Clima reprezintă starea medie a elementelor meteorologice pe o suprafață mare (continent, stat, [629884]

CLIMA

Clima reprezintă starea medie a elementelor meteorologice pe o suprafață mare (continent, stat,
regiune) și pe o perioadă lungă de timp .

Factorii genetici ai clime i:
1. Factorii radiativi se referă la energia radiațiilor solare.
Valoarea energiei în Europa (la nivelul mării ), scade din sud spre nord , de la cca. 140
kcal/cm2/an la 80 kcal/cm2/an.
În România valoarea calorică medie, este de 120 kcal/ cm2/an.

2. Factorii dinamici se referă la circulația maselor de aer.
Circulația generală a maselor de aer în Europa este de la vest la est și este influențată de
următorii centri barici:
– anticicloni: Azorelor, Groenlandez, Siberian;
– cicloni: Islandez, Mediteranean, Central -Asiatic.
Datorită acestei mișcări, de la vest la est , în ace eași direcție scad precipitațiile și cresc
amplitudinile termice între vară și iarnă.

3. Factorii fizico -geografici

a. Poziția geografică.
Datorită poziției geografice , Europa se încadrează predominant în zona de climă
temperată, numai o mică parte în nord, se află în zona de climă rece.
b. Masele de apă .
Masele de apă (mări, oceane, etc.), sunt resursele de apă ale maselor de aer. Principala
sursă de umiditate a maselor de aer din Europa es te Oce anul Atlantic, de pe care vânturile de vest
preia u umiditatea și o împing peste continent , spre est . Din acest motiv, umiditatea și
precipitațiile scad dinspre vest spre est , atât în Europa, cât și în țara noastră. Fluviile canalizează
masele de aer.
c. Relieful .
Datorită munților înalți, masele de aer sunt deviate sau blocate. Munții Alpi blochează
vânturile sudice ( siroco ), astfel în nordul acestora se formează un vânt uscat și cald – föhnul
(Podișul Bavariei). În același timp, Munții Carpați, blochează masele de aer vestice, astfel
foehnul se formează pe versanții lor estici.
Și altitudinea influențează elementele meteorologice: temperatura scade, iar cantitatea
precipitațiilor cresc odată cu altitudinea, astfel se formează etajele climatice.

4. Factorii antropici
Se datorează activității omului, mai ales poluării. Datorită poluării se formează efectul de
seră, cad ploi acide, se formează smogul .

Elementele climatice:

1. Temperatura.

Temperatura medie anuală scade din SV =18oC (sudul Spaniei) , spre NE= -4oC (nordul
Rusiei). Scade și cu altitudinea, în medie cu 0,6oC/100m sau 6 oC la 1 000m. Amplitudinea
termică anuală (diferența de temperatură între vară și iarnă) crește de la V la E.

2. Precipitațiile.
Precipitațiile medii multianuale scad pe longitudine, de la vest (peste 1 000 mm/m2/an –
țărmul Oceanului Atlantic), la est (250 mm/m2/an – litoralul Mării Caspice) , dar cresc cu
altitudinea. Precipitațiile sunt influențate și de ori entarea culmilor montane.

3. Vânturile.

a. vânturi permanente:
– vânturile de vest care bat dinspre Oceanul Atlantic și aduc masele de aer o ceanice, bogate în
precipitații;
– vânturile polare, care bat dinspre nord, aducând mase de aer reci și relativ uscate.
b. vânturi temporare:
– brizele de mare, își schimbă direcția diurn (zi ua bat dinspre mare spre țărm, iar noaptea dinspre
uscat spre mare), echilibrează temperaturile și dau precipitații ridicate;
– brizele de munte, schimbarea direcției se face tot diurn (noaptea suflă dinspre culmi spre văi,
ziua invers).
c. vânturi locale:
– crivățul, care bate iarna în estul Europei, aducând mase de aer reci și uscate;
– bora, bate ma i ales iarna, pe țărmul dalmatic (Croația), dinspre NE, fiind un vânt rece, uscat,
care poate atinge și 200 km/h;
– siroco, este un vânt sud -estic, cald și uscat, dar pe când ajunge în Europa, aduce mase de aer
umede și de multe ori praf și nisip roșiatic din deșert, bate dinspre Sahara spre sudul Europei;
– mistralul, vânt rece și uscat, bate în sudul Franței;
– tramontana, vânt rece și uscat, suflă dinspre M -ții Alpi, spre M. Mediterană, seamănă cu
mistralul;
– foehn (f öhn), vânt cald și uscat, bate dinspre creste spre văi, (Elveția, Austria și pe versanții
estici și sud -estici ai munților).

CLIMA EUROPEI

1. Clima mediteraneană

Această climă este caracteristică Europei sudice (Peninsulele Iberică, Italică, Balcanică,
sudul Franței, I -le din Marea Mediterană). Se caracterizează prin două anotimpuri lungi: vară
caldă și secetoasă, iarnă blândă și ploioasă, având și două anotimpuri scurte: primăvara și toamna.
Elementele climatice: temperaturi medii anuale = 14 -18oC, pre cipitații medii = 600 -900
mm/m2/an, vânturi: siroco, bora, mistralul , tramontana, brizele de mare.

2. Clima temperat -oceanică

Se întâlnește în vecinătatea Oceanului Atlantic: N și NV Pen. Iberice, Franța, Belgia,
olanda, Luxemburg, Arhipelagul Britanic, Danemarca, Norvegia, SV Suediei, V Germaniei, S
Islandei . Vântul de Vest aduce mase de aer umede dinspre Oceanul Atlantic, mase de aer care
aduc precipitații bogate și amplitudini termice anuale mici. Elementele climatice: temperaturi
medii anuale = 10oC (vara – sub 20oC, iarna – peste 0oC), precipitații medii = 1 000 – 2 000
mm/m2/an, vânturi: vânturile de vest.
3. Clima temperat -continentală (propriu – zisă)
Este situată în estul Europei: Ucraina, Belarus, Rusia. Datorită maselor de aer uscate,
amplitudinile termice anuale (între vară și iarnă), sunt ridicate, iar cantitatea de precipitații
scăzute. Elementele climatice: temperat uri medii anuale = 10oC (vară toridă – frecvent peste 30oC,
iarnă geroasă – frecvent sub -10oC), precipitații medii = sub 500 mm/m2/an, vânturi: crivățul și
vânturile de vest.
4. Clima temperată de tranziție
Se întâlnește în centrul Europei, din Germania până în România. Este o zonă, unde are
loc tranziția climatului temperat oceanic (umed și moderat), spre climatul temperat continental
(arid și excesiv). Elementele climatice: temperaturi medii anuale = 10oC (crește amplitudinea
termică spre E), precipitaț ii medii = 500 – 1 000 mm/m2/an, vânturi: vânturile de vest.

5. Clima subpolară
Este caracteristică Europei de Nord: nordul Rusiei, Scandinaviei și Islandei. Clima se
caracterizează prin ierni lungi (7 -8 luni) și veri scurte (1 -2 luni). Elementele climat ice:
temperaturi medii anuale = 0oC, precipitații medii = sub 300 mm/m2/an, vânturi: vânturi polare.

6. Clima montană
Clima munților înalți este etajată, temperaturile scad (cu cca. 0,6oC la fiecare 100 m ), iar
precipitațiile cresc cu altitudinea. Predomină brizele de munte.

CLIMA ROMÂNIEI
România are o climă temperat -continentală de tranziție, cu o medie a temperaturii de
10șC și o medie a precipitațiilor de 65 0 mm/an.

Factorii genetici ai climei:

1. Factorii radiativi.
Radiația solară scade
– cu latitudinea: 125 kcal/cm2/an în sud, 115 kcal/cm2/an în nord;
– cu altitudinea: 125 kcal/cm2/an pe litoral, 110 kcal/cm2/an pe crestele montane.

2. Factorii dinamici.
Circulația maselor de aer în România se realizează după cum urmează:
– masele de aer vestice – 45%, dau precipitații mai ridicate și temperaturi mai moderate;
– masele de aer nordice – 30%, cauzează răcirea bruscă a climei, mai ales iarna;
– masele de aer sudice – 15%, mase de aer calde, umede din SV și uscate din SE;
– mase de aer estice – 10%, aride (secetoase), predomină iarna, când sunt geroase.

3. Factorii fizico -geografici.

a. Poziția geografică.
Datorită poziției pe paralela de 45o latitudine N, România se află în zona de climă
temperată, iar datorită așezării în partea central -sudică a Europei , are o climă temperat –
continentală de tranziție, cu mai multe influențe.

b. Masele de apă.
Marea Neagră moderează clima temperat -continen tală (amplitudini termice mai mici și
precipitații mai r idicate), iar Dunărea și râuri le mari canalizează masele de aer.

c. Relieful , influențează prin:
– altitudine => scăderea temperaturii și creșterea precipitațiilor cu altitudinea,
– orientarea cu lmilor
=> orientarea nord -sudică – Carpații Occidentali și Orientali – fiind bariere
orografice, versanții vestici sunt mai umezi și răcoroși, versanții estici sunt mai uscați și calzi ,
=> orientarea est -vestică – Carpații Meridionali – versanții nordici sunt mai reci,
iar cei sudici, sunt mai calzi;
– existența depresiunilor intramontane, impune inversiunile de temperatură (=> inversiuni
de vegetație).

d. Societatea umană.
Omul influen țează clima prin poluare, defrișări, urbanizare, etc.

Elementele climatice.

1. Temperatura.

Temperatura medie anuală scade cu latitudinea (+11oC, în sud în Lunca Dunării și +8,5oC)
și cu altitudinea (0,6oC/100m sau 6 oC la 1 000 m, dac ă în câmpii sunt în general +10 oC, atunci
la peste 2 500 m , t.m.a. scade la cca. 0 oC).
Temperatura maximă absolută +44,5°C (10.VIII.1951 la Ion Sion, lângă Brăila ), iar temperatura
minimă absolută –38,5°C (25.I.1942 la Bod, lângă Brașov ).
Temperatura medie a lunii iulie este de +21 oC (în Lunca Dunării +24 oC, iar pe vârfurile
Carpaților +18 oC), iar temperatura lunii ianuarie este de -2 oC ( scade de la vest la est, -1 oC în Câmpia de
Vest și -4 oC în estul Câmpiei Române, 0 oC pe litoral și -10 oC pe vârfurile munților) .

2. Precipitațiile.

Precipitațiile scad de la vest (650 mm/m2/an în Câmpia de Vest ), la est (sub 400
mm/m2/an în Pod. Dobrogei și Delta Dunării), dar cresc cu altitudinea (sub 400 mm/m2/an pe
litoral și peste 1 200 mm/m2/an pe vârfurile înalte).
Precipitațiile medii sunt de 637 mm/m2/an, cele minime sunt de 388 mm/m2/an în Delta
Dunării, iar cele maxime – peste 1 400 mm/m2/an la Stâna de Vale, M -ții Apuseni .

3. Vânturile

a. vânturi permanente:
– vânturile de vest, care ajung la noi dinspre vest și aduc masele de aer o ceanice, bogate în
precipitații;
b. vânturi temporare:
– brizele de mare, își schimbă direcția diurn (ziua bat dinspre mare spre țărm, iar noaptea dinspre
uscat spre mare), moderează temperaturile și dau precipitații ridicate;
– brizele de munte, schimbarea direcției se face tot diurn (noaptea suflă dinspre culmi spre văi,
ziua invers).
c. vânturi locale:
– crivățul, bate mai ales iarna din est și nord -est, aducând mase de ae r reci și uscate, aduce geruri
și viscole. Influențează mai ales E și SE României (Moldova, Muntenia , dar este când pătrunde și
în Depr. Brașov, unde se numește Nemira);
– austrul, un vânt cald – uscat vara și umed iarna, bate în SV țării (Banat, Oltenia);
– foehn (f öhn), vânt cald și uscat, bate dinspre creste spre văi, ( mai ales pe versanții estici și sud –
estici ai munților , dar se întâlnește și pe versantul nordic al Munților Făgăraș, unde poartă
numele de Vântul Mare );
– suhoveiurile sunt vânturi care bat vara, foarte uscate, în Podișul Mold ovei, Podișul Dobrogei,
Bărăgan;
– coșava , bate în Banat dinspre munții, de la SE spre NV , sau de la E la V;
– băltărețul , un vânt umed și călduț, este aducător de ploi bogate , bate în Muntenia disnpre S;
– vântul negru (sau traistă goală ), bate în sudul Dobrogei, dinspre sud, este un vânt cald și uscat.

4. Alte fenomene meteorologice :
– seceta (este mai frecventă în E țării);
– grindina (este mai frecventă vara și în E țării);
– ploile torențiale și descărcările electrice;
– poleiul;
– inversiunile de temperatură (în depresiuni);
– zile tropicale – temperaturi maxime de peste +35°C ;
– zile geroase – temperaturi medii mai mici de -10°C ;
– viscolul (este mai frecvent în E și S țării).

Influențele climatice sunt:
– influențe scandinavo -baltice se resimt în Carpații Maramureșului și Bucovinei și Podișul
Moldovei, cauzează scăderea accentuată a temperaturi i iarna și precipitaț ii bogate , frecvente
ninsori iarna ;
– influențe continental -excesive, se manifestă în E Podi șului Moldovei (C. Moldovei, Pod.
Bârladului), E Câmpiei Române, Podișul Dobrogei, parțial Subcarpații Moldovei, Subcarpații
Curburii, Delta Dunării. Cauzează veri calde, secete frecvente, zile tropicale, ierni geroase;
– influențe pontice, se resimt pe o fâșie îngustă de -a lungul țărmului Mării Negre, cca. 20 km.
Amplitudinile termice sunt mai scăzute, decât în cazul precedent, dar precipitaț iile sunt tot
reduse ;

– influențele submediteraneene, se întâlnesc în Banat și Oltenia (S C. de Vest , S Dealurilor de
Vest, M-ții Banatului, V C. Române, V Pod. Getic, Pod. Mehedinți) , precipitații mai bogate, mai
ales toamna, ierni blânde, veri mai puțin secetoase;
– influențe oceanice, în V și centrul țării (C. și D -le de Vest, M -ții Apuseni și M -ții Poiana Ruscă,
Dep. Colinară a Transilvaniei), cauzează precipitații mai bogate, amplitudini termice mai mici;
– influențe de tranziție V Munteniei (centrul C. Române, E Podișului Getic, Subcarpații Getici),
fac trecerea între influenț ele mai umede din vest (oceanice și submediteraneene ) si cele secetoase
din est (continental excesive).

Etajele climatice ale României:

Etajul de litoral, deltă și lunca Dunării, temperaturi medii anuale de peste 11șC, precipitații
scăzute , sub 400 mm/m2/an, vânturi temporare (brizele de mare) și locale (suhoveiul, băltărețul,
vântul negru, băltărețul, crivățul) .

Etajul de câmpie, la altitudini de sub 300 m (C. Română, C. de Vest, S Pod. Dobrogei, C.
Moldovei), t.m.a. (temperaturi medii anuale) 10 -11 oC, precipitații de 400 -600 mm/m2/an,
vânturi de vest și locale (crivățul, austrul, coșava, suhoveiul, vântul negru, băltărețul).

Etajul de dealuri joase și de podiș , se formează în unitățile de relief care au altitudini între 3 00 și
500 m ( N Pod. Dobrogei , Podișul Moldovei, S Pod. Getic, Dealurile de Vest, C. Transilvaniei și
depresiuni le din Subcarpați). T.m.a. între 8-10 oC, precipitații 600 -700 mm/m2/an, vânturi de vest
și locale (austrul, crivățul, coșava, suhovei).

Etajul de dealuri înalte, include toate suprafețele cu valori între 5 00 și 800 m (Podișul Sucevei, N
Pod. Getic, Subcarpații Transilvaniei, Pod. Mehedinți și Subcarpații ). T.m.a.=6 -8 oC, precipitații
între 700 și 800 mm/m2/an, vânturi de vest și locale (crivățul, austrul, foehnul).

Etajul montan, se întâlnește în zona montană între 800 și 1800 m ( toți C arpații și dealurile înalte
din S ubcarpați ). T.m.a. sunt cuprinse între 2 -6 oC, precipitațiile între 800 -1200 mm/m2/an,
vânturi de vest și locale (brizele de munte, foehnul, Vântul Mare).

Etajul alpin, peste 1800 m altitudine, cu t.m.a. de sub 2șC, precipitații de peste 1200 mm/m2/an,
vânturi de vest și brizele de munte .

Climatul de depresiuni, apare în depresiuni intramontane și submontane (Carpați și Subcarpați),
apar inversiunile de temperatură, iern ile sunt geroase, iar verile răcoroase, este frecvent foehnul.