Teza Corectfin1intreg1fin [630048]

FACULTATEA „BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR „
DEPARTAMENTUL „COMERȚ ȘI MERCEOLOGI E ,TURISM ȘI
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ”

MUTU TATIANA

STUDIUL MERCEOLOGIC AL SORTIMENTULUI ȘI
ORGANIZAREA COMERCIALIZĂRII
TELEVIZOARELOR
(pe baza materialelor SRL „ T & T Emprio Groop”)
TEZĂ DE LICENȚĂ
Specialitatea 369.1 „Merceologie și Comerț”;
Autor:
student: [anonimizat]. MERC -151,
învățămînt cu frecvență redusă
Mutu Tatiana
––––––
ADMIS la susț inere
șef departament „Comerț și Merceologie,
Turism și Alimentație Public”
Conf.univ. Turcov Elena
–––––– Conducăto r
științific:
dr., conf. Univ ,Cernavca Mihail
––––––
Chișinău,2019

CUPRINS
Pag
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 1
Capitolul I Fundamentele teoretice ale calității și sortimentului mărfurilor ………………………….. … 3
1.1 Starea actuală, perspectivele de producere și comercializare a televizoarelor în Republica
Moldova și lume ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.2 Clasificarea televizoarelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.3 Factorii ce influențează la formarea și pastrarea calității televizoarelor ………………………… 18
1.4 Caracteristica factorilor ce influențează formarea gamei sortimentale a televizoarelor … 23
Capitolul II. Caracteristia generală și diag nosticul activității economico -financiare a” T&T
Emprio Groop” SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
2.1.Caracteristica generală și structura organizatorico -managerială a „T&T Emprio Groop”
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.2.Analiza activității economico -financiare a „ T&T Emprio Groop”SRL ………………………… 26
Capit olul III. Caracteristica merceologică și evaluarea indicilor calității televizoarelor ………….. 31
3.1 Caracteristica metodelor de determinare a calității televizoarelor ………………………….. ……. 31
3.2 Caracteristica merceologică a sortimentului televizoarelor comercializate ……………………. 36
3.3 Evaluare a și analiza indicilor calității televizoarelor comercializate T&T Emprio Groop
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 39
3.4 Analiza rezultatelor preferințelor consumatorilor ………………………….. ………………………….. 45
Capitolul IV. Studierea procesului de organizare a activității comerciale cu televizoare …….. 48
4.1. Politica sor timentală de achiziții a televizoarelor ………………………….. …………………………. 48
4.2. Gestiunea stocurilor televizoarelor ………………………….. ………………………….. ………………… 49
4.3. Recepționarea, pregătirea pentru vânzare și expunerea televizoarelor în sala
comercială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
4.4. Organi zarea deservirii consumatorilor, caracteristica metodelor de vânzare a
televizoarelor și a serviciilor oferite ………………………….. ………………………….. …………………….. 60
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 65
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 67
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 69

1

Introducere
Proiectul tezei de licență privind “Studiul merceologic a l sortimentului și organizarea
comercializării televizoarelor” are drept scop de acumula cunoștințe și experiența privind
importanța televizoarelor pentru consumator; evoluția tehnologiilor de dezvoltare a acestora de -a
lungul timpului;proprietățile de con sum și particularitățile comerciale ale telezizoarelor;cunoștințe
teoretice despre clasificarea ,formarea sortimentului și calității,despre factorii ,care condiționează
calitatea și competitivitatea producătorilor de televizoare prezenți pe piața de consum a Republica
Moldova.
Scopul lucrării este analiza evoluției televizoarelor și a preferințelor consumatorilor în
alegerea de cumpărare a unui televizor,totodată este și analiza sortimentului prezent pe piața
receptoarelor tv,indentificarea principalelor fi rme produătore și a produselor propuse de acestea.
Teza este structurată în patru capitole care conțin date importante privind caracteristica
merceologica a televizoarelor ,sortimentul și calitate aceestora în unităț ile comerciale din
Republica Moldova.Gam a sortimentală și diversitatea televizoarelor pe piața R.M este foarte
variată în functie de mai mulți factori cum ar fi numărul serviciilor prestate și calitatea acestora, în
dependenta de acesti factorii sînt produse pentru toate categoriile de utilizato ri.
Capitolul I descrie clasificarea televizoarelor și factorii care contribuie la formarea și
păstrarea calității acestora și gama sortimentală de comercializare a televizoarelor în Republica
Moldova și în lume.
Capitolul II reprezintă caracteristica gene rală și activitatea economico -financiară a
intreprinderii T&T Emprio Group SRL.
Capitolul III descrie caracteristica merceologică și evaluarea indicilor și metodelor de
determinare a calității televizoarelor care are o valoare inedită la firmarea gamei sor timentale de
televizoare.
Ultimul capitol se referă la procesul de comercializare a televizoarelor în unitățile
comerciale,metodele și continuitatea deservirii consumatorilor,prin gestiunea stocurilor și
recepționarea mărfii cantitativ și calitativ pentru expunerea ulterioară a televizoarelor în sala de
comerț. Progresul tehnologic a transformat televizorul într-un dispozitiv complex, care poate
accesa internetul și poate reda imagini tridimensionale.
Prezenta lucrare își propune analiza comparativă a calității televizoarelor comercializate pe
piața R.M pentru a cunoaște raporturile calitative reale dintre mărfurile care compun segmentele
de ofertă.
În ultima perioadă de timp industria electronică a cunoscut un proces înalt de dezvoltare, atît
pe plan mond ial cît și la noi în țară.În prezent se pune accent pe dezvoltarea industriei electronice,

2
deoa rece este i mplementată pozitiv î n multe ramuri și domenii de activitate automatizări, mașini
de calcul, cibernetică, transporturi, telecomunicații etc.
Pe lîngă faptul că televizorul este prezent în locuințele persoanelor care urmăresc programe
TV,acesta este destul de solicitat și în interiorul diverselor localuri,dar și la terasele acestora. Deși
tehnologia a avansat și sunt prezente acum telefoane inteligente, tablete sau alte mici gadgeturi,
televizorul mai are încă funcția să primordială: aceea de a distra și ajuta oamenii să se relaxeze la
un program dorit .Practic n u există casa fără un televizor chiar dacă nu este utilizat pentru
programele de televiziune pr in cablu sau satelit, utilizatorii își pot proiecta filme online sau din
laptop după preferință . Tehnologia a evoluat atît de mult încît un televizor oferă mai multe opțiuni
suplimentare celei de a difuza programe la un post TV.

3
Capitolul I
Fundamentele teoretice ale calității și sortimentului mărfurilor
1.1 Starea actuală,perspectivele de producere și comercializarea televizoarelor
în Republica Moldova și lume
În componența grupei mărfurilor electronice televizorul este dispozit ivul electronic de
mare importanță care este foarte răspîndit în locuințe .
Funcția de bază a televizorului este pentru a recepționa și reda emisiuni de radiodifuziune
vizuală, care difuzează program e de televiziune, fiind utilizat astăzi pentru divertisment, pentru
educație și pentru informare.
Pe piață exista o mulțime variată de modele de televizoare și se inovează permanent
tehnologii noi , iar oamenii tind să achiziționeze cel mai bun televizor. Unii se orientează la preț,
alții după performanțe , dimensiunea și forma ecranului: plată sau curbată. Ar fi ideal ca prețul să se
încadreze în buget și funcțiile să fie cît mai divers e pentru a putea satisface necesitățile tuturor
mem brilor unei locuințe cu vîrste și interese diferite.
Televizorul a ajuns o prezentă constantă în viața fiecăruia fiind întîlnit în majoritatea
caselor, achiziționarea lui fiind una din primele solicitări ale unei familii tinere. Cît ar fi de mare
sărăcia puțini sînt dispuși să renunțe la televizor. Chiar mai mult, de cînd cu varietatea programelor
recepționate prin cablu, fiecare membru al familiei are propriul lui televizor la care își urmărește
programele preferate. Televizorul este un echipament atît de comun încît, pentru mulți, pare cel
puțin ciudată ridicarea problemei oportunității prezenței acestuia în locuință și a urmăririi
programelor acestuia .
Unele persoane petrecem timpul liber alături de cei dragi în fața televizorului privind filme,
emisiuni de divertisment sau chiar reclame. Echipamentul TV este o sursă importantă de
informație care poate oferi modele și structuri ale vieții de familie.
Prin intermediul televizorului “ne integram într-o cultură a consumatorului, prin care se
formează și se m anifesta latura noastră familiala”, așa cum spune Roger Silverstone, în cartea sa
numită Televiziunea în viața cotidiană .Televizorul ne atrage și ne absoarbe în lumea lui.
S-a remarcat faptul că un televizor deschis reprezintă o atracție căreia cu greu îi pot face
față persoanele prezente într-o cameră. Succes iunea imaginilor, curiozitatea provoacă privirea
spre televizor chiar dacă nu prezintă interes în mod direct ,totodată , telecomanda permite să seteze
un program interesant. Prin efectul hipnotic pe care -l produce, televizorul poate să provoace o
lume a iluziei, mult mai interesantă și mai bogată în întîmplări decît viața noastră cotidiana . [12]

4
Televizorul, după cum demonstrează Maria Winn, este un străin care pătrunde în casele
noastre și care, insinuîndu -se în viața fiecărui membru al familiei, reușește să-i îndepărt eze pe unul
de celălalt. Televiziunea este mai mult decît o persoană: este o lume cu care ne împrietenim,
împreună cu care petrecem adesea mai mult timp, în care investim mai multă afect ivitate decît în
cei apropiați.Televizorul s-a întipărit puternic în existența noastră și nu ne mai gîndim la el ca la un
simplu obiect, ci ca la o prate din familia noastră. [23]
După apariția televizoarelor color cu telecomandă, marii producători văd televizorul drept
piesa centrală a unei locuințe. Nu e doar un aparat care recepționează semnalul TV, ci un
echipament multimedia complex care permite vizionarea de videoclipuri pe YouTube, navigarea
pe Internet și vizualizarea pozelor din vacanță . Un secol de dezvoltare în domeniul televizoarelor
prezintă astazi noi termeni: plasma, LCD, LED, OLED,QLED, 3D.[11]

5
1.2 Clasificarea televizoarelor
Modelele de televizoare moderne și clasificarea lor în dependență de anumite caracteristici
sunt destul de diverse și atunci cînd se decide achiziționarea de echipamente de televiziune noi,
majoritatea consumatorilor se confruntă cu dificultăți în alegerea acestora. Televizorul fiind un
dispozitiv complex care de obicei se achiziționează pentru o perio adă mai lungă de timp, așadar
este necesar să dispună de un grad ridicat de fiabilitate.
Televizoarele pot fi clasificate în funcție de:
a)tehnologia ecranului
b) diagonală
c) rezoluție
d)eficiența energetică
e)forma ecran ului
f)funcții opționale ale te levizoarelor
g)preț
a)Clasificarea în funcție de tehnologia ecranului
Echipamentele video reproducătoare transformă semnalul electric de televiziune în
imagine. Ele pot fi de mai multe tipuri:
 CRT – sunt televizoarele cu tub catodic din sticlă vidat fiind prima tehnologie a
ecranelor tv care practic nu se mai produce. Tubul catodic formează imaginea în baza
unor fasciculi electronici focalizati care explorează suprafața ecranului
luminiscent. Deviația fasciculului este efectuată de un sistem de deflexie mag netică,
situat în exteriorul tubului .
(Fig.1.2. 1 Televizoare CRT(cu tub catodic) Anexe )
În baza acestui echipament videoproducător s -a format tehnologia “thin CRT ” similară cu
cea folosită la realizarea displ ay-urilor cu cristale lichide .Esența acestei tehnologii costă în f aptul
că în locul unui catod de dimensiuni mari,folosit în tuburile cinescop convenționale, acesta conține
milioane de emitoare microscopice de electroni realizate pe o placă de bază .
[10 p ag. 111-113,123]
 Plasm ă- sînt televizoarele la care ecranul este compus din tuburi fluorescente în care
descărcări electrice într-un amestec special de gaze (xenon și neon ), care sub influența
curentului electric produce lumină. Fiecare celulă este formată din 3 subcelule
separate, acoperite de un strat de fosfor roșu, verde și albastru,fiecare conținând cîte un

6
mic condensator cu 3 electrozi: anodul, catodul și anodul auxil iar.[10,p133] .
(Fig.1.2.2 Exemplu de televizor cu plasma, Anexe)
 Proiecții de imagine . Ele se bazează pe un sistem optic care proiectează o imagine
mică pe ecranul principal (RPTV). Există două tipuri: pe baza tuburilor catodice;pe
bază de cristale lichide .
Primul tip de televiziune de proiecție conține 3 tuburi catodice mici (Lămpi). Fiecare are
propria culoare: roșu, verde și albastru. Pînă a fi proiectată imaginea pe ecranul mare, razele sale
traversează un sistem complex de lentile, prisme și oglinzi. Ac est tip de televizor este foarte
asemănător cu CRT, doar că are o diagonală mai mare (pînă la 80 inch), o calitate mai bună a
imaginii și un consum redus de energie.
Televizoarele de proiecție pe care se bazează cristale lichide , conțin o matrice cu trei c ulori sau
trei (care corespund culorilor lămpilor). Aceste tipuri de televizoare cu masă mult mai mică , au o
rezoluție înaltă, o imagine îmbunătățită. În acest proces, un astfel de echipament este foarte
fierbinte, astfel încît majoritatea modelelor au un ventilator pentru a proteja împotriva
supraîncălzirii. [13]
(Fig.1.2. 3 Exemplu de televizoare de proiectie , Anexe)
 LCD (Liquid Crystal Display) -Fiecare pixel al unui ecran LCD este format dintr -un
strat de molecule cu cristal lichid iluminat din spate cu a jutorul unur tuburi
fluorescente cu catod rece.
Semnalele electrice manipulează lumina astfel încât, aceasta este transmisă mai mult sau
mai puțin bine prin display. Peste stratul de cristale lichide, se află un alt strat cu filtre de culoare
pe roșu, ver de și albastru. Fiecare pixel de pe display este format din așa -numiții sub pixeli, dintre
care, fiecare beneficiază de cele trei tonuri de culoare amintite. Tonul de culoare și intensitatea
acestuia sunt generate prin intermediul tensiunii electrice.Când funcționează, ecranele LCD nu
sunt niciodată complet întunecate, deoarece iluminarea din fundal nu se poate deconecta. În cazul
fotografiilor întunecate, ecranele cu cristale lichide au un oarecare dezavantaj. Nu pot reprezenta
prea bine contrastul, adică diferența dintre cea mai luminoasă și cea mai întunecată parte a
imaginii. În fotografii sau clipuri video întunecate, diversele structuri și suprafețe se pierd într -un
gri în gri, care puțin se diferențiază. [14]
(Fig.1.2.4 Exemplu de televizoare LCD, Anexe)

7
 Led – Light -Emitting Diode

Televizoarele LED folosesc un ecran LCD cu cristale lichide iluminate de un număr mare
de diode amplasate în spatele ecranului (LED -backlit) sau pe marginele ecranu lui (Edge -LED) .
Acestea pot ilumina sau stinge anumite zone pentru a se obține o imagine cît mai naturală cu zone
întunecate și zone luminoase.Televizoarele LED sunt de două tipuri Edge Led și Direct Led ( sau
Full Array Led).
(Fig.1.2. 5 Televizoare cu ecr an LED ,anexe )
Tenologia Edge Led folosește benzi de leduri amplasate pe marginile ecranului. Este mai
puțin costisitoare și reduce grosimea televizorului dar nu oferă o imagine extraordinară nereușind
să focuseze zonele luminoase și zonele întunecate foart e bine. Apare frecvent fenomenul de
bleeding, adică zonele de negru prezintă și zone de lumină.
Există și televizoare performante cu Edge Led dar acestea folosesc tehnologii suplimentare
pentru a obține o imagine superioară. De exemplu, Philips are televiz oare Edge Led cu tehnologie
Micro Dimming Pro ce oferă obținerea unui contrast excepțional și o imagine foarte bună .
Direct Led folosește leduri pe toată suprafața spate a ecranului. Cu ajutorul tehnologiei Local
Dimming ( întune care locală) se controlea ză mult mai precis zonele întunecate și zonele luminoase
ale ecranului și se obține un contrast mai bun, adică o imagine superioară calitativ. Singurul
dezavantaj ar fi dimensiunea mai groasă a televizorului.

 Oled

OLED oferă imagini de calitate superioa ră ecranul fiind format din leduri organice ce se
iluminează și se sting individual, obținînd valori ridicate ale contrastului care la rîndul lui ridica
calitatea imaginii oferind un negru profund pe tehnologia HDR.
Ca și design, televizoarele OLED sunt ma i subțiri deoarece nu mai au nevoie de iluminare
spate;datorită acestui factor l uminozitatea unui televizor OLED este mai mică decît la un televizor
LED . Astfel, pentru camere luminoase este de preferat un televizor Led sau QLed cu luminozitate
mai mare d e 1000 nits(unitate de măsură a intensității luminii la televizoare).
În schimb, un televizor OLED poate reda pînă la 21 nivele de luminozitate rezultînd un

8
contrast mai bun pe aceste televizoare și o imagine realistă datorită intensei paleta de culori. [15]
Televizorul OLED (prescurtare din engleză de la ( Organic Light -Emitting Diode ) (Dioda
organică emitentă de lumină ) reprezintă o tehnologie folosită în televizoare care utilizează diode
organice ce emit lumină, pentru a produce imagini pe ecran. Atunci când există contact cu
electricitatea, fiecare diodă poate străluci individual și poate produce o gamă largă de culori. Când
nu există nicio sarcină electrică, aceste a se opresc complet ceea ce înseamnă că nu folosește prea
multă energie.
Există două tipuri de tehnologii OLED: matrice pasivă ( PMOLED ) și matricea activă
(AMOLED ). Matricea activă necesită componente electronice pentru a comuta și deconecta
fiecare pixel individual. Această tehnologie este mult mai eficientă pentru afișarea negrului
profund și de aceea este utilizată în televizoarele OLED pe care le putem cumpăra astăzi.Un panou
OLED este în mod normal compus din patru straturi primare: Substratul, care acționează ca
structură de bază; anodu l, care atrage electroni; catodul, care oferă elec troni; și stratul organic .
Stratul organic este împărțit în continuare într -un strat conductiv – care oferă "găurile de electroni"
cu ajutorul cărora, electronii care trec prin strat se pot aprinde, produc ând energie în proces; – și un
strat emisiv în care se produce de fapt lumina. De aici și până la producerea unei culori reale, este
doar o chestiune de adăugare a straturilor de plastic roșu, verde și albastru la substr at.[19]
(Fig.1.2.6 Exemplu de telez ozor OLED, Anexe )
 QLED
Pentru a concu ra cu OLED, Samsung a introdus î n gama sa de televizoare premium o
tehnologie nouă -panourile Qled
QLed are la baza tot iluminarea Led, dar folosește nanocristale speciale ce oferă o imagine
excepțională , apropiată de OLED. În același timp, QLed oferă o intensitate a luminii emise de
ecran mai mare decît OLED. De aceea este recomandat pentru camere luminoase.
QLED vine de la Quantum Dot light Emitting Diode. Quantum Dot sunt niște particule
mici care strălucesc cînd sînt iluminate cu dimensiuni între 2 și 10 nanometri în diametru formate
din maximum 50 de atomi. Avantajul lor este că pot emite culori mai vii mai vibrante chiar și la o
luminozitate mai mare. De fapt, televizoarele noi promit între 1500 și 2000 niți ca lum inozitate.
Televizoarele QLed oferă o imagine foarte bună, apropiată de OLED, și un nivel mai mare
de luminozitate. Acest tip de ecran, ca și OLED, se pretează pentru imaginile HDR.
Samsung a îmbunătățit la gama actuală aceste particule denumindu -le New M etal Quantum
Dot. Ele oferă o paletă mai mare de culori pentru a se obține o imagine intensă dar și naturală. [ 15]
(Fig.1.2.7 Exemplu de televizor QLED , Anexe)

9
b) Clasificarea după diagonală
Televizoarele cu diagonală mare au devenit ușor accesibile oricărui buget. Distanța dintre
ochi și televizor ar trebui să fie de 3 ori decît diagonală acestuia. De exemplu în camere mici cum
ar fi dormitorul se recomandă să fie instalat televizor cu o diagona lă mai mică deoarece nu este
destul spațiu încît să fie prot ejați ochii de un televizor cu diagonală mare.
Cele cu diagonală mare sînt binevenite în living unde sunt cel puțin 2 metri între o canapea și
televizorul cu diagonală mare. De obicei în living și alte camere mari se folesec televizoare cu
diagonală mai ma re de 81 cm . Atunci cînd spațiul disponibil nu este suficient , televizorul poate fi
instalat pe perete folosind un suport de televizor.
O dimensiune mare a ecranului – 100-140cm diagonală – prezintă o experiență mult mai
bună ceea ce ține de calitate atunc i cînd se vizionează filme sau jocuri care conțin detalii fine. În
funcție de dimensiunea ecranului poate fi selectată și rezoluți a cea mai potrivită. [18]
Principalele diagonale comercializate, precum și distanțele recomandate pentru vizionare
(exprimate c u aproximație, drept o medie între recomandările producătorilor și cele ale
comercianților) .[16]
(Fig 1.2.8 Tabel Nr.1 .1”Clasificare televizoarelor după diagonal ă”, Anexe)

De exemplu la un TV 4k de 40 inch ( 102 cm) distanța recomandată este de la 1,2 met ri. La
un Full HD de aceeași diagonală -de la 1,8 metri.

Fig.1.2.9 T abel Nr.1.2 cu valorile în inch ale diagonalei TV versus distanța optimă de vizionare în
funcție de semnalul TV[15] .

10
c)Clasificarea după rezoluție
Televizorul este cu atît mai performant cu cît calitatea imaginii este mai superioară celor
prezente pe piață și poate reda imaginea cît mai aproape de realitat . Specificații le televizoarelor
următoarele acronime:8K, 4K, UHD, Full HD, HD ,SD. 4K înseamnă mai exact 3840 pixeli pe
orizontală. Orice imagine este compusă din pixeli ,respectiv un ecran care conține un număr mai
mare de pixeli sau altfel spus o rezoluție mai mare poate reprezenta o imagine de o calitate mai
înaltă pentru că se observa mai minuțios detaliile mai fine . 4K este deseori numit UHD/Ultra HD
sau Ultra High Definition. Full HD înseamnă de fapt 1920 pixeli pe orizontală, dar HD are 1280
pixeli pe orizontală.
Investiția într -un televizor 4K sau 1080p nu este necesară în cazul în care programele nu sunt
redate în format HD sau UHDTV pentru că rezoluția îmbunătățită nu este afișata dacă semnalul
TV se afla limitat la 720p.[18]
(Fig1.2.10 Tabel Nr.3 Clasificarea după rezoluție, Anexe)
HD Ready
Televizoarele HD Ready au o rezoluție de 1280 x 720 de pixeli. Este o rezoluție suficientă
pentru diagonale pînă în 32 inch. Dacă diagonală este mai mare, rezoluția HD Ready generează o
imagine ușor pixelata, slab calitativă .
Full HD
Televizoarele Full HD au o rezoluție a ecranului de 1920 x 1080 pixeli. Se prestează la
diagonale de pînă la 40 -43 in ch. La diagonale mai mari, la distanțe mai mici de televizor, se poat e
observa o pixelare a imaginii.
Ultra HD 4K
Televizoarele 4K Ultra HD au o rezoluție de 3840 x 2160 pixeli. Oferă o imagine foarte
calitativa indiferent de diagonală.În Republica Moldova avem canale de televiziune care transmit
în format SD ( standard) sau HD ( high definition). Nu sunt foarte multe surse care să justifice
rezoluția 4K.
De aceea producătorii de televizoare 4K urca artificial rezoluția HD la Ultra HD cu ajutorul
procesări i artificiale. Astfel, pe un televizor 4K se va genera automat această rezoluție chiar dacă
semnalul TV este doar HD sau Full HD. Această funcție poartă numele de u pscale și oferă o
imagine mai bună pe ecranele mari.[15]
8K-Este o rezoluție superioară, de 4 ori mai mare decât 4K UHD și de 16 ori mai mare decât FHD.
Având mai mult de 33 de milioane de pixeli oferă o imagine cu o claritate înaltă . Este cea mai
performantă rezoluție în prezent ceea ce ține de televizoarele din magazine electronice . [17]

11
d)Clas ificarea după forma ecranului
 Ecran plat
Televizoarele au în general un ecran plat la majoritatea modelelor. Acestea au un unghi de
vizualizare în dependență de tehnologia ecranului și o formă clasica, dreapta.
(Fig.1.2.11 “Exemplu de televizoare cu ecran plat,Anexe”)
 Ecran curbat
Cea mai nouă tehnologie de televizoare prezintă un ecran curbat spre interior, ceea ce aduce o
serie de avantaje, dar și de dezavantaje. Prim dezavantaj și poate cel mai important este prețul mai
ridicat decît al celorlalte televi zoare. Ca avantaj reducerea reflexiilor de lumină și o imagine mai
clară, fără distorsionări spre lateralele ecranului. De asemenea, alt avantaj este chiar impresia de
adîncime, profunzime ceea ce duce la “intrarea” mentală mai ușoară în vizionare. Contras tul este și
el mai bun decît la televizoarele plate datorită luminii care este r eflectată spre interior.
Vizionarea cea mai bună se face din centrul ecranului, ceea ce înseamnă că mai multe persoane
privind același televizor pe o canapea, de exemplu, pot avea experiențe diferite de vizionare.
Persoana din centru poate vizualiza mai eficient pe cînd vizualizarea din stinga sau dreapta
televizorului nu au posibilitatea de a privi cu aceeași calitate. Pentru a evita astfel de dezavantaj
este recomandat să se achiziționeze televizoare cu o diagonală cît mai mare, de aceea sunt și mai
costisitoare .Samsung a introdus modele de telvizoare cu ecranele curbate care respectiv ar trebui
să ofere o perspectivă mai bună mai ales pentru cei poziționați direct în fața ecranului .[18]
( Fig.1.2.12 ” Exemplu de televizoare cu ecran curbat”,Anexe )
d)Clasificarea după eficiența energetică a unui aparat TV
Televizoarele LED consuma cu circa 25% mai puțină energie elec trică decît ecranele LCD
convenționale cu lumina de fundal CCFL (Cold Cathode Fluorescent Lamp = Lămpi fluorescente
cu catod rece) și cu 40% mai puțin decît televizoarele cu plasma. Noile tehnologii, cum sunt TV
OLED ( Organic Light Emitting Diode = Diode organice luminiscente), ca surse de lumina
directă, fără a necesi ta o iluminare din fundal, permit o și mai bună eficienta energetică. [2]

12
Clasificarea dup ă eficienta enrgetica a unui aparat TV
Tabel Nr. 1.4
Clasă de eficiență energetică Indice de eficiență energetică
A+++ (cel mai eficient) EEI < 0,10
A++ 0,10 ≤ EEI < 0,16
A+ 0,16 ≤ EEI < 0,23
A 0,23 ≤ EEI < 0,30
B 0,30 ≤ EEI < 0,42
C 0,42 ≤ EEI < 0,60
D 0,60 ≤ EEI < 0,80
E 0,80 ≤ EEI < 0,90
F 0,90 ≤ EEI < 1,00
G (cel mai puțin eficient) 1,00 ≤ EEI
[3]
e) Clasificarea după funcțiile opționale ale televi zoarelor
1)Smart TV sau Non Smart
Un Smart Tv este un televizor cu procesor și memorie proprie care poate fi conecta t la
rețea internet și utiliza diverse aplicații : Youtube, jocuri, platforme de filme online, aplicații
sociale ca Facebook și multe altel e. Aceste televizoare au posibilitățile practic ale unui computer
sau smartphone.Fiecare producător utilizează o interfață proprie pentru Smart TV.
 Android TV

Fig.1.2.15 Android TV Interfață smart

13
Sistemul de operare Android este asemănător cu cel de la smartphone -uri sau tablete.
Android a fost adoptat ca interfață smart de către producătorii Sony și Philips și primește reînnoiri
permanente .
Philips și Sony au ca aplicație smart Android, la fel ca și la majoritatea telefoanelor mobile
au acest sistem de operare. Android pe TV are aproximativ aceeași interfață,și aceleași aplicații
care pot fi utilizate de pe telefon. Totuși, Android pe TV s -a dovedit a fi uneori problematic și cu
diverse deranjamente . Ultimele reînnoiri soft oferite de producători ar trebui să corecteze
neajunsurile .
 Web OS

Fig.1.2.14 Web Os interfață smart folosită de Lg pentru televizoare

Web Os este o interfață smart utilizată de Lg pentru televizoarele proprii care ar fi una
dintre cele mai rapide și mai stabile interfețe Smart TV. Sunt disponibile multe aplicații acces la
internet, jocuri iar viteza de rulare a acestora este suficientă .

 Tizen

Fig.1.2.16 Interfață smart Tizen folosită de Samsung
Samsung a conceput Tizen că interfață smart pentru televizoarele ,fiind și un sis tem de operare
folosit recenș la unele smartphone -uri ale aceluiați producător ..Este o interfață rapid ă cu sute de
aplicații, foarte asemănătoare cu cea oferită de Android.

14
 Opera

Fig.1.2.17 Interfață smart Opera folosita de Horizon
Este o interf ață nou apărută , folosită și pe branduri mai puțin cunoscute ca Horizon. Deși
nu este chiar la nivelul Web Os sau Android, oferă acces la multe aplicații și un browser relativ mai
puțin costisitor
2)Scurtă definiție HDR
HDR amplifică lumina din zonele luminate al e ecranului și obține niveluri de negru
amplificate în zonele întunecate. Este o tehnologie care scoate în evidență toate detaliile imaginii,
atît în zonele luminate cît și în cele întunecate. De fapt, HDR oferă cea mai eficientă imagine la ora
actuală.Unele televizoare încearcă să reproducă artificial calitatea HDR din surse normale de
imagine. Unele servicii online de vizionat filme oferă HDR – cum este cazul Netflix.
Un televizor QLed de ultima generație poate atinge o valoare HDR 2000 oferind o imagine
aproa piata de ceea ce vedem cu ochiul liber.
Nivelul de negru este mai profund pe OLED și astfel se obține un contrast de neegalat –
perfect pentru filme sau orice alte emisiuni.
De asemenea, Samsung afirma că QLed folosește doar culorile de bază roșu/albastru/ verde
în timp ce OLED folosește și culoarea albă care ar schimba calitatea imaginii.
Referitor la luminozitate, Samsung afirma că QLed își menține intensitatea culorilor chiar
și la nivele mari în timp ce OLED oferă culori mai șterse cînd luminozitatea est e setată la 100 %.
Calitatea imaginii diferă și la televizoarele HDR, în funcție de specificații.
Luminozitatea – cu cît este mai mare ( măsurată în nits) cu atît televizorul HDR este mai bun.
Televizoarele HDR care depășesc 1000 nits pe luminozitate pot i ntra în categoria Ultra HD
Premium.
Sunt 2 tipuri de tehnologii HDR pe piața:
 Dolby Vision – folosit de LG
Este licențiat Dolby. Televizoarele HDR pot atinge 10000 nits luminozitate.
Necesită hardware dedicat.
Este compatibil cu HDR10.

15
Dolby Vision oferă cea mai eficientă experienta cinematografică fiind similară cu cea folosită la
crearea filmelor.
 HDR10 – folosit de Samsung/ Sony și Philips.
Formatul HDR10 este open -source și poate fi actualizat prin soft.
Televizoarele HDR10 pot atinge 2000 nits luminozitate .
HDR10 nu este compatibilă cu Dolby Vision.
Ca și concluzie, OLED HDR de la LG cu Dolby Vision oferă un nivel mai înalt spre
deosebire de QLed Samsung ,însă care are avantajul de luminozitate ,respectiv se pretează la
camere mai l uminoase .[15]
 Tehnologie 3D
Televizor cu ec ran 3D (tridimensional)
Tehnologia 3d provoacă telespectatorilor impresia că aceștia se află chiar lîngă locația în
care se desfășoară acțiunea. Emoția, senzațiile, totul se îmbină pentru ca utilizatorul să intre într-o
lume ideală, de basm chiar sau provocato are, de luptă și război.
Tehnologia ecranelor tridimensionale este extrem de solicitată de toți potențialii
cumpărători, însă puțini dintre ei ajung la finalul tranzacției să dețină o astfel de funcție din cauza
prețurilor foarte mari. Ținînd cont de numer oasele solicitări pe care le au cinematografele, avem
convingerea că orice persoană ar vrea să-și facă propriul home cinema și să urmărească filmul
preferat la orice oră.
Multe modele de televizoare 3D LED aduc cu ele și un set de ochelari speciali pentru
această tehnologie. De obicei, aceștia sunt realizați exclusiv pentru un anumit produs sau o
categorie întreagă, așadar trebuie să se ia în calcul costurile unor perechi suplimentare.
De asemenea, dimensiunea ecranului trebuie să fie una suficient de mare, d e minim 30 de
inch, pentru ca afișajul efectului 3D să simuleze experiența trăită într-un cinema. Desigur,
tehnologia trebuie să fie susținută și de alte accesorii pe lîngă cele standard, precum un sistem
audio corespunzător. [18]
 Conectivitatea
Pentru o mai bună flexibilitate și versatilitate în vederea poziționării dispozitivului,
producătorii implementează o seri e de porturi de conexiune atît pe partea din spate, cît și în lateral
favorizînd compatibilitatea video sau audio cu alte echipamentele electronice.Indiferent de modul
în care se utilizează , ar fi bine ca televizorul să dispună de cît mai multe metode de conectare cu
echipamentul din locuință sau cu alte gadget -uri de pe piață. Bineînțeles că exist ă o gamă extinsă
de adaptoare, convertoare și cabluri compatibile, dar de cele mai multe ori sunt destul de scumpe și
pot afecta calitatea imaginilor afișate.

16

Fig.1.2.18 Porturi de conexiuni a televizorului cu alte echipamente
Intrări:
– HDMI – pentru a conecta televizorul la o sursă externă de semnal audio -video: DVD, consola,
decodor de cablu, camera foto -video, computer și altele.
– VGA – permite conectarea unui calculator care nu dispune de HDMI
– SCART – pentru conectarea dispozitivelor mai vechi sau cu semnal analogic
– Intrări video component RGB – au form a a trei conectori roșu, verde, albastru care transmit
imagini în mod analog de pînă la 1080i
– Intrări video composit e – conector galben care transmite imagini analog și este cele ma i multe ori
însoțit de alți doi left/right pentru sunet
– USB – în cazul în care televizorul dispune de un player integrat pentru fișiere audio, foto, video
sau pentru a conecta un adaptor Wi -Fi
– Conexiune rețea RJ45 – mufa pentru cablul d e internet în cazul în care televizorul este de tip
SMART și permite conectarea la internet
Ieșiri:
– Audio Digitală (optică) – pentru conectarea sistemelor home cinema la televizor și pentru
obținerea sunetului digital de tip surround
– Jack audio – pentr u căști sau un set de boxe stereo active
– Ieșire video RGB – la fel ca și intrarea doar că transmite semnal în loc să primească
HDMI – printre cele mai utilizate porturi pentru transferul de conținut de la o sursă la
televizorul care urmează să fie afișat. Spre exemplu, receiverul de canale TV, consola de jocuri sau
DVD playerul pot fi cîteva dintre electronicele pe care e posibil să le folosești des în corelație cu

17
televizor.
. Transmiterea acestui tip de date poat e fi su sținută doar printr -un tip de cablu, o nouă
versiune a celui HDMI, numită HDMI 2.0. A fost conceput pentru a fi capabil să suporte conținut
video 4K la 60FPS (60 de cadre pe secundă ).[16]

 control de pe telefon
 comenzi vocale – la fel cum dispozitivele mobile Android au posibilitatea de a efectua căutări
în Google, să pornească sau oprească muzică sau să stabilească o alarmă printr -o comanda
vocală, funcția nu a fost omisa pentru televizoarele Android; tehnologia a evoluat atît de mult
încît inteligenta artificială aduce noi modalități de a comunica cu dispozitivul; spre exemplu, se
pot adresa o serie de întrebări la care aparatul să răspundă; spre exemplu, se pot solicita o listă
de melodii ale unei anumite trupe, iar răspunsul va fi generat de îndată ce informația a fost
preluată și prelu crata.

 Tuner -ul integrat
Toate televizoarele mai noi conțin tunere digitale care permit afișarea canalelor în format
digital DVB (Digital Video Broadcasting) în plus față de cele transmise analogic. Acest receptor
poate fi DVB -C (pentru transmisia pe cablu), DVB -T (pentru transmisia terestră), DVB -S(pentru
transmisia satelit)combinat sau toate 3 incluse. Practic, un televizor care dispune at ît de receptorul
terestru,satelit, cît și de cel pe cablu poate afișa atît posturile digitale și HD transmise pe cablu, cît
și cele transmise terestru prin folosirea unei antene exterioare sau de cameră,respectiv și antena
satelit
Din păcate, la noi în țară în modul terestru putem recepționa un număr redus de posturi și
doar în orașele mari, iar semnalul depinde f oarte mult de zona în care ne aflăm și de tipul de anten ă
folosit.
De cealaltă parte, tuner -ul intern DVB -C ne ajuta să captăm toate posturile transmise
digital de marii operatori de cablu, mai puțin pe cele codate de aceștia (HBO, DIGI, Cinemax s.a).
Pentr u a putea vizualiza aceste posturi este nevoie de un decodor digital și o cartelă (de cele mai
multe ori distribuite gratuit), iar pentru posturile Full HD codate, de un decodor digital HD
(furnizat în schimbul unei sume lunare adăugată la abonament). Prob lema cu aceste decodoare este
că sunt de slabă calitate, iar imaginile afișate de cele mai multe ori sunt ușor inferioare față cele
recepționate cu ajutorul tuner -ului intern din televizor și de telecomanda în plus.
O altă specificație care însoțește trans misiile digitale și HD este metoda de decodare a
informației primite: MPEG2 sau MPEG4 fiind un standard mai nou specific transmisiilor de înaltă
calitate .[16]

18
f)Clasificarea în funcție de preț
Prețul este unul dintre cele mai imp ortante considerente atunci cînd se planifică orice
achiziție. Atunci cînd bugetul este unul limitat se recomandă să se aleagă un televizor cu o
tehnologie Full HD în locul uneia de 4K, LED în loc de altceva, ecran plat în loc de cel curbat și
neapărat fără 3d.
 Tipuri televizoare în funcție de preț
Televizoarele se împart în 3 categorii :
De baza- ieftine, cumpărate pe considerente de preț și mai puțin pentru calitatea audio video.
Televizoarele de bază sunt cele ieftine și cu diagonale cuprinse între 19 inc h și 40 inch , cu
performanțe mediocre dar care au un preț foarte bun.
Tehnologii medii – televizoare mai bune ce oferă o calitate a imaginii mai bună și interfața
Smart Tv la un preț decent cu diagonale cuprinse între 24 inch și 40 inch
Tehnologii înalte – Televizoare ce au tehnologii de vîrf pentru a oferi o imagine superioară și
sunet pe măsură. Acestea au un design deosebit, interfața Smart Tv foarte complexă și rapidă și
oferă ultimile inovații în domeniul ecranelor TV.Televizoarele cu tehnologii de vîrf sînt modele
foarte performante. Cuprind diagonale de la 40 inch.[15]

1.3 Factorii ce influențează la formarea și păstrarea calității televizoarelor
Calitatea televizoarelor este determinată și influențată de o serie de factori:principali, adică
cei care acționează în procesul de producție sau secundari care acționează în sfera circulației
mărfurilor (producător -comerț -consumator).Schematic cele două categorii de factori se
prezintă:Factorii calității care acționează în producția televizoarelor (principali sau determinanți):
• cercetarea și proiectarea televizoarelor ;
• materia primă și materialele;
• construcția televizoarelor .
• procesul tehnologic: utilaje, faze și organizare;
• calificarea personalului;
• motivarea personalului;
• managementul calității televizoarelor ;
• standardele, normele;
• ambalarea televizoarelor ;
• transportul televizoarelor ;
• păstrarea televizoarelor.

19
Rolul cercetării și proiectării în realizarea calității televizoarelor
Cercetarea și studiul pieții are un rol hotărî tor în realizarea unor televizoare de calitate
superioară prin identificarea cerințelor consumatorilor. Apoi compartimentul de proiectare
transpune nevoile clienților în specificațiile tehnice referitoare la materii prime, materiale, produse
și procese.Mod ul de transpunere a cerințelor de calitate ale consumatorilor, formulate de aceștia
prin testele de marketing, efectuate de compartimente de marketing, în valori individuale ale
televizoarelor și deservirii acestora depinde de colaborarea dintre ingineri și
economiști.Specificațiile compartimentelor de proiectare trebuie astfel definite încît televizoarele
să poată fi obținut e, verificat e și ținute sub control, în condițiile prevăzute de producție și instalare
și funcționare.
Materiile prime și materialele
Au un rol important în asigurarea calității televizoarelor pentru că proprietățile lor se
transfera într-o mare măsură în valorile principale caracterizate de calitățile produsului finit.De
regulă, aprecierile asupra calității televizoarelor finite încep cu indicarea naturii materiei prime.
Materia primă: aceasta trebuie să îndeplinească condiții ca:
-să corespundă prevederilor din documentație;
-să nu fie recepționate fără a fi atestate de certificate de calitate;
-aprovizionarea să se facă prin selecția furnizorilor;
-livrarea materiei prime să se facă sub un control riguros;
-depozitarea corespunzătoare pînă la procesare; [26]
Ca materii prime sînt utiliate:
Plasticul,materiale conductoare -cupru,aluminiu;materiale cu rezistență mare: manganinele
(aliaje din cupru, mangan, nichel sau aluminiu și, eventual, fier), aliajele de tip manganina și
aliajele pe bază de metale prețioase;
materiale semicondoctoare:siliciul,germaniu din cre respectiv sînt fabricate componentele
electronice care pot fi asamblate pe o plachetă . În general ele sînt produse de firme specializate și
sunt caracterizate de parametri și performanțe standardizate. Exemple: rezistoare, condensatoare,
tranzistoare,circuite integrate, b obină, dioda, tiristoare,difuzor,monitor led.[7].

Construc ția televizoarelor . Formarea televizoarelor e unul din factorii cei mai importanți, ce
crează calitatea articolului finit. Prin aceasta se subînțelege forma, mărimea, procedeele de
cuplare și interacțiune a unor detalii și agregate, interschimbabilitatea, multitudinea operațiilor
și altor caracteristici ale televizorului .
Construcția trebuie să asigure comoditatea la folosirea televizoarelor , aspectul exterior
atrăgător, rentabilitatea, compactitatea, durabilitatea, posibilitatea reparației.

20
Odată cu crește rea nivelului tehnic al producției, creșterea cerințelor față de calitatea
televizoarelor se perfecționează în permanență .Construcția nereușită nu numai că micșorează
comoditatea utilizării televizorului , dar și înrăutățește aspectul lui exterior,duce la u zarea
acestuia înainte de termen.[6,p ag 14]

Procesul tehnologic de obținere a televizoarelor
Calitatea televizoarelor depinde nu numai de caracterul, dar și de respectarea regimului
prelucrării tehnologice, la încălcarea căruia în produsele finite pot apărea defecte ce scad din
calitatea producției sau o rebutează.
Ele trebuie astfel organizate încît să permită valorificarea la maxim a posibilităților de
transformare a materiei prime în produse de calitate, cu proprietăți superioare.Pentru atingerea
acest ui obiectiv trebuie îndeplinite trei condiții și anume:calitatea utilajului, organizarea fluxului
tehnologic și calitatea personalului.
1. Mașinile și utilajele.
Aprecierea calităților se face prin intermediul: caracteristicilor tehnice (grad de
automatiza re, robotizare, etc.); caracteristicilor de funcționalitate în timp (fiabilitate și
mentenanță); caracteristicilor economice (randament, consum de energie, combustibili
– precizia lor să satisfacă toleranț ele impuse de documentați
– amplasarea să permită intervențiile tehnologice
– să funcționeze continu, fără defecțiuni
– repararea să se facă periodic, planificat
– să fie mecanizate, automatizate, chiar robotizate
2.Organizarea fluxului tehnologic
La organizarea fluxului tehnologic se are în vedere:modul de amplasare a utilajelor – amplasarea
corectă a acestora astfel încît în reper sau subprodus ce trebuie supus la mai multe operații să aibă
o circulație continuă ;
-să existe dispozitive de transport, depozitare și locuri speciale de izolare a televizoare lor rebutate,
pentru a nu fi reintroduse în flux;
-păstrarea unui anumit ritm pe toată durata fluxului tehnologic pentru caorice dereglare duce apoi
la munca în asalt;
-respectarea normelor de calitate trebuie controlată pe tot întregul flux tehnologic și orice element
găsit necorespunzător să fie eliminat;
-metoda de producere și echipamentele folosite să corespundă exigențelor proceselor de fabricație .
3.Calitatea personalului
Este un factor foarte important întru -cât calificarea profesională a angajațil or pe funcțiile

21
ce urmează să le îndeplinească și motivarea lor pentru calitate, reprezintă condiții esențiale pentru
realizarea calității produselor și serviciilor la nivelul de competitivitate și exigența al pieței interne
și externe.Din acest motiv condu cerea întreprinderi trebuie :
-să identifice competen țele cerute pentru persoanele care desfășoarăactivități cu incidență asupra
calității;
-sa asigure instruirea personalului pentru satisfacerea exigențelor care să asigure înțelegerea:
importanța activită ților desfășurate în conformitate cureglementările în vigoare, efectele negative
posibile ale nerespectăriiprocedurilor stabilite și responsabilităților privind realizarea calității;
-aplicarea tehnici corespunzătoare de „motivare”. Motivarea = corelarea s atisfacer ii necesitaților
și intereselor personalului cu realizarea obiectivelor și sarciniloratribuite. Întreprinderea care
aplică principiile managementului total al calității prin accent deosebit pe „motivare prin aplicare a
personalului” astfel încît , intrunclimatde consens și armonie socială, fiecare să poată avea
inițiative personale saucolective și să lucreze cu plăcere.În acest scop muncitorii:
-trebuie să posede o înaltă pregătire profesională;
să fie buni specialiști, receptivi la tehnica nouă și perfecți onarea lor continuă, să fie capabili să
ofere în timp util conducerii informații necesare pentru luarea deciziilor;
-să aibă inițiativă;
-să-și asume răspunderea pentru ceea ce fac;
-să creeze o atmosferă propice de lucru, de întrajutorare și să-și ofere sprijinul ori de cîte ori este
nevoie.
Alți factori care contribuie la calitatea televizoarelor și anume : controlul calității;standardele
și normele de calitate; ambalajele; transportul și păstrarea.
Calitatea televizoarelor create trebuie păstrat ă de la producere pînă la realizare. Dintre
factorii, ce contribuie la păstrarea calității televizoarelor pînă la ajungerea actestora la cumpărător,
fac parte factorii, ce acționează asupra televizoarelor la transportare, păstrare și realizare. De aceea
e atît de mare influența ambalajului, condițiilor de transportare și păstrare asupra calității
echipamentelor TV .[26]

Ambalarea televizoarelor . Menirea ambalajului constă în protejarea aparatelor TV de
acțiunile mediului înconjurător, de deteriorarea mecan ică, asigur înd integritatea lor la cel mai
înalt grad în timpul transportării, păstrării și realizării. Trebuie să ținem cont de faptul că
ambalajul influențează asupra indicatorilor estetici ai calității televizoarelor , sporește
comoditatea pentru folosir e.Ambalajul televizoarelor îl prezintă cutiile predestinat e în general
pentru păstrarea calității și asigurarea comodității în timpul transportării acestora .

22
Condiț iile de transportare a televizoarelor . Echipamentele TV sînt transportate cu
transportul fer oviar, auto, fluvial și aerian. La alegerea tipului de transport se ține cont de
distanță și rentabilitatea transportărilor, însă o condiție obligatorie este integritatea cali tății
televizoarelor în timpul transportărilor, adică protecția corespunzătoare de acțiunile
mecanice și atmosferice. Trebuie să se țină cont că aparatele TV , nerezistente la umiditatea
sporită a aerului, nu trebuie să fie transportate pe apă.
În cazurile ambalării calitative a televizoarelor și așezării lor corecte în mijloacele de
transport ( televizoarele sînt plasate astfel, ca ambalajele să nu se miște și să nu se atingă unul
de altul) nu se observă scăderea calității echipamentelor TV .
Păstrarea televizoarelor . În depozite trebuie să se mențină o umiditate și temperatură
constantă a aerului, strict determinate. Televizoarele trebuie să fie protejate de influiența
negativă a luminii, prafului, de vătămările moliilor și rozătoarelor.
E necesar să fie respectate cu strictețe regulile de plasare a echipamentelor TV . Acestea
trebuie să fie puse la păstrare în utilaj spedal (stelaje, rafturi, suporturi etc ) cu înălțimea
corespunzătoare. Între utilaj trebuie să existe treceri suficiente pentru îndeplinirea operațiilor
de depozitare și aerisire a încăperilo r.Televizoarele nu trebuie așezate în imediata apropiere a
pereților și podului, pe podea, alături de aparatele termice și luminescente.
Controlul sistematic al televizoarelor în timpul păstrării (strămutarea, sortarea, curățirea de
praf) contribuie la micșorarea pierderii calității lor.
O anumită influență asupra calității televizoarelor o are marcarea.
Marcarea echipamentelor TV rezidă în textul, semnele convenționale și desenele de pe
ambalaj și aparat TV . Aceasta servește la comoditatea recepțio nării, evidenței și realizării
televizoare lor.
Marcarea sporește responsabilitatea producătorului pentru calitatea televizoarelor fabricate,
pentru că o parte obligatorie a ei sînt marca fabricii (uzinei) producătoare, denumirea ei,
reședința și subordonarea.
Principalele date de marcare sînt denum irea și articolul televizorului , numărul
standardului sau ale condițiilor tehnice, în conformitate cu care a fost fabricat , calitatea, data
producerii, numărul controlorului serviciului controlului tehnic.
Uneori marcajul c onține date instructive sau preve ntive, însoțite de recomandări privind
folosirea televizorului sau îngrijirea acestuia.
Pentru televizoare mai sînt obligatorii pașapoartele, în care se indică termenul de garanție și
adresele atelierelor de garanție, caracteristicele tehnice ale televizo rului, numărul, data producerii,
recomandările privind exploatarea acestuia ș.a. Pașaportu l e însoțit de un bon, unde se indică
termenul cumpărării televizorului de către beneficiar. Acest bon servește drept dovadă pentru

23
reparația gratuită sau pentru schi mbarea televizorului în cazul depistării defectelor în perioada
termenului de garanție. Datele de marcare de obicei sînt indicate pe etichete, care sînt fixate pe
echipamentul TV sau sînt lipite pe ambalaj.
Marcării este supus și ambalajul, în care se trans portă lotul de televizoare pe care se indică
terminus, destinatarul încărcăturii, numărul de locuri, cantitatea de televizoare ambalate, stația de
expediere, expeditorul încărcăturii, data ambalării și alte caracteristici ale încărcăturii.
La recepționarea echipamentelor TV este studiat minuțios marcajul lor. În cazul cînd marcajul
lipsește sau nu corespunde cerințelor standardului, furnizorul este amendat.[6,p15 -16]
1.4 Caracteristica factorilor ce influențează formarea gamei sortimentale a televizoarelor
Factorii principali de pornire la realizarea diversificării televizoarelor , sînt materiile prime
(superioare celor vechi sau clasice), și utilizarea de tehnologii noi care să permită o funcționalitate
și o durabilitate mult mai mare, un aspect exterior mai atrăgător.
Diferența esențială între diversificarea televizoarelor și înnoirea lor, rezultă din faptul că
diversificarea urmărește de fapt satisfacerea unor noi nevoi, pe când înnoirea televizoarelor
urmărește satisfacerea nevoilor existente deja, dar în condiții superioare și în competitivitate cu
produse similare existente pe piață.
Din aceste motive se consideră că diversificarea reprezintă un salt calitativ în structura
sortimentelor, contribuie la dezvoltarea economică, la promovarea vînzărilor, la utilizarea cît mai
eficientă a resurselor tehnico -materiale, la creșterea competitivității pe piață. [5]
Factorii care influențează nivelul, dinamica și structura stocului de televizoare
Nivelul, dinamica și structura stocurilor de televizoare depind de mai mulți factori, între care:
Frecvența cererii populaț iei: cererea consumatorilor poate fi, în funcție de frecvența
manifestă rilor ei, curentă, periodica sau rară. La o mărime a volumului circulației televizoarelor ,
stocurile vor avea o mărime invers proporțională cu gradul de frecvență a cererii. La modelele de
televizoare de cerere periodică, acestea vor fi comparativ mai mari decît la cele de cerere curentă,
dar mai mici decît la cele de cerere rară. Stocurile depind, totodată, de ritmicitatea cererii. Chiar și
în cadrul modelelor de televizoare cu cerere curentă, solicitarea este în unele cazuri de o mare
regularitate, în timp ce în alte cazuri ea prezintă oscilații în funcție de obiceiuri în aprovizionare,
stocurile de televizoare existente la consumatori, etc.
Frecventa livrării televizoarelor de către furnizori : stocurile trebuie să aibă asemenea
dimensiuni încît să asigure continuitatea circulației televizoarelor în intervalul dintre două
aprovizionări succesive cu televizoare; cu cît va fi mai mare interva lul dintre două aprovizionări ,
cu atît stocurile trebuie să fie mai mari. Frecvența de aprovizionare este la rîndul ei influențată de
distanța dintre furnizor și beneficiar, de condițiile de transport, de mărimea cererii de televizoare

24
din partea beneficia rilor.
Complexitatea so rtimentală a televizoarelor : îndeplinirea funcției de asigurare a
posibilităților largi de alegere de către stocuri implică existența unui număr de exemplare din
fiecare sortiment și articol, ceea ce duce la un volum al stocurilor de televizoare mai mare.
Pe lîngă factorii obiectivi care influențează stocurile, acestea sunt influențate și de factori
subiectivi, că gradul de organizare a activității comerciale, multiplicarea și reînnoirea continue a
sortimentului de televizoare, în cadrul pieței, reprezintă o reflectare a modificărilor profunde care
intervin în nevoile consumatorilor, în mecanismul formării și a satisfacerii. La aceasta se adauga
faptul că deprecierea fizică dar scăderea utilității unui produs sînt amplificate contin uu de
deprecierea funcțională, în special prin apariția de noi televizoare. Drept urmare, procesul de
diversificare a ofertei de televizoare cuprinde două importante aspecte: lărgirea continuă a gamei
sortimentale prin apariția televizoarelor noi, care se adauga celor existente, și schimbarea structurii
sortimentelor, prin înlocuirea unora dintre acestea cu televizoare noi; diferențierea și
individualizarea ofertei în procesul concurențial. [20,p78]

25
Capitolul II.
Caracteristica generală și diagnosticul activității economico financiare a SRL
„T&T Emprio Groop „
2.1.Caracteristica generală și structura organizatorico -managerial ă a SRL „T&T Emprio
Groop”
SRL „T&T Emprio Groop” s -a înființat în 2011 și are adresa juridica în Straseni s.
Panasesti.A ctivitatea principală a societății este repararea mărfurilor elecronice și
anume:repararea echipamentului telegrafic ; comerțul cu ridicată al calculatoarelor,echipamentelor
periferice și software -ului ;alte ti puri de comerț cu ridicată;alte tipuri de comerț cu amănuntul în
magazine specializate;comerțul cu amănuntul neefectuat prin magazine ;reparații de articole și
aparate electrice de uz casnic;activități de poștă electronică;realizarea de programe și consultanta
în domeniul dat;prelucrarea datelor;întreținerea și repararea mașinilor de birou și a tehnicii de
calcul;alte activități legate de t ehnică de calcul și comerțul cu amănuntul al altor produse.
„ T&T Em prio Groop „ este o societate cu răspundere limitată în care părțile nu sînt
reprezentate prin titluri negociabile și nu pot fi cedate altor persoane decît dacă acestea din urmă
sînt agreate de majoritatea celorlalți asociați. Din acest punct de vedere SRL e o asociați e de
persoane. SRL e și o asociație de capital deoarece asociații răspund numai în limita aportului lor la
existența societății, astfel fiecare asociat va fi obligat pentru datoriile societății numai în limita
capitalului subscris.
Întreprinde rea este administrată de director în competența căruia intră următoarele
împuterniciri :organizarea activității societății;ținerea lucrărilor de secretariat și a evidenței
contabile;angajarea lucrătorilor și eliberarea lor din post;încheierea tranzacțiilor în numele
societății;întocmirea dării de seamă anuale și a bilanțului anual și prezentarea lor la adunarea
generală .Întreprinderea întocmește la sfîrșitul anului de gestiune un raport financiar anual care
include : bilanțul contabil; raportul privind rez ultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului
propriu; raportul privind fluxul mijloacelor bănești și anexele la rapoartele financiare și nota
explicativă la rapoartele financiare. Bilanțul contabil reprezintă forma raportului financiar care
caracterizează situația patrimonială și financiară a întreprinderii.
Societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract și statut în cazul în care e
constituită din 2 sau mai mulți asociați sau numai prin statut în cazul asociatului unic.Contractul și
statutul se încheie în formă autentică, numărul asociaților maxim fiind de 50.Societatea ia hotărîri
cu votul majorității absolute a asociaților și a părților sociale cu excepția hotărîrii de modificare a
contractului și statutului care se pot efectua numai cu acordul tuturor asociaților. Profiturile
societății se împart între asociați în funcție de cota de participare la capitalul social.

26
2.2. Analiza activității economico -financiare a SRL „T&T Emprio Groop”

Activitatea de producție și comercializare, reprezintă pentru oricare firmă, indiferent de
formă de proprietate, rațiunea de a exista, respectiv de a produce bunurile necesare satisf acerii
unor nevoi sociale. În acest caz, sarcina analizei constă în evidențierea gradului de realizare a
sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate și performanță care caracterizează activitatea
productiv -industrială a întreprinderii, efectuare a de comparații între indicatorii realizați de
întreprindere și cei ai întreprinderilor care își desfășoară activitatea în cadrul aceleiași ramuri,
evidențierea cauzelor care au determinat anumite abateri, stabilirea măsurilor ce se impun în
vederea corect ării situațiilor nefavorabile, pe de o parte, concomitent cu evaluarea complexă a
activității și a rezultatelor întreprinderii în corelație cu cerințele pieței, pe de altă parte.
Efectuînd analiza financiară a întreprinderii am studiat analiza veniturilor din vînzări
acestea fiind avantajele economice obținute pe parcursul perioadeei de gestiune fiind rezultatul
vînzării produselor,mărfurilor și prestării serviciilor.
Sursele de informații pentru analiza veniturilor din vînzări fiind situația de profit și
pierdere ,și anexa Nr.7 la situația financiară
Venitul din vînzări
Îndeplinirea planului de comercializare 2015
(%)=P(efectiv)/P(planificat)*100%=(167442/387965)*100%=43.15%
VV=VV1 -VV0=167442 -387965= -220525 (mii lei)
%-100%=43,15% -100%= -56.85
[date luate din bilanțul contabil al întreprinderii ,situația de profit și pierdere din Anexe]
La intreprindera “T & T Emprio Groop”SRL se constată o reducere a veniturilor din
vînzări în anul curent fata de anul precedent cu -220525( mii lei )cu o scădere de 56.85%.

27
Analiza structurii veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operațională
Structura Tabel.2.1
Indicatori Anul
precedent
(mii lei) Anul curent
(mii lei) Ritmul
creșterii
(%) Anul
precedent
(%) Anul curent
(%) Devierea
structurii
1.VVP 110435 50814 46.01 28.46 30.34 1.88
2.VVM 156347 60300 38.56 40.29 36.01 -4.28
3.VPS 121183 56328 46.48 31.23 33.64 2.41
Total VV 387965 167442 43.15 100 100 –
[Sursele de informații pentru analiza veniturilor din vînzări fiind situația de profit și
pierdere ,și anexa Nr.7 la situația financiară,Anexe]
1.VVP -Venit din vînzarea produselor
2.VVM -Venit din vînzarea mărfurilor
3.VPS -Venit din prestarea seviciilor

1.Ritmul creșterii VVP=(Anul cu rent/Anul precedent)*100%=(50814/110435)*100%=46.01%
Ritmul creșterii VVM=(60300/156347)*100%=38.56%
Ritmul creșterii VPS=(56328/121183)*100%=46.48%
2.Structura VVP=(Anul precedent VVP/Total VV)*100%=(110435/387965)*100%=28.46%
Structura VVM=(156347/387 965)*100%=40.29%
Structura VPS=(121183/387965)*100%=31.23%
StructuraVVP=(Anul curent/Total VVP)*100%=(50814/167442)*100%=30.34%
Structura VVM=(60300/167442)*100%=36.01%
Structura VPS=(56328/167442)*100%=33.64%
3.Devierea %=(Structura Anului curent -Structura Anului precedent)=(30.34% – 28.46%)=1.88%
Devierea%=36.01% – 40.29%= -4.28%
Devierea %=33.64 % – 31.23%=2.41%
Concluzie:
Conform datelor din tabel am constatat că activitatea opera țională a întreprinderii date este
diversificată și cuprinde trei direcț ii de activitate de producere,de comerț și prestare a
serviciilor.Examinî nd structura VV constatam că ponderea cea mai mare o deține venitul din
prestarea serviciilor cota cărora în anul curent constituie 33.64 % majorînduse față de anul
precedent cu 2.41 % ,deasemenea să constatat o majorare și a venitului din vînzarea produselor
cota cărora în anul curent constituie 30.34 % majorînduse față de anul precedent cu 1.88 %,cotă
din vînzarea mărfurilor să redus în anul curent față de cel precedent de la 40.29 % la 36.01 %.

28
În dinamică se constată o reducere a venitului din vînzarea totală cu 56,85 % ,această
reducere a fost determina tă de scăderea tuturor veniturilor pe tipuri de activitate operaționala.În
particular venitul din vînzarea produselor a scăzut cu 53,99 % (de la 110435 mii lei la 50814 mii
lei),venitul din vînzarea mărfurilor a scăzut cu 61,44 % (de la 156347 mii lei la 6 0300 mii lei),și
venitul din prestarea serviciilor de asemenea a scăzut cu 53,52 % (de la 387965 mii lei la 56328
mii lei).
Analiza profitului
Rezultatul financiar al activității întreprinderii ,depașirea veniturilor cîștigate de
intreprindere asupra costu rilor și cheltuielilor suportate de aceasta din activitaea de întreprinzător.

Analiza structurii profitului pînă la impozitare în dinamică
Tabel Nr.2.2
Indicatori Anul precedent
(2014) mii lei Anul curent
(2015) mii lei Structura % Devierea
structurii % Anul
precedent Anul curent
1.Rezultat din
activitatea
operațională 10815 49211 100 100 0
2.Rezultat din
alte activități – – – – –
3.Profit pînă
la impozitare 10815 49211 100 100 0
Sursa:[Situatia de profit si pierdere,Anexe]
Structura %=Anul prece dent
Total profit pina la impozitare*100%=100%;
Devierea structurii %=Structura Anul curent – Structura Anul precedent=100% – 100%=0%
Concluzie:
Conform calculelor din tabel constat ăm ca întreprinderea atît în anul precedent cît și în anul
curent a obținu t un rezultat financiar pozitiv în dinamică se constată o creștere a profitului pînă la
impozitare de la 10815 mii lei anul precedent la 49 211 mii lei în anul curent,această creștere a fost
determinată de creșterea profitului din activitatea operațională.
Examinînd structura profitului pînă la impozitare,constatăm că ponderea principală o
deține profitul din activitatea operațională.

29
Analiza influenței factorilor asupra modificării profitului din activitatea operațioală în
dinamică
Tabelul Nr.2.3
Indicatori Anul precedent
(2014) mii lei Anul curent
(2015) mii lei Abaterea
absolută Rezultatul
influenței
factorilor
Profit brut 48 416 129 930 +81 514 +81 514
Alte venituri din
activitate
operaționale
–
–
–
–
Cheltuieli
generale și
administrative
32 365
49 054
+16 689
-16 689
Alte cheltuieli
din activitate
operaționale
30 570
31 665
+1 095
-1 095
Rezultat din
activitate
operațională
(-14 939)
49 211
+64 150
+64 150
Sursa:[Situatia de profit si pierdere,Anexe]
Abaterea absolut ă =An.cure nt – An. Precedent =129 930 – 48 416= 81 514 mii lei
Abaterea absolută = 49 054 – 32 365 = 16 689 mii lei
Abaterea absolută = 31 665 – 30 570 = 1 095 mii lei
Abaterea absolută = 49 211 –(-14 939) = 64 150 mii lei

Concluzie:
Rezultaele efectuate în tabel d emonstrează că profitul întreprinderii din activitea
operațională a crescut în anul curent față de anul precedent cu 64 150 mii lei această majorare a
avut loc în rezultatul influenței pozitive a profitului din activitatea operațională,dar totuși
influențî nd negativ asupra unei majorări mai mari următorii factori: majorarea cheltuielilor
generale și administrative și majorarea altor cheltuieli din activitatea operațională respecti cu
16 689 mii lei și 1 095 mii lei.În rezultatul influenței negative a acesto r doi factori profitul din
activitatea operațională totuși sa majorat față de anul precedent cu 81 514 mii lei.
Pe viitor entitatea trebuie să gestioneze mai eficient cheltuielile administrative și alte
chltuieli operaționale ,pe de o parte și pe de altă p arte să -și majoreze venitul din alte actități
operaționale.

30
Analiza rentabilității
Rentabilitatea reflecta eficien ța activității economice a unei entități și caracterizează
capacitatea aceteia de a obține profit.
Calculul influenței factorilor la modi ficarea rentabilității activelor
Tabelul Nr.2.4
Indicatori Anul
precedent
(2014) Anul curent
(2015) Inclusiv
abaterea
absolută Inclusiv sub influența
factorilor
Retabilitatea
veniturilor din
vinzări(RVV) Rotația
activelor
( Na)
1.Profit pîna la
impoz itare (-14 939) 49 211 64 150 X X
2.Valoarea
medie anuală a
activelor
107 857
245 475
137 618
X
X
3.Venitul din
vînzări,mii lei 68 468 387 965 319 497 X X
4.Rentabilitatea
venitului din
vînzări
(1/3)*100%
-21,81
12,68
20,07
X
X
5.Numărul de
rotații a
activelor (3/2)
0,63
1,58
2,32
X
X
6.Rentabilitatea
activelor în
%(1/2)*100
13,85
20,04
46,61
21,81
29,41
[Sursa:Situația de profit și pierdere,Anexe]

Rentabilitatea VV =Profit pînă la imp .
VV * 100% =−14 939
68 468 * 100%= -21.81%
Rentabilitatea activelor =Rentabilitatea VV absolute * numărul de rotații a activelo din
An preced.= 20.7 * 0.63=13.04

Concluzie:
Calculele di tabel demonstreazăun nivel de rentabititateal activelor in anul curent de
20,04 % în dinamică se constată o majorare a rentabilității de 46,61 puncte procentuale astfel
dacă în anul curent entitatea la fiecare leu active utilizate a obținut un profit pînă la imp. În mărime
de 20,04 bani atunci în anul precedent mărimea profitului pînă la impozitare a constit uit 13,85
bani.această majorare a fost influențată de influență pozitivă a ambilor factori ,odata cu creșterea
nivelului rentabilității venitului din vînzări cu 20,07 puncte procentuale ,rentabilitatea activelor
deasemenea sa majorat cu 21,81 procente ,iar în rezultatul majorării activelor a avut loc mărirea
de rotații a activelor cu 2,32 și respectiv rentabilitatea activelor sa majorat cu 29,41.

31
Capitolul III
Caracteristica mereologica și evaluarea indicilor calității televizoarelor reparate și
comercial izate de „T&T Emprio Groop”
3.1 Caracteristica metodelor de detrminare a calității televizoarelor
Calitatea televizoarelor se apreciază prin următoarele grupe de caracteristici
tehnico -functionale specifice imaginii și sunetului, gama dispozitivelor constr uctive menite să
lărgească posibilitățile de utilizare în condiții de eficientă, precum și cele referitoare la design
( forma, dimensiuni, culoare etc )[9,p237]
În activitatea practică, determinarea calității televizoarelor trebuie ef ectuată
diferit, funcție de:
– dotarea tehnică;
– specialiștii ;
– indicii calității care se pot determina sau măsura;
– importanta caracteristicilor de calitate (transformate în indici de
calitate) necesar e televizoarelor .
Obiectivele metodologiei determinării calității televizoarelor :
-stabilirea concordantei prin norme tehnice, contracte economice (sub formă de condiții sau
indici de calitate);
-compararea cu starea anterioară a calității și cu realizările obținute pe
plan național (internațional) în domeniu respectiv;
-precizarea corelației intre furnizorul unui model de televizor și preferințele consumatorului.
Pentru atingerea acesto r obiective, se pot utiliza 2 că i:
a) testarea socială (obiectivă);
b) testarea de laborator (convențională).
Fieca re din aceste 2 testări, utilizează metode adecvate și specifice.
Testarea socială (obiectivă) – presupune: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor
referitor la calitate, prin cercetarea pieții, prin studii de marketing. Informațiile se pot c ompleta
urmărindu -se și comportarea modelului de televizor în folosire ( în consum).
Testarea socială apelează la metode specifice, ca de exemplu:
– panelul de consumatori;
– expoziția cu vînzare (ancheta ocazională);
– metoda pur tării experimenta le.
Panelul de consumatori se folosește pentru:
-urmarirea dinamică a cererii;

32
-urmarirea apariția tehnologiilor noi (a cererii).
Este o metodă superioară de investigare a pieții. Panelul presupune folosirea unui eșantion exact
de consumatori, așadar un eșantion nominalizat care este păstrat vreme îndelungată și supus
periodic anchetării . Astfel se vor putea studia tendințele în manifestarea cererii și localiză cauzele
care duc la schimbări în cerere.
Panelul de consumatori se stabilește la scara teritorială mare (chiar națională) și cuprinde
cîteva sute de persoane și presupune cheltuieli materiale mai mari decît la expozițiile cu vînzare
sau la purtarea experimentală. Expoziția cu vînzare se face la diferite intervale de timp, cu scopul
de a se te sta preferințele consumatorilor. Se întocmesc chestionare care se înmînează pentru
completare vizitatorilor, la intrarea în expoziție. La plecarea acestora, chestionarele se strîng, se
prelucrează și se constată dorințele consumatorilor pentru a se putea o rienta dezvoltarea producției
în viitor. Metoda purtării experimentale se utilizează mai puțin în testarea calității, întrucît necesita
un timp prea îndelungat .

Avantajele testării sociale:
– permit confruntarea calității reale a televizoarelor cu cerințele de calitate ale consumatorilor;
– stabilește gradul de folosire a televizoarelor .
Testarea de laborator (convențională)
Presupune măsurători, determinări, încercări și observații în laboratoare, pe probe mici din
modele de televizoare.
Testar ea de laborator urmărește determinarea unor constante fizice (masa, greutate specifică,
etc.), a unor încercări mecanice (rezistența, duritate) și a unor parametrii tehnici (tensiune,
intensitate, putere).
Avantajele testării de laborator rezulta din fap tul că sunt eficiente din punct de vedere economic
și nu necesită un timp prea îndelungat ca în cazul panelului de consumatori sau a purtării
experimentale. Ca dezavantaje, se remarca necesitatea unor laboratoare bine dotate și a unui
personal calificat.[8 ,p 17 -18]
Metodologia testării de laborator cuprinde următoarele etape mai importante:
-eșantionarea probelor, care se referă la luarea probelor din modelul televizorului , în
proporția prevăzută de normativele în vigoare;
-condiționarea probelor lu ate la o anumită temperatură, presiune și umiditate, după cum se cere în
actele normative;
-cercetarea probelor prin metode de laborator, specifice pentru determinarea caracteristicilor
calitative;
-corectarea și interpretarea rezultatelor în vederea e xtinderii lor asupra întregului lot etc.[5,p28]

33
În laboratoarele întreprinderii producătoare, calitatea se verifică cu ajutorul unor aparate
specializate , în rețeaua de come rț se apre ciază prin intermediul unei măsuri de control unde
fiecare element comp onent dau informații cu privire la definiția imaginii, contrast, str ălucire,
focalizare, distorsiunii» de frecvență etc. Verificarea se face în condiții normal» de temperatură
(15-30*C), de umiditate relativi (60 -115%) și la tensiune de alimentare (220+ -2V).
Ca să fie recepționate calitativ loturile de televizoare se fac verificări și asupra aspectului
exterior, finisajului, culorii casetei etc., precum și asupra funcționării dispozitivelor de comandă.
Caracteristicile de calitate ale imaginii sînt : defini ția, focalizarea, sensibilitatea limita de
raportul semnal / zgomot, fidelitatea, stabilitatea, contrastul și strălucirea.
1)Definiția imaginii este reprezentată de capacitatea televizorului de a reda pe ecran imagini cu
elemente structurale formate din p uncte și linii cît mai fine .Definiția este strîns legată de
focalizare, de mișcarea fluxului de electroni pe ecranul luminiscent, astfel încît, prin bombardarea
lui, să provoace iluminarea numai a unui punct de pe ecran și nu a unei suprafețe mai mari.
Definiția se exprimă prin numărul de linii ce pot fi observate pe ecran în centrul și la
periferia imaginii, pe o miră de control. Cu cît numărul de linii este mai mare cu atît aparatul are o
definiție mai bună. Limitele definiției variază între 300 și 550 de linii și se dă în valori diferite pe
orizontală și pe verticală, în centru, respectiv la margini. Această diferență se explică prin
caracterul diferit al imaginii în cele dou ă direcții continuu în lungul liniilor și discret ,perpendicular
pe liniile de exp lorare. Finețea pe verticală este mai mare cu 50 de linii față de finețea pe
orizontală, la primele trei clase de calitate.
Sensibilitatea limita de raportul semnal/ zgomot este dată de nivelul minim al semnalului de
televiziune pentru a se obține o imag ine normală, iar raportul semnal/ zgomot să aibe o anumită
valoare ( la 20 dB recepția este inteligibilă ).
Fidelitatea consta în capacitatea aparatului de a reda cît mai bine imaginea, indiferent de
modificările semnalului de modulație.
Stabilitatea este reprezentată de capacitatea televizorului de a menține imaginea pe ecran
la oscilațiile tensiunii de alimentare sau la variațiile de temperatură. Această caracteristică
afect ează frecventa cadrelor și dimensiunilor imaginii.
Contrastul și strălucirea (luminozitatea) sunt caracteristici dependente una față de alta,
de aceea se și reglează astfel. Contrastul este diferența dintre cel mai luminos alb și cel mai
închis negru pe care un televizor îl poate afișa și este apreciat pe mira de control, prin numărul
de scări de gri distincte între alb și negru (cu cît numărul lor este mai mare cu atît aparatul este
mai bun). Strălucirea (sau luminozitatea) depinde de caracteristicile subs tanței luminoscente de

34
pe ecran și de focalizarea fasciculului de electroni.
Selectivitatea receptorului de televiziune este asigurată indirect prin mai mulți
parametri .Atenuările corespunzătoare semnalelor purtătoare video ale canalului adiacent
superior și purtătoare sunet ale canalului adiacent inferior. Atenuările corespunzătoare
semnalelor perturbatoare depărtate de banda de trecere a canalului. Se exprimă în decibeli
Distorsiunile rastrului se apreciază prin măsurarea deformărilor care pot apărea pe
fiecare latură a unor pătrate din mira de control.distorsiunile se apreciază proce ntual și sunt
admise la maximum 10%.[9,p237 -238]
 intensitatea negrului –Întrucît folosește mai multe diode în locul unei singure lămpi
fluorescente care iluminează în mod egal, ecranul LED oferă un contrast mai bun și un
nivel de negru mai intens decît ecranul LCD. Totuși, OLED este de departe superior,
întrucît simpla limitare a conductivității va duce la un contrast mai bun și un negru mai
intens.
 acuratețea culorilor – Din nou, OLED este ecranul mai bun, întrucît culorile generate
organic sunt mai bogate și mai realiste decît cele oferite de LED și, mai ales, LCD. De
asemenea, ecranul LED are o calitate mai bună la acest capitol decît ecranul LCD, în
special dacă diodele sînt amplasate în spatele ecranului, nu pe margini.
 unghiuri de vizualizare – Fiecare televizor în parte, în ciuda zecilor de îmbunătățiri ce
apar de la un model la altul, au un defect comun și anume unghiurile de vizualizare reduse.
Aceasta înseamnă că imaginea își va pierde o bună parte din culori în momentul în care
unghiul pe care vizu alizatorul îl are față de partea frontală a televizorului nu este unul
drept.Ecranele LCD au cele mai mari probleme cu unghiurile de vizualizare, întrucît
acestea sunt limitate cînd lampa trebuie să blocheze lumina pentru a afișa culorile închise.
Ecranele LED au adus cîteva îmbunătățiri în această direcție și oferă unghiuri de
vizualizare mai bune, însă ecranele OLED sînt din nou campioane, întrucît pot fi folosite
din aproape orice poziție.
 rata de răspuns – Reprezintă frecvența cu care imaginea televizor ului este actualizata.
Fiind vorba de o frecvență, aceasta se măsoară în Hertzi. Cu cît numărul lor este mai mare,
cu atît cadrele vor fi afișate mai rapid.
Caracteristic ă de reîmprospătare a imaginii constituie, mai exact, numărul de
reconstituiri pe care imaginea le parcurge într-o secundă. Spre exemplu, un televizor cu o
frecvență de 120Hz va putea reîmprospăta o imagine de 120 de ori în acea secundă și va prelua
cea mai bună calitate a cadrului respectiv.
Ecranele LCD și LED oferă de regulă rate de răspuns de 2 -16 ms, corespunzătoare unei

35
rate de refresh de 60 -480 Hz. În schimb, ecranele OLED sînt capabile de timpi de răspuns
mai mici de 0.01, adică de rate de refresh de 100.000 Hz.
 dimensiuni și greutate – Ecranele LCD,LED,OLED și QLED au dminesiuni red use
comparativ cu CRT, însă există diferențe între ele. Ecranele LED sunt mai subțiri decît
cele LCD, întrucît utilizează diode în locul unei lămpi, iar diferența este vizibilă în special
la LED -urile cu diode amplasate pe margini. Cele mai subțiri sînt însă ecranele OLED,
care pot avea chiar și numai 3 -4 mm grosime datorită utilizării de componente organice.
 durata de viață – Ecranele LCD și LED sînt aproximativ la egalitate în privința duratei de
viață, iar valorile variază puternic în funcție de producăt or. În general, ecranele LCD și
LED au o durată de viață cuprinsă între 25.000 și 40.000 de ore (într-un ritm de 8 ore/zi,
vei folosi ecranul 3.000 de ore anual), moment după care luminozitatea scade la jumătate.
Ecranele OLED ajungeau la o durată de viață de numai 14.000 de ore, însă producătorii au
îmbunătățit tehnologia de la an la an iar acum durata de viață a OLED -ului se apropie de 100.000
de ore de funcționare. Acest număr de ore se referă la timpul pînă la care luminozitatea
display -ului OLED ajunge la 50%. Acest standard de măsurare se aplică și pentru restul de
categorii de display, CRT sau LCD/LED indiferent de rezoluție .
consum de energie – Chiar dacă un ecran LCD consumă semnificativ mai puțină energie decît
un CRT, acesta este cel mai slab disp lay plat din acest punct de vedere. Display -urile LED
consumă în general cu pînă la 40% mai puțin curent electric decît un LCD, în timp ce OLED este
de departe cel mai eficient: în absența unei surse de iluminare, OLED consumă o fracțiune de
energie compar ativ cu un LED, în special pentru că componentele organice care nu interacționează
la un moment dat nu consumă deloc curent electric. Cînd un ecran OLED arată o imagine cu culori
închise, are un consum redus de curent electric (40 -50%) în comparație cu un e cran LCD (acesta
este un avantaj), dar cînd arată o imagine cu culori deschise, atunci OLED -ul poate să consume
mult mai mult curent electric decît un ecran LCD. Acestă caracteristică este foarte importană
pentru aparatele mobile cu ecran OLED care sunt fo losite pentru navigarea pe internet, pentru că
cele mai multe site -uri au culori deschise (sunt pe fond alb), caz în care ecranul OLED descarcă
mai repede bateria aparatului, în comparație cu un ecran LCD. [22]

36
3.2 Caracteristica merceologică a sortim entului televizoarelor comercializate
În prezent, au fost formulate cerințe tehnologice mai stricte pentru panourile de televiziune.
Acest lucru se datorează actualizării generațiilor actuale de pe piață, precum și abordării "erei 4K"
– formatul de înaltă definiție, pe care analiștii îl așteaptă, în viitorul apropiat, să fie presat de
actualul UHD.
Sortimentul televizoarelor în funcție de producători :
1)Samsung Group este o companie din Coreea de Sud, înființată în 1938, care are ca obiect
principal de acti vitate producția de mărfuri electronice și IT .Odată cu noua gama de televizoare
QLED și-a consolidat poziția de lider. Tot odată Samsung are cea mai evoluată interfața și cele mai
avansate funcții pentru televizoarele smart iar licențele deținute permit producătorului să integreze
cele mai evoluate tehnologii.Gama de prețuri acoperită este una foarte largă și dezvoltînd în
permanență tehnologii noi grație activității de cercetare ne putem aștepta în orice moment la
modele și tehnologii mai noi, mai eficien te, mai bune dar și mai scumpe.
2)LG. Un alt brand coreean de încredere. Televizoarele OLED oferă cele mai bune imagini posibile
și aceste sînt produse de LG. Televizoarele acestui brand se disting prin durabilitate și
caracteristici tehnice înalte.
3)Sony . Compania "Sony" este întruchiparea eleganței și stilului. Echipamentul acestui producător
a fost întotdeauna renumit pentru calitatea sa. Sony a însem nat totdeauna calitate dar și un preț pe
măsură. Producătorul japonez se concentrează cu precădere pe cla sele superioare și pe produsele
de lux.Totuși, chiar și modelele ieftine au aspectul specific televizoarelor de lux, cu finisaje de
calitate, rame înguste, etc.
4)Phillips. Philips oferă o calitate bună pe toată gama de prețuri și are în oferta atît televi zoare
LED cît și televizoare OLED. Prin evoluția prețurilor pe ani se poate constata că în ultimul timp
producătorul să focusat mai mult pe gama medie fără a neglija însă televizoarele ieftine.
Marca, o dată născută în Franța, a devenit o corporație int ernațională. Televizoarele
Phillips sînt relativ ieftine, și în același timp au un set impresionant de caracteristici tehnice.
5)Televizoarele Toshiba, comercializate în Europa produse de firma Vestel din Turcia ,aceasta
fiind cel mai mare producător de telev izoare din Europa și deține numeroase alte branduri mai
mult sau mai puțin cunoscute dar produce și sub licența unor producători cunoscuți precum
Telefunken, Toshiba, Medion, Microstar, JVC și chiar Philips, Panasonic, Polaroid, Saba sau
Sanio.

37
Modele de televizoare comercializate din sortiment:
Producător: Philips
Model: 40PFT4101
Dimensiune ecran 102 cm, format standard, 16: 9. rezoluție FHD. LED -ul de iluminare din spate se
ocupă de sarcinile sale: este o continuare a ecranului, estomparea contururilor și îmbunătățirea
efectului realității pe ecran.
Două difuzoare frontale oferă sunet stereo (format NICAM) și unghiuri de vizualizare
confortabile, iar prezența unei scanări progresive subliniază originea "nobilă" a dispozitivului.
Pachetul codec poate fi act ualizat, dar chiar și din cutie poate reda aproape orice format
multimedia. Pentru a conecta diferite dispozitive în compartimentul pentru priză există Conector
SCART. Un tuner TV activ oferă o recepție stabilă a unui semnal de televiziune, atît de la o antenă
comună, cît și de la un repetor de cablu. Corpul este realizat din plastic negru de înaltă calitate, cu
posibilitate de montare pe perete. Greutatea proprie a dispozitivului este de 7 kg.
Imagine suculentă; unghiuri de vizualizare; sunet; dimensiuni; ușor; multe setări; slot
compartiment funcțional cu capacitatea de a conecta diferi te dispozitive.
Producător: Sony
Model: KDL -40RE353
Panoul LCD are o diagonală complet standard de 102 cm și un raport de aspect clasic în
format FHD (16: 9). LED -ul de funda l și sunetul stereo completează imaginea de ansamblu a unui
televizor multifuncțional modern. Rata de reîmprospătare a ecranului 50 Hz, scanare progresivă
este prezentă. Difuzoarele funcționează în format DTS, Dolby Digital. Numărul de formate
acceptate es te greu de calculat, este mai ușor să îl apelați pe cel pe care acest dispozitiv nu îl poate
reproduce.
O surpriză plăcută este formatul de suport Motionflow XR100 Hz. Un alt bonus este
disponibilitatea suportului de 24p True Cinema.
Corpul este realizat în culoarea neagră, materialul este din plastic lucios negru. Pe partea
laterală există o mufă pentru căști. Greutatea dispozitivului este de 6,9 kg în ordine de funcționare.
Compartimentul de cuiburi este echipat cu toate intrările și ieșirile necesare. Prezent pe
telecomandă sleep timer și protecția copilului. Televizorul poate înregistra video pe o unitate
flash.În general, dispozitivul să dovedit suficient de accesibil și funcțional. Utilizatorii TV Sony
pot să aprecieze prezența a două opțiuni de proprietate ca re nu sunt găsite în competitorii cei mai
apropiați. Calitate de la un brand renumit;sprijinirea tuturor formatelor actuale;design
elegant;ecran luminos;managementul convenabil;capacitatea de a înregistra emisiuni
TVdimensiuni.nu wifi;fără memorie internă;e chipamente.

38
Producător: Samsung
Model: 40NU7122
Samsung aduce pe seria 7 cam tot ce are nevoie un cumpărător care vrea un televizor bun la
un preț decent. Conține rezoluție 4K, Smart TV. Acest model folosește UHD Dimming pentru a
obține un contrast înalt și suport ă HDR 10.
Producător: Samsung
Model : Qled 65Q7F
Oferă imagine și sunet premium . Utilizează HDR 1500, ceea ce înseamnă că permite un
nivel înalt de contrast și luminozitate . Designul este spectaculos cu o ramă aproape invizibilă și
sunetul este plăcut.
 calitate excelentă a imaginii;
 mulțime de setări;
 interfață convenabilă;
 fixare puternică;
 eficiența energetică;
 intrări multiple pentru diferite formate;
 disponibilitatea senzorului de lumină;
 comandă sonoră;
 există Wi-Fi;
Sistemul de operare este T izen – software de la Samsung, inițial dezvoltat de corporație în 2010
și introdus în unele telefoane. Plăcut surprins de unghiul de vizionare, care este aici egal cu 178 de
grade.Există o scanare progresivă. Televizorul suportă un număr mare de formate și are, de
asemenea, cea mai recentă colecție de codecuri video, cu capacitatea de a le actualiza cu software.
Decodorul audio acceptă Dolby Digital. Carcasa este atașată de perete de pe suport sau montată pe
un suport.
Producător : LG
Model: OLED55C8
Negru l, culoarea cea mai importantă
Televizorul LG OLED asigur ă un negru perfect cu peste 8 milioane de pixeli cu autoiluminare
care își pot controla în mod individual luminozitatea. Acesta evidențiază bogăția tuturor culorilor,
descoperă detaliile ascunse și dezvăluie chiar și semne de viață.
Procesorul inteligent α9
Procesorul inteligent α9 (Alpha9) este optimizat pentru LG OLED TV.

39
Claritate cu detalii excepționale, culori intense și profunzime îmbunătățită sînt prezentate pe
fiecare imagine cu ajutorul procesorului inteligent α9.
Cinema HDR, furnizînd viziunea regizorului
La fel ca majoritatea formatelor HDR acceptate, viziunea adevărată a regizorului
poate fi văzută cu Dolby Vision și Advanced HDR by Technicolor precum și cu HDR10 Pro și
HLG Pro.
Dolby Atmos® Sunet cinematic acasă
Dolby Atmos capturează în mod realist mișcarea fiecărui obiect și redasunet surround la 360ș.
Împreună cu Dolby Vision, acesta oferă o experiență cinematică integrală.
Mod vizualizare 360 grade
Cu această tehnologie practic nu mai este nevoie de cască dedicată 360 VR. Funcția nouă de
vizualizare 360 grade integrată în webOS 3.5 și permite vizualizarea video sau fotografiile
realizate în 360 grade cu telefonul mobil sau camera 360 dedicată. E posibil și de a descărca de pe
internet video sau fotografii realizate în 360 grade pe care le putem vizualiza direct pe televizor.
Unghiul de vizionare poate fi controlat dinamic cu ajutorul LG Magic Remote prin point & click,
drag & drop iar cu ajutorul scroll -ului de pe telecomandă putem chiar controla zoom -ul de pe
imagine.
Cele mai bune televizoare sînt conectate cu cîteva lucruri simple: calitatea și fiabilitatea
gadgetului, baza tehnologică actuală, gradul de folosire și disponibilitatea opțiunilor suplimentare
pentru o taxă rezonabilă. [13]
3.3 Evaluarea și analiza indicilor calității televizoarelor comercializate
Caracteristica cantitativă a uneia sau a mai multor particularități ale mărfii, ce
alcătuiesc calitatea ei, examinată în funcție de condiții le de exploatare și consum are a ei, se
numește indice al c alității producției.
Indicele unic al calității producției caracterizează una din proprietățile mărfii .Indicele
determinativ e un indice, cu ajutorul căruia se apreciază calitatea producției ( de bază).
Pentru a înțelege, cît de înalt e indicele calității unui televizor , trebuie ca acesta să fie
comparat cu indicele respectiv al calității celor mai bune exemplare de televizoare înrudite,
cu etalonul. Valoarea indicelui calității modelului de televizor , accept ată drept etalon, se
numește valoare de bază a indicelui calității. Necesitatea aprecierii gradului calității apare la
proiectarea modelului de televizor , elaborarea documentației normative -tehnice, atestarea
calității televizorului ,și controlul calității etc.Aprecierea gradului calității înseamnă
totalitatea operațiilor, ce includ alegerea nomenclaturii indicilor calității modelului de
televizor , terminarea valorilor acestor indici și compararea lor cu indicii de ba ză.

40
Metodele de determinare a indicilor calității televizoarelor
Pentru determinarea valorilor numerice ale indicilor calității televizoareleor sînt folosite
diverse metode.
Metoda de măsurare .Determinarea valorilor numerice ale indicilor calității
televizoarelor se înfăptuiește pe baza mijloacelor tehnice de măsurare. Prin intermediul
acestei metode pot fi obținute caracterist icile chimice, fizice și alte proprietăți ale
televizorului , folosind diverse a parate fizice .Rezultatele cercetărilor sînt obiective și sînt
exprimate în unități de măsură concrete. Insă ele necesită mari cheltuieli de timp și de resurse
materiale.
Metoda de înregistrare. Ea se bazează pe observările și calculul numărului unor anumite
evenimente, cazuri, obiecte etc. La purtarea exper imentală se înregistreaz ă numărul de zile
pînă la o anumită uzare a aparatului TV , la experimentarea televizoarelor – numărul
refuzurilor de funcționare, calcularea pieselor defectate într-o partidă.
Metoda de calcul. Determinarea valorilor indicilor calități i în cadrul acestei m etode se
bazează pe obținerea datelor pe calea calculelor cu ajutorul metodelor matematice. Ea se
aplică pe larg pentru calcularea valorilor numerice ale unor asemenea indici, precum sînt
fiabilitatea, trăinicia etc.
Metoda organolepti că. Această metodă se bazea ză pe determinarea indicilor calității cu
ajutorul organelor de simț. Metoda organoleptică se folosește în cazul aprecierii calităților
estetice ale televizoarelor . Rezultatele aprecierii pot fi exp rimate prin puncte. Metoda
organolepti că e accesibilă, nu necesită mari cheltuieli materiale, încăperi amenajate în mod
special; rezultatul se obține repede. De aceea această metodă se răspîndește pe larg în practică
merceologică. Neajunsul de bază al acestei metode este în subiectivism, pentru că veridicitatea
rezultatelor depinde de calificarea, experiența practică a specialistului și particularitățile lui
psihofiziologice.
Metoda de expertiză. Această metodă e o varietate a celei organoleptice, care se bazează
pe părerile grupului de speciali ști-experți. Grup ul de experți se crează din specialiști de înaltă
calificare: merceologi, constructori, tehnologi etc.
De această metodă se folosesc la punerea în circuit a producției și la aprecierea gradului
calității ei.În comparație cu metoda organol eptică metoda de e xpertiză e mai obiectivă.
Metoda sociologică: Această metodă se bazează pe adunarea și analiza părerilor
utilizatorilor de televizoare . Adunarea părerilor se face pe cale orală, prin organizarea de
expoziții -tîrg, conferințe, anchetarea cumpărăto rilor ete. Apoi informația se prelucrează cu
ajutorul metodelor matematice.[6,p10 -12]

41
Clasificarea proprietăților de întrebuințare
și a indicilor calității mărfurilor
La aprecierea calității televizoarellor nu se ține cont de toate calitățile acestora , doar de
cele, dato rită cărora sînt sa tisfăcute anumite nevoi ale omului,și anume proprietățile de
întrebuințare. Din punctul de vedere al consumatorului nu are importanță cu ajutorul căror
proprietăți concrete, fizice, chimice și altele sînt satisfăcute nevoile lui. P e consumator îl
interesează în ce măsură televizorul corespunde parametrilor acestuia . De aceea în merceologie
a fost acceptată clasificarea proprietăților de folosire și a indicilor calității producției în funcție
de aceea, care aspect al consumului ele satisfac în procesul utilizării aparatelor TV .
Proprietățile de consum și indicii calității ale televizoarelor se divizează în următoarele
grupări: de menire socială, funcționale, de fiabilitate, ergonomice, estetice, de securitate și
ecologice.
Indicii de menire soci ală. Ei caracteri zează corespunderea mărfurilor sociale existente.
Indicii de menire socială iau în considerație:
-corespunderea echipamentelor TV cu necesități le beneficiarilor concreți ,
-eficiența folosirii televizoarelor , ținîndus e cont de a rticolele deja fabricate.
-uzura morală a televizoarelor , legată de modificarea modei, sezonul de producere a lor,
apariția echipamentelor de televiziune cu proprietăți de întrebuințare calitativ superioare.
Indicii funcționali . Acești indici caracterizea ză utilizarea televizoarelor conform
predestinatei. Indicii funcționali se clasifica în trei grupuri: indicii perfecțiunii de îndeplinire a
funcției de bază, indicii universalității, indicii perfecțiunii de îndeplinire a funcțiilor auxiliare.
Indicele univ ersalității caracterizează amploarea intervalului de folosire a televizorului
conform predestinatei și prezența la el a unor funcții auxiliare (de exemplu posibilitatea d e a privi
poze la televizor ).
Indicele perfecțiunii de îndeplinire a funcțiilor auxiliare caracterizează particularitățile
televizoarelor la transportare, păstrare, deservire, reparați e.
Fiabilitatea articolelor . Trăinicia e o proprietate complexă, ce se caracterizează prin
siguranță în exploatare, durabilitate, capacitatea de reparare sa u stabilitatea la păstrare a
televizoarelor .
Siguranța în exploata re constă în capacitatea televizoarelor din punct de vedere tehnic de
a-și păstra neîntrerupt capacitatea de funcționare într-o anumită perioadă de timp.
Durabilitatea se caracterizează prin termenul de funcționare și resursele televizorului .
Termenul înseamnă durata de funcționare a aparatului TV pînă la uzură; resursele – timpul de
funcționare fără deranjamente a televizorului pînă la uzare .
Capacitatea de reparare se ca racterizează prin po sibilitatea reparației și timpul cheltuit

42
pentru aceasta . De indicele capacității de reparare depinde durabilitatea echipamentelor de
televiziune .
Stabilitatea la păstrare a televizooarelor se caracterizează prin posibilitatea acestora de
a-și menține starea de funcționare după păstrare și transportare și se determină prin termenul de
păstrare.
Indicii ergonomic . Acești indici caracterizează concordanța televizoarelor cerințelor
igienice, antropometrice, fiziologice, psihologice și psihofiziologice.
Propri etățile igienice se caracterizează prin permeabilitatea la vapori de apă și aer a
articolelor, capacitatea de a acumula electricitatea statică, posibilitatea de a menține televizoarele
în ordine, termo – conductibilitate etc.
Proprietățile antropometrice se caracterize ază prin nivelul de corespundere a formării
aparatului TV formei și masei corpului uman.
Proprietățile fiziologice și psihofiziologice sînt determinate de influența televizorului la
exploatare asupra organelor de simț.Proprie tățile psihologice caracterizează concordanța
deprinderilor și obișnuințelor omului, posibilitățile de recepționară a informației etc.
Indicii estetici . Aceștia caracterizează capacitatea echipamentelor de televiziune de a
satisface necesitățile estetice ale consumatorului. La aprecierea acestor indici se ține cont de
originalitatea formei, corespunderea articolului modei, iar – formele lui – predestinatei, de
concordanța formei articolului cu formele mediului înconjurător, de acuratețea de executare, de
minuțiozitatea finisă rii etc.
Indicii securității . Acești indici caracterizează gradul de protecție a consumatorului de
acțiunile factorilor periculoși,și nocivi, ce apar la utilizarea televizorului .
Indicii ecologici . Ei caracterizează nivelul acțiunilor dăunătoare asupra me diului
înconjurător în procesul de folosire a televizoarelor .[6.p20 -22]
Ca indici de calitate a televizoarelor pot fi : definiția imaginii, , sensibilitatea limita de
raportul semnal / zgomot, fidelitatea, stabilitatea, contrastul și strălucirea, unghiuri de vizualizare
,intensitatea negrului,nivel HDR,puterea sunetului,banda de frecvență a sunetului,consum de
energie,rata de răspuns a imaginii și altele.

43
Măsurătorile pentru determinarea puterii consumate în modul activ
(a) Condiții generale:
(1) măsură torile se efectuează la o temperatură ambiantă de 23 °C +/ – 5 °C;
(2) măsurătorile se efectuează utilizînd un semnal video de transmisie dinamică repre zentînd
conținutul tipic de transmisie TV. Se măsoară puterea medie consumată pe durata a 10
minute con secutive;
(3) măsurătorile se efectuează după ce aparatul TV s -a aflat în modul oprit timp de cel puțin o
oră, urmată imediat de minimum o oră în modul activ și se finalizează înainte de epuizarea
a trei ore de funcționare în modul activ. Semnalul video corespunzător este afișat pe toată
durata modului activ. Pentru aparatele TV la care se cunoaște faptul că se stabilizează în
decurs de o oră, aceste durate pot fi reduse dacă se poate arăta că măsurătoarea obținută se
află în limita a 2 % dintre rezultatel e care ar fi altfel obținute utilizîndu -se duratele descrise
anterior;
(4) pentru aceste măsurători se admite o incertitudine mai mică sau egală cu 2 % la nivelul de
încredere de 95 %;
(5) măsurătorile se efectuează cu funcția de reglare automată a lumin ozității dezactivată, în
cazul în care există o astfel de funcție. Dacă există o funcție de reglare automată a
luminozității și aceasta nu poate fi dezactivată, măsurătorile se efectuează cu o lumină de
minim 300 lucși care intră direct în senzorul de lumină ambientală.

(b) Condiții pentru măsurarea puterii consumate de aparatele TV în modul activ:
(1) televizoare fără meniu de instalare: puterea consumată se măsoară atunci cînd aparatul se
află în modul activ așa cum este livrat de producător, ceea ce înseamnă că toate comenzile
de luminozitate ale aparatului TV se află în poziția stabilită de producător pentru utilizatorul
final;

(2) televizoare cu meniu de instalare: puterea consumată se măsoară în modul de bază;

(3) monitoare TV fără meniu de inst alare: monitorul TV trebuie să fie conectat la un tuner
corespunzător. Puterea consumată se măsoară atunci cînd aparatul se află în modul activ așa
cum este livrat de producător, ceea ce înseamnă că toate comenzile de luminozitate ale
monitorului TV se află în poziția stabilită de producător pentru utilizatorul final. Puterea

44
consumată de tuner nu prezintă importanță pentru măsurătorile puterii consumate de
monitorul TV aflat în modul activ;

(4) monitoare TV cu meniu de instalare: monitorul TV trebuie să fie conectat la un tuner
corespunzător. Puterea consumată se măsoară în modul de bază.

Măsurătorile pentru determinarea luminanței maxime
(a) Măsurătorile pentru determinarea luminanței maxime se realizează cu un aparat fotometric,
detectîndu -se partea de ecran care prezintă o imagine albă integrală (100 %), parte dintr -un
model de testare „pe întregul ecran”, care nu depășește punctul nivelului mediu de imagine
(average picture level – APL) în care orice limitare de putere are loc în sistemul de comand ă a
luminanței ecranului.
(1) Măsurătorile pentru determinarea raportului luminanței se efectuează fără interferențe cu
punctul de detectare pe ecran al aparatului fotometric, în timp ce se operează schimbarea între
modul de bază sau modul activ al aparat ului TV stabilit de furnizor, după caz, luminozitatea cea
mai mare în modul activ.
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
În scopul verificării conformității cu cerințele necesare, autoritățile statelor membre aplică
următoarea procedură de verificare în cazul puterii consumate în modul activ și în cazul puterii
consumate în modul standby/oprit
1. Autoritățile statelor membre testează o singură unitate.
2. Se consideră că modelul respectă valoarea declarată a puterii consumate în modul ac tiv și
valorile puterii consumate în modul standby și/sau în modul oprit dacă:
(a) rezultatul pentru puterea consumată în modul activ nu depășește cu mai mult de 7 %
valoarea declarată a puterii consumate; și
(b) rezultatele pentru puterea consumată în modul standby și în modul oprit, după caz, nu
depășesc cu mai mult de 0,10 wați valorile declarate ale puterii consumate; și
(c) rezultatul pentru raportul luminanței maxime este mai mare de 60 %.

3. În cazul în care nu se obțin rezultatele menționate la punctul (2) literele (a), (b) sau (c), se
testează încă trei u nități din același model.

45
4. După testarea altor trei unități din același model, se consideră că modelul respectă valoarea
declarată a puterii consumate în modul activ și valorile declarate al e puterii consumate în
modul standby și în modul oprit dacă:
(a) media rezultatelor obținute în cazul celor trei unități menționate anterior pentru puterea
consumată în modul activ nu depășește cu mai mult de 7 % valoarea declarată a puterii
consumate; și
(b) media rezultatelor obținute în cazul celor trei unități menționate anterior pentru stările de
funcționare în modul standby și în modul oprit, după caz, nu depășește cu mai mult de 0,10
wați valorile declarate ale puterii consumate; și
(c) media rezul tatelor obținute în cazul celor trei unități pentru raportul luminanței maxime este
mai mare de 60 %.

5. În cazul în care nu se obțin rezultatele menționate la punctul (4) literele (a), (b) sau (c), se
consideră că modelul este neconform cu cerințele.[3 ]

3.4 Analiza rezultatelor preferințelor consumatorilor
Necesitățile umane reale au o importanță economico -socială foarte mare, pentru că , în
general ceea ce este necesar, așadar trebuie să fie produs. Numai ceea ce este necesar se vinde, și o
producție realizată fără a fi cerută, rămîn e nevînduta, și în consecință, duce întreprinderea
producătoare la faliment.De aceea putem spune că nevoile umane reprezintă pivotul social în jurul
căruia se organizează procesele economice fundamentale.
Ansamblul de acte ale procesului de decizie a cons umatorului privind cumpărarea și
consumul unor bunuri materiale (televizoare) formează mecanismul comportamental. Acest
mecanism include următoarele elemente:
1. Percepția stimulatorilor (din mediul ambiant) înregistrarea stimu latorilor realizată în
corespundere cu particularitățile individului.
2. Informarea reprezintă ansamblul modalităților omului de a învăța să cunoască modelele
de televizoare și tehnologiile noi, de a-și îmbogăți cunoștințele despre acestea, în baza experi enței
proprii sau a altora.
3. Atitudinea (starea mentală de dispoziție) reprezintă suma sentimentelor unei persoane în
raport cu situațiile și necesitatea aparatelor TV cu care este confruntată în vederea satisfacerii
nevoilor sale.
4. Motivația este un proces de gîndire în baza factorilor obiectivi și subiectivi, care -l
determină pe consumator să gîndească în anumite scopuri.

46
5. Comportamentul manifestat se definește prin actul de achiziționare sau respingere,
consu mare sau folosire a unui model de te levizor . Asupra cumpărătorilor exercită o puternică
influență un număr însem nat de factori:
1) culturali
2) soci ali
3) personali
4) psihologici
Intre producție – marfă – schimb – consum exista o strînsă legătură. Astfel, produ cția creează
televizoare conform nevoilor consumatorilor,acestea se repartizează conform unor legi sociale
(după aspirații, posibilități financiare, poziție în societate), schimbul redistribuie echipamentele
TV conform unor nevoi pe rsonale, iar consumul transformă televizoarele în marfă capabilă să
satisfacă nevoile i ndividuale ale consumatorului. Din aceste motive se consideră că necesitățile
reprezintă criteriul de bază în cercetarea valorii de utilizare a televizoarelor , fapt pentru care
trebuie cunoscute foarte bine necesitățile umane și valoarea de utilizare a echipamentelor TV .
În funcție de necesități și de condițiil e concrete de folosire , se fixează apoi nivelul
caracteristicilor și al parametrilor calității.De exemplu,la televizoare se stabilește dacă produsul
este de masă, profesional sau Hi -Fi.
Necesitățile sînt subiective prin esență, dar devin obiective prin modalitatea lor de satisfacere în
funcție de necesitățile și de posibilitățile financiare ale cumpărătorilor.
Pe piața exista o multitudine de modele de televizo are și apare în permanență cîte ceva nou,
iar oamenii încă incearcă să achiziționeze cel mai bun televizor . Unii se uita la preț, alții la
performante, dimensiune, forma ecranului: plată sau curbată. Ideal este că prețul să se încadreze în
buget și funcții le să fie cît mai diverse pentru a putea acoperi nevoile tuturor membrilor casei care
au de obicei vîrste și interese diferite.
O alegere preventivă înainte de achiziția propriu -zisă a unui televizor înseamnă
cunoașterea tuturor opțiunilor disponibile și alegerea celei mai avantajoase și potrivite opțiuni din
toate cele de pe piața electronicelor.”[4]
Despre tehnologia LED se știe că este una care ajuta cumpărătorul să facă o anumită
economie la energie electrică pentru că are cel mai mic consum electric di ntre toate tipurile de
televizoare. Televizoarele cu tub au cam dispărut din casele oamenilor și pe piața au apărut
televizoare înlocuitoare care au performante mult îmbunătățite. De asemenea, tehnologia LED
permite producerea și comercializarea unor telev izoare foarte subțiri care ocupa puțin spațiu, sînt
ușoare și pot fi montate foarte repede și ușor pe perete sau pe stative speciale pentru televizoare.
Economia de spațiu înseamnă mult pentru o cameră cu spațiu limitat.[18] (Fig 1.2.1 Anexe)

47
După rezoluț ie destinația utilizării pentru cosumatori ar putea fi:
a)Televizoarele 4K sînt destinate și pentru urmărirea filmelor online prin servicii ca Netflix
sau Youtube. De asemenea sunt de preferat pentru gameri care vor să își conecteze un calculator
performan t pentru a se juca pe televizor.
b)Televizoarele Full HD sînt perfecte pentru cei care doresc o diagonală mai mică și
urmăresc predominant canale tv uzuale pentru știri sau diverse emisiuni.[15]

48
Capitolul IV
Studierea procesului de organizare a activității comerciale cu televizoare
4.1. Politica sortimentală de achiziții a televizoarelor
Politica sortimentală reprezintă ordinea pe care o adoptă întreprinderea referitor la
dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servi cii ce fac obiectul propriei sale
activități, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață, la tendințele
manifestate de ceilalți concurenți. La rîndul ei, întreprinderea, prin oferta pusă la dispoziția pieței,
joacă un rol activ în modelarea cererii, atît a agenților economici cît și a populației.
Politica sortimentală poate avea următoarele funcții:
 introducerea televizoarelor noi în fabricație și pe piață pentru cîștigarea de noi segmente de
clientela sau umplerea unor nișe de piaț ă, sarcina ce reprezintă un factor central, de succes,
pentru întreprindere. Efectele acestui demers se cer evaluate în contextul procesului de
obsolescența a televizorului , al creșterii duratei fazei de cercetare -dezvoltare, al unei rate tot
mai înalte de eșuare a variantelor de noi tehnologii sau al nivelului scăzut de noutate cu care
se prezintă multe dintre prototipurile destinate lansării la examenul pieței;
 modernizarea televizoarelor introduse pe piața reprezintă sarcina politici i de produs prin care
întreprinderea se preocupă permanent de modelarea prestațiilor sale în așa fel încît să
răspundă cît mai bine modificărilor survenite în deprinderile de cumpărare și obiceiurile de
consum, consemnate în timp, la grupele ținta de clientela vizată pentru re spectivele aparate
TV. Această sarcină solicita diferențieri și variații în structura gamei de produse, relansări sau
noi poziționări ale unor componente ale gamei pentru a răspunde mai bine intens ificării
concurentei de pe piețele ținta;
 eliminarea televi zoarelor "îmbătrînite" în cazul celor la care acceptanta clientului este în
vădita descreștere și care nu mai poseda factori strategici de succes, se constituie, de
asemenea, într -o sarcină a politicii de produs, ce nu trebuie neglijată de întreprindere. A ceasta
din urmă, pentru a -și conserva indicatorii de performanță, trebuie să promoveze o retragere
planificată a televizoarelor cu obsolescența evidentă și să păstreze la un nivel cît mai redus
costurile i eșirii lor de pe piață.
Activitățile componente ale politici sortimentale pot fi grupate, după conținutul lor tematic, în
următoarele ansambluri:
1. a)Cercetarea echipamentelor de televiziune – componenta distinctă a studiilor de piață – are în

49
vedere analiza calității televizoarelor aflate în fabricație și/sa u vînzare, studiul învechirii
economice a acestora, analiza circulației televizoarelor și urmărirea lor în folosire sau în
consum.
2. b)Activitatea de inovație – reprezintă principala orientare ofensivă a politicii de produs.
3. c)Modelarea televizoarelor – reprezintă totalitatea operațiunilor prin care întreprinderea
producătoare conferă identitate televizoarelor pe care le produc .
4. d)Asigurarea legală a echipamentelor TV – semnifica ansamblul de acțiuni juridice prin care
acesta este protejat împotriv a contraface rilor.
5. e)Atitudinea față de televizoarele vechi – privește preocuparea întreprinderilor fata de soarta
echipamentelor TV cu grad ridicat de obsolescența și nivel scăzut de rentabilitate. [24]

4.2. Gestiunea stocurilor televizoarelor
Formarea stocurilor de televizoare asigura condiții optime pentru desfășurarea, după un
sistem rațional, a activității fiecărei unități economice. Fără stocuri nu se poate obține utilizarea
rațională a capacităților de producție, nu se pot satisface cererile clienților în strict ă concordanță cu
nevoile acestora, nu se pot desfășura o serie de operații din sistemele de aprovizionare și desfacere
cu cheltieli minime.
Stocurile de televizoare sînt cantitățile acestora care se acumulează în depozitele și
magazinele unităților economi ce, într -un anumit volum și o anumită structura, pe o perioadă de
timp determinată, cu un anumit scop.
Stocul de echipamente TV este o formă de materializare a ofertei, forma pe care o îmbrăca
în mod obligatoriu toate modelele TV aflate în circulație. El c uprinde cantitățile de televizoare
care rămîn în rețeaua comercială pînă în momentul realizării lor de către consumatori. Stocul
televizoarelor reprezintă unul din mijloacele prin care comerțul realizează rolul său de intermediar
între producție și comsum. În condițiile în care constituirea și menținerea stocului presupun
imobilizarea unor fonduri care, de multe ori, absorb o mare parte a resurselor financiare ale
întreprinderii, trebuie indentificate scopurile esențiale ale constituirii și menținerii stocu rilor.
Aceste motive sînt: tranzacția, precauția și speculația.
Tranzacția
Desincronizările permanente ale fluxurilor ce traversează punctul de stocaj pot aduce
prejudicii întreprinderii comerciale. Stocul are tocmai rolul de a compensa aceste neconcordant e
intre intrări și ieșiri, permițînd, astfel, realizarea sarcinii de a satisface nevoile beneficiarilor – prin
intermediul tranzacțiilor comerciale ( desfacerilor ) – în condiții de eficienta economică maximă.

50
Precauția
Activitatea comercială este – din pu nct de vedere al întreprinderii – aflată permanent sub
semnul incertitudinii, datorită, pe de o parte, cunoașterii cererii viitoare doar prin intermediul
previziunilor, iar, pe de altă parte, nerespectării riguroase cantitativ și la temen a contractelor de
către furnizori. În aceste condiții se impune formare de stocuri.
Speculația
Una din trasasturile dominante ale pieței este permanenta onsiclatia a prețurilor. În acetse
condiții se constituie un stoc de mărfuri ori de cîte ori el poate genera profit de p e urma
tranzacțiilor speculative pe seamna prețului.
Funcțiile stocurilor de televizoare
Asigurarea unei circulații neîntrerupte a modelelor de televizoare este principala funcție a
stocurilor televizoarelor . Existența unor cantități de televizoare în maga zin sau depozite sub formă
de sto curi asigura desfacerea continuă . De fapt stocajul nu presupune o stagnarea absolută a
echipamentelor TV care formează forma de stocuri. Stocul de televizoare suferă un proces
continuu de înnoire, participînd activ la reali zarea circulației.
Echilibrarea producției cu consumul, a ofertei cu cerearea de echipamente TV reprezintă o
altă funcție a stocurilor televizoarelor . Cererea de televizoare a populației este corelată în
intervalul anumitor perioade cu oferta de mărfuri pr in intermediul planurilor agenților economici
dar acestea nu se sincronizeză perfect; sunt modele de televizoare cu o anumită sezonalitate a
producției sau a consumului. Mărimea și structura stocului trebuie să f ie astfel stabilite încît să nu
se producă o întrerupere a producției, circulației sau a consumului.
Asigurarea unor posibilități largi de alegere din partea consumatorilor reprezintă o altă
funcție importantă a stocurilor televizoarelor . Această funcție presupune o astfel de structurare
sortimental ă a stocurilor încît să satisfacă cele mai variate cerințe, să existe așadar , pentru aceeași
cerință multiple posibilități de satisfacere.
Tipologia stocurilor televizoarelor
Televizoarele se opresc sub formă de stocuri, în toate fazele care compun procesul
circulației lor. Ele cunosc forme variate, în funcție de destinația modelelor de televizoare , de
particularitățile verigilor comerciale în care se realizează. În aceste condiții se poate adopta un
sistem de clasificare a stocurilor de televizoare , în funcț ie de mai multe criterii.

51
Astfel, după locul stocării, se disting: stocuri în veriga comercială cu ridicata , stocuri în veriga cu
amănuntul, și stocuri pe drum ( respectiv în drum de la industrie la comerț sau de la o verigă
comercială la alta ). Clasifica rea stocurilor în funcție de acest criteriu caract erizează întregul drum
pe care -l pargurg echipamentele TV în procesul distribuției lor. Ponderea cea mai importantă
revine stocurilor din veriga comercială cu amănuntul.
În funcție de perioada în care sunt identificate, stocurile pot fi inițiale și finale, respectiv
stocuri la începutul și la sfîrșitul perioadei analizate. Clasificarea stocurilor potrivit acestui criteriu
se folosește în activitatea de planificare la nivelul agenților economici. Trebuie reți nut însă
caracterul relativ al celor două categorii de stocuri privite în timp, aceleași stocuri de mărfuri trec
dintr -o categorie în cealaltă ( respectiv, stocurile finale ale unei perioade devin stocurile inițiale ale
perioadei următoare ).
Stocurile cur ente reprezintă cea mai obișnuită forma de stoc pe care o dobîndesc
televizoarele aflate în rețeaua comercială. Aceste stocuri sînt destinate satisfacerii cererilor zilnice,
caracteristica lor este că se reînnoiesc continuu, pe măsura epuizării lor. În fun cție de nivelul atins
de stocuri în procesul lor permanent de reînnoire distingem : stocuri minime sau de alarmă, stocuri
medii și maxime. Stocul minim reprezintă limita inferioară pe care o poate atinge stocul fără a
periclita continuitatea desfacerilor. În condițiile evoluției normale a cererii, stocul minim are
mărimea stocului de siguranță și prevede momentul sosirii unui nou lot de televizoare . Stocul
maxim reprezintă limita superioară pe care o atinge stocul în momentul recepționarii unui nou lot
de televizoare . Între cele două limite ale stocului se găsește stocul mediu, element foarte important
de caracterizare a evoluției stocurilor. Stocurile de siguranță au drept destinație acoperirea. Într -o
anumită proporție, a cererilor excepționale, care depăș esc pe cele normale, într -o perioadă dată.
Destinația stocurilor de siguranță o constituie prevenirea rupturilor de stoc, indiferent de abaterile
în plus ale desfacerilor de la evoluția lor planificată.
Indicatorii stocurilor televizoarelor
Stocurile televizoarelor pot fi exprimate cu ajutorul unui sistem alcătuit din două grupe
mari de indicatori: absoluți și relativi.
Indicatorii absoluți măsoară stocurile în unități naturale sau valorice. Cu ajutorul
indicatorilor absoluți pot fi exprimate atît stocurile existente la un moment dat ( de ex. stocul
inițial, final ) cît și stocurile medii ale unei perioade anumite calculate ca media aritmetică, simplă,
mobila, cronologică a stocurilor de la diferite momente dintr -o anumită perioadă. Indicatorii
absoluți, ori cît de complex ar reda situația stocurilor la un moment dat sau în cursul unei perioade,
nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima
mărimea lor în raport cu volumul circulației televizoarelor.

52
Indicatorii r elativi răspund tocmai acestor cerințe. Ei sunt rezultatul unor raporturi dintre
mai mulți indicatori absoluți și se pot referi la stocul existent într -un anumit moment sau la
stocurile medii ale unei perioade.
Particularități ale gestiunii stocurilor
Echipamentele de televiziune în procesul trecerii lor de la producător la consumator rămîn
pentru o perioadă de timp sub formă de stocuri; uneori cînd trec prin mai multe verigi ele pargurg
această fază de mai multe ori.A legerea criteriilor de optimizare a st ocurilor se face în funcție de
natură și obiectul activității întreprinderii comerciale și de locul pe care îl ocupa întreprinderea în
cadrul canalelor de distribuție a televizoarelor .
Mărimea și structura sortimentului comercial influențează asupra politi cii de stoc și
obiectivelor de optimizare a mărimii și structurii stocurilor.Comparînd mărimea sortimentului în
cele două verigi comerciale, constatăm existența în rețeaua cu amamnuntul a uni sortiment mai
numeros decît în depozitele cu ridicată. Situația este explicată, pe de o parte, de tendința de
specializare a întreprinderilor cu ridicată, în comparație cu despecializarea tot mai accentuată a
magazinelor cu amănuntul, iar, pe de altă parte, datorită existenței în magazinele cu amănuntul a
televizoarelo r primite direct de la producător, ocolind depozitele cu ridicată. Un alt aspect ce se
impune a fi relevat este structura sortimentului comercializat din punct de vedere al participării
fiecărui model de televizor la volumul desfacerilor. Astfel, într -un studiu elaborat de firma IBM se
apreciază că în întreprinderile comerciale cu ridicată 20% din totalul articolelor asigură , în general,
pînă la 90% din volumul desfacerilor, în timp, ce în magazinele cu amănuntul curba este mult mai
apltizata, circa 45% din numărul articolelor nu reprezintă mai mult de 80% din desfacerea totală.
Aprovizionarea și desfacerea, modul lor de organizare condiționează politica de stocuri și
metodele de gestionare a acestora. În privința aprovizionării între cele două verigi comerc iale
exista mari deosebiri. Aprovizi onarea întreprinderilor cu ridicată se face pe baza contractelor
concretizate pînă la nivel de detaliu, în timp ce magazinele cu amănuntul se aprovizionează de la
întreprinderile cu ridicată sau direct de la producător, pe baza unui contract cadru care se
concretizează în timpul perioadei la care se referă, prin intermediul comenzilor lansate de fiecare
magazin atunci cînd stocul existent scade sub un nivel, numit de aprovizionare sau de alarmă.
Aprovizionarea depozitelor se face în loturi mari de la un număr mare de furnizori în timp ce
magazinele cu amănuntul au de multe ori drept unici furnizori întreprinderile cu rid icată care le
livrează televizoarele în sotiment comercial și în loturi mici. În ceea ce privește ruptur ile de stoc
magazinele cu amănuntul au posibilitatea de a -și completa stocul în mod operativ de la depozit.

53
În ce privește depozitele cu ridicată redresarea se produce mai lent datorită actualului
sistem de relații dintre comerțul cu ridicată și industrie.
În ceea ce prive ște evoluția desfacerilor există , de asemenea deosebiri importante între cele
două tipuri de întreprinderi. Astfel vînzările întreprinderilor cu ridicată sunt, pe de o parte, relativ
stabile și în cantități mari, iar, pe d e altă parte, inf luenț a factorilor conjuncturali este atenuată. În
acest fel, previziunea desfacerilor este mai facilă iar gradul de precizie mult sporit. În
întreprinderile comerciale cu amănuntul vînzările sunt mai puți previzibile, datorită variațiilor
sezoniere și alea toare cît influentei imediate a factorilor conjucturali.[25]
2. Diversificarea televizoarelor
Diversificarea televizoarelor consta în lărgirea gamei sortimentale a televizoarelor , prin
introducerea în fabricație a unor tehnologii noi, care să satisfacă n evoi sociale noi.
Caracteristicile diversificării televizoarelor :
a) reprezintă un salt calitativ în dezvoltarea sortimentală;
b) permite coexistenta televizoarelor vechi cu cele noi, o perioadă de timp;
c) diversificarea permanentă ș i relativ rapidă, nu se poate apl ica tuturor grupelor de televizoare ,
pentru că pentru cele mai complexe este necesar timp pentru verificarea rezultatelor cercetărilor
științifice, pentru aprobarea brevetelor de invenții, etc.
d) diversificarea trebuie privită ca un pro ces social -economic de creare a unor valori de
întrebuințare care să satisfacă necesitățile de consum pe un plan mai larg decît modelele de
televizoare existente.
Factorii principali de pornire la realizarea diversificării televizoarelor , sînt materiile prime
(superioare celor vechi sau clasice), precum și utilizarea de tehnologii noi care să permită o
funcționalitate și o durabilitate mai mare, un aspect exterior mai plăcut. Diferență esențială între
diversificarea televizoarelor și înnoirea lor, rezult a din faptul că diversificarea urmărește de fapt
satisfacerea unor noi nevoi, pe cînd înnoirea televizoarelor urmărește satisfacerea nevoilor
existente deja, dar în condiții superioare și în competitivitate cu produse similare existente pe
piață. Din acest e motive se consideră că diversificarea reprezintă un salt calitativ în structura
sortimentelor, contribuie la dezvoltarea economică, la promovarea vînzărilor, la utilizarea cît mai
eficientă a resurselor tehnico -materiale, la creșterea competitivității pe piaț ă.
Direcții de diversificare a televizoarelor :
a) diversificare pe orizontală. Aceasta presupune lărgirea sortimentului de televizoare , fără
aducerea unor elemente noi, remarcabile, privind performanțele, compoziția chimică, principiul

54
de funcționare al produsului. Aceasta este de fapt, de cele mai multe ori, o înnoire de
sortimente, nu o diversificare propriu zisă.
b) diversificare pe verticală. Aduce pe piața televizoare de altă calitate, cu alte valori de
întrebuințare. Se realizează de obicei la intervale mă mări de timp.
c) diversificare laterală. Aceasta pornește de la valorificarea unor resurse materiale și umane care
rămîn disponibile în urma fabricării unor modele de televizoare de bază din sortimentul curent .
[5]

4.3. Recepționarea, pregătirea pentru vînzare și expunerea televizoarelor în
sala comercială.

În societatea din prezent în care se comercializează o totalitate de mărfuri, cum sunt
televizoarele, competiția pentru calitate își are un loc important în procesul circulației acesto ra.
Fiecare consumator dorește să-și satisfacă nevoile cît mai complex, fapt pentru care
furnizorii și comercianții se preocu pă să pună la dispoziția acestuia televizoare din ce în ce mai
variate și cu valori de utilizare multiple.În același timp consumat orul devine tot mai exigent în
privința calității televizoarelor care i se oferă la cumpărarea acestuia. Acest fapt determină ca
verificarea calității televizoarelor să se efectuieze în faze succesive, din momentul producerii și
chiar în timpul utilizării lor de către consumatori.
În circulaț ia tehnică a mărfurilor de la producă tor la consumator, cea mai importantă
verificare a calității, care asigura consumatorului un televizor bun calitativ, este recepția
cantitativă și calitativă a echipamentelor TV preluate de la furnizor, de către comerciant. O
recepție care se face corect, stimulează producerea de televizoare corespunzătoare calitativ și
înlătură din circuitul economic produsele care nu corespund standardelor sau normativelor în
vigoare.
Prin operaț ia de recepție a televizoarelor se înțelege luarea în primire a acestora de la
producător, de către comerciant.
Sub aspect tehnic, re cepția are trei faze mai importante:
a) identificarea contractelor, anexelor la contract și a documentelor de însoțire a
televizoarelor (avizul de expediere, factura, buletinul de analiza, certificatul de
calitate sau declarația de conformitate, etc.);
b) identificarea lotului și verificarea cantitativă a acestuia ;
c) verificarea calitativă a lotului pe baza documentel or care prescriu calitatea. [8,p25]

55
Din punct de vedere juridic, recepția televizoarelor reprezintă momentul trecerii acestora din
patrimoniul furnizorului, în patrimoniul beneficiarului.
Între verificarea calitativă și recepția calitativă exista o delimit are, deși scopul este același:
stabilirea caracteristicilor calitative ale televizoarelor . Diferă , proveniența echipamentului TV a
cărui calitate trebuie st abilită și anume:
– verificarea calității se face la nivelul industriei, în cadrul controlului de calitate pe faze de
fabricație și al controlului calității totale. Verificarea calității se certifica prin buletinul de analiza
sau certificate de calitate care se eliberează pentru televizoare odată cu livrarea lor;
– recepția calitativă se folosește ca termen atunci cînd se verifică echipamentele TV primite sau
preluate de la furnizor. Denumirea de recepție calitativă se utilizează și la nivelul industriei, dar
numai cu ocazia primirii materiilor prime și auxiliare de la alți producători. [5]
În circulația tehnică a televizoarelor de la producător spre consumator, cea mai im portantă
etapă de verificare a calității este recepția cantitativă și calitativă a echipamentelor TV preluate de
la furnizor de către comerciant.
Scopul recepției televizoarelor este de a:
• stimula producerea de televizoare corespunzătoare calitativ;
• înlătura din circuitul economic televizoare care nu corespund standardelor sau normelor în
vigoare;
• stabilirea gradului de concordanță a calității reale cu calitatea prescrisă sau
contractată.
În funcție de mărimea lotului de mărfuri și de cond ițiile prevăzute în contracte, verificarea
calității televizoarelor se poate face total (100%), dar care necesita timp mare de lucru, sau prin
eșantionare, care nu oferă certitudine privind întreg lotul. Vitrina poate fi considerată o
miniexpoziție reprezentativă a televizoarelor care se găsesc permanent în magazin, o posibilitate a
linii promoționale sau sezoniere, comunicînd natura, calitatea și prețurile televizoarelor .
Vitrinele au atît rolul de a înfrum useța clădirea magazinului cît și pe acela de a promova vînzările.
Acționînd ca mijloc de atracție asupra trecătorilor vitrina este foarte importantă pentru a convinge
clientul să intre în magazin prima dată. Vitrinele se organizează pe cît posibil la fațada, în dimensiuni
mari, cu geamuri montate în tîmplărie de metal sau material plastic.
Principalele cerințe pentru realizarea vitrinelor:
– stabilirea optimului modelelor de televizoare expuse;
– iluminat de fond de intensitate adecvată;
– prezentare estetică;
– actualitatea expunerii. Aceasta înseamnă că alcătuirea temei vitrinei, a etalării și a elementelor

56
decorative trebuie să fie potrivite cu anotimpul, cu moda, cu evenimentele la zi.
Estetica televizoarelor îl constituie studiul proprietăților esteti ce dobîndite de modelele de
televizoare în procesul fabricării lor. Indicatorii estetici contribuie alături de indicatorii generali ai
calității la procesul complex de apreciere a calității televizoarelor . Indicatorii estetici cuprind
criterii de apreciere care privesc:
 forma televizorului ;
 forma – structura -functionalitate;
 forma – material;
 forma – culoare -moda, detalii;
 aspectul și finisarea.
Ambalajul și prezentarea televizoarelor .
Indicatorii estetici pot constitui indicatori atît pentru:recepția calitativă a televizoarelor ;gruparea
acestora pe clase de calitate, contribuind la creșterea răspunderii firmelor producătoare și a celor
comerciale.
Locul unde se efectuează recepția este menționat în contractul dintre furnizor și beneficiar
și este difer it de gradul de complexitate al televizoarelor , de cantitatea acestora care se livrează, de
frecvența în achiziționare etc. Dacă recepția calitativă se face împreună cu cea cantitativa la sediul
unității comerciale cu ridicată sau cu amănuntul, de către o comisie de recepție. Din comisie fac
parte cel puțin trei persoane: șeful depozitului sau împuternicitul sau merceologul specialist în
calitatea televizoarelor și gestionarul care va lua în primire lotul respectiv de marfă .Recepția
cantitativă se efectueaz ă buca tă cu bucată, prin , numărare, în funcție de specificul mărfii.
Recepția calitativă se efectuează asupra unui anumit procent din lot (prevăzut în contract).
Dacă se constată că o cantitate de televizoare verificată conform procentului nu este
coresp unzătoare, se repetă verificarea asupra unui nou procent din lotul respectiv și dacă în acest
caz se găsește chiar și numai un singur televizor cu deficiențe calitative, se invita la sediul firmei
comerciale un delegat al furnizorului. În cazul neprezentăr ii acestuia, se completează comisia de
recepție cu un delegat neutru, în conformitate cu normativele în vigoare și se încheie un proces
verbal în care se trec obligatoriu următoarele: data și locul efectuării recepției, componenta
comisiei de recepție, deficientele calitative constatate și descrierea lor, etc. Lotul este pus a
dispoziția furnizorului, care va putea să-l resorteze, recondiționeze, sau să-i dea o altă destinație.
La mărfurile nealimentare în unitățile comerciale, cu ocazia recepție se fac p e lîngă
verificările organoleptice referitoare la aspectul televizoarelor și verificări care privesc
caracteristicile tehnico -functionale. Pentru proprietățile mecanice, electrice, chimice este dificilă

57
verificarea, dar nu este absolut necesară întrucît și televizoarele vin de la furnizor însoțite de
buletinul de analiza, certificate de calitate, certificate de conformitate.
Cînd intervin situații deosebite, ca:
– neatingerea parametrilor înscriși în documentele menționate;
– reclamații în termen de garanție;
– solicitări din partea experților în cazul unei expertize merceologice,
se fac din nou verificări de laborator pentru a se stabili parametrii reali ai mărfurilor respective.
Din punct de vedere pragmatic, problematica înnoirii și diversificării continue a ofertei
conturează aspecte deosebite și în raport cu procesul concurențial, fiecare firmă trebuind să
acționeze în cadrul pieței printr -o ofertă bine individualiza ta, pentru a putea fi competitiv în acest
sens, din punct de vedere metodologic, apar doua importante probleme: silirea cadrului de
diferențiere a ofertei și poziționarea fiecărui televizor în cadrul ofertei respective.
Diferențierea ofertei are în vedere reliefarea puternică a deosebirilor și a diferitelor destinații ale
componentelor ofertei unei întreprinderi astfel încît aceasta să se distingă în mod evident de
oferta concurenților săi.
Realiz area unui asemenea obiectiv este foarte dificilă, practica demonstrînd, în mod frecvent,
că diferențele nu sunt întotdeauna semnificative, ia r, uneori, nici chiar dorite de către unele firme
mai mici a căror practică este bazată doar pe alinierea la exigențele pieței și mai puțin pe o reală
competitivitate. într-un asemenea context, ținîndu -se seama, pe de o parte, de exigențele pieței în
domen iul concurenței, iar, pe de altă parte, de practicile ilicite promote de unele firme .[5]
VÎNZAREA ȘI ACHITAREA MĂRFURILOR
14. La comercializarea mărfurilor, comercianții se călăuzesc de regulile generale de
comercializare, în conformitate cu prevederil e Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la
comerțul interior (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.206 -209, art. 681), precum și
de regulile specifice prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 65 din 26 ianuarie 2001 „Cu privire la
aprob area Regulilor de comercializare cu amănuntul a unor tipuri de mărfuri alimentare și
nealimentare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.11 -13, art.101).
15. Pregătirea pentru procesul comercial, inclusiv plasarea mărfurilor pe rafturi și în vitrine
potrivit sortimentului lor disponibil, se face în afara orelor de deservire a cumpărătorilor.
16. Vînzătorul este obligat să respecte drepturile cumpărătorilor privind accesul la informația
despre mărfuri, în conformitate cu prevederile Legi i nr. 105 -XV din 13 martie 2003 privind
protecția consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126 -131, art. 507).
17. Mărfurile expuse spre vînzare dispun de indicatoare de prețuri vizibile și clar completate,
cuprinzînd denumire a mărfii, unitatea de măsură, prețul, după caz, și prețul pe o unitate de măsură.
La solicitarea organelor de control, este obligatorie prezentarea ordinului prin care a fost numită

58
persoană responsabilă de completarea corectă a indicatorului de preț. Preț urile se indică conform
prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 966 din 18 octombrie 2010 „Pentru aprobarea
Regulamentului privind modul de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre
comercializare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206 -209, art. 1076).
[Pct.17 modificat prin HG830 din 20.08.18, MO321 -332/24.08.18 art.879; în vigoare
24.08.18]
18. La intrarea în sala comercială a unităților cu sistem de autoservire se amplasează
mobilierul necesar pentru păstrarea lucrurilor personale ale cumpărătorilor.
19. Decizia privind deservirea invalizilor și altor categorii de persoane care nu pot sau întîmpină
dificultăți la efectuarea cumpărăturilor se adoptă în comun cu autoritățile administrației publice
locale. List a categoriilor de persoane care necesită suport în deservire, precum și modul de
deservire a acestora se stabilește prin decizia autorităților administrației publice locale.
20. În unitățile cu autoservire cumpărătorii își depun mărfurile alese în co șuri sau cărucioare
speciale. Se recomandă intrarea cumpărătorilor în sala comercială cu autoservire cu inventarul
nominalizat (cu excepția magazinelor de articole tehnice complexe).
21. Unitățile comerciale cu autoservire se asigură cu un număr sufici ent de inventar necesar
pentru alegerea mărfurilor de către cumpărători.
22. Se interzice personalului să păstreze în sala comercială lucruri personale și produse care nu
aparțin unității comerciale. Mărfurile care nu aparțin unității comerciale pot fi păstrate în
depozitele și încăperile auxiliare ale acesteia numai în baza contractelor de magazinaj sau depozit,
după caz. Îmbrăcămintea și obiectele personale ale lucrătorilor se păstrează într -o încăpere
separată sau în locurile rezervate special în ace st scop.
23. În cazul comercializării mărfurilor nealimentare (îmbrăcăminte, încălțăminte, articole
tricotate etc.), unitatea creează condiții pentru măsurarea lor, iar a articolelor tehnice complexe și
de altă natură care necesită verificare – condiți i pentru verificarea tehnică.
24. Se interzice, conform prevederilor Legii nr. 1100 -XIV din 30 iunie 2000 cu privire la
fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice (republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2010, nr. 98 -99, art. 293) și Legii nr. 278 -XVI din 14 decembrie 2007 cu
privire la tutun și la articolele de tutun (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47 -48,
art. 139) vînzarea către minorii sub 18 ani a băuturilor alcoolice și a articolelor di n tutun, cu
afișarea la un loc vizibil a unui avertisment în acest sens. În cazul apariției dubiilor referitor la
vîrstă, casierul sau vînzătorul este în drept să solicite un act ce demonstrează vîrsta legală a
cumpărătorului.
25. Se interzice vînzarea mărfurilor din depozite, din încăperile auxiliare și de serviciu, precum
și în afara orelor stabilite de program.

59
251. La desfășurarea activității lor, unitățile comerciale utilizează/comercializează pungi din
plastic, destinate transportării și/sau a mbalării mărfurilor, în corespundere cu prevederile
art.201 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.
[Pct.251 introdus prin HG830 din 20.08.18, MO321 -332/24.08.18 art.879; în vigoare
24.08.18]
26. Anumite tipuri ale comerțului cu amă nuntul (comerțul contra valută străină, comerțul de
consignație – conform Hotărîrii Guvernului nr. 1010 din 31 octombrie 1997 „Cu privire la
aprobarea Regulilor comerțului de consignație” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997,
nr. 79 -80, art. 814) , vînzarea mărfurilor în credit etc.) sînt reglementate prin reguli speciale.
27. La un loc accesibil se amplasează, la latitudinea unității comerciale, cîntarul de control care
oferă posibilitate cumpărătorilor să verifice corectitudinea greutății pro dusului.
28. Achitarea mărfurilor se efectuează în numerar prin intermediul mașinii de casă și control cu
memorie fiscală, prin transfer bancar sau cu utilizarea cardului bancar. În cazul apariției dubiilor
referitor la apartenența cardului bancar, cas ierul sau vînzătorul este în drept să solicite un act de
identitate.
29. Casierul sau vînzătorul care recepționează bani pentru marfă este obligat să efectueze
operațiunea de achitare cu cumpărătorul precum urmează: să rostească distinct suma primită d e la
cumpărător și să pună acești bani deoparte, într -un loc vizibil pentru cumpărător, să extragă cecul
din aparatul de casă și control, să anunțe cumpărătorului restul ce i se cuvine și să i -l înmîneze
împreună cu cecul. Cumpărătorul verifică corectitudi nea calculului. Banii primiți de la cumpărător
se depun în sertarul aparatului de casă numai după ce au fost efectuate operațiunile de vînzare
30. Vînzătorii (casierii) care au dreptul de a încasa de la cumpărători banii pentru marfa vîndută
sînt oblig ați să primească de la cumpărători bancnotele degradate, care ulterior nu vor fi admise în
circulație conform prevederilor capitolului IV din Regulamentul cu privire la operațiunile cu
numerar în băncile Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea nr.200 di n 27 iulie 2006 a
Consiliului de administrare al Băncii Naționale a Moldovei (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2006, nr. 120 -123).
31. Se interzice păstrarea în casa unității sau în safeu a banilor în numerar care nu aparțin
unității comerciale , precum și a obiectelor personale ale casierului sau ale altor salariați ai unității.
32. Vînzătorii și alți gestionari din cadrul unității comerciale dispun de contract de răspundere
materială încheiat cu angajatorul, în modul stabilit de prevederile Codului civil.
33. Unitățile care comercializează mărfuri contra numerar sînt obligate să recepționeze și să
țină evidența mijloacelor bănești în baza dispozițiilor de încasare și chitanțelor (bonurilor)
detașabile prin intermediul mașinilor de casă ș i control cu memorie fiscală, conform regulilor de
efectuare a operațiunilor de casă în economia Republicii Moldova. Dispozițiile de încasare,

60
chitanțele (bonurile) și conturile se înregistrează în calitate de formulare contabile de strictă
evidență. Se in terzice folosirea dispozițiilor de încasare ce nu corespund cerințelor stabilite prin
Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2007, nr. 90 -93, art.399). Întreprinderile sînt obligate să țină evidența c ontabilă și evidența
statistică și să o prezinte organelor împuternicite în termenele și pe formularele tip aprobate prin
același cadru legislativ, precum și prin Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu
privire la aplicarea mașinilor de casă ș i control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor
în numerar” (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, ediție specială).
34. Cumpărătorului i se eliberează un bon de casă sau alt tip de formular tipizat de document
prima r cu regim special care confirmă că marfa în cauză a fost cumpărată la unitatea respectivă. În
cazul în care marfa are un anumit termen de garanție, vînzătorul aplică ștampila unității cu
indicarea zilei de vînzare și a termenului de garanție în pașaportul articolului.
35. Mărfurile nealimentare cumpărate pot fi preschimbate. Condițiile, ordinea și modul
preschimbării mărfurilor nealimentare sînt prevăzute de prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1465
din 8 decembrie 2003 „Cu privire la aprobarea Regulil or de înlocuire a produselor nealimentare și
a termenelor de garanție” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 248 -253, art. 1530).
36. Mărfurile nealimentare, alese de cumpărător, pot fi rezervate în unitatea comercială spre
achitare timp de pînă la 2 ore. Pînă la 2 ore pot fi păstrate și mărfurile cu gabarite mici achitate, iar
cele cu gabarite mari pot fi păstrate pînă la 24 ore. De comun acord cu administrația, termenul de
păstrare a mărfurilor poate fi prelungit, în schimbul unei anumit e plăți. La cumpărătura lăsată spre
păstrare se anexează copia bonului de plată sau chitanța de păstrare, în care este indicat termenul
de păstrare, precum și tăblița „Vîndut”. Pe durata termenului de păstrare indicat vînzătorul poartă
răspundere pentru in tegritatea și calitatea mărfii. Mărfurile alese spre a fi cumpărate în credit pot fi
păstrate la unitatea comercială timp de 24 ore. După expirarea termenului stabilit, marfa neachitată
se repune în vînzare.
37. Intrarea în incinta unității de comerț cu autoservire a copiilor cu vîrsta de pînă la 6 ani se
permite doar cu însoțirea unui matur. [1]
4.4. Organizarea deservirii consumatorilor, caracteristica metodelor de
vînzare a televizoarelor și a serviciilor oferite
Alături de produs și procesul său de realizare, un domeniu important în procesul de
diferențiere și individualizare a ofertei îl constituie sistemul serviciilor comerciale. Aceasta într-o
societate civilizată, se consider ă că serviciile și, în general, calitatea acestor servicii care însoțesc
cumpărarea unui televizor au devenit elemente determinante și foarte importante în formarea
comportamentului clienților tuturor unităților comerciale . Aceasta face că, atît firmele

61
producătoare, cît și cele comerciale, pentru a valorifica televizoarele pe care le oferă și pentru a
răspun de cît mai adect așteptărilor și noilor exigente ale consumatorilor sau utilizatorilor, să
depună eforturi suplimentare în vederea dezvoltării unei ample și complexe politici de servicii.
Ca principale elemente de diferen țiere și individualizare a ofertei prin intermediul
serviciilor comerciale, pot fi utilizate următoarele elemente : termenele de livrare sau realizare –
sunt importante în special cînd este vorba de comenzi speciale, comenzi pe bază de catalog, online
comer ț prin corespondență, transporturi de televizoare , domenii în cadrul cărora termenul de
execuție al comenzii reprezintă elementul principal de diferențiere; instalarea – ca un ansamblu de
operațiuni necesare punerii în stadiu de pornire a unui televizor destinat unui anumit proces de
exploatare; formarea personalului de exploatare – proces ce înglobează toate acțiunile destinate
pregătirii celor ce vor utiliza televizorul dat și care presupune elaborarea unui program de
informare și instruire specific, atît condițiilor de utilizare sau exploatare a oricărui televizor , cît și
gradului de pregătire și înțelegere a celor ce urmează a fi instruiți; consilierea cumpărătorilor – care
are în vedere fie punerea la dispoziția clienților potențiali a informațiilor, băncilor de date, fie chiar
intenterventia unor specialiști prin acordarea asistentei tehnologice sau comerciale, celor
interesați, în procesul de cumpărare; reparațiile – un element ce apare ca foarte important în cazul
ramurilor de folosi nța îndelungată sau pentru produsele destinate utilizărilor industriale și care are
în vedere promptitudinea intervenției, calitatea reparațiilor, imobilizările generate și costurile
implicate; alte servicii inglobandu -se aici o serie de diverse servicii pe care firmele nu și le pot
imagina sau contura în momentele proiectării televizorului , dar pentru care pot contura unele liste
de evntualitati, în virtutea cărora se pot angaja în fata cumpărătorilor potențiali că le vor asigura
dacă acestea vor fi necesare.
Diferențierea prin intermediul personalului comercial sau, după caz, a celui din sectorul
uzării, apare ca unul din domeniile importante ale fenomenului în analiza, întrucît de cunoștințele,
calitatea și profesionalismul personalului respectiv depinde întreaga orientar e și realizare a
procesului de individualizare a ofertei unei firme în raport cu oferta firmelor concurente din cadrul
fiecărei zone de piață, în acest domeniu se are în vedere: competenta sau măiestria de a se face
necesare; curtoazia, materializată într-un aspect și o considerație deosebită arătată cumpărătorilor;
credibilitatea, care are în vedere oferirea, în orice situație, a unor informații și aprecieri demne de
încredere; fidelitatea, materializată în regularitatea și exactitatea pres tațiilor furniza te clienților sau
cumpărătorilor potențiali; serviabilitatea, fenomen care are în vedere, îndeosebi, receptarea rapidă,
înțelegerea profundă și soluționarea operați onala a problemelor cu care se confrunta clie nții în
procesul de cumpărare; comunicarea, fen omen care presupune, pe de o parte, arta de a ști să asculți
și a înțelegi doleanțele unui client, iar, pe de altă parte, străduința de a fi clar în exprimare și în

62
dialog .
Prin crearea unei imagini și folosirea acesteia pentru diferenție rea și individual izarea unei
anumite oferte, societățile încearcă privilegiul de a asigura unicitatea unui mesaj, caracterul său
distinctiv și o putere emoțională deosebită.
Odată aleasă, identitatea trebuie să fie astfel vehiculată încît să fie capabilă să traverseze
sau să antreneze toate suporturile sistemului de comunicații cu piața și toate formele de expresie,
îndeosebi simbolurile și logo -urile, mediile scrise și audio -vizuale, ambiantele și evenimentele.
Cea de a doua problemă metodologică privind diferențierea și individualizarea ofertei în
procesul concurențial o constituie poziționarea fiecărui produs în cadrul pieței respective.În cadrul
procesului de diferențiere și individualizare a unei oferte, poziționarea are în vedere conceperea
unui model de televizor și a imaginii sale astfel încît să i se poată asigura un loc bine determinat în
gîndirea consumatorului – ținta său obiectiv. Și problematica poziționării este extrem de complexă,
din punct de vedere metodologic, întrucît respecți poziționare nu este legată de ceea ce se face cu
televizorul , ci mai mult de ceea ce acesta reprezintă în viziunea cons umatorului. La aceasta se
adaugă faptul că acțiunea de poziți onare se poate sprijini pe un bun tangibil, pe un asemenea
serviciu independent, p e un serviciu legat de un model de televizor , pe un organism sau chiar pe o
întreprindere. Specialiștii susțin că numeroase modele de televizoare nu reușesc să iasă din
anonimat în societatea modernă contemporană, copleșită de complexitatea sistemului de
comunicații, fără a i se asigura primul loc în prezentare, cel puțin pe baza unui criteriu important de
cumpărare. Dată fiind complexitatea fenomenelor care pot contribui la realizarea poziționării unui
model de televizor în cadrul ofertei și importanta utilizării acestei acțiun i pentru diferențierea și
individualizarea respectivei oferte, se considera absolut necesară formularea unor strategii de
poziționare.
Din punct de vedere conceptual, orice diferențiere trebuie să fie creatoare de culoare, atît pentru
întreprindere, cît și pentru piață. Pentru a putea deveni însă creatoare de culoare, orice diferențiere
trebuie să satisfacă numeroase exigente legate de importanta modelelor de televizoare , caracterul
distinctiv al acestora, superioritate, comunicabilitate, preemțiune, accesi bilitate și renilitate.
– Importantă, ca element de diferențiere a ofertei impus de exigențele pieței, are în vedere că orice
diferență, pentru a fi considerată ca atare, trebuie să asigure un antaj substanți al în ochii unui
număr suficient de cumpărători.
– Caracterul distinctiv impune ca orice diferențiere să fie astfel concepută de către o anumită firma,
încît să nu poată fi oferită de nici o altă întreprindere într-o manieră asemănătoare.
– Superioritatea are în vedere că diferențierea unei oferte să genereze un anumit grad de
superioritate în raport cu modalitățile alternative de rezolre a aceleiași probleme sau mai bine spus
de satisfacere a aceleiași nevoi.

63
– Comunicabilitatea presupune, la rîndul său, că diferența realizată de către o anumită firma să fie
comunicabila, iar antajele pe care le oferă să poată face obiectul unei demonstrații explicite și
vizibile.
– Preemțiunea îmbraca, în principal, unele aspecte de ordin juridic, a vând în vedere ideea potrivit
căreia orice diferență realizată de o anum ită firma în oferta pe care o propune pieței să poată fi
protejată prin brevete față de încercările sau eventualele copieri sau imitații.
– Accesibilitatea, ca și preemțiunea, privește tot un aspect relațional productiv, referindu -se la
asigurarea posibili tăților cumpărătorului avut în vedere de a dispune de resursele necesare pentru a
accepta diferența de preț generată de difentierea operată de către o anumită firma în cadrul ofertei
sale.
– Rentabilitatea apare, în sfîrșit, ca o relatie -efect, ea preconiz înd faptul că orice diferențiere –
creatoare de valori prin natura să – trebuie să genereze, prin exploatarea sa de către firmă, încasări
aducătoare de profit, contribuind astfel la îmbogățirea întreprinzătorului .Întregul grup de relații
privind cadrul de diferențiere a ofertei își au originea în diferențele sau deosebirile ce pot fi
constatate și analizate, prin cercetarea fenomenelor de piață sau adiacente acesteia, în cadrul
nevoilor exprimate prin intermediul cererii de modele de televizoare . în consec ință, constituirea
ofertei, dimensionarea și structurarea acesteia, precum și asigurarea unei evoluții corespunzătoare
a respectivei oferte nu poate fi realizată în mod independent de fenomenele similare pe care le
prezintă cererea de modele de televizoare în diferitele zone de piață sau perioade de timp.
Elementele de diferențiere și individualizare a ofertei unei firme în raport cu concurenta sînt:
a)funcționalitatea televizorului – prin caracteristicile sale specifice în procesul de folosire ;
b)perfor manta – prin nivelul rezultatelor obținute în procesul de folosire potrivit funcționalității
specifice fiecărui model de televizor ;
c)conformitatea – prin gradul de respectare de către model de televizor , în condițiile reale de
utilizare, a specificații lor prestabilite;
d)durabilitatea – prin perioada ce caracterizează durata de viața sau procesul de utilizare a fiecărui
televizor ;
e) reparabilitatea – caracteristica comensurabilă prin frecventa apariție: unor defecțiuni, ușurință
cu care pot fi înlătur ate diferitele defecțiuni apărut e, termenele de imobilizare a televizorului în
cauză pentru diferitele reparații, prezenta specialiștilor și rapiditatea cu care pot interveni firmele
de service pentru înlăturarea defecțiunilor;
f)stilul produsului – prin a parenț a sa exterioară generatoare de reacții emotive din partea
cumpărătorului potențial și, îndeosebi, prin preocupările firmelor producătoare de a crea o
diferențiere greu de imitat de către o altă firmă;
g) designul – ca punct nodal conceptual al unui p rodus și care înglobează toate dimensiunile sau

64
fenomenele amintite anterior ca elemente de diferențiere a unui produs, respectiv designul
trebuind să asigure un produs agreabil de privit și ușor de abordat în procesul de instalare, utilizare,
întreținere și reparare.[21]

65
Concluzie
În lucrarea respectivă am analizat varietatea gamei sortimentale de televizoare prezente pe
piața de consum a Republicii Moldova,am analiyat sortimentul și clasificarea televizoarelor după
mai mulți factori determinativi în procurarea unui televizor ,factori care pun la dispoziție produse
variate pentru toate genurile de consumatori pentru cei înstariți și mai puțin înstăriți,pină la urmă
televizorul având funcția primordială de a reda emisiuni televizate,dar totodată având și funcții
opționale cum ar fi conectarea la internet,vizionarea filmelor de pe youtube și altele ,acestea
făcând ca tehnologia televizoarelor să evolueze având noi avantaje dar în același timp o
multitudine de dezavantaje în opinia multor utilizatori ,mai ales pentru copii și adolescenți
Televizorul a devenit parte foarte importantă în modul de a petrece timpul liber și este una
dintre cele mai mai populare căi de informare și divertisment.
Acesta oferă o formare în domeniile cele mai varia te,oferă numeroase spectacole, precum
piese de teatru, concerte, meciuri de fotbal, etc..
Prin intermediul televiziunii avem, oportunitatea de a cunoaște alte culturi alte regiuni ale
lumii sau a altor popoare,ne dezvoltăm intelectual mărindu -ne capacităț ile și cunoștințele.
Televizorul oferă oamenilor subiecte de discuție .O emisiune, un serial sau un talk -show
poate să reprezinte un prim pas pentru inițierea unei conversații. Oamenii încep să povestească
despre ce le -a plăcut, ce nu le -a plăcut, ce i -a șocat sau i -a amuzat la televizor, dezvotindu -se astfel
comunicarea, împărtășirea opiniilor și dezbaterile. Televiziunea reprezintă este un mod plăcut de
relaxare, dar și un sprijin deosebit în momentele de plictiseală.
Cu toate acestea,televiziunea prin in termediul aparatului tv prezintă și aspecte negative
cum ar fi scăderea comunicări i directe cu perso anele din jur .Studiile au demonstrat că privi nd la
televizor timp de mai multe ore se reduc capacitățile imaginative și creative ceea ce rezultă o
senzație d e obsesie de viciu .
Televiziunea poate să fie pozitivă și negativă, în funcție de modul în care o folosim. Rolul
pozitiv al televiziunii în educația copilului nu trebuie ignorat: este o sursă de informații, oferă
modele și dezvoltă vocabularu l copiilor. Incorecte pot fi deciziile legate de folosirea televizorului,
timpul petrecut în fața lui și alegerea emisiunilor pe care copilul le vizionează.

66
Recoman dări: În urma efectuării acestei lucrări ca recomandare pentru cei care dores c să
achiziționeze un echipament TV ar trebui să se țină cont de cîteva aspecte importante ;unele din
acestea reprezintă calitatea precum rezoluția imaginii,tehnologia ecranului,unghiul de
vizualizare,rata de răspuns a imaginii,durata de viață, perioada de garanție ,consum de energie ,nivel
HDR ,puterea sunetului ;și alte aspecte după preferință ca de exemplu dimens iunea ecranului,masa
televizorului,tipul și numărul de porturi conexiuni,tipul de tunere integrate ,forma ecranului,funcție
smart tv,designul televizorului,posibilitatea de a fi poziționat pe perete ;și respectiv prețul. Un
aspect destul de important ar fi solicitarea certificatului de conformitate de la magazinul de
electronice,ceea ce confirmă că acest m odel de televizor corespunde standardelor și normelor
calității și securității. Deoarece multe persoane nu dau importanță parametrilor televizoarelor
însă țin cont de prețul de vî nzare ,atunci practic primul aspect la care se atrage ate nția este
diagonala televizorului .Aceasta ar trebui să se calculeze conform distanței de la care se va privi
televizorul. Respectiv ,într -o camera mică este recomandat de instalat un televizor cu diagonal ă
mica ,într -o camera mai spațioasă un televizor cu diagonal ă mare.
Acest aspect este necesar pentru a avea o experiență de vizualizare placută de fiecare dată
când se va privi un program sau o oarecare sursă video să nu fie afectă vederea. Și tot odată tinînd
cont de diagonală vom tine cont ș i de rezoluția televizorului p entru că cu cât diagonala este mai
mare atît și rezoluția trebuie să fie mai înaltă pentru a obține o imagine cu o claritate deosebit de
înaltă .

67
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
ACTE NORMATIVE
1. HOTĂRÎRE Nr. 931 din 08.12.2011 cu privire la desfășu rarea comerțului cu amănuntul
http://lex.justice.md/md/341401/
2. MĂSURI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN SECTORUL REZIDENȚIAL,ANRE;
https://www.anre.ro/download.php?f=gqd9hw%3D%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D
3. REGULAMENTcu privire la cerințele de etichetare energetică aplicabile a aparatelor TV
“Anexa nr. 8 la Hotărîrea Guvernului nr.1003 din 10 decembrie 2014 ”
http://lex.justice.md/UserFiles/File/2017/mo440md/anexa%20nr.8._1003.docx

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BRO$URÎ
4. Bazele marketingului(noti țe de curs) lector univ. Rodica Bogdan Bălț i 2007
5.Bazele merceologiei Lucia Veștemean ,Ioana Veștemean;Editura Mira Design 2000
6.Introducere în merceologia mărfurilor nealimentare Ermakova O.Chișinău Editura Lumina 1991
7. Materiale pentru electronica, Cătuneanu M.V., s.a., E.D.P., București, 198 2
8.Mărfuri Nealimentare Domnica Monica Delia Editura Alma -Mater Sibiu 2008
9.Merceologie Eugen FalnitaTipografia Universității din Timișoara Timișoara 1993
10.No țiuni de televiziune,Dan Popa Editura Nautică,Constan ța 2009

RESURSE ELECTRONICE
11. https://stirileprotv.ro/techschool/cand -a-aparut -si-cat-a-costat -primul -televizor -din-lume.html
12. Revista Didactică Genesis
,https://genesis.ro/ro/revista -didactica -genesis/comunicarea -si-integrarea -televiziunii -in-viata -de-
familie
13. https://ro.techinfus.com/cifrovaya/televizor/vidy -i-tipy.html
14 . Revista Connect Români a http://www.connect.ro/2018/04/19/ecran -smartphone -lcd-vs-oled/
15. https://wikihome.ro/cele -mai-bune -televizoare -ghid-complet/
16. https://playtech.ro/2012/ghid -practic -de-achizitionare -tv/
17. https://www.samsung.com/ro/tvs/qled -8k-q900r -q900ratxxh/QE75Q900RATXXH/
18. https:/ /topproduseieftine.ro/cel -mai-bun-televizor/
19. https://www.lg.com/ro/suport/solutii/tv/ce -este-televizorul -oled
20.http://usem.md/uploads/files/Facultatea_Științe_Economice/N ote_de_curs/Ciclul_I/3_LOGIS
TICA.pdf
21.http://www.stiucum.com/economie/economie -comerciala/Oferta -de-marfuri42322.php#_ftnre
f15

68
22.https://christianferoviarul.blogspot.com/2016/12/tipuri -de-ecrane -tv-si-comparatia -intre.html?
m=
23.Ziarul Vrancea Media https://vranceamedia.ro/viata -de-familie -si-televizorul -bine-de-stiut/
24.Marketing ,Curs
https://sjse -ct.spiruharet.ro/images/secretariat/secsjse -ct/bibliotecă_virtuala_management/sinteze
_și_întrebări_orientative/2017_2018/an_1_man_2017_2018/sem_1/03_ marketing/man_marketin
g_mitran_paula.pdf
25. Gestiunea economică a stocurilor de mărfuri în comerț
http://www.qdidactic.com/bani -cariera/afaceri/comert/gestiunea -economica -a-stocurilor -de-marf
uri-in-comer446.php
26.https://graduo.ro/cursuri/ industria -alimentara/factorii -care-determina -si-influenteaza -calitatea
-produselor -si-serviciilor -411039

69
Anexe
Capitolul I
Fundamentele teoretice ale calității și sortimentului mărfurilor
1.2 Clasificarea televizoarelor
1.În funcție de tehn ologia ecranului:

Fig.1.2.1 Televizoare CRT(cu tub catodic)
Sursa:[„https://lajumate.ro/televizor -crt-8275536.html „]

Fig.1.2.2 “ Televizoare Plasma ”

Sursa: [“http://ro.shop.expertaccounts.com/ro
mana/ws.itemlist/1/Televizoare/Plasma%20
TV/Televizoare –Plasma -TV/”]

70

Fig.1.2. 3 Proiecții de televiziune
Sursa: [“https://www.olx.ro/oferta/televizor -proiecti
e-50-inch-sony -kdf-e50a11e -IDaWao7.html ”]

Fig.1.2.4 Televizor LCD
Sursa: [“https://www.emag.ro/televizor -lcd-samsung -80-cm
-32e420 -le32e420e2wxbt/pd/E22FTBBBM/ ”]

Fig.1.2.5 Televizor LED
Sursa:[„ https://altex.ro/ televizor -led-smart -high-definition –
80cm -panasonic -tx-32es400e/cpd/LEDTX32ES400E/ ”]

71

Fig.1.2.6 Exemplu de Televizor OLED
Sursa:[“ https://festima.ru/docs/9228 6571/allrussia/6
5-televizor -oled-lg-oled65c8 -chernyy”]

Fig.1.2.7 Exemplu de Televizor QLED
Sursa: [https://keddr.com/2017/06/qled -televi
zoryi -samsung -chem -zhe-oni-krutyi/ ]

72
Clasificarea televizoarelor după diagonală
Tabel Nr.1

Fig.1.2.8 Tabel Nr.1Clasificarea dupa diagonala
Sursa:[“ https://playtech.ro/2012/ghid -practic -de-achizitionare -tv/”]

Clasificarea televizoarelor după rezoluție
Tabe l Nr.1.3

Fig.1.2.10 Tabelul Nr.3 Clasificarea după rezoluție
Sursa:[“ https://wikihome.ro/cele -mai-bune -televizoare -ghid-complet/ ”]

73
Clasificarea după forma ecranului

Fig.1.2.11 Exemplu de Televizor cu ecran plat
Sursa:[ https://www.schneiderconsumer.com/east/ro/
product/tv -led-55%E 2%80%B3 -139-cm/]

Fig1.2.12 exemplu de Televizor cu ecran curbat
Sursa: [“ http://televizoareieftine.ro/ce -ofera -televizoarele -cu-ecran -curbat/ ”]

74
Clasificarea după eficiența energetică a unui aparat TV
Tabel Nr. 1.4
Clasă de eficiență energetică Indice de eficiență energetică
A+++ (cel mai eficient) EEI < 0,10
A++ 0,10 ≤ EEI < 0,16
A+ 0,16 ≤ EEI < 0,23
A 0,23 ≤ EEI < 0,30
B 0,30 ≤ EEI < 0,42
C 0,42 ≤ EEI < 0,60
D 0,60 ≤ EEI < 0,80
E 0,80 ≤ EEI < 0,90
F 0,90 ≤ EEI < 1,00
G (cel mai puțin eficient) 1,00 ≤ EEI

Fig.1.2.13 Tabel Nr.4 Clasificarea după eficiența energetică a unui aparat TV
Sursa:[ ”REGULAMENTcu privire la cerințele de etichetare energetică apli cabile
a aparatelor TV” Anexa nr. 8 la Hotărîrea Guvernului nr.1003 din 10 decembrie
2014
http://lex.justice.md/UserFiles/File/2017/mo440md/anexa%20nr.8._1003.docx ]