0 GRUPUL ȘCOLAR MIHAI VITEAZUL PITEȘTI PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL 2 INDRUMĂTOR : ELEV :… [629864]

0 GRUPUL ȘCOLAR MIHAI VITEAZUL PITEȘTI

PROIECT DE SPECIALITATE

PENTRU SUSTINEREA

EXAMENULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

NIVEL 2

INDRUMĂTOR : ELEV :
PROF. IOANA TEIANU Miezu Robert

IUNIE 2011

1

DEFECTE IN EXPLOATARE, INTRETINEREA SI
REPARAREA MECANISMULUI MOTOR

2
CUPRINS

ARGUMENT

1. Rolul mecanismului motor. Construcție și funcționare.

2. Elementele mecani smului bielă -manivelă.

3. Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului

bielă -manivelă

3.1 Întreținerea mecanismului bielă -manivelă.

3.2 Defecte în exploatare ale mecanismului bielă -manivelă.

3.3 Repararea mecanismului bielă -maniv elă
3.3.1. Înlocuirea pistoanelor
3.3.2. Repararea bolțurilor din piston
3.3.3. Înlocuirea segmentelor
3.3.4. Repararea bielelor
3.3.5. Repararea arborelui cotit
3.3.6. Înlocuirea semicuzineților
3.3.7. Repararea blocului motor
3.3.8. Repararea cilindrilor
3.3.9. Repararea chiulasei
6. Măsuri de P rotectia Muncii la repararea mecanismului bielă -manivelă

7. Bibliografie

8. Anexe

3 ARGUMENT

În timpul funcționării mașinile și instalațiile suferă un proces de uzură ce
poate afecta buna funcționare a acestora, dar poate produce și importante erori de
prelucrare sau chiar accidente de muncă.
În momentul predării utilajului sau instalației către beneficiar, acestea au
prevăzute o serie de norme și reglementare pentru asigura rea funcționării în
parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate: respectarea parametrilor
de lucru, evitarea supraîncărcărilor, ungerea pieselor în mișcare, respectarea
graficului de întreținere, realizarea întreținerii și reparației de către personal
calificat, remedierea defecțiunilor imediat ce acestea apar, urmărirea continuă a
funcționării dar și verificarea parametrilor de funcționare , respectarea condițiilor
de montare, dar și realizarea condițiilor optime de mediu, verificarea periodi că a
stării și funcționalității accesoriilor folosite.
Mecanismul bielă -manivelă sau mecanismul manivelă -piston, transformă
mișcarea de translație a pistonului obținută prin arderea amestecului carburant, în
mișcare de rotație continuă a arborelui cotit.
Întreținerea este ansamblul de operații ce urmărește să mențină mașinile,
instalațiile și utilajele în condiții normale de funcționare între două reparații
consecutive reducând posibilitatea apariției unor reparații accidentale.
Lucrările de întreținere se pot executa permanent (de către personal de
deservire) și periodic (de către personal calificat în acest sens).
Reparațiile sunt operații realizate în scopul remedierii defecțiunilor apărute
în timpul exploatării.
Un indice de calitate al unei mașini este durata perioadelor dintre reparații.
Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale mașinii, dar și de
modul de întreținere și exploatare precum și de calitatea reparației anterioare.
Lucrarea prezintă principalele operații de întreți nere a mecanismului bielă –
manivelă dar și defectele ce pot apărea în timpul exploatării acestui mecanism.
Capitolul „ Repararea mecanismului bielă -manivelă ” structurat pe mai multe
subcapitole cuprinde: înlocuirea pistoanelor, repararea bolțurilor de pist on,
înlocuirea segmeților, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea
semicuzineților.
O importanță deosebită se acordă și principalelor măsuri de protecție ce
trebuie respectate în timpul operațiilor de reparare a mecanismului bielă -manive lă.

4 1.ROLUL MECANISMULUI MOTOR. CONSTRUCȚIE ȘI
FUNCȚIONARE
Motorul cu ardere internă monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin
scânteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul căruia se delpaseaza
pistonul 2, care acționeaz a manivela 3 a arborelui cotit prin
intermediul bilei 4.
În capul cilindrului se gășeste chi ulasa 5 în care sunt amplasate supapa de
admisie SA, supapa de evacuare SE și bujia 8.La partea inferioară a cilindrului se
găseste carterul inferior 10 in care se găsește ulei de ungere.Amestecul aer –
combustibil intră in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate
ies din exterior prin colectorul de evacuare 7.
Motorul este alcătuit din mecanismu l motor și sistemele și instalatiile
auxiliare(mecanismul de distributie, instalatia de răcire și instalatia de ungere)
necesare realitarii procesului de funcționare și sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit si mecanismul bielă -manivelă , constituie
principalul ansamblu al motorului cu ardere internă, cu piston. El are rolul de a
transforma mișcarea de translație rectilinie -alternativa a pistonului intr -o mișcare de
rotație a arborelui cotit.
Mecanismul motor(numit și mecanismul bielă -manivelă sau mecanismul
manivelă -piston),transformă mișcarea de translație a pistonului , obținută prin
arderea amestecului carburant, în mișcare de rotație continuă a arborelui cotit.
Parțile componente ale mecanismului motor sunt:
• organele fixe (fig 2) :blocul motor 1, chi ulasa 2, cilindrii 7, colectorul de
admisie si colectorul de evacuare, semicuzineții lagarului palier 7;
• organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenții 2, bolțul pistonului 3,biela 4,
semicuzineții lagărului d e bielă 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul
oscilatiilor 9.

2.ELEMENTELE MECANISMULUI BIELĂ -MANIVELĂ

ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu brate
sau locasur i pentru suporții de fixare pe cadrul automobilului . Cons tructiv , este
format din blocul cilindrilor(in partea superioara) și carterul (in partea inferioara);
poate fi sub forma unei piese compacte(autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes,
Volvo sau autoturi smele Fiat).

5 Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizează spațiul de lucru pentru desfășurarea
ciclului motor, în interiorul lui deplasându -se lin iar pistonul.Cilindrii pot fi turnați
odată cu blocul motor (inamovibili –, fig. 5 a) sau demontabili ( amovibili -, ca
majoritatea motoarelor moderne, sub formă de cămăși de cilindru 3 (fig .5 b) se
obține prin turnare, prin fontă aliată prelucrați fin la interior (oglinda cilindrului ),
iar cei amovibili au prevăzuți la exterior canale destinate inelelor din cauciuc
pentru etanșarea cămășilor de răcire cu apă.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de
contact cu aerul racire (fig. 5 d).
Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de alumin iu sub
presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu aerul
de racire.
Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de
lucru inclus fluidului motor.

ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de
translatie rectilinie -alternativa in cilindru ; formează peretele interior ce inchide
camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care -i
imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de -aici la arborele cotit ;
participa la evacuare a gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a
cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de
evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin
deschiderea -inchiderea fantelor din cilindru (î n locul supapelor).
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu si liciu pentru a corespunde cerinț elor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la
uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, elo xare) cu un strat
poros care reț ine uleiul.
Segmentii (fig.8) s unt piese inelare care, datorită elasticității lor apasă
deasupra cilindrului, asigurând etanșarea cu pistonul ; se montează în canalele de
piston ș i sunt : de compresie 1, cu rol de etanșare între piston și cilindru, ș i de
ungere (rac lori) 2 si 3 p entru răzuirea și evacuarea excesului de ulei ș i de pe
cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului în camera de ardere, segmenț ii
raclori sunt prevăzuț i cu orificii care corespun cu cele din piston. Segmentii
transmit că ldura de la piston la cilindru . Ei se confectioneaza din fontă aliată , iar
cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U.
Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub ce i din compresie, in canalul

6 inferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de
ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala si radicala.De
asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonul ui, pentru
etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi
numite fante.
Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in Z
Bolțul pistonului (fig. 9) face legatura articulata dintre pistounul 1 ș i biela 3,
fiind solicitat la încovoiere ș i strivire.
Bolțul are forma tubulară, cilindrică (uneori inegală) și se confecționează din
oțel aliat sau oțel carbon ; se apl ica tratament de cementare si călire superficială cu
CIF, iar pentru obtinerea un ei suprafete netede se rectifică. In acest fel, suprafața
exterioara devine dură , rezistentă la uzare, iar miezul moale și tenace, rezistent la
șocuri. Se admite conicitate și ovalitate 0,003 mm. Are un regim term ic de lucru
ridicat (80…100 C) și condiții de ungere dificilă ; ungerea se face prin stropire cu
uleiul scăpat din lagă rul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie
motoarele in 2 timpi cu aprindere prin scanteie , la care ungerea este asigurată de
amestecul carburant ce obține si ulei în anumite proporț ii).
Modul de asamblare articulată a bolțului cu biela poate să fie : fix în umerii
pistonului și liber în bucșa bielei 6, fixă în bielă si liber în p iston si flotant ( liber in
biela si piston) .
Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform în instalaț ii speciale (pentru
evitarea tensiunilor interne ), după care bolțul se presează . Jocul sau strâ ngerea la
motoare între bol ț și piston sau bucș a de biela este d e 0,002 -0,008mm ; la cele fixe
în biela exista o strangere de – 0,02… -0,04 mm.
Biela (fig 10) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele
cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscare a lineara a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorită solicită rilor termodinamice, i sa
impune o cond itie de rigiditate deosebita. Părț ile componente sunt: piciorul (capul
mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impo triva uzurii, corpul
, capul (mare ) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele motoare )
; capul bielei este sectionat in plan tra nsversal sau oblic, partea detaș abilă 4
numindu -se capac, prins cu ș urubu rile 5 (numai la cele cu cuzineț i) pentru
montarea pe fusul maneton al arborelui cotit.
Cuzinetii 6 sunt formați din două semicarcase de oț el de grosimea 1, 5 – 3mm
cu material de antifricț iune la interior de grosime 0,3 – 0,4 mm. Pentru fixare, capul
și semicuzinetii sunt prevăzuți cu pinteni, care impiedică deplasarea lor în timpul
functionă rii. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului de
ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea bielei
in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de

7 ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca
arborele cotit este demontabil.
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald,
dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu -se diferente
mai mari de masa intre ele de 2ș pentru autoturisme si 8ș pentru autocamioane.
Strangere a suruburilor de biela se face cu un moment de 60 -70N*m pentru
autoturisme si 110 -120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt:
intre bucsa bielei si bolti de 0,02 -0,04mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide
0,03-0,09mm.
Semi cuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare pe
baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb, bronz
cu plumb.
Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare
mai m ici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3 -5 mm, iar
materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5 -1,5 mm.
Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela
(manetoane).Capul bielei la mot oare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul de
biela sub forma de rulment.
Arborele cotit (arborele motor) (fig.11) primeste miscarea de la piston prin
biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior pentru
antrenar ea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului
pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca parti componente :
capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10,
fusurile man etoane 3, bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de
echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 6, cu
flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru arborele primar al cutiei de
viteze).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a
mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care la
unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare
manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie, care inchide si
pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva
pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering.
In partea posterioară , pe flansă, se montează prin ș uruburi volantul ;capatul
posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al
arborelui primar al cutiei de viteze.
In interior, arborele ar e canale pentru circula tia ulei lui de ungere care
corespund cu orificiile de alimentare a lagărelor paliere ș i manetoane; cei mai multi
arbori au un singur canal de -a lungul lor.

8 Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodular prin
turnare.După prelucrare, fusurile se trateaza termic – calire superficiala cu CIF si
sevenire – dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.
Forma a rborelui cotit depinde de : numărul si pozitia cilindrilor, numă rul
fusurilor manetoane, ordinea e fu nctionare a motorului si sistemul de echilibrare a
motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul
cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii
si a lungimii, iar plerucr alea este mai dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este
diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in
linie si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton in preuna cu cele doua
brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela este mai mic ca
cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul lor,
asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a
arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea
timpurilor utili.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea
bratelor de manivela (opuse lor) si binein teles al decalarii corecte a manivelelor,
aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderea
arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in contragreutati).
La capatul anterior, prin intermediul fol iei (roata) de antrenare, se montează
amortizorul de vibraț ii 9, care, de obicei, est e un tip de frecare moleculara ș i cu
fricțiune. Arborele cotit se sprijină î n blocul motor pe lagare paliere cu
semicuzineț ii 10.
Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice
in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru
reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele
moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si plac area automobilului in loc. Se
confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza
dinamic. La un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa
volantului scad

9 3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN E XPLOATARE SI
REPARAREA MECANISMULUI BIELA -MANIVELĂ

3.1. ÎNTREȚINEREA MECANISMULUI BIELĂ -MANIVELĂ

Întreținerea mecanismului bielă -manivelă se face prin operații de control și
verificare funcțională ca:
Verificarea pornirii ușoare a motorului.
Verificarea funcționării corecte la diverse turații fără a prezenta bătăi.
Cele suspecte se depistează auditiv sau cu, stetoscopul astfel:
– bătăile în partea superioară a blocului motor denotă uzarea pistoanelor și
cămășilor de cilindrii;
– bătăi ascuțite înfundate în z ona superioară a blocului motor, la pornirea
motorului, care se atenuează după ce motorul se încălzește, indică uzarea
segmenților;
– bătăi în zona de mijloc a blocului motor indică uzarea bolțurilor de piston
și bucșelor de bielă;
– bătăile în zona inferioară a motorului presupun uzarea lagărelor.
Totodată se pot depista torsionări și încovoieri ale bielei prin zgomote în
partea inferioară dar și în partea superioară a motorului. Consecințele acestei uzări:
ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea rapidă și
uniformă a fusurilor manetoane de la arborele cotit, micșorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului la evacuare (zilnic) verificarea cu aparatură se face la
50.000 km.
Controlul presiunii în cilindrii, la 50.000 km cu ajutor ul compresografului
sau compresometrului.
Operația de control a compresiei constă în:
– încălzirea motorului;
– oprirea motorului și demontarea bujiilor (respectiv injectoarelor);
– racordarea conului de cauciuc al aparatului în orificiul cilindrului numărul
unu al motorului;
– acționarea motorului cu demarorul, până la deplasarea maximă a acului
indicator (clapeta de accelerație deschisă);
– descărcarea compresorului, apăsând supapa;
– racordarea la cilindrii următori, continuând operația asemănător.
Interpretarea rez ultatelor la MAS, compresia este bună la 10 -12 bari,
admisibilă la 8 -10 bari, iar sub 8 bari se impune repararea grupului cilindru – piston
– segmenți.

10 Determinarea stării tehnice a grupului cilindru – piston – segmenți fără
demontarea motorului prin următ oarele metode:
– măsurarea cantității de gaze arse scăpate în carterul inferior (baia de ulei)
cu un contor de gaze; la depășirea unei anumite cantități se indică
repararea grupului;
– utilizarea indicatorului de stare tehnică, care măsoară procentual scăpăril e
de aer comprimat introdus în cilindru la presiunea de
2 4/ 1045 mn (4,5 bar)
dând astfel indicații asupra gradului de uzare datorat neetanșeității
grupului piston – cilindru – segmenți.
Urmărirea depresiunii în colectorul de admisie, motorul f uncționând la o
turație ceva mai mare la ralanti, cu ajutorul unui vacuumetru, un comutator de
întrerupere a aprinderii parțiale și un turometru. Se determină astfel neetanșeitățile
la colectorul de admisie supape, bujii, garnitura de chiulasă.

3.2. DEFECTEL E ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI
BIELĂ -MANIVELĂ

Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraîncălzirii motorului (din lipsa
apei pentru răcire, datorită arderii uleiului provocate de uzarea segmenților,
pistoanelor și cilindrilor, amestecului carburant necorespunzător); are loc o frecare
uscată excesivă, urmată de dilatarea pistoanelor și deci blocarea lor.
Fenomenul este precedat de zgomote puternice provocate de efortul bielelor
de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte și emanare de abur, da că apa de
răcire este sub nivel.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; rizurile
ușoare se pot șlefui cu ajutorul unui piston în abundență de ulei, deplasat de câteva
ori de -a lungul cilindrului în mișcare combinată (de translați e și de rotație). Numai
după aceasta se face înlocuirea pistonului și segmenților respectivi.
Dacă din gripare a rezultat și topirea locală a aliajului pistonului și aderarea
lui pe cilindru, atunci acestea se înlătură cu un cuțit triunghiular, se șlefuieș te
cilindrul, iar pistonul se va înlocui cu altul de aceeași cotă și totodată segmenții
respectivi.
Când griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se înlocuiește.
Cocsarea segmenților este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de
gaze datorită uzării excesive a segmenților și deci arderii uleiului, care se depune
sub formă de calamină în canalele respective blocându -i. Segmenții nu mai asigură
etanșarea și răcirea pistonului și au loc scăpări de gaze în baia de ulei. Motorul nu

11 mai dezvoltă puterea nominală, pornirea este greoaie, consumul de combustibil și
ulei crește iar compresia este scăzută.
Remedierea constă în demontarea grupurilor piston – segmenți – bielă,
curățirea lor de calamină și înlocuirea segmenților, care vor fi mont ați în locașurile
din pistoane; pistoanele nu se dezasamblează de pe biele.
Ruperea segmenților datorită materialului necorespunzător, montării
incorecte, înțepenirii în canalele din piston, uzurii lor, precum și supraîncălzirii.
Se înlătură prin înlocuire a segmenților la cilindrul respectiv. Dacă s -au
produs șiruri ușoare pe cilindru, se șlefuiește iar dacă sunt accentuate se înlocuiește.
Ruperea bolțului , are drept cauze: uzura mare, material sau tratament
necorespunzător, griparea pistonului. Se depistea ză prin zgomotul metalic ascuțit
uniform, la accelerarea bruscă a motorului.
Remedierea constă în demontarea grupului piston – bielă, respectiv
depresarea și presarea unui alt bolț corespunzător, inclusiv bucșa bielei, după care
se face montarea ambreajulu i și motorului.
Defiletarea parțială a șuruburilor de fixare a capacului de bielă
Se remediază prin demontarea, băii de ulei, restrângerea șuruburilor de la
bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrică la momentul prescris. Se
verifică fixarea l a celelalte șuruburi.
Ruperea bielei cauzată de: griparea lagărului sau topirea semicuzineților, joc
prea mare în lagăr, ruperea bolțului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea de
bielă.
Remedierea se execută în atelier; în afara demontării se face o constatare
minuțioasă a organelor deteriorate; cilindrul și grupul piston – segmenți – bolț –
bielă – cuzineți se înlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amănunțit,
îndeosebi fusul maneton, respectiv, care dacă are culoarea schimbată necesit ă
înlocuirea.
Încovoierea sau torsionarea bielei dacă nu se repară imediat la atelier duce
la uzarea accentuată a muchiilor segmenților, a pistoanelor și ovalizarea
neuniformă a cilindrilor pe toată lungimea lor, uzarea rapidă a fusurilor manetoane
ale arb orelui cotit.
Griparea sau topirea cuzineților din lagăre datorată ungerii insuficiente,
uzurii mari, material antifricțiune necorespunzător, supraîncălzire.
Remedierea: demontarea ambreajului, constatarea stării fusului manetar
respectiv (culoarea schimba tă indică decălirea)Ș dacă e în stare normală se curăță
resturile de material de antifricțiune și se înlocuiește cuzinetul cu altul de cotă
corespunzătoare.
Ruperea arborelui cotit este cauzată de: uzura excesivă în lagăre solicitări la
încovoiere sau răsu cire datorate necoaxialității lagărelor, detonații puternice, lipsa
de ungere.

12 Remedierea se face numai în atelier prin demontarea motorului, controlul
minuțios al tuturor organelor componente, înlocuirea celor defecte, înlocuirea celor
defecte înlăturarea cauzelor și asamblarea corectă.

3.3.REPARAREA MECANISMULUI BIELĂ – MANIVELĂ

Repararea mecanismului bielă – manivelă se face cu ocazia reviziilor,
reparației accidentale sau reparațiilor curente. Sunt reparații de mai mare amploare
și cuprind: înlocuir ea pistoanelor, repararea bolțurilor de piston, înlocuirea
segmenților, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea semicuzineților.

3.3.1. ÎNLOCUIREA PISTOANELOR

Funcționarea normală a pistonului, care împreună cu segmenții formează un
sistem de etanșare, este asigurată printr -o alegere corectă a jocurilor.
Dacă jocurile sunt insuficiente se înrăutățesc condițiile de frecare, crește
uzura pieselor aflate în contact, precum și gradul de încălzire a segmenților și
pistoanelor.
Datorită exploa tării, după un anumit timp de funcționare pistoanele pot
prezenta defecțiuni: rizuri sau urme de gripaj pe suprafața de lucru, ondularea
punții dintre catranele pentru segmenți; fisuri sau rupturi indiferent de mărime,
natură sau poziție; jocul mărit al se gmenților în canale; uzura alezajelor pentru bolț.
Datorită rolului important al pistonului precum și condițiilor riguroase pentru
execuția sa, pistoanele nu se recondiționează, ci se înlocuiesc cu altele cu diametrul
mărit la cotele de reparații (la pist oanele m.a.i.).
Tehnologia de montare este prezentată în secțiile de producție și reparații
pentru fiecare situație și produs în parte.
Montarea mecanismului începe cu verificarea deschiderii segmenților în
poziția de lucru, prin introducerea pistonului î n cilindru.
Se verifică apoi jocul între capetele segmentului, care măsurat pe
circumferință nu trebuie să depășească 0,005 d, unde d este diametrul pistonului,
jocul segmentului montat în capul pistonului este ceva mai mare, deoarece aici
temperaturile fi ind mai mari, și dilatările din timpul funcționării sunt mai mari.
Măsurarea jocului se face folosind o bucșă al cărei diametru este egal cu
diametrul interior al cilindrului, măsurarea făcându -se cu un calibru de interstiții.
Urmează în ordine efectuarea următoarelor operații:
– ajutarea capetelor de segmenți folosind o pilă fină;
– prinderea segmeților cu clești sau dispozitive speciale pentru limitarea
desfacerii capetelor de segmenți;

13 – montarea segmenților astfel încât capetele lor tăiate oblic să fie îndrep tate
în direcții opuse (unul spre dreapta și altul spre stânga) și decalate cu
0 0120,95
și
0180 ;
– Introducerea pistonului în cilindru stingând segmenții cu dispozitive
speciale, deoarece diametrul lor este mai mare decât di ametrul cilindrului.
Defecțiunile apărute la piston se produc datorită uzării apărute la canalele
pentru segmenți, ceea ce necesită înlocuirea lui, sau datorită uzării stratului
antifricțiune.
Tija pistonului se poate strâmba datorită suprasolicitărilor; p ot apărea rizuri
pe tijă datorită coroziunii, impurităților din ulei (se remediază prin rectificare).
 Înlocuirea pistoanelor, mecanismelor bielă – manivelă de la montarea
autovehiculelor se execută după demontarea chiulasei și curățirea de calamină
depusă.
Fiecare piston este adus la P.M.E. (punctul mort exterior), prin rotirea
arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridică ambielajul până iese prin partea
superioară sau inferioară a cilindrului (după tipul construcției) și se desprinde
capacul la lo c cu șuruburile de bielă în 2 -3 spire.
La revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numărul corespunzător
bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului în același cilindru.
Se demontează apoi: segmenți, siguranțele bolțurilor, bolțurile, cu aj utorul
dispozitivelor extractor sau la o presă hidraulică.
Pistoanele sunt curățate de calamină (pentru canalele segmenților se
folosește un dispozitiv special) apoi se spală cu solvent.
Se face constatarea uzurilor prin măsurări.
Pistoanele uzate nu se re pară, se înlocuiesc fie cu altele noi, fie dacă este
posibil, cu altele vechi, dar la cota de reparație impusă, marcată pe ele din
fabricație.
La montaj se va respecta cota de supraînălțare a pistoanelor.
Pistoanele sub cota de reparație cu: deformări sau rupturi ale pragurilor
dintre segmenți, spongiozități, canalele segmenților lărgite, uzuri excesive ale
bosajelor se înlocuiesc.
Jocul la montaj se calculează cu diferența dintre dimensiunea alez ajului,
măsurată cu ceasul comparator și cea a diametrului pistonului, determinată cu
micrometrul în partea inferioară (montarea sau fusta pistonului).
Conicitatea pistonului este realizată din construcție la valoarea
corespunzătoare.

14 3.3.2. REPARAREA BOLȚURILOR DIN PISTON

Repararea se execută numai la bolțurile cu uzuri mici pe suprafețele de
contact dintre umerii pistonului și piciorul bielei. Uzurile pot fi cauzate de: frecări
normale și anormale, micșorarea durității în stratul superficial, ca urm are a
supraîncălzirii, materialul necorespunzător al bolțului sau bucșei de bielă,
nerespectarea jocurilor de montaj.
Verificarea se execută prin măsurarea bolțurilor și alezajelor din umerii
pistoanelor și bucșelor de bielă de la același set motor, contro lând jocurile admise;
de asemenea se verifică conicitatea și ovalitatea bolțurilor de bielă. Când cotele
sunt depășite, se recondiționează, dacă nu se schimbă, pistoanele și bielele, operația
se poate realiza prin metodele:
– rectificare la o treaptă de repa rație conjugându -se cu un piston nou cu
alezajele corespunzătoare dimensional (mai mici);
– cromare dură (rectificare – cromare – rectificare) la cota nominală;
– majorarea diametrului prin refulare la cald (preîncălzire – refulare dirijată
în bucșa de ghidare – tratare termică – rectificare la cota nominală).
Rectificarea se face pe mașini de rectificat fără vârfuri, pe o adâncime care să
nu depășească stratul superficial durificat.
Înlocuirea cu bolțuri recondiționate se face ținând cont de treptele de
repara ție.
Se înlocuiesc bolțurile uzate excesiv, cu praguri sau imprimări, fisurate, cu
pete și culori de revenire. Siguranțele bolțurilor de piston se înlocuiesc, pentru că
își pierd caracteristicile de elasticitate.

3.3.3. ÎNLOCUIREA SEGMENȚILOR

Înlocuirea segmenților se impune ori de câte ori se demontează ambielajul
motorului, pentru că nu se mai pot remonta în poziția inițială, ceea ce conduce la
jocuri mărite și consum exagerat de combustibil și ulei.
Segmenții se înlocuiesc și la uzarea excesivă (se co nstată prin măsurarea
fantei și jocului în canalele din piston).
Cauzele uzurii: frecarea cu cilindrii și canalele pistonului, eroziunea
anormală datorată impurităților din amestecul carburant sau ulei, montaj
necorespunzător, cocsarea.
Remedierea constă î n înlocuirea cu alt set de segmenți la cota nominală sau
de reparație corespunzătoare.

15 3.3.4. REPARAREA BIELELOR

Repararea bielei se face după demontare, curățire cu solvent și control
minuțios. Defecțiuni posibile: încovoierea și torsionarea tijei, mic șorarea distanței
dintre axele piciorului și capul bielei, uzarea bucșei de bielă și a locașurilor ei,
uzarea cuzineților și locașurilor lor, uzarea laterală a capului bielei, uzarea
șuruburilor de bielă.
Torsionarea sau încovoierea bielei se recondițione ază prin îndreptare la rece
pe prese hidraulice.
Biela se consideră îndreptata când neparalelismul axelor alezajelor capului
și piciorului bielei în plan perpendicular (torsionarea) nu depășește 0,075…0,1 mm
pe lungimea de 100 mm, iar neperpendicularitat ea axelor șuruburilor față de axa
bilei nu depășește 100 mm pe aceeași lungime.
Uzura locașului pe ntru bucșa din piciorul bielei se recondiționează alezare la
o cotă de reparație, se presează o bucșă nouă cu diametrul exterior mărit care apoi
se alezează la cota nominală.
Bucșa din piciorul bielei 3 uzată nu se recondiționează ci se înlocuiește cu
alta nouă care se va aleza la interior la cota nominală.
Deformarea sau uzura locașului pentru cuzineții se recondiționează prin
frezarea suprafețelor de îmbina re a capacului până la preluarea uzurii, după care se
alezează la cota nominală, respectându -se distanța între axele capului și piciorului
bielei.
Uzura laterală a bielei se recondiționează prin cromare dură sau metalizare
cu pulberi și rectificare la cot a nominală.
Bielele se reformează în următoarele situații: fisuri sau rupturi de orice
natură sau poziție; micșorarea distanței dintre axele alezajelor, rizuri sau alte
defecte pe suprafața locașului pentru cuzineți; încovoierea sau torsionarea bielei
datorită avariei; deteriorarea filetului din corpul bielei pentru fixarea capacului.

3.3.5. REPARAREA ARBORELUI COTIT

Ca urmare a exploatării anormale arborele cotit se uzează sau poate prezenta
anumite defecțiuni. În majoritatea cazurilor aceste incovenien te pot fi remediate
prin recondiționare.
În vederea recondiționării arborele cotit este supus unui control minuțios,
pentru stabilirea mărimii și caracterului uzurilor, precum și a defecțiunilor. În acest
context o importanță deosebită se acordă fisurilor și crăpăturilor. Determinarea

16 corectă a acestora se face prin defectoscopie electromagnetică sau cu ultrasunete.
Prezența fisurilor sau crăpăturilor duce la reformarea arborelui cotit.
După control și stabilirea defecțiunilor se trece la recondiționarea ar borelui
cotit.
În final, arborii se echilibrează static și dinamic.

3.3.6. ÎNLOCUIREA SEMICUZINEȚILOR

Înlocuirea semicuzineților arborelui cotit se face când motorul este demontat,
pentru a se putea efectua măsurători ale fusurilor și semicuzineților ș i constata
abaterile față de jocurile prescrise.
La paliere măsurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator,
iar semicuzineții (după scoaterea arborelui) se montează cu capacele respective,
șuruburile fiind strânse cu cheia dinamometrică la momentul prescris.
Prin calcule se constată jocul și treapta de reparație ținând cont și de uzura și
abaterea de la forma cilindrică a fusurilor.
Semicuzineții se înlocuiesc cu alții noi la treapta de reparație
corespunzătoare diametrului rectificat al fusurilor; aceștia se montează în locașuri
și se așeză arborele și se strâng capacele pentru verificarea jocurilor de montaj și a
suprafaței de contact a fusurilor cu semicuzineții, precum și a rotirii ușoare a
arborelui. Numai după această probă se finali zează montajul, șuruburile capacelor
de la lagărele paliere strângându -se la momentul indicat.
La biele procedeul este asemănător, verificarea făcându -se pentru fiecare
semicuzinet în parte. Marcarea semicuzineților se face pe trepte de reparație
dimensi onale. Suprafața stratului de material antifricțiune al semicuzineților trebuie
să corespundă cerințelor: să nu prezinte impurități, să nu prezinte zgârieturi, urme
de grupaj sau exfolieri, să nu aibă porțiuni lustruite, să nu se observe material
suprapus sau exfolieri datorită oboseli sau ruperi.
Înlocuirea semicuzineților se face când nu mai corespunde treptelor de
reparație, suprafața interioară este deteriorată sau proeminențele de fixare în locaș
sunt distruse, ca urmare a rotirii în lagăr.

3.3.7. RE PARAREA BLOCULUI MOTOR
În vederea recondiționării blocului motor, se execută o succesiune de operații
pregătitoare și anume:
– demontarea prezoanelor chiulasei, scoaterea unor eventuale prezoane rupte;
– depresarea căpăcelului ultimului lagăr al arborelui cu came;
– scoaterea dopurilor de obturare a rampei de ulei;

17 – curățirea și spălarea blocului motor;
– efectuarea probei de presiune la cămașa de apă și circuitul de ulei;
– strângerea cu cuplul prestabilit a capacelor paliere.
Uzurile principale care apar în timpul exploatării sunt: uzura cilindrilor,
uzura cuzineților; lagărelor palierești a locașurilor acestora, uzura cuzineților
arborelui cu came și a locașurilor acestora, uzura locașurilor tacheților.
Succesiunea operațiilor procesului de recondiționar e a blocului motor este
următoarea:
– control;
– probă de presiune;
– repararea fisurilor, crăpăturilor, încărcarea unor suprafețe etc.;
– probă de presiune;
– recondiționarea suprafețelor plane;
– recondiționarea cămășilor de cilindri (sau a suprafețelor de ghidarea a
acestora în cazul cămășilor amovibile);
– recondiționarea tacheților și dezajelor acestora;
– recondiționarea liniei arborelui cu came;
– recondiționarea liniei arborelui paliere;
– probă de presiune;
– control.
Repararea fisurilor sau crăpăt urilor se poate face prin: sudare, umplere cu
paste epoxidice țesute cu cepuri filetate etc.
Principalele defecțiuni ale unui bloc motor se arată în figura 12 iar
posibilitățile de recondiționare se dau în tabelul nr. 1.
La repararea prin sudură pentru a e vita tensiunile care se produc prin dilatare,
blocul se încălzește treptat într -un cuptor. Pentru sudarea oxiacetilenică încălzirea
se face până la circa 7000 C, iar la sudarea electrică până la 200o C. Este indicat ca
aplicarea cordonului de sudură să se facă discontinuu, succesiv în părți compuse.
După sudură, blocului i se face o detensionare la 600…650oC fiind lăsat să se
răcească lent.
Sudarea fisurilor la blocurile turnate din aliaj de aluminiu se face cu electrozi
de aluminiu.
Blocul motorului se ref ormează în următoarele situații: fisuri, crăpături sau
rupturi în dreptul locașului lagărelor paliere, în dreptul cămășilor de cilindru, sau în
locul unde nu este posibilă sudarea; fisuri ale spațiilor dintre cămășile de cilindri
sau care traversează găuri le filetate de montare a prezoanelor; diametrele alezajelor
de fixare a cămășilor de cilindri sunt mai mari decât cota limită de prelucrare;
ovalitatea și conicitatea lagărelor paliere sunt mai mari decât valorile maxime
admisibile.

18 Tabel 1

Nr.
Def. Defecțiunea Tehnologia de recondiționare Mașini,
utilaje,dispozitive.
1 Fisuri în bloc Se recondiționează prin: a – sudare electrică;
b – sudare oxiacetilenică; c – lipire cu rășini
epoxidice.
După sudare se face proba hidraulică la p =
0,4 MPa timp de două minute – Instalația de
sudură
– Rășini epoxidice
– Dispozitiv
hidraulic pentru
verificarea
etanșeității 2 Spărturi în
bloc Se aplică un petic din fontă care se sudează
electric. După sudare se face o probă
hidraulică la cca 0,4 MPa timp de două
minute
3 Rupturi în
bloc a) Se aplică un petic care se sudează
b) Se încarcă cu material sudare
oxiacetilenică
4 Deformarea
sau uzura
locașurilor
cuzineților
palieri Se rectifică mai întâi capacele palierelor pe
suprafața de așezare pentru prelucrarea
deformațiilor sau a uzurii, după care se
montează pe bloc și apoi locașurile se
alezează la cota nominală, respectând
condițiile tehnice – Mașină de alezat;
– Mașină de
rectificat plan
5 Uzura
locașurilor
pentru bucșile
arborelui cu
came Se înlocuiesc bucșele cu altele noi – Mașină de alezat;
– Dispozitiv de
presare și
depresare
6 Uzura
locașurilor
pentru tacheți a) Se alezează locașurile pentru tacheți
la o cotă de reparații ș i se folosesc
tacheți cu diametru majorat
b) Se alezează locașurile la o cotă
majorată, se presează bucșe noi,
după care se alezează interiorul
acestora la cota nominală sau la una
din cotele de reparații – Presă hidraulică
de atelier;
– Dispozitiv de
presare –
depresare;
– Mașină de alezat;
– Dispozitiv de
ghidare
7 Deteriorarea
găurilor
filetate a) Se realizează găurile la dimensiunea
de filet imediat superioară
b) Se încarcă cu material prin sudare
oxiacetilenică după care se execută
găurirea și filetarea la cot a nominală
c) Se bucșează cu bucșe filetate
exterior și interior, confecționate ca
semifabricat din materialul de bază
al blocului motorului – Instalație de
sudură;
– Mașină de găurit;
– Dispozitiv de
ghidare.
8 Uzura
alezajelor Se alezează locașurile la cote majorate și se
montează cămăși noi cu dimensiuni – Dispozitiv de
presare – depresare

19 pentru fixarea
cămășilor de
cilindru exterioare majorate cămăși de cilindru;
– Mașină de alezat
verticală.

9 Deteriorarea
prin zgâriere
sau corodare
a suprafeței
de asamblare
cu chiulasa Se recondiționează prin șlefuire manuală a
zonelor respective cu o piatră cu granulație
fină – Piatră cu muchii
rotunjite
10 Deformarea
suprafeței de
asamblare cu
chiulasa Se recondiționează prin rectificarea
suprafeței deformate până la o adâncime
maximă permisă – Mașină de
rectificat plan
11 Rizuri,
exfolieri și
uzura găurilor
din bucșele
arborilor cu
came Se înlocuiesc bucșele cu altele noi, iar după
presare se alezează la cota nominală sau la
una din cotele de reparații – Presă hi draulică
de atelier;
– Dispozitiv de
presare –
depresare;
– Mașină de alezat

3.3.8. REPARAREA CILINDRILOR

Defecțiunile care pot apărea la cămășile de cilindru în timpul exploatării
sunt: uzuri normale sau anormale, fisuri, rizuri, urme de gripaj.
Uzura normală a unei cămăși de cilindru este prezentată în figura 13
(conicitate în plan longitudinal și ovalitate în plan transversal).
Principalele cauze sunt: coroziunile care se produc după fiecare pornire la
rece; frecare între cilindru și piston; jocuri ne corespunzătoare la montaj; condițiile
în care se face rodajul; calitatea dozajului respectiv a injecției combustibilului;
calitatea uleiului; regimul termic; condițiile de exploatare etc.
Uzura cilindrilor corelată cu cea a pistonului și segmenților, deter mină
scăderea performanțelor motorului, creșterea consumului de combustibil și ulei,
apariția bătăilor anormale etc., ceea ce constituie principala cauză pentru care
motoarele sunt trimise la reparație.
Recondiționarea alezajului cămășii de cilindru se fac e prin majorare la o
cotă de reparații care desprinde două operații: prima pentru restabilirea formei
geometrice, care se execută prin alezare; a doua de finisare pentru obținerea
rugozității impuse suprafeței care se execută prin honuire. Adaosul de prelu crare la
alezare se stabilește în funcție de uzuri și dimensiuni de reparație ținând cont că
pentru honuire se lasă un adăpost de 0,03…0,05 mm. În cazul când uzura plus

20 adaosul necesar pentru honuire nu asigură un adaos suficient pentru alezare, se va
trece la prelucrarea corespunzătoare următoarei trepte de reparații.
La cămășile de cilindru uscate, care se introduc liber în locașul din blocul
motorului se poate constata deformarea sau uzura suprafeței exterioare de centrare
în acest caz, recondiționarea constă în înlocuirea cămășii uzate cu alta nouă la cota
nominală sau la una din treptele de reparații, funcție de dimensiunea locașului din
blocul motorului.
Fisurile, suflurile sau spărturile, nu se recondiționează acestea fiind cauze
pentru deformarea pi eselor.

3.3.9. REPARAREA CHIULASEI
După demontare se face curățirea chiulasei cu soluții alcaline la cald sau cu
produse dizolvante. Urmează controlul vizual pentru depistarea defecțiunilor care
pot fi: știrbituri, neetanșeități, fisuri, ciupituri sau suf luri pe suprafețele laterale,
suprafețele interioare ale ghidurilor supapelor și locașurilor lor, uzura scaunelor de
supape și locașurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul riglelor și
lamelelor calibrate se determină deformarea suprafețe i de contact cu blocul motor,
a suprafețelor de montaj a colectoarelor de admisie și evacuare și capacului
culbutorilor; de asemene se verifică starea și volumul camerei de ardere prin
umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locașurile bujiilor, starea sup rafeței de
așezare a injectorului.
Principalele defecțiuni care apar la chiulasă precum și posibilitățile de
remediere se arată în figura 12 și tabelul nr. 2.
Un caz particular îl reprezintă uzura suprafeței de așezare a supapei. În
funcție de gradul de uz ură, condiționarea poate fi făcută prin rodare, prin rectificare
sau frezare și rodare și prin înlocuirea scaunului de supapă.
Rodarea se face cot la cot între supapă și scaunul supapei în prezența unei
paste abrazive. Procesul se poate considera încheiat când pe suprafața de etanșare a
scaunului apare un inel circular de culoare mată neîntrerupt care are aceiași formă
și pe talerul supapei.
În cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezează
utilizând truse de freze, după care se fac e rodarea.
Când chiulasa este prevăzută cu scaune detașabile suprafața de etanșare se
rectifică sau în cazuri extreme, scaunele se înlocuiesc cu altele noi și apoi suprafața
de așezare se rodează cu supapa.
În finalul acestor operații de recondiționare se face o verificare a etanșeității
supapei pe scaunul său.

21 Chiulasa se reformează în următoarele cazuri: sufluri pe suprafețele canalelor
de admisie sau de evacuare și a camerelor de ardere; fisuri ale pereților în zona
ghidușilor supapelor de admisie și eva cuare; fisuri ale pereților camerei de ardere.

Tabel 2

Nr. Def. Defecțiunea Tehnologia de recondiționare Mașini, utilaje,
dispozitive
1 Fisuri, crăpătur i pe
suprafața exterioară Se recondiționează prin: a) sudare
electrică la rece; b) sudare
oxiacetilenică; c) lipire cu rășini
epoxidice. Se verifică etanșeitatea
chiulasei prin proba hidraulică la o
presiune de 0,4 MPa – Instalație de
sudură;
– Rășini epox idice;
– Instalație
hidraulică pentru
verificarea
etanșeității.
2 Scurgeri de apă prin
orificiile de trecere
a prezoanelor de
prindere Se alezează orificiul și se presează cu
o bucșă de trecere care se poate unge
la exterior cu strat subțire de ermetic
sau nitroemail. Se verifică
etanșeitatea chiulasei prin proba
hidraulică la o presiune de 0,4 MPa – Presă hidraulică de
atelier;
– Mașină de alezat
verticală;
– Instalație
hidraulică pentru
verificarea
etanșeității

3 Deformarea
suprafeței de
așezare pe blo cul
motorului Se recondiționează prin frezarea
acestei suprafețe – Mașină de frezat
orizontală
4 și 5 Uzura suprafețelor
interioare a
ghidurilor
supapelor de
admisie și evacuare a) Se înlocuiesc ghidurile uzate
cu ghiduri noi, care după
presare se alezează la cotele
de reparații
b) Se alezează ghidurile uzate la
cote majorate și se folosesc
supape cu diametrul tijei
mărit prin cromare – Mașină de alezat;
– Presă hidraulică de
atelier.
6 și 7 Uzura locașurilor
ghidurilor
supapelor de
admisie și evacuare Se reco ndiționează prin alezarea
locașurilor la o cotă majorată și se
presează ghidurile cu diametrul
exterior mărit – Mașină de alezat;
– Presă hidraulică de
atelier
8 și 9 Ciupituri, uzuri sau
sufluri pe suprafața
de așezare a
supapei de admisie
sau de evacua re a) Se rectifică (frezează)
suprafața de așezare
respectând unghiurile de
înclinare
b) Se introduce un scaun de – Dispozitiv
pneumatic de
rectificat;
– Presă;
– Dispozitiv de rodat

22 supapă nou ce se presează
prin subrăcire la -70oC
urmată de o rectificare a
suprafeței conice de așezare
În ambele cazuri suprafața conică
de așezar e se rodează cu supapa
sa supape.
10 și 11 Uzura locașurilor
pentru scaunul
supapei de admisie
sau de evacuare Se recondiționează prin alezarea
locașului la o cotă majorată și se
preseaz ă un scaun de supapă nou
(care va fi subrăcit la – 70oC) cu
diametrul exterior mărit
corespunzător – Mașină de alezat;
– Presă hidraulică
12 Ciupituri, rizuri sau
uzura suprafeței de
așezare a
injectorului Se recondiționează prin zencuirea
suprafeței res pective – Mașină de găurit;
– Zencuitor
13 Deformarea
suprafeței de
asamblare cu
colectorul de
admisie sau de
evacuare Se recondiționează prin frezarea
suprafeței respective – Mașină de frezat
plan;

14 Deteriorarea
filetului găurilor
pentru fixarea
injectoarelor,
suporților axului
culbutorilor și
găurilor de prindere
a colectoarelor de
admisie și evacuare a) Se găurește și se refiletează la
cotă majorată
b) Se încarcă cu material prin
sudură oxiacetilenică după
care se găurește și se
înfiletează la cota nomi nală – Instalație de
sudură;
– Mașină de găurit;
– Tarozi;
– Dispozitiv de
ghidare cu bucșe
detașabile

23
4. MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII

Ca măsură de protecție a muncii la repararea mecanismului bielă – manivelă,
se impune folosirea scu lelor și dispozitivelor adecvate, în bună stare, pentru
manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.
Depresarea și asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale
sau speciale.
Muncitorii din acest sector trebuie să fie buni c unoscători ai procedeelor
tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.
La recondiționarea pieselor componentele vor respecta toate măsurile de
tehnică a securității muncii și de prevenire și stingere a incendiilor specifice
mașinilor și locurilor de muncă unde se realizează lucrarea respectivă. Operațiile de
demontare a unei mașini sau utilaj trebuie să se desfășoare sub conducerea directă a
maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia documentație tehnică și se
vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat
și transportat. De asemenea se vor asigura spațiile de acces între mașinile și
utilajele ce sunt în reparație, precum și iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de
muncă.
În cazul r econdiționării prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul
muncitor care efectuează aceste lucrări va trebui să fie bine instruit în privința
funcționării instalației respective și să poarte echipament de protecție adecvat.

24
7. BIBLIO GRAFIE

1. D. Marincaș, D. Abaitancei – „Fabricarea și repararea autovehiculelor
rutiere” EDP București

2. M. Untaru, Gh. Frățilă – „Calculul și construcția automobilelor” EDP
București

3. Stelian Samoilă, Gh. Tocaciuc – „Instalații și echipamente auto” manual
pentru școli profesionale, EDP București 1994

4. Gh. Frățilă, Mariana Frățilă – „Automobile, cunoaștere, întreținere și
reparare” manual pentru școli profesionale EDP București

25

8. ANEXE

26

Figura nr. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi

27

Figura 2 – Organele fixe ale mecanismului motor
1 – bloc motor; 2 – chiulasă; 3 – garnitură de chiulasă; 4 – capacul chiulasei; 5 –
garnitura capacului chiulasei; 6 – bușon pentru alimenta rea motorului cu ulei

28

Figura 3 – Organele mobile ale mecanismului motor
1 – piston; 2 – segmenți; 3 – bolțul pistonului; 4 – bielă; 5 – semicuzineții
lagărelor de bielă; 6 – arborele cotit; 8 – volantul; 9 – amortizorul oscilațiilor

29

Figura 4 Blocul motorului
a – cu chiulasă; b – cu chiulasă individuală; 1 – capacul frontal; 2 – garnitura
chiulasei comune; 3 – chiulasa; 4 – capacul chiulasei; 5 – cămașa de cilindru; 6 –
inel de etanșare; 7 – blocul cilindrilor; 8 – garnitura chiulasei indiv iduale; 9 –
chiulasa individuală; 10 – garnitura capacului; 11 – capacul chiulasei; 12 –
șurubul de fixare a capacului; 13 – șurub de fixare a chiulasei

30

Figura 5 Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoare
a – cilindri inamovibili (turnați direct în bloc); b – cămașa de cilindru (umedă); c –
cămașa de cilindru uscată; d – cilindru cu aripioare pentru motor răcit cu aer (în
doi timpi): 1 – bloc motor; 2 – camera de răcire; 3 – cămașa de cilindru; 4 – inele
de cauciuc; 5 – guler de sprijin; 6 – aripioare de răcire; 7 – partea activă a
cilindrului; 8 – fantă baleiaj; 9 – canal baleiaj; 10 – fantă evacuare; 11 – prezoane
fixare chiulasă; 12 – bloc motor

31
Figura 6 Chiulasa

a – răcire cu apă; 1 – cavități pentru camera de ardere ; 2 cavitate pentru
termostat; 3 – cavitate pentru traductorul termometrului de apă; 4 – suprafața
inferioară plană; 5 – orificii pentru prezoane; 6 – orificii filetate; 7 – orificii
pentru colectorul de admisie; 8 – orificii pentru colectorul de evacuare ; 9 – ghid
supapă; 10 –injector; 11 – suprafețe laterale; 12 – scaun supapă; b – răcire cu
apă; 13 – locaș bujie; 14 – aripioare răcite cu aer

32

Figura 7 -Pistonul

Figura 8 – Forme constructive de segmenți

33

Figura 9 – Boltul

Figura 10 – Biela

34

Figura 11 – Arborele cotit

35

Figura 12 – Localizarea principalelor defecțiuni ale chiulasei

36

Figura 13 Uzura normală a unei cămăși de cilindru:
I, II, III – plane de măsurare a ovalității și coni cității