Lucrare de disertație [629949]

Lucrare de disertație
11
CUPRINS
1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
2.De la creație la inovație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
2.1.Creație științifică, creație artistică, creație tehnică ………………………….. …………………….. 15
2.2.Definirea cercetării și formele acesteia ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.3.Inovarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
2.3.1. Procesul inovării din perspectiva integrării europene a României …………………… 22
2.3.2. Strategia de inova re………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.3.3. Spirala inovării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……25
3.Brevetul e uropean ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 27
3.1.Organizația Europeană de Brevete ………………………….. ………………………….. ………………. 27
3.1.1. Oficiul European de Brevete ………………………….. ………………………….. …………….. 27
3.1.2. Consiliul de administrație ………………………….. ………………………….. …………………. 29
3.2.Definirea brevetului european ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
3.3.Procedura de obținere a unui brevet european ………………………….. ………………………….. .34
3.3.1. Dosarul pentru înregistrarea brevetului ………………………….. ………………………….. ..34
3.3.2. Examinarea depozitului național reglementar ………………………….. ………………….. 38
3.3.3. Stingerea drepturilor asupra brevetului ………………………….. ………………………….. ..41
4.Beneficiile derivate din brevetele de invenție ………………………….. ………………………….. …..45
4.1.Drepturi și beneficii ale inventatorului ………………………….. ………………………….. ………… 45
4.1.1. Argumente pro și contra sistemului de protecție prin brevet de invenție ………….. 46
4.1.2. Pirateria și contrafacerea ………………………….. ………………………….. …………………. 50
4.1.3. Sancțiunile în cazul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală ………………. 50
4.2.Diferite situații în care se poate afla inventatorul ………………………….. ………………………. 52
4.2.1. Inventatorul salariat ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
4.2.2. Transmiterea drepturilor asupra brevetului ………………………….. ……………………… 54
4.3.Beneficiul terților ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 56
5.Evoluția inovării reflectată de numărul cererilor de brevete de invenție …………………… 59
5.1.Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci ………………………….. ………………………….. ……….. 59

Lucrare de disertație
12
5.2.Analiza brevetelor din 1906 și până în 2013 ………………………….. ………………………….. …60 48
5.3.Activitatea inovatoare în Maramureș (2004 –2013) ………………………….. ………………….. 67
5.4.Proprietatea intelectuală în România și statele membre OECD ………………………….. ……68
6.Studii de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 71
6.1.Autocombinată pentru mente nanța sistemelor de canalizare ………………………….. ……….. 71
6.2.Sistem de monitorizare la distanță a condițiilor meteo, avertizare și prognoz ă meteo ….79
7.Rezultate. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 81
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …83
Anex a 1:Taxe, cereri de brevete ………………………….. ………………………….. ………………………….. 85
Anex a 2: Formular tip „Cerere de brevet european” ………………………….. ………………………….. …93
Anex a 3: Cerere de brevet de invenție nr. a 2012 01053 ………………………….. ……………………….. 97
Anex a 4: Cerere de brevet de invenție nr. a 2012 00678 ………………………….. ……………………… 105

Lucrare de disertație
13
1.INTRODUCERE
În fiecare zi ne folosim de diferite obiecte și accesorii menite să ne mijlocească
îndeplinirea unor scopuri și să ne facă existența mai ușoară. Inventatorii de ieri și de azi prin
invențiile lor au modelat și continuă să modeleze lumea în care trăim. În fiecare zi beneficiem de
pe urma muncii marilor in ventatori: când aprindem lumina sau când folosim computerul,
telefonăm sau ne uităm la un film, sau invențiile simple, cum ar fi: nasturii, fermoarele, Coca –
Cola sau fulgii de porumb etc., invenții care ne fac viața mai ușoară dar și mai plăcută. Folosim
toate aceste invenții dar foarte rar ne întrebăm cine, când sau cum le -a inventat, câte au ca sursă
un izvor autohton, câte au izvorât din mințile creatoare și din mâinile dibace ale conaționalilor
noștri.
Cadrul social -politic constituit la nivel european și mondial încurajează procesul inovării
și aplicarea tehnologiei pe care le asimilează cu bunăstarea social -economică.
Procesul de inovare este singura speranță pentru asigurarea vitezei accelerate a
schimbărilor tehnologice în procesele productive impuse de schimbările sociale și economice
care au loc în întreaga lume.
Consid ercăimportanța tem eiabordate esteunamajorășipoateaveaunimpact masiv în
cadrulprocesului decreștere și dezvoltareeconom ică,atâtlanivel microeconom ic,cât mai ales
lanivel macroeconom ic.
Obiectivul acestei lucrări este de a realiza o sinteză legată de procedura de aplicare a unei
propuneri de brevet de inven ție, stadiul actual a invențiilor la nivel național și județean în
perioada 2004 –2013. Iar ca urmare a modului de elaborare a inven țiilor un alt obiectiv a fost
prezentarea unor studii de caz privind implementarea unor inven ții.
Camodali tatepracticădeanalizăîncadrulacesteilucrări amutilizatstudiiledecaz
asupra invențiilor „Autocombinată pentru mentenanța sistemelor de canalizare” și „Sistem de
monitorizare la distan ță a condi țiilor meteo, avertizare și prognoz ă meteo”, p recum și analiza
datelor stati stice privind cererile de brevete și brevetele acordate pentru a observa trenduri de
evoluție și comportamente în perioade marcate de aderarea României la Uniunea Europeană și
criza economică.

Lucrare de disertație
14
Practica documentară am realizat -o la CRPP PIMM prin colaborare cu doamna ing.
Carmen Neac șu, căreia îi mul țumesc pe aceast ă cale pentru ajutorul acordat, fără de care această
lucrare nu ar fi existat. Îi mul țumesc, de asemenea, pentru c ă mi -a lămurit toate neclarită țile și
mi-a răspuns la toate întrebările, cu răbdare și căldură.
Doresc să îi mul țumesc și domnului prof. univ. dr. ing. Mi rcea Lobon țiu pentru ideea pe
care dânsul mi -a dat -o, în timpul unui curs, de a aborda această temă. Îi mul țumesc pentru
îndrumarea și răbdarea acordată pe parcursul realizării acestei lucrări.
Înprimulcapitolamevidențiat trecerea de la o creație științific ă sau tehnică simplă, prin
cercetare și cunoaștere, la o creație inovatoare.
Înaldoileacapitolamanalizat brevetul european în complexitatea sa începând cu
autoritățile europene îndreptățite la eliberarea acestuia și ajungând până la costurile pe care le
implică.
Altreileacapitoleste dedicatprezentăriiunor elemente g eneralede legislație
internațională privind brevetele de invenție. Astf el,amanalizatcadruljuridic de r ealizarea
transferului internațional de tehnolo gie,atâtdin perspectiva d repturilor su port,câtșidin
perspectivaconvențiilorșitratatelorinternaționalecaregestioneazăacestedrepturi lanivel
internațional.Pe parcursul capitolului,am analizat beneficiile inventatorului, beneficiarului și a
terților.
Capitolul alpatruleaanalizeazădate statistice privind cererile de brevete și brevetele de
invenție acordate. P rima p arte a capitolului este d edicatăanalizeigeneralităților privind
brevetele în perioada 1906 –2013. Adouapartea capitolului sereferălaanaliza ultimilor zece
ani, analiză care cuprinde și date privind județul Maramureș, în comparație cu restul României.
Cea de -a treia parte este dedicată prezentării României în comparație cu alte țări europene ,
membre OECD .
În capitolul cinci am reali zatdouă studii de caz . Înprimul studiu de caz am cuprins
cererea de brevet de inven ție și procesul de realizare a autocombinatei pentru mentenanța
sistemelor de canalizare, cu particularitatea ei de a fi un produs cu destina ție special ă realizat la
coman dă în urma unei licita ții.În cel de -al doilea studiu de caz am prezentat o inven ție care a
pornit de la dorin ța de a ajuta un prieten, iar acum se dorește r ăspândirea ei pe plan na țional,
această inven ție este sistem de monitorizare la distanț ă a condi țiilor meteo, avertizare și
prognoză meteo.

Lucrare de disertație
15
2.DE LA CREA ȚIE LA INO VARE
Pe parcursul acestui prim capitol am abordat inven ția de la începuturile ei, atunci când
aceasta este doar un gând, o dorin ță de a acoperi o necesitate, și care, odat ă ce a prins rădăcini va
crește ca o ml ădiță, firavă până când va trece prin filtrul cercetării și apoi al cunoașterii, ca în
final să devină o inven ție inovatoare, un adev ărat arbore al progresului.
2.1Creație științifică, creație artistică, creație tehnică
Inteligența umană are două laturi complementare, cea tehnico -științifică și cea artistică.
Această complementaritate constă în faptul că omul de știință caută mai întâi să înțeleagă, pentru
ca apoi să creeze, în timp ce artistul creează pentru a înțelege. Omul creator a reușit să „vadă” în
știință înainte ca posibilitățile experimentale să -i permită să „constate”.
Creatorul, prin scopul activității desfășurate, este profund umanist deoarece urmărește să
se servească de mijloacele existente și de forțele cu noscute ale naturii pentru a le pune la
dispoziția societății într -un mod cât mai atractiv, mai eficient, ceea ce conduce la creșterea
ponderii organizării.
Uneori reac ția faț ă de o descoperire sau inven ție poate fi subiectiv ă. Această reacție,
manifestat ă mai ales față de creatorul tehnic, s -ar putea explica și prin aceea că fiecare nouă
tehnologie sau produs tehnic care are impact asupra unor ramuri industriale, în special la
începuturile ei, este rezultatul unui amestec haotic de manifestări atât ale un or specialiști, cât și
ale unor pseudospecialiști.
Conceptele și adevărurile științifice sunt descoperite de omul de știință, nu sunt create de
el. În acest fel omul de știință se apropie mai mult de descoperitorii de felul lui Columb sau
Vasco da Gama decât de inventatori ca da Vinci, Edison sau Coandă. Însă, î ntre omul de știință
și inven tator nu este opoziție, în cultura universală existând numeroase exemple de creatori
eminenți care au îmbinat în mod strălucit calitățile omului de știință cu cele ale inventatorului.
Omul de știință care cercetează legile naturii își concentrea ză eforturile și își utilizează
potențialul de cunoștințe pentru a cuprinde cursul fenomenelor și pentru a stabili legile generale
ce le guvernează . Omul, în general, este "ființa care ordonează'', care clasifică multitudinea de

Lucrare de disertație
16
cunoștințe pe care practica i le furnizează din lumea fenomenelor studiate. C reatorul tehnic
înlănțuiește realități disparate, din care, prin combinări sau asocieri, creează o realitate și o
valoare nouă -creația tehnică -prin care dă producției materiale și spirituale unnou curs și o
nouă îndrumare practică.
"Tot ce născocesc va rămâne în urma realității, fiindcă va veni un moment când creațiile
tehnicii vor depăși pe cele aleimaginației" afirmațiece îi apar ține lui Jules Verne, a fost
confirmată de viață.
În dezvoltarea științei s -a pornit de la presupozi ții filosofice pentru a se ajunge în cele din
urmă la certitudini științifice. Au fost elaborate teorii, au fost enunțate principii general -admise
de cercurile științifice. În știință, încă de la apariția primelor noțiuni științifice, cunoașterea s -a
împletit cu fantezia. În prezent cunoașterea s-a dovedit fără limite în spa țiu șitimp.
În creația tehnică apelarea la modele simplificate nu este admisă . Inventatorul nupoate să
rămână în faza unor presupoziții, a prezentării unei invenții numai ca idee care să fie apoi
concretizată de alții, o invenție este brevetabilă dacă este nouă, rezultă dintr -oactivitate inventivă
și este complet concepută astfel încât să fie susceptibilă de aplicare industrială.
Atât creația tehnică cât și, într-o oarecare măsură, creația științifică, oricât de ingenioase
arfi, au o perioadă de existență limitată în timp, determinată în principal de nivelul de
dezvoltare științifică șitehnică, precum și de viteza de re înnoire a tehnic ii în domeniul dat.
Spre deosebire decreația tehnică sau științifică, creația artistică autentică nu se perimează în
timp. Unele dintre creațiile tehnice și științifice concepute sau descoperite de Leonardo da
Vinci au fost depășite moral încă dinsecolul XX, daropera luiartistică adăinuit șiva
dăinui și înviitor.
Fundamentul oricărei creații științifice sau tehnice constă în totalitatea cunoștințelor din
domeniul respectiv la un moment dat și, de acee a, este posibil ca o invenție sau o descoperire
științifică să apară simultan în maimulte țări fiind revendicată de către creatori diferiți, așa
cum s -a întâmplat cu legea conservării masei, lege cunoscută sub numele de legea Lomonosov –
Lavoisier.
Încreația tehnică un rolimportant ar trebui să revină examinatorului de fond din OSIM
care, numai analizând obiectiv conținutul prezentat în descrierea creației tehnice, prin scrisoarea
adresată colectivului de autori, trebuie să aprecieze, nu numai critic, ci șiconstructi v, soluția
tehnică propusă protecției prin ridicarea unor probleme tehnice în legătură cuaceasta,
declanșând, în acest fel,noiprocese creatoare.
Creația artistică (pictură, muzică, literatură, film, dans etc.) poate fi înțeleasă și apreciat ă,
deregulă, de către oricine, această înțelegere nepresupunând, în mod obligatoriu, o pregătire

Lucrare de disertație
17
specială anterioară ci numai talent, har sau simț estetic. Creația tehnică și cea științifică nu pot
fiasimilate fără dificultăț i. Publicitatea făcută acestora din urmă este mai redusă datorită
faptului că, pedeoparte, invențiile sau descoperirile științifice se adresează, de regulă, unor
inițiați în domeniul tehnic sau științific respectiv, iar, pedealtă parte, ele au un pronunțat
caracter aplicati v[15, pag. 276-279].
În scopul trecerii de la o cercetare științific ă sau tehnică spre inovare va fi utilizată
cercetarea, aceasta fiind puntea de legătură între o simplă crea ție și o creație inovatoare.
2.2Definirea cercetării și formele acesteia
Conform DEX -ului cerceta rea este ”o investiga ție original ă în scopul dobândirii de noi
cunoștințe științifice sau tehnologice”. Cercetarea mai poate fi definit ăși ca ansamblu de
activit ăți teoretice, ordonate și sistematice, de obținere și prelucrare a informației științifice
controlateși verificate, de folosire a acesteia în scopul construirii unor explicații cuprinz ătoare
cu privire la esen ța unui anumit domeniu al realit ății, în vederea modific ării acestuia ori a
exercitării, directe sau indirecte, a unui control asupra proce selor care sunt specifice, în raport cu
cerințele de ordin material și spiritual ale oamenilor.
Cercetarea duce la dezvoltare și, astfel, se ajunge la conceptul de cercetare -dezvoltare.
Termenul cercetare -dezvoltare este definit în Manualul Frascati, edi ția 2002 ,astfel: ”Cercetarea
și dezvoltarea experimentală (C -D) înglobează lucrările de creație făcute în mod sistematic în
vederea îmbogățirii ansamblului de cunoștințe, inclusiv cunoașterea omului, a culturii și a
societății, precum și utilizarea acestor cunoștințe pentru noi aplicații [10, pag. 30].Termenul C -D
acoperă trei activități:
cercetarea fundamentală;
cercetarea aplicativă ;
dezvoltarea experimentală”.
Sistemul de cercetare -dezvoltare din România are un set de definiții, care au fost aprobate
prin lege, cu scopul de a aborda noțiunile specifice într -un mod unitar ș i se află prezentate în
anexa Legii nr. 324 din 8 iulie 2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică .
1.Cercetarea fundamentală -activitatea desfășurată, în principal, pentru a dobândi cuno ștințe
noi cu privire la fenomene și procese, precum și în vederea formulării și verificării de
ipoteze, modele conceptuale și teorii.

Lucrare de disertație
18
2.Cercetarea aplicativă -activitatea d estinată, în principal, utilizării cunoștințelor științifice
pentru perfecționarea sau realizarea de noi produse, tehnologii și servicii.
3.Dezvoltarea tehnologică este formată din activitățile de inginerie a sistemelor și de
ingineri atehnologică, prin c are se realizează aplicarea și transferul rezultatelor cercetării
către agenții economici, precum și în plan social, având ca scop introducerea și
materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme și servicii, precum și perfecționarea
celor existente, și care cuprinde:
a)cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentații pentru noi produse, procese
ori servicii, incluzând fabricarea modelului experimental și a prototipului, care nu pot
fi utilizate în scopuri comerciale;
b)cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării precompetitive în produse, procese și servicii care pot răspunde, în mod
direct, cererii pieței, incluzând și activitățile de inginerie a sistemelor, de inginerie și
proiectare tehnologică [18].
2.3Inovarea
Economistul austriac Schumpeter a aborda t pentru prima dată, în 1942, mecanismele și
factorii procesului de inovare, argumentând că spiritul antreprenorial și posibilitatea obținerii
unui profit de monopol temporar ar putea stimula introducerea noilor produse pe pia ță sau
reducerea costurilor de producție.A denumit acest fenomen ”distrugere creativă”, fenomen prin
care structura de pia ță anterioară este sfărâmată pentru a se face loc unui inovator de succes [12,
pag. 8] .
Procesul de inovare este cheia dezvoltării neîntrerupte și a prosperității unei companii
înaceastă nouă economie a cunoașterii, care este dominată atât deapariția de noi tehnologii
avansat e,de demodarea rapidă a acestora, precum și de schimbări rapide ale mediului de afaceri.
Pentru un omdeafaceri este important săînțeleagă că implementarea de procese de
inovare este o necesitate. Există un număr de factori care influențează mediul de afaceri actual
șicare determină fiesăseadopte inovarea, fie săsesupună degradării. Dintre acești factori
sunt de menționa t:
perfecționarea organizării afacerii;
competitivitatea global ă;
înțelegerea cerințelor și preferințelor cliențilo r;

Lucrare de disertație
19
amenințarea uzurii morale tehnologice și a organizării afacerii [11, pag. 22] .
Pentru ca unproces de inovare s ăsedesfășoare cu succes este necesar să existe anumite
condiții prealabile: o experiență anterioară, capacitate depercepere a noului, necesitatea de a
crea ceva nou ,uncadru social favorabil. "Cunoașterea a devenit cheia resurselor econom ice și
sursa dominantă, dacă nusingura, pentru constituirea de avantaje competitive ".
Peter Drucker consideră că "Î nainte de toate inovarea este mai mult muncă decât geniu .
Ea cere cunoaștere. Adesea cere ingeniozitate și cere concentrare. Înmod clar sunt oameni
inovatori mai talentați decât alții dartalentele lor seplasează în câte undomeniu bine definit. ”
Procesul de inovare poate fi genera tprin cercetare -dezvoltare proprie sauprin transfer de
tehnologie din altă țară sub diverse forme .În realitate procesul de inovare este mult mai complex
decât găsirea unei soluții de piață și sedistinge de implementarea unei invenții înproducție,
ceea ce, de regulă, înseamnă numai crearea unui nou produs /serviciu sau aunui nou procedeu.
Un proces de inovare poate avea succes numai dacă noua cunoștință este asimilată în
condițiile concrete din companie, c reând valoare prin unul din următoarele moduri:
generarea de flexibilitate și eficiență operațională;
atragerea de noi grupuri de clienți sau intrarea pe o nouă piață globală extinsă;
îmbunătățirea modului de satisfacere a cerințelor clienților;
oferirea de noi produse sau noi servicii;
redefinirea procesului sau modelului afacerii [11, pag. 12] .
Procesul inovării constituie suportul competiției și conduce la crearea de noi industrii.
Importanța procesului inovării nu constă în faptul că, în mod obligatoriu, existența unui
asemenea proces ar genera profit pentru companie. Inovarea nu constituie o garanție pentru
succesul individual sau al companiei. Beneficiarii oricărui proces de inovare sunt inovatorii,
furnizorii, clienții, dar și firmele care adoptă, prin contract, elementele de noutate sau, pur și
simplu, le copiază.
Profitabilitatea unui pr oces de inovare este determinată de capacitatea echipei
manageriale a acestuia de a -și însuși o mai mare parte din valoarea nou creată prin acest proces.
Pentru atragerea unei părți cât mai mari din valoarea nou creată, echipa managerială care a inițiat
procesul de inovare trebuie să acorde atenție următorilor patru factori: drepturi de proprietate
intelectuală, resurse complementare, tipul de cunoștințe tacite sau explicite care definesc
caracteristicile ce conferă noutate procesului de inovare și perioada de asimilare și dezvoltare
tehnică a elementului de noutate.
În prezent se vorbește foarte mult despre inovare în mediul de afaceri, în mediul
academic, în mediul guvernamental. Dar semnificația termenului „inovare” diferă de la un mediu

Lucrare de disertație
20
la altul și chiar de la grup la grup. Pentru unii inovarea înseamnă găsirea unei soluții la o
problemă ca, de exemplu, identificarea și satisfacerea unei cerințe curente sau a unor noi
preferințe ale clienților. Alții văd procesul inovării ca un proces mul t mai complex. Ei asociază
inovarea cudescoperiri științifice, cu invenții, chiar cuorevoluție tehnico -științifică, ceea ce
presupune, în modul cel mai simplu, generarea unei idei, diferită de ce era cunoscut anterior și
care creează o nouă valoa re.
În octombrie 2002, oficiosul Comisiei Europene „Innovation & Tehnological Transfer”
definea inovarea ca fiind „conversia unor noi cunoștințe în beneficii economice și sociale, ca
rezultat al uno r interacțiuni complexe (fig.2. 1) între numeroși actori în cadrul unui sistem
constând într -un mediu (local, național, regional) ce conțin firme, institute de cercetare,
finanțatori, precum și rețelele prin care toți aceștia intră în contact.”
MEDIUL EXTERN
În România, Legea nr. 324/08.07.2003, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.
57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, definește inovarea ca fiind:
”activitate orientată către generarea, asimilarea și valorificarea rezultatelor cercetării -dezvoltării
în sfera economică și socială” și deosebeș te următoarele tipuri de inovare:
REZULTATUL
INOVARE
Fig. 2.1. Inovarea –rezultat al unor interacțiuni complexe [14, pag. 23]REZULTAT

Lucrare de disertație
21
a) Inovarea de produs –introducerea în circuitul economic a unui produs nou sau cu
unele caracteristici îmbunătățite în mod semnificativ, astfel încât să se ofere consumatorului
servicii noi sau îmbunătățite;
b) Inovare a tehnologică –introducerea în circuitul economic a unui proces sau a unei
tehnologii ori ameliorarea semnificativă a celor existente, inclusiv îmbunătățirea metodelor de
gestiune și organizare a muncii .
În literatură s -a evidențiat că există m ai multe forme de inovare de produs și anume:
schimbarea de concepție care se bazează pe o idee nouă, ce se sprijină sau nu pe o nouă
tehnologie;
schimbarea de materiale (mai ușoare, mai prelucrabile, necasante etc.) sau părți componente
(fabricate prin t urnare sau presare în loc de prelucrare și asamblare) din care se realizează
produsele;
schimbare ade formă din considerente ergonomice sau schimbare ade aspect determinată de
modificări în procesele de fabricație;
schimbări în produs determinate de cererea atelierelor de service, apariția de noi servicii care
însoțesc produsul sau identificarea de noi utilizări ale produsului.
O inovare tehnologică poate rezulta din:
combinarea mai multor funcțiuni într -o singură operație;
mărirea vitezei de pre lucrare tehnologică;
executarea unor lucrări care nu erau posibile înainte de introducerea inovării;
redefinirea frumosului (stilul, simțământul, senzualitatea) care face ca produsul /serviciul să
fie mai plăcut.
După gradul de intensitate tehnologică, se deosebesc inovări:
de creștere –inovarea care implică îmbunătățiri minore ale unui produs/serviciu, ale unui
procedeu sau aplicarea unei noi idei organizatorice pas cu pas într -o structură existe ntă;
detranziție -inovarea care, în mod adi țional, laomodificare tehnologică impune și o
schimbare a practicii dedesfășurare a afacerii, ceea ce presupune reproiectarea modelului
curent de desfășurare a afacerii. Practic, inovarea de tranziție este odezvoltare a inovării de
creștere;
curent e–înpromovarea continuă a noului cea mai obișnuită formă de inovare este inovarea
curent ă;
detransformare/de rupere –inovarea care oferă onouă rezolvare a unei probleme tehnice și
care se concretizează nu numai într -o completă reproiectare a modelului curent de

Lucrare de disertație
22
desfășurare a afacerii, ci influențează întreaga industrie în care acționează compania
respectivă.
2.3.1 .Procesul inovării din perspectiva integrării europene a României
Cadrul social -politic constituit la nivel european și mondial încurajează procesul inovării
și aplicarea tehnologiei pe care le asimilează cu bunăstarea social -economică. O asemenea
înțelegere a rolului tehnologiei în dezvoltare ar deveni însă critică dacă tehno logia ar fi chemată
să soluționeze toate problemele sociale, politice și de mediu cu care se confruntă națiunile din
întreaga lume.
Prin rezultatele spectaculoase obținute, japonezii au propus comunității industriale, încă
din 1992, reanalizarea întregul ui sistem de producție în scopul regândirii și reelaborării acestuia.
Între SUA, Europa și Japonia există, și în domeniul inovării, o competiție în plină desfășurare.
Într-un studiu efectuat de Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) s -a evidențiat c ă
Japonia a dobândit un avans important datorită:
metodelor sale de lucru;
interesului întreprinderilor pentru calitate, începând de la conducerea întreprinderii până
la echipa de lucru;
îmbunătățirii permanente a produselor și proceselor;
termenelor scurt e de livrare.
SUA și Europa nu au rămas indiferente în fața „agresivității” industriei nipone și au
evidențiat că implementarea cu succes a noutăților tehnologice este esențială pentru câștigarea
competiției cu japonezii, recomandând introducere a unor sisteme flexibile de fabricație care să
reducă timpii de reglaj și să crească importanța specializării în fabricație. General Motors a
investit în domeniul inteligenței artificiale și roboticii, ca mod de a reduce costurile, iar industria
europeană s-a concentrat asupra unor măsuri menite să reducă și, în final, să elimine decalajele.
În plus, s -au creat întreprinderi mixte europene -nipone (Rover -Honda) în cadrul cărora fiecare
muncitor este autorizat să acționeze în direcția identificării de noi sol uții pentru creșterea
continuă a calității [13, pag. 5 -6].
În contextul Uniunii Europene, internaționa lizarea activității tehnologice s-a accentuat
după 1990,ceea cea stimulat companiile multinațional e.Dezechilibrele regionale șicapacitatea
deagenera noul înunele țări aleEuropei Centrale șideEst îșipun amprenta asupra
proceselor de globalizare și integrare european ă. Încă din 1994 Uniunea Europeana (UE) a
susținut că toate țările candidate laaderare trebuie să -și dezvolte potențialul tehnico -științific,

Lucrare de disertație
23
întrucât nu dispun de forța economică necesară pentru realizarea integrală a dezvoltării prin
import de utilaje și licenț e.
Cartea verde a inovării, publicată în 1995 sub egida Comisiei Europene, a enunțat
factori i, atât ceipozitivi cât șiceinegativi, ai procesului de inovare și arecomandat Uniunii
Europene și statelor membre să ducă o politică prin care sădezvolte potențialul inovator,
stabilind noi legături între domenii tradiționale ca politica economică, politica industrială,
politica în domeniul cercetării, urmărind sprijinirea inovării pe următoarele direcții:
realizarea de noi structuri administrative în concordanță cu viziunea sistemică
asupra activității de inovare;
promovarea di alogului între mediile științifice, sectoarele industriale și marele
public, precum și sensibilizarea acestora față deproblemele inovării și difuzării
noilor tehnologi i;
elaborarea unei viziuni strategice și prospective în domeniul inovări i[13,pag.5-6].
Înanul 1996, Comisia Europeană, urmărind intensificarea aplicării recomandărilor și
direcțiilor de acțiune cuprinse în Cartea verde, pentru reducerea deficitului de inovare, a lansat
primul "Plan de acțiune pentru inovare în Europa" care se baza petrei direcții de acțiune:
1.dezvoltarea unei autentice culturi a inovării;
2.formarea unui cadru financia r, legal reglementa t, care săfaciliteze procesul de
inovare;
3.angrenarea pe plan național și comunitar a programelor de cercetare în
soluționarea problemelor procesului deinovare.
Problemele macroeconomice potfideimportanță crucială pentru inovarea industrială la
nivelul firme i,abordarea inovatoare a afacerilor fiind direct legată de accesul firmelor la diferite
surse de finanțare .
Comisia Europeană a demonstrat că politica de inovare trebuie concepută într-un cadru
complex care săpromoveze capacitățile de inovare și decercetare într -un mod integrator, care
săconstituie o punte delegătură între cercetare, industrie și an treprenoriat. Această abordare
sistemic ă,integrativă, creează condiții favorabile pentru creșterea implicării sectorului privat în
realizarea progresului tehnic, prin implicarea acestui sector în activitatea de cercetare -dezvoltare.
Ned Hamson și Robe rt Holder în lucrarea "Global Innovation" consideră că procesul de
inovare trebuie săfieprivit global. Procesele deinovare care se desfășoară la nivel național nu
sunt lipsite de importanță, dar ele trebuie să vizeze globalitate a.

Lucrare de disertație
24
Inovarea globală reprezintă mai mult decât a crea un produs /serviciu sau un procedeu
nou, ea presupune și inovări socia l-politice și impune cerințe calitati ve noi, definite prin
următoarele principii:
asprijini și arespecta protecția internațională adrepturilor omului;
aasigura că propria corporație nu este complice la abuzuri față de drepturile omului;
a respecta liberta tea de asociere și recunoașterea efecti vă a dreptului la negocieri
colective;
aelimina orice formă de muncă forțată;
a aboli efectiv angajarea în muncă a copiilor;
a elimina discriminarea în raport cu posturi de muncă și ocupații;
a promova o mare responsabilitate față de mediu, a aborda în mod precaut schimbările
de mediu și de a încuraja, dezvolta și difuza tehnologii care să nu af ecteze mediul.
Ned Hamson și Robert Holder consideră că cele mai dramatice progrese în dezvoltarea
inovării globale s -au realizat după anul 1995 datorită Internetului și World Wide Web. Pentru a
se realiza inovarea globală este necesar să nu existe barie re de limbaj sau culturale în procesul
comunicării. Sistemul modern de comunicare prin Internet, ieftin și direct, constituie însă o sabie
cu două tăișuri. Pe de o parte, facilitează interacțiunea printr -o comunicare ieftină și comodă cu
clienții și cu pot ențialii consumatori, pe de altă parte, face posibil ca cel mai mic eveniment din
mediul afacerii proprii să devină imediat, independent de locul desfășurării, cunoscut în întreaga
lume a afacerilor [12].
2.3.2.Strategia de inovare
Elementele componente aleunei strategii deinovare sunt:
a)Viziunea -constă înprospecția întimp acompanie i,arezultatelor ei, astructurii și
dimensiunilor acestei a. Viziunea satisface nevoia umană de aavea un țel,oțintă pentru
acțiun i. Dacă misiunea unei companii este relativ stabilă, viziunea este mai adesea supusă
modificărilor ca urmare a schimbărilor produse în mediul de afaceri.
b) Obiectivele -reprezintă scopurile care sprijină misiunea și asigură atingerea viziunii,
cuantificate în cel puțin unul din elementele: timp, investiții, calitat e.Deregulă o companie
areunobiectiv general, care trebuie să fieoreflectare a misiunii pe o perioadă de 3 –5 ani
[15, pag. 36] .
Obiectivele secundare nu se includ în strategie ci în politica companiei . Acestea formează
înfapt un sistem, fiind relaționate între ele.

Lucrare de disertație
25
2.3.3 .Spirala inovării
Viteza cu care se schimbă mediul de afaceri, intensificarea competiției, determină
ca dezvoltarea procesului inovării să fie în prezent mult mai importantă decât oricând.
Orice proces de inovare se bazează pe repetarea unui ciclu creativ constituit din cinci faze în
care ideile colectate din mediul de afaceri și de lucru su nt sintetizate într -o cunoștință
tacită, care se naște la un om creativ și care apoi este transformată, pe baza
experienței acumulate în afaceri, într -o cunoștință explicită orientată către oacțiune de
inovare.
Fig. 2.2. Ciclul creativ
Cele cinci faze ale ciclului creativ (fig. 2.2) pentru oinovare strategică sunt
următoarele:
1.Faza generării -fază în care se captează, în baza unor experiențe trecute, o cunoștință
tacită, prin apariția unor idei incomplet definite. Pentru a stimula generarea unei cunoștințe tacite
este n ecesar ca oamenii cu spirit creativ să dispună de cunoștințele necesare pentru a putea fi
receptivi și să fie foarte atenți la tot ce se petrece în jurul lor pentru a capta ideile de interes
apărute în mediul de afaceri, în companie, încolectivul de muncă etc.
2.Faza conceptualizării -în această fază, pentru a dezvolta un nou concept,în temeiul
experie nței trecute, se combină ideile receptate șidezb ătute cu modelul mental al creatorului
pentru a setrece de lacunoștințe tacit elacunoștințe explicite.
3.Faza optimizării -faza încare secompară conceptele explicite cu criterii explicite
pentru a selecta în mod just soluțiile optime. Înaceastă fază oamenii evaluează conceptele
Idei din mediul de
afaceri
Idei din organizație
Idei din colectivul
de muncă
Idei personale
Generare
Conceptualizare
OptimizareImplementareDefinitivare

Lucrare de disertație
26
explicite din faza a doua pentru a le converti în soluții potențiale .Încontinuar e, înainte dease
trece la faza următoare, se caută identificarea surselor de finanțare a procesului de inovare.
4.Faza implementării -fază încare seproduc și se testează noile soluți i. Totodată se
caută să se identifice modalități tehnologice pentru realizarea șiverificarea concretă anoii
soluți i. Se redactează documentația necesară pentru protecția noii soluții tehnice prin dreptul de
proprietate industrială, pebaza noilor cunoștințe tacite șiexplicite care rezultă din procesul de
instruire prin stabilirea tehnologiei defabricație a noii soluții generate.
5.Faza definitivări i–fază în care noile cunoștințe acumulate sunt sintetiz ate, codificate
șidistribuite. Această fază constituie punctul culminant al transferului noilor cunoștințe de la
modul tacit la cel explicit, în care oamenii acumulează noile cunoștințe pentru a leutiliza în
vederea inițierii unui nou ciclu deinovare [15, pag. 40 -41].
În concluzie, o crea ție poate s ă devină o crea ție inovatoare prin intermediul cercet ării, iar
această nouă crea ție poate fi protejat ă, de exemplu, printr -un brevet de inven ție. În contextul
apartenen ței României la U.E., aceste brevete pot fi naționale sau europene.

Lucrare de disertație
27
3.BREVETUL EUROPEAN
În acest capitol am studiat brevetul european în complexitatea sa. Studiind Conven ția de
laMünchen , am analizat componentele care compun un brevet european și calit ăți ale acestuia,
precum avantajele și dezavantajele sau când se justific ă depunerea unei c ereri pentru ob ținerea
lui.
3.1 Organiza ția European ă de Brevete
Prin Conven ția de la München, adoptat ă la 5 octombrie 1973 se înfiin țează Organiza ția
Europeană de Brevete.
Această organiza ție este format ă din două o rgane . Acestea sunt:
a)Oficiul Eu ropean de Brevete (OEB);
b)Consiliul de administrație.
Organizația are ca sarcină eliberarea brevetelor europene. Această sarcină este îndeplinită
de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administrație. În fiecare stat
contractant Organizația are capacitatea juridică cel mai deplin recunoscută, acordată de legislația
națională persoanelor juridice; în mod special, aceasta poate să:
achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile sau imobile ;
să fie parte la procedurile legale.
Reprezentanul Organiza ției este președintel e Oficiului European de Brevete, iar sediul se
află în München.
3.1.1.Oficiul European de Brevete
Conducerea Oficiului European de Brevete este asigurată de președinte, care răspunde de
activitatea Oficiului în fața Consiliului de administrație și este ales de c ătre acesta .
În acest scop președintele are următoarele competențe:
a) ia toate măsurile utile, inclusiv adoptarea unor instrucțiuni administrative interne și
publicarea unui ghid informativ pentru publi c, pentru a asigura funcționarea Oficiului;

Lucrare de disertație
28
b) deoarece această convenție nu conține nici o prevedere în acest sens, stabilește
activitățile care trebuie să se desfășoare la Oficiul European de Brevete din München și,
respectiv, din Haga;
c) poate supune Consiliului de administrație orice proiect de modificare a prezentei
convenții și orice proiect de reglementare generală sau decizii, care intră în sfera de competență a
Consiliului de administrație;
d) pregătește și execută bugetul, precum și orice buge t modificator sau adițional;
e) supune anual Consiliului de administrație un raport managerial de activitate;
f) exercită autoritatea ierarhică asupra personalului;
g) numește și promovează angajații;
h) exercită autoritatea d isciplinară asupra angajaț ilorși poate propune Consiliului de
administrație sancțiuni disciplinare împo triva angajaților ;
i) poate delega competențele și atribuțiile sale.
Președintele este asistat de un număr de vicepreședinți. În cazul absenței sau
indisponibilității președintelui, unul dintre vicepreședinți își asumă funcțiile acestuia, conform
procedurii stabilite de Consiliul de administrație.
Angajații Oficiului European de Brevete sunt obligați, chiar și după încetarea contractului
de angajare, să nu divulge și să nu utilizeze informațiile care, prin natura lor, constituie secret
profesional.
Limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete sunt engleza, franceza și germana.
Cererile de brevet european se depun în una dintre aceste limbi.
Cu toate acestea, persoa nele fizice și juridice cu domiciliul sau sediul pe teritoriul unui
stat contractant în care limba oficială este alta decât germana, engleza sau franceza, precum și
cetățenii acestui stat rezidenți în străinătate pot depune cereri de brevet european în lim ba
oficială a acelui stat. Totuși trebuie să fie depusă o traducere în una dintre limbile oficiale ale
Oficiului European de Brevete, în termen de o lună. P e parcursul întregii proceduri în fața
Oficiului European de Brevete se poate înainta o asemenea tra ducere, în conformitate cu textul
original al cererii.
Fasciculele brevetului european sunt publicate în limba în care are loc procedura; ele
cuprind o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi oficiale ale Oficiului European de
Brevete.
Pentru ap licarea pr ocedurilor prevăzute în convenție se instituie în cadrul Oficiului
European de Brevete:

Lucrare de disertație
29
a) o secție de depozit;
b) divizii de cercetare documentară;
c) divizii de examinare;
d) divizii de opunere;
e) o divizie juridică;
f) camere de apel;
g) Marea Cameră de Apel.
3.1.2.Consiliul de administrație
Consiliul de administrație se compune din reprezentanții statelor contractante și din
supleanții acestora. Fiecare stat contractant are dreptul să desemneze un repr ezentant și un
supleant al acestui a în Consiliul de administrație. Membrii Consiliului de administrație pot să fie
asistați de consilieri sau de experți .
Consiliul de administrație alege, dintre reprezentanții statelor contractante și dintre
supleanții ace stora, un președinte și un vicepreședinte. Vicepreședintele îl înlocuiește pe
președinte în caz de indisponibilitate a acestuia. Durata mandatului președintelui și al
vicepreședintelui este de 3 ani. Acest mandat poate să fie reînnoit.
Consiliul de adminis trație poate să instituie un bir ou compus din cinci dintre membrii săi,
de îndată ce numărul statelor contrac tante a atins cifra de minumum opt .Președintele și
vicepreședintele Consiliului de administrație sunt de drep t membri ai biroului, ceilalți trei
membri fiind aleși de Consiliul de administrație. Durata mandatului membrilor aleși de Consiliul
de administrație este de 3 ani. Acest mandat nu poate fi reînnoit.
Biroul își asumă executarea sarcinilor pe care i le încredințează Consiliul de
administrație , în conformitate cu Regulamentul intern al acestuia.
Consiliul de administrație se reunește la convocarea președintelui acestuia. Președintele
Oficiului European de Brevete ia parte la deliberările Consiliului de administrație.
Consiliul de administrație ține o sesiune ordinară o dată pe an; suplimentar, el se reunește
la inițiativa președintelui său sau la solicitarea unei treimi din numărul statelor contractante.
Limbile utilizate în deliberările Consiliului de administrație sunt engleza, franceza și
germana. Documentele ce se supun discuției Consiliului de administrație și procesele -verbale ale
deliberărilor sunt redactate în cele treilimbi.
Oficiul European de Brevete pune la dispoziția Consiliului de administrație și a
comitetelor instituite de acesta personalul, sediile și mijloacele materiale necesare îndeplinirii
misiunii acestora.

Lucrare de disertație
30
Consiliul de administrație are competența să modifice următoarele prevederi ale prezentei
convenții:
a)durata termenelor stabilite deprezenta convenție; această prevedere se aplică
termenului stipulat în art. 94, în condițiile prevăzute în art. 95;
b)Regulamentul de aplicare.
Consiliul de administrație are competența să adopte și să modifice:
a)Regulamentul financiar;
b)Regulamentul deserviciu alangajaților permanenți șiregimul aplicabil altor
angajați aiOficiului European deBrevete, baremul salariilor lor, salariaților
permanenți și alealtor salariați, precum șinatura șiregulile de atribui re a altor
avantaje suplimentare;
c)Regulamentul pensiilor șiorice măriri alepensiilor existente, corespunzătoare
creșterii salariilor;
d)Regulamentul referitor la taxe;
e)Regulamentul său intern.
Drept de vot au n umai statele contractante în Consiliul de administrație. Fiecare stat
contractant dispune de un singur vot [8].
3.2 Definirea brevetului european
Consacrat de Convenția de la München din 1973, brevetul european se eliberează printr -o
procedură unică de Oficiul European de Brevete (OEB).
De la data eliberării, brevetul european reprezintă un fascicul de brevete naționale.
Brevetul european are un regim juridic dublu. Astfel, condițiile de brevetabilitate, întinderea
protecției și dreptul la cal itatea de titular sunt stabilite de Convenție, iar drepturile și obligațiile
titularului, precum și sancțiunile de legislațiile naționale [2].
Componentele brevetului european
Documentele pentru un brevet european constau în:
descrierea propriu -zisă a invenției;
revendicări;
desene/relații sau compoziții chimice dacă este cazul;
rezumatul invenției.

Lucrare de disertație
31
Particularită țile brevetului de invenție:
Brevetul de inven ție se caracterizeaz ă prin următoarele particularită ți:
reprezintă un titlu de protec ție specific, care atest ă protecția unei invenții;
este eliberat la cererea inventatorului sau a succesorilor săiîndrepturi decătre instituția
unui stat sau o institu ție comunitar ă cu competen țe în domeniu stabilite prinlege;
confirmă calitatea de inventator a persoanei fizice care a creat inven ția;
conferă titularului anumite drepturi;
protecția este limitat ă în timpși spațiu.
După expirarea duratei deprotecție,invențiatrece îndomeniul public șipoate fi
exploatată de orice persoană interesată.
Funcțiile brevetului de invenție.
Brevetul de inven ție îndeplineș te dou ăfuncții: una intern ăși alta extern ă.
a)Funcția intern ăasigură protec ția propriet ății industriale prin interzicerea folosirii
invenției de c ătre terți. Aceast ă prerogativă conferă de ținătorului brevetului posibilitatea de a
investi în exploatarea inven ției, de a obține pe cale civil ă sau penală despăgubiri în caz de
încălcare a drepturilor sale. Existența brevetului pe rmite documentarea științ ificăcu generarea
progresului tehnic șieconomic.
b)Funcția extern ărealizează protec ția comerțului internațional și a cooper ării economice
internaționale prin ob ținerea de brevete î n mai multe state. Aceast ă funcție faciliteaz ă
comerc ializarea produselor realizate în baza inven țiilor brevetate ș i transferul de tehnologie.
Prin func țiile sale brevetul permite stabilirea nout ății invenției, asigur ă prioritatea
științific ăși contribuie la respectarea ordinii juridice.
Avantajele brevetului european
Convenția Brevetului European face posibilă ob ținerea brevetului în aproximativ 40 de
țări europene pe baza unei singure aplica ții. Solicitantul alege ț ările în care dore ște protecție.
Brevetele europene sunt a cordate de către Oficiul European de Brevete printr -o procedură
centralizată, astfel eficientă din punct de vedere economic și al economiei de timp. Cele trei
limbi oficiale în care se acordă sunt: engleză, germană și francez ă.
Au acelea și efecte legale c ași brevetele naționale pentru fiecare țar ă în care sunt
acordate. Fiecare brevet european este supus unei examinări de fond și poate fi obținut și în ț ări
care au un sistem de înregistrare doar, asigurând astfel o protec ție puternic ă.
Brevetabilitatea în Europa
În conformitate cu legea Convenției Brevetului European, brevetele se acordă doar pentru
invenții noi, care implic ă un pas inovativ și au aplicabilitate industrial ă. O inven ție îndeplinește

Lucrare de disertație
32
aceste cerin țe atunci când nu este cunoscut ă publicului î n orice formă anterior datei de
completare a aplica ției, nu este evident ă unei persoane calificate și poate fi fabricat ă sau folosită
industrial.
Descoperirile, metodele matematice, programele de calculator și metodele de business nu
sunt considerate invenții. Procedurile chirurgicale și terapeutice împreun ă cu metodele de
diagnosticare practicate pe corpul uman sau animal sunt excluse de la brevetare. Varietă țile de
plante sau animale noi sunt complet excluse de la brevetare. Convenția Brevetului Euro pean nu
recunoaște, desigur, invențiile a c ăror exploatare comercială sunt contrare principiilor etice, cum
ar fi mijloacele de clonare umană sau utilizarea embrionilor umani în scopuri comerciale și
industriale. De asemenea, sunt excluse de la brevetare și invențiile a căror publicare sau aplicare
ar fi contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, aplicarea invenției neput înd fi considerată ca
atare datorită faptului că ea este interzisă de legi sau regulamente în vigoare în unele sau în toate
statele co ntractante.
Justificarea aplicării cererii pentru un brevet european
Brevetarea poate fi o ac țiune costisitoare. La fel ca în cazul oric ărei alte investi ții,
riscurile și beneficiile trebuie s ă fie puse în balan ță cu atenție. Totuși, se recomand ă breveta re în
oricețară în care se preconizează să aducă un randament economic semnificativ. Este logic să se
aplice pentru un brevet european decât unul na țional atunci când se dorește protecția pentru mai
mult de patru țări europene.
Aspecte de luat în consider are înainte de a aplica pentru un brevet european
Dacă o idee este facută publică înainte de a fi aplicat pentru brevetare, aceasta nu mai este
considerată nouă. Dacă, de exemplu, completarea aplica ției este precedat ă de negocieri între
inventator și o co mpanie interesată în folosirea inven ției, este recomandat ca negocierile s ă fie
confidențiale. Este totuși de preferat ca aplicarea pentru brevet s ă aibă loc înaintea negocierilor.
Faptul că o inven ție nu este disponibil ă comercial nu înseamnă întotdeauna că este nouă.
Poate fi folositoare, în primă instan ță, analizarea cataloagelor și a jurnalelor de comerț pentru a
vedea ce există deja pe pia ță. Numeroasele documente privind brevetele care descriu stadiul în
care se află acestea sunt o sursă de informa ții mult mai importantă.
Cea mai bună cale de a consulta aceste documente este folosind EspaceNet, prin care
Oficiul European de Brevete oferă acces la o bază de date ce con ține peste 80 de milioane de
brevete. Cu toate că o revizuire a literaturii privind brevetele nu îi va spune inventatorului tot ce
trebuie să știe, îi va indica cel puțin dac ă invenția sa este nou ă înainte de a se angaja în achitarea
costurilor ce derivă din aplicarea pentru un brevet european.

Lucrare de disertație
33
După consultarea acestor surse de informa ție, inventatorii sunt totu și sfătuiți să analizeze
dacă există o pia țățintă pentru inven ția lor. Informațiile din brevete pot fi folositoare și pentru
identificarea de parteneri de afaceri sau surse de capital [4].
Costurile pe care le implică un brevet e uropean
Costul unui brevet european depinde foarte mult de numărul de state desemnate și de
termenul planificat al brevetului. Sunt percepute taxe pentru completarea și căutarea, pentru cea
de a șaisprezecea cerere și cele ulterioare, pentru numirea, exte nsia, acordarea și publicarea,
alături de taxe pentru reî nnoire pentru cel de al treilea an după data completării și ani ce urmeaz ă
până la acordare.
Taxele de completare și căutare se achită la începutul procedurii. Valoarea taxei datorate
pentru cereri depinde de numărul de cereri ce depă șesc cea de a cincisprezecea cerere. Restul
taxelor se pl ătesc ulterior. Aceasta înseamnă c ăaplicanții pot decide în orice moment al
procedurii dacă doresc sau nu să continue procesul de aplicare. Taxele de reî nnoire se achită la
oficiul național al ț ărilor desemnate și valoarea lor depinde de taxele percepute în fiecare stat.
În stadiul post -acordare competen ța este transferat ă statelor desemnate în brevetul
european. Unele țări solicită o traducere a caietului de sarc ini sau cel pu țin a cererii, dac ă
brevetul nu a fost acordat în una dintre limbile oficiale de ale statului. Dacă proprietarul
brevetului nu depune o traducere până la termenul limită, brevetul nu mai este activ în acea țară.
Din moment ce traducerea poat e aduce costuri suplimentare considerabile, aplican ții ar
trebui să facă o analiză de pia ță pentru a stabili țările pentru care au nevoie de protec ție.
Costurile totale de ob ținere a unui brevet european vor include, în general, și onorariul
unui jurist.
Conform Ordonan ței Guvernamentale nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției
proprietății industriale, modificat ă prin Legea nr. 381/2005, taxele și termenele de plat ă pentru
cererile de brevet de inven ție și brevetele de invenție sunt prezentate în anexa 1.
Taxele legale pentru procedurile care se efectuează pot fi achitate treptat, în timp, în urma
unor solicitări scrise ale Serviciului de examinare preliminară și pe măsură ce se derulează
procedurile de examinare. Taxele pot fi achitate și odată cu depunerea cererii de brevet, la
casieria OSIM, pentru început fiind recomandabil să se achite taxele de înregistrare și de
publicare, dacă documentele de la pct. 2 al ghidului se depun direct la OSIM. Depunerea cererii
și a documentației tehnice o poat e face oricine.
Când solicitantul este persoană fizică taxele, cu excepția celor de la pct. 5 și pct.7 din
anexa 1(360 lei și 1.800 lei), pot fi diminuate în funcție de venitul lunar mediu brut pe economie
pe ultimele 12 luni. Acest venit trebuie atestat, după caz, cu o adeverință de la locul de muncă,

Lucrare de disertație
34
de la Oficiul Forțelor de Muncă, de la administrația financiară, sau cu taloane de pensie. În cazul
studenților este necesară o adeverință eliberată de decanatul facultății cu menționarea numelui
studentului , specialitatea și anul de studiu. În cazul militarilor în termen se poate depune o
adeverință de la unitatea unde își satisfac stagiul militar, iar în situația celor privați de libertate se
depune o adeverință eliberată de penitenciar.
Astfel, dacă veni tul lunar mediu brut pe ultimele 12 luni este mai mic decât de 3 ori
câștigul mediu brut pe economie se va plăti doar 20% din taxe, adică: 21.6 lei pentru
înregistrare, 36 lei pentru publicare și 216 lei pentru examinarea de fond a cererii, adică un tota l
de 273,6 lei. În caz că venitul brut este mai mic decât de 5 ori câștigul mediu realizat pe
economie se achită doar 50% din taxele de mai sus, deci 684 lei. În cazul mai multor solicitanți
ai aceleiași cereri de brevet taxele se plătesc doar o singur ădată pentru fiecare cerere, iar
impunerea se face după cel mai mare salariu.
În cazul unei persoane juridice taxele pot fi reduse la jumătate (50%) dacă printr -un bilanț
pe anul anterior, depus la OSIM, se atestă o cifră de afaceri mai mic ădecât 2 milioane de euro
(echivalentul în lei), la 20 % dacă are o cifră de afaceri sub 1 milion de euro și , de asemenea, la
20% pentru o invenție realizată în urma unei activități de cercetare -dezvoltare cu finanțare
publică, sau este instituție publică ori unitate no nprofit.
Examinarea unei cereri de brevet de invenție (obținerea hotărârii de acordare a Comisiei
de invenții) poate dura de la 18 luni, dacă se achită taxa de urgență, și până la 4 ani în cazul
taxelor reduse. După obținerea brevetului de invenție trebuie achitate an de an, timp de 18 ani,
taxele de menținere în vigoare a brevetului.
3.3 Procedura de ob ținere a unui brevet european
3.3.1.Dosarul pentru înregistrarea brevetului
Dosa rulpentruînregistrareabrevetelorde invențietrebuie săcuprindădocumentațiacare
vaficompl etatăcurespectareaurmătoarelorinstrucțiuni:
Treiexemplare ale formularuluitip“Cereredebrevetde invenție”(modelul cererii de
brevet de inven ție se reg ăsește în anexa 2) .Compl etarea f ormularului se vafaceînlimba română,
prindactilografieresauprintarepecalculator.Solicitantulcerer iipoatefiopersoanăjuridicăsau
una fizică,înprimul cazfiind necesarsăfieadăugatălafuncțieșinumeleînclaral
condu cătoruluiunității, semnăturaacestuia șiștampila unității.Dacăcondu cătorulunitățiieste
unul dintreinventatori,elnupoatesemna p entrurespectiva unit ate,fiindnecesar să s emneze

Lucrare de disertație
35
pentruunitate un adjunct,unasociatsaucontabilul șef.Încazulunităților,inventatorii vor fi
menționațiîndeclarațiasolicitatăla înregistrareacereriiconform legii.
Dacăsunt maimulțisolicitanți,iaraceștia nu sunt reprezentațiînfațaOSIMprintr-un
mandatarautorizat,încereresevaindicaunul dintresolicitanți,careestedesemnat
pentrucorespond ențacuOSIM;încazcontrar,OSIMvapurtacorespond ențacuprimul
solicitant îns cris în cerere.
Solicitanțiistrăinipot d epune cererinumaiprinmandatareaunui consili erînproprietate
indust rialăprintr-o procură.
Cele treiformulare-tiptrebuie însoțite la depunere,oblig atoriu,dedocumentația tehnică,
deasemenea întreiexemplare,cuprinzândurmăto arelemateriale distin cte:descrierea invenției,
revendicările,deseneleexplicativeșirezumatul invenției.
Descrierea invenției
Descriereainvențieitrebuie să conțină,înmodsuccesiv, înordinea de maijos,
următo arele:
a)titlul invenției,așacumacestaafostindicatîncererea de brevetdeinvenție,într-o
formulareclarășiconcisăainvențieirevendicate,fărăsăo divulg e;
b)precizareadomeniului tehnic, încarepoatefiaplicatăinvenția,fărăsădivulgesoluția;
c)prezentarea stadiului tehnicii,
d)prezentareaproblemei tehnice, pecareorezolvă invenția;
e)expunerea invenției,așacumaceastaesterevendicată,astfelîncâtproblema tehnicăși
soluțiaacesteiasăpoatăfiînțelesedeopersoanădespecialitate;
f)indicarea, dacăaceastanurezultă în mod evident din p rezentareasau din n atura
invenției, amodului î ncareinvențiapoatefiexploatatăindust rial;
g)prezentareaavantajelorinvențieirevendicate,înraportcu stadiul t ehnicii;
h)prezentarea, pescurt,afiecăreifiguri din d eseneleexplicative, dacăacesteaexistă;
i)prezentareadetaliatăaobiectului invenției,utilizându-se,dacăacesteaexistă,figurisau
desene,într-unmod suficientdeclar,compl etșicorectdinpunctde vedereștiinț ificși
tehnic,astfelîncâtopersoanăde sp ecialitate să poatărealiza inv enția.
Desenele
Desenelesunt necesareînmăsura în carecontribuie la în țelegereainvențieișia
elementeloreidenoutate.Deseneletrebuie săconținăsemne dereferință,cifreși/saulitere
care să indi ceelementelecompon ente,corespun zătoareprezentăriilorînexemplul derealizare
din d escriere.Ofilădedesenepoatesăincludă maimulte figuri.
Schemeleși diagrameleseconsid erădesene; tabelelenu se consid erădesene.

Lucrare de disertație
36
Desenelenuvorconținetexte,cuexcepțiaunui cuvântsauaunor cuvinte i zolate,strict
necesare,cumsunt: "apă","abur","deschis","închis",iarpentruschemeleșidiagramelece
ilustreazăetapeleunui procedeu,câteva cuvint e-cheie,absolut n ecesareînțelegerii
acestora; fiecarecuvântfolosit trebuie așezatîndesenînașafelîncâtsă permită înlo cuirea lui
fărăsăacoperenici o linie adesenelor.
Toatesemneledereferințăcareaparîndesenetrebuie săfiemenționateîndescriere
și invers.
Rezumatul invenției
Rezumatul indi cătitlul invențieișiconține o prezentarepescurt a descrierii,
revendic ărilor și desenelor. Rezumatul trebuie s ăindice domeniul tehnic căruia î iaparține
invenția saugrupul de invențiișitrebuie să fieastfelredactatîncâtsăse înțeleagăclarproblema
tehnicășiesențasoluțieidatedeinvențiarevendicată.
Rezumatul va conține, după caz,formula chimicăcecaracterizeazăinvenția.
Dacăcerereadebrevetdeinvențieconține desene,solicitantul vaindicafiguradin
desene s au, în mod excepțional,figurilepecarelepropunesprepubli careîmpreunăcu
rezumatul.
OSIMpoatehotărîpublicareauneialtefigurisauaunoraltefiguridincerereade
brevetde invenție,încazulîncareconsid erăcăaceasta sauacesteacaracterizeazămaibine
invenția; fiecaredintrecaracteristicileprincipalemenționateînrezumatșiilustrateprin
desen vor fi urmatedeun semndereferințăpus înt reparanteze.
Rezumatulareînexclusivitaterolul deaservicamijloc deselecțieainformațiilor
tehnice pentruspecialiști,înscopul luăriiuneideciziiprivind necesitateaconsultă riidescrierii
invenției și desenelor publi cate;rezumatulinvențieinupoatefiluatînconsid erare pentru
aprecierea întind erii protecției.Rezumatul va conține, de preferință, nu m ai mult de 150 de
cuvint e.
Revendicărileîncerereadebrevet
Revendicăriletrebuie sădefineascăobiectulprotecțieisolicitate princaracteristicile
tehnicealeinvenției. Revendicăriletrebuie săfieclareșiconciseatâtindividu al,câtși
înansamblul lo r,și săsebazezepedescriere.
Revendicărileseredacteazăîn două părți sau, după caz, înt r-o sin gurăparte.
Revendicărileîn do uăpărți trebuie săconțină:
a) un preambul indicândobiectulinvențieișicarac teristicile tehnicecaresunt necesare
pentru definireaelementelorrevendicateșicare, încombin ație,facpartedinstadiul t ehnicii;

Lucrare de disertație
37
b) o p artecaracteristică,precedată de expresia"caracterizat(ă)prin aceeacă"încare
sunt expuse acelecaracteristici tehnicecare,încombin ațiecucaracteristicileprezentateîn
preambul, d efinesc obi ectul protecției soli citate.
Revendicărileredactateîntr-osingurăparteconținoprezentare auneicombin ațiide m ai
multe caracteristici tehnicesauaunei singurecaracteristici tehnice,caredefinește
obiectul pentrucaresesolicităprotecția.
Caracteristicile tehnicedinrevendicăritrebuie să aibăaceeașidenumi reșiaceleași
semne de referințădin d escriereși din d esene.
Dacăcerereadebrevetde invențieconține d eseneexplicative,caracteristicile tehnice
menționate în revendicăritrebuie,înmăsura în careacestlucruușureazăînțelegerea
revendicării, să fieurmatedesemne dereferințăaleacestor caracteristici,indicate înt re
paranteze;semneledereferințănu trebuie săfieinterpretatecao limit arearevendicării.
Revendicări lenuconțindeseneorigrafice,linii de program,subrutine sauprogramede
calculator,dar pot conțineformule chimicesaumatematice oritabelecaresunt esențiale pentru
definireaobiectului p rotecției soli citate.
Revendicări lenuconțintrimiterica,deexemplu, "așacumesteprezentat în…
din descriere"sau"așacumesteilustrat înfig….";totuși,încazurileîncareesteabsolut
necesar,revendicarea po atefacetrimitere,înceeace priveștecaracteristicile tehniceale
invenției,la descrieresaudesene.
Ocereredebrevetdeinvențieconțineunasau maimulte revendicări independente,în
funcțiedecaracteristiciletehniceesențialealeinvenției; oastfelderevendicarepoatefi
urmată de unasau mai multe revendicări dependente.
Orevendicare ind ependentă t rebuie să p recizeze în mod clartoatecaracteristicile
esențiale necesare pentrudefinirea invenției. Revendicarea dependentăconține în mod impli cit
toatecaracteristicilerevendicări i independentecăreiai sesubo rdoneazăși, dup ăcaz:
a)dezvoltă s auexpliciteazăcaracteristicile tehnicecareaufostdejaenunțateîn
revendicareaindependentă; sau
b)sereferălaexemple particularederealizareainvenției;
c)conțineșialte caracteristicitehnice,decâtceledin revendicarea
independentăcăreiai sesubo rdonează.
Într-ocereredebrevetpotfiadmise revendicări dependentecare se referă la alte
revendicări dependente,primelefiindnumite revendicări cudependențămultipl ă.Revendicarea
dependentă trebuie să cuprindă o trimitere larevendicareacăreia ise subo rdonează,fărăca la
începutul acesteia să se facă oreferire la stadiul tehnicii.Revendicări le dependentecarese

Lucrare de disertație
38
referăla una s aula m aimulte revendicări anterioaretrebuie să fiegrupateșiplasate după
acestea încelmai potrivit mod.
Cerereacare se referălaungrupde in vențiicareformează un singurconceptinventiv
general trebuie săconținăcel puțin o revendicareindependentăpentrufiecareinvenție.
Ocereredebrevetdeinvențiepoatesăconținădouă saumai mu lterevendicări
independentedeaceeașicategorienumai dacăinvențiarevendicatăsereferă, înspecial, la:
a)mai multe produse interdependente; sau,
b)diferiteutilizărialeunui produs o rialeunui aparat; sau,
c)soluțiialternative p entruoanumită p roblemăcândacestea nu potficuprinse înt r-o
singurărevendicare.
Încazulinvențiilor din dom eniul p rogramelordecalculator:
a)revendicări le de p rodussunt admisibile d acă noile carac teristicipotfirealizate
cuajutorulunui programdecalculatorîntr-unsistemcarecuprinde mijlo ace
adaptatesărealizeze un p rocedeuechivalent;
b)revendicări ledeprocedeusunt admisibile dacăprocedeulpoatefirealizat
într-un sist em sau dacăprogramulcaredetermină realizareaprocedeuluiesterulat
într-unsistem.
3.3.2.Examinarea depozitului na țional reglementar
Examinarea preliminară
După ce sunt îndeplinite cerințelelegaleprivind înregist rarea,cerereade b revet
de invențieestesupusă procedurii de examinareprelimin ară, încadrulcăreiaseanalizează:
a)dacă solicitantul aredreptul labrevetdeinvenție,încazulîncareacestaesteoaltă
persoanădecât inventatorul;
b)dreptul m andataruluiautorizat deareprezentasolicitantul î nfațaOSIM ;
c)dacă sunt d eclarați inventatorii;
d)dacă prioritateaconvenționalăestecorectrevendicatășisusținutăprinactede prioritate
depuse laOSIM ;
e)dacă taxeleaufostplătite î ncuantumul șitermenelecorespun zătoareprocedurilor
solicitateîncerereadebrevet deinvenție;
f)îndeplini reacondițiilor materialeprivind cerereadebrevet deinvenție;
g)dacă invențiaestesusceptibilă deaplicareindust rială;
h)dacă invențiaesterezultatul un eiactivități inventive;
i)dacă cererearezultădindivizarea uneicererianterioare,încazulîncareeste m enționat

Lucrare de disertație
39
încerereacest lucru;
j)îndeplini reacondițiilor privind redactareadescrierii,revendicărilorși desenelor;
k)îndeplini reacondițiilor privind actuldecertificareadepuneriimaterialuluibiolo gicla o
autoritatededepozit internațională;
l)dacă cererea de b revetdeinvențiecarecuprinde un grupdeinvențiirespectă,la prima
vedere,unitateainvenției.
Dacă înurmaexaminăriidepozitului cerer iidebrevetdeinvenție și adocumentelor
anexateOSIM constatăneregularitățiprivind îndeplini reacondițiilor p revăzute de l egeșide
prezentulregulament,acestea senotifică soli citantului, acordându-i-se un termenderăspuns. Ca
urmarea noti ficăriitrimise,înurma examinăriiprelimin are saudin proprieinițiativă,
solicitantul po atecomuni calaOSIM descrierea,revendicărileși, dac ăestecazul, d esenele
modi ficate.
Publicareacereriidebrevet
Vor fi pulicate acele cererei de b revetde invențiecare îndeplinesc condițiile l egale
pentrucare s-auachitattaxele de înregist rare saude deschidere afazeinaționaleșide publi care
șipentrucare,cuolună în ainte dedata publi cării,nuafostluată ohotărâ re de respingere,nu
s-aluatactderetragereacererii saucerereanuafostconsid eratăcafiindretrasă.
Publicareacereriipoateficerută num aidecătre soli citant,care datoreazășitaxa de
publi care. Dacă o altăpersoanădecâtsolicitantulsaumandatarulautorizatalacestuia a soli citat
publi careași/sauaachitattaxadepublicare,OSIM nuvadacursproceduriidepubli care;
totuși, în cazulîncaresolicitantul estedeacordcuplatataxeidepublicaredecătreoaltă
persoană, ace stacomuni căacordulsău la OSIM, caredăcurs publi căriicererii. Drepturile
efective asupra cererii de brevet apar în acest moment, al publicării.
Atun cicândsunt îndeplinite condițiile l egaleprivind publi careacereriide b revetde
invenție,se noti fică sol icitantului data publi căriicereriișifaptul cătaxa de publi care nu se
returnează, oricarearfisoartaulterioarăaacesteicereri.
Publicareacereriide brevetde invențieestefăcută la cererea soli citantului, după pl ata
taxeilegale,darnumaidevremede4lunidela datadedepozitsaude la datadeschideriifazei
naționale ori,dacă o prioritate a fostrecunos cută, numaidevreme de 4 lunide la d ata de
depozit sau de 16 luni de ladataprioritățiirevendicate.
Prioritatea recunoscută poate fi definită ca „existența unui drept de proprietate al unei
cereri de puse anterior într -o altă țară, la o administrație națională, regională sau internațională.
În cazul în care se invocă existența unui priorități recunoscute, solicitant ul trebuie să indice în
cererea de brevet țara sau administrația unde a fost constituită prioritatea, data și num ărul

Lucrare de disertație
40
depozitului”.
Constituirea depozitului reglementar are efect constitutiv de drepturi, fiind singurul
mijloc prin care se realizează aprop ierea publică a invenției în scopul dobândiri i unui drept
exclusiv asupra ei .
Depozitul național reglementar conferă un drept de prioritate de prim depozit față de
orice alt depozit ulterior pentru o invenție cu același obiect și aparține persoanei care a
înregistrat cea dintâi cererea de brevet de invenție, împreună cu documentația cerută pentru
brevetare, și nu persoanei care a creat mai întâi invenția .
De la data constituirii depozitului național reglementar se socotește durata de valabilitate
a brevet ului precum și dreptul exclusiv al titularului de brevet de invenție. De asemenea, de la
aceeași dată se apreciază caracterul de noutate al invenției.
Publicareacereriidebrevetde invențiesefaceprinpunerea la dispo ziția publi cului, la
sediulOSIM, afasciculului formatdindescriere,revendicăriși,dacă estecazul,dindesene,iar
datapubli căriicereriiestedataaparițieiBuletinului O ficial de ProprietateIndustrialăîncarea
fost m enționatăpublicareacererii.
Fasciculul conține șioparteeditatădecătreOSIM carevacuprinde, după caz,
în principal,următo arele:numărulșidata de d epozitacerer ii;indicele de clasificare
atribuit conformsistemului internaționaldeclasificare a brevetelor;titlul invenției;toate
datelereferitoarelaidentitateasolicitantului; dateledeidentificareamandataruluiautorizat
desemnat decătre soli citant;numele,prenumeleșiadresainventatorului; data,numărulșiunde
afost înregist ratăcerereaanterioarăacăreiprioritateesteinvocată;numărul de datădedepozit a
cererii int ernaționale;numă rulșidatade publi careinternațională a cereriiinternaționale;data
publi căriicererii; rezumatul acceptatsub semnătură de către soli citant; numă rul
revendicărilor șialfigurilordincerereadebrevetdeinvenție;figurasaufigurileindicatede
cătresolicitantpentruafi publi cate.
Cerereade brevetdeinvenție publi catăasigură provizoriusolicitantului, de la data
publi cării,protecțiapânăcândohotărâredeacordareabrevetului deinvențiearămas
definitivă și irevocabilă.
Examinarea de fond
Examinarea de fond a unei cereri de brevet de invenție este o procedură complexă care
se desfășoară după publicarea cererii de brevet în BOPI și este întreprinsă de un examinator de
specialitate din domeniul tehnologic al obiectului cererii.
Perioada în care se face examinarea de fond este condiționată de valoarea taxelor
achitate și de încărcarea examinatorului de specialitate în custo dia căruia se află cerere ade

Lucrare de disertație
41
brevet de invenție respectivă. În cadrul examinării de fond, în raport de conținutul
revendicărilor, se face cercetarea documentară internă și internațională și compararea soluției
din cerere cu stadiul cunoscut al tehnicii re levat de cercetarea documentară pentru a se constata
dacă sunt îndeplinite condițiile de noutate și activitate inventivă ale cererii.
Concluzia examinării de fond este transmisă solicitantului care poate răspunde în
termenul acordat de examinator dacă ar e ceva de obiectat. Alte informații privind examinarea de
fond le puteți citi în Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991 privind brevetele de invenție,
republicată în 2007, la Capitolul II, Secțiunea a 3 -a în site -ul OSIM, la capitolul „Brevete de
inven ție”.
Eliberareabrevetului.Durata acestuia.
Brevetulde invențieesteeliberatde di rectorulgeneralalOSIM, întemeiulhotărâriide
acordareaacestuia.Pentru brevetuleuropeanOSIM certificăvaliditateabrevetului înRomânia,
conform legii.
Dataeliberăriibrevetului deinvențieestedatalacaremențiuneahotărâriide
acordareestepubli catăînBuletinul O ficial deProprietateIndustrială.
Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzutedelege, brevetuldeinvențieeuropean
se îns crieînRegistrul naționalal brevetelordeinvenție.
Durata brevetului de invențieeste 20 deani,cuîncepere de la d atadedepozit.Pentru
brevetuleuropeanduratacurgede la dataconstitui riidepozitului reglementaralcereriide
brevet,conformConvenției brevetului european.
3.3.3.Stingerea drepturilor asupra brevetului
Renunțarea titularului la brevet
În cadrul reglementărilor privind brevetele de inven ție este prev ăzut că „titularul poate
renunța, în tot sau în parte, la brevet pe baza unei declarații scrise și înregistrate la OSIM .”
Renunțarea este însoțit ă de obliga ția titularului brevetului de a comunica inventatorului intenția
sa de renunțare. Titularul este de asemene a obligat să transmită inventatorului dreptul asupra
brevetului dacă acesta alege să -și exercite acest drept .
În ca zul brevetelor acordate pentru invențiile care conțin informații clasificate, renunțarea
poate avea loc numai după declasificarea informațiilor și publicarea me nțiunii hot ărârii de
acordare a brevetului de inven ție și a descrierii, revendic ărilor și desenelor invențieibrevetate.
Renunțarea se înregistreaz ă la OSIM în Registrul na țional al brevetelor de invenție și
produce efecte în cepând cu data publicării acesteia în Buletinul Ofi cial de Proprietate Industrială .

Lucrare de disertație
42
Cererea de renunțare trebuie s ă cuprindă :
dorința expres ă de renun țare la protecția oferit ă de brevet ;
indicarea făcută de titularul brevetului asupra păr ții din brevet la care se renun ță în cazul în
care renun țarea este parțial ă. Dacă renun țarea este total ă, acest lucru trebuie de asemenea
prevăzut ;
semnătura titularului sau a coproprietarilor ;
dovada respectării prevederilor privind drepturile inventatorilor salaria ți,brevetele ce fac
obiectul unui contract de licen țăși brevetele care conțin informații clasificate.
Cererea trebuie depusă după data la care men țiunea hot ărârii de acordare a brevetului de
invenție a fost publicat ă în Buletinul Oficial de Proprietate Indu strială.
Dacă sunt întrunite condi țiile, OSIM d ă o hotărâre prin care se constată renun țarea la
brevet și care poate fi atacat ă cu apel.
Întârzierea în desemnarea inventatorului
Inventatorii trebuie dec larați într -un termen de 18 lun i de la data solicită rii examinării în
fond, iar pentru cererile privind brevetele ce con țin informații clasificate , până la declasificarea
informațiilor în vederea public ării. În caz contrar, cererea de brevet de inven ție va fi considerat ă
retrasă.
Această modalitate de stin gere a brevetului este o măsură legală de aplicare a principiului
potrivit căruia inventatorul are dreptul de a -i fi menționat numele.
Neplata taxei de menținere în vigoare
Conform anexei 1 punctul 23 brevetele sunt supuse unei taxe de men ținere în vigoar e.
Această taxă se achită anual, iar cuantumul ei este redat în anexa 1 .Taxele sunt datorate de la
data depozitului cererii, inclusiv pentru anul în care se eliberează și trebuie pl ătite în curs de 3
luni de la eliberarea brevetului. Pentru anii următori, taxele trebuie plătite până la prima zi a
fiecărui an de protec ție.
Neplata este sanc ționat ă cu decăderea titularului din drepturile ce dercurg din brevet.
Decăderea se înregistrează în Registrul na țional al brevetelor de invenție și se public ă înBOPI .
Pentru motive justificate (boală , vina mandatarului dacă este vorba d espre un mandatar
calificat, vina unui salariat sau slăbirea unui sistem informatic), titularul brevetului poate cere la
OSIM revalidarea brevetului său în termen de 6 luni d e la publicarea decăderii. Astfe l, titularul
poate redobândi toate prerogativele a supra brevetului sau cererii de brevet.
Neplata taxei de eliberare a brevetului
Convenția Br evetului European stipulează că : „dacă taxele de eliberare a brevetului și de
tipărire a fascicolului de brevete nu sunt achitate în termen, cererea este considera tă a fi retrasă”.

Lucrare de disertație
43
În cazul în care taxa de publicare, tipărire și eliberare a brevetului nu este achitat ă în
termenul prevăzut de lege, cererea este considerată retrasă, iar brevetul este considerat ca nefiind
acordat.
Retragerea cererii de brevet
Doctri na menționeaz ă retragerea cererii de brevet ca ținând de stingerea brevetului în
viitor. Pentru retragerea cererii este necesară o declara ție din care s ă rezulte în mod clar, expres
și f ără echivoc, voin ța solicitantului de a nu continua procedura de breve tare.
Revocarea brevetului
Orice persoană are dreptul să formuleze în scris și motivat, la OSIM, o cerere de revocare
a brevetului de inven ție, în termen de 6 luni de la publicarea mențiunii acord ării acestuia, dacă :
a) obiectul brevetului nu este breve tabil;
b) obiectul brevetului nu dezvăluie inten ția suficient de clarși complet astfel încât o persoană de
specialitate în domeniu să o poată realiza;
c) obiectul brevetului depă șește conținutul cererii, așa cum a fost depus ă.
Dacă motivele de revocare se referă numai la o parte a brevetului, acesta va fi invocat în
parte.
Anularea brevetului
Unbrevet de inven ție acordat de OSIM, precum ș i un brevet european cu efecte în
Româ niapot fi anulate, la cerere, dacă se constat ăcă:
a)obiectul bre vetului nu este brevetabil;
b)obiectul brevetului nudezv ăluie invențiasuficient declar și complet, astfel încâto
persoan ăde specialitate în domeniu să o poată realiza;
c)obiectul brevetului depă șește conț inutul cererii, a șa cum a fost depusă ;
d)protecția conferit ă de brevet a fost extinsă ;
e)titularul de brevet nu era îndreptă țit la acordarea brevetului.
Dreptul la ac țiune poate fi exercitat pân ă la expirarea protec ției legale a brevetului de
invenție.
Din punct de vedere al obiectului procedurii de anulare, pot fi anulate :
brevetele în vigoa re, acordate de către OSIM ;
brevetele europene cu efecte în România, inclusiv brevetele europene cu efecte extinse în
România, acordate în baza unei cereri de brevet european de pusă la Oficiul European de
Brevete anterior datei de 1 martie 2003 ;
certificatele suplimentare de protec ție pentru medicamente și produse de protecție a
plantelor eliberat de OSIM și în vigoare în România ;

Lucrare de disertație
44
certificatele de protec ție tranzitorie .
Instanțapoate pronu nța una din urm ătoarele solu ții:
a)fie respinge ac țiunea, confirmând astfel validitatea brevetului ;
b)fieadmite cererea, de sființând cu titlu retroactiv brevetul de inven ție. Brevetul se consider ă
cănu a existat niciodată iaractele făcute înlegătură cu brevetul sunt nule pentru lipsă
de obiect [16].

Lucrare de disertație
45
4.BENEFICII DERIVATE DIN BREVETELE DE INVENȚIE
Capitolul acesta este dedicat în special studiului beneficiilor ce pot fi ob ținute din
invenții. Fie c ă ne referim la beneficiile inventatorului, ale beneficiarului sau ale ter ților. Am
prezentat de asemenea argumente pro și contra brevet ări, argumente pro și contra menținerii la
secret și transmiterea drepturilor asupra brevetelor.
4.1Drepturi și beneficii ale inventatorului
Inventatorul este autorul inven ției, persoana din a c ărei activitate cretivă se na ște invenția.
Inventator poate fi numai o persoană fizică sau un grup de persoane fizice precum o echipă de
cercetători. O persoa nă juridică nu poate fi inventator însă poate dobândi dreptul la brevet în
calitate de succesor în drepturi al inventatorului.
În cazul în care inven ția este urmarea contribuției mai multor inventatori, fiecare din
aceștia are calitatea de coautor al inve nției iar dreptul la brevet le aparține în comun. Literatura
juridică română cere îndeplinirea a două condi ții pentru existența coautoratului: o activitate
comună a inventatorilor care are drept rezultat inven ția și caracterul creator al contribuției
fiecă ruia dintre autori. Astfel, persoanele care au acordat ajutor tehnic sau autorul unei
descoperiri științifice pe care se bazeaz ă invenția, nu pot fi considerați coautori.
Coautoratul este de două tipuri : voluntar sau for țat. Coautoratul voluntar presupun e o
înțelegere dintre coautori marcat ă prin declara ția inventatorilor, pe când coautoratul forțat se
stabilește de instanța de judecat ă la cererea păr ții interesate [28].
Doi aut ori ai ace leași invenții nu sunt c oautori în cazul în care au creat invențiile
independent unul de cel ălalt. Este a șa-numitul caz al inven țiilor simulate. Fiecare dintre ei de ține
un drept pr opriu la brevet însă acesta va fi obținut de primul dintre ei care depune cerere de
brevetare. Prin ac ordarea brevetului primului s olicitant, cel de -al doilea pierde dreptul său la
brevet. Neac ordarea brevetului primului s olicitant, de exemplu, prin retragerea cererii sau
respingerea acesteia, nu stinge dreptul la brevet al celui de -al doilea inventat or.
Dreptul de brevet c onferă titul arului său precum și succes orilor săi în drepturi un drept
exclusiv de expl oatare a inven ției brevetate.

Lucrare de disertație
46
Legea cadru în materie, respectiv Legea 64/1991, recun oaște urm ătoarele drepturi în
favoarea titularului brevetului :
 dreptul de pr oprietate industrială asupra inven ției;
 dreptul de expl oatare a inven ției;
 dreptul de pri oritate al titularului brevetului ;
 dreptul de a face publică inven ția;
 dreptul la despăgubiri materiale în situa ția înc ălcăr ii dreptului asupra inven ției;
 dreptul la scutire temp orară de plata imp ozitului pe pr ofit;
 dreptul la asisten țătehnică și dreptul la inf ormare asupra creării precum și a
stadiului realizării inven ției în cazul în care titular de brevet este ounitate .
4.1.1.Argumente pro și contra sistemului de protec ție prin brevet de invenție
Primele reglementări în d omeniul pr otecției invențiil or au apărut ”nu atât pentru a
recompensa pe inventat orul care a găsit ceva n ou, de care va putea beneficia c olectivitatea, cât
mai ales pentr ua determina pe inventat ori să nu -și țin ă secrete inven țiile”, în acest fel creat orul
contribuind efectiv la stimularea pr ogresului tehnic.
În sistemul tradi țional de pr otecție a invențiil or prin brevet, ac țiunea stimulat oare a
acest ora în pr omovarea pr ogresului tehnic se exercită direct prin avantaje recun oscute
inventat orului, în special, prin dreptul exclusiv al acestuia de expl oatare a inven ției și, indirect,
prindifuzarea ideil or tehnice n oiși îmb ogățirea patrim oniului cu n oi elemente și cun oștințe
tehnice puse la disp oziția societății.
Pentru pr omovarea pr ogresului tehnic cel care s olicită pr otecția pentru operioadă
determinată este obligat să -și descrie exact invenția, descriere de care oricine p oate lua
cunoștință după publicare. În acest m od,progresul teh nic realizat printr -oanumită inven ție este
pus la disp oziția întregii c olectivități, care în cursul termenului de pr otecție, asigurat prin plata
taxei de men ținere în vig oare, p oate servi numai ca material d ocumentar pentru n oi dezv oltăriși
care, după expirarea acestui termen, p oate fi liber expl oatat.
În literatura de specialitate se c onsideră că ”privilegiul ac ordat titular ului de brevet de a fi
singurul autorizat o anumită perioadă de timp de a expl oata inven ția este ocompensație
echitab ilă pentru ap ortul său la dezv oltarea tehnicii”.
În ultimele decenii ale sec olului al XIX -leași începutul sec olului al XX -lea, când s -au
pus bazele reglementării, pe plan interna țional, a pr otecției invențiil or, condiția ca descrierea
invenției s ă cuprin dă toate inf ormațiile necesare de care ar avea nev oie industria interesată pentru
aoaplica, în c ondițiile legii, putea fi respectat ăși era uș or controlabilă, pentru că, în acele

Lucrare de disertație
47
timpuri, inven țiile, ca și nivelul de dezv oltare al tehnicii în general, av eau un grad pr onunțat de
simplitate, puteau fi descrise și puteau fi înțelese cu ușurinț ă. În plus, nivelul de dezv oltare
tehnică al tutur or statel or participante la sistemul interna țional de pr otecție prin brevet de
invenție era c omparabil, stadiul tehnicii din acea peri oadă era, de asemenea, relativ simplu și
toate acestea facilitau ca s oluțiile tehnice n oi cuprinse în brevete străine, publicate dar
neprotejate într -oanumitățară, să p oată fi asimilate, în acea țară.
La sfâr șitul sec olului al XX-leași începutul sec olului al XXI -lea, ca urmare a dezv oltării
impetu oase a tehnicii, pe de oparte, s -a creat omare diferen țiere de nivel de dezv oltare tehnică
întrețările membre ale Uniunii de la Paris, iar, pe de altă parte, numai oparte neînsemna tă din
numărul t otal al inven țiilor brevetate mai cuprinde descrieri c omplete, detaliate. Cele mai multe
invenții și, nu întâmpl ător, tocmai cele din d omeniul tehnicil or de vârf, care ar putea juca un r ol
important în pr omovarea pr ogresului tehnic în între aga lume, sunt azi atât de c omplicate, iar
procesul tehn ologic de realizare industrială a l or atât de s ofisticat, încât este de -a dreptul
imposibil de a se include în descrierea de inven ție, care îns oțește cererea de brevet, t oate datele
necesare pentru re alizarea practică a inven ției și în ț ările mai pu țin dezv oltate din punct de
vedere industrial. În ultimul timp, pentru a pune în aplicare oinvenție, tehnicianul are nev oie de
informații suplimentare, de așa numitul kn ow-how, cu ajut orul căruia odescriere de inven ție
publicată p oate deveni eficientă. Pentru a în țelege mai bine cele af irmate anteri or, să ne gândim
la posibilitățile reale de implementare în pr oducție, într -oțară cu dezv oltare industrială medie, a
unui pr odus nan otehnologic breveta t în SUA, Marea Britanie sau Fran ța și a c ărei descriere a f ost
publicată.
În actualele c ondiții de dezv oltare tehnică, funcția brevetului de invenție de pr omovare a
progresului tehnic este totmai estompată, ea devenind reală numai pentru țările cu nivel de
dezv oltare c omparabil. Înschimb funcția brevetului de mijloc publicitar a crescut f oarte mult.
Rolul invenției este totmaimult pur inf ormativ, de aindica cel or interesați că este necesar să
stabilească rap orturi c ontractuale cu titularul brevetului.
Înconsecință, prin opacitatea crescândă a descrieril or de invenție, sfera de acțiune a
brevetel or de invenție ca stimulat or al activității inventive a terțil or se menține numai pentru
țările industrializate care dispun de același nivel de dezv oltare al know-howului.
Legisla țiile m oderne nu mai prevăd sancțiuni pentru s olicitanții de cereri de brevet care
furnizează în descrierile deinvenții date false privind exemplele de realizare aobiectului
brevetabil. În ceadeadoua jumătate a secolului al XIX-lea au existat însă legi care prevedeau
căbrevetul era nul dacă "titlul sub care s -acerut brevetul arată într -un chip fraudul os un alt
obiect, iar nuadevăratul obiect al invenție i'".

Lucrare de disertație
48
Creșterea c ompetitivității tehnic e, perfecți onareamijloacelor neoficiale de inf ormare –
documentare au creat n oi posibilități pentru c ompaniile cunivele de dezv oltare similare să
culeagă inf ormații despre noilerealizări tehnice ale c ompetit orilor.
Greutățile obiective apărute înultimile decenii sau opțiuni subiective, în d omeniul
respectării pr otecției drepturil or de proprietate industrială, au impus găsirea de n oisoluții de
protecție și această căutare a readus în prim plan calea protejării noilor soluții tehnice prin
secretizare.
Pentru evitarea transferării necontrolate a noilor idei conceptu ale către societate, este
posibil să serenunțe la constituirea de depozite legale, deci la depunerea cererii pentru
obținerea unui document de protecție de proprietate industrială.
Înconsecință, soluțiile tehnic e,rezultate din activitatea creativă, sunt menținute la
secret. Această politică de firmă comportă riscul pierderii priorității, deoarece alte organizații
economic e, alte laboratoare de cercetări, potdezvolta cercetări si milare și săajungă la aceleași
rezultate.
Sunt companii care consideră că nesolicitând protecție prin brevet se pot obține avantaje,
în sensul că firmele concurente vor avea nevoie de mai mult timp pentru dezvoltarea
cercetărilor proprii, timp folosit de primele pentru dezvoltarea și lansarea produsului pe piață.
Încondițiile dezvoltării vertiginoase a cercetării științifice, se conturează tot mai mult
concluzia că fiecare agent economic trebuie să -și elaboreze ostrategie proprie de dezvoltare, în
cadrul căreia să stabilească dacă săseprotejeze legal noua soluție sau săfie menținută la secret
și,dacă se recurge la protecție legală, să sestabilească perioada optimă în care săseconstituie
depozitul național al protecției noii soluții brevetabil e.
Secrete de fabricație au existat cu mult înainte ca sistemul de protecția proprietății
industriale să intre în vigoare și menținerea la secret a unei creații tehnice a rămas ca un
instrument eficient și în prezent.
Dacă personalul este de încredere, dacă proprietarul secretului defabricație adoptă
precauțiuni practice, legale, corecte, secretul poate fi menținut un timp îndelungat, în special
dacă tehnologia produsului se bazează pe cunoștințe tacite proprii fir mei.
În cazul în care secretizarea unei informații presupune mijloace mai complexe și totuși
nesigure se poate recurge la măsuri suplimentare ca: distribuirea limitată și controlată a
mijloacelor de exploatare a informației secretizate, notificarea obl igațiilor legale impuse
licențiatului de apăstra confidențialitatea datelor tehnice comunicate etc.
Cazuri în care serecomandă menținerea la secret aunei creații tehnice
în industrii cu ritmuri rapide de dezvoltare (de exemplu microelectronică,

Lucrare de disertație
49
nanotehnologii etc) durata obținerii unui brevet de invenție și sumele care trebuie pătite
nu justifică recurgerea la protecția prin brevet de invenți e.Dacă perioada de reînnoire
atehnicii face caonouă tehnologie să seperimeze într -untimp compar abil cu
perioada de asimilare a acestei a, nu serecomandă recurgerea la brevetare;
menținerea la secret a unei informații tehnice este recomandab ilă dacă titularul
secretului de fabricație nu dorește să facă public faptul că dispune de unprocedeu
tehnologic deosebi t, de oanumită compoziție chimică sau farmaceutică, de unanumit
echipament, de oanumită cunoștință tehnologică tacită;
dacă obiectul secretului de fabricație are o speranță de viață comerci ală mai mare decât
durata de protecție legală (înRomânia 20deani);
dacă utilizarea produsului sau aprocedeului tehnologic are o viață comercială scurtă și
o piață îngustă, nu sejustifică efectuarea cheltuiel ilor cu plata taxelor de brevetare;
când ofirmă mică intră încompetiție cu unconcurent puternic nu serecomandă
brevetarea dacă nu există pregătire a, cel puțin morală, pentru a apăra brevetul în tribunal
un timp îndelungat și cucheltuieli mari pentru a susține valabilitatea brevetului și a
aduce probe în cazul încălcării acestuia.
Dezavantajele protejării prin menținerea la secret aunei creații tehnice
informația tehnică este foarte vulnerabilă; ea poate fifolosită sau difuzată de o
persoană în care s-aavut încredere și odată informația dezvăluită este greu săise
limiteze, pe căilegale, diseminarea;
secretul comerci al nu înseamnă un monopol legalizat. Folosirea căii de protecție prin
menținerea secret ului de fabricație nu poate interzice exploatarea acelui secret de către
oaltă companie care a putut să ajungă la aceleași soluții tehnice, înmod independent
sau indiferent de căile și mijloac ele utilizat e. Brevet ul de invenție, spre deosebire de
secretizar e, protejează titular ul asigurându -i prioritatea pentru soluția brevetată în raport
cupotențiali invent atori apăruți ulterior;
dacă scopul protecției unei creații tehnice este asigurarea unui cadru pentru
comercializarea acelei creații, protecția prin menținerea la secret este mai nesigură,
deoarece în cazul unui conflict nu se poate face, de regulă, apel la cadrul legal prin
prezentarea de probe;
încazul necesității stabilirii paternității asupra unor soluții tehnic e, aceasta se poate
realiza facil dacă există un brevet de invenț ie decât în cazul în care s -arecurs la
protecț iaprin menținerea la secret;

Lucrare de disertație
50
folosirea protecției prin menținerea secretului de fabricație lipsește autorul și titularul de
document de protecție de prestigiul tehnic de care s -ar bucura prin publicarea
descrierii de invenț ie[15, pag .185-189].
Prin cele de mai sus s-au enunțat numai unii factori care trebuie luați în considerare când
se adoptă hotărârea dacă să se recurgă la protecția prin menținerea la secret sau la protecț ia prin
brevet de invenție. Din păcate, aceste forme de protecție a propriet ății intelectuale sunt înc ălcate
în mai multe moduri.
4.1.2.Pirateria și contrafacerea
În esență, contrafacerea este reproducerea unei opere, produs etc. fără autorizarea
titularului de drepturi șiprezentarea respectivei opere sau produs ca autentice. De cele mai
multe ori, contrafacerea de produs este asociată cu folosirea în mod neautorizat a unei mărci
sauinvenții.
Prin drept de autor sunt protejate operele de creație intelectuală, fie opere literare, artistice
ori științifice (cărțile, filmele, compozițiile muzicale, programele de calculator etc), iar pirateria
se referă la realizarea de copii ale unor produse purtătoare de drepturi de autor și drepturi conexe,
fără consimțământul titularilor de drepturi.
Contrafacerea se man ifestă pe plan mondial și este cauzată și favorizată de următorii
factori:
existența în diferite țări a unor nivele diferite de protecție a obiectivelor proprietății industriale
și, în consecință, prezența unei atitudini permisive față de măsurile și mijlo acele de respectare
și apărare a drepturilor de proprietate intelectuală;
existența în unele țări a unei forțe de muncă ieftine și ușor de calificat în anumite domenii
tehnice, dispusă să lucreze pentru terți din alte țări; posibilitățile tehnologice de ac ces direct
sau indirect la tehnologii dintre cele mai avansate, precum și ușurința cu care pot fi
achiziționate și transferate în alte țări, pentru a fi montate în flux tehnologic, instalații,
aparatură, echipamente și aparatură tehnico -științifică deosebi t de performante și eficiente;
inechități sociale și economice în diferite zone ale lumii și preocuparea redusă a unor țări de a
adopta legislația de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală și de a pune în practică
mecanisme eficiente pentru re ducerea și anihilarea efectelor acestui fenomen.
4.1.3.Sancțiunile în cazul încălcării drepturilor de proprieta teintelectuală
Titularii drepturilor încălcate pot cere instanței de judecată să dispună aplicarea oricăreia
dinurmătoarele măsuri:

Lucrare de disertație
51
remitere a, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a încasărilor realizate prin actul ilicit sau,
dacă prejudiciile nu pot fi reparate înacest mod, remiter ea bunurilor rezultate din fapta
ilicită,învederea valorificării acestor a,până laacoperirea integrală aprejudiciilor cauzate;
distrugerea echipamentelor și a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului, a căror
destinație unică sau principală a fost aceea deproducere a actului ilicit;
scoaterea din circuitul comercial a produselor contrafăcute prin confiscarea și distrugerea
copiilor efectuate ilegal;
publicarea înmijloacele decomunicare înmasă ahotărârii instanței dejudecată, pe
cheltuiala celui care asăvârșit fapta.
Legea 64/1991 stabilește, prin art. 57 că "însușirea făr ă drept, în orice mod, a calității de
inventator constituie infracțiune și se pedepsește cu înehisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă
de la 5.000 lei la10.000 lei".
Litigiile cu privire la calitatea de inventator sau cele cu privire la alte drepturi născute din
brevetul de invenție sunt de competența instanțelor judecătorești și nu sunt supuse taxei de
timbru.
Scutirea de taxa de timbru, de care beneficiază inventatorii în acțiunile menționate la
paragraful preceden t, este menită să încurajeze inventatorii în apărarea drepturilor lor și
contribuie la instaurarea unui climat de legalitate care să încurajeze activitatea inventivă.
În cazul în care, printr -o hotărâre judecătorească, se constată că o altă persoană decât
cea care figurează în brevetul deinvenție este îndreptățită la acordarea brevetului, OSIM
eliberează brevetul de invenție persoanei îndreptățite și publică schimbarea inventatorilor și/sau
titularului.
Dacă, înainte de acordarea de către OSIM a brevetului de invenție, printr -ohotărâre
judecătorească se constată că dreptul la brevet aparține unei alte persoane decât solicitantul,
persoana căreia i -a fost recunoscut acest drept poate, în termen de trei luni de la data rămânerii
definitive și irevocabile a hotărârii și încondițiile prevăzute de Regulamentul de aplicare a
Legii 64/1991 , să continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusă ca
fiind o cerere proprie, să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeași invenție, sau să so licite
respingerea cererii.
În cazul în care, persoana căreia i -a fost recunoscut faptul că dreptul la brevet îi aparține
depune o nouă cerere de brevet pentru aceeași invenție, pentru elementele care nu extind
conținutul cererii inițiale depuse, cu respectarea prevederilor art. 19alLegii 64/1991, cererea
inițială este declarată de OSIM ca fiind considerată retrasă începând cu data dedepozit a noii
cereri ".

Lucrare de disertație
52
4.2 Diferite situa ții în care se poate afla inventatorul
4.2.1.Inventatorul salariat
Cei mai mul ți inventatori nu realizeaz ă invenții în mod independent, în afara unui raport
de muncă cu un angajator, nu folosesc resurse proprii și nici nu se ocup ă cu exploatarea
comercială a inven ției rezultate din munca lor. Din aceast ă cauză este import antă acordarea unei
atenții speciale reglement ării invențiilor de serviciu.
În România, prin lege sunt determinate drepturile titularului brevetului precum și
drepturile de exploatare ale altor persoane pentru inven țiile realizate în cadrul unei unit ăți
angajatoare.
Invenția de serviciu este creația tehnic ă a angajatului aflat în îndeplinirea atribu țiilor sale
de serviciu sau realizată în exercitarea domeniului de activitate al unită ții angajatoare, prin
utilizarea informa țiilor sau mijloacelor materiale ale unității. Invenția realizat ă de un salariat,
care însă nu are nicio legătură cu atribu țiile sale de serviciu sau cu activitatea unit ății, este
guvernată de dreptul comun în materie.
În lipsa unor defini ții oferite de legiuitor, r ămâne ca doctrina jur idică să explice termenii
de „inventator salariat” și „unitate”. Astfel, prin „unitate” se înțelege „agentul economic sau
întreprinderea, în sensul de entitate care exercită o activitate economică, independent de statutul
său juridic sau de modul de finan țare. De asemenea trebuie incluse în această categorie și
persoanele juridice de drept public.”
Inventatorul salariat este „acel inventator legat de unitate printr -un contract de muncă și
care realizează o inven ție în cadrul atribuțiilor sale sau înlegătu ră cu acestea.”
Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase
acestuia, dreptul la brevet de inven ție aparține:
a)unității, pentru invențiile realizate de salariat în execitarea unui contract de munc ă ce
prive ște o mi siune inventivă încredin țată în mod explicit, care corespunde cu func țiile
sale; inventatorul beneficiază de o remunera ție suplim entară stabilită prin contrac t;
b)salariatului, pentru inven țiile realizate de c ătre acesta fie în exercitarea func ției sale, fie în
domeniul activită ții, prin cunoașterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale
unității sau a datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei
prevederi contractuale contrare.
Dacă inven ția rezult ă dintr -un contract de cercetare, în lipsa unor clauze contrare, dreptul
la brevet apar ține unit ății care a comandat cercetarea, inventatorul având drept la o remunerație
suplimentară stabilită prin act adi țional la contract.

Lucrare de disertație
53
Între angajat și angajator exist ă oblig ația de informare reciproc ă privind crearea și stadiul
realizării crea ției precum și obligația de a se abține de la orice divulgare. Înc ălcarea acestei
obligații de informare atrage r ăspunderea civilă delictuală a persoanei vinovate.
Unitatea angajatoare d ispune de un termen de 60 de zile de la data informării făcute de
către angajat pentru a depune cerere de brevet la Oficiul de Stat pentru Inven ții și M ărci. Acesta
este un termen de decădere. În lipsa unor conven ții contrare între p ărți, dreptul la acorda rea
brevetului de inven ție aparține angajatului.
Invențiile de serviciu se clasific ă astfel :
a)Invenții de serviciu stricto -sensu (inven ții de misiune) asupra c ărora, în lipsa unor prevederi
contractuale contrare, drepturile revin angajatorului. Acestea sun t de misiune perma nentă
sau de misiune ocazională;
b)Invenții de serviciu lato -sensu (inven ți în afara misiunii) care aparțin inventatorului salariat
dar care pot fi transmise angajatorului, în schimbul unei remunera ții;
c)Invenții de comand ă care apar țin unit ații care a plasat comanda.
Această clasificare prezintă importan ță sub aspectul titularită ții dreptului la brevet.
Regula în materie este că, dreptul la brevet apar ține unit ății în primele dou ă cazuri expuse
și inventatorului în cel de -al treilea caz.
Drepturile titularului de brevet care nu este inventator sunt următoarele :
dreptul de a i se men ționa numele, prenumele și calitatea în brevetul eliberat, în carnetul
de muncă și în acte și publicații privitoare la invenția sa ;
dreptul la eliberarea unui duplicat al brevetului de invenție ;
dreptul la o remunera ție suplimentar ă în cazul inven țiilor de serviciu ;
dreptul de a fi informat de solicitant cu privire la stadiul examinării cererii de brevet și la
stadiul aplicării inven ției;
dreptul la o remunera ție în cazul cesiunii sau licen țierii brevetului de invenție ;
dreptul de a fi scutit de impozitul pe venitul ob ținut prin cesiune ;
dreptul la remunera ție pentru asistența tehnic ă acordată titularului de brevet.
Unitatea care nu este titulara brevetului de invenție are un drept de preferinț ă la
încheierea unui contract privind inven ția salariatului s ău, drept ce trebuie exercitat în termenul de
3 luni.
Titularului dreptului la brevet îi sunt impuse următoarele obliga ții :
obligația la plata anuit ăților pentru men ținerea în vigoare a brevetului. Neplata acestora
atrage decăderea titularului din drepturi și intrarea brevetului în domeniul public, cu
posibilitatea de revalidare ;

Lucrare de disertație
54
obligația de exploatare a invenției. Neexploatarea eficient ă a inven ției prin
neaprovizionarea suficientă a pie ții este sancționat ă prin acordarea de licen țe obligatorii .
4.2.2.Transmiterea dreptului asupra brevetului
Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului și drepturile ce decurg din brevet pot fi
transmise în tot sau în parte.
Transmiterea se poate face prin cesiune sau pe bază de licen ță exlusivă sau neexclusivă,
sau prin succesiune legală sau testamentară.
Transmiterea produce efecte fa ță de terți numai începând cu data public ării în buletinul
Oficial de Proprieta te Industrială a men țiunii transmiterii înregistrate la OSIM. Sunt
transmisibile : dreptul la brevetul de inven ție, dreptul la acordarea brevetului și drepturile ce
decurg din brevet.
1. Succesorul în drepturi al inventatorului
Dobânditorul inven ției prin transmitere inter vivos sau pe cale de moarte este denumit
„succesor în drepturi al inventatorului”. Lui îi sunt conferite drepturi patrimoniale provenind din
invenție și la dreptul de a depune cererea de obținere a brevetului de invenție. Inventatorul p oate
înstrăina dreptul său la brevet și nu dreptul s ău nepatrimonial de autor al inven ției. Înstr ăinarea
dreptului la brevet se poate face fie prin înscris, fie prin în țelegeri tacite. Înțelegerile contractuale
de înstrăinare a dreptului la brevet trebuie să respecte principiul libertă ții contractuale.
Inventatorul minor cu vârsta mai mică de 14 ani și inventatorul pus sub interdicție, pot încheia
astfel de în țelegeri numai prin reprezentantul lor legal.
2. Cesiunea
Cesiunea este o formă de vânzare prin care titularul unui brevet înstrăinează chiar dreptul
sau de proprietar al brevetului. Doctrina românească menționează următoarele tipuri de cesiune:
cesiunea definitivă -se renunță definitiv la titlul de proprietate;
cesiunea limitată în timp -titularul îșirezervă dreptul de a relua brevetul după expirarea
unui anumit termen;
cesiunea totală -se cedează titlul de proprietate în totalitate;
cesiunea parțială -se cedează numai în parte titlul de proprietar (teritorial, din punctul de
vedere al aplicațiilor potențiale: numai comercializare, numai producție etc.) .
Contractul de cesiune poate fi definit că acel contract „prin care titularul brevetului,
denumit cedent, transferă dreptul său către o altă persoană, numită cr editor, în schimbul unei
sume de bani”

Lucrare de disertație
55
Contractul trebuie înscris în Registrul Na țional de Brevetelor de Inven ție pentru a fi
opozabil ter ților. Nerespectarea acestei condiții are urm ătoarele consecin țe :
a)Înainte de înregistrare cesionarul nu este conside rat proprietar și prin urmare nu își poate
apăra dreptul prin introducerea ac țiunii în contrafacere. Excepție face numai cazul în care
terții au cunoscut existența actului.
b)Primul cesionar care î și înscrie titlul va fi considerat proprietar chiar dac ă cede ntul a
încheiat anterior un alt contract de cesiune cu un alt cesionar.
Contractul de cesiune are ca efect transmiterea dreptului de proprietate asupra brevetului,
din patrimoniul cedentului, în cel al cesionarului. De asemenea este transmis și dreptul de a
acționa în contrafacere pentru actele posterioare acestui contract. Nu se transmite prin contractul
de cesiune dreptul moral asupra inven ției, cedentul p ăstrând în continuare dreptul asupra numelui
și asupra recompenselor industriale.
Încheierea unui contract de cesiune presupune că atât cedentul, cât și persoana juridică
sau fizică care primește cesiunea (cesionarul) să manifeste bună credință.
3. Licența
Contractul de licen ță poate fi definit ca „acordul prin care titularul unui drept de
proprietate industrială concede unei alte persoane, în tot sau în parte, folosin ța dreptului s ău
exclusiv de exploatare, în schimbul plă ții unei redevențe”.
Părțile contractante sunt concedentul, titularul dreptul ui transmis, și licențiatul,
beneficiarul dreptului de a folosi inven ția.
Obligațiile concedentului rezultate din contractul de licen ță sunt următoarele :
obligația de a pune la dispoziția licențiatului folosința dreptului de a exploata brevetul la
data convenită în contract ;
obligația de a transmite perfecțion ările aduse inven ției;
obligația de asistenț ă tehnică ;
obligația de garanție contra viciilor și pentru evicțiune ;
obligația de a prelua stocul de produse fabricate pe baz ă de licențăși nevândute.
Obligațiile licențiatului sunt :
obligația de a pl ăti prețul, numit redevenț ă, în schimbul autoriza ției de exploatare a
brevetului ;
obligația licențiatului de a depune cereri pentru obținerea protecției în ț ările în care brevetul
nu este protejat ;
obligația de a exploata brevetul ;
obligația de neconcurenț ă;

Lucrare de disertație
56
obligația de a p ăstra secretul atât pe perioada executării contractului cât și dup ă expirarea
acestuia, dacă obiectul contractului încă este protejat ;
obligația de a restitui documentele, modelele ș i utilajele folosite, în scopul păstrării
secretului ;
obligația de a folosi marca și/sau numele comercial al concedentului ;
obligația de a ap ăra drepturile concedentului și de a -l informa despre încălcarea acestor
drepturi.
Regula în materia contractelor de licență este că acestea au o durată determinată de păr ți
la încheierea contractului. Contractul încetează la împlinirea duratei stabilite sau cel mai târziu la
data împlinirii protec ției conferite de brevet. Contractul poate înceta și înainte de termen ul
stabilit, atunci când una dintre păr ți, cu bun ă-credință, nu își mai poate îndeplini obligațiile
asumate. O altă modalitate de încetare a contractului este anularea titlului datorită constatării
nulității brevetului [28].
4.3 Beneficiul ter ților
Economiaactuală este bazatăpecunoaștereșiproprietateindustrială,înspecial brevetede
invenții,carejoacăunrolvitalînacestcontext.
StudiileOrganizației Mondiale pentru Proprietate Industrial ă(OMPI)aratăcă,întreanii
1998și2008număruldecereridebrevetede invențieînîntreagalumeacrescutcumaimultde
50%.80%dininformațiatehnicălanivelmondialse regăseșteînliteraturadebrevete.
Informareadinbrevete este:
sursaesențialăpentruobținereadeinformațiiînlegăturăcunoiideidesoluții
tehniceșicuprogresulobținutîncercetare,atuncicândexistăinterespentrunoi
temedecercetare–dezvoltare;
sursăimportantăpentrustabilireastadiuluimondialaltehniciiîntr-unanumit
domeniusaupentruidentificareatendințelorcheieîntr-un do meniutehnicde
interes,cadeexemplu,sănătatesaumediuînconjurător.
Analizarea brevetelor ne poate oferi informa ții pe care le putem folosi în munca de zi cu
zi. Aceste informa ții includ informații tehnice pe care le reg ăsim în brevete, plus informa ții
legaleși relevante pentru o afacere și se numesc ”informația brevetelor”.
Câteva motive pentru a analiza brevete de inven ție:

Lucrare de disertație
57
1.Pentru a afla ce există deja și a putea porni de la aceste idei .
Dacă întâmpinăm probleme tehnice nu există cale mai bună de a afla exact ce metode avem
de a le rezolva ca examinarea unor brevete. Oficiul European de Brevete oferă acces la o bază de
date cu peste 80 de milioane de brevete.
2.Pentru a fi la curent cu activită țile întreprinse de competitori .
Este posibil ca detaliile tehnice ale cercetărilor efectuate de către competitori să apară mai
întâi în documentele unui brevet și, mai apoi pe piaț ă. Prin monitorizarea brevetelor putem
analiza activitatea competitorilor sau putem chiar localiza poten țiali parteneri de afaceri. Pot fi
identificate și acele brevete care nu mai sunt active și se pot folosi în mod liber. Mai mult, prin
această monitorizare se poate analiza și tendința, în ceea ce privește tehnologia, de pe piaț ă într –
un stadiu incipient.
3.Pentru a evita încălcarea altor brevete .
Atunci când se scoate pe pia ță un produs sau un serviciu nu trebuie să fie încălcat nici un
brevet existent. Fiecare cerere de brevetare este publicată la 18 luni după data la care a fost
completată, a șadar, o examina re a bazei de date ne va forma o imagine de ansamblu cu privire la
ariile acoperite de brevete.
4.Pentru a îmbunătă ți calitatea propriei cereri de brevetare .
Atunci când se completează o cerere de brevetare, oficiul na țional se va ocupa de c ăutarea
unor inve nții similare celei pentru care a fost depus ă această cerere. Prin examinarea personală a
bazei de date cererea poate fi formulată mai precis și se pot evita situațiile nepl ăcutece ar putea
surveni în raportul de căutare al oficiului de brevete.
Informația privind brevetele se împarte în trei categorii:
a)informații tehnice ;
b)informații juridice ;
c)informații privind afacerile.
Informații tehnice -fiecare persoană care face parte dintr -un departament de cerecetare –
dezvoltare trebuie să fie con știent de importa nța brevetelor. Chiar dac ă nu s -a ajuns în stadiul
completării unei cereri de brevetare, informa țiile cuprinse în aceste documente pot fi foarte
valoroase.
Oficiul European de Brevete colectează documente legate de brevete din toată lumea de
peste 30 de ani. Informa țiile din baza de date sunt fenomenale, cuprinzând date din 1836 pân ă în
prezent. Această bază de date este probabil cea mai mare sursă de informa ții tehnologice
existentă.

Lucrare de disertație
58
EspaceNet este o bază de date u șor de folosit și gratuit ă, cu peste 250 00 de utilizatori pe
zi, fiind un produs online foarte popular. Odată ce serviciul EspaceNet este cunoscut se poate
trece la un serviciu mai avansat. Acest serviciu oferă posibilitatea de a:
monitoriza brevetele, pe măsura apari ției lor ;
edita ”buletine de brevete”, pentru distribuirea lor în propria companie ;
căuta mai precis și mai în detaliu ;
crea propria bază de date.
Informații juridice –în timp ce con ținutul unui brevet ne ofer ă date exacte despre
invenție și dac ă acesta este protejat legal, informar ea brevetelor merge mai departe și ne poate
arăta unde a fost făcută cererea, dacă brevetul a fost acordat, dacă mai există timp pentru opunere
și dac ă brevetul mai este activ sau nu.
The European Patent Register este un serviciu online oferit de Oficiul E uropean de
Brevete care oferă posibilitatea de a urmări progresul făcut de un brevet până la acordare, și
oferă acces la toate documentele publice a unei cereri de brevet european.
Informații despre statutul legal al brevetelor din 45 de ț ări sunt oferite prin opțiunea
INPADOC legal status accesibilă prin EspaceNet.
Literatura corelată cu sistemul european de brevetare, incluzând Conven ția Brevetelor
Europene și baza de date a deciziilor de apel ale Oficiului European de Brevete poate fi accesat ă
pe site -ul Oficiului European de Brevete –www.epo.org. Toate aceste servicii au acces gratuit.
Informații privind afacerile –instrumentele disponibile pe pia ță ne pot ajuta să
conștietiz ăm valoarea brevetelor și a portofoliilor de brevete. Acest lucru poate fi im portant
pentru:
Licențiere.
Decizii de investi ție.
Membrii companiilor din Europa au început să realizeze cât de importante sunt datele din
brevete. De exemplu: prin studierea comportamentului de brevetare al competitorilor poate fi
observată tendin ța tehn ologică de pe pia ță.
Se pot ob ține informații legate de brevete și din Asia cu ajutorul experților de la Oficiul
European de Brevete, care pot răspunde la întrebări legate de sistemele de brevetare din China,
Japonia și Coreea. Aceștia pot de asemenea să efectueze o căutare prin brevetele existente acolo
și pot oferi ajutor la traducerea documentelor pentru brevet [5].

Lucrare de disertație
59
5.EVOLUȚIA INOV ĂRII REFLECTATĂ DE NUMĂRUL CERERILOR
DE BREVETE DE INVEN ȚIE
Acest capitol este constituit pe baza datelor obținute din analizarea rapoartelor anuale
OSIM și ale Buletinelor Oficiale de Proprietate Industrial ă. M -am orientat pe perioada 2004 –
2013 deoarece prezintă o diversitate de cazuri specifice: perioada de preaderare, aderarea, criza
economică mondială.
5.1Oficiul de Stat pentru Inven ții și M ărci (OSIM)
Pentru a putea discuta despre cereri de brevete și brevete este necesar să fie prezentată
autoritatea română responsabilă de activită țile legate de proprietatea industrial ă.
OSIM a fost înființat în an ul 1906 î n baza „L egei asupra brevetelor de inven țiune”.
Publicată î n Mon itorul Oficial la 17 ian. 1906 și a funcț ionat ca „Birou pentru apli carea legei
brevetelor de inven ție” î n cadrul „Ministerului Agricul turei, Industriei, Comerciului și
Domeniilor”. Studierea documentelor din acea perioad ă dezvă luie preocup ări serioase pentru
crearea sistemului propriet ății industriale în România, demonstrând că se î ncerca alinierea la
practicațărilor cu tradi ție în domeniu [25].
Conform Hotă rârii de Guvern nr. 573 /07.09.1998, OSIM își desf ășoarăactivitatea ca
organ de specialitate al administra ției publice centrale î n subordinea Ministerului Economiei,
având autoritate unic ă pe teritoriul României în asigurarea protec ției propriet ății industriale, în
conformitate cu legisla ția național ă în domeniu și cu prevederile convențiilor ș i tratatelor
internaționale la care Româ nia este parte.
OSIM administrează următoarele legi și acte:
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție;
H.G. nr. 152/1992 cu privire la Regul amentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind
brevetele de invenție;
Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor republicată în temeiul art. IV
din Legea nr. 280/2007, publicată în M.Of.nr.876/20.12.2007 ;
Legea nr. 16/1995 privind protec ția topografiilor produselor semiconductoare;

Lucrare de disertație
60
Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice;
O.G. nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul
de utilizare a acestora;
Legea nr. 75/1999 privind recu noașterea internațională a depozitului de microorganisme
în scopul procedurii de brevetare, conform Tratatului de la Budapesta la care România a
aderat;
Legea nr. 93/1998 privind protecția tranzitorie a brevetelor de invenție ;
Normele nr.242/1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invențiilor românești
[2].
5.2 Analiza brevetelor din 1906 și pân ă 2013
Pâna î n 1906, o serie de inventatori din Principate sau din Regatul României au ob ținut
brevete de inven ție în diferite țări, care aveau deja un sistem de protec ție a inven țiilor. Î n
contextul intr ării României î ntr-o faz ă de dezvoltare economică ce permitea dezvoltarea
comerțului cuțările vecine și cu imperiile vecine, apare ca o consecin ță prima Lege a Mă rcilor,
publicat ă înMonit orul Oficial al României î n aprilie 1879, inspirat ă din legea similară din Fran ța
din 1857 și din cea a imperiul ui austro -ungar din 1858. Apari ția acestei legi plaseaz ă România î n
grupul primelor 8 țări din lu me care au promulgat legi ale mă rcilor.
Având în vedere î ncerc ările de a se aproba o lege privind brevetul de inven ție și faptul c ă
mai multe proiecte au fos t fie respinse, fie abandonate î nperioada 1860 -1906, se consideră, de
către speciali ști, c ăprimul brevet de inven ție a fost acordat lui Paul Ia covenco pentru „
”Rezervoar cu îndoita presiune de apă pentru înmagasinarea de păcură și alte unturi liquide”.
Generalul Ioan Mihail Florescu, Ministru Secretar de S tat la Departame ntul de Interne,
Agricultură și Lucr ări Publice, întocme ște un referat bine argumentat, în care men ționeaz ăși „că
este în pregă tire o lege a inven țiilor” și -l înaintează domnitorului Al exandru Ioan Cuza, care
semnează un decret cu nr. 1343/02.11.1865, pri n care acordă primul b revet de inven ție în
Principatele Unite Române. A șadar, î n lipsa unei legi a inven țiilor s-au acordat brevete de
invenție în baza altor legi sau a unor legi speciale [30].
În graficul nr. 5.1.[26]se poate observa că numărul cererilor de brevete de inven ție
înregistrate la OSIM începând cu anul 1906 a avut o evolu ție asem ănătoare cu numărul
brevetelor de inven ție acordate pân ă în 1914, când odată cu declan șarea Primului R ăzboi
Mondial numărul de brevete a cunoscut o scădere. În această perioadă a războiului, atât numărul

Lucrare de disertație
61
cererilor cât și a brevetelor el iberate este foarte mic, lucru absolut normal în contextul
conflictului mondial.
Grafic nr. 5.1. Cererile de brevete și brevetele acordate în perioada 1906 –2013
Imediat după încetarea războiului numărul cererilor de brevete cre ște, astfel iese în
evidență faptul că se dorea o îmbunătă țire a calit ății vieții. Acest lucru se poate obține prin
diferite inven ții cu aplicabilitate în special în domeniul agriculturii, dar și în alte domenii cu
impact mare asupra calită ții vieții și a dezvolt ării economice.
În perioada interbelică se revine la acela și model comparativ dintre num ărul de cereri
depuse și cel al brevetelor eliberate, doar c ă numărul acestora este mai mare.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost afectat numărul de brevete de inven ție
eliberate și nu cel al cererilor depuse. Acest lucru se poate traduce ca o încercare a inventatorilor
români de depă șire a perioadei marcate de lipsuri prin invenții noi care s ă ducă la alinierea
României la standardele de via ță alețărilor dezvoltate. După cel de -alDoilea Război Mondial în
activitatea de protecție a creației tehnice în Româ nia se deosebesc patru perioade:
1.În prima perioadă (august 1944 -decembrie 1947) , în urma actului de la 23 august 1944,
regele României și -a reluat toate prero gativele regale, inclusiv cel de a semna decrete privind
acordarea de brevete de invenție.0100020003000400050006000
1906
1908
1910
1912
1914
1916
1918
1920
1922
1924
1926
1928
1930
1932
1934
1936
1938
1940
1942
1944
1946
1948
1950
1952
1954
1956
1958
1960
1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012Cereri/Applications Brevete/Patents

Lucrare de disertație
62
Până în anul 1947, în România, protecția creației tehnice prin brevete de invenție a fost o
realitate concretă prin care s -a promovat creația tehnică originală și , atunci când condițiile limită
au impus, prevederile legale au fost utilizate pentru apărarea intereselor naționale.
2.A doua perioadă începe în anul 1948 când s -a adoptat primul act în domeniul
reglementăr ii protecției creației tehnice și se încheie în anul 1954.
Această perioadă se caracterizează prin accentul pus pe mișcarea de inovații,
neacordându -se nici un brevet de invenție, deși înregistrări de cereri de brevet s -au făcut
continuu și au fost adoptate și unele acte normative privind invențiil e.
3.Cea de a treia perioadă începe cu anul 1954 și se încheie prin intrarea în vigoare, la 21
ianuarie 1992, a Legii 64/91 privind brevetele de invenție. Această perioadă se caracterizează
prin faptul că, alături de mișcarea de inovații, s -a acordat o atenție mai mare și activității de
invenții, fiind adoptate o serie de acte normative care reglementează regimul juridic al invențiilor
dintre care menționăm:
HCM nr.37/8 septembrie 1958 cu privire la Regulamentul de Organizare și Funcționare a
Direcției Generale pentru Metrologie, Standarde și Invenții de pe lângă Consiliul de
Miniștri, care stipulează, pentru prima oară în legislația română, formarea Comisiei de
examinare pentru luarea hotărârii asupr a cererilor de brevet examinate.
Legea nr.62/1974 privind invențiile și inovațiile care a reglementat p rotecția invențiilor
prin brevet până la 21 ianuarie 1992.
4.Cea de a patra perioadă a început la 21 ianuarie 1992 , prin intrarea în vigoare a Legii nr.
64/1991 privind brevetele de invenție [11, pag. 22 -24].
Punctul maxim al brevetelor publicate a fost at ins în anul 1968, atunci când România
ratifică Conven ția de instituire a Organizației Mondiale a Propriet ății Intelectuale, care s -a
înființat în 1967.
De la 3133 cereri de brevet depuse în1968 la 6133 depuse în 1989 tendin ța este
crescătoare și este m otivată de existen ța a numeroase istitute de cercet ări în stare de func ționare
și chiar performante, precum și de activitatea de cercetare din institutele de înv ățământ superior.
După Revolu ția din 1989, deși economia ”s -a liberalizat”, instabilitatea pol itică și-a pus
amprenta pe activitatea firmelor care nu mai erau nici de stat, dar nici cu adevărat private.
Neavând experien ța unei economii capitaliste, managerii de firme și -au concentrat aten ția
asupra activită ților curente și au neglijat aspectul ino vativ. Acela și fenomen s -a petrecut și în
activitatea de cercetare, fapt care a condus la o scădere vertiginoasă a cererilor de brevete de
invenție pân ă la cifra de 1831 în 1993.

Lucrare de disertație
63
Din 1993 și pân ă în 2007, la momentul aderării României la Uniunea Europeană (a se
observa graficul nr. 5.2.), numărul cererilor de brevet a fluctuat, dar în limite mici de la un an la
altul, având per ansamblu o tendin ță de scădere, iar în 2007 înregistrându -se un minim de 926
cereri de brevete de inven ție.
Grafic nr. 5.2.Comparație între num ărul de cereri de brevete și brevete (2004 -2013)
Explicația acestui fenomen rezultă din neîncrederea actorilor economici vis -a-vis de
intrarea României în pia ța unic ă europeană, din necunoa șterea și neînțelegerea implicațiilor pe
care acest demers na țional îl avea asupra activit ăților curente.
Un alt motiv este atitutdinea expectativă abordată de către antreprenorii români generată
de preocuparea întregii țări față de: ”ce va fi? cum va fi după aderarea la UE? De asemenea,
tendința de screscătoare a numărului cererilor de brevete de inven ție reflect ă scăderea activită ții
de inovare cauzată de privatizarea a numeroase firme mari, inclusiv institute de cercetare;
schimbarea de proprietate a generat tensiuni interne și dezorganizare la niv el decizional, care au
frânat activitatea creativă /inovativă.
După o oarecare stabilitate a fenomenului inovării din 2007 până în 2009, la nivelul
României se înregistrează o u șoară, dar constantă cre ștere a num ărului cererilor de brevete de
invențiedepuse până în 2013. Acest interval se referă la perioada recesiunii economice, perioadă
caracterizată întotdeauna de o cre ștere a fenomenului de inovare, privit ca o singur ă soluție la
ieșirea din criza economic ă mondială.
În perioada 1968 -1992, în compa rație cu evoluția cererilor de brevete mai sus menționat ă,
brevetele acordate au cunoscut un altfel de parcurs. Fa ță de numărul de cereri de brevet de
invenție, brevetele acordate se afl ă, în general, undeva cu pu țin mai sus de jum ătate. Explicația
acestui fenomen aparent ilogic stă în perioada de preaderare a României la Conven ția Brevetului
1160110010279261031109114181463
10771046
656790795
461489646
430430384422
02004006008001000120014001600
2004200520062007200820092010201120122013
Cereri de brevete Brevete

Lucrare de disertație
64
European și la prevederea legal ă conform căreia brevetele europene se bucurau de extensie și
asupra României până în anul 2003 când țara noastr ă a devenit membră cu dr epturi depline a
acestei conven ții. Acest lucru înseamn ă că față de brevetele acordate de OSIM pe baza cererilor
naționale au devenit valabile în România și brevete emise de Oficiul European de Brevete prin
simplă validare.
Evoluția num ărului cererilor de brevete de inven ție depuse de solicitanții str ăini la OSIM
(graficul nr. 5.3.) în perioada 2004 -2013 este lipsită de fluctua ții, aproape constant ăși ea este
cauzată de faptul că ace ști solicitanți au avut interes constant pentru piața din România și nu au
apărut firme străine noi care să influen țeze major activitatea de inovare.
Spre deosebire de această evolu ție num ărul solicitan ților români a cunoscut o evoluție
relativ constantă din 2004 până în 2009 cu un minim înregistrat în 2007 (momentul aderării la
Uniunea Europeană).
Grafic nr. 5.3. Cererile de brevete solicitate de români/străini (2004 -2013)
Din 2009 solicitan ții români sunt din ce în ce mai mulți pân ă la jumătatea anului 2012, în
timp ce solicitan ții str ăini sunt aceea și.
Este ca și cum efortul de ie șire din criz ă a rămas doar pe umerii unită ților românești, cele
străine nefiind interesate de acest fenomen la noi în țară; preocuparea lor de a pune umărul la
ieșirea din criz ă se rezumă la teritoriul statelor de re ședinț ă.
În ceea ce prive ște repartiția cererilor de brevete pe tipuri de solicitanți în perioada 2004 –
2013 (grafic nr. 5.4.) sunt de semnalat următoarele:02004006008001000120014001600
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Solicitanți români Solicitanți străini

Lucrare de disertație
65
cele mai multe cereri de brevete sunt depuse de persoane fizice, spre deosebire de acestea
la mai pu țin de 30% din valoarea lor se situează numărul cererilor de brevete depuse de
companii ;
în perioada 2004 –2007 cererile depuse de unită țile de cercetare sunt în continu ă scădere
șireprezintă aproximativ 20% -25% dinnumărul cererilor debrevete depuse de
perso anele fizice ;
după 2007 ca urmare a accesării fondurilor U.E. destinate inovării și cercet ării se
înregistrează o cre ștere a num ărului cererilor de brevete până în 2011 ;
aceeași tendinț ă de cre ștere o înregistreaz ăși cererile depuse de universit ăți ca urm are a
aceleași infuzii de resurse din programele de finanțare extern ă;
dacă până în 2011 se înregistrează un număr mai mare de cereri depuse de unită țile de
cercetare decât de universită ți, dup ă 2011 situa ția se inverseaz ă ca și cum activitatea de
inovare s-a transferat din curtea unită ților specializate exclusiv pe cercetare în spațiul
destinat educa ției și cercet ării. O explica ție a acestui fenomen este desfiin țarea a
numeroase institute de cercetare din țară.
Grafic nr. 5.4. Reparti ția cererilor de brevet pe tip de solicitan ți români (2004 -2013)
Datorită concentrării activită ții economice la nivelul Bucureștiului acolo s -au înregistrat
și cele mai mult cereri de brevet depuse.
În contextul situa ției naționale cel mai activ județ din punct de vede re inovativ în
perioada 2004 –2013 a fost jude țul Iași, urmat la mare distanț ă de Suceava, Cluj și Timiș (grafic
nr.5.5.).0100200300400500600700800
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Persoane fizice Companii Unități de cercetare Universități

Lucrare de disertație
66
Grafic nr. 5.5. Cererile de brevete repartizate pe jude țe (2004 -2013)
Posibilele explica ții ale acestui fenomen sunt:
oconcentrare a institu țiilor de înv ățământ superior cu intensă activitate inovatoare;
o mare dezvoltare din punct de vedere economic generată de apari ția a numeroase firme
înarealul județelor respective atât cu capital românesc cât și cu capital str ăin;3483
104
80
160
218
136
95
78
365
47
87
23
36
528
212
19
125
291
207
51
108
32
101
35
906
391
220
25
203
188
43
242
23
27
146
585
27
419
34
117
92
53B
AB
AR
AG
BC
BH
BN
BT
BV
BR
BZ
CS
CL
CJ
CT
CV
DB
DJ
GL
GR
GJ
HR
HD
IL
IS
IF
MM
MH
MS
NT
OT
PH
SM
SJ
SB
SV
TR
TM
TL
VL
VS
VNCereri de brevete de invenție, pe județe

Lucrare de disertație
67
dezvoltarea administrativă și infuzia de resurse destinate infrastructurii;
facilități acordate de c ătre administra țiile locale investitorilor au dus la crearea de locuri
de muncă, iar marile companii au chiar și institute de cercetare și depun cereri de b revete
internaționale;
existența forței de munc ă; toate aceste jude țe au populații mari și au fost dezvoltate
dintotdeauna;
chiar și repartizarea favoritar ă a fondurilor de stat le -a fost de ajutor acestor jude țe.
5.3Activitatea inovatoare în Maramure ș (2004 –2013)
Județul Maramureș s -a situat undeva la mijlocul plutonului cu un număr total de 220
(grafic nr. 5.6.) de cereri de brevete de inven ție înregistrate în perioada 2004 -2013 a căror
evoluție respect ă evo luția la nivel național, evoluție redat ă în graficul nr. 5.3.
Grafic nr. 5. 6. Cererile de brevete și brevetele din Maramureș (2004 -2013)
Inventatorii maramure șeni s -au bucurat în anul 2007 de o recunoa ștere internațional ă prin
cele 37 de brevete de invenție, brevete premiate și medaliate la saloanele de invenții de la:
Geneva –2,Bruxelles –3,Chișinău–8,Budapesta –1,Zagreb –1,Bucure ști–2,Iași–12,
Cluj-Napoca –5,Petro șani –3[21].
Un element interesant îl constituie compararea jude țului Maramure ș cu județe precum
Mure ș sau Dolj, care deși sunt gazdele unor centre universitare majore, au un num ăr de cereri de35
3 3411
48
3
130
2327
18172530
24
21
5
05101520253035
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Brevete de invenție Cereri de brevete de invenție

Lucrare de disertație
68
brevete mai redus decât jude țul nostru. O posibil ă explicație ar fi capacitatea inovatoare mai
mare a persoanelor fizice din Ma ramure ș.
5.4Propietatea intelectuală în România și statele membre OECD
Dacă ne referim la trecutul apropiat, în anul 2013 s -au înregistrat un număr record de
11935 cereri de marcă (grafic nr. 5.7.), care reprezintă mai mult de jumătate din totalul cererilor
de titlu de protec ție depuse la OSIM. Urmează, în ordine cererile de reînnoire de marcă și la
distanță foarte mare, reprezentând doar 10% din cererile de marcă, se situează cererile de brevete
de invenție.
Grafic nr. 5.7.Cereri de titluri de protecție–total (2013)
Această situa ție statistic ă se traduce într -o activitate de inovare mult redusă comparativ
cu activitatea economică de produc ție sau comercializare, practic unit ățile cu profil inovativ
ocupă doar 10% din totalul firmelor activ e din România.
Dacă ne referim la titlurile de protec ție eliberate în 2013 (grafic nr. 5.8.) predomin ă
mărcile, în timp ce brevetele efective sunt în număr de 3514, adică mai pu țin de jum ătate din
numărul de certificate de marcă acordate.
10464667
0
1193587560425
Cereri de brevete de invenție
Cereri pentru certificat
suplimentar de protecție
Cereri de model de utilitate
Cereri de înregistrare pentru TPS
Cereri de înregistrare marcă
Cereri de reînnoire de marcă
Cereri de înregistrare indicații
geografice

Lucrare de disertație
69
Grafic nr. 5.8.Eliberare titluri de protec ție–total (2013)
La nivel european cel mai utilizat instrument de proprietate intelectuală este de departe
marca, urmată de brevetul de inven ție și mai apoi de design industrial și copyright. Acest grafic
se referă la țările membre OECD.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ă (OCDE) este o organiza ție
internațional ă a acelor na țiuni dezvoltate care accept ă principiile democra ției reprezentative și a
economiei de pia ță libere. Organiza ția își are originile î n anul 1948, sub numele de Organisation
for European Economic Co -operation (OEEC), Organiza ția pentru Cooperare Economic ă
Europeană, pentru a ajuta la administrarea planului Marshall pen tru reconstruc ția Europei dup ă
cel de -al Doilea Război Mondial. Mai tâ rziu calitatea de membru a fost extinsă pentru statele din
afara Europei, iar în 1961 s -a reformat luând numele de Organisation for Economic Co -operation
and Development (OECD) [32].
Un alt element interesant îl reprezintă faptul că țările mai pu țindezvoltate folosesc
preponderent marca, pe când statele dezvoltate utilizează brevetele de inven ție în num ăr mult
mai mare.
Un fenomen interesant în cadrul firmelor inovatoare îl reprezintă utilizarea drepturilor de
autor preponderent față de design în Ir landa, în timp ce în Malta, Estonia și Cehia se utilizează
design -ul industrial în dauna tuturor celorlalte instrumente de proprietate intelectuală (5.9).
440
14654338
020
3514
942338800
0Titluri de protecție eliberate
Brevete de invenție
Duplicate brevete de invenție
Certificate de prioritate
Certificate de model de utilitate
Certificate de înregistrare pentru TPS
Certificate suplimentare pentru
protecție
Certificate de validare a brevetului
european
Certificate de înregistrare marcă

Lucrare de disertație
70
Grafic nr. 5.9. Utilizarea instrumentelor de PI în cadrul firmelor inovative de produc ție (%)
În firmele inovative care activează în servicii (grafic nr. 5.10.) tot mărcile sunt cele mai
utilizate, brevetele de invenție fiind mult mai puțin folosite.
În Grecia, Bulgaria, Malta, Cipru brevetele nu sunt folosite deloc un interes crescut f iind
acordat copyright -ului. Interesul pentru design rămâne la fel de mare în Malta, Ungaria și Cehia.
În România, la fel ca în majoritatea statelor cele mai utilizate atât în producție cât și în
servicii sunt mărcile, urmate de brevetele de in venție; design -ul și copyright -ul sunt la fel de
puțin utilizate.
Grafic nr.5.10. Utilizarea instrumentelor de PI în cadrul firmelor inovative în domeniul serviciilor (%)05101520253035404550
Turcia
Franța
Austria
Grecia
Luxemburg
Norvegia
Portugalia
România
Olanda
Croația
Polonia
Slovacia
Spania
Lituania
Bulgaria
Irlanda
Cipru
Belgia
Cehia
Malta
Ungaria
Estonia
Mărci Brevete Design industrial Copyright
051015202530
Grecia
Norvegia
Luxemburg
Lituania
Austria
Spania
Slovacia
Polonia
Croația
România
Cipru
Belgia
Cehia
Ungaria
Portugalia
Bulgaria
Malta
Mărci Brevete Design industrial Copywright

Lucrare de disertație
71
6.STUDII DE CAZ
Invențiile sunt fascinante prin faptul c ă aduc un elem entnou în vie țile noastre. La fel de
fascinant este și motivul pentru care s -a ajuns la ideea de a realiza o inven ție. Aceste motive pot
fi din cele mai diverse, de exemplu, primul studiu de caz din această lucrare se referă la o
invenție ”accidental ă” care a fost mai întâi implementată și apoi au fost descoperite elementele
sale noi. Cea de a doua inven ție a pornit de la dorința de ajutorare a unui prieten. A fost mai întâi
o cerere de brevet și apoi a devenit un sistem meteo.
6.1Autocombinată pentru mente nanța sistemelor de canalizare.
În cadrul acestui studiu de caz vă voi prezenta o invenție care a fost mai înt âi realizată și
abia apoi s -a întocmit și depus o cerere de brevetare. Aceast ă invenție este autocombinata pentru
mentenanța sistemelor de canalizare. Voi discuta despre cara cteristica acestei ade a fi o produc ție
tehnologică unitară, realizată la comandă.
Invenția are titlul “Autocombinată pentru mentenanța sistemelor de canalizare” și se
referă la un echipament pentru mentena nța sistemelor de canalizare care este montat pe un
autoșasiu portant, utilizat pentru curățarea sistemelor de canalizare destinat, în principal,
scurgerii apelor uzate menajere și degajării zonelor obturate cu depuneri ale rețelelor de
canalizare.
În data de 20.12.2012 cei trei inventatori au depus la OSIM cererea de brevet cu
numărul a 2012 01053, cerere publicată ulterior în BOPI nr. 4/2013 în data de 30.04.2013.
Autorii acestei invenții sunt trei persoane: Lobonțiu Mircea, Ravai Nagy Sandor și
Medan Nicolae. Invenția a rezultat din colaborarea acestor trei inventatori cu Universitatea
Tehnică din Cluj -Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare în urma unui contract încheiat
în baza unei licitații. În cadrul acestei licitații specificarea a fost detaliată astfel în cât ciclul de
proiectare, aprovizionare și fabricație să poată fi suprapus.
În cadrul acestei cereri de brevet de invenție (anexa 3) revendicările au fost (fig .6.1.,
fig.6.2.):

Lucrare de disertație
72
1.Autocombinată pentru mentenanța sistemelor de canalizare, caracterizată prin aceea că
este compusă dintr -un autoșasiu (1), un șasiu (2) suplimentar, un rezervor (3) basculabil,
cu două compartimente, unul pentru nămol și altul pentru apă, o instalație (4) de vid, o
instalație (5) de spălare, o instalație (6) hidr aulică, un sistem (7) de transmisie și
acționare, un braț (8) de absorbție cu tambur cu furtun de absorbție, un tambur (9) cu
furtun pentru înaltă presiune, un sistem (10) pneumatic de comandă, o instalație (11)
electrică, o instalație (12) de încălzire și un troliu (13) de ridicat capace de canalizare.
2.Autocombinată pentru mentenanța sistemelor de canalizare, caracterizată prin aceea că
sistemul (7) de acționare și transmisie este format din două cuplaje cardanice (14) și (36)
cuplate la prizele (37) și re spectiv (40) de putere dintr -o cutie (38) de viteze, cuplată la un
motor (39) al unui auto șasiu (1), cuplajul (14) cardanic fiind cuplat la un arbore (21) prin
niște lagăre (15) cu rulmenți, pe același arbore (21) fiind montată și o roată (20) de curea,
cuniște curele (19) de transmisie spre o roată (17) de curea, și o pompă (16) de înaltă
presiune printr -un cuplaj (18) pneumatic, iar cuplajul (36) cardanic fiind cuplat la un
arbore (35) montat pe niște lagăr e (34) de rulmenți și pe care s eaflă o roată (3 3) de curea,
un cuplaj (22) mecanic și o pompă (23) de ulei hidraulic, roata (33) de curea fiind cuplată
prin curelele (24) de transmisie la o roată (32) de curea, montată pe un arbore (25),
sprijinit pe niște lagăre (26), cuplat la niște curele (31) de t ransmisie angrenate cu o roată
(27) de curea aflată pe arborele (25) și cu o roată (29) de curea cuplată la o pompă (28)
de vid prin intermediul unui cuplaj (30) pneumatic.
Fig. 6.1.
1
26
5
8
9
3
412

Lucrare de disertație
73
Fig. 6.2 .
Conceptualizarea produsului s -a făcut în specificitatea producției unitare.
Realizarea unor astfel de produse necesită, îngeneral, multă manoperă și implică un ciclu
de producție relativ lung. Acest tip de producție este specific mai ales construcțiilor navale și
aeronautice [9].
Pentru a înțelege mai bine la ce se referă producția unitară vom parcurge în continuare
caracteristicile acesteia:
-produsul este fabricat caunicat sauîncâteva exemplare, înconformi tate cu
necesitățile specifice;
-se execută o varietate mare de produse;
-cantitățile obținute sunt mici, foarte mici sau unicate;
-locurile demuncă sunt universale ,deservite de o forță de muncă policalificată în
vederea realizării unei diversități mari de operații tehnologice;
-produsele se deplasează de la un loc la altul în loturi mici de produse;
-printr-un volum ridicat de manoperă ;
-ciclu de producție relativ lung .
Același tip de producție este specific și fabricației la comandă. Acesta privește produsele
costisitoare, speciale sau prototipurile. Produsul nu este disponibil în momentul comenzii și
necesită un termen de realizare. Nici prețul nu este fixat, negociindu -se în același timp cu
termenul, la încheierea comenzii.
1013
1211
7

Lucrare de disertație
74
Autocombinata pentru mentenanța sistemelor de canalizare este un produs cu destinație
specială și prezintă un obiectiv aparte a furnizorului în relație cu piața.
Furnizorul identifică nevoile unui p otențial beneficiar de pe piață, fie printr -o relație
directă (beneficiar privat) fie printr -o relație stabilită în termenii oficiali ai unei licitații
(beneficiar cu capital de stat, o organizație publică).
Abordarea dezvoltării unui asemenea produs presu pune parcurgerea a două mari etape:
a)etapa precontractuală;
b)etapa postcontractuală.
Se abordează aceste etape deoarece beneficiarul nu dispune de un catalog care să
cuprindă specificațiile tehnice pe care acesta să le poată accepta sau nu.
A)În etapa precontractuală vor fi identificate nevoile beneficiarului, funcțiunile detaliate
ale produsului vor fi str ucturate împreună cu acesta.
Pelângă specificarea tehnică, în faza precontractuală, semai clarifică câteva aspecte:
prețul de vânzare, terme nul de livrare, garanție, servi ce în garanție și postgaranție, instruire etc.
Dintre acestea, prețul și termenul de livrare sunt strict legate de soluțiile tehnice și subfurniturile
necesare. Acestea vor da o imagine a costurilor, a termenlor de livrare a subfurniturilor și a
ciclului de fabricație al produsului, care vor fundamenta termenul de livrare.
Soluțiile în bătălia cu termenul de livrare pot fi:
1)scurtarea ciclului de proiectare, prin utilizarea unei echipe consistente, dar optime de
proiectar e;
2)scurtarea ciclului real de fabricație prin utilizarea metodelor specifice fabricației și
prin utilizarea unor subfurnituri rapid livrabile și de calitate;
3)suprapunerea ciclului de proiectare al produsului cu ciclul de fabricație al acestuia.
Autorii invenției propun utilizarea concomitentă a celor trei metode în producția unitară,
fenomen posibil atunci când produsul este specificat precontractual în cele mai mici detalii.
În figura 6.3.este prezentat ciclul de specificare precontractuală la dezvoltarea unui
produs cu destinație specială, într -o abordare colaborativă furnizor -beneficiar.
În figura 6.4.se prezintă același ciclu, pentru cazul obținerii contractului prin licitație.

Lucrare de disertație
75
Fig. 6.3 .Ciclul de specificare în dezvoltarea
unui produs cu destinație special
(la nivel colaborativ)Eliminar e
Acord
acordDA
NU
Eliminar e
Identificarea soluțiilor tehniceStructura funcțiilor
Acord cu beneficiarul asupra
funcțiilor și soluțiilor
Sinteza specificațiilor
Evaluarea costurilor
Oferta globală
ContractStructurarea fun cțiilor
conform caietului de sarcini
Structurarea soluțiilor tehnice
Întocmirea
specificațiilor
Evaluare costuri
Oferta globală
Licitație
Contract
Fig. 6.4.Ciclul de specificare în
dezvoltarea unui produs cu destinație
specială (prin participare la licitație)DAIdentificare nevoi prin contact direct
cu beneficiarulIdentificare nevoi ede echipament
prin anunț licitație
Analiza nevoilor
(beneficiar –furnizor)Acord
acordStudiul caietului de sarciniNU

Lucrare de disertație
76
B) În etapa postcontractuală , au prioritate activitățile de proiectare, achiziție și pregătirea
fabricației.
Dezvoltarea cu caracter inovativ a produsului a început din momentul analizei nevoilor,
structurării funcțiilor, identificării soluțiilor tehnice și sinteza specificațiilor, care dau o imagine
a costurilo r. Se continuă în etapa post contractuală unde apar soluții inovative în organizarea
procesului de proiectare, achiziție și producție, pe criterii colaborative pe de o parte. Nu trebuie
uitate nici soluțiile inovative tehnice și tehnologice care conduc la dezvoltarea competitivității
tehnologice.
Din structura produsului, proiectantul
va stabili subfurniturile de ordin 1,2 și 3 care
vor intra în atenția serviciilor de achiziții, care
va prospecta piața și va evalua soluțiile de
achiziție în raport cu cri teriile: calitate, preț,
termen de livrare, garanție. Răspunsul privind
soluția de achiziție trebuie să fie rapid,
deoarece rezultatul va influența de multe ori
soluțiile definitive adoptate în procesul de
proiectare. După structurarea produsului,
procesul de proiectare se desfășoară pe
subansamble, în general în ordinea procesului
de asamblare, dar cu luarea în considerare a
pieselor și subansamblelor suport pentru
echipament precum și a celor cu cel mai lung
ciclu de fabricație sau cu fabricație în firme
specializate.
Acesta este momentul începerii unei
planificări comune a activităților de proiectare
cu cele de producție. Lansarea în fabricație se
va realiza pe subansamble, produsul nefiind
complet proiectat. Acest avantaj rezultă din
detalierea specifica țiilor în perioada
precontractuală și din expertiza privind
fabricația unor produse din aceași familie.Detaliere specificații
Subfurnituri ordin 1
Subfurnituri ordin 2
Subfurnituri ordin 3
Structură produs
(subansamble componente )
Proiectare pe subansamble
Subansamblu 1 –detaliere repere
Subansamblu 2 –detaliere repere
Subansamblu 3 –detaliere repere
I
I
Subansamblu n –detaliere repere
Ansamblu general
(Model 3D, Desene 2D )
Proiectare pe subansamble
Subansamblu 1 –detaliere repere
Subansamblu 2 –detaliere repere
Subansamblu 3 –detaliere repere
I
I
Subansamblu n –detaliere repere
Ansamblu general
(Model 3D, Desene 2D )
Fig. 6.5. Abordarea colaborativă a
dezvoltării produsului la producția unitarăI
I
I
I
I
I
Subansamblu n -detaliere repere
Produs final

Lucrare de disertație
77
Fig. 6.6. Structura ciclului de asimilare ( săptămâni ).
Struct ura ciclului de asimilare (fig.6.6. ) a produsului “Autocombinată pentru mentenanța
sistemelor de canalizare” se realizează într -un asemenea context prin lansarea în fabricație pe
subansam ble înainte de finalizarea proiectului și se va suprapune parțial ciclului de aprovizionare
cu subfurnituri, cu ciclu de fabricație al subansamblului și cu ciclul de proiectare al unui nou
subansamblu. Se ajunge la cicluri suprapuse de proiectare, aprovizionare și fabricație.
O asemenea aplicație s -a dezvoltat în cadrul firmei ADISS SA, pentru dezvoltarea
produsului „Autocombinată pentru mentenanța sistemelor de canalizare”. Proiectarea a fost
asigurată de o ech ipă din cadrul Centrului Univer sitar Nord din Baia Mare (Universitatea
Tehnică din Cluj -Napoca) din care au făcut parte și autorii lucrării.
Designerul de produs a realizat structura produsului și a dezvoltat la nivel de model 3D
pe subansamble. Subansamblele sunt detaliate de proiectanți la nivel de reper 2D și documentație
de execuție.Nr
crtObiectiveS
1S
2S.
3S.
4S.
5S.
6S.
7S.
8S.
9S.
10S.
11S.
12S.
13S.
14
1.
Proiectare
2.
Fabricație
3. Testare
subansamble
4. Testare
echipament
5. Omologare
RAR
6. Revizie
proiect
7. Livrare și
recepție

Lucrare de disertație
78
Între echipa de proi ectare și cea de producție se crează convenții concrete, în valori de tip
documentații de fabricație, soluții tehnologice și termene, precum și evaluări de stare și soluții în
procesul de fabricație.
În cazul dat s -a realizat structurarea produsului în st adiul incipient al lucrării conform
figurii 6.7.
11 Sisteme pneumatice 12. Instalația electrică
13 Accesorii 14. Componente RAR
Fig. 6.7 . Structura echipamentului
Rezultatul final al acestui proces de producție este redat în figura 6.8. și figura 6.9.
Fig.6.8 .Autocombinată pentru mentenan ța sistemelor de canalizare (dreapta) .
1. Autoșasiu
2. Șasiu suplimentar
3. Rezervor
4. Instalație vid
1.
5. Instalație apă înaltă presiune
6. Instalație hidraulică
7. Transmisie
8. Braț absorbție cu tambur
9. Tambur acționat hidraulic
10. Tambur acționat manual

Lucrare de disertație
79
Fig. 6.9. Autocombinată pentru mentenan ța sistemelor de canalizare (stânga) .
6.2.Sistem de monitorizare de la distan ță a condi țiilor meteo, avertizare și prognoz ă meteo
În acest studiu de caz supun aten ției dumneavoastr ă o invenție care s -a născut din dorin ța
inventatorului de a ajuta un prieten și care a fost mai întâi o idee și apoi s -a concretizat într -un
sistem.
În urmă cu aproximativ 5 ani, un prieten al inventatorul uiși-a pierdut în luna mai, în
urma unui înghe ț, întreaga recolt ă de mere. Dorin ța de a -l ajuta pe acest prieten a fost factorul de
la care a pornit ideea de a realiza această inven ție.
Invenția are titlul ”Sistem de monitorizare la distanț ă a condi țiilor meteo, avertizare și
prognoză meteo” și se refer ă la un sistem care este capabil să ofere o prognoză meteo de la
distanță.
Autorul aceste inven ții este Matei Oliviu Dorin, iar la data de 24.09.2012 acesta a depus
cererea de brevet de inven ție nr. a 2012 00678 (anexa 4) la OSIM, care a fost ulterior publicată
în BOPI nr. 4/2013 în data de 30.04.2013.
Sistemul conform invenției este alcătuit din niște stații ( 1) meteo, fiecare stație ( 1)
înglobând o serie de senzori ( 2) de presiune, umiditate, temperatură, și un sistem ( 3) de calcul și
comunicație care configurează stația ( 1) meteo, stochează valorile măsurate de senzori ( 2), emite
prognoze meteo și comunică datele la un server ( 4) care, la rândul lui, centralizează datele
preluate de la toate stațiile ( 1)meteo care îi sunt arondate, preia datele curente, precum și
prognoze meteo de la site -uri specializate de pe internet, generează prognoze pe baza datelor
primite de la stațiile ( 1) meteo și de pe site -urile specializate, compară datele curente și cele
prognozate cu valorile normale pentru perioada corespunzătoare din an, și emite
informări/avertizări către persoanele interesate, prin e -mail sau SMS (fig.6.10.) [6].

Lucrare de disertație
80
1 2 3 4
6
5
Fig.6.10. Sistem de monitorizare la distan ță a condițiilor mete o, avertizare și prognoz ă meteo.
Sistemul se referă la instalare aunor stații mici în teren, deoarece informațiile meteo
legate de temperatură se măsoară, în Baia Mare, pe aeroport. Deoarece sta țiile fac și prognoz ă
meteo sunt legate prin internet la site -uri de specialitate de genul www.accuweather.com
progno za va deveni în timp foarte precisă.
Astfel, acest sistem ajută agricultorii să î și protejeze recoltele, prin faptul c ă îi avertizează
dacă vor fi de exemplu fenomene extreme, p recum înghe ț, grindin ă, vijelii etc.
Pe baza acestei inven ții autorul a câștigat un proiect de cercetare.
Perspectiva acestei inven ții este de a fi r ăspândită la nivel na țional. În acest sens
inventatorul a luat legătura cu direc țiile agricole județene, care în calitatea lor de beneficiari sunt
nerăbdători ca acest sistem să f ie implementat la nivel na țional. Dar, având în vedere calitatea
acestora de unită ți bugetare, fondurile sunt extrem de limitate.
Așadar autorul a depus și va depune în continuare cereri pentru fonduri europene. Dânsul
este foarte încrezător că le va ob ține.Stație meteo
Server Senzori meteo
Sistem de calcul și
comunicațiewww
Server de
e-mailServer de
SMS

Lucrare de disertație
81
7.REZULTATE, CONCLUZII
Brevetele de invenție au creat proprietate din informație. Începând cu secolul al XV -lea,
importanța socială și economică a brevetelor a crescut enorm. Prosperitatea în creștere a țărilor
precum Anglia și Statele Unite din se colele XIX și XX este un exemplu concret a ce pot realiza
țările care au bine pus la punct un sistem de acordare a brevetelor de invenții pentru a proteja
proprietatea intelectuală.
Cea mai importantă îndatorire în ceea ce privește acordarea b revetelor le revine
specialiștilor însărcinați cu examinarea cererilor de brevete de invenție.
Cercetarea științifică românească este competitivă, în special, în domeniile teoretice, unde
valorificarea rezultatelor se face numai prin publicare. Cercetare a aplicativă, care creează
bogăția, se afirmă mai greu, întrucât piața internă nu absoarbe rezultatele cercetării. Premiile
obținute an de an la Saloanele Internaționale de la Geneva și de la Bruxelles demonstrează
existența în România a unui bogat potenți al creativ. Acest potențial trebuie să devină o resursă
reală pentru dezvoltarea durabilă.
Amefectuat o analiză compusă din două părți privind fenomenul invenției în România .
Prima parte este un studiu monografic realizat pe baza bibliografiei și a datelor din rapoartele
existente. Cea de -a doua parte este o prezentare a două studii de caz.
Primul pascu care am pornit a fost documentarea ,pentru a mă punela punct cu
fenomenul „brevet de invenție” (condiții de acordare , brevetabilitate, transfer de drepturi etc.),
ceea c e a însemnat o acumulare de cunoștințe și competențe . Mi-amcreat astfel o imagine a
ultimilor 10 ani a invențiilor dinRomânia și din Maramureș .
Al doilea pas a fost să găsesc răspuns la întrebările pe care mi le -am pus în legătură cu
invențiile aplicate în România și local în Maramureș , și nu în ultimul rând , să mă informez în
legătură cu aceste invenții, constatând astfel că în Mar amureș doar 10 % dintre cereri sunt
implementate.
Proiectul prezentat în această lucrare a intrat în faza de analiză în februarie 2014. Analiza
s-a executat pe parcursul întregului semestru. În elaborarea acestei lucrări am fost îndrumată de
către domnul prof. univ. dr. ing. Mircea Lobonțiu. Iar colaborarea, în vederea analizării datelor

Lucrare de disertație
82
existente în publica țiile oficiale, cu Oficiul de Stat pentru Inven ții și Mărci a fost mijlocită de
către doamna Carmen Neacșu, consilier european în proprietatea industri ală.
Dinanalizacelorprezentate am ajuns la urm ătoarele concluzii generale :
activitatea deprotecție aproprietății intelectuale afost, este șitrebuiesăfieo
prior itate, în ceea ceprivește progresul industrial al țării, prin transf erultehnologic preconiz at,
prinimplementareaproduselor dePIîncadrul IMM -urilor șimarii ind ustrii;
dinanaliza datelor care aufost studia teșianalizate, seconstată căîndecursulanilor
(1906 -2013) aufostfluctuațiiprivind număr uldecereri de brevete de inven țieșinumărul de
brevete acord ate,cuprotecție național ă,cât șiinternațională, posibil datorită situației
economice dinRomânia șiceamondi ală (recesiune, infla ție, etc) . Una dintre explicații ar fi
legatădesituațiaecon omică dininstitutele decerce tare,universități șiîntreprin derile inovative
miciși mijlocii, care n-audispus deresur sefinanciare suficiente caresăacopere nivelul
protecțieicererilordemărci, brevete de inven ție, design industrial și drepturi de autor ;
odată cu progr ameleguvernamentale inițiate înultimii ani, sepoate spune că
problemele legatedepropritatea intelectuală prezin tăuninteresmajor, întoatesferele de
activitate cuprofil inovativ;
deși legislația română privind protecția proprietății intelectuale este oarecum ambiguă,
drepturileconferite titularului debrevet de inven țiesuntgarantateșiapărateprin legispecifice
decătrestatșidinacest punctdevedere constituie mijloace loialedeconcurenț ă,asigurând
competitivitate a.
Concluziile ce pot fi trase în urma studi ilorde caz efectuat esunt următoarele:
fabricația la comand ă prin produc ție unitar ă se impune a fi a fi abordată în cercetările
privind dezvoltarea produsului, deoarece necesită și impune alte tipuri de abordări fa ță de
producția de mas ăși serie mare ;
modul de abordare inovativă a fabrica ției la comand ă, după modelul prezentat, poate
deveni o resursă de bază a oricărei firme care este orientată pe fabricarea unor astfel de produse ;
fabricația la comandă prin produc ția unitar ă poate conduce la structurarea de ontologii în
cadrul acelea și familii de produse, ceea ce constituie un element fundamental pentru dezvoltarea
unui viitor produs din aceea și familie ;
specificarea coerentă și profesionist ă acomponentelor, func țiilor și a structurii produsului
sunt elemente de importan ță fundamentală în reducerea ciclului de fabrica ție a produsului unicat.

Lucrare de disertație
83
BIBLIOGRAFIE
[1]***, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –AL Rosetti”
Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic Gold,
București, 2009;
[2]Ardelean, A, A., (2013) ”Inovarea și dezvoltarea tehnologică în România”, lucrare de
disertație;
[3] ***, BOPI pe anii 2004 –2013;
[4] ***, Buletin informativ OEB –2008 ” European patents and the grant procedure” ;
[5] ***, Buletin informativ OEB –2011 ”Searching for patents” How patent information
can help with your technical, legal and buisness decision”;
[6] ***, Cerere de brevet, numărul a 2012 006 78, publicată în BOPI nr. 4/2013 ;
[7] ***, Cerere de brevet, numărul a 2012 01053, publicată în BOPI nr. 4/2013;
[8] ***, Convenția privind eliberarea brevetelor europene (Convenția brevetului european),
publicat în M.Of. nr.844 / 22 nov. 2002;
[9]Drăghici, Ge., Burman, Ă ., (2005) „ Concepția proceselor de prelucrare mecanică” ,
Editura Politehnică, Timișoara;
[10] Frascati Manual -Proposed Standard Practice for Surveys on Research and Experimental
Development” edi ția a șasea, 2002, OECD, Paris , p. 30
[11] Iancu, Șt., „Managementul inovării ” , note de curs p. 8–26;
[12] Iancu, Șt., (2008) ”Politica inovării”, note de curs, în Univers ingineresc, nr.23 / 2008
din 1 –15decembrie ;
[13] Iancu, Șt., „Potențialul creativ românesc –resursă necesară pentru o dezvoltare
durabilă” , note de curs, p. 5 –6;
[14] Iancu, Șt .,„Stimularea activității creative, procesul inovării și integrarea european ă”,
p. 23 –36;
[15] Iancu, Șt., (2005) „Valorificarea creației intelectuale” ( Inovarea și valorificarea
creației intelectuale), Editura Performa ntica, Iași, p. 36 –279;
[16] ***, „ Îndrumar pentru întocmirea descrierilor de invenții” ,Universitatea „Transilvania”
Brașov, Departamentul de Proprietate Intelectuală;

Lucrare de disertație
84
[17] Legea 64/ 1991 privind brevetele de invenție publicată în M.Of. al României, partea I , nr.
541/8 iulie 2007;
[18] Legea 324/ 8 iulie 2003 publica tă în M. Of., nr. 514/ 16 iulie 2003;
[19] Lobonțiu, M., Big, R., Cotețiu, R., Ungureanu, N., (2007) „Inovarea –Sursă de
dezvoltare antreprenori ală. Inovarea Tehnologică”. Editura Limes, Cluj -Napoca;
[20] Macovei ,I.,(2007) „Dreptul proprietății intelectuale”, Editura C.H.Beck, Bucuresti;
[21] Năsui, V .,(2007) „Aspecte ale inventicii în Maramureș” în Univers Ingineresc nr.
24/2007 –8;
[22] Raport anual OSIM ,edițiile2004–2013 ;
[23] Raport WIPO 2013 ;
[24] Zan,X.T., Stewart, B., Wang,W., Tramsheck, R., Liggat, J.J., Duffy, A.H.B., Whitfield,
R.I., (2007) „Developing and applying an integrated modular design methodology within
a SME”, International Conference on Engineering Design (ICED 07), 2007, Paris, France;
[25] http://www.observatorul.com /articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=3436;
[26] http://www.osim.ro/ ;
[27] http:// www.espacenet.com ;
[28]htpp://juspedia.ro/13278/brevetul -de-inventie -modalitate -de-protectie -a-creatiilor -utilitare –
industriale/ ;
[29] http://ro.wikipedia.org /wiki/Organiza%C8%Bia_pentru_Cooperare_%C8%99i_
Dezvoltarea_Economic%C4%83;
[30] http://www.desteptarea.ro/ inventiile -neprotejate -in-strainatate -pot-fi-copiate/ „Invențiile
neprotejate în străinătate pot fi copiate” , publicat în 28.03.2013.