Capitolul 2 Calitatea Aerului Prahova 2013 [629938]

CAPITOLUL 2 – CALITATEA AERULUI
2.1. Emisii de poluanți atmosferici

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită
capacității sale limitate de a absorbi și de a neutraliza substanțele eliberate continuu
de activități um ane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de
controlat, deoarece poluanții, odată ajunși în atmosferă, se dispersează rapid și nu
mai pot fi captați pentru a fi epurați -tratați. Pătrunși în atmosferă, poluanții pot
reacționa chimic cu c onstituenții atmosferici sau cu alți poluanți prezenți rezultând
astfel noi substanțe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului și mediului.
Compoziția atmosferei s -a schimbat ca urmare a activității omului, emisiile de
noxe gazoase, pulberi și a erosoli conducand la grave probleme de mediu, ca:
poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.
Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea următoarelor aspecte:
poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, sit uația
ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări
ale schimbarilor climatice.

Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
– surse de impurificare cu particule solide;
– surse de impurific are cu gaze și vapori.

O alta clasificare a surselor de poluare sunt:
– Sursele naturale de poluare : erupțiile vulcanice, emanațiile de gaze din
sol, și poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a
substanțelor organice, incendiile din pădu ri etc.
– Sursele de origine artificială sunt în special întreprinderile industriale,
centralele termoelectrice și termice, mijloacele de transport, instalațiile de
încălzit pentru locuințe, incineratoarele de reziduuri , etc .
Emisiile poluante se clasific ă după mai multe criterii, astfel:
 după periodicitate:
– emisii regulate;
– emisii periodice;
– emisii accidentale;
 după starea de agregare:
– particule materiale: solide și lichide;
– gazoase.
Emisiile gazoase sunt de natur ă:
– organică
– anorganică

Inven tarierea emisiilor sa facut in conformitate cu metodologia EMEP/EEA air
pollutant emission inventory guidebook 2009 (CORINAIR). Aceasta furnizeaza
informatii privind categoriile de surse de emisii in atmosfera precum si procesele care
le genereaza.
Au fo st inventariate următoarele emisii:
– acidifianți (NH 3, NO x, SO x);
– precursori ai ozonului ;
– metale grele ( As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn );
– poluanți organici persistenți (Pesticide , HCB , PCB, Dioxină, Furani, etc ).

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Aciditatea aerului este determinată în special de prezența acizilor minerali
care se găsesc sub formă de aerosoli și provin de la diversele industrii chimice,
fabrici de aluminiu, etc. Aciditatea crescută a aerului are implicații a supra tuturor
factorilor de mediu, construcțiilor și asupra sănătații oamenilor.
Emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si amoniac, provin în special din arderea
combustibililor fosili, din procese chimice și din transport. Acești poluanți, sunt
transpor tați pe distanțe mari față de sursa impurificatoare, unde în contact cu radiația
solară și vaporii de apă formează compuși acizi. Prin precipitații aceștia se depun pe
sol sau intră în compoziția apei.

2.1.1.1. Emisii de oxizi de sulf

Sursa majora de po luare cu oxizi de sulf, o constiruie arderea carbunelui si a
derivatelor petrolului in centralele termice.
Cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu conținut de
dioxid de sulf sunt :
– industria energetică, prin arderea combustibililor (în s pecial a cărbunurilor și a
păcurii sau a altor combustibili petrolieri grei, care au un conținut relativ mare de
sulf);
– industria chimică ;
– industria metalurgică neferoasă ;
– transporturi ;
– incinerare deșeuri.

Tabel. 2.1.1.1. Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 20 05-
2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009
Emisii
SO x
(t/an) 2.30E+04

2.77E+04

1,60E+04
1.54 E+04 1,38E+04

Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
SO x
(t/an) 5,79E+03 4.378E+03
3.066E+03 8.46E+03

Fig. 2.1.1.1. a – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani , 2005 –
2013

Fig. 2.1.1.1. b – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe grupe de activități , anul
2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energet ice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea ți țeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse stationare
si surse mobile );
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (inst itutionale /
comerciale si rezidentiale);
Grupa 1.B.2.a.iv. – Petrol (Rafinare / Stocare);
Grupa 1.A.3. – Transport rutier

Din reprezentarea grafica , – Fig. 2.1.1.1. b – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe grupe
de activități in anul 2013, se observ a ca o contributie importanta o au emisiile din

grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului ) si 1.B.2.a.iv. – Petrol ( Rafinare /
Stocare ).
Fig. 2.1.1.1.c – Variați a emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de surse de poluare , anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.1.c – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta
principala sur să a emisii lor de oxizi de sulf.

2.1.1.2. Emisii de oxizi de azot

În gazele reziduale, funcție de proveniență, compoziție și mai ales de
temperatură, pot exista oxizi de azot de tip NO, NO 2, N2O și mai rar alți oxizi.
Formarea oxizilor de azot este aso ciată cu procesele de oxidare sau de
ardere care au loc la temperaturi ridicate. Sub aspectul poluării un rol important este
atribuit NO – gaz stabil la temperaturi ridicate și NO 2 – mult mai reactiv și mai instabil
decât NO.
Sursele antropogene de emisie a gazelor reziduale cu conținit de oxizi de
azot pot fi surse mobile și surse staționare. Sursele staționare sunt: arderea
combustibililor (solizi, lichizi, gazosi) in centralele termice si cazanele industriale.

Tabel 2.1.1.2 . Variația emisi ilor de oxizi de azot pe ani, 2005-
2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009
Emisii
NOx
(t/an) 1.73E+04
2.16E+04
1,16E+04
1,19 E +04
0,51E+04

Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
NOx 3,85E+03 3.185E+03
1.0007E+04 1.192E+04

(t/an)

Fig. 2.1.1.2 .a. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani , 2005-2013

Fig. 2.1.1.2.b. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe de activități , anul 2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termic a; 1.A.1.b. – Rafinarea ți țeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse stationare si
surse mobile );
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale);
Grupa 1.B.2.a.i v. –Petrol (Rafinare / Stocare )

Grupa 1.A.3. – Transport rutier .

Din reprezentarea grafica , Fig. 2.1.1.2.b. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe
grupe de activități in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile
din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului ) si 1.A.3. – Transport rutier.

Fig. 2.1.1.2.c. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse de poluare , anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.c. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta
principala sursă a emisiilor de oxizi de azot.

Emisii de amoniac

Sursele de amoni ac atmosferic sunt naturale și artificiale. Aportul surselor
naturale în poluarea cu amoniac este relativ mic a, de aproximativ 15 -20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importantă este agricultura, iar din cadrul
acesteia, zootehnia de tip intensiv.
Amoniacul este un gaz mai ușor decât aerul, se găsește în apropierea
platformelor de gunoi sau în urma unor procese industriale (cocserii, rafinării,
industria farmaceutică etc.).
Deoarece amoniacul se dizolvă foarte ușor în apă, amoniacul din aer, antren at
de precipitații, ajunge în apele de suprafață un de are ca efect, printre altele și
eutrofizarea acestora.

Tabel . 2.1.1.3 Variația emisiilor de amoniac pe ani , 2005 -2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009
Emisii
NH3
(t/an) 2.24E+02

3.25E+02

2.48E+03

2.31E+03
4.92E+02

Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
NH3
(t/an)
1.09E+03 7.27E+02 8.59E+02 1.1526E+03

Fig. 2.1.1.3 .a.- Variația emisiilor de amoniac pe ani, 2005 -2013

Fig. 2.1.1.3.b. – Variația emis iilor de amoniac pe grupe de activități , anul
2013

Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții (surse stationare si
surse mobile );

Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidenti ale);
Grupa 1. B.2.a.iv. – Petrol – Rafinare/stocare;
Grupa 4.B – Cresterea animalelor si managementul deseurilor;
Grupa 1.A.3. – Transport rutier.

Din reprezentarea grafica , Fig. 2.1.1.3.b. – Variația emisiilor de amoniac pe grupe
de activități in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din
grupele:
4.B – Cresterea animalelor si managementul deseurilor si 1.B.2.a.iv. – Petrol –
Rafinare/stocare.

Fig. 2.1.1.3.c . – Variația emisiilor de amoniac pe tipuri de surse de poluare , anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.3.c . – Variația emisiilor de amoniac pe tipuri de
surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale reprezinta principala
sursă a emisiilor de amoniac.

In concluzie, sursele punctuale repr ezinta principala sursa a emisiilor de SOx,
NOx, si NH3. Grupele – 1.A.1. – arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea
de energie electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului si 1.B.2.a.iv. – Petrol
(Rafinare/Stocare ), reprezinta princip ala sursa a emisii lor de SO x și NOx, în timp ce
Grupa 4.B – Cresterea animalelor si managementul deseurilor este principala sursă
a emisii lor de NH 3.

2.1.2. Emisii de compuși organici nemetanici

Emisiile de compuși organici volatili cuprind vapori de hidrocarburi: alcani,
alchene, aldehide, acizi carboxilici, benzen și substituenții lui (toluen, xileni,
etilbenzen).

Compușii organici intervin în majoritatea proceselor de producție sub formă
de chimicale, solvenți, agenți de acoperire, produse de descom punere, pigmenți, etc.
funcție de caracteristicile lor fizico -chimice și de condițiile de utilizare, o parte din
acești compuși sunt eliminați în mediul înconjurător constituind emisii poluante.
Sursele principale de emisii de compuși organici volatili su nt: uzinele chimice,
rafinăriile, fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară,
industria textilă, fabricarea lacurilor și vopselelor, etc. Compoziția COV este
determinată de sursa de emisie și poate include hidrocarburi, cetone , aldehide, acizi,
derivați clorurați și compuși organici cu masă moleculară mare eliminați sub formă de
vapori sau aerosoli.
Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto, feroviar,
aerian.

Tabel 2.1.2 .a. – Variația em isiilor de compuși organici volatili pe ani, 2005 –
2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009
Emisii
NMVOC
(t/an)
2.57E+03

1.89E+03

2,17E+03

1.81E+03
2,04E+03

Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
NMVOC
(t/an)
2,38E+03 3.768E+03 5.547E+03 13.122E+03

Fig. 2.1.2.a. -Variația emisiilor de compuși organici volatili pe ani, 2005 –
2013

Fig. 2.1.2.b. – Variația emisiilor de compusi organici volatili, pe grupe de activități ,
2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii (1.A.1.a. – Producerea de energie electrica și
termica; 1.A.1.b. – Rafinarea ți țeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi in industrii de fabricare si constructii (surse stationare si
mobile);
Grupa 1.A.4 .– Arderi în surse stationare de mica putere (institutiona le / comerciale si
rezidentiale);
Grupa 1.A.3. – Transport rutier;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale
Grupa 2.D. 2. – Fabricarea produselor alimentare si a bauturilor
Grupa 4.B. – Cresterea animalelor

Din reprezentarea grafica , Fig. 2.1.2.b. – Variația emisiilor de compusi organici
volatili, pe grupe de activități in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au
emisiile din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale

Fig. 2.1.2.c. – Variația emisiilor de compusi organ ici volatili, pe tipuri de surse de
poluare

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.c. – Variația emisiilor de compusi organici volatili
pe tipuri de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale
reprezinta principala sursă a emisiilor de compusi organici volatili .

2.1.3. Emisii de metale grele

Substanțele chimice aeropurtate ( mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru,
etc.) sunt antrenate ușor de vânt, ele pot fi găsite, uneori, la distanțe mari de locul
emisiei în atmosferă.
Acești poluanți au ca sursă diferite procese industriale, pentru plumb
adăugându -se și poluarea produsă de gazele de eșapament provenite de la motoare
cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiți, cu excepția plumbului, emisiile de
metale grele se caracterizea ză printr -o toxicitate ridicată.
Cantitatea de metale emisă depinde de:
– compoziția combustibilului (concentrația de metale din combustibil);
– temperatura de combustie;
– proprietăți fizice și chimice ale elementului.

Tabel 2.1 .3 Variația emisiilor de metale grele in anul
2013

Emisii
Metale
grele As Cd Cr Cu Hg Ni Pb Se Zn
(kg/an) 498.8 240.918 223.945 946.074 208.38 3719.5 5449.92 72.213 2812.48

2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4 Variația emis iilor de plumb in perioada 2005-2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009

Emisii
Plumb
(kg/an) 1.70E+03

1.37E+03

5,66E+02

5,97E+02
3,02E+02

Anul 2010 2011 2012 2013
Emisii
Plumb
(kg/an) 6,87E+02 4.92E+02
4.37E+02 5.449E+03

Fig. 2.1.4.a . – Variația emisiilor de plumb in perioada , 2005 –
2013

Fig. 2.1.4.b . – Variația emisiilor de plumb pe grupe de activități , anul 2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea ți țeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;
Grupa 1.A.3. – Transport rutier;
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;
Grupa 2.C. – Industria metalelor ;
Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare);

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.4.b. – Variația emisiilor de plumb pe grupe
de activități in anul 2013 se observa ca principala sursa a emisiilor de plumb o
constituie Grupa 2.C .1. – fabricare fonta si otel si Grupa 1.B.2. Petrol (Rafinare /
Stoca re / Distributie) si Gaze naturale.

Fig. 2.1.4.c. – Variația emisiilor de plumb in anul 2013 pe tipuri de surse de poluare

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.4.c. – Variația emisiilor de plumb in anul 2013 pe
tipuri de surse de poluare, sursele punctuale reprezinta principala sursă a emisiilor
de plumb.

2.1.5. Emisii de poluanți organici persistenți (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substanțe chimice foarte stabile, care se
pot acumula în lanțurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătății omului și
mediului înconjurator.
Principalele tipuri de POPs sunt :
– pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,
mirex, toxafen, DDT, etc. ;
– substanțe chimice industriale: bifenili policlorurati, hexaclorbenzen
(aprox.129 compusi) ;
– produse secundare: dioxine si furani.
Caracteristicile principale ale POP -urilor, care le fac să fie extrem de
periculoase și efectele lor asupra organismelor vii, sunt :

– persistența – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică și
biologică având următorii timpi de înjumătațire:
– în apă : > 2 luni ;
– în sol : > 6 luni ;
– în aer : > 2 zile.
– sunt transportabili în mediu pe distanțe lungi de la sursă;
– bioacumularea – se depun în țesuturile grase ale organismelor vii, prin
intermediul apei, hranei și a aerului inspirat;
– toxicitatea – sunt toxici pentru oameni și animale producând dezechilibre
ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere ș i au efecte cancerigene și
genotoxice.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul
Națiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenției de la Stockholm (22
mai 2001), un program vizând controlul și eliminarea a 12 subst anțe considerate
POPs , ratificat de România prin Legea nr. 261/2004, și anume:
 Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen,
DDT)
 Industriale: Bifenili policlorurați (PCB) și hexaclorbenzen (HCB)
 Subproduse: derivați policlorura ți ai dibenzo p -dioxinelor și
dibenzofuranilor (PCDD/PCDF)
Conform Legii nr. 261/2004, p -Dioxinele -dibenzo -policlorurate si
dibenzofuranii (PCDD/PCDF), hexaclorbenzenul (HCB) și bifenilii policlorurati (PCB)
se pot forma și pot fi emanați accidental din u rmătoarele categorii de surse, dintre
cele existente și în județul Prahova:
 arderea in aer liber a deșeurilor, inclusiv arderea gunoaielor depozitate;
 sursele de ardere pentru încălzirea locuințelor, instituțiilor, mai ales cele
pe lemne;
 instalații de ard ere a combustibililor fosili în cazanele industriale;
 instalații de ardere lemn și alți combustibili de tip biomasă;
 incineratoare de deșeuri spitalicești și industriale, crematorii;
 vehicule cu motor, în special cele care funcționează pe principiul arderi i
benzinei cu plumb;
 incinerarea resturilor animaliere.

In urma inventarierii emisiilor de poluanți organici persistenți (POP) in anul
2013 s -a constatat că o contribuție importantă o are Grupa 1.A.4. – arderi in surse
stationare de mica putere (incalzi rea rezidentiala si preparare hrana).

Fig. 2.1.5.a. Variația emisiilor de POPs pe grupe de activități , anul
2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafina rea ți țeiului);
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții;
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere;
Grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare + stocare) si gaze naturale;
Grupa 2.C. – Industria metalelor;
Grupa 6.C. – Deseuri ( incinerare).

Fig 2.1.5. b. Variația emisiilor de POP pe tipuri de surse de poluare , anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig 2.1.5.b. Variația emisiilor de POP pe tipuri de
surse de poluare in anul 2013 se constata ca sursele de suprafata reprezint a
principala sursă a emisiilor de POP.
2.1.6. H idrocarburi aromatice policiclice (PAH)

Sursele de emisie ale PAH se clasifică în 3 categorii:
a) punctiforme – din activități industriale:

– arderi in industrii energetice, industrii de fabricare si constructi i ;
– productia de asfalt în mixere tip cuptor si în tambur rotativ – cu emisii de
benzo -a-antren, crisen, benzo -b-fluorantren, benzo -a-piren ;
– conservarea lemnului – cu emisii de creozot ;
– incinerarea deseurilor spitalicesti ;
– utilizarea solventi lor în activitati gospodaresti.
b) de suprafata – din activitati agricole de tip:
– arderea miristilor ;
– aplicarea produselor fitosanitare
c) din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare din
industrie , agricultura,etc.).
Aceste subst anțe nefiind solubile în apă, sunt transportate de vânt în apele
curgătoare, mari și oceane ; peste frontierele naționale, fiind un subiect de protecție
a mediului local, regional și transfrontier.

Tabel 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aroma tice policiclice in perioada 2005 –
2013

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii
PAH
(tone /an)
8,08
2,11
4.00 2,33 0,556 0,473

Anul 2011 2012 2013
Emisii
PAH
(tone /an) 0,139
0.215 2.708

Fig. 2.1.6.a. – Variația e misiilor de PAH in perioada 2005 –
2013

Fig. 2.1.6.b. – Variația emisiilor de PAH pe grupe de activități , anul
2013

Grupa 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1 .b. – Rafinarea ți țeiului)
Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere
Grupa 1.A.2. – Arderi în industrii de fabricare și construcții
Grupa 1.B.2. – Petrol si gaze naturale
Grupa 6.C. – Deseuri (incinerare)

Din reprezentarea grafica se observ a ca , o contributie importanta a emisiilor de
hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) o au emisiile rezultate din sursele de
suprafata – Grupa 1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere.

Fig. 2.1.6.c. – Variația emisiilor de PAH pe tipuri de surse de poluare , anul
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.6.c. – Variația emisiilor de PAH pe tipuri de surse
de poluare in anul 2013 , se constata ca sursele de suprafata reprezinta principala
sursă a emisiilor de PAH.

2.2. Calitatea aerulu i

Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea următoarelor aspecte:
poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația
ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări
ale sc himbarilor climatice.
Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
 surse de impurificare cu particule solide;
 surse de impurificare cu gaze și vapori
Acestea pot fi surse naturale și surse artificiale.
Sursele artificiale sunt , în special, întreprinderile industriale, centralele
termoelectrice și termice, mijloacele de transport, instalațiile de încălzit pentru
locuințe, incineratoarele de reziduuri , etc.
La nivelul anului 201 3 calitatea aerului în municipiul Ploiești a fost monitorizată
prin măsurători orare sau zilnice în 1 2 statii (6 stații automate și 6 stații manuale).
Poluanții SO 2, NO 2/NO x, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb și ozon
sunt monitorizați și evaluați în conformitate cu Legea nr.104/2011, care transpun e
cerințele prevăzute de reglementările europene ; iar amoniacul, formaldehida,
hidrogen sulfurat la cele ale STAS -ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate.
În municipiul Ploiești calitatea aerului este monitorizată cu ajutorul a 6 stații
automate și 6 stații manuale.
Stațiile automate sunt :
* Stațiile PH -1 (APM sediu) și PH -5 (B -dul București) sunt stații care
monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt cei
specifici activității de transport și anume SO2, NO, NO2, NOx , CO, metale (din
PM10), PM10, Benzen, Toluen, O -xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.
* Stațiile PH – 4 (Primăria Brazi) și PH – 6 (M. Bravu) sunt stații care
evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare.
Poluanți monitoriza ți sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, O –
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH -4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale
(din PM10), PM10 (PH -6).
* Stația PH -2 (Pța Victoriei) stație de fond urban, a fost amplasată în zonă
rezidenția lă, la distanță de surse de emisii locale. Poluanți monitorizați: SO2, NO,
NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O -xilen, Etilbenzen,
m, p – xilen.
* Stația PH – 3 (Primăria Blejoi) stație de fond suburban, evalueaza influenta
"asezari lor urmane" asupra calitatii aerului. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2,
NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O -xilen, Etilbenzen, m, p –
xilen.

Localitate Cod
stație Tip stație Poluant Tip
determinare Observatii
Captura de date
valida te %
Ploiești PH1
APM
sediu Trafic NO 2 automata 29.6
SO 2 automata 99.4
CO automata 0
C6H6 automata 98.7
PM 10 automata 93.7
PM 10 gravimetric 98.6
Pb SAA 98.6
Cd SAA 98.6
Ni SAA 98.6
As SAA 98.6
PH2- Pta
Victoriei Fond
urban NO 2 automata 0
SO 2 automata 88.6
CO automata 0
O3 automata 46.9
C6H6 automata 91.2
PM 2,5 automata 0
PM 2,5 gravimetric 94.2
Blejoi PH3
Primarie Fond
suburban NO 2 automata 93.8
SO 2 automata 97.5
CO automata 0
O3 automata 94.9
C6H6 automata 12.5
PM 10 automata 74.7
PM 10 gravimetric 95.8
Pb SAA 95.8
Cd SAA 95.8
Ni SAA 95.8
As SAA 95.8
Brazi PH 4
Primărie Industrial NO 2 automata 0
SO 2 automata 70
CO automata 0
O3 automata 94.5
C6H6 automata 96.4
PM 10 automata 31.2
Ploiești PH5
B-dul
Bucuresti Trafic NO 2 automata 70.1
SO 2 automata 91.2
CO automata 0
C6H6 Automata 79.3
PM 10 automata 68.6
PM 10 gravimetric 78
Pb SAA 78
Cd SAA 78
Ni SAA 78
As SAA 78
PH6
M Bravu Industrial NO 2 automata 98.6
SO 2 automata 95.9

Localitate Cod
stație Tip stație Poluant Tip
determinare Observatii
Captura de date
valida te %
CO automata 89.1
O3 automata 0
PM 10 automata 0
PM 10 gravimetric 83.2
Pb SAA 83.2
Cd SAA 83.2
Ni SAA 83.2
As SAA 83.2
Tabel 2.2.1 Captură date

Cele 6 stații manuale sunt amplasate astfel:
 În zona de Est a municipiului Ploiești sunt amplasate doua stații: Spitalul de
Obstetrică și Ginecologie și POLISERV care monitorizează activitatea unităților
amplasate în această zon ă (PETROTEL LUKOIL, ISOVER România, Rafinăria
VEGA –zona NE). Astfel, se prelevează și analizează următorii indicatori: H 2S,
HCHO, NH 3, pulberi în suspensie.
 În zona de Nord a municipiului Ploiești este amplasată stația ICERP care
monitorizează activita tea unităților DERO -LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiești și traficul rutier (DN 1) și stația Gara de Nord care
monitorizează activitatea de pe platforma de nord a orașului. Astfel, se
prelevează și analizează următorii indicatori: NH 3, HCH O, H 2S, fenol, pulberi în
suspensie.
 În zona de Vest a municipiului Ploiești este amplasată stația A.P.M. Prahova
sediul care monitorizează activitatea economica din zona și traficul rutier, se
prelevează și analizează următorii indicatori: H2S, HCHO, NH 3, pulberi în
suspensie.
 Centrul orașului este monitorizat de stația Palatul Culturii, punct ales pentru a
urmări dispersia poluanților datorați industriei și în special a celor patru rafinării
de prelucrare a produselor petroliere ce înconjoară orașul. Indicatorii prelevați și
analizați sunt: NH3, H2S, HCHO.
Pulberile sedimentabile se monitorizează în 3 puncte din municipiul Ploiesti
amplasate astfel: A.P.M. sediu, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie și stația Meteo
Ploiești.

Centralizator privin d indicatorii de calitate a aerului Reteaua A.P.M.Prahova
ianuarie – decembrie 20 13

Statia Poluantul Tip
prele
vare Nr.
total
masura
ri Nr.
prob
dep. %probe
depas.
(%) Tendin
depasirii C.M.A.

(mg/m3) Media
conc.
(mg/m3) Tendinta
mediei Conc.ma
x
masurata
(mg/m3) Luna in care s -a
inreg
Conc. Maxima
masurata
(C.M.A.
cf. STAS
12574/87)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
A.P.M.Prah
ova HCHO 24 h 250 0 0 0 0.012 0.0033 0.9428 0.0117 decembrie
– Sediu NH 3 24 h 250 0 0 0 0.100 0.0300 0.6289 0.0952 ianuarie
Zona
Ploiesti V H2S 24 h 250 0 0 0 0.008 0.0025 0.8064 0.0076 aprilie
Pulberi in
suspensie 24 h 250 9 3.6 4.5 0.150 0.1469 0.9912 0.1520 mai
Statia HCHO 24 h 250 32 12.8 1.8686 0.012 0.0071 1.3148 0.0156 ianuarie
I.C.E.R.P. NH 3 24 h 250 14 5.6 3.4783 0.100 0.0435 1.0875 0.1490 mai
Zona
Ploiești H2S 24 h 250 1 0.4 0 0.008 0.0031 1.0333 0.0088 septembrie
N Pulberi in
suspensie 24 h 250 19 7.6 0.2732 0.150 0.1470 0.9839 0.1520 aprilie, mai
Statia Spital
“Obstetrica
si HCHO 24 h 250 1 0.4 0.5 0.012 0.0037 1.1935 0.0128 decem brie
Ginecologie
” NH3 24 h 250 0 0 0 0.008 0.0281 0.6955 0.0991 august
Ploiesti H2S 24 h 250 1 0.4 0 0.1 0.0028 1.0769 0.0096 decembrie
Zona
Ploiești E Pulberi in
suspensie 24 h 250 0 0 0 0.150 0.1259 0.9230 0.1500 octombrie
Statia HCHO 24 h 249 14 5.62 2.3319 0.012 0.0050 1.2195 0. 0147 decembrie

Statia Poluantul Tip
prele
vare Nr.
total
masura
ri Nr.
prob
dep. %probe
depas.
(%) Tendin
depasirii C.M.A.

(mg/m3) Media
conc.
(mg/m3) Tendinta
mediei Conc.ma
x
masurata
(mg/m3) Luna in care s -a
inreg
Conc. Maxima
masurata
(C.M.A.
cf. STAS
12574/87)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
“Palatul
Culturii”
Ploiesti NH3 24 h 249 15 6.02 2.9950 0.100 0.0480 1.0020 0.1383 iunie
Zona:
Centrul
orasului H2S 24 h 249 2 0.8 0.4969 0.008 0.0033 0.9428 0.0095 decembrie
Statia
“Poliserv” HCHO 24 h 250 14 5.6 6.9136 0.012 0.0052 1.5294 0.0137 mai
Ploiesti NH 3 24 h 250 0 0 0 0.100 0.0305 0.8379 0.0674 septembrie
Zona
Ploiesti E H2S 24 h 250 2 0.8 2 0.008 0.0033 1.0645 0.0107 septembrie
Statia „Gara HCHO 24 h 249 14 5.62 0.4277 0.012 0.0063 0.9692 0.0135 aprilie
de Nord” Fenol 24 h 249 2 0.8 1.9048 0.03 0.0091 0.9191 0.0321 mai
Zona
Ploiești N H2S 24 h 249 3 1.2 0.5660 0.008 0.0032 0.8648 0.0087 noiembrie
Tabel 2.2.2 Centralizator privind indicatorii de calitate a aerului Reteaua A.P. M.Prahova ianuarie – decembrie 2013

Valorile măsurate ale poluanților reprezintă valori ale imisiilor, la care
contribuie activitatea economică din zona în care sunt amplasate echipamentele
de masurare . Temperatura, umiditatea, presiunea, mișcarea aerulu i și
precipitațiile determină modificări substanțiale ale nivelului de poluare al
atmosferei. În afara activității economice, circulația rutieră este, de asemeni, un
factor determinant al nivelului de poluare.

2.2.1. Dioxidul de azot (monitorizat prin sta tiile automate)

Concentrația de dioxid de azot nu a depășit la stațiile de monitorizare
automate pragurile de calitate pentru protecția sănătății umane prevăzute în
Legea 104/2011 .

0102030405060
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: NO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.1. Variația concentrației medii anuale, N O2 – 2013

2.2.2. Dioxidul de sulf (monitorizat prin statiile automate)

Concentrația de dioxid de sulf nu a depășit la stațiile de monitorizare
automate pragurile de calitate pentru protecția sănătății umane sau pentru
protecția ecosistemelor prevăzute în Legea 104/2011, exceptie facand statia
PH6 – str M Bravu, unde s -au inregistrat 4 depasir i ale valorii limita de emisie
orara.

051015202530
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-2 –
PH-3 –
PH-4 –
PH-5 –
PH-6 – SO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013 -31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.2. Variația concentrației medii anuale, SO 2 – 2013

2.2.3. Pulberi în suspensie

Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu
antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, sau antropice:
procesele de producție (industria metalurgică, industria chimică etc), arderile din
sectorul energetic, șantierele de constru cții și transportul rutier, haldele și
depozitele de deșeuri industriale și municipale, sisteme de încălzire individuale,
îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conține particule
de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de
fier, sulfați, dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte
cancerigene (cum este cazul poluanților organici persistenți PAH și PCB,
adsorbite pe suprafața parti culelor de aerosoli solizi).
Conținutul de pulberi în suspensie – PM 10 și PM2,5 se determină prin 2
metode: nefelometric și gravimetric.
Valorile concentrațiilor medii anuale a pulberilor sub 10 microni (PM 10) nu
depășesc valoarea limită (40 μg/mc).

0102030405060
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: PM10grv (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.3 . Variația concentrației medii anuale, PM10 – 2013

2.2.4. Metale grele
Laboratorul Serviciului de Monitorizare din cadrul Agenției pentru
Protecția Mediului Prahova a determinat:
o concentrația de metale grele din pulberile sedimentabi le urmărindu -se
variația indicatorilor: plumb, cadmiu, zinc, cupru în 3 stații din Ploiești
(APM sediu, stația Meteo Ploiești și Spitalul de Obstetrică și
Ginecologie.
o concentrația de metale grele din PM10 (Pb, Cd, Ni, As) în 4 stații
automate de monitori zare a calității aerului ambiental.
Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb –
sunt compuși care nu pot fi degradați pe cale naturală, având timp îndelungat de
remanență în mediu, iar pe termen lung sunt periculoși deoarece se po t acumula
în lanțul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staționare și mobile:
procese de ardere a combustibililor și deșeurilor, procese tehnologice din
metalurgia metalelor neferoase grele și traficul rutier. Metalele grele pot provoca
afecțiun i musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta
procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfășurarea normală a
fotosintezei, respirației sau transpirației.

Concentrația de metale din PM10 nu a depășit la stațiile de monitori zare
automată valorile țintă prevăzute în Legea 104/2011 .

00.0050.010.0150.020.0250.030.035
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: Pb10grv (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data
Fig. 2.2.4.1 . PM10 – varia ția indicatorului plumb, 201 3

00.20.40.60.811.21.41.6
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: Cd10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.4.2 . PM10 – varia ția indicatorului cadmiu, 201 3

00.20.40.60.811.21.41.61.82
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: Ni10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.4.3. PM10 – variația indicatorului nichel, 2013

00.20.40.60.811.21.4
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-3 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: As10grv (ng/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.4.4. PM10 – variația indicatorului arsen, 2013

Conținutul mediu al poluanților și elementelor chimice în depunerile de
pulberi sedimentabile variază în funcție de complexitatea proces ului industrial din
zona respectivă .
Variatia c ontinutului de metale g rele din pulberi
s edimentabile – valori medii anuale 2013
[mg / mp/ luna]
0.000.100.200.300.400.50
P b C d C u Ni
S tatia R A-P loies ti
A P M s ediu
S pital O bs tr. G inecologie

Fig. 2.2.4.5. Pulberi sedimentabile, metale (Pb, Cd, Cu, Ni) – medii
anuale, 2013

Variatia c ontinutului de ZINC din pulberi
s edimentabile – v alori medii anuale 2013
[mg / mp/ luna ]
7.007.207.407.607.808.008.208.408.60
S tatia R A-P loies ti A P M s ediu S pital O bs tr.
G inecologie
Zn

Fig. 2.2.4.6. Pulberi sedimentabile, Zn –medii anuale, 2013

2.2.5. Monoxidul de carbon

Nu au fost înregi strate depășiri ale valorii limită pentru sănătatea umană
(10 mg/mc, calculată ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore).

00.10.20.30.40.50.60.70.80.9
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-2 –
PH-3 –
PH-4 –
PH-5 –
PH-6 – Channel: CO (mg/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.5 . Variația concentrației medii anuale, CO – 2013

2.2.6. Benzen

Concentrația medie anuală a benzen ului nu a depășit valoarea limită
anuală pentru sănătatea umană la stațiile de monitorizare automată a calității
aerului .

statie Valoare medie
masurata [µg/mc ] VLE[µg/mc ]
PH1 2.63
5 PH2 2.65
PH3 3.05
PH4 1.58
PH5 2.52

00.511.522.533.544.55
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-1 –
PH-2 –
PH-3 –
PH-4 –
PH-5 – Channel: Benzene (ug/m3), period: 01 Jan 2012-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.6 . Variația concentrației medii anuale, benzen – 2013

2.2.7 Amoniacul

Concentrația de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS
12574/87 „Aer din zonele protejate” care prevede o concentrație maxim admisă
de 0,1 mg/m3 pentru valoarea medi ei zilnice. În anul 201 3, în municipiul Ploiești,
au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admise zilnice conform
tabelului „ Centralizator privind indicatorii de calitate a aerului Reteaua
A.P.M.Prahova”

00.0050.010.0150.020.0250.030.0350.040.0450.05Conc[mg/mc]
APM ICERP Maternitate Palatul
CulturiiPoliservAmoniac – concentratii medii anuale

Fig. 2.2.7 . Variația concentrației medii anuale, amoniac – 2013

2.2.8 Ozonul

Ozonul este de două tipuri:
 stratosferic, care absoarbe radiațiile ultraviolete, protejând astfel viața pe
Terra (90% din cantitatea totală de ozon);
 troposferic, po luant secundar cu acțiune puternic iritantă (10% din cantitatea
totală de ozon).
Ozonul troposferic este deosebit de toxic și constituie poluantul principal al
atmosferei țărilor și orașelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin
din activit ăți industriale și trafic rutier.
Nu au fost înregistrate depașiri ale pragului de alertă (240 µg/mc medie
orară, trei ore consecutiv ), si nici depășiri ale concentrației maxime zilnice a
mediilor pe 8 ore (180 µg/mc )

010203040506070
Jan 2013 Feb 2013 Mar 2013 Apr 2013 May 2013 Jun 2013 Jul 2013 Aug 2013 Sep 2013 Oct 2013 Nov 2013 Dec 2013PH-2 –
PH-3 –
PH-4 –
PH-6 – Channel: O3 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 Dec 2013 – Validate data

Fig. 2.2.8 Varia ția concentrației medii anuale, ozon – 2013

Laboratorul a monitorizat concentrația de pulberi sedimentabile în trei
puncte din municipiul Ploiești. Pulberile sedimentabile rezultă din procese
mecanice, construcții de drumuri, antrenarea solului ca urmare a circulației
autovehiculelor, unele industrii ca: metalurgia, industria materialelor de
construcție sau ca urmare a acțiunii de eroziune a solului.
Pentru indicatorul pulberi sedimentabile monitorizate lunar nu au fost
înregistrate depășiri ale concentraț iilor medii lunare admise.

PULBERI SEDIMENTABILE – Anul 2013
5811141720
ianuarie februariemartie apriliemaiiunie iulieaugust
septembrieoctombrie noiembrie decembrieConc. [g/mp/luna]
A.P.M. sediu Spital Obstretica si ginecologie RA

Fig. 2.2.9. Variația pulberilor sedimentabile, concentrații medii anuale – 2013

Printre sursele principale de poluare atmoferică se numără și ploile acide,
mai exact depunerile acide. Ploaia acidă se formează a tunci când dioxidul de sulf
sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluării industriale și din trafic se
amestecă în atmosferă cu vaporii de apă.
Aceste ploi, își pot manifesta acțiunea la distanță mare (sute de km) de locul
emisiei agentului poluant, a u efecte nocive asupra vegetației, solului și apelor:
– distrugerea vegetației prin atacul direct asupra clorofilei, în special a
pădurilor de conifere;
– acidifierea solului prin dizolvarea sărurilor de calciu și magneziu,
determinând carențe în nutriția veg etației;
– dizolvarea stratului protector de pe frunze, ducând la scăderea rezistenței
vegetației la atacul dăunătorilor;
– acidifierea apei lacurilor, ducând la scăderea faunei acvatice.
Laboratorul din Agenția pentru Protecția Mediului Prahova efectuează
analiza precipitațiilor colectate de la stația R.A Ploiești și Valea Călugărească.
S-au efectuat analize la următorii indicatori: pH, conductivitate,
aciditate/alcalinitate, sulfați, cloruri, amoniu, azotați, azotiți, calciu și magneziu.

Indicator U.M. Minim
Maxim
Statia RA
Ploiesti Valea
Calugareasca Statia RA
Ploiesti Valea
Calugareasca
pH unit pH 5.47 5.6 7.7 7.2
Conductivitate S/cm 17.4 19.5 94.5 93.12
Sulfați mg/l 2.47 3.2 75.72 67.07
Cloruri mg/l 3.55 2.84 17.73 21.27
Amoniu mg/l 0.117 0.117 10.12 11.19
Calciu mg/l 0.6 0.83 3.11 5.61
Magneziu mg/l 0 0 2.78 2.8

2.3. Poluarea aerului – efecte locale
Poluarea atmosferei se definește ca prezența in aer a unor substanțe care in funcție
de natură, concentrație și timp de acțiune afecteză sănăt atea, genereaz ă disconfort
și/sau alterează mediul.
Poluarea poate fi de natură chimică (determinată de o multitudine de substanțe
chimice), fizică ( radioactivitatea, radiatiile calorice si ultraviolete, zgomotul, vibrații) și
biologică ( datorată ge rmenilor patogeni care pot fi răspanditi prin aer avand ca sursa
oamenii – bolnavi sau purtatori , si animalele).
Sursele de poluare, naturale și artificiale ( tehnologice – combustii in instalații fixe,
transporturi, diverse procese industriale) elimi na în atmosfera o multitudine de poluanți
iritanți ( pulberi netoxice, gaze și vapori ca oxizi de sulf, oxizi de azot , clor, amoniac,
etc.), fibrozanți ( bioxidul de siliciu, oxizi de fier, bariu,cobalt, etc.), axfisianți ( monoxidul
de carbon și hidrogen ul sulfurat), toxici – sistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan,
vanadiu, seleniu, fluor, fosfor, pesticide organofosforice si organoclorurate) , alergizanti,
cancerigeni ( hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, azbest, crom,etc.).
Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de instala țiile
mici de inc ălzire prin arderea combustibilului fosil), oxizii de azot ( elimina ți, de
asemenea , din ariile industriale sau urbane cu trafic intens) , pulberile în suspensi e, toți
poluan ții iritanti, pot determina efecte acute ( imediate ) sau/ și cronice ( tardive) asupra
sănătății populatiei.
Dintre efectele acute, care apar la concentratii relativ ridicate ,sunt de mentionat
modificarile functionale ventilatorii ( tradu se prin fenomene obstructive – reversibile ),
iritatii oculare si respiratorii.
La concentratii deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin
leziuni conjunctivale si corneene, sindrom traheo -bronsic caracteristic, iar in cazur ile
cele mai grave edem pulmonar toxic.
La niveluri mai reduse ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele care
provoaca intoxicatiile acute, apare o crestere a morbiditatii si mortalitatii populatiei prin
boli pulmonare si cardio -vasculare in special la grupele de varsta vulnerabile ( varstele
extreme – copii si batrani) precum si la persoanele bolnave (cu afectiuni pulmonare si
cardiovasculare).
De asemenea s -a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea bronsitei
cronice la persoanele care sufera de aceasta afectiune.
Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei si gravitatii
infectiilor respiratorii acute ( bacteriene si virotice),( bronho -pneumonii, gripa etc.)
precum si a bronho -pneumon iei cronice nespecifice care grupeaza un numar de boli nu
intotdeauna intricate, si anume bronsita cronica, astmul si enfizemul pulmonar.
Un aspect important , care trebuie subliniat , îl constituie influen ța polu ării aerului
asupra patologiei respirator ii infantile ( cre șterea morbidit ății prin bronho -pneumopatii
acute în cursul primei sau celei de a doua copil ării, prin infec ții repetate și prelungite ale
aparatului respirator , cu cresterea consecutiv ă a sensibilit ății si susceptibilit ății acestora
la acțiunea factorilor de mediu și de formare a „ terenului bron șitic”, care determin ă
receptivitatea crescut ă la bron șita cronic ă a adultului).

In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii se manifesta
in special dupa expune rea intensa, de cele mai multe ori in mediul profesional la acesti
poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene de dioxid de siliciu – silicoza,
iar in cazul azbestului – azbetoza ( in acesta din urma situatie, pe langa efectul
fibrozant tradu s prin modificari fibroase pulmonare si calcifieri pleurale principalul risc
este reprezentat de cel cancerigen).
Poluantii axfisianti ai aerului isi manifesta efectul asupra sanatatii prin mecanisme
diferite; astfel nitritii si monoxidul de carbon com plexeaza hemoglobina formand nitrozo –
respectiv carboxihemoglobina, cu afectarea consecutiva a transportului oxigenului la
tesuturi, hidrogenul sulfurat actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand
centrul respirator iar cianurile blocheaza oxid area celulara.
In cazul monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate de gazele de
esapament ale autovehiculelor, iar in locuinte de functionarea defectuoasa a sistemelor
de incalzit si utilizarea flacarilor cu ardere deschisa. Ca expune re la monoxidul de
carbon trebuie mentionat si fumatul . Si in cazul acestui poluant exista efecte imediate
care acopera o plaja larga de manifestari in functie de concentratia de
carboxihemoglobina realizata in sange ( de la modificari senzoriale si psih omotorii la
cefalee , tulburari de coordonare ale miscarilor, greturi, adinamie, tulburari senzoriale
pana la pierderea constientei si moarte ) , persoanele cele mai sensibile la aceste
efecte fiind cele cu afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se
manifesta prin stari de oboseala, dureri musculare, dispnee, angor -pectoris, iar din
punct de vedere morfo -patologic s -a constatat la persoanele afectate atingere valvulara
, miocardoza , semne de aterioscleroza. A fost inregistrata de asemenea o incidenta
crescuta a malformatiilor congenitale si a copiilor hipotrofici la nastere la femeile
expuse.
In ceea ce priveste hidrogenul sulfurat, efectul imediat se poate manifesta prin
paralizia rapida a perceptiei olfactive, moartea surve nind aproape instantaneu prin
paralizia intregului sistem nervos central.
La concentratii mici, efectul asupra sanatatii se manifesta prin afectiuni hepatice si
renale la persoanele expuse cronic.
Poluarea naturala sau antropica ( industria chimic a, farmaceutica etc.) cu poluanti
alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor,sinuzitelor si in special a astmului
bronsic la populatia ( inclusiv infantila ) expusa in comparatie cu cea din alte zone
martor, neexpuse poluarii.
In ceea ce pri veste efectele asupra sanatatii populatiei determinate de poluantii
toxici -sistemici ( metale grele, metaloide, pesticide etc.) acestea acopera o arie larga de
afectiuni datorita multitudinii de poluanti emisi in atmosfera. O caracteristica a acestor
polua nti consta in prezenta atat in aerul poluant cat si concentrarea lor in lanturi trofice,
astfel incat modul de patrundere in organism este multiplu ( inhalare din aer, ingerare
de apa si alimente, contact cu obiecte).
Dat fiind extinderea poluarii aer ului cu plumb ( evacuat din intreprinderile industriale
si mai putin prin esapamentele autovehiculelor ) ca si efectele nocive posibile asupra
sistemului nervos central si in genere asupra sanatatii infantile, acestei probleme
trebuie sa i se acorde un mai mare interes. Astfel, actiunea toxica a plumbului se
manifesta in functie de nivelul plumbemiei prin anemie, encefalopatie saturnina (
tremuraturi, delir, convulsii, paralizii, coma si chiar deces) disfunctie cerebrala la copii (

scaderea randamentului la invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei ),
afectarea sistemului nervos periferic ( parestezii, analgezii,anesteziii), afectare renala
ce merge, in formele cronice, pana la atrofie glomerulara, scleroza interstitiala
peritubulara cu i nsuficienta renala consecutiva, afectarea tractului gastro -intestinal (
colica saturnina) si a aparatului cardio -vascular ( arterioscleroza, hipertensiune,
cardiopatii), afectarea glandelor endocrine ( hipofiza si gonadele) ; nu in ultimul rand
trebuie ami ntite posibilele efecte teratogene (aberatii cromozomiale) si cancerigene (
tumori renale) ca si de potentare a actiunii cancerigene a hidrocarburilor aromatice
policiclice.
Alte toxice sistemice care determina efecte asupra sanatatii sunt manganul ( leziuni
hepatice, encefalopatie, parkinsonismul manganos), mercurul ( leziuni renale,
cardiovasculare, tulburari neurologice), cadmiul ( afectare renala cu demineralizare
osoasa, fracturi, nefrolitiaza), fluorul ( fluoroza scheletului cu osteoscleroza,
osteoporoza si osteomalacie pana la manifestari de fluoroza anchilozanta si paralizii),
arsenul ( keratoza cutanata, cancer cutanat),pesticidele organoclorurate ( cu afectare
hepatica, endocrina, pe sistemul nervos, efecte carcinogene, mutagene si embriot oxice
in expunere cronica) si organofosforice ( efecte muscarinice, nicotinice si la nivelul
sistemului nervos central).
O gama larga de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au efect dovedit
cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acest i poluanti amintim hidrocarburile
policiclice aromatice ( benz -a-pirenul etc.) , benzenul, aminele aromate, gudroane,
bitum, funingine si negrul de fum, azbestul, compusii arseniacali, cromatii, nichelul,
pesticidele etc.
O deosebita atentie trebuie ac ordata poluarii biologice a aerului. In atmosfera
oraselor domina anumiti germeni cu rezistenta mare, in special sporulati, eventual
bacilul tuberculozei sau anumiti piogeni. Numarul lor creste paralel cu cantitatea de praf
din aer, praf rezultat de pe s trazi sau din curti. De asemenea, numarul lor este in stricta
dependenta de gradul de salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere,
inerte, etc.) precum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor , ducand la o
crestere a numarului lor.
Germenii patogeni din aer provin in general din caile respiratorii, de pe suprafata
pielii, dejectele umane sau animale si materialul infectios din unitatile
sanitare/laboratoare.De asemenea, exista si o anumita flora patogena, cu un car acter
ubicuitar in natura, in aceasta categorie intrand in primul rand agentii unor micoze
pulmonare ( histoplasmoza etc ).
Spatiile inchise joaca un rol important si bine demonstrat in transmiterea bolilor
infectioase, in special in conditii de aglome ratii sau ventilatie insuficienta.
Aeromicloflora reprezinta o problema sanitara foarte importanta in locuinte, camine,
sali publice, cazarmi si in mod deosebit in institutii curativo -profilactice ( spitale,
policlinici) si institutii de copii ( crese , camine, scoli) unde transmiterea aeriana a
infectiilor se realizeaza cu mare usurinta ( densitate mare de persoane si un numar
insemnat de purtatori).
Aerul joaca un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta , bolile transmisibile
pe calea ae rului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale copilariei – rujeola, rubeola,
scarlatina, varicela etc., gripa, difteria, tuberculoza, pneumonia, psitacoza -ornitoza, alte
viroze respiratorii, diferite micoze.

Nu in ultimul rand trebuie amintite e fectele indirecte ale poluarii aerului asupra
sanatatii ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor elemente
conditionate de mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra starii de sanatate,
in intelesul larg al notiunii.

2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Nu s-au înregistrat în anul 2013 poluări accidentale care să afecteze factorul de mediu
„aer”.

2.4. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din judetul Prahova

Surse de poluare a aerului
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse
artificiale (rezultate din activitatea umana).
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari
importa nte ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu
pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la
o anumita altitudine.
Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare car e pot influenta si asupra
sanatatii populatiei. In anumite conditii meteorologice s -au semnalat transporturi masive
de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere.
De asemenea dintre sursele naturale de poluare putem mentiona: incendiile din paduri,
emanatii de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in
sol a substantelor organice, etc.
Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze
pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste
surse sunt o urmare a activitatii omului, a progresului societatii, a dezvoltatrii industriale
, a urbanizarii, etc. avand drept fenomen poluarea mediului – implicit si poluarea
aerului.
Cunoașterea nivelului concentrației de poluanți atmosferici și de gaze cu efect de seră
emise de diferite surse și activități este importanta pentru înțelegerea și limitarea

prejudiciului provocat de aceste emisii sănătății umane și mediului. Poluanții atmosferici
și gazele cu efect de seră sunt emiși din aproape toate activitățile economice, ca de
exemplu:
 Producerea energiei electrice , transport, industrie și gospodării;
 Procese industriale și utilizarea solvenților, de exemplu în industria chimică și
extractivă;
 Agricultură ;
 Tratarea deșeurilor , etc.
LISTA AGENTILOR ECONOMICI DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATI SUB
INCIDENTA IPPC
Nr. crt. Denumirea societatii
1 SC Rompetrol SA -Rafinare Vega/Str.Valeni, nr. 146, Ploiesti
2 Petrom SA Bucuresti – Petrobrazi/com. Brazi, Str. Trandafirilor nr. 45
3 SC Petrotel – Lukoil SA/Str. Mihai Bravu, Nr. 235, Ploiesti
4 SC Rafinaria Astra Romana SA/Ploiesti, B -dul Petrolului, nr. 59
5 SC Rafinaria Steaua Romana SA/Campina, Str.Calea Doftanei, Nr.15
6 SC Upetrom -1 Mai SA/ Ploiesti st r.P-ta 1 Decembrie 1918, nr.1
7 SC Unilever Romania SA/Ploiesti, B -dul Republicii, nr. 4
8 SC Veolia Servicii Pentru Mediu Tratarea Deseurilor SRL/Boldesti -Scaieni
9 SC Agrisol International SRL -Ferma Pleasa/comuna Pleasa
10 SC Agrisol International SR L-Ferma Blejoi/comuna Blejoi
11 SC Agrisol International SRL -Ferma Lipanesti/comuna Lipanesti
12 SC Agrisol International SRL -Ferma Brazi/comuna Brazi
13 SC Agrisol International SRL -Ferma Cocorastii Mislii/comuna Cocorastii Mislii
14 SC Agrisol Intern ational SRL -Abator Boldesti -Scaeni
15 SC Michelin Romania SA -Punct de lucru Floresti Anvelope/comuna Floresti, str. Uzinei, nr. 1
16 SC Dalkia Termo Prahova/ comuna Brazi
17 SC Vulturul Comarnic SA/Comarnic, Sos. Republicii, nr. 4
18 SC Semar Trading S RL/Paulesti, sat Gageni
19 SC Turnatoria Orion SA Campina/Campina, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 29
20 SC GES SA Scaeni/Boldesti -Scaeni, str. Aleea Fabricii, nr. 1
21 SC LINDE GAZ ROMANIA SA (ACETILENA BRAZI)
22 SC ECO -FERM SA Boldesti -Scaeni
23 SC AG RA FOOD SRL( fosta MIXALIM ) – punct de lucru Albesti -Paleologu
24 SC SAINT GOBAIN ISOVER ROMANIA SRL Ploiesti/Ploiesti, Platforma Industriala Teleajen, str.
Bravu, nr. 233
25 SC TERMOELECTRICA SA PLOIESTI -Rampa ecologica Valenii de Munte
26 SC RECUNO STINTA PROD COM SRL/ Filipestii de Padure, str. Garii, nr. 661
27 SC LEBROM SRL /comuna Podenii Noi
28 SC VIS CAMPI SRL –punct de lucru Ciorani, sat Cioranii de Sus

29 SC ATLAS INVESTMENTS SRL/comuna Gherghita
30 SC BERGENBIER SA ( fosta SC INBEV RO MANIA SA ), Ploiesti, str. Gh. Gr. Cantacuzino nr.287
31 SC ALMATAR TRANS SRL, com. Targsoru Vechi, sat Zalhanaua
32 SC DALASOIL SRL, Ploiesti, Centura de Est
33 SC LUKOIL ENERGY&GAZ ROMANIA SRL, Ploiesti
34 SC AGRO DEVELOPEMENT SRL Baicoi
35 SC REMED IAL CONSTRUCTION SERVICES LP HOUSTON (SUA) -Sucursala Bucuresti
36 SC ECOBURN SRL, Brazi, in incinta Parcului Industrial
37 SC BREEDING FARM SRL -Ferma de ingrasare suine, Urlati, str. Socului, nr.1B
38 SC RANCH SWINE SRL -Cresterea si ingrasarea suinelo r, Urlati, str. Socului nr.1A
39 SC ARTEMA PLAST SRL -Fabricare ambalaje din BOPP, Boldesti -Scaieni, Sos. Ploiesti -Valeni nr.27
40 SC BORSENIA SRL -com. Colceag, sat Inotesti
41 SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SA -punct de lucru Aricestii Rahtivani
42 SC OMV PETROM SA -com. Brazi, sat Negoiesti, str. Piatra Craiului, nr.26
43
SC KLT & CO INDUSTRIES SRL, com. Filipestii de Padure, sat Ditesti, DJ 720 Baicoi -Moreni
LISTA SOCIETATILOR DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATE SUB INCIDENTA
DIRECTIVEI COV
Nr. crt. Denumirea societatii
1 SC MEFIN SINAIA
2 SC TIMKEN
3 SC UZTEL
4 CMM CURATCHIM
5 SC HIDROJET
6 COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR BUCURESTI SA (SC UMERVA SA)
7 SC UPETROM SA
8 SC ELVILA SA MIZIL
9 SC DAF EXPERT GROUP
10SC POLROM EXIM SR L
11SC CAMER ON ROMANIA SA
12SC ARTEMA PLAST SRL
13SC KUMA ROMANIA SRL
14SC MAYR MELNHOF PACKAGING ROMANIA SRL
15SC TOP CLEAN SRL
16SC PAINT STAR SRL
17SC FIMPLAST IMPEX SRL
18SC WAM ROMANIA SRL
19SC POIAN SRL – Transfer catre SC POIANA CLEAN SR L
20SC ROTOPRINT SOLUTIONS SRL

21SC ARTPLAST PACKAGING SRL
22SC KATO LOGISTIC SRL
23SC TERQUA SRL
24SC ARIELHAS SRL
25SC SALT CONFORT SRL
26CONFECTIA SCM
27SC COIFER IMPEX SRL
28SC SALD PROFEXART SRL
29SC SILCOTUB SA
30SC NAPPA COM SR L
31SC CONFIND SRL.
32SC CONFIND SRL
33SC LUFKIN INDUSTRIES SRL
34SC AMMO CONSTRUCT SRL
35SC RINEEA CONCEPT SRL
36SC CAMERON ROMANIA SRL

LISTA AGENTILOR ECONOMICI DIN JUDETUL PRAHOVA AFLATI SUB
INCIDENTA LCP
Nr. crt. Denumirea soci etatii
1 S.C. LUKOIL ENERGY & GAZ ROMANIA S.R.L.
2 S.C.ROMPETROL RAFINARE S.A. – Punct de lucru Rafinaria Vega
3 S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA S.R.L.
4 S.C. MICHELIN ROMANIA S.A.
5 S.C. PETROM S.A. – Centrala Cogenerare Ciclu Combinat Brazi

Indicatori s pecifici pentru poluarea aerului pot servi ca indicatori ai nivelului emisiilor:
consumul de energie, nivelul producției industriale, volumul transportului și producția
agricolă.
Sectorul transporturilor a crescut în ultimii ani. Creșterea a fost pronunța tă în ultima
perioadă datorită creșterii numărului de autovehicule rutiere.
Activitățile agricole, creșterea animalelor și producerea / utilizarea îngrășămintelor cu
azot sunt principala sursă a emisiilor de NH3. Între anii 1990 și 2013, emisiile de NH3

au scăzut, în parte din cauza reducerii numărului de animale – bovine, ovine; păsări de
curte; porci; etc, dar și ca urmare a îmbunătățirii practicilor agricole, cum ar fi
gestionarea gunoiului de grajd și a utilizării unor cantități mai reduse de îngrășămi nte cu
azot.

Presiuni – emisiile de poluanți
1. Emisii de oxizi de sulf (SOx)
Evoluția emisiilor de poluanți atmosferici a evidențiat o tendință generală de scădere
începând cu anul 2005.
În anul 2013 emisiile de SOx au scăzut cu peste 60 % față de anul 2005 (Fig. 2.1.1.1.a –
Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005 -2013).

Fig. 2.1.1.1.a – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005 -2013

Există mai mulți factori care au contribuit la scăderea emisiilor d e SOx, dintre care cel
mai important este înlocuirea combustibililor cu conținut mare de sulf (cărbunele, păcura
sau motorina) cu combustibili cu conținut scăzut de sulf (gazele naturale).
Dotarea cu echipamente de desulfurare a gazelor arse în instalații industriale și
impactul directivelor UE referitoare la conținutul de sulf din anumiți combustibili lichizi
pentru transport sunt, de asemenea, factori importanti care contribuie la reducerea
emisiilor de SOx.

De asemenea, în ultimii ani au avut loc schimb ări economice structurale importante
având ca rezultat declinul unor activități, care anterior au contribuit la nivelul ridicat al
emisiilor de SOx. Arderea combustibililor cu conținut mare de sulf în gospodării a
scazut in zonele urbane dens populate.
Emisiile de SOx din transportul rutier s -au redus, în principal datorită utilizării unor
catalizatori, ca urmare a introducerii standardelor UE (motoare Euro).
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.1.c – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de
surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale (reprezentate de
activitatile din grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de
energie electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului) si 1.B.2.a.iv. – Petro l
(Rafinare / Stocare)), reprezinta principala sursă a emisiilor de oxizi de sulf.
Fig. 2.1.1.1.c – Variația emisiilor de oxizi de sulf pe tipuri de surse de poluare in anul 2013

2. Emisii de oxizi de azot (NOx)
În anul 2013 emisiile de NOx au scăz ut cu aproximativ 30% față de anul 2005.
Fig. 2.1.1.2.a. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe ani , 2005 -2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.b. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe grupe
de activități in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile din
grupele: 1.A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de energie
electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului) si 1.A.3. – Transport rutier.
Fig. 2.1.1.2.b. – Variația emisiil or de oxizi de azot pe grupe de activități , anul 2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.2.c. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe
tipuri de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punctuale ( reprezentata
de activitatile din grupa A.1. – Arderi în industrii energetice (1.A.1.a. – Producerea de
energie electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului) reprezinta principala sursă a
emisiilor de oxizi de azot.
Fig. 2.1.1.2.c. – Variația emisiilor de oxizi de azot pe tipuri de surse d e poluare in anul 2013,

Ca și în cazul SOx, schimbările economice structurale au contribuit la reducerea
emisiilor de NOx.
Emisiile din transportul rutier s -au redus, în principal datorită utilizării unor catalizatori,
ca urmare a introducerii standarde lor UE (motoare Euro). Trebuie menționat, totuși, că
unele standarde de emisie pentru NOx nu au fost la fel de eficace în scăderea reală a
emisiilor de NOx așa cum s -a anticipat inițial, în special pentru vehicule cu motoare
diesel (vehicule pentru pasager i și vehicule grele și ușoare). O mare parte din
reducerea NOx din transportul rutier, poate fi atribuită în principal, autoturismelor pe
benzină și nu vehiculelor diesel.
3. Emisii de amoniac (NH3)
In anul 2013 comparativ cu anul 2005, e misiile de NH3 care contribuie la acidifiere,
eutrofizare au o tendință de creștere – Fig. 2.1.1.3.a. – Variația emisiil or de amoniac pe
ani, 2005 -2013.
Directiva UE privind nitrații (CE/1991) a contribuit la controlul emisiilor de NH3 în multe
state membre ale UE. Reducerea în continuare a emisiilor de NH3 poate fi realizată prin
aplicarea noilor tehnologii suplimentare de reducere a emisiilor. Tebuie menționat faptul
că există o relație strânsă între emisiile de NH3 din activitățile agricole și emisiile de
protoxid de azot, gaz cu efect de seră (N2O).

Fig. 2.1.1.3.a. – Variația emisiilor de amoniac pe ani , 2005 -2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.1.3.c. – Variația emisiilor de amoniac pe tipuri
de surse de poluare in anul 2013, se constata ca sursele punct uale (reprezentate de
activitatile din grupa 4.B – Cresterea animalelor si managementul deseurilor )
reprezinta principala sursă a emisiilor de amoniac.

Fig. 2.1.1.3.c . – Variația emisiilor de amoniac pe tipuri de surse de poluare in anul
2013

4. . Emisii de compuși organici volatili (NMVOC)

Sursele principale de emisii de compuși organici volatili sunt: uzinele chimice, rafinăriile,
fabricile de medicamente, industria de automobile, industria alimentară, industria textilă,
fabricarea lacurilor și vop selelor, etc.
Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.b. – Variația emisiilor de compusi organici volatili,
pe grupe de activități in anul 2013, se observa ca o contributie importanta o au emisiile
din grupa 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze nat urale .

Fig. 2.1.2.b. – Variația emisiilor de compusi organici volatili, pe grupe de activități ,
2013

Din reprezentarea grafica, Fig. 2.1.2.c. – Variația emisiilor de compusi organici
volatili pe tipuri de surse de poluare in anul 2013, se co nstata ca sursele punctuale
(reprezentate de activitatile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze
naturale si 1.A.4 .– Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale /
comerciale si rezidentiale) ), reprezinta principala sursă a e misiilor de compusi
organici volatili .
Fig. 2.1.2.c. -Variația emisiilor de compusi organici volatili pe tipuri de surse de poluare
in anul 2013

5. Emisii de poluanți organici persistenți (POP) si hidrocarburi aromatice
policiclice (PAH )
In urma inventa rierii emisiilor de poluanți organici persistenți (POP) si hidrocarburi
aromatice policiclice (PAH) in anul 2013, s -a constatat că o contribuție importantă a
emisiilor de POP si PAH o au emisiile rezultate din sursele de suprafata – reprezentate
de acti vitatile din Grupa 1.A.4. – arderi in surse stationare de mica putere
(incalzirea rezidentiala si preparare hrana).

Fig. 2.1.5.a. Variația emisiilor de POPs pe grupe de activități , in anul
2013

Fig. 2.1.6.b. – Variația emisiilor de PAH pe grupe de activități , anul 2013

De asemenea, in anul 2013 comparativ cu anul 2005 s -au înregistrat scaderi ale
emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH ) si poluanții organici
persistenți ( POP).

În ceea ce privește activitățile responsabile pentru poluarea aerului, cele mai
importante surse de poluare din județul Prahova în anul 2013 au fost:
 activitatile din Grupele – 1.A.1 . – arderi în industrii energetice (1.A.1.a. –
Producerea de energ ie electrica și termica; 1.A.1.b. – Rafinarea țițeiului si
1.B.2.a.iv. – Petrol (Rafinare/Stocare), reprezinta principala sursa a emisiilor de
SOx si NOx;
 activitatile din Grupa – 4.B – Cresterea animalelor si managementul deseurilor
reprezinta prin cipala sursă a emisiilor de NH3;
 activitatile din grupele: 1.B.2. – Petrol (rafinare+stocare) si Gaze naturale si
1.A.4. – Arderi în surse stationare de mica putere (institutionale / comerciale si
rezidentiale) ), reprezinta principala sursă a emisiilor de comp usi organici volatili .
Emisiile provenite din producerea energiei electrice și termice au scăzut semnificativ
prin îmbunătățirea echipamentelor de reținere a poluanților, trecerea la combustibili mai
curați și îmbunătățirea eficienței energetice. Cu toate acestea, producția de energie și
sectorul distribuției rămâne o sursă importantă de poluare a aerului, responsabile pentru
emisiile de Nox si Sox;
Sectorul transportului rutier este o sursă majoră de poluare a aerului. Vehiculele grele
sunt cea mai importa ntă sursă de NOx, PM10/PM2.5 si metale grele (Fig. 2.5.1.) în
timp ce autoturismele sunt surse importante pentru CO, NH3 și NMVOC (figura 2.5.2.).
Fig. 2.5.1. – Variația emisiilor de PM si Nox pe tipuri de
autotu risme

Fig. 2.5.2. – Variația emisiilor de CO, NMVOC, NH3 pe tipuri de autoturisme

Consumul de energie în gospodării – arderea combustibililor: solizi (carbunele,
lemnul/deseuri din lemn), lichizi (motorina, pacura, CLU), gazosi (gaz natural) –

este principala sursă de emisii de PM 10/2,5 și CO, dar și o sursă importantă pentru
NMVOCs, NOx si PAH.

2.6.Tendințe

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie – decembrie 2013 comparativ cu
perioada ianuarie – decembrie 2012 se observă:

* Pentru Aldehida Formica:
– creșteri ale valorilor medii anuale măsurate in punctele ICERP, Spitalul de
Obstretica si Ginecologie , Palatul Culturii si Poliserv
– scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu si Gara de
Nord

0.0000.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.008C onc [m g/m c]
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII Poliserv Gara NordVariatia indicatorului HCHO – medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.1. Variația concentrației medii anuale – aldehidă formică, 2012 – 2013

* Pentru Amoniac:
– creșteri ale valorilor medii anuale măsurate in punctul ICERP
– scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sed iu , Spitalul
de Obstretica si Ginecologie si Poliserv
– la același nivel ca în anul precedent se mentin valorilor medii anuale măsurate
in punctul Palatul Culturii.

0.0000.0100.0200.0300.0400.050C o n c [m g /m c ]
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII PoliservVariatia indicatorului NH3 – concentratii medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.2. Variația concentrației medii anuale – amoniac, 2012 -2013

* Pentru Hidrogen Sulfurat:
– scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu si
Gara de Nord
– la același nivel ca în anul precedent se mentin valorilor medii anuale
măsurate in punctele Palatul Culturii, ICERP, Spitalul de Obstretica si Ginecologie si
Poliserv.

0.0000.0010.0010.0020.0020.0030.0030.0040.004Conc [m g/m c]
APM ICERP Maternitate Pal.CulturIII Poliserv Gara NordVariatia indicatorului H2S – concentratii medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.3. Variația concentrației medii anuale – hidrogen sulfurat, 2012 – 2013

* Pentru TSP:
– scaderi ale valorilor medii anuale măsurate in punctele APM Sediu, ICERP
si Spitalul de Obstretica si Ginecologie.

0.1100.1200.1300.1400.150Conc [mg/mc]
APM ICERP MaternitateVariatia indicatorului TSP – concentratii medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.4. Variația concentrației medii anuale – TSP, 2012 – 2013

In ceea ce privesc statiile automate de monitorizare a calitatii aerului, in decursul
anului 2013 , comparativ cu 2012, val orile concentratiilor medii anuale se mentin
aproximativ la acelasi nivel , exceptie facand dioxidul de Sulf la care se observa cateva
variatii

Fig. 2.6.5. Variația concentrației medii anuale – dioxid de sulf, 2012 – 2013

05101520Conc [ug/mc]
PH-1 PH-2 PH-3 PH-4 PH-5 PH-6Variatia indicatorului SO2 – medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.6. Var iația concentrației medii anuale – dioxid de azot, 2012 – 2013

010203040Conc [ug/mc]
PH-1 PH-2 PH-3 PH-4 PH-5 PH-6Variatia indicatorului NO2 – medii anuale
2012 2013

Fig. 2.6.7. Variația concentrației medii anuale – monoxid de carbon, 2012 – 2013

00.20.40.60.81Conc [ug/mc]
PH-1 PH-2 PH-3 PH-4 PH-5 PH-6Variatia indicatorului CO – medii anuale
2012 2013

Fig. 2.2.9.8. Variația concentrației medii anuale – PM10, 2012 – 2013

010203040Conc [ug/mc]
PH-1 PH-3 PH-5 PH-6Variatia indicatorului PM10 – medii anuale
2012 2013