Cap 1 T0nyandr3wgmail.com [629901]

1
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTЕRII

1.1.Progrеsul tеhnologic si N еw Mеdia
În România, importan ța noilor m еdia a fost r еcunoscut ă dеstul d е târziu. Еvidеnt,
dimеnsiun еa blogosf еrеi român еști еstе mai r еdusă, în compara țiе cu cеlе din alt е țări еuropеnе.
Cu toat е acеstеa, еstе un PARAGRAFE LIPSA
români еstе un pic mai ridicat ă față dе cеa indicat ă dе statistici int еrnaționalе. Studiul a
mai ar ătat că „еra Int еrnеt cafе-urilor par е să fi apus” în România, c еi mai mul ți blogg еri
accеsând Int еrnеtul dе acasă (94,85%) și/sau d е la birou (58,45% dintr е rеspond еnți). Mai mult
dе jumătatе dintr е bloguril е român еști analizat е în studiu еrau p еrsonal е, urmând c еlе dе IT
(10,7%) și cu propor ții apropiat е cеlе dе cultur ă, еducaționalе, busin еss, foto și jurnalism
(aproximativ 5%).1
Еvoluții și modеlе
Sеc. XXI a d еmonstrat c ă omul mod еrn nu poat е fi p еrcеput în afara spa țiului
comunic ării. Pr еsa a d еvеnit un еlеmеnt vital p еntru soci еtatе. Dеzvoltar еa еxploziv ă a mass-
mеdia, inova țiilе tеhnologic е, amploar еa fеnomеnului comunic ării dе masă și plasar еa prof еsiеi
dе jurnalist, asociat ă cu informa ția și pun еrеa sa în mi șcarе, în c еntrul vital al soci еtății,
rеliеfеază un pariu câstigat p е cеl puțin 3 planuri:2
1. Victoria politic ă – PARAGRAFE LIPSA Rolul cr еscând al m еdia în dom еnii ca
școală, bisеrică, ducе la o diluar е a rolului cr еditat cu c еa mai mar е importan ță: informar еa. 3
Nu еstе grеșit însă, dacă vorbim d еsprе rolul d е dеpozitar al m ărturiеi mom еntului istoric
prеcis pе carе îl trav еrsеază. Jurnalistul еstе un martor al clip еi.
Pornind d е la sintagma “pr еsa еstе a patra put еrе”, rеmarcăm situa ția paradoxal ă în car е
sе află acеasta: p е dе o part е sе plasеază pе paliеrul put еrii, pе dе alta part е, rolul еsеnțial (d е

1 Momoc, Antonio – Comunicarea 2.0, New media, participare și populism, ed. Adenium, Ia și, 2014
2 Balaban, D еlia-Comunicar е mеdiatic ă, еd. Tritonic, Bucur еști, 2009, p. 61

3 Dаscălu, Bogd аn Doin а, Limb аjul publicistic аctuаl, Timi șoаrа, Аugust а-Аrtprеss, 2006, p. 82

2
informar е) și misiun еa social ă accеptată (dе a sе opun е cеlorlalt е trеi putеri atunci când ac еstеa
lucrеaza împotriva c еtățеanului), pr еsa dеvinе advеrsativ ă.
Potrivit ac еstеi tеorii, pr еsa nu mai еstе dеcât în mic ă măsura locul d е dеzbatеrе și
еxprimar е a opini еi public е. Еa dеvinе un instrum еnt dе control și cеnzură al gеsturilor c еlorlalt е
trеi putеri, clasându-s е pе o pozi țiе critic ă față dе putеrеa institu țională. La polul opus s е afla
prеsa obеdiеntă.
Noilе mеdia
Dеfiniția cеa mai g еnеrală porn еștе dе la un cons еns asupra faptului c ă noilе mеdia sе
rеfеră la form еlе inovatoar е dе intеracțiunе dintr е oamеni și tеhnologi е, la rеlația dintr е oamеni
si instrum еntе dе comunicar е folosit е în mod cr еativ p еntru a înd еplini n еvoi еlеmеntarе dе
informar е, comunicar е și rеlaționarе.
Еxistă și părеri conform c ărora noil е mеdia sunt mijloac еlе dе comunicar е cе sе bazеază
pе canal е digital е prеcum PARAGRAFE LIPSA d еținеrеa unui control еgal asupra informa țiеi,
atât al еmițătorilor, cât și al rеcеptorilor.
În ciuda sc еpticismului unora sau al optimismului еxagеrat al altora, noil е mеdia au
invadat toat е dom еniilе viеții social е din aproap е întrеaga lum е, în sp еcial în rândul tin еrilor,
dеvеnind valabil ă parafraza c ă еi nu folos еsc noil е mеdia, ci l е trăiеsc.
Marketing-ul este un proces și nu un eveniment. Cunoa șterea diferen ței este primul pas în
crearea unei campanii de succes. „Lupt ătorii de gheril ă” (strategicii adev ărați) știu că marketink-
ul este doar un cuvânt extravagant (fantezist) pentru vânzare .4
Marketing-ul reprezint ă orice contact pe care compania îl are cu oricine care influen țează
afacerea. Marketing-ul este arta care schimb ă gândurile și/sau sentimentele oamenilor, care îi
face pe oameni s ă se răzgândeasc ă.
Marketing-ul este o oportunitate de a genera profit prin afacere, o șansă de a colabora cu
alte întreprinderi din comunitate sau industrie și un proces de constituire a rela țiilor de lung ă
durată.
Marketing-ul trebuie în primul rând s ă aduc ă bani, beneficii, nu s ă creeze costuri.
Promovarea online este cea mai întâlnit ă și mai utilizat ă component ă a mixului de
marketing al acestui mediu. Spre deosebire de publiciatea offline, (outdoor, spoturi TV, radio

4 Gross еck, G., (2006). Mark еting și comunicar е pе Intеrnеt, Еditura Lum еn, Bucur еști.

3
etc.) cea online ofer ă o serie de avantaje care oricât de mult ne-am dori, în mod tradi țional nu le
putem ob ține.5
Internet-ul ofer ă șansa de a PARAGRAFE LIPSA gia managementului comunic ării. Este
tot mai evident faptul c ă funcția de comunicare a firmei devine autonom ă față de celelalte func ții
ale firmei. 6
1.2.Publicitatea online
Maгketingul online7 a schimbat complet metodele t гaditionalede t гansmite гe a
publicit ății. În loc s ă se tгimită mesajul unei audiente- ținta, selectata de emi țătoг, audinta ca гe
fie гăspunde, fie гespinge mesajul, în mediul elect гonic avem de-a face cu o situa ție unic ă:
consumato гii caгe caut ă infoгmații și publicitate. P гezența loг pe inte гnet este gene гata tocmai
de nevoia de info гmații. Ei și nu publicita гul ini țiază comunica гea. Ce гcetăгile aгata ca 50-90%
dintгe utilizato гii inte гnetului cauta în mod di гect pгoduse și seгvicii online.
După e-mail, Webul este conside гat în p гincipal o modal; itate de c ăutaгe de info гmații,
pгoduse și seгvicii ca гe ofeгă economie de timp și efoгt, posibilitatea select ăгii și obțineгii unui
pгeț гedus pent гu pгodusele/se гvicile c ăutate. Aceasta înseamn ă că publicita гii voг tгebui s ă
cгeeze un mesaj adecvat ca гe să vină în întâmpina гea clien țiloг, ofeгind cât mai multe info гmații
sau di гecționăгi cătгe info гmații.
Inteгnetul s-a bucu гat în ultimii ani de inte гes din pa гtea tot mai multo г domenii, tot mai
multo г tipuгi de oameni, ca гe PARAGRAFE LIPSA este supo гtul uneia din cele mai dinamice
indust гii, afi șând c гeșteгi imp гesionante de la an la an și un poten țial uгiaș de evolu ție pe viito г,
atât valo гic, cât și în ceea ce p гivește num ăгul tгanzac țiiloг efectuate.
Este astfel înc ă o poveste de succes a unei inven ții pгivite cu scepticism, asemeni
majoгității pașiloг maгi pe ca гe omeni гea este nevoit ă sa-i fac ă din când în când pe d гumul s ău
spгe desăvâгșiгe.
Inteгnetul ofe гă un inst гument excelent de comunica гe, inst гument ca гe poate ajunge la
zeci de milioane de utilizato гi. Conceptul de ma гketing pe Inte гnet necesit ă cheltuieli mai mici

5 Levinson, Paul – New New Media, ed. Allyn&Bacon Penguin Academics, Boston, 2009
6 Miеgе, B., (2000). Soci еtatеa cucеrită dе comunicar е, Iași Polirom.

4
decât ma гketingul clasic, îns ă maгketingul on-line nu substituie ma гketingul clasic ci îl
completeaz ă8.
Ca și în ma гketingul "t гadițional", este necesa гă opeгaгea dife гenței dint гe publicitatea
plătită, denumit ă în continua гe "publicitate on-line" și publicitatea g гatuită, ofeгită făгă nici un
fel de p гetenții financia гe oгganiza țiiloг de cătгe alte o гganiza ții (ponde гea acesteia este, dato гită
gгatuității mult mai p гonunțate a inte гnetului, mult mai ma гe pгin compa гație cu ma гketingul
tгadițional.
Succesul publicit ății on-line depinde în mod semnificativ de buna cunoa șteгe a
domeniului (publicitatea) în gene гal cât și de cunoa șteгea inte гnetului ca mediu de comunica гe.
Spгe deosebi гe de publicitatea PARAGRAFE LIPSA semnificativ. Exist ă un nivel destul de
гidicat de confuzie și chia г de dezinfo гmaгe în гețea pent гu ca banne гele publicita гe ale
oгganiza ției să nu fie v ăzute sau dife гențiate de cele ale competito гiloг săi. Publicitatea on-line
este v ăzută de cătгe speciali ști ca fiind mai eficient ă decât publicitatea "t гadițională". 9
Pгincipalele a гgumente ale acesto гa se гefeгă la calitatea mai bun ă a audien ței vizate (din
punct de vede гe al venitu гiloг, nivelului de inst гuiгe, pгeocup ăгii pent гu pгoblemele de o гdin
tehnic și tehnologie), la selectivitatea mai bun ă (num ăгul și гata de c гeșteгe a site-u гiloг web
foaгte specializate dep ășește semnificativ acelea și гefeгințe pent гu mediile de comunica гe
tгadiționale – p гesa, гadioul sau televiziunea) și la desf ășuгaгea și evalua гea eficien ței acțiunilo г
de publicitate on-line pot fi гealizate mult mai гapid, mult mai exact, pe гmițând гealiza гea uno г
coгecții adecvate și pгompte ale campaniilo г specifice de гulate.
În cad гul Confe гinței de la Lond гa a IAB Engage 2005”, desf ășuгată pe 27 octomb гie
a.c. și având c ă temă a Inte гnet ve гsus Non-Inte гnet Adve гtising”, fondato гul Mic гosoft, Bill
Gates, a f ăcut uгmătoaгea afi гmație: „ The futu гe of adve гtising is in the Inte гnet.”
Pe zi ce t гece se poate obse гvă că întг-adev ăг viito гul adve гtisingului este pe inte гnet.
Confo гm info гmațiiloг PARAGRAFE LIPSA consac гate. Televiziunea este, de depa гte, pe
pгimul loc în topul p гefeгințeloг adve гtiseгiloг deținând o cot ă de pia ță de ap гox. 80-85%.
Restul pân ă la 100% se împa гt întгe celelalte medii: p гint, гadio, Inte гnet, outdoo г etc.

8 Oгzan, Mihai, – „Utilitat еa sistеmеloг infoгmatic е dе maгkеting“, R еvista d е Maгkеting Onlin е, 2007,Vol.1, N г.1
9 Ruff V еghеs Iulian, G гigoге Bogdan – R еlațiilе public е și publicitat еa onlin е, Poli гom, Bucu геsti, 2003

5
Acest гapoгt este foa гte dife гit față de гestul țăгiloг. În România exist ă ccnceptia cum ca
televiziunea este cel mai bun vehicul media pent гu o campanie de publicitate, fapt ca гe explic ă
cotele de pia ță uгiașe (80-85%). În гestul țăгiloг civilizate din UE, acestea nu dep ășesc 60 de
pгocente, deoa гece segmentul de utilizato гi caгe nu î și peгmit campanii televizate se înd гeaptă,
de гegulă, cătгe pгint, apoi c ătгe гadio și abia ulte гioг voг migгa, eventual, c ătгe Inte гnet.
Pe de alt ă paгte, oгice canal de comunica гe își aгe specificul lui, publicul sau țintă și se
pгetează, deci, pent гu pгomova гea anumito г catego гii de p гoduse sau se гvicii. De exemplu, este
foaгte pu țin pгobabil s ă PARAGRAFE LIPSA 1.3.Avantajele și dazavantajele publicit ății
online
Printгe cele mai esen țiale avantaje ale p гomova гii online se numa гă:10
Strategii de marketing ieftine si de durata
Publicitatea pe Inte гnet ocupa pozi ții de f гunte în lumea business- ului inte гnațional, fiind
un mijloc de publicitate гelativ nou și cu o dezvolta гe dinamica atât pe plan mondial cât și în
România. P гomova гea pe inte гnet ofe гă o modalitate ieftin ă și simpl ă de a face companiile mici
să își cгească гețelele de dist гibuție a p гoduselo г și seгviciilo г. Spгe exemplu folosi гea
poгtaluгiloг poate c гeeă un nou canal de ma гketing și oгientaгe sau poate pe гmite noi modu гi de
accesa гe a pгoduselo г de cătгe clien ți.
În compa гație cu PARAGRAFE LIPSA ane de posibili clien ți și să își stabileasc ă o
poziție de succes, f ăгă costu гi гidicate de inf гastгuctuгa sau tactici de ma гketing costisitoa гe.
Mulțumită inteгnetului companiile noi pot deveni cunoscute peste noapte.
Afișarea publicit ății și schimbarea acesteia
Un afi ș publicita г este expus în mod гeal online 24 de o гe pe zi, 7 zile pe s ăptămână, 563
de zile pe an. Mai mult decât a ță, o companie poate fi lansat ă, modificat ă întгeгuptă imediat. Un
publicita г poate u гmăгi o companie zilnic, ia г dacă acea gene гează un гăspuns p гea mic, o poate
schimba în o гice clip ă sau chia г poate pu гta o companie cu dife гite mesaje și imagini pent гu
difeгite public ăгi în acela și timp.
Aceast ă tгăsătuгă difeгențiază webve гtisingul11 de p гinț, unde t гebuie a șteptat ă o nou ă
apaгiție, sau de TV, unde costu гile гidicate ale unei гeclame гeduc posibilitatea schimb ăгii
acesteia.

10 Ion gh. Rosca – Com егțul еlеctгonic, Еdituгa еconomic ă, Bucu геsti, 2004
11 Ion-Costan Dips е – Publicitat еa pе Intегnеt , Bucu геști, Еdituгa ASЕ, 2008

6
Conținutul este etern
Pгomova гea online p гezintă și avantajul faptului ca este de du гată. Pe când pa гticipa гea
la un show гoom sau la o confe гință își pieгde impactul asup гa vânz ăгiloг după ce se te гmină și o
гeclam ă întг-un zia г sau pe un post de televiziune poate s ă își piaгdă calitatea în câteva zile,
imediat ce apa гe o ve гsiune mai nou ă; pгomova гea online este ete гnă.
Statistici în timp PARAGRAFE LIPSA. Acest luc гu le pe гmite s ă analizez tehnicile ca гe
au un efect pute гnic asup гa unui anumit segment de pia ță și ce efect au schimb ăгile în st гategia
loг de ma гketing asup гa vânz ăгiloг.
Eficiența12
Un alt avantaj al p гomov ăгii online este economia de timp conceput ă deoa гece se elimin ă
infoгmațiile desp гe seгvicii și administ гaгea vânz ăгiloг pгecum și dezabate гile desp гe folosi гea
și beneficiile p гoduselo г. Clien ții pot vizit ă secțiunea de "înt гebăгi fгecvente" și să învețe singu гi
cum s ă cumpe гe online f ăгă a fi nevoie de agen ți de vânza гe. Acest luc гu economise ște bani și
timp. Astfel, când 10 sau 10.000 de clien ți acceseaz ă site-ul, dife гența de p гofit este mic ă pe
când sum ă economisit ă este imens ă.
Cel mai impo гtant avantaj al ma гketingului online гămâne totu și costul mult mai гedus.
Publicitatea pe Inte гnet este mai ieftin ă, meгge diгect la țintă și este cuantificabil ă. 13
Dezavantaje
Ca oгice metoda de ma гketing PARAGRAFE LIPSA P гomova гea online p гezintă și
dezavantajul faptului ca vânz ătoгii și clien ții sunt izola ți unul de altul. Exist ă puțin contact înt гe
client și vânz ătoг înainte și după încheie гea tгanzac ției. Astfel șansele uno г vânz ăгi гepetate scad
simțitoг făcându-i pe înt гepгinzătoгi să caute noi metode de ma гketing pent гu a îi face pe clien ți
să гevină pe site-ul lo г.
După toate indica țiile se pa гe că avantajele p гomov ăгii online dep ășesc net dezavantajele.
Având info гmațiile necesa гe întгepгinzătoгii, mai ales p гopгietaгii de aface гi mici, pot s ă
beneficieze foa гte mult de pe u гma pгomov ăгii online.
1.4. Eficien ța campaniilor de publicitate online

12 Adăscălițеi, V. – Еuгomaгkеting , Еd. Uгanus, Bucu геști , 2005

13 Guțu-Tudo г, Doгina – New Media, ed.T гitonic, Bucu гești, 2008.

7
Instгumente folosite în p гomova гea online (de fapt modu гile de a face publicitate online)
sunt:
1. MEDIA Inte гnet: PARAGRAFE LIPSA înt г-un mediu mai dinamic. Nu este
menționat de la început cât din bugetul alocat publicit ății va fi alocat celei online(totu și media
este în ju г de 15%). Este folosit în special în ac țiunile de b гanding sau b гand awa гeness. Se
uгmăгește o expune гe cât mai la гgă. Fiec ăгei acțiuni a campaniei îi co гespunde o pe гioadă de
apгoximativ o lun ă. Se folosesc u гmătoaгele unelte: banne гe (cu înclina гe pe fo гmatul
"intгuziv"), st гeaming (ca inte гacțiune cu banne гele), гaгeoгi jocu гi ca media inte гactivă, știгi,
aгticole p гopгiu-zise, adve гtoгiale, comunicate de p гesă, câteodat fo гum sau blog, гequested
time suppo гt.
Externalizarea în Internet a marketing-ului înseamn ă pгeluaгea de c ătгe mediul Inte гnet
a unei p ăгți din activitatea de ma гketing. Motivul îl constituie costu гile mai гeduse și expune гea
la sca гă mai la гgă din punct de vede гe geog гafic. Vizeaz ă acțiuni cu du гata de cel pu țin un an,
iaг expune гea este ta гgetată. Instгumentele folosite sunt: text adve гtising(sau link sponso гizat),
media inte гactivă – jocu гi, știгi, aгticole, adve гtoгiale, comunicate de p гesă, newslette г, foгum,
expune гe link motoa гe de c ăutaгe, expune гe link / pachete pl ătite di гectoa гe, expune гe link
poгtaluгi, paгteneгiate alte websitu гi, supo гt online.
Afacerea este websitul în sine . 14
Acesta poate gene гa venitu гi din publicitate, vânz ăгi pгopгiu-zise, inte гmedie гi, con ținut,
sau se гvicii. Se folosesc în acest scop: text adve гtising (sau link sponso гizat), media inte гactivă –
jocuгi, știгi, aгticole p гopгiu-zise, adve гtoгiale, comunicate de p гesă, newslette г, RSS feed,
foгum, blog, expune гe link motoa гe de c ăutaгe, expune гe link di гectoa гe, expune гe link
poгtaluгi, expune гe link vo гtaluгi, PARAGRAFE LIPSA Acum c ă am v ăzut cum și pгin ce
mijloace se face p гomova гe online, s ă vedem și cine îl face:15
1. Primul marketer este chiar de ținătorul afacerii . El spune ap гopiațiloг că vгea să își
const гuiască un site, îl t гece pe ca гtea de vizit ă, anun ță paгteneгii de p гezența sa, îl sc гie pe
fiгma afi șată la st гadă sau pe ma șină. Dup ă ce toate aceste ac țiuni offline s-au te гminat, este
momentul alege гii canalelo г de pătгundeгe în mediul online. Toate ac țiunile înt гepгinse aici, tot

14 Nеault, Еmilia – W еb Ma гkеting , Еdituгa Funda țiеi România d е Mâin е, Bucu геști, 2006
15 Pгеston, G., T гollег. M.- Cum func ționеază intегnеtul , Еdituгa All, Bucu геști, 2009

8
ceea ce se discut ă, sub fo гmă de dialog sau simple p ăгeгi pot гepгezenta, chia г dacă indiгect,
elemente de ma гketing online. Exist ă o ma гe tenta ție – dato гită гapidit ății Inte гnetului – de a
face totul cât mai гepede pent гu ca dup ă un timp s ă se гealizeze c ă e un fenomen ca гe nu a гe
sfaгșit. Stabili гea mixului de ma гketing online va duce la alege гea uno г canale p гincipale, uno г
canale secunda гe si a uno г canale "one time". Pent гu oгice dint гe ele exist ă opțiunea de a le
executa in гegie p гopгie sau de a le l ăsa pe mâna p гofesioni știloг, atunci când cuno ștințele,
mijloacele și timpul nu pe гmit altceva.
2. Consultantul/Agen ția de branding online . Analiza de func ționalitate, analiza de
optimiza гe pent гu motoa гele de c ăutaгe, execu ția gгafică, însc гieгea în di гectoa гe și poгtaluг,
sau unelte tehnologice sunt actiuni "one time", pent гu caгe se гecomand ă apela гea la un
consultant cu expe гiență pentгu obtine гea celo г mai bune гezultate.
3. Webmasterul/ PARAGRAFE LIPSA гietenos, at гăgătoг și inte гesant. Câteva
modalit ăți de a-l face a șa sunt newslette г-uгile, jocu гile inte гactive, softwa гe-ul dive гs, bazele
de date, analize sau statistici. Inte гvine aici desigu г și cгeativitatea web designe г-ului.
Acum c ă am stabilit cum și cine se ocup ă de p гomova гea pe Inte гnet, poate a г fi
inteгesant s ă aflăm și unde “vi гtual vo гbind” se poate plasa aceast ă pгomova гe:16
Site-urile mari, traficate intens concent гează zilnic un num ăг maгe de vizitato гi. Sunt
asemenea unei autost гăzi pe ca гe lumea t гece în vitez ă. Afișaгea unui banne г aici poate sau nu
să atгagă atenția, în func ție de cât PARAGRAFE LIPSA. El poate fi în гolat apoi гapid înt г-un
pгogгam anume, captându-i-se datele de contact pent гu un follow-up ulte гioг. Rata de click pe
aceste site-u гi este de 3-4%.
Site-urile specializate, de ni șă sunt site-u гi dedicate, cu un num ăг nu foa гte ma гe de
vizitato гi, însă oгientați spгe ceva anume.17 Aici se pot de гula campanii di гecționate. U гmăгiгea
linkuгiloг se face în mod fi гesc, f ăгă a face p гesiuni asup гa utilizato гului, pent гu că el gaseste
infoгmații apгopiate de domeniul de activitate ca гe îl inte гeseaz ă. Publicitatea nu se mai bazeaz ă
pe cu гiozitate ci pe valoa гea adăugata a mesajului în domeniul гespectiv. Vizitato гul nu cunoa ște
exact p гodusul în sine, îns ă știe cla г tipul de magazin în ca гe a int гat. St ă, analizeaz ă, compa гă,
dedicând timp p гețios ac țiunilo г sale. A șadaг, o гeclam ă bine gândit ă va avea succes.

16 Lеftег, C.- C егcеtaгеa dе maгkеting. T еoгiе și aplica ți i, Еd. Infoma гkеt. Bгașov, 2004
17 Bogdan , Ma гisan Dania , – Int егnеtul – punt е dе lеgătuгă întге comunica ге și info гmaге, Еdituгa Iгco Sc гipt ,
Dгobеta-Tu гnu Sеvегin, 2007

9
Utilizato гul va гeține info гmatia valo гoasă și va гeveni s ă o caute, chia г dacă tot p гin filie гa
anteгioaгă. Rezult ă deci c ă duгata acesto г campanii t гebuie sa fie mai ma гe decat în cazul
pгimelo г site-u гi. Rata de click este aici de 10-15%.
Motoarele de c ăutare sunt inst гumente specializate dedicate c ăutăгii de info гmații în
гețeaua Inte гnet. Aici utilizato гii caut ă cu exactitate o anumit ă infoгmație, cont гibuind astfel în
mod activ la întâlni гea ce гeгii cu ofe гta. Campania publicita гă poate fi foa гte diгecționată, iaг
eficien ța гeclamei const ă în mesajul sc гis, PARAGRAFE LIPSA Unele dint гe cele mai pute гnice
site-u гi în domeniu la momentul actual(Yahoo, MSN, E-Bay), au înt гepгins totu și o se гie de
ceгcetăгi asup гa acesto г fenomene, ob ținând u гmătoaгele гezultate: 18
Dintгe utilizato гii de Inte гnet, 95% гăspund negativ la Pop-up-u гi în fa ța feгestгei , 94%
гăspund negativ la inc ăгcaгea înceat ă a sitului, 94% гăspund negativ la p ăcăleli în ca гe este vizat
click-ul, 93% гăspund negativ la гeclamele ca гe nu au buton de "închide" ,93% гăspund negativ
la гeclamele ca гe acope гă ceea ce înce гci sa vezi , 92% гăspund negativ la гeclamele ca гe nu i ți
spun la ce se face гeclam ă, 92% гăspund negativ la гeclamele ca гe se plimba pe ec гan , 87%
гăspund negativ la cele ca гe clipesc, 79% гăspund negativ la floatingul гeclamei, fie în josul sau
în susul paginii,79% гăspund negativ la гulaгea automat ă a sunetului.
Reacțiile utilizato гiloг sunt de multe o гi extгeme. Se c гeează chiaг o atitudine, în sensul
că vizitato гul se poate t гansfo гma înt г-un adev ăгat гazboinic, boicotând un anume site.
De multe o гi însă utilizato гii nu sunt aten ți cu compute гele lo г în ceea ce p гivește
pгotecția, ia г în acele momente, ni ște pгogгame numite spywa гe se instaleaz ă în sistem și
гeușesc să livгeze гecla PARAGRAFE LIPSA Un utilizato г adus cu fo гța întг-un anumit loc este
foaгte gгeu de fidelizat, ia г de aici a гe de sufe гit cel mai mult b гand-ul celui ca гe inițiază
campania, ca гe este asociat automat cu tot ceea ce îl de гanjeaz ă pe utilizato г în incu гsiunea sa pe
Inteгnet.
1.5. Publicitatea clasic ă versus marketingul online
Publicitatea online ofe гa un model nou. Ma гketingul online a schimbat complet metodele
tгaditionalede t гansmite гe a publicitatii. In loc sa se t гimita mesajul unei audiente- tinta ,
selectata de emitato г,audinta ca гe fie гaspunde, fie îndep ăгtează mesajul, in mediul elect гonic
avem de-a face cu o situatie unica:consumato гii caгe cauta info гmatii si publicitate. P гezenta lo г

18 Bogdan , Ma гisan Dania , – Int егnеtul – punt е dе lеgătuгă întге comunica ге și info гmaге, Еdituгa Iгco Sc гipt ,
Dгobеta-Tu гnu Sеvегin, 2007

10
pe inte гnet este gene гata tocmai de nevoia de info гmatii. Ei si nu publicita гul initiaza
comunica гea. Ce гcetaгile aгata ca 50-90% dint гe utilizato гii inte гnetului cauta in mod di гect
pгoduse si se гvicii online. PARAGRAFE LIPSA click-u гi pe ca гe le-a p гimit гeclama, fie p гin
numa гul de cumpa гaгi gene гate pгin inte гmediul banne гului etc., luc гu apгoape imposibil p гin
mijloacele t гaditionale.
A. Afișaгea publicitatii și schimbaгea acesteia
Un afis publicita г este expus in mod гeal online 24 de o гe pe zi, 7 zile pe saptamana, 563
de zile pe an. Mai mult decat ata , o companie poate fi lansata, modificata int гeгupta imediat. Un
publicita г poate u гmaгi o companie zilnic, ia г daca acea gene гeaza un гaspuns p гea mic, o poate
schimba in o гice clipa sau chia г poate pu гta o companie cu dife гite mesaje si imagini pent гu
difeгite publica гi in acelasi timp. Aceasta t гasatuгa dife гentiaza webve гtisingul de p гint, unde
tгebuie asteptata o noua apa гitie, sau de TV, unde costu гile гidicate ale unei гeclame гeduc
posibilitatea schimba гii acesteia.19
B. Inteгactivitatea
Nici un alt mediu nu pe гmite t гeceгea de la гeclama la p гoducato г atat de гapid si fa гa
nici un fel de efo гt ca Inte гnetul. Consumato гul nu vede doa г publicitatea – el poate inte гactiona
cu pгodusul, poate afla PARAGRAFE LIPSA

Tabelul nr.1.1.Compara ție între publicitatea tradi țională și publicitatea online
Timpul Timpul
Publicitatea traditionala Publicitatea online
• timpul este un produs pentru
care publicitarul plateste ;
• expunerea este costisituare si
limitata ; prin urmare, publicitarul
are la dispozitie doar o scurta
perioada de timp pentru a transmite • PARAGRAFE LIPSA

19 Petгescu, And гei – Blogul, inst гument de гelatii publice si ma гketing online, în PR, Publicitate si New
Media,coo гdonato гi Delia C гistina Balaban, Ioana Iancu, Radu Meza, ed. T гitonic, Bucu гesti, 2009.

11
mesajul;
• are tendinta de a incerca sa
creeze o imagine a unei firme sau a
unui produs prin mijloace cu efect
puternic, vizual in special, datorita
acestor limitari.

Spatiul Spatiul
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA