Modelarea proceselor sociale [629986]

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

Teoria învățării sociale a lui Albert Bandura

“Capacitatea de a învăța, atât a omului cât și a an imalului este una dintre cele
mai remarcabile acte naturale, alături de reproduce re si ereditate” (Woodwoth,
Marquis,1965)

Învățarea socială reprezintă o însușire a cunoștinț elor și a deprinderilor prin
observarea directă sau indirectă a comportamentelor unor modele și a consecințelor pe
care le au aceste comportamente asupra modelelor.
Teoria învățării sociale explică procesele prin car e: se achiziționează un
comportament sau o secvență de comportament, se ini țiază comportamentele și se mențin
pattern-urile de comportament.
Deoarece învățarea socială se manifestă prin capaci tatea de a reproduce un
comportament observat, se cuvine să o asimilăm imit ației amânate, această învațare sociala
se diferențiază de celelalte forme de învățare prin faptul că un comportament poate fi
învâțat să fie efectuat și, cu atât mai mult, fară ca subiectul să fie supus nici unui fel de
întărire.
Cel mai cunoscut psiholog care a abordat această te orie este Albert Bandura care a
aplicat teoria învățării sociale în studierea agres ivității.
Potrivit acestuia, viața socială ar fi imposibilă d acă oamenii ar învăța numai prin
încercări și greșeli. Observarea constituie un mijl oc rapid și eficient pentru achiziționarea
cunoștințelor și deprinderilor care vor îndruma acț iunea. Ceea ce nu înseamna că, odată
acțiunea efectuată, individul nu utilizează conseci nțele acesteia în scopuri corrective, dar, în
fața unei situații care cere o conduita nouă, indiv idul recurge la experiența sa socială.
Conform lui Bandura, comportamentul social nu este înnăscut, ci învățat de la
modele adecvate. Teoria sa susține că dacă orice sc himbare de comportament implică o
schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile tr ebuie să acționăm asupra

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

comportamentului. Cercetările sale demonstrează că schimbările comportamentale produse
prin condiționarea clasică sau prin condiționarea i nstrumentală nu sunt doar asocieri ale
răspunsurilor la stimuli, ci ele sunt mediate cogni tiv.
Bandura consideră că achiziția de noi comportamente are loc în cadrul unei
interacțiuni între mediu și caracteristicile person ale ale individului. Comportamentul este
influențat de atitudinile persoanei, de convingeril e sale, de istoria intăririlor anterioare dar și
de stimulii din mediu. De asemenea, un comportament odată produs, poate determina
schimbări ale mediului, la fel cum și aspecte ale p ersonalității pot fi influențate de acțiunea
mediului.
Prin cercetările realizate, Bandura atrage atenția asupra faptului că oamenii învață
deseori numai privindu-i pe ceilalți și astfel indi vidul codează informația despre
comportamentul lor, iar în ocazii ulterioare folose ște această informație codată drept ghid
pentru acțiunile proprii, fără a fi nevoie de vreo întărire pentru producerea răspunsului. O
mare parte a procesului de învățare socială se real izează prin expunerea la modele de viață
reale care produc, intenționat sau nu, structuri de comportament ce pot fi imitate de către
alții.
Bandura consideră că învățarea socială se produce î n principal prin aportul
proceselor de imitare și identificare.

1. Imitarea:
• De la început, copilul observă și imită persoanel e din jurul său.
• Deseori, copiii mici se simt foarte bine când sun t lăsați să facă lucruri „pentru
oameni mari”, de exemplu, să ajute la spălat.
• De asemenea, copiii mici se joacă, de multe ori, adoptând roluri sociale și imitând
adulții pe care i-au văzut în astfel de roluri.
• Toate aceste lucruri fac parte din procesul prin care copilul învață o gamă largă de
comportamente sau deprinde o serie de abilități.
Imitarea prin definiție presupune copierea unei anu mite acțiuni sau a unui set de
acțiuni permițând ființei umane să dobândească o se rie de deprinderi, foarte rapid și
eficient.

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

Imitarea înseamnă apariția unei similitudini între comportamnetul unui model și cel
al unui subiect, în condițiile în care comportament ul primului a servit drept indice pentru
comportamentul celui din urmă.
Bandura delimitează doua faze ale procesului de imi tare:
• faza de achiziție (în care subiectul învață comport amentul unui model)
• faza de performanță (în care subiectul manifestă un comportament ce
reproduce comportamentul modelului).

2. Identificarea:
De cele mai multe ori învățarea socială (observațio nală) este un proces ce se
desfășoară în două etape.
• Învățarea socială începe prin procesul de imitare , învățarea interiorizându-se rapid,
astfel încât copilul ajunge să se identifice cu per soana din rolul respectiv.
• Identificarea are loc într-o perioadă mai mare de timp decât imitarea și se crede că,
în mare măsură, învățarea rolurilor sociale, cum ar fi învățarea rolului de gen, are loc prin
procesul de identificare.

Condiționarea vicariantă
Procesul de învățare a reacțiilor emoționale prin o bservarea altor persoane este
numit condiționare vicariantă și este un proces ce a fost observat atât la oameni cât și la
animale.
Așa cum sublinia Bandura, „se întâmplă destul de fr ecvent ca indivizii să dezvolte
reacții emoționale intense față de locuri, persoane sau obiecte, fără să fi avut vreun contact
personal cu ele”.
• Astfel, de exemplu, subiecți umani care au observ at un model (o persoană
apropiată) exprimând o reacție condiționată de team ă au dezvoltat ulterior un răspuns
emoțional condiționat la un stimul inițial neutru.
Ceea ce este important de subliniat aici este faptu l că perioada de observare a
comportamentului părinților (perioada de învățare) a fost uneori foarte scurtă.

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

În plus se constată și faptul că, odată dezvoltată, condiționarea vicariantă se
dovedește a fi deosebit de intensă și de lungă dura tă, ea fiind relevată chiar și în situații
diferite de cea în care s-a manifestat prima dată.
Cu ajutorul condiționării vicariante se pot explica unele răspunsuri (conduite) fobice
foarte frecvente, cum ar fi, teama de stomatolog.

Printr-un experiment realizat in anul 1961 "Papusa Bobo", Albert Bandura reușește
să demonstreze că modelele comportamentale sunt înv ățate de copii prin observarea
directă și imitarea celor din jur.

Etapele experimentului:
1. El a realizat un film cu unul dintre studenții săi, o tânără femeie, care bătea o
papușă Bobo. Femeia lovea cu pumnul papușa, țipând la ea „fraiere!”. O lovea cu piciorul,
stătea pe ea, o lovea cu un ciocan mic, și așa mai departe, strigând diferite fraze agresive.
2. Bandura a introdus trei grupuri de copii într-o cam eră semiobscură unde
exista un televizor care prezenta fiecărui grup cât e o altă înregistrare.
• pentru primul grup, înregistrarea conținea un mod el care agresa fizic și verbal
o păpușă (Bobo-doll) și era apoi recompensat pentru aceste comportamente,
• iar pentru celelalte două grupuri, modelul nu era recompensat și, respectiv,
nu erau prezentate consecințele comportamentului.
3. În faza a doua, copiii erau duși într-o altă cameră , plină cu jucării, printre care
și un Bobo-doll similar celui din înregistrarea tel evizată. După ce au fost informați că se pot
juca cu absolut orice vor ei din acea cameră, copii i au fost lăsați singuri și mai mulți
observatori le-au înregistrat comportamentele.
4. Într-o ultimă fază, experimentatorul lua în particu lar fiecare copil și îl punea
să imite comportamentul fizic și pe cel verbalal mo delului, promițându-i că îi va oferi o
recompensă dacă îl imită corect. Foarte important e ste faptul că recompensele erau
la vedere, acționând astfel ca stimulenți asupra pe rformanței subiectului.
Rezultatele au arătat că copiii vor imita mai multe comportamente agresive dacă
acestea au fost recompensate în înregistrarea care le-a fost prezentată,

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

decât dacă acestea au fost pedepsite sau nu au fost prezentate consecințele. De asemenea,
copiii imită mai multe comportamente dacă le sunt o ferite stimulente și dacă sunt
recompensați pentru imitarea fiecăruia dintre ele, iar băieții au performanțe mai ridicate
decât fetele.
El a numit fenomenul învățare observațională sau mo deling, și această teorie este de
obicei numită teoria invățării sociale.
Teoria învățării sociale a lui Albert Bandura pune accentul pe importanța observării și
modelării comportamentului, atitudinilor și reacții lor emoționale a celorlalți. Bandura crede
că oamenii își însușesc atitudinile prin observarea celorlalți, imitând ceea ce au văzut.
Agresivitatea este învățată printr-un proces numit modelare comportamentală.
Individul în sine nu moștenește aceste tendințe vio lente ci le modelează. Copiii învață în cea
mai mare parte a cazurilor, reacțiile violente obs ervându-i pe ceilalți, personal sau prin
intermediul mediului înconjurător și a mass-media.
În experimentul cu păpușa Bobo, copiii nu fac altce va decât să imite agresivitatea
prezentă la modelul adult de pe casetă. Principalul mediu cu care aceștia interacționează
este familia, copiind comportamentul pe care adulți i îl dezvălui în relațiile cu ceilalți.
Raportarea la modele și imitarea comportamentului o bservabil al modelului
constituie o formă de învățare prezentă încă de la vârstele cele mai fragede, fiind ulterior
întâlnită în variate contexte de viață cotidiană. Î n cadrul ciclului copilăriei (3–10/11 ani),
modelele sunt reprezentate în mod semnificativ de p ersoane adulte (părinți, membri ai
familiei, profesori). Începând cu preadolescența (1 1–14/15 ani) și, mai târziu, în adolescență
(14/15–18/19 ani), modelele familiale trec în plan secund, fiind înlocuite de grupul de
aceeași vârstă (colegi de clasă, prieteni), care le oferă norme, valori de referință și opinii
specifice. Deseori, adolescenții își aleg modele di ntre vedetele cele mai prezente în viața
cotidiană (sport, muzică sau mass-media). Modelele pot fi reale, dar și simbolice (cuvinte,
idei, acte comportamentale care sunt valorizate soc ial, imagini sau evenimente cu un
anumit impact cultural).
Bandura a reușit să stabilească un număr exact de etape în acest proces de
modelare comportamentală:

Modelarea proceselor sociale
PIRVOIU ROXANA IZABELA
An II, Grupa 1093

Atenția , incluzând evenimentele modelate (valența afectivă , complexitatea,
valoarea funcțională) și caracteristicile observato rului (capacitățile fizice și senzoriale, nivelul
de percepție);

Memorarea , incluzând codarea simbolică, organizarea cognitiv ă;

Reproducerea : capacitățile fizice, auto-observarea, acuratețea feedbackului;

Motivarea sau răsplata externă și provizorie.

Învățarea socială are drept obiect asimilarea unor modele comportamentale, a noi
modele comportamentale, a noi forme și scheme de in teracțiune interpersonală și prin
aceasta a noi trăsături de personalitate. În sens l arg, toată învățarea umană este socială
pentru că se petrece în contexte culturale și este dirijată de modele educaționale. Există o
învățare socială în sens restrâns specializată în a face experiența legăturii cu realitatea, cu
valorile și normele interpsihologice.
În ceea ce privește aplicabilitatea acestui model d e învățare pentru actul
educațional, ea merge de la dobândirea unor comport amente verbale la însușirea unor
deprinderi motorii și până la achiziționarea unor c omportamente sociale, a unor atitudini,
prin identificarea cu adultul apreciat.