mare (Riparia riparia). Este prezentă și codobatura (Motocilla
cinerea), iar printre insect, lăcusta (Tetrix tuerki). În zăvoi, pe portiuni restrânse, fauna
cuprinde păsări precum boicușul (Remis pendulinus), insecte fitofage cum este
Sfredelitorul roșu al sãlciilor (Cossus cossus), Molia frunzelor de plop (Lithocolletis
populifoliella). Fauna ihtiologică, specifică regiunilor deluroase este alcătuită din clean
(Leuciscus cephalus) , mreană (Barbus barbus), iar dintre batricieni Bombina variegate.

25
Lunca neinundabilă a fost transformată antropic, vegetația naturală fiind înlocuită cu
vegetație cultivate, modificând structura ecosistemului respectiv. Unele specii existente
aici în trecut, cum este bufnița (Buho buho), au devenit din ce în ce mai rare din cauza
intoxicării cu rozătoare contaminate cu substanțe chimice. Din cauza pesticidelor și -au
micșorat efectivele cucuveaua (Athene noctua), vânturelul roșu (Falco tinnuculus). În
același timp, populația șoarecelui de câmp devine din ce în ce mai num eroasă, provocând
pagube culturilor de cereale. Crește și numărul populației de gândaci de Colorado
(Leptinotarsa decemlineata ) și coropișniței (Gryllotalpa gryllotalpa). Sunt prezente
numeroase reptile, atât în vegetația azonală ( vegetația de luncă), dar și în cadrul vegetației
zonale (stepă, paduri de foioase). Între reptile se remarcă gușterul (Lacerta viridis) și
broasca râioasã verde (Bufo viridis).

4.7 Solurile

Situarea în cadrul mai multor forme de relief, tipuri de vegetație și rocă, a permis
formarea unei game variate de soluri. Astfel, în zona de deal sunt caracteristice luvisolurile
cu subtipurile brune luvice și luvisolurile cu un PH acid și o textură fi nă. În regiunile cu
pante accentuate și substrat nisipos -argilos apar solurile brun e eumezobazice, regosolurile
și erodisolurile. La baza versanților, datorită depunerilor aluviale s -au format
coluvisolurile, iar în porțiunile cultivate cu viță de vie antrisolurile ( solurile desfundate ).
Solurile brune eumezobazice sunt caracteristice câmpiei piemontane sau la contactul
acesteia cu zona deluroasă. În microdepresiunile din regiunile de câmpie unde nivelul apei
freatice este la 0.5m, au existat condiții de fo rmare pentru hidrisoluri ( solurile gleice ). În
cadrul luncilor pârâurilor și râurilor situate în cadrul teritoriului localității, s -au
individualizat protisolurile cu diverse texturi.

4.8 Resursele naturale de subsol

Resursele de petrol și gaze naturale sunt cele care au determinat dezvoltarea
economică a orașului în ultimii ani. Ele aparțin meoțianului și par a avea un caracter de
origine primară. Structura Boldești a fost descoperita încă din 1907, ulterior realizându -se
numeroase prospecțiuni geolog ice pentru descoperirea și exploatarea altor structuri
geologice, care conțineau resurse de hidrocarburi. Alte resurse importante sunt nisipurile și
pietrișurile (balastul), exploatat în cadrul balastierelor din lunca Teleajenului.

26
Relieful relativ variat, situarea la contactul dintre zona de câmpie și zona deluroasă,
existența unor resurse importante de petrol, climatul temperat continental, situarea în
lungul râului Teleajen, elementele vegetale și faunistice a u constituit baza dezvoltării
orașului Boldești -Scăeni.

27
Capitolul V
POTENȚIALUL UMAN

5.1 Evoluția numerică a populației
Spre deosebire de alte localități, orașul Boldești -Scăeni a cunoscut o mișcare
naturală diferită a populației. După unele aprecieri, populația localității Boldești era în anii
1830 -1840 de aproape 500 -600 locuitori14. Dupa datele statistice în anul 1912, Boldeștiul
avea o populație de 841 locuitori, iar Seciu 750 locuitori. O creștere important ă a
numărului de locuitori (118, 5% față de 1966) are loc după anul 1966, odată cu constituirea
orașului Boldești -Scăeni (1968) prin unirea localităților Boldești și Scăeni.

Tabelul nr 1. Evolutia numarului populatiei în perioada 1912 -2011
pe ani de recensaminte în orașul Boldești -Scăeni

Anii 1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Nr.
loc. 1.591 2.029 4.344 4.429 9.681 11.757 11.491 11.657
Sursa – INSSE Tempo online

14 În lucrarea “Dicționarul geografic a județului Prahova” semnatã de Paulina Brătescu si Ion
Moruzi, apărută în 1897 la Târgoviște, era menționatã cifra de 1882 locuitori pentru intreaga comunã, adică
pentru satele Boldești, Lipănești, Seciu si Șipotu. 02.0004.0006.0008.00010.00012.00014.000
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011Fig.8 Evoluția nr. de locuitori între 1912 -2011

28
La recensământul din anul 1992 erau 11757 locuitori, creștere a față de anul 1977
fiind de 17, 6%. În perioada 1977 -1992, din punct de vedere al dinamicii populatiei, orașul
Boldești -Scăeni ocupă locul 11 intre localitãtile urbane din judetul Prahova. În ultima
perioadã (1992 -2002) din cauza relocării Schelei Boldesti și închiderea mai multor unităț i
economice, are loc o scădere a numărului de locuitori.
După anul 2002 are loc o creștere ușoară a populației (166 locuitori). Conform
datelor preluate de la INSSE Tempo online, la data de 01.01.2015 populația orașului era de
11.610 persoane, cifră super ioară chiar și recesământului din 2002, dar inferioară celei din
201115. Creșterea numerică a populației din ultima perioadă se datorează fenomenului de
stabilire în localitate a unor persoane din afara acesteia și nu ca urmare a creșterii
natalității.Princ ipalele cauze care au dus la scãderea numãrului populatiei orasului
Boldesti -Scăeni în ultima perioadă sunt:
– stagnarea și regresul economic al regiunii;
– scăderea natalității și creșterea mortalității care au dus la un deficit natural al
populației;
– bilanțul migratoriu negativ.

5.2 Densitatea populației

Densitatea populației în orașul Boldești -Scăeni este de 333 locuitori/kmp (conform
datelor statistice aferente anului 2015 peste media județului (173 locuitori/kmp). În anul
1992 densitatea medie a fo st de 336 locuitori/km², față de 186.2 locuitori/km² câți se
înregistrau la acelasi recensãmânt pe județ și 95.8 loc/km² înregistrati pe țară. Densitatea
populatiei a avut o creștere continuă din anul 1968 până în 2015 astfel:
– în anul 1968 – 238.2 loc./k m²;
– în anul 1977 – 284.9 loc./km²;
– în anul 1992 – 336 loc./km²;
– în anul 2015 – 333 loc/km²;
Comparativ cu celelalte localități, orașul Boldești -Scăeni se numără printre
localitățile din județul Prahova cu o densitate mare de locuitori pe km². Astfel, în Ploiești
densitatea este de peste 3000 loc/km², în Vălenii de Munte peste 500 loc/km², iar dintre
localitățile vecine, cea mai mare densitate este în comuna Blejoi (441.4 loc./km²) .

15 PUG Boldești – Scăeni

29
5.3 Mișcarea naturală a populației

Prin mișcarea populației înțeleg em modificarea numărului, compoziției și
distribuției teritoriale a populației. Indicatorul de bază este sporul natural(diferența dintre
natalitate și mortalitate). Atunci când valorile sporului natural sunt pozitive se poate vorbi
despre o creștere numeri că a populației, iar când are valori negative acesta se numește
deficit natural.

5.3.1 Natalitatea.

Este cel mai important factor, inducând dinamica creșterii numerice a populației și
depinde la rândul lui de mai multe elemente sociale, economice, culturale, astfel că, în
timp poate avea multe oscilații. Urmând regulile tranziției demografice, în orașul Boldești
– Scăeni valorile natalității au fost în anii ʹ40 de 33‰, pentru ca la ultimul recensământ
această val oare să fie de doar 9, 35‰. În același timp valorile mortalității au scăzut foarte
mult. Natalitatea a înregistrat fluctuații deosebite după anul 1984. O valoare de 9, 27 ‰ în
anul 1992, dupã care a urmat o s cădere , ajungând în 2011 la 8, 79‰ .

5.3.2 Mortalitatea.

Cunoaște o creștere de 61, 4% între 1984 și 1996 apoi o scădere până în anul 2011 de
22,7 %. După această perioadă, după datele statistice ale primăriei Boldești -Scăeni indică
faptul că mortalita tea are din nou o creștere de 6, 12 % până în anul 2013.

5.3.3 Sporul natural.

Reprez intă diferența dintre natalitate și mortalitate, fiind unul din indicatorii luați în
calcul în programele de dezvoltare ale localităților. În orașul Boldești -Scăeni a suferit
transformări destul de importante de -a lungul timpului, cu cele mai mari valori î n anul
1989, iar cele mai mici în anul 1996 când se poate vorbi despre un deficit natural al
populației (vezi tabelul nr.2).

30
Tabelul nr 2. Natalitatea, mortalitatea, sporul natural în perioada 1984 -2016
(nr.persoane)

Anul 1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016
Născuți 56 207 127 93 92 111 109
Morți 49 109 109 127 123 104 130
Spor nat. 7 98 18 -34 – 31 7 -21
Sursa – INSSE Tempo online

5.4 Mișcarea migratorie
Situarea pe Valea Teleajenului, pe vechiul drum roman ce lega sudul țării de
localitățile transilvănene, a făcut ca orașul să nu fie o localitate izolată, ci din contră, să fie
supusă de -a lungul istoriei marilor mișcări demografice. Deși nu are o istorie îndelungată,
orașul Boldesti –Scăeni a trecut prin câteva perioade de mișcări ale populațiilor urmate de
perioade de sedentarizare. Prezența resurselor de petrol și gaze naturale și dezvoltarea
industrială a orașului au constituit de asemenea factori care au contribuit la atragerea unor
populații eterogene, venite fie din regiunile învecinate, fie din țară. Numeroșii imigranți au
contribuit esențial la creșterea numerică a populației orașului, spre deosebire de alte
localităti, în special rurale, unde creșt erea numerică a populației s -a datorat exclusiv
sporului natural pozitiv. Principalul factor economic care a contribuit la apariția acestor
migrații după anul 1930 l -a constituit înființarea Schelei Boldești, care a avut nevoie de
forță de muncă calificată sau necalificată, transformând orașul într -un centru industrial
important la nivelul județului Prahova și chiar național. -50050100150200250
1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016 Fig.9 Natalitatea, mortalitatea, sporul natural între 1984 – 2016
Născuți
Morți
Spor natural

31
Declinul și relocarea sediului schelei la București și falimentul unor întreprinderi,
cum a fost Fabrica de geamuri au condus în ulti mii ani la un proces invers, mulți muncitori
preferând să se întoarcă spre zonele rurale de unde au venit. Dacă până în 1991 bilanțul
migratoriu este pozitiv, după aceasta perioadă din cauza restructurărilor economice acesta
devine negativ, pâna în anul 20 12, când valorile sunt din nou pozitive. Cea mai mare
valoare a bilanțului migrator s -a înregistrat în 2012 (+18 persoane), iar cea mai mic ă în
2007 ( -43 persoane).

Tabelul nr 3 .Bilanțul migrator între 1991 și 2016 (nr.persoane)
Anul 1991 1995 2002 2007 2012 2016
Sositi 137 96 87 57 88 92
Plecati 121 120 100 100 70 132
Spor
migratoriu 16 -24 -13 -43 18 -40
Sursa – INSSE Tempo onli ne

5.4.1 Navetismul.

Dacă până în anul 2000 exista un navetism intens dinspre localitățile vecine datorită
faptului că orașul Boldești -Scăeni constituia o atracție pentru forța de muncă, după anul -60-40-20020406080100120140160
1991 1995 2002 2007 2012 2016Fig.10 Bilanțul migrator între 1991 -2016
sosiți
plecați
spor migrator

32
2000 fenomenul de navetism zilnic s -a diminuat considerabil. Fiind foarte aprop iat de
orașul Ploiești sau chiar de București, o parte a cadrelor calificate (medici, ingineri,
profesori) au preferat să facă naveta. Se pot identifica două fluxuri migratorii:
– unul intern -extern dinspre orașul Boldești spre regiunile urbane vecine (Pl oiești și
Văleni)
– unul extern –intern dinspre regiunile rurale vecine spre Boldești
Se poate spune că predomină în ultimul timp fluxul migratoriu dinspre orașul
Boldești spre regiunile urbane vecine.

5.5 Structura pe grupe de vârstă și sexe
Are importan ță deosebită pentru că cele mai multe elemente demografice sunt
influențate de structura pe grupe de vârstă și sexe (fertilitatea , natalitatea, mortalitatea)

Tabelul nr 4 .Structura populației pe sexe între anii 1956 -1992 (nr.persoane)
Anul Total populatie Masculin Feminin
1956 4.344 2.325 2.019
1966 4.429 2.373 2.056
1977 9.681 4.828 4.853
1992 11.757 5.761 5.996
Sursa – INSSE Tempo online

0500010000150002000025000
1956196619771992Fig.11 Structura populației pe sexe între 1956 – 1992
Total populatie Masculin Feminin

33
Se poate observa că la recensămintele din anii 1956 și 1966, predomina populația
masculină. Un factor important pentru această situație este dezvoltarea schelei Boldești,
care avea nevoie de forță de muncă masculină , astfel că un mare număr de imigranți s -au
stabilit în localitate.
După această data, la recensămintele din anii 1977 și 1992 situația se sc himbă ,
predominând populația feminină. Această situație poate fi pusă tot pe seama Schelei,
deoarece în perioada respectivă aceasta a cunoscut un ușor declin.

Tabel nr.5 Structura populației pe grupe mari de sexe și vârstă în anul 2002
(nr.persoane)
Grupe de vârstă Bărbați Femei
0-14 ani 1.026 1.001
15-59 ani 3.939 3.661
> 60 ani 748 1.116
Sursa – INSSE Tempo online

05001000150020002500300035004000
0-14 ani 15-59 ani > 60 aniFig.12 Structura populației pe sexe și grupe mari de vârstă
(2002)
Bărbați
Femei

34
Tabel nr. 6 a Structura populației pe grupe de vârstă și sexe la nivelul anului 1992
Grupa de
vârstă 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44
Total 869 817 1.048 1.075 1.267 699 817 948 780
Masculin 413 405 539 550 625 363 409 481 427
Feminin 456 412 509 525 642 336 408 467 353

Tabelul nr.6.b . Structura populației pe grupe de vârstă și sexe la nivelul anului 1992
Grupa de
vârstă 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 >85
Total 556 629 659 521 411 208 256 142 55
Masculin 267 319 302 242 176 80 85 56 22
Feminin 289 310 357 279 235 128 171 86 33
Sursa – INSSE Tempo online
-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 8000-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani și pesteFig.13 Piramida vârstelor pentru anul 1992
feminin
masculin

35
Tabelul nr.7 Structura pe grupe de vârstă și sexe la nivelul anului 2002
Grupe de
vârstă masculin feminin total procentaj
0-4 ani 417 415 832 7,24
5-9 ani 394 401 795 6,92
10-14 ani 541 485 1.026 8,93
15-19 ani 491 493 984 8,56
20-24 ani 614 644 1.258 10,95
25-29 ani 338 315 653 5,68
30-34 ani 386 405 791 6,88
35-39 ani 469 460 929 8,08
40-44 ani 424 359 783 6,81
45-49 ani 280 291 571 4,97
50-54 ani 316 309 625 5,44
55-59 ani 306 354 660 5,74
60-64 ani 240 277 517 4,50
65-69 ani 177 236 413 3,59
70-74 ani 78 135 213 1,85
75-79 ani 80 166 246 2,14
80-84 ani 50 86 136 1,18
85 ani și peste 21 31 52 0,45
Total 5.622 5.862 11.484
Sursa : INSSE – Tempo -online
-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 8000-4 ani5-9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani și pesteFig.14 Piramida vârstelor pentru anul 2002
feminin
masculin

36
Pentru anul 2002, la nivelul celor trei grupe mari de vârstã: tineri (0 -14 ani), adultă
(15-59 ani), bătrână (+60 ani) se pot identifica câteva elemente specifice.
În tabelul nr.7 se observă că procentul populației tinere (0 -14 ani) este de 23.09 %, al
populației adulte 63.1%, iar al populației vârstnice de 13.7%.

Tabelul nr.8 Structura pe grupe de vârstă și sexe la nivelul anului 2011
Grupe de
vârstă masculin feminin total procentaj
0-4 ani 318 289 607 5,20
5-9 ani 325 320 645 5,53
10-14 ani 324 287 611 5,24
15-19 ani 309 306 615 5,27
20-24 ani 445 429 874 7,49
25-29 ani 377 358 735 6,30
30-34 ani 517 477 994 8,52
35-39 ani 480 492 972 8,33
40-44 ani 610 587 1.197 10,2
45-49 ani 343 326 669 5,73
50-54 ani 353 412 765 6,56
55-59 ani 414 447 861 7,38
60-64 ani 327 313 640 5,49
65-69 ani 194 251 445 3,81
70-74 ani 162 227 389 3,33
75-79 ani 108 229 337 2,89
80-84 ani 62 140 202 1,73
> 84 ani 29 70 99 0,84
Total 5.697 5.960 11.657
Sursa : INSSE – Tempo -online
Din interpretarea datelor din acest tebel se pot trage urmatoarele concluzii:
Pentru anul 2011, numărul persoanelor de sex feminin este cu 263 mai mare decat
cel al persoanelor de sex masculin, în procente populația de sex feminin reprezintă
51,12%, iar cea de sex masculin 48,87%. Populația tânără cu vârste cuprinse între 0 -14 de
ani deține 15, 97% din totalul populației. Populația adultă cu vârsta între 15 -59 de ani
deține cel ma i mare procent din total, cu 65, 49 %. Populația vârstnică cu vârsta peste 60
ani deține 18,54 % din totalul populației. În segmentul de populație tânără cu vârsta
cuprin să între 0 -14 ani, persoanele de sex masculin (967 persoane) au un procent de
8,29% spre deosebire de populația feminină (896 persoane) în procent de 7, 68%, iar în
segmentul de populație de vârstă înaintată (peste 60 de ani), predomină populația de s ex
feminin cu 1230 persoane (10, 55%) față de 882 persoane de sex masculin (7,56%).

37
Numărul populației tinere (cu vârsta cuprinsă între (0 -14 ani) este de 1863 persoane, fiind
mai mic decât al populației de vârstă înaintată (peste 60 ani) cu un număr de 2112
persoane, procentul acestora fiind peste 18,11% , de unde se poate trage concluzia că în
orașul Boldești -Scăeni are o populație îmbătrânită. Înaintarea contingentelor de vărstă
adultă spre partea superioară a piramidei vârstelor și scăderea ratei natalită ții, transformă
geometric piramida într -o "umbrelă", pe care putem să o numim " bombă demografică", în
sens peiorativ, din cauza impactului negativ asupra unor elemente sociale și economice.

5.6 Structura socio -profesională

Cuprinde trei sectoare de activitate (primar, secundar și terțiar) și reliefează gradul
de participare al populației la activitatea economică. Din acest punct de vedere populația
poate fi activă sau inactivă.

-800 -600 -400 -200 0 200 400 600 8000- 4 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani5- 9 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani85 ani si pesteFig.1 5 Piramida vârstelor pentru anul 2011
feminin
masculin

38
5.6.1 Populatia activă

Pentru localitatea Bodești -Scăeni populația activă reprezenta în 1992 aproximativ
45,5% din totalul populației, ea fiind structurată pe cele trei sectoare de activitate astfel :
174 persoane (3,2% din populatia activă) în sectorul primar, 3753 persoane (70,1%) în
sectorul secundar și 1224 persoane (22,8%) în sectorul terțiar. Ponderea populatiei
masculine în cele trei s ectoare se prezenta astfel : 47, 1% în sectorul primar, în sectorul
secundar 60,2%, iar în sectorul tertiar 50,4%.

Tabelul nr 9. Populația activă p e sexe la nivelul anului 1992
Ramuri economice Total Masculin Feminin
Agricultura 172 81 91
Piscicultura 2 1 1
Ind.extractivă 978 740 238
Ind.prelucrătoare 2.544 1.340 1.204
Energie 91 58 33
Construcții 231 181 50
Comerț,hoteluri 282 98 184
Transporturi
Telecomunicatii 317 247 70
Finanțe,bănci 13 3 10
Cercetare 111 50 61
Administrație publică 94 72 22
Invățamânt 129 31 98
Sănătate 84 15 69
Cultură,Sport 30 10 20
Alte servicii 73 34 39
Sursa – INSSE Tempo online

39

Tabel nr. 10 Populația activă și ocupată la recensământul din anul 2011
Populația activă Populația ocupată
Ambele
sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin
4.619 2.820 1.799 3.895 2.351 1.544
Sursa – INSSE Tempo online
Din tabelul nr.10, la nivelul anului 2011 se observă predominarea populației de
sex masculin, atât în cadrul populației active cât și în cea ocupată. În tabelul nr 12 este
prezentat numărul mediu al salariaților din orașul Boldești – Scăeni, pentru ul timii ani.
Pentru a avea o imagine cât mai clară a evoluției numărului de salariați la nivelul
localității, în tabelul nr.12 este redată evoluția pentru o perioadă mai mare de timp și
anume între anii 1992 -2016, practic pentru perioada de după Revoluția di n anul 1989. Din
datele prezentate, se pot trage urmatoarele concluzii:
– numărul salariaților a scăzut de patru ori;
– cea mai mare scădere a numărului de salariați în localitate s -a înregistrat în anul
2016 când numărul salariaților a ajuns la nivel min im, ajungând de la 8.984 în anul 1992
salariați la 2.574 salariați. 3%
0% 19% 49% 2% 5% 5% 6%
0%
2%
2% 3% 2% 1%
1% 9% Fig.1 6 Populatia activă la nivelul anului 1992
Agricultura
Piscicultura
Ind.extractivă
Ind.prelucrătoare
Energie
Construcții
Comerț,hoteluri
Transporturi Telecomunicatii
Finanțe,bănci
Cercetare
Administrație publică
Invățamânt
Sănătate
Cultură,Sport
Alte servicii

40

Dacă la nivelul orașului numărul de salariați este în scădere , la nivelul județului se
constată o creștere a acestora (tabelul nr.12 ). Cauzele principale, ale scăderii numărului de
salariați sunt:
– restructurarea economiei, care a condus la reducerea activității sau închiderea
principalelor societăți comerciale aflate pe raza localității
– relocarea sediului și restrângerea activității fostei Schele de Producție Boldești,
– acordarea de salarii compensatorii atractive pentru salariații disponibilizați
– apariția de prevederi legale pentru pensionarea anticipată a salariaților;
– criza economică și gradul scăzut de atragere al investitorilor în localitate.

Tabel nr. 12 Numărul mediu al salariaților (1992 -2016)
An Orașul Boldești -Scăeni
1992 8.984
1994 9.193
1997 7.173
1999 3.586
2002 4.438
2004 5.028
2006 3.942
2009 2.904
2011 3.002
2013 3.008
2016 2.574
Sursa – INSSE Tempo online 27%
16%
11% 23% 14% 9% Fig.17 Populația activă și ocupată în anul 2011
Populația activă Ambele sexe
Populația activă Masculin
Populația activă Feminin
Populația activă Ambele sexe
Populația ocupată
Populația ocupată Masculin
Populația ocupată Feminin

41

5.6.2 Șomajul

În tabelul nr 13 este redată evoluția numărului șomerilor înregistrați și rata de șomaj
din anii 2010 -2018, la nivelul orasului Boldești -Scăeni. Din interpretarea datelor din
Tabelul nr.13 rezultă că la nivelul orașului, în perioada 2010 -2014, rata șomaj ului aproape
s-a înjumătățit, ajungând în anul 2018 la minimum istoric după anul 1990.

Tabel nr.13 Evoluția numărului șomerilor înregistrați și rata șomajului în orasul
Boldești -Scaeni
Anii Șomeri
înregistrați la
AJOFM Femei Rata
total % Rata
Femei %
2010 563 218 6,9 5,77
2011 260 109 3,4 2,90
2012 280 129 3,6 3,41
2013 288 125 3,7 3,31
2014 268 103 3,6 2,75
2018 130 52 0,11 0,45
Sursa – INSSE Tempo online și AJOFM Pra01.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.0009.00010.000
1992 1994 1997 1999 2002 2004 2006 2009 2011 2012 2013 2016Fig.18 Evoluția nr. de salariați între anii 1992 -2016 în
orașul Boldești -Scăeni

42

5.7 Structura etnică
Din structura populației pe naționalități a orasului Boldești -Scăeni, pentru anul 1992,
constatăm faptul că în ambele perioade populația de etnie română predomină. Se produce o
scădere importantă a acesteia în anul 2002 (10 .922 persoane) față de anul 1992 (11 .750
persoane).
De asemenea, se observă creșterea masivă a numărului de rromi la nivelul orașului,
creștere care nu se datorează unui flux imigraționist, ci faptului că această comunitate a
primit anumite depturi ce au contribuit la schimbarea st atutului etnic.

Tabelul nr.15 Structura populației pe naționalităti la nivelul anilor 1992 și 2002
Naționalitate Populație
1992 Populație
(%) Populație
2002 Populație
(%)
români 11.750 99,9 10.922 95,04
maghiari 3 0,02 10 0,08
rromi 3 0,02 550 4,78
bulgari 1 0,008 – –
ruși – – 1
turci – – 2 0,01
greci – – 1
italieni – – 1
armeni – – 2 0,01
Alte etnii – – 2 0,01
TOTAL 11.757 100 11.491 100
Sursa – INSSE Tempo online 0100200300400500600
2010 2011 2012 2013 2014 2018Fig.19 Evoluția nr. de șomeri între anii 2010 -2018 în orașul
Boldești -Scăeni

43
5.8 Structura lingvistică

Din acest tabel se poate spune ca limba română este vorbită de mai puțini locuitori în
anul 2011 (10633 persoane) față de anul 2002 (11476). De asemenea, din datele statistice
se remarcă creșterea numărului celor care vorbesc limba romani, deși populația rromă din
orașul Boldești – Scae ni are un număr mult mai mare (550 persoane ) decât vorbitorii
limbii respective.
Dacă la recensământul din 2002 erau prezente în structura lingvistică a localității
limbile maghiară și armeană, la recensământul din anul 2011 acestea nu mai apar în
statistici.

Tabel nr.16 Structura lingvistică pentru anii 2002 și 2011
Limba
maternă 2002 Procentaj 2011 Procentaj
Română 11.476 99,8 10.633 95,4
Maghiara 7 0,06 – –
Rusă 1 0,008 1 0,008
Armeană 2 0,017 –
turcă 2 0,017 2 0,017
italiană 1 0,008
Romani – – 69 0,61
Nedeclarată 2 – 428 37,6
Sursa – INSSE Tempo online

5.9 Structura confesională

În structura populației pe religii este redat procentul foarte mare al populației de cult
orthodox, cu un procent de 97,95% în anul 1992 și 91,75 % în anul 2011. Pentru anul
2011 se remarcă scăderea numerică a populației de cult ortodox, de la 97,9 % (în 1992) la
91,75 % și creșterea spectaculoasă a membrilor cultelor evanghelic, de la 0,08% la 1,24%,
dar și penticostal, de la 0,30% la 0,94 %. Remarcabil este și faptul că aproximativ 440
persoane nu au declarat apartenența la o religie în anul 2011. În ca drul structurii
confesionale a populației există și alte culte (romano -catolici, reformați, baptiști), dar cu un
număr mult mai mic de adepți ( tabel nr.17).

44
Tabelul nr.17 Structura confesională a populației la nivelul anilor 1992, 2002 și 2011
Confesiunea Populație
an 1992 % Populație
an 2002 % Populație
an 2011 %
Ortodoxã 11.517 97,95 11.112 96,7 10.219 91,75
Romano -catolicã 12 0,10 22 0,19 12 0,10
Greco -catolicã 6 0,05 7 0,06 –
Reformatã 2 0,01 3 0,02 –
Evanghelicã 1 0,008 28 0,24 139 1,24
Baptistã 4 0,03 7 0,06 5 0,04
Penticostalã 35 0,30 71 0,61 105 0,94
Adventistã 12 0,10 29 0,25 27 0,24
Crestină dupã
Evanghelie 163 1,41 200 1,74 173 1,55
Atei 3 0,02 2 0,01 –
Altă religie 2 0,01 10 0,08 17 0,15
Sursa – INSSE Tempo online

Orașul Boldești – Scăeni a trecut în perioada 1990 – 2018 printr -o serie de
transformări structurale determinate de schimbările politice și de deciziile luate la nivel
local. Afectat profund de restructurarea industriei petroliere a orașului, unde lucrau ce i mai
mulți localnici, orașul a găsit în ultimii ani căile pentru adaptarea la economia de piață,
devenind din nou un oraș important la nivelul județului Prahova.

Fig.2 0 Structura confesională în anul 1992
Ortodoxã
Romano-catolicã
Greco-catolicã
Reformatã
Evanghelicã
Baptistã
Penticostalã
Adventistã
Crestină dupã Evanghelie
Atei
Altă religie

45
Capitolul VI

EVOLUȚIA TERITORIALĂ, DINAMICA MORFOLOGIEI ȘI
STRUCTURII URBANE

Prima informație cartografică despre orașul Boldești -Scaeni este reprezentată de o
hartă austriacă din anul 1797, unde sunt reprezentate localitățile Boldești, Scăeni și Seciu
prin vetrele acestora, dar și vatra satului Șipot (astăzi parte componentă a comunei
Lipănești).
Localitățile s -au dezvoltat diferit în teritoriu. Satul Boldești s -a dezvoltat în lungul
drumului care lega satele Scăeni și Șipot, fiind traversat de un drum orientat est -vest. La
intersecția celor două drumuri s -a dezvoltat vatra satului menți onată pe harta austriacă.
Direcția de dezvoltare a vetrei a fost nord -sud și est -vest. Satul Scăeni avea vatra la
intersecția drumului care traversa de la nord la sud teritoriul și care asigura legătura cu
localitățile Tufeni ,Bucovel și Pleașa. Forma vetr ei satului era circulară. Pe harta din 1797,
satul Seciu apărea cu o vatră alungită pe direcția nord -sud, situată în lungul drumului care
asigura legătura cu satul Lipănești.
In anul 1904, harta județului Prahova ilustrează o evoluție teritorială a locali tăților
din zonă, prin faptul că apare satul Balaca, satul Lipănești își modifică vatra prin unirea cu
satul Șipot, localitatea Scăeni apare împreună cu satul Balaca, iar limita localităților
Boldești și Scăeni este poziționată în lungul râului Teleajen. Î n general, limitele din vest,
nord și sud ale orașului Boldești -Scăeni le urmează pe cele consemnate în harta judțului
din 1904, cu excepția modificarii generate de apariția localității Lipănești. Planul moșiei
Boldești din anul 1905, prezintă delimitările proprietăților de la acea dată. "Sunt
consemnate proprietățile moșnenești cu limita de vest pe râul Teleajen, spre nord limita era
dată de moșia moșnenilor podeni, spre sud cu moșia Bucov, iar spre vest moșia Balaca.
Acest teritoriu se învecina la nord cu proprietatea obștii care avea nucleul la Podenii Vechi
și includea terenuri aferente comunelor Podenii Vechi, Podenii Noi, Gornet și Măgurele.La
est se întindea o proprietate moșnenească ce includea teritoriul comunelo Hîrsa, Valea
Călugărească, Albești ș i Urlați al cărui nucleu este posibil să se fi aflat la Urlați"16.

16 Primăria Boldești -Scăeni – Studiu de fundamentare al orașului Boldești – Scăeni

46
Fig. 21 Harta austriacă a localității Boldești în anul 1797

Sursa : PUG Boldești -Scăeni

Fig.22 Harta topografica a județului Prahova 1904

47

Sursa: PUG Boldești -Scăeni

Sursa: PUG Boldești -Scăeni

Sursa : PUG Boldești -Scăen i

Fig.23 Harta topografică a județului Prahova

48

Sursa : PUG Boldești -Scăeni
Fig.24 Planul moșiei Boldești în anul 1905

49
Fig. 25 Zonele funcționale ale orașului Boldești Scăeni înainte de anul 1990

Sursa : PUG Boldești -Scăeni

50
6.1. Zone funcționale

Zona funcțională este un teritoriu pe care se desfășoară activitățile umane ce se pot
înscrie într -o funcție urbană principală și alte funcțiuni urbane secundare.
Zonele centrale reprezintă o parte a structurii orașului în care sunt prezente instituții
administrative, culturale,spații comerciale, de agrement,cu influență majoră asupra orașului
Zonele funcționale ale intravilanului orașului Boldești -Scăeni sunt următoarele:
– Zona rezidențială (locuințe și funcțiuni complementare);
– Zona unităților industr iale și depozite;
– Zona unităților agrotehnice;
– Zona instituțiilor și serviciilor de interes public;
– Zona căilor de comunicație și transport ;
– Zona spațiilor verzi, sport,agrement, protecție;
– Zona construcțiilor tehnico -edilitare și zone protecție ;
– Zona gospodărire comunală;
Zona cu destinație specială;

6.1.1 Zona rezidențială
Ocupă cea mai mare parte din suprafața intravilanului 56, 72 %, fondul de locuințe
fiind compus atât din case cât și blocuri de locuințe. O locuință are în medie 2 -3 camere ,
iar suprafața medie este de 43 m².

6.1.2 Zonele cu activități industriale și depozitare
Ocupă 8, 67 % din suprafața intravilanului, de aici rezultând caracterul industrial al
orașului. Industria s -a dezvoltat pe tot teritoriul orașului mai puțin în cart ierul Seciu. Cele
mai multe unități industriale sunt situate în lungul drumulu național DN 1A.

6.1.3 Zona unităților agrotehnice
Sunt de dimensiuni mici ocupând doar 1, 03 % din suprafața intravilanului .Există
doua unități agrotehnice dezvoltate la periferia orașului:
– Cristim Ecoferm
– S.C AGRISOL S.A.

51

Sursa : PUG Boldești -Scăeni
Fig.26 Zona centrală a orașului Boldești – Scăeni

52

6.1.4 Zona căilor de comunicație și transport
Căile de comunicație rutieră ocupă 8, 22 % din intravilan, iar suprafețele de stinate
circulației feroviare 0, 43%.

6.1.5 Zona spațiilor verzi, sport, agrement, protecție
În general majoritatea spațiilor verzi (0, 6% din intravilan) sunt situate în lungul
căilor de comunicație sau în spații amenajate de tipul parcurilor. Spațiile verzi ocupă 2.05
ha fără aliniamentele verzi din lungul străzilor.

6.1.6 Zona constructiilor tehni co – edilitare și zone protecție
Zona o cupă 0, 31 % din intravilan. În orașul Boldești -Scăeni există un serviciu de
alimentare cu apă , canalizare și o stație de epurare. Apa provine din foraje subterane ( din
sursa Petromservice în Seciu și 14 străzi din c artierele orașului). Rețeaua de distribuție
acoperă 90% din populație. Alimentarea cu gaze acoperă aproape întreaga localitate și este
administrată de S.C. Distrigaz Sud. Alimentarea cu energie electrică este asigurată de
S.C.Electric Enel S.R.L firmă cu c apital privat. Energia termică se produce individual în
sobe sau prin intermediul cenrtralelor termice de apartament.

6.1.7 Zona de gospodărie comunală
Ocupă doar 1,89 % din suprafața intravilanului. În NV localității a fost dată în
folosință o rampă ecologică, cu o capacitate de 750.000 tone anual, fiind depozitate 80.000
tone. Salubrizarea stradală, a persoanelor fizice și juridice este realizată de S.C.Salub
S.A..Problema principală o constituie colectarea selectivă a deșeurilor.
Comparativ cu anul 2006 din tabelul nr. 18 se constată că suprafața ocupată de
locuințe și funcțiuni complementare din total intravilan, în anul 2014 este de aproape trei
ori mai mare. În ultima perioadă se constată o creștere a investițiilor în domeniul
construirii de locui nțe. Se constată deasemeni o creștere a suprafeței pentru căi de
comunicație și transport (rutier) ca urmare a extinderii intravilanului.

53
6.2 Bilanțul teritorial și organizarea spațiului urban

Tabel nr.18 – Bilanțul teritorial intravilan

Zone
funcționale
An 2014 An 2006
Suprafața (ha) (% ) Suprafața
(ha) (% )
Locuințe și
funcțiuni
complementare 602,37 56,72 197,07 21,46
Unități
industriale și
depozite 92,10 8,67 85,07 9,27
Unități agro –
zootehnice 10,93 1,03 9,97 1,09
Instituții și
servicii de
interes public 19,63 1,85 21,05 2,29
Căi de
comunicație și
transport
(rutier) 87,31 8,22 79,27 8,63
Spații verzi,
sport, agrement,
protecție 6,42 0,6 4,21 0,46
Construcții
tehnico -edilitare
și zone protecție 2,88 0,31 288 0,31
Gospodărire
comunală,
cimitire 20,07 1,89 6,83 0,74
Destinație
specială 15,62 1,47 13,27 1,45
Alte categorii 211,66 19,24
561,48
54,3
TOTAL
INTRAVILAN 1.068, 99 100 918,1 100
Sursa: PUG 2006 și 2014

54
Fig.27 Unități le teritoriale ale orașului Boldești -Scăeni

Sursa: Birou Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni

55

Sursa: Birou Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni

Fig.28 Unități teritoriale și zone funcționale 2014

56

O altă creștere se observă la zona Gospodarie comunală, . Prin PUZ -urile17 întocmite cât și
prin noul PUG18 au fost alocate suprafețe de teren pentru extinderea cimitirelor existente și
pentru suprafețe de teren necesare extinderii Rampei Ecologice, a Stației de sortare a
deșeurilor și a Stației de epurare.

6.2.1 Caracteristicile locuirii

Fondul locativ cons tituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de
proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case speciale pentru bătrâni
și altele), apartamente, alte încăperi utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se împarte astfel19:
 fondul locativ public – fondul locativ care se află în proprietatea statului și în
deplină administrare gospodărească a întreprinderilor de stat
 fondul locativ privat – fondul care se află în proprietatea privată
 fondul locativ cu forma de proprietate mixtă – fondul care se află în proprietatea
personală, în proprietatea comună sau în diferite cote -părți a subiecților spațiului locativ
 proprietatea întreprinderilor mixte – fondul locativ care se află în propriet atea
întreprinderilor mixte cu participare străină.
Evoluția fondului locativ din orașul Boldești Scăeni în perioada 2010 -2014 este
prezentată în tabelul nr. 19 .

Tabel nr .19 – Evoluția fondului locativ din orașul Boldești – Scăeni în perioada 2010 –
2014
An Total
locuințe(nr) Total suprafață
locuibilă(m²) Proprietate
publică(nr.) Proprietate
privată(nr.)
2010 4.022 175.511 136 3.886
2011 4.052 190.711 10 4.042
2012 4.083 193.474 26 4.057
2013 4.104 195.437 26 4.078
2014 4.125 197.010 26 4.099
Sursa: INSSE Tempo online, Birou Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni

17 Planul Urbanistic Zonal
18 Planul Urbanistic General
19 PUG Boldești -Scăeni

57
Din interpretarea datelor din tabelul nr.19 se poate constata tendința de creștere a
numărului de locuințe. În ultimii cinci ani numărul acestora crescând cu 103 u.l20 datorită
construcției unor l ocuințe private noi. În perioada de criză ( 2010 -2014) s-au eliberat un
număr de 145 de autorizații de construire pentru locuințe și s -au recepționat un număr de
136 locuințe. În anul 2010 unui locuitor al orașului îi reveneau 15.76 mp/loc. spațiu de
locui t, iar în anul 2014 acesta a ajuns la 16,97 mp/loc arătând o creștere a spațiului de
locuit pe cap de locuitor.

6.2.2 Distanța medie între doi locuitori

Este un element care aparține indicatorului densitatea populației și se calculează
utilizănd formula Dm=1,2 √𝐈𝐚 unde :
– Dm reprezintă distanța medie între doi locuitori
– Ia reprezintă indicele de arealitate care se calculează utilizând formula
Ia = 𝑺
𝐏 Km²/loc în care:
S – reprezintă suprafața orașului
P – reprezintă numărul total de locuitori ai orașului
Suprafața orașului Boldești -Scăeni este de 34.89 km² iar numărul de locuitori în anul 2011
era de 11.657 persoane .
Ia = 𝟑𝟒.𝟖𝟗
𝟏𝟏.𝟔𝟓𝟕 =0.0029 km²/loc astfel că Dm=1,2 √𝟎.𝟎𝟎𝟐𝟗 =0.064 km
Pentru orașul Boldești -Scăeni distanța medie dintre doi locui tori la nivelul anului 2011 este
de 0.064 km. În anul 1977, la primul recensământ după formarea orașului valoarea era de
0.072 km.

6.3 Dot ări socio -culturale

6.3.1 Biblioteci

Biblioteca orășenească se află în cadrul casei de cultură "Mihai Eminescu" din
cartierul Scăeni. Biblioteca dispune de 15.603 volume, accesate în anul 2014 de 3.120
vizitatori , majoritatea fiind reprezentată de elevii scolilor generale și liceului di n localitate,

20 unități de locuire

58
dar și persoane vârstnice. În anul 2014 erau 1.330 de utilizatori activi. În cadrul bibliotecii
s-au desfășurat numeroase activități educative. Biblioteca mai dispune de patru
calculatoare, un skaner, o imprimantă și un videoproiector.

6.3.2 Case de cultură
Orașul Boldești -Scăeni dispune de două case de cultură, una aflată în stare de
conservare, situată în cartierul Boldești, iar alta funcțională în cartierul Scăeni situată pe
strada Bucovului nr.5. Clădirea dispune de o sală de festivități cu 200 locuri, dotată cu
instalație de sonorizare, centrală termică, gaze, internet. În cadrul casei de cultură își
desfășoară activitatea formația de dansuri populare "Ansamblul Voinicelul ", o formație de
dansuri moderne, canto popular și cercul de pict ură. În cartierul Seciu funcționează un
cămin cultural cu o sală de festivități. În cadrul căminului cultural funcționează și grădinița
din localitate. În fosta locație a școlii generale a fost amenajat un mic muzeu destinat
activităților de explotarea pet rolului.

6.3.3 Monumente istorice
Pe teritoriul orașului există următoarele monumente cu valoare istorică:
– ruinele bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril ";
– cruce de pomenire în fața bisericii "Adormirea Maicii Domnului " din cartierul Scăeni;
– biserica"Sfânta Treime din cartierul Seciu ";
– Casa Rusescu situată în cartierul Seciu .

6.3.4 Sărbători și tradiții cu specific local
Fiind un oraș muncitoresc cu locuitori veniți din alte zone ale țării, în scurtul timp de
existență al localității nu s-au individualizat tradiții și sărbători locale. Totuși, în fiecare an,
pe data de 5 iunie se sărbătorește "Ziua O rașului ", iar în luna octombrie se organizează
"Festivalul Toamnei". Orașul este înfrățit cu localitatea Leova din Republica Moldova și
are relații de colaborare cu localitatea Pavlikeni din Bulgaria. În luna august se organizează
cupa "Viorel Mateianu", cu participarea echipei de fotbal din localitate și a unor echipe din
Republica Moldova și Bulgaria.

6.3.5 Cultele
Conform ultimelor recensăm inte populația ortodoxă a orașului deținea peste 90% din
totalul populației urmată de creștini după evanghelie, adventiști, penticostali.

59
Pe lângă bisericile cultului ortodox există și case de rugăciuni pentru celelalte culte
religioase.

6.3.6 Unități de învățământ
În orașul Boldești –Scăeni există 6 unități destinate învățământului preșcolar, 4 pentru
învățământ primar și gimnazial, o unitate pentru învățământ liceal și una pentru învățământ
special.

Tabel nr 20 Evoluția numărului de elevi pe ani școlari
Tip
instituție/Nr
înscriși 2010 -2011 2011 -2012 2012 -2013 2013 -2014
Grădinițe 54 94 81 85
Școli
gimnaziale 979 943 1036 1025
Licee 668 621 562 486
TOTAL 1.701 1.658 1.679 1.596
sursa: Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni

6.3.7 . Serviciile de sănătate
În domeniul sănătății în orașul Boldești –Scăeni există o unitate de asistență medico –
socială, cu obiect de activitate asigurarea de servicii persoanelor cu nevoi medico -sociale și
o clinică privată, care acordă servicii medicale de recuperare. Pe lângă acestea, mai 1.5401.5601.5801.6001.6201.6401.6601.6801.7001.720
2011 2012 2013 2014Fig.29 Evoluția nr. de elevi între anii 2010 -2014

60
funcționează patru cabinete medicale familiale și patru cabinete de specialitate –
stomatologice și medicină generală.

Tabel nr.21 Evoluția numărului de medici între 2010 și 2014
Nr.crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici
de familie
4
4
4
4
4

2 Număr medici
specialiști
10
9
7
7
7
Sursa: PUG Boldești -Scăeni

6.4 Dotări tehnico -edilitare

6.4.1 Căile de acces
Căile de acces sunt reprezentate de drumurile naționale, județene și comunale, iar
transporturile feroviare de calea ferată Ploiești Sud -Măneciu, drumuri foarte importante
pentru circulație, datorită numărului mare de navetiști. Drumul național DN 1A străb ate
localitatea de la sud la nord, realizând legătura orașului Boldești cu principalele orașe
vecine (Vălenii de Munte și Ploiești). Drumul județean DJ 232 în lungime de 8 km străbate
localitatea de la vest la est, iar DJ 250 străbate orașul de la sud la nord.
Tabelul nr .22 Structura rețelei de străzi mici din orașul Boldești -Scăeni

Categorie
drum Număr Total km
drumuri Total km
trotuare Total km
alei
principale Număr
locuri de
parcare
Drum
național 1 3,8 0,335 – –
Drumuri
județene 2 9,7 4,5 – 400
Drumuri
comunasle 7 14,9 5,0 – 100
Străzi 132 56,1 2,3 – 250
Total 142 84.5 11.8 – 750
Sursa: Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni
Calea ferată Ploiești Sud –Măneciu străbate orașul de la sud la nord, transportul
public fiind oprit în anul 2012 datorită ineficienței. Transportul feroviar a fost reluat în
anul 2014 de către o societate de transport particulară (halta Boldești și gara Scăeni fiind

61
transformate î n puncte de oprire). Rețeaua de drumuri a orașului are o lungime de 92,5 km.
Aproximativ 70% din străzi sunt asfaltate, majoritatea celor neasfaltate sunt situate în
extravilan, însă și acestea sunt pietruite. Excepție face drumul comunal DC55 B, care
necesită lucrări de reabilitare. Trotuarele sunt amenajate pe străzile principale, pe cele
secundare lățimea mică a străzilor nu a permis construcția acestora.

6.4.2 Rețeaua de alimentare cu apă

Principala sursă de apă este apa subterană, extragerea acestei a fiind realizată cu
puțuri forate Sunt patru puțuri funcționale pe raza localității Lipănești cu adâncimi de 80 –
100 m în zona Recea. Apa este transportată printr -o conductă cu D=300mm într -un
rezervor situat în Gospodăria de apă Lipănești unde este clorin ată, apoi pompată într -un
rezervor cu o capacitate de 1000 m³ din cartierul Boldești. De aici, printr -o conductă de
azbociment, apa este trimisă gravitațional sau prin pompare cartierelor orașului.
Rețeaua de alimen tare cu apă are o lungime de 73. 661 km. D in totalul de 4.125
locuințe, la sistemul de alimentare sunt racordate 3.687 locuințe ( 89,38%). Majoritatea
racordărilor sunt reprezentate de casele particulare.

6.4.3 Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare are o lungime de 20. 5 km și 1.796 racordăr i. Serviciul de
canalizare este concesionat unei firme private.

Tabel nr.23 Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014
Tipuri de utilizatori Nr.
racordate
la rețea
Populație Case particulare 2.540 Nr.contracte
Contracte individuale la blocuri 1.147
Unități Agenți economici 125
Unități sociale 37
Total 3.849
Sursa: Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni
Stația de epurare a fost construită în anii '80 dispune de treapta mecanică și treapta
biologică cu o capacitate de 40 l/s. Din cauza tehnologiei vechi, stația nu se înscrie în
normele din domeniu.

62
6.4.4 Energia termică
Dacă pâna în anul 1990 majoritatea locuitorilor din blocuri foloseau încălzirea
centrală, schimbările intervenite după acest an au făcut ca activitatea de termoficare să fie
oprită în anul 2001, iar centralele termice ale orașului dezafectate. Rețeaua de distribuire a
gazelor naturale acoperă 90 % din totalul străzilor.

6.4.5 Rețeaua de iluminat public
Este alcătuită din puncte de aprindere, cutii de distribuție și alte elemente și are o
lungime de 61. 84 km. Există două stații de sistem:
– stația 110/20/6 kv situata pe DN 1A;
– stația 20/6 kv Scăeni.
Stațiile electrice s -au dezvoltat în primul rând pentru alimentarea cu energie electrică
a consuma torilor urbani. Astfel, s -a asigurat alimentarea cu energie electrică atât a
obiectivelor industriale cât și a orasului.
Distribuția energiei electrice la consumatori se face la tensiune de 20 kv aerian și la 6
kv subteran, prin intermediul posturilor de t ransformare. Rețelele de distribuție de medie
tensiune de 20 Kv si 6 Kv sunt realizate cu cabluri subterane precum si cu rețele electrice
aeriene. Rețelele de distribuție de joasa tensiune sunt realizate cu cabluri subterane la
blocurile de locuințe si pri n rețele electrice la ceilalți consumatori.

6.4.6 Poșta și telecomunicațiile
Orașul are un oficiu poștal și este conectat la serviciile de telefonie fixă (Telekom),
serviciile de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote), servicii de televiziune prin
satelit (Dolce, Focus Sat și BoomTV) ,televiziune prin cablu (S.C UPC ROMÂNIA S.R.L)
Rețeaua de internet este asigurată de Telekom, S.C.RDS & RCS, S.C. UPC
ROMÂNIA S.R.L și OPTIC NET S.R.L.

6.5 Indicatori ai calității vieții urbane

6.5.1Chestionar calit atea vi eții urbane în Boldești – Scăeni
Întrebări ;
1.Vârsta ?

2.Sexul ?

63

3.Studii ?

4.Venituri nete ?
a) până în 1.450 lei
b) între 1.450 și 2.700 lei
c) peste 2.700 lei

5. Statutul socio -economic ?
a) salariat
b) pensionar
c) antreprenor
d) elev/student
e) alte situații

6. Locuința este racordată la :
a) apă și canalizare Da/Nu
b) ener gie electrică Da/Nu
c) rețeaua de gaze Da/Nu

7.Folosiți serviciile de televiziune și internet ?
a) doar televiziune
b) televiziune și internet
c) niciunul

8. În ce măsură sunteți mulțumit d e transportul local de persoane ?
a) foarte mulțumit
b) mulțumit
c) nemulțumit

9. Sunteți mulțumit de calitatea serviciilor sanitare din Boldești -Scăeni ?
a) foarte mulț umit
b) mulțumit
c) nemulțumit

64

10.Sunteți mulțumit de posibilitățile de participare la activitățile culturale și sportive din
Boldești – Scăeni ?
a) foarte mulțumit
b) mulțumit
c) nemulțumit

11. În ce măsură folosiți spațiile de agrement ale orașului ?
a) foarte des
b) des
c) rar
d) foarte rar

Interpretarea chestionarului

1.Vârsta ?

Grupe de vârstă Nr. răspunsuri Procent
18-40 ani 34 26,15
41-60 ani 74 56,92
> 60 ani 22 16,92

Repr ezentare grafică întrebarea nr.1

26%
57% 17% 18-40 ani 41-60 ani > 60 ani

65
2. Sexul ?

Variabile Nr. răspunsuri Procent
Masculin 62 47,69
feminin 68 52,30

Reprezentare grafică întrebarea nr.2

3. Studii ?

Studii Nr. răspunsuri Procent
Superioare 22 16,92
Medii 92 70,76
Primare 16 12,30

Reprezentare grafică întrebarea nr.3

Masculin 62
48% Feminin 68
52%
Superioare
17%
Medii
71% Primare
12%

66
4. Venituri nete ?

Salariu net Nr. răspunsuri Procent
< 1450 lei 32 24,61
1450 – 2700 lei 83 63,84
> 2700 lei 15 11,5

Reprezentare grafică întrebarea nr.4

5. Statutul socio – economic ?

Variabile Raspunsuri Procentaj
Salariat 72 55,38
Pensionar 22 16,92
Antreprenor 4 3,07
Elev/student 26 20
Alte situații 6 4,61

Reprezentare grafică întrebarea nr.5

25%
64% 11% < 1450 lei 1450 – 2700 lei > 2700 lei
55%
17% 3% 20% 5% Salariat Pensionar Antreprenor Elev/student Alte situații

67
6. Locuința este racordată la :

Racordare la : Răspunsuri
DA Răspunsuri
NU Procentaj
DA Procentaj
NU
Apă și canalizare 124 6 95,38 4,61
Energie electrică 130 0 – –
Rețeaua de gaze 130 0 – –

7. Folosiți serviciile de televiziune și internet ?

Servicii Nr. răspunsuri Procentaj
Doar televiziune 6 4,61
Televiziune și internet 124 95,38
niciunul 0 –

8. În ce măsură sunteți mulțumit de transportul local de persoane ?

Variabile Nr.răspunsuri Procentaj
Foarte mulțumit 13 10
Mulțumit 73 56,15
Nemulțumit 44 33,84

9.Sunteți mulțumit de calitatea serviciilor sanitare din Boldești -Scăeni ?

Variabile Nr.răspunsuri Procentaj
Foarte mulțumit 25 19,23
Mulțumit 64 49,23
Nemulțumit 41 31,53

Reprezentare grafică întrebarea nr.9
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit

68
10.Sunteți mulțumit de posibilitățile de participare la activitățile culturale și sportive din
Boldești – Scăeni ?

Variabile Nr. răspunsuri Procentaj
Foarte mulțumit 23 17,69
Mulțumit 63 48,46
Nemulțumit 44 33,84

Reprezentare grafică întrebarea nr.1 0

11.În ce măsură folosiți spaț iile de agrement ale orașului ?

Variabile Nr. răspunsuri Procentaj
Foarte des 43 33,07
Des 60 46,15
Rar 24 18,46
Foarte rar 3 2,30

Reprezentare grafică întrebarea nr.1 1
Foarte mulțumit
Mulțumit
Nemulțumit
Foarte des
Des
Rar
Foarte rar

69
Capitolul VII

FUNCȚIILE ȘI ARIA DE INFLUENȚĂ

După anul 1989 , o parte din agenții economici care își desfășurau ativitatea în orașul
Boldeșt i–Scăeni au fost nevoiți să -și închidă porțile , din cauza neadaptării la cerințele
economiei de piață și restructurării economice.
Princip alii agenți economici de astăzi acoperă aproape toate domeniile de activitate ,
de la activitățile extractive , (diminuate considerabil ), la cele industrial e, agricole și de
servicii. Activitățile de tradiție ale orașului (industria sticlei, extracția petrolului, fabricarea
cartoanelor, întreținerea utilajului petrolier) , fie au dispărut complet prin închiderea
unităților industria le, fie și -au diminuat activitatea , cum este cazul Schelei de Petrol .

Tabel nr. 24 Structura agenților economici din Boldești -Scăeni după domeniul
de activitate
Nr.crt . Domeniu de activitate Număr societăți Pondere din
totalul
societăților
1 Comerț.Servicii tehnice 63 38,42
2 Hoteluri și restaurante 12 7,32
3 Activități științifice și tehnice 2 1,22
4 Agricultură,silvicultură,pescuit 3 1,83
5 Industria prelucrătoare 10 6,10
6 Distribuția apei,salubritate 3 1,83
7 Transport și depozitare 9 5,49
8 Servicii administrative 1 0,61
9 Comunicații 6 3,66
10 Construcții 2 1,22
11 Intermedieri financiare și asigurări 5 3,05
12 Activități culturale și recreative 0 0
13 Alte activități de servicii 50 30,49
Sursa :PUG Boldești -Scăeni

7.1 Funcția industrial ă
În anul 1989 oraș ul Boldești –Scăeni era situat din punct de vedere economic pe
locul trei în cadrul județului Prahova, în urma orașelor Ploiești și Câmpina . Orașul era
recunoscut la nivel județean și naț ional prin Schela de Petrol, Fabrica de Geamuri, Fabrica
de Cartoane ș i Mucava, Întreprinderea de Foraj. Astăzi aceste unități , cu excepția Schelei

70
de Petrol (aparține grupului OMV PETROM) și -au închis activitatea. În locul lor au apărut
altele , de dimensiuni mici, mai adaptabile economiei de piață , cum este SC ARTEMA
PLAST S.R.L., cu activitate în fabricarea ambalajelor flexibile pentru industria alimentară

7.2 Funcția agricolă
Suprafața agricolă este de 2.195 ha. În tabelul sunt redate suprafețele ș i ponderea
suprafețelor pe categorii de folosință.

Tabel nr .25 Suprafața agricolă , pe categorii de folosință în anul 2014
Categorii de folosință Suprafața(ha) Ponderea suprafețelor
Arabil 972 44,28
Pășuni 1.012 46,10
Vii și livezi 211 9,61
Total teren agricol 2.195 100
Sursa :PUG Boldești -Scăeni

În această figură se observă ponderea mare a pășunilor urmate de terenul arabil .

Arabil
44%
Pășuni
46% Vii și
livezi
10% Fig.30 Suprafața agricolă pe categorii de folosință în
anul 2014

71
Tabel nr. 26 Exploatații agricole după modul de deținere a suprafeței
Modul de deținere a suprafeței Oraș Boldești -Scăeni
În proprietate 1.806
În concesiune 1
În arendă 3
În parte 1
Utilizate cu titlu gratuit 25
Alte moduri 3
Total 1.839
Sursa: pbs.infoprimarie.ro

Cele mai multe exploatații agricole sunt în proprietate .

Tabel nr .27 Suprafața cultivate (ha) conform recensământului agricol din 2010
Culturi Suprafața cultivată
Pondere din teren arabil

Grâu 112.79 22,76
Porumb 154,02 31,08
Plante tehnice 0.06 0,01
Legume – –
Plante de nutreț 57.28 11,56
Cartofi 0,62 0,13
Alte culturi 16.96 3,42
Total arabil 495.62 68,96
Sursa:pbs.infoprimarie.ro
Cele mai multe suprafețe sunt cultivate cu porumb (31.08%) urmate de cele cultivate
cu grâu (22.76%).

Tabel nr .28 Efectivele de animale la nivelul orașului Boldești -Scăeni
Rase de animale Efective
Păsări 13.400
Cabaline 54
Caprine 229
Bovine 61
Familii de albine 189
Porcine 371
Ovine 435
Total 14.739
Sursa :PUG Boldești -Scăeni

În cadrul creșterii animalelor se remarcă predominarea creșterii păsărilor și a ovinelor.

72
7.3 Funcția comercială
Schimbările economice care au avut loc după anul 1990 s -au reflectat și în activitățile
principale ale locuitorilor orașului. Funcția comercială ( caracteristică tuturor orașelor ) a
căpătat un impuls pentru dezvoltare și diversificare , deși orașul nu este cunoscut prin
existența unor activități comerciale importan te. Factorii care au contribuit la dezvoltarea
acestei funcții sunt:
-situarea localității în lungul drumului național DN 1A ;
-existența căii ferate Ploiești Sud -Măneciu ;
-situarea în apropierea orașului Ploiești unde se află sursele de alimentare cu
produse ;
-existența unor tradiții meșteșugărești .
În fiecare an în lunile iunie și octombrie se desfășoară Zilele orașului și Festivalul
Toamnei, activități organizate de primăria Boldești -Scăeni unde pe lângă activitățile
culturale au loc și activități comerciale diverse la care participă comercianți din toate
colțurile țării .

Tabel nr .29 Tipuri de activități comerciale din orașul Boldești -Scăeni
Nr.crt . Tipuri de activități Numă r societăți
1 Activități i mport -export 1
2 Comercializare p iese auto -moto 22
3 Comercializare m aterial lemnos 4
4 Consultanță, publicitate , arhitectură 16
5 Produse diverse -comerț cu amănuntul și en-gross 75
6 Comercializare p roduse nealimentare 10
7 Comercializare produse IT 9
8 Comercializare produse farmaceutice 2
9 Total 139
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni
După anul 2010 în orașul Boldești Scăeni au apărut supermarket -urile. Primul a fost
supermarketul "Maya", iar mai târziu supermarketurile S.C Lemar S.A. și Carrefour
Market (ultimul a fost înființat în decembrie 2016)

73
7.4 Funcția administrativă
Administrația locală este organizată și funcționează dupa principiile autonomiei
locale. Aparatul de specialitate al Primăriei Boldești cuprinde 130 de posturi structurate
astfel :
– demnitari – 2 posturi ;
– funcții publice – 42 posturi ( din care 6 funcții publice de conducere și 6 funcții
publice de execuție) ;
– contractuali – 88 posturi (2 posturi de conducere și 84 posturi de execuție) .
Cheltuielile primăriei au crescut în perioada 2010 -2017 c u peste două milioane lei ,
după cum arată tabelul nr.

Tabel nr. 30 Total cheltuieli (mil. lei) între 2010 -2017
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli 13,65 12,54 13,22 14,83 16,90 18,61 16,07
Sursa :PUG Boldești -Scăeni
Ajutoarele sociale au cunoscut o scădere între 2010 și 2014 cu a proape 975 mii lei,
după care a urmat o ușoară creștere, în anul 2016 totalul ajutoarelor sociale fiind de
2.372.369 lei
Tabelul nr .31 Total cheltuieli (mil.lei) ajutoare sociale
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cheltuieli 2,88 1,799 1,87 1,96 1,98 2,19 2,37
Sursa : PUG Boldești -Scăeni

7.5 Funcția turistică
Situat într -o zonă cu un potențial turistic natural scăzut, turismul din orașul Boldești
– Scăeni a cunoscut o dezvoltare foa rte slabă de -a lungul anilor. Fă ră capacități de cazare
importante, numărul turiștilor a fost foarte redus. Amplasata pe vâ rful dealului Seciu la
circa 3 km de centrul orașului ș i la 4 km d e DN 1A, Crama Seciu p rin potenț ialul
peisagistic si baza turistica dezvolta ta (Hotel -Restaurant si Vinotecă), cu spații pentru
recepții, congrese si festivitați, constituie singura carte de vizită turistică a orașului
Boldești – Scăeni ș i un obiectiv cuprin s in circuitul turist ic al județ ului.

74
Tabel nr. 32 Capacități de cazare și fluxul turistic în orașul Boldești – Scăeni
între anii 1992 – 2016
Ani 1992 2002 2013 2016
Unități de cazare(total) – numă r – 1 1 2
Locuri in u nitati de cazare (total )
– numă r – 36 36 61
Hoteluri – numă r – 1 1 2
Locuri î n hotelur i – numă r – 34 36 61
Sosiri – total – numă r – 1.579 536 1.549
Innoptari – total – numă r – 2.510 1.349 2.536
sursa: INSSE Tempo online

7.6 Funcția de transport
Accesul spre orașul Boldești – Scăeni se realizează prin intermediului drumului
național DN 1A care asigură legătura cu orașul Ploiești și orașul Vălenii de Munte, DJ 32
care străbate orașul de la vest la est și Dj 250 care străbate orașul de la sud la nord.
Tabel nr. 33 Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Boldești -Scăeni
Categorie
drum Total
km din
care Asfalt tip beton,beton de
ciment,pavaj,îmbrăcăminți
asfaltice Pietruite Drumuri
de
pământ Drumuri
reabilitate
în
perioada
2008 -2013
Drum
național 3,8 3,8 – – –
Drumuri
județene 9,7 9,7 – – –
Drumuri
comunale 12,7 8,5 1,6 2,6 –
Străzi 58,3 54,6 3,5 0,2 8
Total 84,5 76,6 5,1 2,8 8
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni

7.2 Aria de influență
Din punct de vedere a dministrativ , orașul Boldești – Scăeni este situat în partea
centrală a județului Prahova, la 12 km distanță de orașul Ploiești, 25 km de orașul Vălenii
de Munte și 13 Km de orașul Plopeni. Distanța pâna la București este de 58 km.

75
Din punct de vedere al suprafeței, o rașul Boldești -Scăeni se înscrie în categoria
orașelor de rangul III cu un teritoriu administrativ de aproximativ 3 .489 ha.
Tabel nr. 34 Relația orașului cu zona de influență
Ierarhizare Locul în cadrul
județului
Populație 10
Densitate 9
Locuințe 11
Număr mediu de persoane pe o gospodărie 27
Suprafața locuibilă pe o persoană 50
Sursa : INS, D irecția de statistica județeană Prahova

Cu reședința de județ, orașul Ploiești , existî relați i economice, sociale , culturale, de
asigurare a asistenței medicale (spitalizare, etc.).
Determinarea ariei de influență a unui oraș a constituit o problemă abordată de
specialiști încă din secolul XIX . W.J.Reilly, un geograf american și mai apoi P.D.
Converse au dezvoltat o formulă prin care se poate determina aria de influență a unui oraș:
dA=d𝐴𝐵
√1+PA
PB în care :
dA = distanța până la orașul A
dAB = distanța între orașele A și B
PA și PB = populația orașelor A și B
Astfel că : dPloiești = 12 km
√1+231 .553
11.569 = 12
√1+20.01 = 12
4.58 = 2.62 km
Această valoare (2.62 km) reprezintă raza sferei de influență a orașului Boldești -Scăeni
față de orașul Ploiești . După aceeași metodă de calcul se obțin următoarele rezultate pentru
celelalte orașe ale Județului Prahova .

76
Tabel nr . 35 Aria de influență a orașului Boldești -Scăeni în sistemul urban al jud.
Prahova21
Nr.
crt.

Oraș

Nr.
locuitori
în anul
2017 Distanța
față de
Boldești
(Km) Raza sferei de
influență a
orașului Boldești
– Scăeni
către orașul ….
(Km) Raza sferei d e
influență a
orașului….către
orașul Boldești –
Scăeni
(Km)
1 Câmpina 37.274 43 20,97 37,71
2 Azuga 4.794 82 69,49 44,56
3 Băicoi 18.989 22 13,58 17,46
4 Breaza 16.692 47 30,12 36,15
5 Bușteni 9.773 76 56,29 51,70
6 Comarnic 12.347 54 37,76 38,84
7 Mizil 16.351 39 25,16 30,00
8 Plopeni 9.010 13 9,77 8,60
9 Sinaia 11.441 69 48,93 48,93
10 Slănic 5.798 30 24,59 17,34
11 Urlați 11.632 25 17,73 17,73
12 Vălenii
de Munte 13.562 25 17,00 18,38
13 Ploiești 231.553 12 2,62 11,76

Din tabelul nr . 35 se observă că la nivelul județului Prahova ariile de influență cele mai
mari către orașul Boldești – Scăeni le au municipiile Ploiești și Câmpina, la care se adaugă
orașele Breaza, Băicoi, Mizil, Comarnic și Vălenii de Munte, iar aria de influență a
orașului Boldești Scăeni este mai mare spre orașele Azuga, Slănic, Plopeni, Urlați, Bușteni
și egală cu cea a orașului Sinaia .

21 https://fsu.valahia.ro/images/avutgs/1/2012/201212123.pdf

77
Capitolul VIII

IMPACTUL ACTIVITĂȚIL OR ANTROPICE ASUPRA
MEDIULUI

Orașul Boldești –Scăeni se distinge printr -un relief variat, o vegetație specifică
treptelor de relief, un climat de dealuri joase și câmpie cu temperaturi medii de 10 -11°C și
o direcție predominantă a vânturilor dinspre NE. Pe mari suprafețe pădurea a fos t defrișată
pentru a face loc culturii viței de vie,.Vegetația de silvostepă și cea a zăvoaielor au fost
înlocuite aproape în întregime cu culturi agricole.
Intervenția antropică asupra elementelor mediului s -a amplificat odată cu
descoperirea petrolului î n perimetrul localității, acest fapt antrenând construcția unor
drumuri, rețele de conducte, construcții care au avut în timp un impact amplu asupra
elementelor mediului. Printre sursele importante care poluează aerul se numără
automobilele, în număr tot m ai mare de la an la an. Poluanții eliminați sunt: oxidul de
carbon, hidrocarburi, oxizii de azot, plumb. Limitarea vitezei în interiorul localității la 50
km/h, formarea unor perdele forestiere, devierea circulației autovehiculelor de tonaj mare
sunt condi ții necesare pentru reducerea poluării fonice și a atmosferei. În cea mai mare
parte concentrațiile acestor poluanți sunt sub CMA (concentrația maximă admisă). În anul
2001 a fost pusă în funcțiune Rampa ecologică pentru deșeuri care a contribuit la scăder ea
poluării aerului prin tehnologiile moderne limitând apariția unor incendii.
Surse de poluare ale aerului înainte de anul 2000 erau SC AGRISOL INT. RO. S.A.
si Ecoferm S.R.L., care astăzi și -au modernizat procesele de producție. Evaluarea
nivelurilor d e impurificare este făcută în raport cu concentrațiile maxime admisibile. Sursa
principală de impurificare o constituie încălzirea rezidențială.
În lungul DN 1A și a căii ferate Ploiești -Văleni există poluanți generați de circulația
rutieră: CO 2, NO 2, SO2, pulberi în suspensie. Substanțele organice, anorganice, apele uzate
din gospodării, din fermele de creștere a animalelelor sunt greu epurate datorită prezenței
încărcăturii organice și microorganismelor patogene provenite din dejecții animale.

78

Tabe l nr.22 Cantitatea de poluanți în orașul Boldești – Scăeni
Poluanți C.med.anuală(mg/m³) CMA
anual(mg/m³) Cmax
1h(mg/m³) CMA 1h
(mg/m³)
SO 2 6,1 60 35 750
NO 2 21,6 40 123 300
CO 121,6 – 689 6.000
particule 11,9 75 68 500
plumb 0,19 – 1.1 –
Sursa : PUG Boldești -Scăeni -Raportul de mediu

Orașul Boldești –Scăeni cu o activitate agricolă redusă, este inclus în cadrul celor 40
de localități din jud.Prahova unde există vulnerabilitate în poluarea cu nitrați a apelor. În
prezent poluarea a scăzut datorită redu cerii efectivelor de animale, aplicarea normelor
sanitare, racordarea la sistemul de canalizare. Orașul are o rețea de canalizare lungă de
20.5 km. Stația de epurare este situată în lunca râului Teleajen în apropierea podului peste
râu și are o capacitate de preluare de 321 l/s. Stația nu dispune de personal calificat pentru
laboratorul de analize necesare. Îndepărtarea particulelor grosiere se execută manual.
Încărcările poluanților la intrarea și ieșirea din stație sunt reprezentați în tabelele 23 a și b.

Tabel nr. 23 a Cantitatea de poluanți la Stația de Epurare Boldești -Scăeni
Încărcările poluanților la ieșirea din stație sunt:
Poluanți M.S.
(mg/l) CBO522
(mg/l) CCO23
(mg/l) Azot
(mg/l)
Norme admisibile NTPA 002/2002 350 300 850 30
Etapa actuală din analize 302 225 543 7,1
Etapa actuala din calcul 285 257

Tabel nr. 23 b Cantitatea de poluanți la Stația de Epurare Boldești -Scăeni
Încărcările poluanților la ieșirea din stație sunt:
Poluanți M.S.
(mg/l) CBO5
(mg/l) CCO
(mg/l) Azot
(mg/l) Fosfor
(mg/l) Produs
Petrolier
(mg/l)
Norme admisibile
NTPA 001/2002 60 25 125/100 3 4 5
Etapa actuală –
Analize 38.5÷59 16.5÷40 122 1.1÷7.1 12.76 4.4÷3.65
Sursa : PUG Boldești -Scăeni -Raportul de mediu

22Consumul Biochimic de Oxigen
23 Cererea chimică de oxigen

79
După cum se observă din tabele, în cea mai mare parte poluanții se înscriu în
normele admisibile , cu excepția azotului și fosforului rezultați în urma activităților
agricole.
În ceea ce privește poluarea solului, industria de extracție a petrolului și gazelor
naturale deține un rol fruntaș. Scurgerea un or reziduuri petroliere, uleiuri și alte produse
petroliere fac improprie folosirea unor terenuri, iar infiltrarea acestora în sol pot produce
poluarea pânzei freatice. Lucrările agrotehnice defectuoase, poluanții agricoli, reziduurile
industriale, îngrășă mintele organice excedente au de asemenea un rol important în poluarea
solului. Odată cu construcția Rampei ecologice, dar și prin acțiuni de conștientizare a
locuitorilor și a firmelor care își desfășoară activitatea în perimetrul localității, nivelul de
poluare al solului a scăzut foarte mult.
Un aport important în reducerea poluării l -a avut SC OMV PETROM, care a închis 4
batale pentru depozitarea fluidelor de foraj și a adus la starea inițială câteva suprafețe
folosite în procesul de extracție. Multe te renuri au rămas însă poluate cu apă sărată,
hidrocarburi sau ciment.
Orașul Boldești -Scăeni a trecut din faza de oraș cu multe probleme de mediu într -o
fază în care se fac eforturi pentru reducerea efectelor poluării cu hidrocarburi și adoptarea
celor mai optime soluții pentru evitarea în viitor a problemelor de poluare.

80
Capitolul IX

DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE

9.1 Identificarea zonei de acțiune urbană
Zona de acțiune urbană identificată la nivelul orașului Boldești -Scăeni este
reprezentată de întreaga suprafață a teritoriului orașului de 3.489 ha. Situat în partea
centrală a jud.Prahova orașul este alcătuit din cartierele Boldești, Scăeni, Balaca și un sat
aparținător – Seciu.

9.1.1 Disfuncționalități24
Disfuncționalitățile la nivelul teritoriului și a localității sunt cuprinse în următoarele
domenii:
1. Fondul construit și utilizarea terenurilor;
– existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, care nu sunt echipate edilitar;
– starea precară a do tărilor culturale;
– structuri turistice slab dezvoltate (capacități de cazare, unități de alimentație publică
și structuri de agrement);
– clădiri situate în regiuni afectate de alunecări de teren;
– zone industriale cu clădiri degradate.
2. Spații planta te, agrement și sport
– lipsa unor spații pentru agrement;
– insuficiența spațiilor verzi amenajate.
3. Căi de comunicație și transport
– rețea stradală nemodernizată și subdimensionată ;
– lipsa/discontinuitatea trotuarelor;
– intersecții neamenajate;
– insuficiența parcărilor publice;
– traficul greu prin localitate.

24 PUG Boldești -Scăeni

81
4. Echipare edilitară
– lipsa hidranților pentru incendiu în cadrul rețelei de distribuție a apei ;
– izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor de locuit.
6. Probleme de mediu
– depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere;
– sunt supuse poluării apa și solul;
– existența unor zone cu alunecări de teren.
7. Dezvoltarea economică
– restructurarea unor unități economice.Cele mai importante unități au activitatea
suspendată ;
-slaba dezvoltare a structurilor turistice și dotărilor aferente.
8. Evoluție demografică
– scăderea continuă a numărului populației;
– numărul mic al populației ocupate.
5.Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
– slaba protecție și întreținere a monumentelor istorice.

9.2 Domenii vizate pentru implementarea planului de dezvoltare urbană

Strategia de dezvoltare la nivelul orașului Bpldești -Scăeni se axează pe următoarele
domenii de intervenție:
1.Infrastructură și echipare edilitară
Obiectiv str ategic:
– Creșterea calității apei potabile și asigurarea normelor de igienă
Plan de acțiune:
– Scăderea durității apei;
– Micșorarea timpului de intervenție în cazul avariilor;
– Asigurarea continuității livrării apei în cartierul Seciu;
– Înlocuirea conductelor uzate;
– Reducerea consumului de energie electrică;
– Creșterea numărului de abonați;
– Modernizarea stației de epurare.

82

Sursa: PUG Boldești -Scăen

Fig. 31 PUG orașul Boldești -Scăeni – Disfuncționalități

83

Proiecte propuse:
– Montarea unei stații de dedurizare a apei potabile;
– Reabilitarea împrejurimilor la forajele de captare și rezervoarelor de stocare;
– Înființarea unei echip e pentru monitorizarea activității de transport și distribuire a apei;
– Amplasare grup pompe nou în Gospodăria de apă Scăeni;
– Înlocuire rețea distribuție și branșamente;
– Montarea unor sisteme automatizate la rezervoarele existente;
– Înlocuirea pompelor de extracție a apei și a celor de distribuție;
– Reabilitarea și modernizarea stației de epurare.
Infrastructura rutieră și utilități în zonele nou introduse în intravilan
Plan de acțiune:
– Extinderea și modernizarea căilor de comunicație;
– Crearea de noi căi de comunicație rutieră;
– Extinderea rețelelor de apă și canal în zonele de extindere a căilor de comunicații;
– Introducerea rețelei de apă și canalizare pe străzile nou construite;
– Extinderea alimentării cu energie în zonele de extindere și modernizar e;
– Extinderea rețelei de alimentare cu gaze.
Proiecte propuse:
– Extinderea și modernizarea unor străzi: Sondelor, Turcului, Liceului;
– Înființarea a două noi străzi;
– Extinderea rețelei de alimentare cu apă pe str.Sondelor,Liceului;
– Extinderea rețelei de ca nalizare pe str. Liceului;
– Extinderea alimentării cu energie electrică și iluminat public pe străzile Sondelor,
Turcului, Liceului;
– Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale pe străzile Sondelor, Turcului,
Liceului.

2. Învățământ
Obiectiv strategic:
– Creșterea calității învățământului
Plan de acțiune:
– Modernizarea, extinderea și contruirea unor noi spații destinate pentru desfășurarea
procesului de învățământ;

84
– Diversificarea pregătirii elevilor;
– Creșterea gradului de pregătire al cadrelor didactice.
Proiecte propuse:
– Construirea unui teren de sport multifuncțional în cadrul liceului;
– Construirea unei săli de sport la Scoala nr.2;
– Reamenajarea grădiniței și folosirea ei pentru instruirea practică a elevilor de liceu;
– Construirea a patru săli de clasă la școala"Mihai Viteazul".

3. Cu ltură, culte, sport și agrement
Obiectiv strategic:
– Dezvoltarea agendei cultural sportive
Plan de acțiune:
– Reabilitarea și modernizarea infrastructurii;
– Punerea în valoare a aptitudinilor cetățenilor;
– Punerea în valoare a obiectivelor turistice;
– Participarea activă în competițiile turistice;
– Înfrățiri cu alte localități din U.E.;
– Organizarea de serbări câmpenești.
Proiecte propuse:
– Reabilitarea clubului Boldești;
– Modernizarea și reabilitarea stadionului de fotbal "Viorel Mateianu";
– Înființarea unei trupe de teatru și a unui concurs artistic pentru tineri;
– O integrare mai bună a localității în cadrul traseului "Drumul Vinului";
– Montarea unor hărți electronice ale localității cu principalele repere turistice;
– Înființ area unei echipe de judo;
– Organizarea anuală a întrecerii de ciclism;
– Organizarea memorialului "Viorel Mateianu" cu participare internațională;
– Organizarea "Festivalul Toamnei";
– Organizarea de manifestări prilejuite de "Zilele Orașului".

4. Social -economi c
Obiectiv de referință:
– Îmbunătățirea condițiilor social -economice ale populației
Plan de acțiune:

85
– Dezvoltarea serviciilor sociale;
– Atragerea de investitori în localitate;
– Asistența pentru I.M.M25.
Proiecte propuse:
– Diversificarea activităților de asistenț ă socială ;
– Realizarea unor broșuri "Oportunități de afaceri în Boldești -Scăeni ";
– Încheierea unor parteneriate public -private;
– Înființarea unei echipe de consultanță pentru IMM –uri în cadrul primăriei.

Analiza SWOT a localității Boldești -Scăeni. 26

PUNCTE TARI

1. Apropierea față de municipiul Ploiești
(12 km);
2. Localitatea este străbătută de DN1A și
calea ferată Ploiești -Maneciu;
3. Infrastructura rutieră bună;
4. Acces la sistemul de distribuție al
gazelor naturale;
5. Terenuri intravilane destin ate pentru
locuințe, industrie și servicii;
6. Suprafața de teren relativ mare prevazută
în PUG pentru „Locuințe și funcțiuni
complementare” și „Zona mixtă”;
7. Relieful echilibrat: 50% deal, 50%
câmpie;
8. Forța de muncă policalificată;
9. Infrastructura școlară bună, cantitativ și
calitativ;
PUNCTE SLABE

1. Apropierea față de municipiul Ploiești din
perspectiva.realizarii unor anumite investitii
(Lanturi de supermarket uri etc.).
2. Lipsa utilitaților în zonelor de extindere a
intravilanului;
3. Lipsa de terenuri aflate în proprietatea
orașului;
4. Lipsa parcelării terenurilor din extravilanul
localității, precum și gradul mare de fărâmițare
a terenurilor;
5. Numărul scă zut de U.L. aflate în
proprietatea orașului;
6. Existența de zone cu alunecări de teren (în
zona deluroasă);
7. Lipsa unei Săli de sport la Școala nr.2;
8. Lipsa unei construcții destinată efectuării
instruirii practice a elevilor de liceu;

25 Întreprinderi mici și mijlocii
26 Strategia de dezvoltare durabilă a oraș ului Boldesti Scaeni 2014 -2020

86
10. Cadre didactice calificate în proporție
destul de mare;
11.Dotarea unităților școlare cu 2
microbuze pentru transportul elevilor;
12. Existenta a doua Case de Cultură și a
unui Cămin Cultural;
13. Existența unui stadion de fotbal aflat în
proprietatea orașului;
14. Inexistența unor industrii care să fie
surse de poluare;
15. Prețurile relativ mici ale terenurilor;
16. Localitatea este străbătută de „Drumul
vinului”, iar în localitatea Seciu exita „Casa
Seciu”, fap t pentru care orașul are potențial
turistic;
17. Existența unor spații (proprietăți
private) unde se pot desfășura activități de
producție, comerț sau servicii;
18. Un grad de îndatorare al APL, scăzut
(sub 30%)exemplificat);
19. Existența unui punct de rachete
antigrindină pe raza localității;
20. Apartenența la un județ puternic
dezvoltat.
21. Localitatea este infrațită cu localitatea
Leova din Republica Moldova și are relații
de colaborare pe linie culturală și sportivă
cu localitatea Pekliveni din Rep ublica
Bulgaria;
23. Tradiție în activitatea de extracția
petrolului;
24. Existența de spaț ii de parcare
suficiente; 9. Procentul de promovabilitate foarte scăzut la
Liceul Tehnologic;
10. Spațiu insuficient pentru procesul de
învățămât la Școala ,,Mihai Viteazu’’;
11. Casa de Cultură din Boldești (Club
Boldești) nu este funcțională;
12. Starea precară de conservare a unor
monumente is torice;
13. Existența unor poluări istorice ale solului
produse de către procesul de extracție a
petrolului;
14. Numărul mic de ONG -uri în localitate;
15. Administrația Publică Locală este
subdimensionată;
16. Lipsa unei persoane din cadrul Primăriei,
care să se ocupe de accesarea și gestionarea
fondurilor europene;
17. Gradul scăzut (cca. 50%) al accesului la
canalizare, funcționarea sub parametri impuși
de normele în vigoare a Stației de epurare;
18. Capacitatea mică de stocare a apei potabile
pentru cart ierele Scăeni, Balaca și localitatea
componentă Seciu. O parte din rețelele de
transport și distribuție a apei potabile, este
foarte uzată din cauza vechimii;
19. Interesul scăzut al oamenilor față de
dezvoltarea localității;
20. Populația orașului este îm bătrânită;
21. Numărul mare de șomeri și a populației
care a ieșit din evidentele Direcțiilor de șomaj.
22. Lipsa locurilor de veci în cimitirul parohiei
Scăeni;
23.Industria este aproape inexistentă pe raza

87
25. Existența unor sucursale bancare în
localitate.

OPORTUNITĂȚI

1. Existenț a unor linii de finanțare din
fonduri europene , care pot fi accesate
pentru nevoile de dezvoltare a localității;
2. Creșterea cererii de produse alime ntare
de proveniență indigenă (f ructe, legume,
cereale etc.);
3. Probabilitatea de modificare a legislației
în domeniul autonomiei locale, în sens
pozitiv;
4. Creșterea interesului populației din
marile aglomerații urbane pentru
construirea de case de vacanță, în special în
zona Seciu; orașului;
24. Lipsa unor centre de achiziție pen tru fructe,
legume, struguri etc.;
25. Colectarea neselectivă a deșeurilor;
26. Gradul de colectare a taxelor locale, relativ
scăzut;
27. Lipsa Asociațiilor de proprietari de
apartamente la blocuri;
28. Neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate
pentru ac cesarea fondurilor europene pentru
serviciul de apă, canal și epurare (operator cu
capital privat);
29. Lipsa unui PUZ pentru zona centrală a
orașului;
30. Suprafața de spații verzi este sub norma
impusa de U.E.;
31.Lipsa unei agende culturale.

AMENINȚĂ RI

1. Întârzierea deschiderii liniilor de finanțare
pentru perioada 2014 -2020;
2. Menținerea tendinței de scădere a natalității
în rândul populației majoritare;
3. Menținerea actualei legislații de protecție
socială care încurajează nemunca;
4. Creșterea fe nomenului de migrare a
populației active și în special calificate, în alte
țări;
5. Pierderea încr ederii investitorilor ca urmare a
modificărilor foarte dese a legislației;
6. Legislație neatractivă pentru angajații
autorității locale (lipsa motivației salariale,

88
5. Creșterea interesului investitorilor pentru
producerea energiei din surse alternative
(biogaz, solară etc.);
6. A parteneța localității la ADI
Managementul Deșeurilor;
7. Pătrunderea în localitate a unor agenți
economici care să valorifice flora și fauna
terenurilor din sectorul forestier;
8. Punerea în valoare a obiectivelor
culturale, de recreere, de cazare și de
alimentație publică prin facilitățile create
de „Drumul Vinului”;
9. Extinderea și modernizarea sistemului de
alimentare cu apa, canal și epurare prin
aplicarea finanțărilor guvernamentale;
10. Diversificarea activităților culturale și
de divertisment, în in frastructura existentă
și modernizată, prin accesarea de fonduri
europene;
11. Valorificarea potențialului specific al
etniei rrome, prin accesarea de fonduri
europene pentru acest tip de activități;
12.Scăderea procentului de abandon școlar
în randul populației rrome prin implicarea
ONG -urilor și aplicarea unor programe de
finanțare europene, guvernamentale sau
private.
imposibilitatea angajării de personal, lipsa
mijloacelor de stimulare a competiției etc.);
7. Mărirea zonelor expuse la alunecări de
teren, ca urmare a neîntrețineri i lucrărilor de
îmbunătățiri funciare, din cauza lipsei de
fonduri și a dispariției plantațiilor de viță -de-
vie și pomi fructiferi;
8. Creșterea atractivității ofertei localităților
dezvoltate din jurul orașului (Municipiul
Ploiești, Vălenii de Munte);
9. Imposibilitatea conformării în domeniul
gospodăririi apelor datorită condițiilor impuse
pentru eligibilitatea beneficiarului pentru
accesarea de fonduri europene;
11. Apariția riscului de a nu asigura
cofinanțarea Proiectelor și de a nu se putea
asigura ma nagementul acestora datorită lipsei
de personal specializat în acest domeniu;
12. Scăderea investițiilor private ca urmare a
nefinalizării cadastrului la nivelul localității;
13. Dispariția transportului public de călători și
de mărfuri pe calea ferată;
14. Imposibilitatea încheierii unor parteneriate
public -privat ca urmare a lipsei de terenuri
aflate în proprietatea orașului.

89
Capitolul X

DIRECȚII ȘI MODELE D E ORGANIZARE A SPAȚ IULUI
URBAN

Strategia de dezvoltare a orașului presupune existența unor proiecte realizabile pe un
anumit interval de timp. În elaborarea proiectelor de dezvoltare trebuie să se țină cont de
condițiile naturale ale localității (relief, hidrografie, vegetație).
Ținând cont de aceste elemente în orașul Boldești -Scăeni pot fi luate în considerare
următoarele aspecte:
– Cartierul Seciu reprezintă o zonă cu păduri extinse și cu posibilități turistice. Pentru
acest cartier primăria trebuie să se implice în protejarea pădurilor (poate chiar pla ntarea
unor copaci) și să renunțe la exploatările petroliere care ar putea rămâne doar în zonele
marginale ale cartierului. În partea de nord -vest a cartierului Seciu există o dezvoltare
rezidențială , care trebuie însoțită de proiecte legate de ridicarea n ivelului de civilizație
(dotări tehnico -edilitare) . Datorită altitudinilor de 300 -400 m ale Dealurilor Bucovelului și
prezența brizelor deluroase, trebuie studiat potențialul eolian al zonei , pentru construcția
unor centrale eoliene .
Cartierele Boldești și Scăeni cuprind cea mai mare parte a populației orașului. În
cadrul acestora există probleme legate de rerțelele de apă, canalizare, izolarea termică a
clădirilor. O problemă de asemenea importantă o reprezintă sondele de extracție prezente
chiar în inima orașului. În nordul orașului sondele sunt puține, densitatea populației este
mare, fiind necesare investiții în infrastructură. Pentru cofinanțarea unor proiecte de
dezvoltare ar trebui să se implice și OMV, principalul poluator din zonă. Schimbarea
struct urii economice impune ca populația să găsească modalități de reprofesionalizare sau
să caute locuri de muncă în regiunile vecine (amplificând navetismul zilnic). După
industrializarea din anii '60 -80 a urmat o perioadă de restructurare economică cu multe
probleme sociale și chiar de infrastructura economică. Multe spații ocupate de fostele
întreprinderi s -au transformat în timp, schimbând peisajul economic al orașului. Zona
cuprinsă între calea ferată și râul Teleajen trebuie reamenajată, râul Teleajen îndi guit
deoarece linia cu pericol de inundabilitate intră mult în interiorul zonei locuite. Spațiul
foarte întins ar putea fi utilizat pentru construcția unor spații de agrement, elementul de

90
favorabilitate fiind reprezentat de apropierea față de dumul națion al DN 1A, cu circulație
intensă. Constituind o cale de legătură directă cu orașele Ploiești și Vălenii de Munte,
drumul național DN 1A constituie un spațiu ideal pentru dezvoltarea unor activități
comerciale sau industriale, în condițiile efectuării unor l ucrări de infrastructură rutieră,
existând posibilitatea lărgirii drumului pentru fluidizarea traficului rutier. De asemenea se
impune o împădurire masivă în acest spațiu, modernizarea stației de epurare a apelor, un
mai bun control al depozitării deșeuril or în zona Rampei Ecologice.
Deși a trecut printr -o perioadă de restructurare economică după revoluția din anul
1989, amplificată apoi de criza economică mondială (din anii 2010 -2014), orașul Boldești
a găsit modalități de a se adapta acestor schimări. Cre șterea numerică a populației din
ultima perioadă arată că orașul are în continuare posibilități de dezvoltare economică.

MODELE ÎN ORGANIZAREA SPAȚIULUI URBAN 27

Problema organizării spațiului urban a suscitat un interes deosebit datorită
importanței practice pe care o prezintă. Există mai multe modele și teorii care încearcă să
lămurească aceste aspecte și să acopere întreaga varietate de situații existente, având astfel
un grad de aplicabilitate ridicat. De asemenea, datorită legăturilor foarte strânse cu spațiile
periurbane, s -a încercat și explicarea legităților de interacțiune dintre acestea și orașele
respective. Rolul important pe care îl dețin orașele, singu re sau în rețea, determină
structurarea spațiului geografic în nivele ierarhice caracteristice.
Aceste structuri se conturează în funcție de intensitatea relațiilor dintre părțile
componente ale orașului, dintre oraș și spațiul adiacent, dintre orașe și r ețelele de localități
împreună cu teritoriul aferent60 . După I. Ianoș, (1987) spațiile geografice urbane sunt
spații elementare, care se suprapun, teritorial, pe vatra construită a orașului respectiv.
Complexitatea lor este determinată de trei elemente pr incipale: terenul, populația și
activitățile urbane, care prin configurația, dimensiunile și, respectiv, profilul lor generează
forme specifice de organizare a teritoriului.
Spațiile urbane ale unor centre mici sunt simplu structurate, pe când ale centrel or
mari prezintă structuri de o mare complexitate, urmare a dezvoltării etapizate și
intensificării permanente a relațiilor interne. Modele în organizarea spațiului urban. Spațiul

27 Baltălungă A.A. Geografia așezărilor , p.128 -131, Eitura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010

91
urban a constituit un obiect de cercetare începând cu secolul XIX, studiile ulterioare fiind
în concordanță cu intensificarea procesului de urbanizare.
Pe baza studiilor de detaliu s -au elaborat o serie de modele, obținute prin
generalizarea concluziilor și a observațiilor concrete. Primele modele datează din perioada
interbelică și ele generalizează unele trăsături morfologice ale orașelor. În literatura de
specialitate modelele utilizate în organizarea spațiului urban sunt clasificate astfel: modele
descriptive (morfologice), care rețin principalele elemente ale structurii inter ne a orașelor,
prezentând dispunerea ordonată a acestora; modele explicative, care, utilizând metode
cantitative, explică modul de structurare a spațiului urban; modele futuriste, care încearcă
să proiecteze pentru viitor anumite modele de dezvoltare a spa țiului urban, unde
concepțiile ecolog iste se situează în prim plan.
Un indicator sugestiv în acest sens, este după cum s -a mai amintit și anterior, de
unitatea așezărilor. Orașele se raportează la 1.000 km2 (satele la 100 km2 ). La nivel
mondial, raportân du-ne la suprafața totală a usactului, orașele prezintă o densitate de
0,228/1.000 km2 (satele 1,34/100 km2 ). Ca element de comparație, în cazul României
orașele au o densitate de 1,34/1.000 km2 (satele 5,43/100 km2 ).
Dintre teoriile de bază care sunt cunoscute în literatura de specialitate se remarcă
teoria zonelor concentrice, teoria sectorială și teoria nucleelor multiple.
Teoria zonelor concentrice a fost formulată pentru prima dată de E.W. Burgess
(1925), pe baza studiilor de detaliu întrepri nse asupra orașului Chicago și regiunii sale.
Modelul elaborat de Burgess este insiprat din ideea emisă de von Thünen, referitoare la
ordonarea terenurilor din regiunile agricole în relație cu centrele de desfacere a produselor.

Fig.32 Modelul zonelor co ncentrice după E.W.Burges

92
sursa :https://planningtank.com/settlement -geography/burgess -model -or-concentric -zone -model

Teoria zonelor concentrice a fost criticată pentru că nu ține seama de intervenția altor
elemente cu rol important în organizarea spațiului urban. Spre exemplu, în cadrul acestei
teorii nu își găsesc locul zonele industriale, căile de transport pe de o par te, iar pe de altă
parte ideea unui singur centru, general valabilă în perioada de început a urbanizării, nu
poate fi extrapolată la toate centrele urbane.
În deformarea structurii concentrice elaborate de Burgess un loc de bază îl are
rețeaua de căi de t ransport. Datorită avantajelor pe care le prezintă spațiul din apropierea
acestora, modelul zonelor concentrice capătă o formă stelară evidentă (fig. nr. 19B).
Influența căilor de comunicație asupra modelului zonelor concentrice a fost explicată
printre al ții de Alonso și Wingo, iar modelul zonelor concentrice a fost identificat de H.
Blumenfeld pentru Philadelphia și Smith pentru Calgary (A.S. Bailly, 1973).
Teoria sectorială se bazează pe ideile lui H.Hoyt (1933), care, analizând în
profunzime orașul Chi cago și alte 142 de orașe americane, verifică unele concepte
elaborate la începutul secolului. El constată că zonele rezidențiale se dispun de -a lungul
axelor rutiere și feroviare, zonele industriale de -a lungul căilor ferate și râurilor canalizate,
zonele comerciale pe străzile cu cea mai mare fluență de populație, iar spațiile verzi sunt
axate pe unele forme topografice locale. Prin urmare, ajunge la concluzia că spațiul urban
nu se organizează concentric ci sectorial, datorită dispunerii radiare a drumur ilor.

Fig.33 Modelul sectorial după H.Hoyt

Sursa :https://en.wikipedia.org/wiki/Sector_model

93
Teoria nucleelor multiple fundamentată de Ch. Harris și E.D. Ullman (1945) are în
vedere faptul că în cele mai mari orașe terenul nu se organizează în jurul unui singur
centru, ci în jurul mai multor nuclee. Acestea sunt generate de dezvoltarea centrelor
urbane, de creșterea dista nțelor față de centrul orașului, de dezvoltarea zonelor industriale,
a spațiilor verzi, de recreere, care reorientează fluxurile de călători și de produse.

Fig.34 Modelul nucleelor multiple după Ch. Harris și E.D. Ullman

sursa :https://en.wikipedia.or g/wiki/Multiple_nuclei_model

Alături de aceste trei teorii au fost elaborate numeroase altele, cuprinzând diferite
aspecte ale organizării spațiului urban. Dintre acestea se remarcă teoria densității urbane și
teoria echilibrului spațial .
Conform primei teorii, densitatea la distanța “D” față de centru este o funcție
exponențială de timp, putându -se astfel calcula cu oarecare precizie acest parametru, ținând
cont de populația totală a orașului, densitatea centrului și “vârsta” orașului (B.J .L. Berry,
1967).
Teoria echilibrului spațial aparține lui W. Alonso (1964), care a plecat de la ideea că
în afara funcției rezidențiale, orașul este sediul multor activități de ordin industrial,
comercial și administrativ.
Ecuația preconizată pentru det erminarea echilibrului spațial este:
y = Pz x Z + Pt x q + Kt unde:

94
Pz – prețul unei unități de bunuri și servicii
Z – cantitatea de bunuri și servicii
Pt – prețul unei unități de teren în funcție de distanța t de la centru
q – suprafața de teren
Kt – dependența de transport în funcție de distanța t de la centru
Teoria lui Alonso face abstracție de unele elemente ce aparțin atât orașului, cât și
cartierelor marginale, iar aplicarea ei în câteva cazuri concrete nu a dat rezultate deosebite.

95
Capitolul XI

CONSIDERAȚII METODICO -DIDACTICE PRIVIND AB ORDAREA
PROBLEMELOR DE GEOGR AFIE URBANĂ ÎN ACTIV ITĂȚILE CU
ELEVII

11.1 Aspecte metodice teoretice

Apariția revoluției industriale în Anglia sec. XVII -XVIII a constituit la nivel
regional și apoi mondial, un impuls pentru explozia urbană ce a urmat. Orașele, pe lângă
vechile funcții (comercială, de aparare), au căpătat altele noi (industrială) astfel că, în
structura acestora au apărut noi zone funcționale, care au determina t extinderea în teritoriu
și în același timp creșterea numerică a populației urbane.
Geografia urbană, studiază așezările urbane cu toate caracteristicile (poziția
geografică, vechimea, importanța, funcțiile ,dezvoltarea) și elementele lor componente,
inclusiv mediul în care sunt situate.
Geografia urbană, și -a câștigat în timp, un loc bine meritat în rândul disciplinelor
geografice, deoarece odată cu explozia urbană a existat și o dezvoltare economică
puternică, orașele constituind de fapt polii acestei de zvoltări.
După criteriile O.N.U. o așezare urbană are cel puțin 20 000 locuitori, însă există și
situații diferite de la stat la stat. Astfel în Islanda pentru ca o așezare să fie declarată oraș
aceasta trebuie să aibă cel puțin 200 de locuitori în timp ce în Japonia un oraș trebuie să
aibă 50000 locuitori. Evident că aceste diferențe sunt impuse de anumite particularități
locale între care densitatea locuitorilor, dotările tehnico -edilitare, activitățile economice
non-agricole.
Alături de celelalte discipli ne geografia urbană contribuie la stimularea interesului
elevilor pentru știință și la formarea unei gândiri logice. Elementele de geografie urbană
apar încă din clasele mici atunci când elevii încep să cunoască geografia locală chiar prin
studiul altor d iscipline (istorie, limba română etc.) Participarea activă a elevilor la studiul
elementelor de geografie urbană sporesc importanța acestora, subliniind eficiența unor
procedee (studiul intravilanului orașului, vizite la unități industriale). Elevii vin în contact

96
cu elementele de gografie urbană încă din clasele mici prin studiul grografiei orizontului
local cu ajutorul informațiilor cu caracter geografic.
Geografia trebuie să arate pe lângă elemntele cadrului natural și elementele de
geografie umană și u rbană. Elementele de geografie urbană au și un caracter pragmatic
fiind prezente în experiența de zi cu zi a elevilor. Folosirea elementelor de geografie
urbană în lecții îi ajută pe elevi la însușirea temeinică a cunoștințelor stimulând în același
timp gâ ndirea și spiritul de observație al elevilor. Integrarea lor în lecții asigură o învățare
transdisciplinară presupunând respectarea unor cerințe pedagogice:
– să fie veridic e (fără interferențe cu elemente subiective);
– să fie evitat excesul de material didactic;
– să asigure un orizont larg de reprezentare;
– să fie accesibile, adaptabile la nivelul de pregătire al elevilor;
– să fie grupate din punct de vedere cronologic.

11.1.1. Învățarea cu ajutorul metodelor
Metoda reprezintă un drum sau cale de urmat în activitatea elevilor și profesorilor
pentru îndeplinirea scopurilor învățământului. Reprezintă o succesiune de operații practice
și mentale cu ajutorul cărora se dezvăluie esența elementelor studiate (fenomene, procese).
Asimilarea cunoștințelor de geografie urbană trebuie realizată cu ajutorul unor
metode care activizează procesele cognitive, mobilizând funcțiile intelectuale și emoționale
ale elevilor în procesul educativ. Metodele includ o serie de procedee care însoțesc fie care
operație, constituind un ansamblu al modurilor de realizare a operațiilor. Metodele au rolul
de a activiza elevii, fie printr -o activitate individuală, fie una frontală sau de grup. Ele
servesc scopurilor cunoașterii având rol formativ (formarea și pe rfecționarea
personalității).
Maria Eliza Dulamă clasifică metodele de învățământ după următoarele criterii:28
a) După criteriul istoric:
– metode tradiționale sau clasice;
– metode moderne.
b) După gradul de participare al elevilor:
– metode pasive sau expozitive cen trate pe ascultarea pasivă;
– metode active centrate pe explorarea personală a realității.

28 Maria Eliza Dulamă, Strategii didactice ,Editura Clusium 2000

97
c) După mijlocul de prezentare a conținutului:
– metode verbale bazate pe cuvântul rostit sau scris;
– metode intuitive bazate pe observații asupra realității sau elemente su bstitutive
ale acesteia.
d) După demersul cunoașterii:
– metode algoritmice bazate pe segmente instrucționale stabile, construite anterior;
– metode euristice, bazate pe demersuri de cunoaștere și rezolvarea unor probleme.
e) După procesul psihic stimulat:
– metode de memorare;
– metode bazate pe gândire și imaginație.
f) După forma de organizare a activității pot fi:
– metode individuale;
– metode de predare -învățare pe grupe, metode frontale.
g) După funcția didactică principală:
– metode de predare;
– metode de învățare;
– metode de fixare a cunoștințelor;
– metode de evaluare.
Nicolae Ilinca a identificat o altă taxonomie a metodelor de predare -învățare a
geografiei.29 Se propune următoarea clasificare a metodelor de învățământ:
1.După izvorul principal al învățării școlare:
a) Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor:
– metode de comunicare orală expozitive (descrierea, explicația, povestirea);
– metode de comunicare scrisă : lectura explicativă.
b) Metode de explorare și descoperire:
– metode de explorare și descoperire (dir ijată sau nedirijată);
– metode de explorare directă a obiectelor și fenomenelor geografice;
– metode de explorare prin intermediul substitutelor realității;
– instruirea programată.
c) Metode bazate pe acțiune:
– metode bazate pe acțiune reală (lucrări pr actice, exerciții);
– metode de învățare prin acțiune fictivă (jocuri didactice);

29 Ilinca Nicolae ,Didactica Geografiei, Ed.Corint 2008

98
2.După criteriul registrului în care operează :
– registrul simbolic (algoritmizarea, exercițiul, instruirea asistată de calculator);
– registrul acțional (lucrul cu manualul , experimentarea, jocul didactic, referatul);
– registrul verbal (conversația, dezbaterea, povestirea, prelegerea, explicația,
desco perirea, problematizarea etc.).
Se individualizează următoarele metode de învățământ:
I.Metode didactice tradiționale
1. Expunerea didactică
2. Conversația didactică
3. Demonstrația didactică
4. Observația didactică
5. Lucrul cu manualul
6. Exercițiul
II.Metode didactice de dată mai recentă
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactică
9. Problematizarea
10. Studiul de caz
11. In struirea programată
12. Jocul de rol
III.Metode didactice de ultimă generație
13. Brainstorming
14. Brainwriting sau tehnica 6 -3-5
15. Philips 6 -6
16. Sinectica
17. Mozaicul
18. Cubul
19. Șt iu – Vreau să știu – Am învățat

1. Expunerea didactică
Presupune expunerea verbală a unor informații. Din cauza utilizării îndelungate este
considerată o metodă tradițională. În funcție de particularitățile elevilor poate avea variante
diferite:

99
– Povestirea
– Eplicația
– Descrierea
– Prelegerea
Povestirea presupune o prezent are narativă (cu respectarea cronologiei) a
evenimentelor, fenomenelor și proceselor geografice.
Explicația este o formă de expunere cu argumentare rațională a problemelor,
teoremelor, legilor științifice.Este folosită frecvent în geografie.
Descrierea pre supune prezentarea caracteristicilor unor fenomene, procese, obiecte.
Prelegerea este o formă de expunere caracterizată prin complexitate presupunând
comunicarea unui volum mare de informații de înalt nivel științific.

2. Conversația didactică
Este o meto dă verbală ce folosește ca mijloc de comunicare dialogul. Există
următoarele variante:
– Conversația catehetică – presupune învățarea mecanică. Este utilizată pentru
memorarea unor altitudini, taxonomii etc.).
Ex. Care sunt componentele unui oraș ?
– Conversația euristică – presupune învățarea pe baza dialogului
Ex. Care sunt cauzele dezvoltării orașului Boldești – Scăeni ?
Dezbaterea – presupune schimb de opinii bazate pe un studiu aprofundat al unei teme
de discuție, încheiată cu deliberări validate de profesor.
Ex. Problemele de mediu din orașul Boldești – Scăeni (poate fi utilizată metoda
Philips 6 -6 )

3. Demonstrația
Este o metodă de predare – învățare unde mesajul este transmis printr -un obiect
concret (machete, mulaje, imagini). În funcție de mijloacele folosite există:
– demonstrația cu obiecte în stare naturală (roci, plante);
– demonstrația cu substitute ale obiectel or, fenomenelor, proceselor( planșe, hărți,
imagini);
– demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice (audio,video);
– demonstrația cu acțiuni (realizarea unor deprinderi de calcul);
– demonstrația de tip combinat (demonstrația prin desen didactic).

100

4. Obs ervația
Presupune observarea sistematică sau independentă de către elevi a obiectelor și
fenomenelor pentru identificarea caracteristicilor acestora. Ea presupune distribuția atenției
pentru sesizarea unor aspecte relevante ale elementului studiat cu scopu l clasificării și
încadrării informațiilor în categorii și concepte diferite. Observația poate fi făcută
independent sau sub îndrumarea profesorului și are caracter formativ și informativ
conducând la formarea unor deprinderi sau calități comportamentale ( imaginația,
perspicacitatea, răbdarea).

5. Lucrul cu manualul
Este o metodă prin care învățarea are ca sursă manualul sau alte surse de același tip.
Are dublă finalitate prin dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înțelegerii
textului și crearea deprinderii utilizării manualului.

6. Metoda exercițiului
Constă în repeterea conștientă a unor acțiuni pentru însușirea practică a unui model
de acțiune sau pentru a îmbunătăți performanța. Pe lângă formarea unor priceperi și
deprinderi este viz ată și fixarea cunoștințelor. Pot fi:
a) După formă:
– Exerciții orale, scrise, practice.
b) După scop și complexitate
– Exerciții introductive;
– Exerciții de însușire a modelului dat;
– Exerciții de legare a cunoștințelor;
– Exerciții de creație.
Exercițiul este o metodă care derivă de fapt din celelalte metode prin transformarea
lor în exercițiu.
Ex. Realizați un profil topografic î ntre orașele București și Boldești – Scăeni.

7. Algoritmizarea
Este o metodă de predare -învățare, care presupune folosirea algoritmi lor (succesiune
de operații care conduc la rezolvarea unor probleme). Presupune succesiunea relativ fixă a

101
oprațiilor pe care un elev trebuie să le urmeze și stabilirea inițială a lor de către cadrul
didactic.
8. Modelarea didactică
Este o metodă care utilizează substitute ale realității – modelele – care permit
înțelegerea unei realități greu de explorat în mod direct. Modelele pot fi:
– modele obiectuale (mulaje,machete);
– modele figurale (grafice, animații);
– modele simbolice (formule chimice, matem atice);
Tipuri de modele grafice:
a) diagramele – sunt reprezentări grafice ale unor date statistice, fenomene sau
procese.Se individualizează:
– diagrama de tip coloane pentru compararea unor date diferite care aparțin
aceluiași grup de fenomene
Ex. Reprezentarea prin diagrama în coloane mișcarea naturală din Boldești –
Scăeni între anii 1984 – 2016

– Cronograma (historiograma) – este reprezentarea dinamicii unui fenomen într -o
perioadă de timp.
Ex. Evoluț ia numerică a locuitorilor orașului Boldești – Scăeni între 1912 – 2011 -50050100150200250
1984 1989 1992 1996 2012 2013 2016 Fig.9 Natalitatea, mortalitatea, sporul natural între 1984 –
2016
Născuți
Morți
Spor natural

102

– Diagrama prin cerc structural (fig.17)
Ex. Reprezentarea grafică printr -un cerc structural a populației active pe sectoare
de activitate
– Piramida structurală este utilizată pentru reprezentarea grafică a populației pe
grupe de v ârstă și sexe (fig.15)

b) Modelele matematice (simbolice). În cadrul lor sunt utilizate formule și simboluri
pentru reprezentarea realității.
Ex. B m= I – E unde:
Bm este bilanțul migratoriu ;
I = numărul de imigranți;
E= numărul de emigranți.

9. Problematizarea
Este o metodă care presupune crearea unor situații problemă, în sensul că
profesorul nu oferă elevilor informații complete pe care aceștia le reproduc, ci creează
situații contradictorii prin care elevii contribuie la descoperirea cunoașterii. Este o metodă
care dezvoltă elevilor gândirea, spiritul critic, identificarea și rezolvarea problemelor, de
fapt procesul cognitiv pentru elev.
Ex. Explicați scăderea ratei șomajului în România după anul 2010

02.0004.0006.0008.00010.00012.00014.000
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011Fig.8 Evoluția nr. de locuitori între 1912 -2011

103
10. Studiul de caz
Presupune ana liza unor situații reale, relevante pentru educația elevilor. Această
metodă presupune parcurgerea unor etape finalizate prin prezentarea rezultatului obținut.
Prin intermediul acestei metode elevii învață să adune informații, să le analizeze, să ia
decizi i, să argumenteze un punct de vedere.
După gradul de implicare al elevilor se deosebesc:
– metoda situației – profesorul descrie și explică situația, iar elevii intervin cu
întrebări ;
– studiul analitic al cazului când profesorul explică parțial o situație iar elevul
intervine în analiza completă a cazului;
– studiul de caz individual unde profesorul prezintă cerințele iar analiza, interpretarea
și stabilirea concluziilor revin elevului.
Ex. În partea nordică a orașului Boldești – Scăeni dotarea tehnico -edilit ară și gradul de
educație al locuitorilor este foarte scăzut.Care sunt soluțiile pentru îmbunătățirea acestei
situații?

11. Instruirea programată
Este o aplicație a informaticii la metodologia didactică și se bazează pe o structurare
a materiei și respect area unor principii:
– Principiul pașilor mici și al progresului gradat (fragmentarea materiei și parcurgerea
unităților)
– Principiul participării active sau al răspunsului efectiv (parcurgerea tuturor
secvențelor date)
– Principiul confirmării imediate (confru ntarea răspunsurilor elevilor cu cele corecte)
– Principiul respectării ritmului individual de studiu (gestionarea individuală a
timpului de lucru)
– Principiul reușitei sau al răspunsurilor corecte (dimensionarea corectă a programei
pentru parcurgerea integra lă)
Programarea poate fi:
– liniară (de tip Skinner) – trecerea la următoarea secvență se face numai dacă
raspunsul la secvența precedentă a fost corect;
– ramificată (tip Crowder) – elevul alege răspunsul corect dintr -un ansamblu de
răspunsuri;
– mixtă – o combinație a celor precedente.

104
13. Brainstorming
A fost propusă de A. Osborn fiind denumită și metoda asaltului de idei. Este utilizată
pentru dezvoltarea imaginației, creativității și personalității elevilor. Este aplicată unor
grupuri de până în 30 pers oane și are următoarele reguli
– toate ideile sunt acceptate;
– pot fi emise mai multe idei (chiar superficiale);
– Imaginația este liberă pentru emiterea ideilor;
– combinările și ameliorările de idei sunt acceptate;
O condiție pentru reușita acestei metode est e ca elevii să cunoască tema pusă în
discuție pentru a evita unele opinii superficiale.

14. Brainwriting sau tehnica 6 -5-3
Este asemănătoare cu metoda brainstorming, numai că ideile sunt scrise pe hârtii care
apoi circulă printre elevi. Clasa este împărți tă în grupuri de 6 elevi, care vor nota trei soluții
pe foaia de hârtie în timp de cinci minute.

15.Philips 6 -6
A fost inițiată de J.Donald Philips. Sunt constituite grupuri de 6 persoane care vor
discuta timp de 6 minute o problemă propusă. Discuțiile sunt libere, iar ideile sunt
prezentate de liderii de grup profesorului.

16.Sinectica
A fost propusă de William Gordon, fiind denumită și metoda asociațiilor de idei.
Sunt exprimate opinii în legătură cu o problemă abordată din perspectivă nouă.

17.M ozaicul
În cadrul acestei metode se lucrează cu grupuri de 3 -4 elevi, fiecare elev deținând un
număr. Profesorul propune tema și o împarte în sub -teme, fiecare membru de grup trebuie
să aprofundeze subtema propusă. Cei care devin specialiști pe un subiect se v or grupa în
funcție de numărul deținut pentru a dezbate subiectul apoi se reîntorc în grup unde îi vor
învăța pe ceilalți, reținând la rândul lor cunoștințele transmise de colegii lor.

105
18. Cubul
Este utilizată frecvent când se urmărește asimilarea multo r cunoștințe despre o temă
pusă în discuție. Pe fețele cubului sunt scrise șase sarcini pe care elevii le vor îndeplini:
– Descrie
– Compară
– Asociază
– Analizează
– Aplică
– Argumentează
Elevii sunt împărțiți în șase grupe, pentru fiecare sarcină scrisă pe fețele cu bului.

19. Șt iu – Vreau să știu – Am învățat
Este o metodă inițiată de Donna Ogte. Tabla este împărțită în trei coloane corespunzătoare
enunțurilor metodei. În funcție de tema lecției, profesorul completează prima coloană cu
răspunsurile elevilor. În coloana din mijloc sunt trecute întrebările referitoare l a
cunoștințele pe care elevii vor să le descopere despre subiectul lecției, iar în coloana a treia
vor fi trecute cunoștințele învățate.
Ex. Caracterizarea geografică a orașului Boldești – Scăeni
Știu Vreau să știu Am învățat

-este situat în
Subcarpații Curburii
– este centru al
industriei petroliere – De unde vine numele orașului ?
-Care sunt primele mențiuni
documentare și vechimea orașului
– Importanța la nivel național și
local
– Care sunt zonele funcționale ?
– Care sunt caracteristicile
reliefului în care este situat orașul
– Structura populației
– Instituțiile socio – culturale
importante ale orașului

106
Prin utilizarea acestei metode am constatat că elevii devin foarte activi, colaborează
în cadrul grupelor dezvoltând capacitatea de comunicare, operează ușor cu noțiunile
învățate anterior și le pot adapta situațiilor noi de învățare.

11.2 Competențele lucrării și cercetarea pedagogică

11.2.1 Competențele lucrării

Reprezintă ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi dobândite prin
învățare. Competențele se formează prin procese de instruire cu o anumită structurare
internă (prin selectarea conținuturilor strict necesare și adecvate) și prin activități de
învățare specifice acestora. În final, acestea permit identificarea și rezolvar ea în contexte
diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.30
Competențe – cheie.31 După Comisia Europeană reprezintă un "pachet transferabil
și multifuncțional de cunoștințe, deprinderi (abilități) și atitudini de care au nevoie toți
indiviz ii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru incluziune socială și inserție
profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educației obligatorii și trebuie
să acționeze ca un fundament pentru învățarea în continuare, ca parte a învăț ării pe
parcursul întregii vieți".
Competențe generale – se formează pe durata unui ciclu de învățământ (sau mai
mulți ani), în cadrul unui obiect de studiu și au grad mare de generalitate orientând
procesul de învățare către achizițiile finale dobândite de către elevi
Competențele specifice – se formează pe o perioadă scurtă de timp (un an de studiu)
și constituie etape în dobândirea competențelor generale..În programele școlare sunt redate
competențele specifice minimale, însă în condițiile unor elevi cu bună pregătire pot fi
incluse și alte competențe specifice cu grad crescut de complexitate. Acestora li se asociază
unitățile de conținut. Introducerea competențelor s -a realizat în cadrul mai multor etape:
– în perioada 2001 -2002 au fost realizate prog ramele pe competențe pentru clasele XI
– XII)

30 A.Ardelean, O.Mândruț – Didactica formării competențelor„Vasile Goldiș” University Press ARAD – 2012
31 Octavian Mândruț,,Nicolae Ilinca, Cristina Pârvu -Competențele – cheie și geografia școlară. Modelul
curricular al disciplinei. Elemente ale programelor școlare pentru gimnaziu. Proiectarea instr uirii pe
competențe – Suport de formare Consfătuirea inspectorilor de geografie, Târgu Secuiesc, 2 -3 septembrie
2009

107
– în perioada 2003 – 2004 au fost realizate programele pe competențe pentru clasele
IX – X
– în perioada 2005 – 2006 au fost revizuite programele pe competențe pentru clasele
XI – XII
– în anul 2009 au fost int roduse competențele generale și specifice, înlocuind
obiectivele cadru și obiectivele de referință pentru clasele V – VIII
În prezent (2012), în literatura pedagogică, competențele sunt interpretate ca
rezultate ale învățării (ieșiri), prin opoziție cu obi ectivele educaționale (considerate
intrări)32. În clasele gimnaziale (V – VIII) conținuturile din programele școlare permit o
percepere obiectivă a eterogenității mediului geografic, de la unități cu desfășurare limitată
la cele cu desfășurare globală. Dimensiunea culturală și umană este predominantă pentru
programa clasei a – X – a.
În ciclurile de învățământ există opt domenii de competențe – cheie:33
a) competențe de comunicare în limba română și limba maternă;
b) competențe de comunicare în limbi străine;
c) competențe de bază de matematică, știi nțe și tehnologie;
d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de
învățare și cunoaștere;
e) competențe sociale și civice;
f) competențe antreprenoriale;
g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
h) competența de a învăța să înveți;
Între competențele – cheie europene și competențele generale din programele școlare
există anumite legături cu caracter supradisciplinar care constituie baza predării integrate.
Pentru clasele din ciclurile inferioare exis tă competențe cheie în toate disciplinele, unele
care se dezvoltă în cadrul anumitor discipline (competența de comunicare în limbi străine
regăsită parțial la disciplina geografie), se individualizează o polarizare a unor competențe
pe discipline ( compet ența matematică, științe și tehnologie dezvoltate în aria matematică
și științe ale naturii, dar și în educație tehnologică). Dealtfel competența matematică
excede competența cheie europeană prin gradul de dificultate și generalitate. Unele

32 A.Ardelean, O.Mândruț – Didactica formării competențelor„Vasile Goldiș” University Press ARAD – 2012
33 Octavian Mândruț,,Nicolae Ilinca, Cristina Pârvu -Competențele – cheie și geografia școlară. Modelul
curricular al disciplinei. Elemente ale programelor școlare pentru gimnaziu. Proiectarea instruirii pe
competențe – Suport de formare Consfătuirea inspectorilor de geografie, Târgu Secuie sc, 2 -3 septembrie
2009

108
competențe chei e europene se regăsesc doar în cadrul unor opționale (ex. Inițiativă și
antreprenoriat). Competențele generale se referă la:
1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic,
folosind limbaje diferite.
2. Raportarea elemente lor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg și sistemele sale componente.
3. Integrarea aspectelor din natură și societate într -o structură obiectivă (mediul
înconjurător) și o disciplină de sinteză (geografia).
4. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu
reprezentările lor cartografie și grafice, pe imagini satelitare sau modele.
5. Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode și tehnici generale de învățare
(inclusiv TSI)34 care s ă faciliteze o pregătire permanentă asumată.
6. Dobândirea unor competențe sociale, interpersonale, interculturale, civice și
antreprenoriale pe baza studierii geografiei.
Corelarea dintre domeniile de competențe cheie și competențele generale ale
geografie i:
Competența de comunicare în limba română și limba maternă
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice.
Competența de comunicare în limba străină
2. Utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor în li mbi străine.
Competențe de bază în matematica, științe și tehnologie
3. Transferarea unor elemente din matematică științe și tehnologie în studierea mediului
terestru.
4. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic.
Pe lângă utilizarea suporturilor grafice și cartografice în cadrul lucrării există
activități specifice matematicii (utilizarea coordonatelor geografice, operații numerice,
elaborarea unor diagrame etc.)
Competența digitală
5. Accesarea și utilizarea conținuturil or cu caracter geografic prin tehnologi ei informației și
comunicării.
Competența socială și competențe civice

34 Tehnologia Societății Informației

109
6. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic.
Competența a învăța să înveți
7. Dobândirea unor deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă.
Competența Inițiativă și antreprenoriat
8. Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva
dezvoltării durabile.
Competența Sensibilizare și exprimare culturală
9. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic.
Competențele specifice sunt detalieri ale competențelor generale fiind asociate
unor domenii, capitole ș i teme din fiecare disciplină.
Corelarea între competențele generale și cele specifice:
1. Utilizarea terminologiei în prezentarea și explicarea realității geografice
1.1. Recunoașterea termenilor geografici în texte diferite
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau în contexte noi
1.4. Elaborarea unui text coeren t utilizând termeni geografici
2. Utilizarea corectă a numelor proprii și a unor termeni în li mbi străine
2.1. Identificarea denumirilor și termenilor din geografia locală în limbi străine
2.2. Citirea corectă a denumirilor și a termenilor geografici din limbile străine
europene
3. Transferarea unor elemente din matematică, din științe și tehnolog ie în
studierea mediul terestru
3.1. Transferarea elementelor din matematică și științe pentru explicare a realității
geografice locale
3.2. Explicarea fenomenelor și proceselor naturale și um ane specifice geografiei
locale
3.3. Prezentarea structurată a c omponentelor geografice ale orașului
3.4. Analiza comparativa a elementelor din realitatea geografică locală după
caracteristicile solicitate, stabilind asemănări și deosebiri
3.5. Utilizarea operațiilor și noțiunilor matematice la nivel elementar
3.6. Identificarea influențelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale
mediului local .

110
4. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic
4.1. Identificarea principalelor elemente naturale și socio -economice reprezentate pe
un suport cartografic
4.2. Citirea hărții și utilizarea corectă a semnelor convenționale
4.3. Poziționarea corectă a elementelor geografice pe repreze ntările cartografice ale
orașului
4.4. Utilizarea reprezentărilor grafice simple pentru ilustrarea el ementelor de
geografie ale localității
4.5. Utilizarea sistemului de coordonate geografice în localizarea elementelor și
fenomenelor pe teritoriul localității
5. Accesarea, prelucrarea și prezentarea informației cu caracter geografic prin
tehnologia informa ției
5.1. Identificarea informațiilor cu caracter geografic referitoare la orașul Boldești –
Scăeni , în baze de date accesibile prin internet
5.2. Prezentarea caracte risticilor geografice ale orașului pe baza unor date accesate
prin internet
6. Identifica rea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a
caracteristicilor spațiului geografic
6.1. Explicarea importa nței mediului geografic local pentru om
7. Dobândirea unor deprinderi (abilități) și tehnici de lucru pentru pregătirea
permanentă
7.1. Aplicarea cunoștințelor și deprinderilor învățate
7.2. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare)
7.3. Utilizarea reperelor convenționale de timp
7.4. Prelucrarea informației: completarea unui tabel cu date extrase din a lte surse,
analizarea datelor din tabele, interpretarea unei diagrame simple etc.
7.5. Ordonarea elementelor, fenomenelor și proceselor folosind diferite criterii de
clasificare: cantitative, calitative, cronologice și teritoriale
7.6. Caracterizarea eleme ntelor, fenomenelor și proceselor după un algoritm dat
7.7. Explicarea relațiilor între grupuri de elemente, fenomene și procese ale mediului
geografic
7.8. Analizarea elem entelor din realitatea locală observată (direct sau indirect)
8. Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din
perspectiva dezvoltării durabile

111
8.1. Identificarea soluțiilor de protecț ie a mediului geografic local

11.2.2 Cercetarea pedagogică .

Este o strategie care urmăreș te surprinderea relaț iilor noi dintre variabilele
educaționale și găsirea unor soluții pentru problemele procesului educativ. Cercetarea
pedagogică are caracter prospectiv, vizând dezvoltarea personalității elevilor în perspectiva
exigențelor dezvoltării sociale și proiectează tipul de personalitate al elevului. Cercetarea
pedagogică trebuie să determine optimizarea actului pedagogic (să fie ameliorativă) și să
aibă caracter interdisciplinar. Criterii de clasificare a cercetării pedagogice:
1.După scopul și complexitatea subiectului de cercetat:
– cercetări teoretico – fundamentale, care deschid noi orizonturi asupra fenomenului
educațional;
– cercetări practico – aplicative, care abordează o problematică restrânsă și vizează
îmbunătățirea domeniului explorat.
2. După metodologia de luc ru:
– cercetări observaționale – concluzii teoretice;
– cercetări experimentale – conduc la descoperirea unor relații cauzale între elementele
acțiunii educaționale.
Funcț iile cercetarii pedagogice:
• funcția explicativă – se rezumă doar la a constata , a descrie ș i a explica fenomenele
educative manifestate;
• funcț ia praxiologica – cercetarea pedagogicp este importanta atunci cand depaseste
stadiul descriptiv -explicativ si purcede benefic in maniera interventionista, determinand
modificari, transforma ri, apropieri de optim si armonie;
• funcția predictivă – cercetarea pedagogică se carcaterizează prin a spune ceea ce trebuie
să fie sau ceea ce va evolua în mod deosebit într -o direcție anumită ;
• funcț ia de sistematizatoare;
• funcția referențial -inform atională .
Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de
experimentare, de verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același
timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea și perfecționarea
procesului de învățământ și de educație.

112
Rolul cercetării pedagogice constă în: explicarea, interpretarea, generalizarea și
inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură, sau prin introducerea de noi
metodologii m ai eficiente.
Proiectul de cercetare este o sinteză a organizării cercetării pe etape și poate să aibă
următoarea structură:
• tema (problema) de cercetat: importanță și actualitate;
• motivarea alegerii temei: scopul și modul de evaluare;
• istoricul cerc etării problemei; stadiul actual;
• ipoteza generală, ipoteze parțiale și obiectivele cercetării;
• metodologia cercetării: durata cercetării, locul, echipa de cercetare, etape, variabile
dependente și independente, eșantion, metode, tehnici și mijloace de învățământ,
instrumente de cercetare (teste, proiecte didactice);
• verificarea ipotezei de cercetare prin teste finale sau alte modalități;
• finalizarea cercetării și valorificarea ei (elaborarea unei lucrări științifice,
implementarea concluziilor etc. ).
Metodele de cercetare ale pedagogiei pot fi clasificate în funcție de obiectivele
fundamentale urmărite. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre :
a) metode de culegere a datelor (observația, experimentul, interviul, chestionarul,
metoda cazului, testul etc.) ;
b) metode de prelucrare a datelor (metoda statistică, metoda matematică,
reprezentarea grafică) ;
c) metode de interpretare a concluziilor (metoda istorică, metoda hermeneutică,
metoda psihanalitică etc.).
Cele mai importante metode folosit e în cercetarea pedagogică:

1.Metoda observației .
Este o metodă care constă în urmărirea intenționată a unor fenomene educaționale , a unor
manifestări comportamentale fiind considerată cea mai veche metodă de cercetare.
Observația are loc după întocmirea unui plan sau poate fi lipsită de reguli (neformală).
2. Metoda experimentului pedagogic .
„Experimentul este observarea și măsurarea efectelor manipulării unei variabile
independente asupra variabilei dependente, într -o situație în care acțiune a altor factori
(prezenți efectiv, dar străini studiului) este redusă la minimum“ (Festinger&Ratz, 1963).

113
Metoda experimentală poate fi definită ca o „observație provocată” și constă în
modificare a experimentului urmărit. Experimentul se poate desfășura î n laborator, în
condiții naturale, ca un proces de investigare, poate fi experiment de confirmare a unei
ipoteze sau experiment de probă sau poate avea caracter funcțional
3. Interviul .
Interviul presupune relaționarea verbală a participanților situați fa ță în față. După Traian
Herseni " nu există nici o diferență între interviu și convorbire ". Cel mai utilizat este
interviul individual.După structură se deosebesc:
– interviul structurat – presupune o serie de întrebări bine stabilite care nu permite
flexibilitate în răspunsuri
– interviul nestructurat – se utilizează întrebări deschise și permit e flexibilitatea
răspunsurilor.
4. Chestionarul.
Presupune adresarea unor întrebări scrise unor subiecți urmând o logică stabilită de cel ce
realizează chestionarul. De obicei într -un chestionar se pornește de la întrebări simple,
complexitatea crescând odată cu numărul întrebărilor. Uneori însă taxon omia întrebărilor
este inversă.
5. Metoda cercetării produselor activității .
Rezultatele activităților el evilor reprezintă de fapt materializarea abilităților,
priceperilor și cunoștințelor dobândite de elevi în procesul de învățământ și depind de
calitatea procesului educativ. Există o multitudine de realizări pornind de la notițele,
temele, tezele, referate le, desenele realizate de aceștia, până la realizarea unor portofolii
sau alte lucrări de o complexitate ridicată. Realizarea lor presupune o implicare a elevilor
și în același timp ele reflectă înclinațiile, interesele, aspirațiile elevilor și scot în evi dență
nivelul de pregătire și implicarea cadrelor didactice
6. Metoda studiului de caz .
Este o metodă care presupune studiul unei sitații (unor situații) pentru a constata niște
concluzii teoretice sau practice. Există mai multe etape ce trebuie parcurse:
– selecția subiecților ;
– colectarea datelor despre subiecți prin utilizarea unor metode diferite ;
– sintetizarea datelor ;
– concretizarea măsurilor adoptate .

114
8.Testul.
Reprezintă un element standardizat, de obicei sub formă scrisă administrat elevilor
prin care se urmărește ca măsurarea unui fenomen comportamentel, achizițional, psihic să
fie cât mai obiectivă. Pentru realizarea unui test sunt necesare mai multe etape:
– redactarea testului;
– aplicarea la cl asă;
– interpretarea rezultatelor testului;
Testul docimologic este tipul cu cea mai mare rată de aplicare.Dacă rezultatele
obținute prin aplicarea testelor nu sunt rlevante, pot fi aplicate și alte instrumente de
verif icare a realității educționale.
9. Metodele sociometrice.
Metodele sociometrice au în vedere investigarea relațiilor interpersonale și
fenomenelor care apar în cadrul unor colective de subiecți pe baza acestor relații (de
comunicare,competiție, colaborare, tensiune, etc.) . Pentru eficiență membrii grupului
trebuie să se cunoască între ei, să fie sinceri în răspunsurile date, să aibă o scară a valorilor
bine conturată, iar cercetătorul să cunoască subiecții să formuleze concluzii corecte
– Testul sociometric. A fost introdus de Jacob Moreno , un sociolog
american .Presupune redactarea unui set de întrebări prin care să fie aduse în evidență
anumite preferințe socio -emoționale în cadrul unui grup.
– Matricea sociometrică . Este un tabel bidimensional cu două intrări unde sunt
reprezentate rezultatele testului
– Sociograma. Este reprezentarea grafică a celor două elemente prezentate mai sus.

Etapele cercetării
1. Selecția temei de cercetare.
Alegerea unei teme depinde de o serie de factori subiectivi sau obiectivi cum sunt :
gradul de competență atins în domeniul studiat, elementele de natură financiară,
personalitatea cercetătorului etc.
2. Formularea ipotezelor . Dicționa rul explicativ al limbii române ne oferă următoarele
sensuri uzuale ale ipotezei35:

35 www.dexonline.ro

115
 presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite
(legături între) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența
fenomenelor, la cauza sau la mecanismul intern care le produce;
 presupunere cu caracter provizo riu, formulată pe baza datelor experimentale
existente la un moment dat sau pe baza intuiției, impresiei;
 presupunere formulată pe baza unor fapte cunoscute;
 presupunere, supoziție pe baza unor fapte cunoscute asupra relației între anumite
fenomene s au asupra legăturii dintre aceste fenomene și cauzele lăuntrice care le
determină;
Ipoteza trebuie să fie plauzibilă și testabilă .
3. Operaționalizarea sau construirea variabilelor : sociodemografice, socio -structurale
4. Stabilirea metodelor de cercetare și el aborarea instrumentelor de culegere a datelor
care depind în mare măsură de opțiunea cercetătorului sau de resursele materiale
5. Eșantionarea – este o etapă când colectivitățile studiate sunt de dimensiuni mari
astfel că se recurge la eșantionare sau la sele ctarea unui grup reprezentativ
6. Desfășurarea cercetării pe teren
7. Prelucrarea informaților – de la verificarea datelor până la prelucrarea lor
8. Analiza datelor si redactarea lucrării
În studiile de geografie (după Panaite L iudmila .) sunt trei etape important e :
1. Etapa de documentare
Este realizată în cabinet, unde se face o analiză a materialelor existente (texte scrise,
situații demografice, hărți, diagrame etc).
Utilizarea hărților, a planurilor topografice, individualizează anumite aspecte legate
de spațiul fizico -geografic, vechimea și dezvoltarea vetrelor localității (harta austriacă,
planul localității din anul 1904), a structurii și formei vetrelor, repartiți a anumitor elemente
naturale sau antropice. Pentru identificarea anumitor elemente specifice sunt folosite
hărțile hipsometrice (Dealul Bucovel), climatice, hidrologice, ale repartiției vegetației.
Studierea elementelor de geografie economică se bazează p e studiul hărților economice în
care sunt trecute zonele funcționale, unitățile teritoriale, adică ansamblul economiei unei
localități. Analiza hărților cu caracter istoric poate elucida anumite aspecte demografice,
sociale, economice și umane (evoluția nu mărului de locuitori, dezvoltarea vetrei localității,
evoluția rețelei de drumuri. Pentru studiul geografiei populației am folosit datele

116
recensămintelor populației, date extrase de pe site -urile guvernului Românei (Tempo –
online), Direcția județeană de Sta tistică Prahova, Primăria Boldești.
În cadrul etapei de documentare, un rol esențial îl are documentarea bibliografică,
fără de care, cercetarea pe teren ar fi ineficientă. În acest sens am identificat documentația
necesară pentru realizarea lucrării, real izând după lectură, sinteza elementelor necesare
(generale sau particulare). Activitatea de documentare în cabinet s -a finalizat prin gruparea
elementelor pe categorii de prob leme.
2. Etapa de cercetare pe teren
Reprezintă etapa în care se face o colectare și o sistematizare a materialelor
informaționale. Pentru stadiul informativ al etapei am obținut informații de la Stația meteo
Ploiești, Primăria Boldești -Scăeni prin birourile Urbanism și Cadastru și persoanele
chestionate. Informațiile au fost esențiale pe ntru realizarea capitolelor referitoare la
geografia industriei, agriculturii, căilor de comunicație etc.
Studiul de orizont permite o observare obiectivă a elementelor fizico -geografice și
economice și realizarea unor material fotografice pentru a realiza o imagine mai clară
asupra elementelor studiate.
Un rol de asemenea important îl are și cartarea fenomenelor pentru studiul
particularităților localității (tipuri de gospodării, înzestrări util itare, utilizarea terenurilor).
3. Etapa de redactare
După ce au fost strânse informațiile necesare în etapele precedente, etapa de cabinet
și cercetarea pe teren și are loc o sistematizare a acestora se trece la r edactarea lucrării
științifice.

11.3 Metodologia de cercetare

Termenul metodă include totalitatea acțiunilor care conduc la cunoașterea obiectului
cercetării. Deși metodele de cercetare sunt comune tuturor științelor, inclusiv geografia,
putem spune ca există și metode specifice pentru fiecare disciplină în parte. Mediul
geografic, obiectul de studiu a l geografiei, conferă geografiei un caracter complex datorită
interacțiunii cu alte domenii științifice, acesta conferind altor științe elemente și idei de
cercetare. Înțelegerea unor fenomene, necesită studii îndelungate (mișcarea naturală a
populației), efectele unor procese actuale determină identificarea cauzelor și implicit în
cadrul unor efecte negative, măsuri pentru ca acestea să nu se mai producă.

117
Metodele generale :
– metoda dialectică, permite identificarea și înțelegerea relațiilor și procesel or dintre
componentele sistemelor geografice. Termenul dialectic vine din limba greacă însemnând
raționare, proces prin care cercetătorul caută să afle un adevăr prin intermediul cunoașterii,
referitor la un subiect.
– metoda analizei implică studierea fie cărui component, cu toate caracteristicile lui,
inclusiv legăturile cu celelalte elemente sau componente. Această metodă permite studierea
în profunzime a elementelor, a structurii unui sistem și a funcționării acestuia.
– metoda inductivă permite trecerea de la singular la plural, de la cunoașterea unor
procese singulare la generalizare, permițând apaRiția legilor, teoriilor.
– metoda deductivă este opusul metodei inductive, deoarece, se pleacă de la
generalizare la singular
– metoda sintezei se bazează pe metoda analizei. Datele unor fenomene sunt grupate
în date comune și date particulare, primele constituind baza de unde se pornește o analiză.
– metoda comparativă. Comparând elementele între ele, se pot stabili anumite
asemănări și deosebiri, atât din pu nct de vedere temporal cât și spațial.
Metode folosite în științe apropiate:
– metoda stratigrafico -paleontologică permite interpretarea structurii unor formațiuni
geologice (resturi de plante și animale), care facilitează emiterea unor concluzii, cu privi re
la mediul în care s -au format, (clima, vegetația, specificul mediului).
– metoda analizei polenice constă în identificarea polenului plantelor ce populau un
anumit teritoriu.
– metoda alternanței de soluri și depozite loessoide este utilizată pentru stabilirea
vârstei anumitor forme de relief;
– metoda cantitativă se referă la utilizarea unor mijloace matematice în cercetarea
geografică (înălțimea unei forme de relief,variația unui proces.etc.);
– metoda modelării se referă la construcția unui model, care are trăsăturile esențiale
ale modelului real;
– metoda experimentală implică reproducerea în laboratoare, dar și pe teren a unor
fenomene și procese reale fizico -geografice.
Metode specifice ale geografiei
– metoda geografică – urmărește aspecte legat e de repartiția spațială a unor elemente
fizico -geografice, dar și raportul dintre elementele mediului și socitatea umană. După S.
Mehedinți (1930), verificarea metodei geografice se face prin însăși evoluția învelișurilor

118
plenetare și prin structura ope relor de sinteză geografică. Analiza compoziției, a formelor,
a mișcărilor și a legăturilor dintre învelișurile planetare, l -a condus pe S. Mehedinți la
determinarea metodei particulare a geografiei și anume metoda geografică.
– metoda cartografică – const ă în reprezentările grafice ale suprafeței terestre. Această
metodă permite și redarea unor elemente speciale (repartiția animalelor, resursele naturale,
elemente climatice etc.).
Lucrarea are la bază o documentare bibliografică complexă, realizată din sur se
diverse, de la datele statistice puse la dispoziție de biroul de urbanism și biroul de cadastru
al primăriei Boldești –Scăeni, până la siteu -rile oficiale ale guvernului României. Am
încercat să interpretez obiectiv datele obținute și să realizez o anali ză pragmatică și
concretă a elementelor cadrului natural, care au favorizat sedentarizarea populației în
orașul Boldești -Scăeni și dezvoltarea economică a acestuia. Au existat și unele probleme
care au necesitat o cercetare mai amănunțită.
Abordarea analit ică a elementelor cadrului natural a permis individualizarea unor
particularități și caracteristici care au avut impact asupra dezvoltării orașului în întregul
său. Printre metodele utilizate în cercetarea spațiului orașului Boldești -Scăeni se pot
individu aliza: metoda analizei (care a implicat și metoda sintezei), metoda inductivă,
metoda deductivă, metoda comparativă, metodele cartografică și grafică. Studiul localității
are și un caracter interdisciplinar, combinând elementele fizico -geografice cu cele i storice,
economice, umane, matematice.

11.3.1 Metodele utilizate

Metoda analizei
Se folosește cu scopul înțelegerii întregului prin urmărirea fiecărui element și a
relațiilor stabilite între acestea. Ioan Donisă (1987), arată că descompunerea prin analiză a
unui obiect se poate realiza în două moduri: “printr -o descompunere materială, reală sau
printr -o descompunere imaginară, mentală”. Metoda analizei se bazează pe alte douâ
metode : metoda inductivă și metoda deductivă. În primul caz se trece de la singular la
plural, de la acumulări singulare la generalizări. Metoda inductivă, după Simion Mehedinți
trebuie să aibă și o funcție prognostică.
În metoda deductivă situația este inversă, trecându -se de la general la particular.
Versanților care prezintă alunecări de teren, li se pot stabili evoluțiile viitoare raportate la

119
acest fenomen, sau se poate face o analiză anamnetică în care se reconstitu ie datele din
trecut.
Metoda sintezei
Bazată pe metoda analizei, grupează datele obținute în date comune și date
particulare, realizându -se pe baza datelor comune sintezele geografice, ce reprezintă o
închegare a informațiilor într -o reprezentare unitară a sistemului. S. Mehedinți (1930)
spune că “ explicarea fenomenelor geografice din fiecare înveliș nu este posibilă, dacă nu
ținem seama de cunoștințele dobândite cu privire la învelișul sau învelișurile superioare ”.
Metoda comparativă
Presupune compararea f enomenelor, proceselor de același tip. Se poate face
comparație atât pe elementele fizico -geografice (vegetație), cât și pe elemente de geografie
umană (structura populației etc.). Elementele comparative din lucrare sunt susținute de
elemente specifice doc umentelor mai vechi (harta austriacă dina nul 1797), sau mai noi
(din ultimele două decenii).
Metoda cartografică
Specifică geografiei, constă în reprezentările grafice ale lucrării (imagini, diagrame,
hărți hipsometrice), care permit o evidențiere mai bună a peisajului urban al localității, dar
și evoluțiile spațiale și temporale ale unor elemente specifice.
Metoda anchetei
Este o metodă prin care anumite atitudini, mentalități, pot fi studiate prin două
modalități : interviul și chestionarul. În cazul lucrării, am optat pentru aplicarea unui
chesti onar structurat (standardizat).
Metoda statistico -matematică
Este utilizată în scopul înregistrării ,prelucrării și generalizării datelor acumulate din
analiz ele fizico -geografice sau umane
Metoda istorică
Pentru realizarea acestei lucrări, metoda istorică a reprezentat o modalitate de
investigație, de operare cu ajutorul documentelor istorice, care au oferit date despre fapte,
acțiuni, nu numai istorice, ci și ec onomice, sociale sau culturale.
Metoda dialectică
În conformitate cu această metodă, elementele și obiectele nu au un caracter de
singularitate,ele relaționând între ele, fiind într -o schimbare permanentă. Elementele de
bază pentru studiu au fost datele statistice din recensămintele pop ulației dintre anii 1990 și
2011, care au conferit o imagine clară a structurii populației orașului. Pe baza acestor

120
informații și tinând cont de structura populației orașului a fost redactat un chestionar care
cuprinde 11 întrebări referitoare la calitate a vieții în orașul Boldești -Scăeni. Alegerea
familiilor a fost aleatoare,,un sprijin important fiind dat de elevii Școlii "Mihai Viteazul"
din localitate. S -a ținut cont totuși în distribuirea chestionarelor de anumite aspecte
structurale (grupe de vârstă, etnie, confesiune, starea socială etc). Participarea elevilor în
acest studiu a avut și un rol educativ familiarizându -i pe aceștia cu anumite aspecte ale
orizontului loc al si cu cercetarea geografică.

11.4 Modalități practice de lucru cu elevii

Activitățile practice reprezintă acele activități desfășurate cu elevii în cabinetul de
geografie, sau în orizontul local, cu scopul aplicării cunoștințelor teoretice și formarea unor
deprinderi și priceperi. Geografia ca știință, contribuie la formarea un ei gândiri geografice
la elevi iar aplicațiile practice contribuie la o mai bună cunoaștere și înțelegere a
elementelor și obiectelor studiate, la posibilitatea evaluării cantitative și calitative a
acestora și la înțelegerea unor relații stabilite între a cestea. Deasemenea geografia dezvoltă
gândirea logică, pragmatică, capacitatea de analiză, sintetizare,calități care în contextul
activităților practice contribuie la formarea unor deprinderi și priceperi în rândul elevilor.
Activitățile practice susțin ac tivitățile intelectuale ale elevilor, prin observarea unor
aspecte de bază, identifică elemente comune sau de diferențiere, analizează obiectul de
studiu, acordând o atenție deosebită acestuia. În final are loc o sintetizare a rezultatelor
obținute și elab orarea unor concluzii, construirea unor grafice sau tabele de date. Pe de altă
parte, priceperile, deprinderile, în general achizițiile geografice pot servi și în celelalte
domenii științifice. Explicarea unor fenomene sau procese geografice naturale situa te în
orizontul local, cu care elevul vine în contact direct, este urmată de activități de investigare
prin care elevii realizează anumite tipuri de reprezentări cartografice sau hărți, studiul unor
elemente ale cadrului natural sau uman.
Cercetarea pe te ren este precedată de studiul desfășurat în cabinetul de geografie
unde se studiază bibliografia, hărțile localității, accesarea unor date pentru studiul
componentelor naturale sau socio -umane, realizarea de chestionare pentru împrospătarea
datelor existen te. Alegerea activităților practice este o sarcină a profesorului de geografie
care trebuie să țină seama de vârsta elevilor.

121
Modalitățile practice de lucru sunt complexe fiind clasificate în funcție de mai multe
criterii.Acestea implică utilizarea metodel or cu caracter practic. Dintre acestea pot fi aduse
în discuție :
– Metoda lucrului cu harta
– Metode de explorare și descoperire
– Metode de explorare a realității prin substitutele acesteia
– Calculatorul și instruirea asistată de calculator
– Metode bazate pe acțiune

Metoda lucrului cu harta
Harta este unul din cele mai importante mijloace de învățământ geografic. Spre
deosebire de textul scris, unde are loc o sistematizare a cunoștințelor după anumite criterii,
harta oferă o imagine complexă a coținutului geo grafic. Profesorul trebuie să -l învețe pe
elev încă de la primul contact cu harta, să citească (să cunoască semnele convenționale) și
să interpreteze harta (de exemplu legătura dintre formele de relief ale localității și
distribuția vegetației). Atingerea acestor deprinderi se formează în timp de aceea se impune
utilizarea frecventă a hărții atât în cadrul activităților la clasă cât mai ales în cele care
presupun o activitate pe teren.
Pe lânga hărțile din manual, din atlasele școlare sau cele murale o act ivitate practică
este și utilizarea hărții mute. Harta mută se caracterizează prin faptul că elementele
reprezentate nu au denumiri, acestea reprezentând sarcini pentru elevi (harta oraselor
României, harta județelor,etc).
Metod ele de explorare și descoperire
Cuprind două categorii :
– metodele de explorare directă
– metodele de explorare a realității geografice prin intermediul substitutelor acesteia
Metodele de explorare directă sunt reprezentate de :
– observarea sistematică și independentă a obiectel or și fenomenelor geografice.
Elevii observă elementele mediului înconjurător, însă nu reușesc să înțeleagă elementele
comune sau de contrast. Deplasările în orizontul local pot activa la elevi perceperea
observației (prezența alunecărilor de teren, observ ații asupra Vaii Telejenului și efectele
eroziunii fluviatile)
– lucrările experimentale de tip demonstrativ sau aplicativ
– metoda descoperirii de tip inductiv sau deductiv

122

Metode de explorare a realității prin substitutele acesteia
Demonstrația cu ajutorul obiectelor, fenomenelor și proceselor în starea lor naturală,
poate fi realizată cu ajutorul colecției de roci din cabinetul de geografie, prin studiul unui
orizont de sol, formarea tipurilor de relief carstic, fluvial, glaciar, vulcanic etc.
– demonstrația cu ajutorul materialului intuitiv poate fi realizată prin realizarea unor
desene schematice (ex. elementele unui râu)

Fig.35 Elementele componente ale unui râu

– demonstrația cu ajutorul planșelor.
Planșele reprezintă materiale grafice de diferite dimensiuni diferite, cuprind schițe,
grafice și trebuie dispuse în cabinetul de geografie astfel încât să aibă o vizibilitate bună
din orice unghi
– demonstrațiile cu ajutorul fotografiilor, ilustrațiilor tematice (elemente referitoare
la erupția vulcanilor, formele reliefului carstic, eroziunea în suprafață etc.)
– demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio –video permite observarea elementelor
din orizontul local sau depărtat în mișcarea lor reală.
bazin hidrografic cumpăna apelor
afluenți cursul
râului izvor
gura de vărsare

123
Calculatorul și in struirea asistată de calculator
Utilizarea calculatorului în activitățile practice favorizează pe de o parte dezvoltarea
unor deprinderi și priceperi transdisciplinare la elevi și în același timp oferă o paletă variată
de materiale supuse studiului. Studiul elementelor, proceselor, fenomenelor geografice
devine astfel independent, elevul având posibilitatea unei informări variate asupra unui
subiect.

Metode bazate pe ac țiune
Exercițiul
Este o metodă didactică care se bazează pe acțiuni motrice sau intelectuale,
repetitive care au ca scop dobândirea unor deprinderi sau îndemânări. În funcție de
conținutul lor ele pot fi (după I.Nicola,1996) :
– exerciții motrice (mânuirea aparatelor,uneltelor)
– exerciții operaționale ( formarea operațiilor intelectuale)
După forma de organizare (Maria Eliza Dulamă,1996) pot fi : individuale, pe echipe,
frontale
După gradul de intervenție al profesorului : dirijate, semidirijate, libere
După funcții există exerciții de : inițiere, de bază, aplicative, de evaluare și verificare,
recapitulative, operatorii, de observare și analiză, de exprimare concretă, de exprimare
abstractă, de creație.
După locul de desfășurare aplicațile practice pot fi
– desfășurate pe terenul geografic
– în anumite puncte de observații neamenajate
– vizite la diferite unități economice
Jocul geografic
Reprezintă o activitate care se desfășoară după anumite reguli stabilite de comun
acord care determină o atmosferă relaxată, o ieșire din reguli rigide înlăturându -se
monotonia. Exemple de jocuri geografice :
– jocul denumirilor geografice -presupune realizarea unui tabel unde se cer noțiuni sau
denumiri geografice care vor completa spațiile lacunare
– lanțul denumirilor geografice – prin tragere la sorți un elev precizează denumirea
unui element geografic iar al doilea trebuie să continue lanțul cu ultima literă a primei
denumiri (ex.Teleajen -Neajlov -Volga)

124
– rebusul geografic – este organizat după o temă anume și este foarte mult folos it în
evaluările conținuturilor predate
– harta de contur – este o activitate practică ce ajută la formarea unor deprinderi de
orientare la hartă, Harta poate fi realizată de elevi din diferite materiale (ex.carton),de
asemenea unele semne convenționale,
Orizontul local reprezintă un adevărat teren geografic în care elevii experimentează
realitatea geografică. Aplicațile practice nu au o limită, putând fi realizate pe orice temă
propusă :
– studiul formelor de relef și realizarea unor profiluri topografice
– studiul elementelor climatice, hidrografie, soluri
– studii de geografie umană și economică a orașului
– ecologia localității
Reprezentările geografice pot fi realizate și în cadrul unor activități extracurriculare
(vizita, excursia, drumeția). Observarea dirija tă a elementelor mediului în starea lor
naturală sau în vizitele efectuate la muzee, expoziții, grădini botanice, grădini zoologice
îmbogățesc cunoștințețe elevilor și contribuie la formarea unor deprinderi și priceperi.
Metodele activ -participative au un rol bine definit în aplicațiile practice ale
elevilor.Între acestea se remarcă tehnicile de reprezentare grafică a unor informații.
Figurile geometrice înlocuiesc tabelele și prezintă o imagine simplificată și esențializată a
elementelor de studiu.Se indiv idualizează :
– Tabelul incomplet -pe grupe de elevi se va completa un tabel pe o anumită temă cu
informațiile lacunare
– Organizatorul grafic comparativ –pe un tabel se face comparația anumitor
caracteristici geografice (caracteristicile raselor umane, distribu ția în teritoriu a religiilor).
– Diagrama Venn – sunt desenate două cercuri suprapuse .În cercuri se scriu
elementele comune ale obiectului de studiu (ex.două orașe) iar în spațiul suprapus se scriu
elementele de diferențiere
– Soarele caracteristicilor -presup une trasarea unui cerc din mijlocul căruia pornesc
raze, sau realizarea unei diagrame. În interiorul fiecărui sector sunt scrise caracteristicile
unui element (caracteristicile populației județului Prahova)
– Graffiti – presupune ca fiecare grupă de elevi să primească o foaie pe care este scris
un cuvânt iar membrii grupei, fără să discute între ei, își vor scrie simultan ideile pe această
foaie, apoi foile sunt schimbate între grupe pentru adăugarea altor noțiuni, după care foile
se întorc la grupurile iniția le unde ideile sunt sintetizate și analizate

125
– Copacul ideilor -la baza paginii se scrie un cuvânt cheie dispus într -un dreptunghi
(ex.vegetația orașului Boldești – Scăeni). Pornind de la acest dreptunghi, se vor trasa linii
asemănătoare unor ramuri, unde vor fi trecute cunoștințețe evocate.
– Ciorchinele –se scrie în centrul unei foi un termen cheie (ex.megalopolisul
Boswash). Elevii vor scrie toate cuvintele care definesc termenul cheie. Se poate trece de la
activitate individuală la activitate frontală. Cunoșt ințele vor fi trecute în graficul desenat la
tablă

11.5 Principiile și proiectarea didactică

11.5.1 Principiile didactice

"Principiile didactice sunt teze fundamentale,norme generale care stau la baza
proiectării, a organizării și desfășurării activităților de predare – învățare în vederea
realizării optime a obiectivelor educaționale " (M.Ionescu, I.Radu,1995)
J.A.Comenius ( Jan Amos Komenský )36 a realizat prima prezentare a acestor
principii, care de -a lungul timpului au fost adaptate la noile cerințe educaționale. Prin
cerințele logice acestea corespund obiectivelor de învățământ, iar respectarea lor reprezintă
o condiție de b ază pentru eficiența procesului pedagogic.
Caracteristicile principiilor didactice sunt: caracterul general, caracterul normativ,
caracterul dinamic, evolutiv și deschis, caracterul sistemic.
Caracterul general se referă la aplicatibilitatea amplă, fiind v alabile pentru toate
ciclurile de învățământ, pentru toate disciplinele și formele activității didactice.
Caracterul normativ constă în faptul că, datorită cerințelor clare, orientează
profesorul în organizarea activităților cu elevii, de la definirea obie ctivelor la alegerea
mijloacelor adecvate în procesul educativ.
Caracterul dinamic rezidă în faptul că, a avut loc în timp o adaptare a acestora la
cerințele educaționale prin aportul altor idei generate de specialiști. Dintre factorii care au
contribuit l a apariția unor nuanțări, precizări, refolmulări ale principiilor putem aminti :
– dezvoltarea cunoașterii științifice;
– dezvoltarea sistemului de educație în concordanță cu dezvoltarea societății;
– dezvoltarea conceptelor de natură pedagogică.

36J.A.Comenius ( Jan Amos Komenský )36 Didactica Magna – traducere de Iosif Antohi

126
Caracterul sist emic constă în faptul că, deși există cerințe diferite pentru fiecare
principiu, există totuși între ele o unitate (au același scop) și dependență (respectarea
cerințelor unui principiu depinde de respectarea cerințelor altor principii).
În cadrul sistemul ui principiilor didactice se individualizează:
– Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
– Principiul intuiției sau unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract;
– Principiul accesibilității, sau al orientării după particularitățile de vârstă ale elevilor;
– Principiul sistematizării și continuității;
– Principiul legării teoriei cu practica;
– Principul repartiției spațiale;
– Principiul repartiției în timp;
– Principiul cauzalității;
– Principiul actua lizării cunoștințelor;
– Principiul integrării geografice;
– Principiul corelării cunoștințelor și al predării intra și interdisciplinare.

Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor , priceperilor și deprinderilor
Acest principiu pornește de la ideea însușirii eficiente a noțiunilor prevăzute în
programe, ghiduri metodologice, manuale. Înțelegerea cunoștințelor de către elevi
presupune respectarea unor conditii:
– prezentarea și perceperea unui material didactic;
– folosirea cunoștințelor anterio are în predare;
– expunerea coerentă, clară, sistematică a cunoștințelor de către profesor;
– efectuarea unor operații logice ca analiza, comparația abstractizarea.
Formarea unor motive superioare față de activitatea de învățare care cuprind
– Motive externe (dorința de a primi note mari, teama de repercursiuni, dorința de
ieșire în evidență);
– Motive interne (interesul pentru cunoaștere,dorința de a cunoaște o profesie,
dorința pentru rezolvarea unor probleme);
– Formarea gândirii independente (generalizări pe baza unor observații, rezolvarea
și realizarea unor probleme, capacitatea de a găsi argumente pentru susținerea sau
infirmarea unor teorii.

127
Principiul intuiției sau unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract
Este o normă didactică , ce presupune ca procesul de formare a deprinderilor, să aibă
la bază un element concret sau fapte concrete, realizându -se unitatea dintre imagine și
abstract. Se impune ca materialul didactic să fie adecvat scopului și conținutului lecției,
sub aspect ca ntitativ și calitativ și să fie prezentat într -un moment oportun. Cerințe
importante sunt participarea activă a elevului în procesul perceperii elementului intuitiv,
dar și capacitatea profesorului în orientarea percepției elevilor.
Materialul intuitiv poa te fi vizual, auditiv, natural, confecționat, mijloace tehnice
moderne. Indiferent de natura lui, eficacitatea materialului intuitiv este maximă atunci când
toate cerințele acestui principiu sunt respectate.

Principiul accesibilității sau al orientării du pă particularitățile de vârstă ale elevilor
Necesitatea acestui principiu constă în faptul că, în dezvoltarea ontologică a omului
se deosebesc anumite stadii, diferite de la o vârstă la alta, fiecărui stadiu îi corespunde
anumite particularități psihologic e, fiind recunoscut faptul că limbajul, gândirea, memoria,
imaginația cunosc stadii de dezvoltare diferite de la o vârstă la alta.
Profesorul trebuie să țină cont de aceste aspecte și să adapteze gradul de dificultate al
activităților didactice la nivelul de dezvoltare fizică și mentală al elevilor. Profesorul
trebuie să cunoască și particularitățile individuale ale elevilor, uneori foarte diferite în
aceeași grupă de vârstă (specific psihologic, dezvoltare intelectuală, priceperi, deprinderi,
stil de învăț are) și să folosească metodele și procedeele optime pentru închegarea
dezvoltării intelectuale ale elevilor. Pentru dezvoltarea capacităților intelectuale ale
elevilor, cunoștințele predate trebuie să aibă o anumită taxonomie în ceea ce privește
gradul de dificultate, trecându -se de la ușor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut
la necunoscut ( de la cunoștin țele anterioare la cele noi ).

Principiul sistematizării și continuității
Reprezintă o normă didactică, care susține că trebuie să existe o continuitate și o
logică în transmiterea cunoștințelor și în însușirea acestora. Programele și manualele
școlare asigură o structură logică a conținuturilor, deci o înlănțuire logică a cunoștințelor.
De aici, derivă și prima cerință a acestui principiu, r eferitoare la expunerea coerentă,
sistematică a cunoștințelor de către profesor

128
O altă cerință se referă la însușirea de către elevi a unor noțiuni fundamentale, nu
numai dintr -un domeniu, ci din diferite domenii științifice, care impun și verificarea
acestora.

Principiul legǎrii teoriei de practicǎ
Participarea activă în activitățile sociale și economice, presupune dobândirea unor
priceperi și deprinderi bazate pe cunoștințele teoretice acumulate. Acest principiu
presupune ca elevii, independent sau dirijat, să participe la activități de natură practică și să
aplice cunoștințele dobândite în activitatea teoretică. Pentru realizarea acestor deprinderi,
elevii trebuie să participe activ atât în desfășurarea activităților, cât și în finalizarea lor, să
gândească independent, să descopere și să rezolve problemele cu care se confruntă.
Intervenția profesorului are loc atunci când, în activitatea elevului se produce un blocaj și
acesta nu mai poate continua activitatea.
Între modalitățile de aplicare a cunoș tințelor în practică se află:
– rezolvarea unor probleme;
– efectuarea unor operații de măsurare pe hartă;
– realizarea unor experimente în cadrul platformei geomorfologice;
– realizarea unor planșe;
– construirea unor profiluri diverse;
– drumeții, vizite, excursii.
Efectele respectării acestui principiu sunt:
– formarea unor deprinderi și priceperi, cunoștințele teoretice devenind operaționale;
– conștientizarea valorii cunoștințelor teoretice însușite;
– dezvoltarea gândirii, imaginației, spiritului de observație;
– însușir ea mai temeinică a cunoștințelor prin aplicarea lor.

Principiul repartiției în timp
Acest principiu impune ca orice fenomen, proces sau element, să fie analizat din
punct de vedere al evoluției cronologice, sau de integrarea lor în timp. Evoluția în timp
poate fi de scurtă durată (cutremurele), sau de lungă durată (formarea solurilor,mișcările
orogenetice)

129
Principiul repartiției spațiale
Principiu fundamentat de Karl Ritter, precizează faptul că elementele, fenomenele și
procesele geografice, au o anumită repartiție spațială, care implică anumite legături cauzale
cu fenomene învecinate. Precizarea poziției geografice a unui oraș necesită analiza unor
elemente diverse (coordonatele geografice, întinderea, vecinii).

Principiul cauzalității
Constă în descoperirea relațiilor de cazualitate între elemente, fenomene și procese
geografice, pentru explicarea formării și desfășurării lor. Introdus în geografie de Al. Von
Humboldt, acest principiu explică relațiile dintre cauze și efecte, întrebările cauzale fiind
"de ce?" și "cum se explică faptul că". Nu există fenomene care să nu fie supuse unor
determinări cauzale. Fenomenele, procesele inițiale pot constitui cauze pentru apariția altor
fenomene, la rândul lor fiecare poate constitui atât cauză cât și efec t. Uneori efe ctele pot
avea mai multe cauze.

Princi piul actualizării cunoștințelor
Ținând cont de faptul că există anumite perioade în care programele școlare și
manualele au o anumită stabilitate, iar realitățile reprezentate suferă anumite dinamici în
timp, profesorul are rolul determinant în actualizarea unor informații geografice cum sunt:
– mișcarea naturală a populației;
– migrațiile;
– modificări ale unor elemente ale cadrului natural(vegetație,faună,alunecări de
teren);
– surse de poluare;
Actualizările p ot fi generale sau se pot referi doar la orizontul local.

Principiul integrării geografice
Pentru a asigura un caracter sintetic geografiei, acest principiu pornește de la faptul
că fiecare element geografic trebuie corelat cu alte elemente legate între e le, în cadrul unor
taxonomii diferite. Fiecare element trebuie raportat la sistemul din care face parte și trebuie
stabilită poziția sa în cadrul sistemului.

130
Principiul corelării cunoștințelor și al pred ării intra și interdisciplinare
Constă în analiza relațiilor dintre diferite discipline, pentru a individualiza un
element și a realiza sinteze între elementele mediului geografic. Mediul geografic, obiectul
de studiu al geografiei, reprezintă zona de contact dintre învelișurile Terrei. Aceste
învelișuri numite geosfere, stabilesc relații între ele, dându -le în acest context un caracter
interdisciplinar. Astfel, elementele geografice pot constitui puncte de plecare pentru studiu
în alte discipline (istorie, chimie, fizică) chiar în domeni ul artelor. De asemenea elemente
specifice din alte domenii științifice, pot constitui elemente de reper în anlizele geografice

11.5.2 Proiectarea didactică

Reprezintă o activitate complexă în cadrul căreia se produc o serie de operații de
planificare și organizare, pentru pregătirea activităților educative, de anticipare a
momentelor ce vor fi parcurse de la nivelul general al procesului de învățământ, la cel al
activităților didactice zilnice. Acest concept s -a impus datorită unor preocupări de a
impune rigurozitate științifică și metodică, dar și datorită apariției unor orientări moderne,
care presupun creșterea calității și eficienței procesului de instruire.
Proiectarea didactică trebuie sa -i ofere profesorului, posibilități de adaptare la
condițiile unor situații educaționale diverse. Reforma curriculară precizează că, în procesul
de instruire acțiunea începe de la obiectivele de referință, apoi la conținuturi și în ultimul
rând la procesul de evaluare. Reforma curriculară subliniază importanța profes orului în
conceperea și organizarea procesului educativ, solicitând competențe în alegerea
obiectivelor operaționale, o imagine cuprinzătoare asupra curriculumului anual, pentru a
realiza corelațiile necesare. În proiectarea pedagogică se urmărește realiz area următoarelor
cerințe:
– obiectivele de referință să fie selectate în funcție de conținuturi;
– realizarea unităților de învățare cu conținuturi instructiv -educative și corelarea
acestora cu obiectivele propuse;
– Stabilirea unei succesiuni în parcurgerea un ităților de învățare;
– Alegerea unor strategii de învățare prin folosirea unor mijloace și metode adecvate;
– Stabilirea unor resurse de timp pentru parcurgerea fiecărei unități de învățare;
– Stabilirea unor tipuri de evaluare pentru cunoașterea asimilării cun oștințelor și
pentru remedierea unor întârzieri;
În dirijarea desfășurării activităților profesorul exercită următoarele funcții;

131
– orientarea și planificarea activităților educative;
– conceperea și desfășurarea lecțiilor în corelație cu obiectivele vizate;
– adaptarea activității în funcție de feed -back;
– evaluarea activităților;
– optimizarea procesului de învățare.

Etapele proiectării didactice
Etapele activității de proiectare sunt:
– încadrarea lecției în planul tematic;
– stabilirea obiectivelor;
– sintetizarea conținuturilor;
– realizarea strategiei didactice;
– stabilirea structurii lecției;
– evaluarea (modalități de evaluare stabilite de profesor și modalități de autoevaluare
folosite de elevi).
Întrebările pe care trebuie să le pună profesorul sunt:
Ce voi face ?
Cu ce voi face ?
Cum voi face ?
Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut ?
Prima întrebare se referă la obiectivele care trebuie realizate care trebuie formulate
prin utilizarea unor verbe de acțiune:
Cu ce voi face ?
Vizează stabilirea resurse lor educaționale. Eficiența procesului educativ constă și în
alegerea celor mai adecvate mijloace și metode.
Cum voi face?
Are în vedere stabilirea strategiilor didactice. Rolul profesorului este esențial în
alegerea strategiilor didactice și să stabileas că scenariul didactic.
Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut ?
Se referă la alegerea tipului de evaluare. Eficiența activității didactice este mai mare
dacă obiectivele au fost realizate fără o solicitare mare pentru elevi și într -o atmosferă
relaxată.
Nive luri ale proiectării pedagogice
În funcție de timpul alocat se deosebesc:

132
– proiectarea globală;
– proiectarea eșalonată;
– proiectarea activității semestriale;
– proiectarea unei lecții.
Proiectarea globală, se înscrie pe o perioadă lungă de timp, de la un an ciclu școlar
la un an școlar. Este reprezentată de planurile de învățământ și programa școlară.
Proiectarea eșalonată, se înscrie pe perioade medii de timp (proiectarea anuală) și
presupune identificarea obiectivelor, analiza conținuturilor, alocarea numărului de ore
pentru pentru fiecare unitate, precizarea calendarului de desfășurare a activităților.
Exemplu :
An școlar:
Unitatea școlară:
Profesor:
Aria curriculară:
Disciplina:
Clasa:
Nr.ore:

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Unitatea
de
învățare
Competențe
specifice Conținuturi Nr. ore Săptămâna Observații/Evaluare

Proiectarea activității semestriale este o defalcare a planificării anuale și include
strategiile didactice, modalitățile de evaluare în funcție de conținuturile detaliate. Aceasta
cuprinde:
– planificarea unităților de învățare în perioade de timp;
– elaborarea strategiilor, metodelor, procedeelor,folosirea materialelor didactice;
– proiectarea sistemică a lecțiilor.

133
Exemplu:
An școlar:
Unitatea școlară:
Profesor:
Aria curriculară:
Disciplina:
Nr. ore:
Anul școlar:

PROIECTAREA UNIT ĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Conținu –
turi
(detalieri
ale
programei) Compe –
tențe
specifice Activități
de
învățare Nr.
ore Resurse Evaluare
procedurale materiale

Proiectarea unei lecții
Este demersul educațional concret, desfășurat într -o perioadă scurtă de timp (o oră).
În rubricile proiectării apar obiectivele operaționale, desfășurarea lecției, strategiile
didactice, tipurile de învățare, feed -back -ul. În proiectarea lecției sunt patru etape:
1. Identificarea obiectiv elor lecției;
2. Analiza resurselor (umane, materiale, de conținut didactic), locul pentru
desfășurarea activității (cabinetul de geografie, clasa, orizontul apropiat, excursii, vizite
etc.), timpul afectat desfășurării activității didactice;
3. Realizarea strategiilor didactice. Cunoscută și ca etapa selectării și corelării celor
trei M ( metode, materiale și mijloace de învățământ) este o etapă importantă pentru o mai
bună eficientizare a activității didactice. Factorii care contribuie la îmbinarea acesto ra sunt
reprezentați de specificul activității, identificarea obiectivelor, nivelul de pregătire al
elevilor, caracteristicile didactice ale profesorului.
4. Elaborarea instrumentelor de evaluare. Prin precizarea clară a obiectivelor
urmărite, se oferă un sprijin procesului de evaluare prin alegerea unor instrumente de
evaluare adecvate .

134
11.6 Proiecte de lecții și teste de evaluare

11.6.1 Proiecte de lecții
Planul unei lecții are o structură flexibilă, permite adoptarea unor acțiuni alternative
și oferă profesorului o perspectivă complexă de abordare a lecției. Scopul unui plan de
lecție este transferul conținutului științific într -o manieră care să permită asimilarea ușoară
a cunoștințelor și să imprime o participare activă a elevilor in procesul educat iv. Un
element comun al lecțiilor este randamentul, observabil într -o perioadă lungă de timp,
deoarece are un caracter subiectiv, neputând fi măsurat la sfârșitul unei lecții. Randamentul
unei lecții este maxim si lecția a fost eficientă, atunci când rezul tatele elevilor au atins
potențialul maxim al acestora. Pentru o mai bună eficientizare a lecțiilor sunt mai multe
cerințe:
a) Claritatea scopului urmărit. Stabilirea cu claritate a scopului urmărit duce la
apariția unor rezultate bune în procesul educativ, d eoarece exprimă esența
acestuia. Orice lecție urmărește un scop derivat din tema lecției. Pentru fixarea
scopului sunt necesare trei elemente: conținutul temei, nivelul de dezvoltare al
elevilor și sarcinile de lucru;
b) Alegerea conținutului lecț iei. Pentru a realiza o lecție eficientă, profesorul trebuie
să aleagă materialul optim pentru atingerea scopului lecției. Prezentarea unor exemple
formează la elevi noțiuni noi, prezentarea unor obiecte spre comparație conduce la
emiterea unor concluzii p e bază de comparație, iar aplicațiile practice duc la formarea unor
deprinderi și priceperi;
c) Selectarea metodelor și procedeelor. Pentru ficare lecție se folosesc mai multe
metode didactice, alese pentru îndeplinirea scopului lecției. Folosirea acestora în
diferite momente sporesc eficiența lecțiilor;
d) Organizarea lecției
Orice activitate, pentru a ajunge la un final eficient, trebuie să aibă o organizare
foarte bună, să aibă un plan bine definit, să existe o succesiune logică în desfășurarea
momentelor lec ției (aici intervenind și respectarea principiilor didactice).
Pe lângă faptul că asigură o informare sistematică a elevilor, lecțiile contribuie și la
dezvoltarea personalității acestora (dezvoltarea imaginației, voinței, întărirea disciplinei).
Planul u nei lecții presupune anticipare și nu aplicarea unui șablon, a unei scheme
corespunzătoare unui anumit conținut.
Tipuri principale de lecții:

135
– Lecția mixtă
– Lecția de comunicare de noi cunoștințe
– Lecția de formare de deprinderi și priceperi
– Lecția de fixare și sistematizare
– Lecția de verificare și apreciere a cunoștințelor
– Lecția de evaluare scrisă a cunoștințelor (extemporale, teze)

Lecția mixtă
Lecția mixtă are în vedere realizarea mai multor scopuri, fiind cea mai frecventă
variantă de lecție, fiind utilizată în special la clasele gimnaziale datorită activităților
diverse implicate. Structura lecției poate cuprinde:
– Momentul organizatoric;
– Verificarea cunoștințelor anterioare;
– Pregătire aperceptivă – comunicarea unor noțiuni care fac legătura cu lecți a nouă;
– Precizarea obiectivelor și titlului lecției. Profesorul prin comunicarea obiectivelor
lecției comunică așteptările pe care le are de la elevi la finalul activității;
– Comunicarea cunoștințelor;
– Fixarea cunoștințelor prin recapitulare și exerciții p ractice;
– Formularea temei pentru acasă;
Sunt utilizate fișe de lucru,de dezvoltare,de fixare a cunoștințelor.

136
PROIECT DE LECȚIE

DATA:
CLASA: VIII
DISCIPLINA – GEOGRAFIA ROMANIEI
UNITATEA DE INVATARE – Așezările umane. Organizarea administrativ -teritorială
SUBIECTUL LECTIEI – ASEZARILE URBANE. TIPURI DE ORASE
TIPUL LECTIEI –mixtă (predare, învăț are, evaluare)
PROFESOR –

COMPETENTE GENERALE
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice ;
4. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic ;
6. Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic ;
7. Dobândirea unor deprinderi și tehnici de lucru pentru pregătirea per manentă .
COMPETENTE SPECIFICE
1.2 Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
3.6 Identificarea influențelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale României
4.1 Identificarea principalelor elemente naturale și socio -economice reprezentate pe hărți
4.4 Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice
6.2. Explicarea diversității naturale, umane și culturale a țării noastre, realizând corelații cu
informațiile dobândite la alte discipline școlare
7.1 Aplicarea cunoștințelor și deprinderilor învățate

OBIECTIVE OPER ATIONALE. La sfarșitul lecției toț i elevii vor fi capabili :
O1 – să definească noțiunea de așezare urbană pe baza informaț iilor din manual
O2 – să indentifice parțile componente ale așezărilor urbane analizâ nd textul din maual
O3 . să enumere principalel e criterii de clasificare a oraș elor din Romania
O4 – să indentifice pe hart a din manual sau pe harta murală diferite tipuri de oraș e
STRATEGII DIDACTICE – dirijată, cognitivă, euristică.
METODE SI PROCEDEE – expunere a si explicația, conversația, comparaț ia, lucru l cu
harta și manualul, harta conceptuală, organizatorul grafic.
MATERIALUL DIDACTIC – Harta administrativă a Romaniei,

137
– reprezentă ri grafice,
– atlasul geografic, manualul
– harți si fișe de evaluare individuală ,
MATERIAL BIBLIOGRAFIC –
1.Mandrut, O., 2000, “ Geografia României ”- manual pentru clasa a VIII – a, Editura Corint,
Bucuresti
2. Dulamă, Maria Eliza. , (2002), Modele, strategii și tehnici didactice activizante , Editura
Clusium, Cluj -Napoca

138

DESFAȘURAREA LECȚ IEI
Ob. Opert.
Timp Momentele
lectiei Activitatea de predare – învaț are
Strategii
didactice Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1’ Organizarea
clasei – verifica prezenț a
elevilor
– pregatește materialul necesar
lecției
Pregă tirea caietelor , manualelor ,
hățtilor Observarea Atenț ionare
Aprecieri
10’ Verifi care
orala a temei
pentru acasă
și a
conținutur i-
lor învăț ate
Adresează interogații de control
privitoare la conținuturile
predate si învăț ate anterior .
Așezările rurale Ascultă, analizează, gândesc și
formulează răspunsurile așteptate,
fiind î ndrumati de profesor
Prezinta tema Caracterizarea
orașului Boldești -Scăe ni Dialogul Analiza
răspunsurilor,
stimularea elevilor și
evaluarea rezultatelor
învăță rii
1’ – 2’
Pregatirea
aperceptivă Care sunt deosebirile intre
orașul Boldești -Scăeni și orașul
Ploieș ti? Elevii formulează raspunsurile
așteptate Conversația
euristică Observarea
comportamentulu i
elevilor, stimularea
participării elevilor
la formularea
răspunsului

139
1
Anunț area
temei Precizează obiectivele
operaționale.
Scrie titlul lecției pe tablă:
Asezarile urbane. Tipurile de
orase Ascultă, acceptă, se mobilizează,
scriu titlul lecției în caiet
Expunere,
lucrul la harta Observarea
comportamentului
elevilor

O1
20’ – 25‘
Dirijarea
predării –
învață rii Ce este o aș ezare urbana ?

Orașele din țara noastră
formează un si stem urban ce
numara 320 de oraș e dintre care
104 sunt municipii. Se dau
exemple de condiț ii necesare
pentru ca un oraș să devină
municipiu.
Citesc materialul supus analizei și
formulează răspunsul sub
îndrumarea profesorului. Lucru l cu
manaualul

Observarea Provoacă
participarea tuturor
elevilor și îi
determină să
dialogheze .

O2
– Să identificăm parțile
componente ale așezărilor
urbane analizâ nd textul din
manual .
– Citesc noțiunile expuse în manual
spre analiză .
– Reflectează
-Urmăresc imaginile și le
analizează
– Sub î ndrumarea prof esorului,
elevii explică noț iunile sesizate, le
menționează, le notează pe caiete
și aplică în alte situații cunoștinț ele
învatate. Conversaț ia

Descoperirea

Lucru l cu
manualul ș i
harta

Idem

140

O3
Prin ce se deosebesc orașele
României î ntre ele?
Profesorul solicită fiecarei grupe
de elevi să realizeze o schema –
ciorchine prin care să identifice
criterii de deosebire între oraș e.
Profesorul selectează
răspunsurile și prezintă schema
de clasificare . Notează caracteristicile ge nerale ale
orașelor din Româ nia
Elevii numesc diferite criterii de
clasif icare a oraș elor .

Conversația
euristică Provoacă
participarea tuturor
elevilor și îi
determină să
dialogheze, să se
autoevalueze sau să
evalueze
răspunsurile date
de alț i colegi.
O4
Analizâ nd harta din manual și
citind legenda să indentificam
pe har tă orașele în funcț ie de
marime demografică, poziție
geografică, vechime, importanță.

Elevii analizează harta și
indentifică orașele în funcție de
mărime și le notează pe caiet.

Elevii analizează harta și
indentifică orașele in funcție de
poziția geografică , vechime,
importanță . Lucru l cu
harta ș i
manualul
Conversația
euristică Provoacă
participarea tuturor
elevilor și îi
determină să
dialogheze, să se
autoevalueze sau să
evalueze
răspunsurile date
de alț i colegi.
3’ – 4‘
Atingerea
feed-
backului Se face prin localizare la hartă a
orașelor folos ind criteriile de
clasificare învațate și exemple de
orașe pentru fiecare tip .

Reanalizează, sintetizează și
completează harta mută.

Conversaț ia
Analiza
Lucrul cu
harta Stimularea
participă rii elevilor,
analiza
raspunsurilor ș i
evaluarea prin note.

141

10’ Asigurarea și
intensificarea
retenț iei si
transferului
cunostinț elor Completați fișa de evaluare cu
informațiile corespunză toare. Selectează informațiile pentru
completarea fișei și formularea
corectă a ră spunsurilor. Completarea
fișei de
evaluare . Evaluarea ș i
notarea .
1’ – 2‘ Precizarea
activitaților
pe care elevii
le vor
desfășura
acasă Tema pentru acasă : de
caracterizat 3 orașe din județ ul
Prahova, conform criteriilor
învăț ate
Ascultă ș i note ază.
Tema pentru acasă.
Explicaț ia.

142
Lecția de comunicare de noi cunoștințe
Însușirea cunoștințelor noi determină dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor.
Se individualizează: lecția introductivă, lecția prelegere, lecția seminar. Are similitudini cu
lecția mixtă, numai că, intervalul de timp în care se desfășoară momentul de dirijare a
învățării este mai mare.
Exemplu :
SCHIȚA LECȚIEI
Data:
Clasa
Disciplina Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale
Unitatea de ȋnvățare: Europa și România.Elemente de geografie umană
Subiectul lecției: Sistemul de orașe al Europei. Analiza geografică a uno r orașe din Europa și
România
Durata de d esfășurare a lecției: 50 minute
Tipul lecției : de dobândire de noi cunoștinte

Competente specifice :
1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra problematicii fundamentale a
Europei și României ;
2.3. Explicarea relațiilor observabile dintre științe, tehnologie și mediul ȋnconjurător, la
nivelul continentului prin conexiuni sugerate de analiza unor sisteme și structuri teritoriale și
funcționale;
2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre siste mele naturaleși umane ale mediului geografic
european, utilizând date statistice, modele geografice și reprezentări cartografice
2.6. Prezentarea unor informații geografice structurate pe baza activității de documentare
independentă;

Competente derivate :
C1 – să precizeze factorii urbanizării Europei ;
C2 –să identifice tipurile de orașe după diferite criterii: vechime, funcțiile economice și
mărimea demografică;

143
C3– să identifice caracteristicile principalelor orașe din Europa și România completând
tabelul conceptelor, utilizând manualul și informațiile obținute ȋn urma documentării
individuale;
C4 – să ȋncadreze fiecare oraș ȋn tipul corespunzător, av ând ȋn vedere clasificarea orașelor
după vechime
Conditii prealabile : elevii au unele cunoștinte despre Structura populației ȋn Europa și
România
Resurse materiale : Fisa de lucru, manual, hart a politică a Europei, coli A4,
Resurse procedurale : conversati a euristica, analiza, observatia , ȋnvățarea prin coop erare ,
documentare individuală
Evaluare :
Ce dovezi exista ca elevii au invatat lectia?
a).De continut: raspunsurile la intrebarile orale
b).De utilizare a operatiilor gandirii: explicarea cauzelor, desfasurari i si consecintelor
fenomenelor, efectuar ea analogiilor si comparatiilor
Bibliografie:
Erdeli G.,Serban C. -„Geografie”,Ed.Economica -Preuniversitaria,2005
Erdeli G, Serban C. -„Geografie”, Ed.Economica,2004
Ilinca N -„Geogra fia Ur bana”, Ed.Atlas Multimedia,1999

144

Desfășurarea activităților de ȋnvățare
C.S. Timp Momentele
lecției Procesul de predare -învățare

Strategii
didactice
Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevului
2' Organizarea
clasei Pregătirea clasei: controlul prezenței
Pregătirea materialelor Pregătirea documentelor
școlare Observația Atenționarea
Aprecieri
8’ Verificarea
cunoștințe –
lor
Verifică tema pentru acasă.
Elevii notează și
argumentează raspunsul. Lucru individual
și frontal.
Observația
Analiza
răspunsurilor
1' Pregătirea
apercepti -vă – Precizați capitalele statelor vecine
României.
Prezintă titlul lecției noi: Sistemul
de orașe din Europa . Analiza unor
orașe Elevii ascultă și formulează
răspunsurile corecte. Conversația Analiza
răspunsurilor

C1

25' Dirijarea
predării –
învățării Profesorul prezintă obiectivele
operaționale ale lecției
Activitatea 1
Elevii sunt împărțiți ȋn 3 grupe.
-Care sunt factorii care au condus la
urbanizarea Europei -Ascultă
Scriu ȋn caiete, formulează un
răspuns comun.Precizează
factorii urbanizării Europei:
-Gândesc
Analiza

Observația

Analiza
răspunsurilor

145

C 2

C 3
C 4

-Timp de 2 min lucrati individual,
apoi 2 min. realizați un raspuns
comun cu colegii de grupă.
Activitatea 2.
Precizează criteriile pentru
clasificarea orașelor:
– după vechime
– după funcțiile economice
– după mărimea demografică
Activitatea 3 – Tabelul conceptelor
Prezintă tema de aprofundare:
– Pe baza cunoștințelor acumulate ,
completați tabelul cu caracteristicile
orașelor studiate din Europa și
România.
Completează sistematic pe tablă
conținuturile prezentate .
-Formulează răspunsuri la
tema propusă pe baza
informațiilor din manual.

Completează pe fișa de lucru

Elevii completează fișa de
lucru.

Conversația
dirijată
Analiza

Sinteza
Conversația
Analiza
Conversația
Analiza
informațiilor din
manual
Sinteza
Conversația

Încurajează
participarea
elevilor

Încurajează
participarea
elevilor

Încurajează
participarea
elevilor

Încurajează
participarea
elevilor

146

C1-4 Fixarea
cunoștințe –
lor Realizați un cvintet pentru un oraș, la
alegere, respectând structura acestuia
Formulează răspunsuri. Din
fiecare grupă va citi cel puțin
câte un elev. Conversaț ia
Analiza
Incurajeaza
participarea
elevilor
Evaluarea și
notarea
elevilor Observare sistematică a activității
individuale și pe grupe a elevilor Activitate
individuală și ȋn
grupe Pe tot
parcursul
lecției.

147
Lecția de for mare de priceperi și deprinderi
Este specifică mai multor domenii științifice (geografie, d esen, muzică, educație fizică).
Structura lecției:
– moment organizatoric;
– anunțarea temei și precizarea obiectivelor;
– actualizarea unor cunoștințe pentru desfășurarea lecției;
– participarea activă a elevilor sub îndrumarea profesorului;
– aprecierea activității elevilor.
Structura lecției cuprinde momentul organizatoric (3min.), efectuarea unor aplicații
practice diverse (40 min), feed -back ( 5 -6 min.). În cadrul ei se pot forma diferite priceperi și
deprinderi.

Lecția de fixare și sistematizare
Este o lecție în care se pune accent pe consolidarea și aprofundarea cunoștințelor
însușite, descoperirea și acoperirea unor lacune. Structura unei astfel de lecții cuprinde:
– precizare a conținuturilor, obiectivelor și existenț a unui plan de recapitulare ;
– recapitularea pe baza planului;
– realizarea unor lucrări de către elevi;
– aprecierea elevilor pentru activitățile realizate;
– precizarea temelor.
Momentele lecției :
– moment organizatoric (2 -3 min.);
– reactualizarea cunoștințelor (35 -40 min.);
– realizarea feed -back -ului (5 -6min.);
– precizarea temei pentru acasă.

148
PROIE CT DE LECȚIE

PROFESOR:
ȘCOALA:
CLASA: a IX a
DISCIPLINA: Geografia fizică
SUBIECTUL: Recapitulare atmosfera,hidrosfera,biosfera
TIPUL LECȚIEI : lecție de sistematizare dupa plan
SCOPUL LECTIEI: consolidarea cunoștințelor,aprofundarea și completarea unor lacune
referitoare la caracteri sticile pr incipale ale acestor învelisuri
COMPETENȚE SPECIFICE :
1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru
prezentarea unei informații pertinente;
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene și procese naturale;
4.1. Citirea și interpretarea informației grafice și cartografice;
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informație cartografică sau grafică;
4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe t eren sau identificate pe modele;
5.4. Utilizarea unor metode și tehnici simple, specifice diferitelor discipline științifice, pentru
analiza unor elemente ale climei, hidrografiei și învelișului biogeografic în contextul mediului
înconjurător;
5.5. Utiliza rea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic.
6.2. Îmbinarea diferitelor tipuri de ana liză (empirică, holistică etc).
Competențe derivate (obiective operaționale)
Elevii vor fi capabili sa:
O1: Precizeze straturile atmosferei si caracteristicile lor principale
O2: Compare doua tipuri climatice
O3: Caracterizeze elementele climatice ale tipurilor de clima (temperatura, precipitatiile,
vanturile)
O4. Localizeze pe harta lumii oceanele
O5: Localizeze pe harta fizică a lumii fluviile si lacurile principale
O6: Localizeze pe harta fizică a lumii principalele zone de vegetație
O7: Manifeste interes,curiozitate stiințifică pentru elementele studiate

149
Metode folosite : conversația, comparația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, lucrul
cu harta;ciorchinele ,cubul
Mijloace de învățământ : harta fizică a Europei,suport de curs,manualul, fișe de
lucru,videoproiectorul,laptopul
Organizarea activității : frontala și pe grupe
Locul de desfășu rare: sala de clasă;
Evaluarea : pe parcursul activității prin chestionare orală și la final prin fișe de lucru
Material bibliografic:
Geografie -Manual pentru clasa aIX a – Ed.Didactica și Pedagogică
Dicționar de geografie fizică – Mihai Ielenicz, Geografia Continentelor -Europa -N. Caloianu,
V. Gârbăc ea

150
Structura organizatorică a lecției

Secvențele
lecției
C.S
Activitatea profesorului
Activitatea elevului
Strategii
Resurse
1. Organizarea
clasei Organizează clasa pentru lecție Pregătesc caietele Observația
2. Captarea
atenției Se prezintă tema și obiectivele lecției.
Elevii notează în caiete. Conversați
a euristică

3. Recapitularea
conținutului pe
baza planului
stabilit

O1

O2

O3

Profesorul notează schema de recapitulare la tablă
Elevii sunt împarțiți in 4 grupe

GRUPA 1
Sa precizăm care sunt straturile atmosferei si
principalele lor caracteristici

Metoda cubului:descrie,
compara,analizea -ză,aplică,asociază,
argumentează

Adresează interogații de control:
Care sunt factorii care influenteaza clima?
Grupa 2
Care sunt zonele si tipurile de clima
Completați schemele de tip ciorchine:
-tipuri de climă
Elevii gândesc si
raspund

Elevii gândesc și
răspund
Gândesc și răspund

Elevii ascul tă,
analizează, localizează
pe hartă, notează în
caiete.
elevii completează
schema de tip ciorchine
Expunere
Conversați
e

Exercițiul
Explicația
Lucrul cu
harta

Învățarea
prin
descoperir
e
Exercițiu
Explicația
Lucrul cu
harta

Manual
Hartă

Manual
Hartă

151

3. Recapitularea
conținutului pe
baza planului
stabilit

O4
O5

O6 Grupa 3
Sa citim harta lumii si sa identificam principalele
fluvii
si lacuri
Metoda
cubului:descrie,compara,analizeaza,aplica,asociaz
a, argumenteaza

Grupa 4
Adreseaza interogatii de control:
Care sunt factorii care influenteaza raspandirea
vegetatiei?
Care sunt principalele zone de vegetatie ?

Metoda cubului:descrie,
compară,analizează,aplică,asociază, argumentează

Fiecare grupa rezolva
cerintele cubului

Asculta ,analizeaza si
raspund

Conversati
a,Lucrul
cu harta
explicatia

Harta,
fizica a
Europei
5. Feed -back O7 Prin conversație se reactualizează anumite noțiuni,
și acestea se fixează prin exercițiul cu harta
Elevii sunt atenți și
identifică pe hărți
cerințele. Lucrul cu
harta

Hartă

6. Evaluare
O7 Fișe de evaluare
Completarea fișelor
7. Tema Precizează activitațile pe care elevii le vor efectua
acasa Elevii notează tema în
caiet

152
Lecția de verificare și a preciere a rezultatelor școlare
Acest tip de lecție urmărește constatarea gradului de pregătire și actualizarea
cunoștințelor elevilor. Se individualizează:
– lecția de evaluare orală;
– lecția de evaluare prin lucrări scrise;
– lecția de evaluare prin lucrări practice;
– lecția de evaluare prin intermediul calculatorului;
Momentele lecției:
– moment organizatoric (2-3 min.);
– verificarea cunoștințelor (35 -40 min.);
– anunțarea temei și importanței;
– precizarea planului de lucru;
– ascultarea elevilor;
– notarea elevilor, feed -back(5 -6 min.);
– tema pentru acasă.

Lecția de evaluare scrisă a cu noștințelor (extemporale, teze)
Momentele lecției:
– moment organizatoric (2-3min.);
– efectuarea lucrării scrise (45min.);

11.6.2 Teste le de evaluare

Testul reprezintă un instrument metodologic de evaluare format dintr -un ansamblu de
sarcini de lucru ce permit măsurarea nivelului de pregătire al elevilor, precum și nivelul de
formare și dezvoltare a unor capacități și competențe. El reprezintă un indicator sub iectiv al
eficienței activității profesorului, deoarece prin rezultatele obținute oferă informații despre
realizarea obiectivelor didactice.
Între avantajele testelor docimologice se remarcă obiectivitatea, dezvoltarea capacității
de autoevaluare la elevi, permit adoptarea unor decizii pentru ameliorarea actului didactic.
Între dezavantaje, putem menționa dificultatea elaborării testelor datorită complexității
itemilor, timpul îndelungat pentru eleborare.

153
Exigențele metodologice presupun ca întrebările să fie formulate precis, elevul să
înțeleagă ce i se cere, să existe o acoperire a materiei studiate, să fie adaptat ca dificultate într –
o taxonomie graduală, punctaj corespunzător gradului de dificultate al itemului. Orice test este
compus din obiective dida ctice, itemi, rezolvarea itemilor, performanța maximă (nivelul
comportamental maxim atins de elev), performanța minimă.
În proiectarea unui test trebuie să se țină cont de următorii pași:
– stabilirea competențelor ce vor fi evaluate;
– realizarea unei matrici de specificații;
– construcția itemilor;
– realizarea baremelor de corectare;
Calitățile unui test cuprind
– relevanța textului (gradul în care itemii testează comportamentele așteptate);
– echilibrul ( testare proporțională a fiecărei componente a comportamentul ui);
– eficiența (administrarea timpului pentru realizare și evaluarea testului);
– obiectivitatea (claritatea itemilor și a răspunsurilor);
– specificitatea ( obținerea unor rezultate obiective și evitarea unor situații în care elevii
obțin rezultate fără o pre gătire corespunzătoare).

Tipuri de teste
După timpul evaluării se deosebesc :
– testele inițiale – administrate la startul unei perioade de instruire (test diagnostic)
– testele de progres – adnministrate în timpul periadei de instruire
– testele finale – administrate la s fârșitul perioadei de instruire
După modul de administrare pot fi: frontale și individuale
După modalitatea de elaborare se deosebesc testele standa rdizate și nestandardizate
Itemii
Itemii sunt unități de lucru în cadrul unui test, fiecare test fiind alcătuit din mai mulți
itemi diferiți ca formulare și adresabilitate proceselor psihice. Criteriile pentru clasificarea
itemilor sunt:
1.După criteriul obiectivității există itemi obiectivi și subiectivi
1.a Itemii obiectivi înlătură sub iectivitatea abordând un element precis solicitând
elevulu selectarea răspunsului corect
Ex. Orașul Ploiești este reședința județului……..

154
– Itemi cu alegere duală (alegerea unui răspuns corect din două răspunsuri posibile)
Ex. În România populația urbană e ste majoritară A/F
– Itemi cu alegere multiplă (alegerea răspunsului corect din mai multe răspunsuri
posibile)
Ex. Orașul Boldești – Scăeni datează din perioada:
a) civilizației grecești
b) civilizației romane
c) Evului mediu
-Itemi de tip pereche (asociere) constă în realizarea unor corespondențe între două
mulțimi de elemente distincte)
Ex. În coloana A există numele unor orașe, iar în coloana B numele unor râuri.Scrieți
litera corespunzătoare din coloana B în dreptul cifrei din coloana A.

Coloa na A Coloana B
1. Oradea a. Olt
2.Sibiu b. Crișul Repede
3.Arad c. Jiu
4.Craiova d. Mureș
e. Cibin
1.b Itemii subiectivi se referă la un complex de abilități cognitive
Ex. Explicați creșterea numer ică a populației urbane pe glob

2.După modul de construire a răspunsurilor există:
2.a Itemi cu răspunsuri deschise
2.b Itemi cu răspunsuri închise

2.a Itemii cu răspunsuri deschise pot fi :
– itemi de explicare
Ex. Din ce cauză în orașe predomină activitățile sectoarelor secundar și terțiar
– Itemi de analiză
Ex. În ultimul timp orașul Boldești – Scăeni se confruntă cu o emigrație masivă. Care
sunt soluț iile pentru diminuarea emigrației ?
– Itemi de argumentare

155
Ex. Argumentați faptul că dezvoltarea orașului Boldești -Scăeni s -a datorat exploatării
petrolului .
-Itemi de comparare
Ex.Comparați structura pe grupe de vârstă în orașul Boldești -Scăeni în an ul 1992 și
anul 2011
-Itemi de descriere
Ex.Descrieți structu ra străzilor din orașul Boldești – Scăeni.
-Itemi de interpretare a unui document
Ex. Interpretați graficul "Ev oluția numerică a populației în orașul Boldești – Scăeni
între anii 1992 și 2011"

2.b Itemii cu răspunsuri închise – abordează aspecte strict delimitate, precise din temele
învățate.
Există:
Itemi de clasificare
Ex. Clasificați popul ația orașului Boldești –Scăeni în funcție de gradul de instruire
Itemi de completare a lacunelor
Ex.Orașul Boldești – Scăeni se află în partea de …….. a României
Itemi de reprezentare grafică
Ex. Reprezentați grafic structura etnică a populației orașului Boldești – Scăeni

Itemi de calcul
Ex. Calculați valorile sporului natural în orașul Boldești Scăeni în valori absolute și
promile (‰), știind că în anul 1992 au fost 213 născuți și 245 decedați, iar populația totală a
orașului era de 11.757 locuitori

156
Numele
Prenumele
Clasa

Test la geo grafie
Subiecte
I. Încercuiți litera corespunzătoare răspusului corect pentru fiecare din întrebările de mai jos:
1) Orașul Boldești Scăeni este situat pe paralela de :
a) 45 grade latitudine sudică; b) 45 grade latitudine nordică; c) 26 grade l ongitudine
estică; d) 26 grade longitudine vestică.

2) Altitudinea maximă în orașul Boldești Scăeni este de :
a) 400 m; b) 406 m; c) 408 m; d) 456 m.

3) Râul Teleajen străbate orașul Boldești – Scăeni prin partea de:
a) est; b) vest; c) nord; d) sud.

4) Vegetația predominantă pe teritoriul orașului este:
a) stepa; b) pădurea de stejar; c) pădurea de fag; d) zăvoiul.

5) Vânturile predominante sunt cele care bat din direcția:
a) SE ; b) NV; c) NE; d) SV.

2. Alegeția varianta corectă de răspuns pentru fiecare întrebare de mai jos și argumentați
alegerea răspunsului:
a) Orașul Boldești Scăeni este municipiu A/F
b) În orașul Boldești – Scăeni sporul natural este negativ A/F

3.Caracteriza ți orașul Boldești – Scăeni precizând:
a) poziția geografică;
b) vechimea;
c) importanța;
d) zonele funcționale.

157

4) În figura 36 sunt trecute orașele mari ale României. Identificați pe hartă orașele vecine
pentru orașul Boldești – Scăeni.

Fig. 36 Orașe le României

158
CONCLUZII

Orașul Boldești –Scăeni, situat la contactul Subcarpaților Curburii cu Câmpia Română
este un oraș în care, după anul 1990, au avut loc numeroase modificări structurale, care au
determinat restructurări în spațiul geografic al acestuia și în cadrul structurii populației.
Această lucrare aduce în atenție aceste modificări, le analizează cauzele și dinamica, iar în
timp poate fi un punct de reper pentru studiile despre geografia localității.
Pentru a reda starea de as tăzi a habitatului orașului Boldești –Scăeni au fost efectuate
interpretări ale elementele naturale, economice și sociale, au fost identificate transformările
structurale și efectele pe care acestea le -au avut asupra vieții locuitorilor.
Situat la distanțe mici față de principalele orașe ale județului Prahova (12 km până la
municipiul Ploiești, 25 km până la Văleni de Munte și 13 km până la orașul Plopeni), orașul s –
a dezvoltat pe baza resurselor naturale de petrol și gaze naturale, fiind un oraș nou, declar at în
anul 1968, deși atestările documentare se întorc în timp până în Evul Mediu, iar în context
regional până în antichitate.
Poziția geografică pe paralela de 45° latitudine nordică îi conferă orașului climatul
temperat cu un caracter continental, pe f ondul predominanței vânturilor dinspre NE. Situarea
într-un cadru natural de câmpie și dealuri joase în care predomină vegetația de silvostepă și
pădurile de stejar, în care sunt prezente solurile fertile de tipul cernisolurilor și luvisolurilor
și–a pus a mprenta pe activitățile economice (funcția agricolă fiind printre cele mai importante
și de tradiție între celelalte funcții ale orașului).
De asemenea, situarea în lungul Văii Teleajenului, pe drumul care făcea legătura între
satele din Țara Românească ș i cele din Transilvania a constituit un avantaj prin faptul că
spațiul geografic a reprezentat un factor important în sedentarizarea populației și dezvoltarea
economică. Localizarea populației pe un anumit teritoriu depinde de condițiile naturale ale
acelu i teritoriu, iar abordarea acestora în cadrul lucrării a fost cu scopul sublinierii influenței
acestora asupra elementelor structurale și modificării lor în timp.
Orașul a rezultat în urma unirii unor localități care astăzi reprezintă cartiere (Boldești,
Scăeni, Seciu). Vetrele acestora s -au dezvoltat separat și au căpătat forme și structuri diferite
în timp.
Numărul populației a crescut continuu până în anul 2009, ajungând la 11.726 locuitori.
După acest an populația a scăzut până în anul 2017 (11.569 lo cuitori), majoritatea sunt

159
români, însă cu o minoritate numeroasă de romi. Din punct de vedere confesional se constată
o scădere a numărului de creștini -ortodocși și o creștere a numărului adepților cultelor
penticostal, creștinilor după evanghelie, baptiș t. Activitatea religioasă are un rol important în
viața comunității orașului, fapt evidențiat de existența a patru biserici ale cultului ortodox și
câteva case de rugăciune pentru celelalte culte. Participarea la sărbătorile religioase a devenit
o adevărat ă tradiție în rândul credincioșilor de cult ortodox.
Factori i demografici reprezentați de scăderea numărului de locuitori, fenomenul
migraționist (în special în rândul tinerilor ), au contribuit la scăderea natalității și la apariția
fenomenului de "îmbătrânire demografică" cu efecte negative asupra unor elemente legate de
structura populației, dar și asupra unor elemente legate de mișcarea naturală a populației cum
sunt natalitate a și indicele de fertilitate .
Dezvoltarea orașului datorită resurselor naturale, dar și datorită condițiilor naturale a
determinat densități mari a le populației în cadrul cartierelor componente (peste 3 00 loc/km² la
nivelul orașului ), iar densitatea locuit orilor în cadrul vetrelor ajunge la valori mult mai mari .
Majoritatea locuințelor au fizionomie modernă, rareori individualizându -se case tradiționale
(casa Rusescu).
Structura socio –profesională a populației reflectă caracteristicile economice ale
locali tății, majoritatea locuitorilor fiind ocupați în sectorul secundar și terțiar. Situarea în
apropierea municipiului Ploiești a constituit un factor pentru amplificarea navetismului zilnic.
Modernizarea orașului este evidențiată și de dotările edilitare, pri n faptul că majoritatea
gospodăriilor sunt racordate la utilitățile publice (apă curentă, gaze, energie electrică) și prin
faptul că majoritatea drumurilor din localitate sunt asfaltate.
Prezența celor trei cartiere ale orașului (Boldești, Scăeni și Seciu),dezvoltate separat în
timp, dar și a satelor componente, are un rol important în distribuția zonelor funcționale ale
orașului. Din acest punct de vedere se remarcă faptul că zona turistică are o pondere
importantă în cartierul Seciu iar zonele indus trială și agricolă sunt prezente cu o pondere mai
mare în cartierele Boldești și Scăeni.
Prezența căii ferate Ploiești -Măneciu și a drumului național DN 1A au determinat
concentrări ale zonelor comercială și industrială în lungul acestor două căi de comunicație.
Orașul Boldești -Scăeni are o suprafață de 3.489 ha din care predomină terenurile agricole și
suprafețele acoperite de păduri
Prezența acestor suprafețe, dar și activitățile tradiționale ale locuitorilor au determinat
adezvoltarea zonei funcțio nale agricole în jurul vetrelor.

160
Fluxul imigraționist determinat de dezvoltarea industrială și în special prin dezvoltarea
Schelei Boldești a determinat ca legătura între populație și teritoriu, exprimată și prin distanța
medie între doi locuitori să cunoa scă valori diferite între recensământul dina nul 1977, primul
după înființarea orașului, când valoarea a fost de 0.072 km și valoarea de la ultimul
recensământ (2011) când valoarea distanței între doi locuitori a fost de 0.064 km.
Activitățile economice la nivelul orașului au cunoscut o dinamică diversă în timp. Inițial
orașul s -a dezvoltat datorită prezenței resurselor de petrol și gaze naturale, pentru ca astăzi
vechile activități să fie drastic reduse, în locul lor finnd prezente activități specifice
domeniului serviciilor sau activități industriale diferite de exploatarea petrolului, producția de
geam și cartoane (activități tradiționale înainte de anul 2000).
Activitățile agricole sunt prezente prin cultura plantelor și creșterea animalelor, în
special în cadrul gospodăriilor private. Prezența drumului național DN 1A a favorizat
amplasarea în lungul acestuia a unor unități industriale și de servicii , aici fiind înregistrată cea
mai intensă activitate economică a orașului.
Activitatea turistică, nesemnificativă până astăzi, ar putea beneficia mai mult de
includerea orașului în traseul turistic ce leagă mai multe localități în așa -numitul "Drumul
vinului" și de prezența Cramei Seciu situată în vârful dealului Seciu la o altitudine de 400 m.
Prezenț a la nivelul localității a patru școli pentru învățământul primar și gimnazial, a
unui liceu tehnologic și o unitate pentru învățământ special, pune bazele dezvoltării pe mai
departe a comunității orașului , asigurând o educație modernă locuitorilor Activit ățile culturale
desfășurate la nivelul orașului prin intermediul casei de cultură din Scăeni și la nivelul
bibliotecii orașului sunt , de asemenea , activități car e au căpătat o anumită tradiție Orașul
Boldești -Scăeni beneficiază de o poziție geografică cu m ulte avantaje economice și de un
potențial uman care pot construi mai departe o societate urbană bazată pe valori ale civilizației
moderne.
Orașul Boldești -Scăeni este un oraș mic, influența lui în teritoriu determinată prin
calcularea ariei de influență Railly -Converse este dominată de prezența municipiilor Ploiești
și Câmpina, aria de influență a orașului prezintă valori mai ridicate față de alte orașe de
dimensiuni mici vecine .
Din perspectiva activităților didactice în subcapitolele destinate metodicii am reliefat
rolul important al folosirii metodelor de predare -învățare în procesul educativ cu accent pe
geografia orizontului local, în condițiile folosirii acestei lucrări în opționalul propus pentru
anul școlar 2018 -2019, cu titlul "Orizontul local – Orașul Boldești -Scăeni".

161
Descoperirea elementelor geografice ale orizontului local constituie un punct de plecare
pentru învățarea geografiei, iar cercetarea geografică în context geografic local contribuie la
dezvoltarea unor priceperi și deprin deri ale elevilor, la dezvoltarea capacităților cognitive.
Activitățile practice cu elevii desfășurate în predarea conținuturilor geografiei urbane sunt
reprezentate de exerciții, lucrările practice individuale sau de grup, metodele de cercetare.
Un rol im portant în pregătirea elevilor îl are formarea deprinderilor și priceperilor în a
citi și interpreta hărțile, materialele grafice, în a utiliza mijloacele moderne de informare.
Activitățile cu rol activ -participativ al elevilor, trezesc curiozitatea și int eresul acestora pentru
studiul și cercetarea independentă a geografiei urbane și implicit a geografiei orizontului
local. Folosirea unor tipuri diferite de lecții în proiectarea didactică determină dezvoltarea
capacităților intelectuale, stabilește gradul de pregătire al elevilor, contribuie la consolidarea
cunoștințelor.
Evaluarea este un element important în procesul educativ permițând elevilor să -și
descopere capacitățile și să proiecteze soluțiile pentru remedierea unor întârzieri în pregătire.
Prin eva luare se urmărește atingerea unui nivel de cunoștințe geografice cât mai ridicat, la un
înalt nivel științific.
Prin propunerea opționalului "Orizontul local – Orașul Boldești -Scăeni" la clasele a VI -a
pentru anul școlar 2018 -2019, urmăresc să îmbunătățes c bagajul de cunoștințe al elevilor,
referitoare la orizontul local, iar prin cercetarea mediului local elevii să conștientizeze faptul
că protecția mediului și păstrarea calității componentelor esențiale ale acestuia (inclusiv cele
antropice), reprezintă o componentă a dezvoltării durabile în context local. Formarea
convingerii că ocrotirea mediului local este o datorie morală a fiecăruia dintre noi este o
misiune a profesorului de geografie.
Învățarea geografiei urbane prin prisma orizontului local contr ibuie la dezvoltarea unor
procese intelectuale (memoria, analiza, sinteza, observarea), iar prin valorile pe care școala le
promovează elevul își dezvoltă trăsăturile de personalitate.

162
BIBLIOGRAFIE

Ardelean, A., Mândruț, O., (2012), Didactica formării competențelor , "Vasile Goldiș"
University Press, Arad;
Baltălungă, A.A.,(2010), Geografia așezărilor , Editura Cetatea de Scaun,Târgoviște;
Catană, Monica Carmen, (2012), Municipiul Ploiești – remodelarea urbană și calitatea vieții,
Editu ra Cetatea de Scaun, Târgoviște;
Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina. (2006), Organizarea,amenajarea și
dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară București;
Cerghit, I., (1980), Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București;
Cerghit, I., (1993), Perfecționarea lecției în școala modernă , Editura Didactică și Pedagogică,
București;
Cerghit, I., (1998), Curs de pedagogie , Universitatea București; București
Crișan , Al., (1998), Curriculum școlar, ghid metodi c, Institutul de Științe al Educației,
București;
Coteț, P., (1973), Geomorfologia României , Editura Tehnică, București;
Cucoș,C. , (coord.), (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice; Curs elaborat în tehnologia învățământului deschis la
distanță, Editura Polirom,Iași;
Cucu,V., (1981), Geografia populației și așezărilor umane , Editura Didactică și Pedagogică,
București;
Cucu, V., (1998), Geografie umană și economică , Editura Printech, București;
Donisă, I., (1987), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei , Editura Didactică și
Pedagogică, București;
Dulamă, M. , (1996), Didactică geografică , Editura Clusium, Cluj -Napoca;
Dulamă, M., (2000 ), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca;
Erdeli, G. , (colab.), (1999), Dicționar de geografie umană , Editura Corint, București;
Erdeli, G., Cucu,V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie ., Editura
Transversal, București;
Herseni, T. , (1970) , Industrializare si urbanizare.Cercetări de psihologie concretă la
Boldeș ti, Editura Academiei , Bucureș ti;
Ianoș, I. , (2000), Sisteme teritoriale , Editura Tehnică, București;

163
Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populația și așezările omenești , Editura Corint,
București;
Ilinca,N., (2008), Didactica geografiei , Editura Corint, București;
Ionescu, M., Radu, I ., (1995), Didactica modernă , Editura Dacia,Cluj – Napoca;
Luncan,R., Predescu, N.,(1971), Cunoașterea geonaturală a orizontului local , Editura
Didactică și Pedagogică, București;
Mândruț, O., (1996), Geografia și educația prin geografie în perspectiva reformei
învățământului preunuiversitar – ghid metodologic , Institutul de Științe al
Educației, București;
Mândruț, O., Apostol,G., (1998), Curriculum școlar geo grafie. Ghid metodologic , Editura
Corint, București;
Mândruț, O.,Ilinca, N., Pârvu Cristina, (2009) -Competențele – cheie și geografia școlară.
Modelul curricular al disciplinei. Elemente ale programelor școlare pentru gimnaziu.
Proiectarea instruirii pe competențe – Suport de formare -Consfătuirea inspectorilor de
geografie , Târgu Secuiesc;
Mihăilescu, V.,(1966), Dealurile și câmpiile României studiu de goegrafie a reliefului ,
Editura Științifică, București;
Munteanu, Rodica. , (1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timișoara;
Mutihac, V., Ionesi I. , (1974), Geografia României , Editura tehnicã , Bucuresti;
Niculescu, G., Velcea I., (1973), Judetul Prahova. – Monografie ”, Editura Academiei,
Bucuresti;
Niculescu. G., (1982), Valea Teleajenului. Monografie , Editura “Sport -turism”,
Bucuresti;
Panaite, Liudmila, (1974), Metodologia cercetării economico -geografice , Universitatea
București, București;
Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă și cunoaștere geografică, Editura Universității Oradea,
Oradea;
Posea, G., (1992), Câmpiile României . București;
Roșu, Al., (1973), Geografia fizică a României , Editura Didactică și Pedagogică, București;
Ungureanu, Al., (2002), Populația. Forța de muncă și așezările umane în tranziție, Editura
Corson, Iași;
Zamfir, C., (1990), Calitatea vieții, Academia Română, Institutul de cercetare a calității vieții ,
București;

164
Velcea, Valeria Amelia, A,S avu., (1982), Geografia Carpților si Subcarpaților românești ,
Editura didactică și pedagogică, București;

***, (1975 -1979), Atlasul Geografic al R.S.România, Editura Academiei Române, București;
***, (1983), Geografia României, vol. I, Geografia Fizică;
***, (1985), Geografia României, vol. II, Geografia Umană și Economică;
***, (1992), Geografia României, vol.IV, Editura Academiei Române, București;
***, (2008), Primăria Boldești -Scăeni, Actualizarea strategiei de dezvoltare locala pentru
orasul Boldesti – Scaeni pentru perioada 2008 -2028 i n vederea atragerii fondurilor structurale ;
***, (2009), Primăria Boldești -Scăeni, Memoriu general;
***, (2010), Primăria Boldești, Regulament local de urbanism;
***, (2014), (2006), P.U.G. Boldești -Scăeni;
***, (2014), Primăria Boldești -Scăeni, Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Boldești –
Scăeni în perioada 2014 -2020;
***, ( 2017), Primăria Boldești -Scăeni, Studiu de fundamentare;
***, (2018), Biroul Urbanism, Primăria Boldești -Scăeni,

Resurse web.
www.insse.ro ;
www. http://colectaredate.insse.ro/phc/public.do
www.geografilia.blogspot.com ;
www.pbsinfoprimărie.ro ;
https://planningtank.com/settlement -geography/burgess -model -or-concentric -zone -model ;
http://www.recensamantromania.ro;
https://en.wikipedia.org/wiki/Sector_model ;
https://en.wikipedia.org/wiki/Multiple_nuclei_model ;
https://geografie.uvt.ro/wp -content/uploads/2015/07/Analiza -geodemografica.pdf ;
https://f su.valahia.ro/images/avutgs/1/2012/201212123.pdf ;
http:geografiaturismului.ro/wp -content/uploads/2013/05/Geo -Carpathica -15.pdf;
https://rp5.ru/Arhiva_meteo_în_Ploiești ;
www.wikipedia.ro ;

165

166