Perioada antepreșcolarului (1 -3 ani) se caracterizează prin dezvoltarea enormă a conduitelor [629985]

Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

București, 2020

ANTEPREȘCOLARUL SAU PRIMA COPILĂRIE

Student: [anonimizat] 2, Seria 2, Grupa 4

2
Perioada antepreșcolarului (1 -3 ani) se caracterizează prin dezvoltarea enormă a conduitelor
verbale ș i motorii ale copilului, acesta începe să devină independent, dezvoltă vorbirea, mersul și
manevrează obiectele din jur cu mai mult ă ușurință . “Perioada se caracter izează prin expansiune
enormă a conduitelor motorii și verbale. Specific acestei perioade este animismul și
antropomorfismul, trăsături generale ale gândirii copilului antepreșcolar.” (Sion, 2007, p. 75)
Iordachescu Florin (1998, p. 199) – apud Grațiela Sion (2007, p. 75 -76) – afirm ă că primii ani de
viață sunt marcanți in dezvoltarea corectă a copilului, acesta trebuie să satisfacă o serie de nevoi
ce se impun a fi atinse: nevoi fizice, emoționale și sociale, nevoi de dezvoltare inte lectuală.
“Nevoile fizice ale copilului în primii ani de viață: hrănirea adecvată pentru a asigura nevoile
nutriționale; protejarea împotriva factorilor teratogeni (supraîncălzire sau frig în viața precoce, sau
a altor agenți fizici sau chimici); prevenire a bolilor prin asigurarea condițiilor de locuit, prin
supravegherea stării de sănătate, prin imunizări etc.
Nevoile emoționale și sociale ale copilului: să crească într -o familie unită, sub supravegherea
strictă a adulților care au ca grijă principală bine le acestuia; să se impună limite rezonabile ale
comportamentului copilului, care să -l ajute să -și stimuleze dezvoltarea autocontrolului; să I se
asigure o stare de sănătate bună, iar în cazul copiilor bolnavi, mai ales față de cei cu boli cronice
sau cei c u nevoi speciale, părinții să aibă o atitudine echilibrată, pentru a asigura nevoile
emoționale deosebite ale acestuia; să se cultive sentimentul de respect pentru propria viață și pentru
viața celorlalți.
Nevoile pentru dezvoltarea intelectuală corespunză toare a copilului: se vor crea o serie de facilități
educaționale, adaptate nevoilor copilului; stimularea dezvoltării intelectuale se începe în perioada
de sugar și se face, de regulă, de către părinți, în special de către mamă. Dacă copilul are probleme
cu dezvoltarea cognitivă și cu dezvoltarea îndemânării, stimularea senzorială se va face de către
specialist.” (Iord ăchescu, 1998, p. 199 – apud Sion, 2007, p.75 -76)
O altă nevoie este prezentată de către H. Rudolph Scaffer (2010) care afirmă că acei copii cu vârsta
sub 2 ani au o mare nevoie de interacțiune socială, care dacă nu este satisfăcută, va opri creșterea
sănătoasă a creierului și va împiedică astfel dezvoltarea inteligenței. (Scaffer, 2010)

3
Pe lângă aceste nevoi, am identificat în Piramida trebuințelor lui Abraham Maslow nevoile care
trebuie satisfăcute pentru ca un copil cu vârsta 1 -3 ani să urmeze o evoluție corespunzătoare: nevoi
fiziologice, nevoia de securitate, nevoia de apartenență și nevoia de stimă .
Nevoi fiziologice: aceste nevoi stau la baza piramidei și trebuie satisfăcute de către orice individ
pentru a putea supraviețui. Pentru perioada antepreșcolarului, nevoile fiziologice care trebuie
satisfăcute sunt următoarele: aer, hrană, apă, somn, toaletare. Antepreșcolarul are nevoie de o
alimentație echilibrată, bogată în proteine ușoare, fr ucte, legume și produse lactate pentru o
dezvoltare corectă a sănătății.
Spre sfârșitul primului an de vi ață, copilul atinge “vârsta oliț ei”, iar d upă vârsta de un an și
jumă tate-doi ani, copilul atinge “vâ rsta robinetulu i” când își reglează bine evacuă rile pe timp de
zi, iar la vârsta de 3 ani devine curat și pe timp de noapte. În cazul în care copilul nu realizează
bine evacuările , nu trebuie trebu ie pedepsit sau mustrat deoarece pot duce la tulburări grave ale
evoluției afective. (Crețu, 2011)
Somnul reprezintă un alt factor important pentru dezvoltarea umana. Programul de somn al
antepreșcolarului trebuie să fie regulat, este indicat ca acesta să doarmă 10 -12 ore pe noapte și o
oră, o oră și jumătate pe zi.
Nesatisfacerea nevoilor fiziologice poate avea efecte negative asupra dezvoltării fizice, psihice,
cognitive și motorii a copilului. O alimentație incorectă poate duce la probleme de sănătate întrucât
imunitatea copiilor este slab dezvoltată în perioada antepreș colarului, dacă copilul este privat de
îngrijire va prezența un retard în achizițiile sale, iar lipsa somnului poate avea efecte negative
asupra organismului.
Nevoia de securitate: copilul trebuie să aibă o locuința, are nevoie de securitate afectivă din partea
părinților, dar și d e securitate fizică, să nu fie abuzat, ci să aibă dreptul la sănătate, să fie înscris la
un medic de familie și la un pediatru și să fie sub supraveghere medicală atunci când este cazul.
Lipsa securității afective poate duce la scăderea stimei de sine, copilul poate deveni o persoană
introvertită și antisocială; lipsa securității fizice poate influența copilul să devină în viitor un
agresor la rândul său și desigur să aibă probleme de sănătate din cauza leziunilor, dacă este vorba
de un abuz, iar nesati sfacerea nevoii de a fi înscris la un medic de familie va duce la probleme de
sănătate pe viitor din cauza nerezolvării anumitor probleme medicale.

4
Nevoia de apartenență: Primul mediu de apartenență al copilului este familia, care are cel mai
important r ol în modelarea conduitei și a inteligenței copilului. Copilul trebuie să crească într -o
familie echilibrată și armonioasă pentru ca achizițiile copilului să fie potrivite stadiului de vârstă
la care se află. Ulterior, copilul își poate mări grupurile de a partenență. Are nevoie să fie înscris la
grădiniță sau creșă în cadrul căreia prin intermediul educației formale își va dezvolta dexteritatea,
limbajul, latura cognitivă și inteligența emoțională.
Jocul, de asemenea reprezintă o nevoie a copilului ce ocup ă 90% din t impul de veghe al acetuia.
Prin joc, antepreșcolarul își dezvoltă simțurile, capacitatea psihomotor ie și capacitatea intelectuală.
(Verza, 1993)
Nesatisfacerea nevoilor de apartenență va duce la o dezvoltare întârz iată a copilului pe toate
planurile. Acesta va întâlni probleme legate de comunicare, relaționare și poate gradul de
dexteritate va avea un nivel scăzut. Dacă nu aparține unui alt grup de apartenență cu excepția
familiei, copilul poate dezvolta stări de a nxietate, se poate simți inferior față de alți copii, poate
deveni o fire introvertită sau poate deveni chiar agresiv din motiv că nu interacționează destul de
mult cu alți copii.
Nevoia de s timă: încă de la vârstă antepreș colarului, copil ul trebuie învățat să ofere respect și să
primească respect, trebuie încurajat în special de către părinți atunci când desfășoară o activitate,
trebuie susținut moral și apreci at chiar dacă nu de fiecare dată este îndemânatic. Aceste laude și
aprecieri îl vo r ajuta să prindă încredere în propria persoană și să interacționeze mai mult cu
persoanele din jur.
Dacă nevoia de stimă nu este satisfăcută încă din perioadă primei copilării, efectele negative vor
fi similare cazului când nevoia de apartenență nu este satisfăcută. C opilul poate suferi de stări de
anxietate, poate deveni o persoană introvertită, cu o stimă de sine scăzută și cu un caracter slab,
ceea ce va duce la efecte negati ve pe termen lung.
În ceea ce vizează ritmul de dezvoltare al copilului, acesta este influențat foarte mult de factorii
ereditari, care influențează ritmul de creștere, factorii hormonali, de care depinde reglarea creșterii
scheletice (hormonul de crește re este responsabil pentru modalitatea dezvoltării scheletulu i),
factorii de mediu (componenta esențială fiind nutriția) și educația .

5
Factorii ereditari constituie premise necesare în dezvoltarea psihică a indivizilor. Particularitățile
anatomofiziologic e ale sistemului nervos, aptitudinile psihomotorii simple, dispozițiile afective de
ază, particularitățile anatomofiziologice ale organelor de simț sau memoria brută reprezintă
aptitudinile naturale, ereditare care con tribuie la dezvoltarea psihică. Facto rul ereditar are un rol
foarte important în dezvoltarea copilului, însă se află într -o strânsă legătură cu mediul și cu factorul
educațional. Zestrea ereditară nu provoacă direct atitudinile, capacitătile, caracterul sau concepția
unui individ, acestea sun t provocate de factorul de mediu și educația. Ereditatea reprezintă
specificul biologic ce transmite anumite caractere de la antecesori la succesori, spre exemplu
trăsăturile fizice dobândite de copil de la unul dintre părinti sau de la un membru de famil ie sau
anumite caracteristici ale sistemului nervos. În primul an de viață, achizițiile motorii ale copilului
sunt influențate major de factorul ereditar, astfel, la vârsta de 1 an copilul poate merge susținut de
o mână, la 2 ani aleargă fără să cadă, iar la 3 ani reușește să se țină doar într -un picior, sare pe
ambele picioare sau reușește să țină corect creionul în mână.
.Mediul este factorul cel mai puternic implicat în dezvoltarea psihicului uman. Printre factorii de
mediu se regăsesc elementele socia le, naturale, culturale, familia, grupurile de joc, de învățătura,
cu care individul interacționează în permanență și care contribuie la dezvoltarea sa. Familia
reprezintă mediul imediat din care face parte copilul, care are o importantă decisivă în dezvol tarea
corectă a sa pe plan social, psihic, educațional. Mediul influențează foarte mult conduita copilului,
devine sursa dezvoltării psihice a copilului, deorece îi ofere modele și informații de conduită,
experiențe și condiții de viață, care îl vor ajută la modelarea și formarea sa ca individ. Mediul are
un rol important în acționarea asupra factorilor ereditari, ajută la dezvoltarea capacității psihice
prin crearea legăturii cu societatea sau cultura și ajută la dezvoltarea funcțiilor de socializare.
Limb ajul anteprescolarului este dezvoltat datorită mediului din care provine, ceea ce ajută și la
evoluarea capacității psihice a acestuia.
Educația este factorul care plasează individul din mediul natural în cel educațional, cultural și are
un rol foarte imp ortant, acela de a organiza influențele de mediu și aptitudinile ereditare ca mai
apoi să le amplifice capacitatea petru ca individul să urce pe scara dezvoltării psihice. (sursa:
https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/DEZVOLTAREA -PSIHICA -Caracteris73.php ,
accesat la 27.05.2020)

6
În perioadă anteprescolarului, educația are un rol important în dezvoltarea psihică a copilului.
Începând cu pragul al 3 -lea al perioadei, când copilul are vârsta de 3 ani, poate fi înscris la grădiniță
sau la creșă, unde își poate dezvolta latura cognitivă, comunicativă și dexteritatea. Însă, educația
se realizează încă de la primii ani de viață în mediul familial, când copilul învață sa vorbească,
recunoaște animalele și obiectele, sau învață cum să își mențină o igiena bună.
În contextul planului de intervenție, asistentul social trebuie să dețină informații specifice fiecărui
stadiu de dezvoltare umană deoarece în context ul fiecăruia sunt analizate două mari concepte:
conceptul de creștere și conceptul de maturizare/ dezvoltare, care ajută la soluționarea mai rapidă
a cazului cu care lucrează asistentul social.
Dacă nevoile anteprescolarului nu sunt satisfăcute, acesta s e poate confrunta cu probleme de
natură fizică, psihică, dar și cognitivă, astfel stimularea senzorială se va face de către un specialist.
Cei 3 factori: genetic, mediul și educația influențează considerabil conceptul de creștere care
vizează dezvoltarea f izică, dar și aspectele calitative ale dezvoltării psihice.
Dezvoltarea fizică se referă la greutatea, înălțimea sau achizițiile în plan motric ale copilului.
Asistentul social trebuie să cunoască informații legate de perioada primei copilării pentru a putea
avea rezultate clare în urma evaluării cazului și pentru a -și da seama dacă dezvoltarea fizică a
copilului este corespunzătoare acestei perioade. În caz contrar, acesta va interveni prin sustragerea
copilului din familie (în cazul în care copilul nu este hrănit sau îngrijit corespunzător) sau prin
acordarea de servicii sociale ( în cazul în care prezintă probleme în plan motric sau psihic).
Conceptul de maturizare sau dezvoltare implică aspectele preponderent calitative care sunt incluse
și fac parte în procesul de dezv oltare psihică și dezvoltare psihosocială. În plan psihologic sunt
analizate 3 paliere: dezvoltarea intelectuală (care este responsabilă cu dezvoltarea limbajului),
dezvoltarea afectivă și dezvoltarea intelectuală. (Rujoiu, 2020, C urs: Stadiile, etapele și ciclurile
dezvoltării umane)
Familia reprezintă primul mediu de apartenență al copilului, cel mai important care trebuie să
educe dezvoltarea acestor 3 paliere. Rolul asist entului social este de a interveni prin informarea
părinților în legătură cu serviciile pe care le pot accesa pentru facilitarea dezvoltării copilului pe
cele 3 planuri, în cazul în care aceștia întâlnesc dificultăți în procesul de creștere și dezvoltare al
copilului.

7
Studiu de caz
Maria este o fetiț ă în varstă de 3 ani care s -a confruntat cu înce tinirea dezvoltării limbajului î ncă
de la v ârsta de 2 ani. Pe atunci, mama sa a mai născut un copil căruia i -a oferit un grad mai mare
de afecțiune, iubire și atenție. Maria a observat diferențierea pe care o face mama sa între ea și sora
ei și a devenit mai retrasă, antisocială, a dezvoltat stări de anxietate și uneori era agresivă cu sora
sa și cu alți copii. Din această cauză, Maria nu a fost înscrisă la grădiniță sau creșă, pentru a nu -i
agresa și pe colegii ei .
Mediul familial nu este unul care sa îi ofere Mariei o bună dezvoltare psihică și emoțională,
deoarece aceasta a asistat de multe ori la certurile și neînțelegerile dintre părinți, ceea ce au avut
un impact puternic în dezvoltarea conduitei și comport amentului ei și de asemenea, tot din acest
motiv Maria a dezvoltat probleme legate de odihnă. Maria are un somn dezechilibrat, nu reușește
să aibă un somn liniștit pe timp de noapte, iar ziua nu doarme.
Deși mama Mariei a observat că aceasta prezintă pr obleme în dezvoltarea limbajului și probleme
comportamentale, nu a dus -o la un specialist pentru a afla care sunt factorii care au influențat
apariția acestora.
O altă problemă a Mariei este legată de toal etare. Cu toate că a depășit „vârsta oliț ei” și a ajuns la
„vîrsta robinetului”, fata refuză să renunțe la pampers și nu își reglează bine evacuările pe timp de
zi sau noaptea. Mama nu a luat nicio măsură în această privință, având o atitudine indiferentă și
pasivă.
Pentru identificarea nevoilor din a cest studiu de caz am apelat la Piramida Nevoilor lui Abraham
Maslow.
Nevoi fiziologic e- nevoia de a avea o locuința în care să se simtă în siguranță, nevoia de a avea o
alimentație echilibrată, nevoia de a dezvolta deprinderile de bază în autoingrijire, spre exemplu
toaletarea, nevoia de odihnă, nevoia de a -i fi monitorizată starea de săn ătate.
Aflându -se la vârsta anteprescolarului, când alimentați a joacă un rol foarte important în
dezvoltarea copilului, Maria trebuie sa aibă o alimenta ție echilibrată , bogată în proteine precum
fructe, lecume sau produse lactate.

8
Maria trebuie să fie susținută de către părinți să -și dezvolte deprinderile de bază în autorealizarea
igienei, în special toaletarea, deoarece aceasta refuză să renunțe la pam pers și nu reușește să își
regleze bine evacuările atât noaptea, cât și pe timp de zi. În lipsa acestor achiziții, Maria nu trebuie
pedepsită sau învinuită de către părinți. Aceștia trebuie să o ajute prin joc sau vizionarea anumitor
texte media cum și de ce trebuie să renunțe la purtarea pampersului în schimbul oliței.
Somnul reprezintă o altă nevoie de bază din categoria nevoilor fiziologice importantă pentru
menținerea sănătății fizice și psihice a copilului. Maria trebuie să aibă un program regulat de somn,
este indicat ca noaptea să doarmă în jur de 10 -12 ore, iar ziua în jur de o oră, o oră și jumătate.
Nevoia de securitate – nevoia de securitate afectivă și emoțională, nevoia de a fi înscrisă la un
medic de familie și la un medic pediatru, nevoia d e a pa rticipa la ședințe de logopedie .
Maria are nevoie de securitate afectivă din partea părinților și a surorii pentru a depăși problema
anxietății, a comunicării sau a somnului.
În ceea ce privește nevoia de sănătate, Maria trebuie înscrisă la un medic de familie pentru a
beneficia de servicii medicale precum consultații, analize medicale sau vaccinuri. De asemenea,
trebuie înscrisă și la un medic p ediatru pentru a beneficia de e valuări ocazionale ale stării de
sănătate sau ale dezvoltării fizice (greutate, înălțime).
Pentru remedierea problemelor legate de întârzierea dezvoltării limbajului, Maria are nevoie să
participe la ședințe de logopedie, unde prin intermediul jocului, a l comuicarii și prin alte metode,
va reuși să depășească aceast impediment.
Nevoia de apartenență – nevoia de a aparține unui mediu familial care să-i ofere liniște, nevoia
de fi înscrisă la creșă.
Familia este primul med iu de apartenență al copilul, în care se dezvoltă și care îi forme ază bazele
dezvoltării conduitelor comportamentale și cognitive. Mediul famili al trebuie să fie unul armonios
care să -i ofere Mariei o dezvoltare sănătoasă . Aceasta nu trebuie să asiste la c erturile și
neînțelegerile părinților deoarece o vor afecta în plan psihic și poate deveni la rândul ei un agresor.
Maria trebuie să fie înscrisă la creșă, unde va relaționa cu copii care vor contribui involuntar la
dezvoltarea limbajului ei, va participa la diverse jocuri și activități care o vor ajuta în stabilirea
unor conduite comportamentale și in dezvoltarea motricității. “Î n condiții de creșă -este importantă

9
îmbogățirea mediului prin jucării, acvarii, scări, cărucioare, balansoare, etc. deoarece aces tea
creează condiții de satisfacere a cerinței de explorare și fixare a ei în mișcări ce presupun eforturi
diferite (exercitându -le, dar presupun și o antrenare psihologică mai complexă, care constituie
momentele episodice de joc).” (Schiopu, 1997, p. 101)
Nevoia de stimă – nevoia d e comunicare, nevoia de interacțiune socială , nevoia de suport pentru
achiziț iile motorii, de limbaj si cognitive, nevoia de a se juca zilnic cu o varietate de obiecte, dar
si cu membrii familiei ).
Încă din perioada primei copilării, antepreș colar ul iși dezvoltă încrederea în propria persoană cu
ajutorul susținerii din partea familiei, (în special din partea mamei ), prin intermediul comunicării
sau al interacț iunii cu persoan ele din grupurile de apartenență (familie, creșă). Parinții trebuie să
comunice mai m ult cu Maria, să petreacă mai mult timp cu ea, să participe împreună la diverse
jocuri și activități și să o motiveze de fiecare dată câ nd va face un lucru bun.

10
Bibliografie:
Crețu, T., 2011, Psihologia Vârstelor , București, Editura CREDIS : 105 -137
Maslow, A., n.d, Piramida Trebuințelor lui Abraham Maslow
Rujoiu, V., 2020, Curs Stadiile, etapele și ciclurile dezvoltării umane
Scaffer, H.R., 2010, Introducere în psihologia copilului , n.p, Editura ASCR
Schiopu, U., 1997, Psihologia Vârstelor , București , Editura Didactică și Pedagogică, R.A.Ș: 101
Sion, G., 2007, Psihologia Vârstelo r, București , Editura Fundației România de mâine : 75-77
Verza, E., 1993, Psihologia Vârstelor , București, Editura Hyperion : 36-47
https://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/DEZVOLTAREA -PSIHICA -Caracteris73.php ,
accesat la 27.05.2020