”GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MURE Ș FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT Programul de studii: DREPT LUCRARE DE LICEN Ț Ă Coordonator [629860]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE
”GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MURE
Ș

FACULTATEA DE ECONOMIE
ȘI DREPT

Programul de studii:

DREPT

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

Coordonator
științific:

Absolventă:

Lect. univ.dr
.
KAJCSA

Andrea

SZÉKELY Antónia

TÂRGU MURE
Ș

IULIE
2021

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE,
ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE
”GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MURE
Ș

FACULTATEA DE ECONOMIE
ȘI DREPT

Programul de studii:

DREPT

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A
DREPTURILOR SO
ȚULUI
SUPRAVIE
ȚUITOR ÎN DREPTUL
ROMÂN
ȘI ITALIAN

Coordonator
științific:

Absolventă:

Lect. univ.dr
.
KAJCSA

Andrea

SZÉKELY Antónia

TÂRGU MURE
Ș

IULIE
2021

CUPRINS

INTRODUCERE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………….

2

Capitolul I

CONSIDERA
Ț
II
TEORETICE PRIVIND DREPTURILE SUCCESORALE ALE

SO
ȚULUI SUPRAVIEȚ
UITOR

…………………………..
…………………………..
……………………….

4

1.

Condi
țiile calit
ă
ții de soț supravieț
uitor

…………………………..
…………………………..
………….

4

1.1

Capacitatea succesorală
și vocați
a succesoral
ă

…………………………..
……………………….

7

1.2
Nedemnitatea succesoral
ă

…………………………..
…………………………..
…………………..

15

1.3
Calitatea
de so
ț

la data deschiderii succesiunii……………………………………………….

2.
Dreptul la mo
ștenire al soțului supravieț
uitor…………………………………………………….

2.1
Dreptul de mo
ștenire î
n con
curs
cu oricare dintre clasele de mo
ștenitori legali sau
î
n lipsa rudelor din cele patru clase…………………………………………………………………………….

2.2 Caracterele
juridice ale dreptului la mo
ștenire al soțulu
i supravie
ț
uitor……………

Capitolul II

DREPTUR
ILE SUCCESORALE SPECIALE ALE SO
ȚULUI SUPRAVIEȚ
UITOR

.

19

1.
Dreptul de abita
ț
ie

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………..

19

2.

Dreptul special de mo
ștenire al soțului supravieț
uitor

…………………………..
……………………….

22

Capitolul
III

DREPTURILE SO
ȚULUI SUPRAVIEȚUITOR Î
N CON
DI
ȚIILE MOȘ
TENIRII
TESTAMENTARE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………

35

1.
So
țul supravieț
uitor este legatar

…………………………..
…………………………..
……………………

35

2.
Legatarul este un mo
ș
tenitor din clasa I

…………………………..
…………………………..
…………

44

3.

Legatarul este un mo
ș
tenitor din clasa a II
–
a

…………………………..
…………………………..
….

50

4.
Legatarul este un mo
ș
tenitor din clasa a III
–
a sau a IV
–
a

5.
Legatarul este o persoană străină de clasele de mo
ș
tenitori legali

6.
Situa
ția moș
tenitorului legal exheredat

CONCLUZII

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………………

56

BIBLIOGRAFIE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

58

INTRODUCERE

Despre drepturile succesorale ale so
țului supraviețuitor s
–
au scris foarte multe
dealungul istoriei. În timp ce aceste drepturi cândva erau ca
și inexistente, în zilele
noastre s
–
a ajuns la conturarea acestora într
–
o manieră destul de clară tuturor
oamenilor.

Primele men
țiuni despre aceste drepturi le reg
ăsim în dreptul roman
,
situa
ție în
care so
țul sau soția supraviețuitoare moșteneau doar în acea situație în care nu existau
rude din primele trei clase de mo
ștenitori, ei nef
ăcând parte di
n niciuna dintre aceste
clase.
Pe timpul domniei lui Iustinian a fost recunoscută dreptul s
uccesoral al văduvei,
aceasta putând mo
șteni maxim un sfert din totalul patrimoniului succesoral.
1

În ceea ce pive
ște dreptul român, mențiuni scrise despre drepturile succesorale
ale so
țului supraviețuitor apar

în Codul Civil din 1864, lege
care

însă

n
u recuno
ștea
drepturi echitabile so
țului supraviețuitor, acesta putând veni la moștenire doar dup
ă
rudele defunctului, respectiv doar după ultimul colate
ral de gradul al doisprezecelea,
prin urmare fiind cel care culegea mo
ștenirea chiar înainte ca aceasta

să fie culeasă de
către stat.

Această reglementare însemna că so
țul supraviețuitor putea veni la
mo
ștenire doar în absența succesibililor defunctului din cele patru clase de
mo
ștenitori. Mai târziu, în anul 1944 prin prevederile Legii 319/1944
s
–
a institu
it un
regim mai favorabil so
țului
supravie
țuitor recunoscându
–
i
–
se atât un drept la
mo
ștenire în concurs cu oricare dintre rudele defunctului, cât și drepturile speciale de
abita
ție asupra locuinței comune și dreptul special asupra bunurilor aparținând
gos
podăriei casnice. De asemenea prin această lege s
–
a instituit egalitatea între bărbat
și femeie, oferind aceleași drepturi soțului supraviețuitor indiferent de sex.

Peste decenii, odată cu intrarea în vigoare a Codului Civil din data de 1
octombrie 2011

s
–
a păstrat configura
ția drepturilor succesorale ale soțului
supravie
țuitor instituit
ă de Legea nr. 319/1944, doar că aceste drepturi au fost
intoduse în Codul Civil.

1

Romulus Gidro, Aurelia Gidro,
,,Drept privat roman, Elemente comparative cu dreptul civil
și dreptul procesual civil român contemporan”
, Ed. Universul Juridic, Bucure
ști 2014, p.

Analizând
reglementarea actuală a drepturilor succesorale ale so
țului
supravie
țuitor,
observăm în primul rând că
aceasta a fost făcută înainte de a se stabili
drepturile succesorale ale celorlal
ți moștenitori legali ai defunctului f
ăcând parte din
c
ele patru clase de mo
ștenitori, și aceasta deoarece soțul supraviețuitor

vine în
concurs cu o
ricare dintre aceste clase de mo
ștenitori și pentru c
ă stabilirea cotei
so
țului supraviețuitor se determin
ă cu prioritate fa
ț
ă de ace
știa.

În dreptul civil italian se men
ționeaz
ă desp
r
e drepturile succesorale ale so
țului
supravie
țuitor începând cu
anul 1
865
,
moment istoric

în care acesta era considerat un
simplu uzufructuar, putând culege jumătate din mo
ștenire dac
ă venea în concurs cu un
cop
il
și o treime în cazul mai multor copii. Adoptarea codului civil din 1942 a adus cu
sine

recunoa
șterea soțului sup
ravie
țui
tor drept mo
ștenitor și nu ca
simplu
uzufructurar. De asemenea
,

caracterul de uzufructuar era unul temporar
și nu unul
perpetuu, a
șa cum se întâmpla în cazul propriet
ă
ții
altor categorii de persoane care
venea la mo
ștenire.

Prin trecerea anilor s
–
a ajuns la o mărire a drepturilor minime pe care le avea
so
țul supraviețuitor în concurs cu ceilalți moștenitori atât în dreptul civil român, cât și
în cel italian.

Poate ai putea introduce aici o fraza in care sa descrii principalele chestiuni pe care le

vei aborda in cadrul lucrarii. Poti scrie fraza asta chiar la final, dupa ce ai o idee clara
ce chestiuni ai tratat


CAPITOLUL I

CONSIDERA
ȚII TEORETICE PRIVIND DREPTURILE
SUCCESORALE ALE SO
ȚULUI SUPRAVIEȚUITOR

1. CONDI
ȚIILE CALIT
Ă
ȚII DE
SO
Ț SUPRAVIEȚUITOR

În dreptul civil român există trei condi
ții ale calit
ă
ții de soț supraviețuitor,
acestea fiind: capacitatea succesorală; nedemnitatea succesorală
și calitatea de soț la
data deschiderii mo
ștenirii.

Calitatea de so
ț la data desch
iderii mo
ștenirii este o condiție special
ă
;
capacitatea succesorală
și demnitatea de a succede fiin
d considerate condi
ții generale
ale dreptului la mo
ștenire.

1.1 CAPACITATEA SUCCESORALĂ
ȘI VOCAȚIA SUCCESORAL
Ă

Pentru a avea capacitate
succesorală so
țul supraviețuitor trebuie s
ă fie în via
ț
ă
la data deschiderii mo
ștenirii defunctului, chiar și în acele condiții când acesta
supravie
țuiește doar cu câteva ore sau minute mai mult. În cazul nestabilirii

momentului exact al decesului
celor do
i so
ți și a supraviețuirii unuia faț
ă de celălalt,
ace
știa vor fi considerați comorienți sau codecedați și aplicând art. 957 alin. (2) din
Codul Civil nu vor avea capacitatea de a se mo
șteni reciproc.
2

În ceea ce prive
ște vocația succesoral
ă a so
țului s
upravie
țuitor, acesta are o
voca
ție legal
ă generală, fiind mo
ștenitor legal al soțului defunct, deși nu este rud
ă cu
acesta din urmă. So
țul supraviețuitor nu înl
ătură rudele defunctului de la mo
ștenire și
la rândul său nu este înlăturat de către ace
știa. C
oncubinajul dintre un bărbat
și o
femeie oricât de durată ar fi fost nu dă posibilitatea acestora de a se mo
șteni.

Voca
ția se poate dobândi fie pe cale legal
ă, fie pe c
ale

testamentară. În acel
caz în care so
țul supraviețuitor ar avea și o vocație legal
ă
și una testamentar
ă acesta ar
avea un drept de op
țiune distinct pentru fiecare în parte.

2

Daniela
N
egrilă,
,,
Mo
ștenirea în codul civil. Studii teoretice și practice
"
,
Edi
ția a 3
–
a
,
Ed.
Universul Juridic, Bucure
ști, 2018
, p.249.

De regulă so
țul supraviețuitor nu este rud
ă cu defunctul, fapt pentru care se
și
consideră că acesta nu face parte din clasele de mo
ștenitori legali. Exc
ep
ția de
la
această regulă o reprezintă acea situa
ție

în care doi veri primari se căsătoresc, vărul

primar fiind rudă de gradul IV cu so
țul/soția.

În acest caz, so
țul supraviețuitor ar avea
două
posibile
voca
ții legale:
una

de so
ț supraviețuitor și
una

de rudă a defunctului,
putând să decidă distinct, de două ori pentru fiecare chemare în parte. Un al treilea caz
de op
țiune ar fi acela în care defunctul ar fi l
ăsat
un legat so
țului supraviețuitor, acesta
având posibilitatea de o
țiune de dou
ă ori ca mo
șt
enitor legal
și o dat
ă ca legatar.
3

1.2 NEDEMNITATEA SUCCESORALĂ

O altă condi
ție pentru a putea moșteni es
te una negativă, respectiv
de a nu fi
nedemn. În codul civil din 1864 nevrednicia era o sanc
țiune care consta în dec
ăderea
de drept a unui succe
sibil din dreptul de mo
ștenire legal
ă, care î
și producea efectele
de la data deschiderii succesiunii.
Această sanc
țiune era atras
ă

prin săvâr
șirea unor
fapte grave fa
ț
ă de defunct sau fa
ț
ă de memoria acestuia
și erau prev
ăzute în mod
limitativ de către leg
e.

Cu trecerea timpului s
–
au descoperit neajunsurile reglementării
anterioare
și inspirându
–
se din dispozi
țiile prev
ăzute în Codul Civil din Quebec
și din
cele ale Codului Civil francez, Codul Civil român a reglementat nedemnitatea de
drept
și pe cea judic
iară.

Potrivit dispozi
țiilor art. 958 alin (1) din Codul Civil exist
ă următoarele cazuri
de nedemnitate de drept: când un succesibil prin săvâr
șirea unei infracțiuni ajunge s
ă
fie condamnat penal, infrac
țiunea fi
ind săvâr
șit
ă cu inten
ția de a
–
i

ucide pe
cei care
lasă mo
ștenirea; și când înainte de deschiderea moștenirii cu intenția de a înl
ătura un
alt succesibil, care, dacă mo
ștenirea s
–
ar fi deschis la acea dată ar fi înlăturat, sau a
r

fi
diminuat
voca
ția la moștenire a
acel
ui

succesibil care săvâr
șește

o infrac
țiune
împotriva sa.

Invocarea nedemnită
ții de drept poate fi invocat
ă oricând
și de c
ătre orice
persoană interesată, sau din oficiu de către instan
ța de judecat
ă ori de către notarul
public pe baza hotărârii judecătore
ști din care s
ă rezulte ne
de
m
nitatea, a
șa cum

3

Liviu
Stănciulescu,
,,
Mo
ștenirea. Doctrin
ă
și jurisprudenț
ă
"
, Ed.Hamangiu, Bucure
ști,
2017, p.89
–
94
.

prevede articolul 958 alin. (3) din Noul Cod Civil. Nedemnitatea de drept, a
șa cum îi
spune
și numele opereaz
ă de la sine,
ope legis

și nu trebuie s
ă existe o hotărâre
judecătorească în acest sens, a
șa cum este
în cazul nedemnită
ții
judiciare
.

Invocarea nedemnită
ții va putea fi f
ăcută doar pe baza unei hotărâri
judecătore
ști, indiferent de natura acesteia, civil
ă sau penală, din care să rezulte
situa
ția

care atrage nedemnitatea
.
4

Cu privire la

nedemnitatea judiciară, potrivit art. 959 alin. (1) C. civ.,
următoarele persoane pot fi declarate nedemne: persoana care cu inten
ție s
ăvâr
șește
împotriva celui care lasă mo
ștenirea o fapt
ă de violen
ț
ă fizică sau morală, ori o faptă
care a avut ca urmare
moartea victimei, fiind condamnată penal; când succesibilul cu
rea
–
credin
ț
ă ascunde, alterează, distruge sau falsifică testamentul defunctului; când
prin dol sau violen
ț
ă se împiedică modificarea sau revocarea testamentului de către
cel care l
–
a întocmit.
5

Declararea nedemnită
ții judiciare poate fi solicitat
ă de către oricare succesibil.
Spre deosebire de nedemnitatea de drept a cărei declarare poate fi solicitată de către
orice persoană interesată, în cazul nedemnită
ții judiciare opereaz
ă situa
ția invoc
ă
rii
doar de către succesibili.

Efectele în raport cu nedemnul sunt următoarele: înlăturarea acestuia de la
mo
ștenire, indiferent dac
ă aceasta este una legală sau una testamentară, nedemnul
neputând să culeagă nici rezerva la care ar fi îndreptă
țit în caz
ul în care ar fi
mo
ștenitor rezervatar. Nedemnitatea își produce efectele de la data deschiderii
mo
ștenirii, indiferent dac
ă fapta s
–
a săvâr
șit înainte sau dup
ă acest moment.

Un
exemplu ar fi situa
ția în care nedemnul ar fi înl
ăturat de la mo
ștenire dac
ă a

fost
condamnat penal pentru că a atentat la via
ța lui
de cuius
, sau ar fi înlăturat deoarece
falsifica testamentul ulterior deschiderii mo
ștenirii al celui decedat.

Dacă nedemnul culege bunurile succesiunii înainte de declararea acestuia ca
fiind nedemn
,

intervine obliga
ția acestuia
de a restitui aceste bunuri.
De fiecare dată
când
este posibil
restituirea se va face în natură, excep
ție f
ăcând acea situa
ție în care
bunurile au fost înstrăinate unui ter
ț de bun
ă credin
ț
ă, care nu p
oate fi obligat la
resti
tuire
către mo
ștenitorii de drept
, dar
și

situa
ția în care bunurile au pierit din

4

Dan
Chirică,
,,
Tratat
de drept civil. Succesiunile
și liberalit
ă
țile
"
, E
di
ția a 2
–
a, Ed.
Hamangiu, Bucure
ști, 2017, p. 19
–
21.

5

A se vedea L.Stănciulescu,
op. cit
.
, p.77
.

motive imputabile nedemnului.

În aceste situa
ții restituirea se va face prin echivalent,
la valoarea cea mai mare, având în vedere momentul în care cel nedemn a intrat în
posesia bunurilor
și momentul înstr
ăinării acestora sau p
ieirii

lor.

Nedemnitatea poate fi înlăturată, aspect
de

noutate

dacă ne raportăm la Codul
Civil din 1864,
potrivit căruia era imposibilă

înlăturarea nedemnită
ții de c
ătre
autorul
mo
ștenirii
. Noul Cod Civil prin articolul 961 prevede că efectele nedemnită
ții de drept
cât
și a celei judiciare
”pot fi înlăturate
expres prin testament sau printr
–
un act
autentic notarial de către cel care lasă mo
ștenirea.”
6

Iertarea nedemnului se face prin voin
ța exclusiv
ă a autorului succesiunii, acest
fapt oferindu
–
i o suveranitate în raport cu exercitarea dreptului de propriet
ate cu
privire la bunurile pe care le are în patrimoniu atât în timpul vie
ții cât și dup
ă moarte.

Iertarea nedemnului este o consecin
ț
ă a reabilitării rela
ției dintre autorul succesiunii și
succesibil, care poate fi constatată atât printr
–
o declara
ție expr
esă, sub formă autentică
sau parte a unui testament cât
și de c
ătre instan
ța de judecat
ă sau notarul public care
instrumentează cauza succesorală prin orice mijloc de probă, documente, declara
ții de
martor, înscrisuri olografe scrise de către autorul mo
ște
nirii
și necontestate în urma
unei expertize.
7

1.3 CALITATEA DE SO
Ț LA DATA DESCHIDERII SUCCESIUNII

Existen
ța acestei calit
ă
ți la data deschiderii moștenirii conduce la pierderea
importan
ței unor aspecte precum:
durata căsniciei; starea materială;
sexul so
țului
supravie
țuitor; dac
ă au avut sau nu copii; dacă convie
țuiau sau erau desp
ăr
țiți în fapt,
indiferent din vina căruia dintre so
ți la data decesului defunctului.

Calitatea de so
ț se poate pierde prin divorț, prin anularea c
ăsătoriei sau prin
c
onstatarea nulită
ții c
ăsătoriei.

Privind ipoteza divor
țului art. 970 din Codul Civil ne
spune că ”
So
țul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dac
ă, la data deschiderii
mo
ștenirii, nu exist
ă o hotărâre de divor
ț definitiv
ă.”

În ceea ce prive
ște d
ata desfacerii căsătoriei există mai multe situa
ții:

6

A se vedea D.Chirică,
op. cit
., p. 22
–
27
.

7

A se vedea Nicolae
–
Ciprian Nica ,,
Îndepărtarea efectelor nedemnită
ții succesorale din
perspectiva succesiunilor cu elemente de extraneitate”,
în revista Universul Juridic, nr.6/
6.0.2016, p. 3
–
4

a) În cazul divor
țului pe cale judiciar
ă, art. 382 alin. (1) C. civ. prevede:
”căsătoria
este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s
–
a pronun
țat divorțul a r
ămas
definitivă.”

Calitatea de so
ț se p
rezumă până la această dată, chiar dacă moartea a
intervenit în cursul procesului, chiar
și dup
ă pronun
țarea divorțului, dar înainte ca
hotărârea să fi fost definitivă. În această situa
ție soțul supraviețuitor va moșteni,
deoarece
căsătoria încetează prin
moarte, efectele divor
țului nemaiproducându
–
se.
Până la rămânerea definitivă a hotărârii de divor
ț p
ăr
țile se pot împ
ăca, poate
interveni admiterea sau respingerea ac
țiunii, sau se poate ataca cu apel hot
ărârea.
După rămânerea definitivă a hotărârii de div
or
ț fostul soț pierzând calitatea, pierde și
dreptul de a
–
l mo
șteni pe defunct.

Există
și o situație de excepție în cazul divorțului reglementat
ă de art. 925 C.
pr. civ.
și de art. 380 și 382 alin. (2) C. civ. Articolul 925 din Codul de procedur
ă
civilă
prevede că în acel caz în care unul dintre so
ți moare în timpul procesului
instan
ța va lua act de încetarea c
ăsătoriei
și va dispune, prin hot
ărâre definitivă
închiderea dosarului.
Alineatul doi al aceluia
și articol
reglementează

acea situa
ție în
care cere
rea de divor
ț se întemeiaz
ă pe culpa pârâtului
și

stabile
ște c
ă

în urma
decesului reclamantului mo
ștenitorii acestuia din urm
ă vor avea posibilitatea
continuării procesului împotriva pârâtului, instan
ța admițând acțiunea dac
ă va
constata culpa exclusivă al

so
țului pârât. În situația în care acțiunea este continuat
ă de
către mo
ștenitorii soțului reclamant c
ăsătoria se consideră desfăcută la data
intoducerii cererii de divor
ț.

Articolul 382. alin. (2) C. civ. prevede desfacerea căsătoriei la data decesului
so
țului reclamant. Având în vedere succesiunea în timp a celor dou
ă acte normative,
se consideră că prevederea din art. 382 alin. (2)
din Codul Civil a fost abrogată prin
art. 925 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, căsătoria se va considera
d
esfăcută la data intorducerii cererii de divor
ț, nu la data decesului.
8

Ac
țiunea de divorț are caracter strict personal, dar în aceast
ă situa
ție
mo
ștenitorii soțului reclamant pot continua acțiunea, aceștia putând fi atât moștenitori
legali, cât
și testa
mentari cu voca
ție concret
ă la mo
ștenire. În lipsa moștenitorilor
legali sau testamentari ac
țiunea va putea fi continuat
ă de către comuna, ora
șul sau
municipiul în a cărei rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii mo
ștenirii. În

8

Francisc Deak, Romeo

Pope
scu, ,,
Tratat de drept succesoral.

Vol.I
.

Mo
ștenirea legal
ă
"
,
E
di
ția

a 3
–
a, Ed. Universul Juridic, 2013, p. 238
–
240
.

privin
ța conti
nuării ac
țiunii și un singur moștenitor

cu voca
ție concret
ă poate face
acest lucru. Cererea de divor
ț va deveni nemodificabil
ă de către mo
ștenitorii introduși
în cauză, în cazul în care so
țul reclamant decedat nu a cerut desfacerea c
ăsătoriei din
culpa exc
lusivă a so
țului pârât.
9

Dacă ne referim la efecte, aceste pot fi

diferite
:

în

situa
ția în care moștenitorii
nu continuă ac
țiunea de divorț, c
ăsătoria
va înceta

prin moartea so
țului reclamant,
iar
so
țul pârât
îl va mo
șteni pe defunct
;
procesul continuă
prin intermediul mo
ștenitorilor,
dar din probele administrate nu rezultă culpa exclusivă a so
țului pârât, ipotez
ă

în care

instan
ța
va încheia

dosarul
și soțul pârât
îl va mo
șteni pe cel decedat în calitate de soț
supravie
țuitor; acțiunea continu
ă

prin mo
șt
enitori
și din probele administrate reiese
culpa exclusivă a so
țului pârât, caz în care instanța va admite acțiunea de divorț
căsătoria
va fi

considerată ca desfăcută la data introducerii cererii de divor
ț, ceea ce
înseamnă că so
țul pârât nu va mai avea ca
litatea de so
ț supraviețuitor la data decesului
so
țului reclamant
și deci nu
îl

va

mo
șten
i

pe acesta.
10

b) Divor
țul prin acordul soților pe cale administrativ
ă sau notarială: în acest
caz căsătoria va fi desfăcută pe data eliberării certificatului de di
vor
ț. Dup
ă cum
men
ționeaz
ă art. 375 alin. (1) al Codului Civil
,

ofi
țerul de stare civil
ă sau notarul
public
de la locul căsătoriei sau al ultimului domiciliu comun al so
ților
poate desface
căsătoria dintre cei doi so
ți eliberându
–
le certificatul de divor
ț,

potrivit legii, dacă
ace
știa
sunt de acord cu divor
țul, nu au copii minori n
ăscu
ți în timpul c
ăsătoriei, din
afara căsătoriei sau adopta
ți.
11

Alineatul 2 al aceluia
ți articol menționeaz
ă
posibilitatea notarului de a desface căsătoria
și în acel caz în care

din căsătorie, din
afara căsătoriei sau adoptând au rezultat copii minori, însă so
ții
convin

în acest caz
asupra numelui de familie pe care îl vor purta după divor
ț, exercitarea autorit
ă
ții
părinte
ști de c
ătre ambii so
ți, stabilirea locuinței copiilor dup
ă divor
ț, modul în care
părintele separat va men
ține leg
ătura cu fiecare dintre copii. De asemenea cei doi so
ți
trebuie să stabilească contribu
țiile lor la cheltuielile de creștere, educare, înv
ă
ț
ătură
și
pregătire profesională a copiilor.

9

F.Deak,
apud

F.A.Baias,
"
Noul Cod Civil. Comentariu pe articole
"
, Ed. C. H. Beck,
Bucure
ști, 20
14

p. 410, 411
.

10

A se vedea F. Deak,
op. cit
, p. 241.

11

Idem
, p. 242.

În cazul nulit
ă
ții relative sau absolute a c
ăsătoriei aceasta se desfiin
țeaz
ă cu
efect retroactiv, neexistând drepturi succesorale în această situa
ție, chiar dac
ă
constatarea nulită
ții

sau anularea
s
–
a pronun
țat sau
au rămas definitive

ulterior
decesului.
12

O
excep
ție

de la această regulă este reprezentată de căsătorie. Î
n cazul
acesteia

so
țul de bun
ă credin
ț
ă

la data încheierii căsătoriei, chiar dacă aceasta a fost
declarată ulterior nulă sau anulată,
păstrează

calitatea de so
ț pân
ă la rămânerea
definitivă a hotărârii

judecătore
ști. În aceast
ă situa
ție
so
țul supraviețuitor va veni la
mo
ștenire nepierzând calitatea de soț la data deschiderii moștenirii.

Dacă so
țul
supravie
țuitor a fost de rea credinț
ă la data încheierii căsătoriei acesta nu va mo
șteni
și prin urmare pie
rde calitatea de so
ț cu efect retroactiv. Dac
ă moartea unuia dintre
so
ți intervine dup
ă rămânerea definitivă a hotărârii judecătore
ști de desființare acesta
nu va putea să îl mo
șteneasc
ă pe celălalt so
ț chiar dac
ă era de bună credin
ț
ă, deoarece
hotărârea a

fost deja pronun
țat
ă, el/ea nemai
având calitatea de so
ț.
13

O problemă ridicată de către literatura de specialitate se referea la capacitatea
succesorală a so
țului supraviețuitor în cazul în care aceștia sunt comorienți sau
codeceda
ți, problema referindu
–
se la faptul dacă ace
știa se vor moșteni reciproc sau
unul îl va mo
șteni pe cel
ălalt? Regula o constituie aceea că ace
știa nu se vor moșteni,
so
ții codecedați neavând capacitate succesoral
ă reciprocă. Ei vor lăsa două succesiuni
distincte, care vor fi cul
ese de către mo
ștenitorii lor legali sau testamentari.
Un
exemplu în această materie ar fi acel caz în care so
ții XY și XZ au decedat
concomitent într
–
un accident rutier, lăsând în urma lor o casă în valoare de 800 mii de
lei dobândit în timpul căsătoriei
și doi copii ai soției XZ (din afara c
ăsătoriei XX
și
XQ). În cazul de fa
ț
ă jumătate din casă (mo
ștenirea lui XZ în valoare de 400 mii lei)
va reveni celor doi fii XX
și XQ (câte 200 mii fiecare), iar cealalt
ă jumătate
(mo
ștenirea lui XY) va deveni vacant
ă

(în lipsă de mo
ștenitori legali sau testamentari)
și va fi culeas
ă de către comuna, ora
șul sau municipiul, dup
ă caz, de la locul situării
casei.
14

12

A se vedea D.Negrilă,
op. cit
, p. 252

13

L
iviu

Stănciulescu,
,,
Drept civil. Partea specială
. Contracte
și succesiuni”
, E
di
ția a 2
–
a,
Ed. All Beck, Bucure
ști, 2004, p. 311

14

L. Stănciulescu, 2017,
op cit
, p. 142
–
143

CAPITOLUL II

DREPTUL LA MO
ȘTENIRE ȘI DREPTURILE SUCCESORALE
SPECIALE ALE SO
ȚULUI SUPRAVIEȚUITOR

1.

DREPTUL LA MO
ȘTENIRE AL SOȚULUI SUPRAVIEȚUITOR

So
țul supraviețuitor este chemat la moștenire, în concurs cu oricare clas
ă de
mo
ștenitori legali, cu toate c
ă nu face parte din niciuna dintre aceste clase. De aici ne
putem da seama că nu este înlăturat d
e niciuna dintre aceste clase de mo
ștenitori și la
rândul său nu înlătură pe nimeni din rudele defunctului, indiferent din ce clasă ar face
parte ace
știa din urm
ă.

Având în vedere aceste aspecte Codul Civil stabile
ște c
ă so
țul supraviețuitor
are dreptul

la o cotă
–
parte din masa succesorală a cărei mărime variază în func
ție de
clasa de mo
ștenitori cu care vine în concurs.
15

1.1

DREPTUL LA MO
ȘTENIRE ÎN CONCURS CU ORICARE DINTRE
CLASELE DE MO
ȘTENITORI LEGALI SAU ÎN LIPSA RUDELOR DIN
CELE PATRU CLASE

A
șa c
um am men
ționat cota soțului supraviețuitor se stabilește în funcție de
clasa de mo
ștenitori cu care vine în concurs. Astfel, dac
ă vine în concurs cu:

a)

descenden
ții defunctului, cei considerați prima clas
ă de
mo
ștenitori și indiferent de num
ărul acestora,
so
țul
supravie
țuitor are dreptul la
1/4 ( o pătrime ) din mo
ștenire;

b)

ascenden
ții privilegiați
, indiferent de numărul lor
și care vin
împreună cu colateralii privilegia
ți
( clasa a II
–
a ), tot la fel
indiferent de numărul lor, so
țul supraviețuitor are drept
ul la 1/3
(o treime ) din mo
ștenire;

c)

numai cu colateralii sau numai cu ascenden
ții privilegiați, în
ambele cazuri indiferent de numărul lor, el culege 1/2 (
jumătate ) din mo
ștenire;

15

A se vedea Francisc Deak,
op. cit.
, p.248

d)

ascenden
ții ordinari ( clasa a III
–
a ) sau cu colateralii ordinari (
clasa a IV
–
a) indiferent de numărul lor, în ambele situa
ții soțul
supravie
țuitor are dreptul la 3/4 ( trei p
ătrimi) din mo
ștenire
16

În acel caz în care so
țul supraviețuitor nu vine în concurs cu nici una dintre
clasele de mo
ștenitori legali, cota pe care o

prime
ște se stabilește având în vedere
existen
ța sau neexistența unui testament valabil l
ăsat de către autorul mo
ștenirii. În
situa
ția inexistenței unui testament valabil soțul supraviețuitor are dreptul la întreaga
mo
ștenire al lui
de cuius.

Dacă însă se

constată existen
ța unui testament valabil cota
so
țului supraviețuitor se va calcula având în vedere rezerva pe care legea i
–
o
conferă.
17

În raportul dintre so
țul supraviețuitor și rudele defunctului pot s
ă apară unele
probleme speciale, dintre care a
ș dor
i să fac referire la:

a)

atunci când două sau mai multe persoane pretind, în calitate de so
ți
supravie
țuitori drepturi succesorale
–

cazul căsătoriilor putative. Potrivit
articolului 972 alin. 3 din Codul Civil partea din mo
ștenire care se cuvine
so
țului supra
vie
țuitor din c
ăsătoria valabilă în raport cu ceilal
ți moștenitori se
împarte în mod egal cu so
țul inocent din c
ăsătoria nulă, ambii so
ți fiind de
bună credin
ț
ă la încheierea căsătoriei. Un exemplu în această materie ar fi acea
situa
ție în care autorul moș
tenirii lasă o casă în valoare de 400 mii de lei,
realizată cu so
ția sa din c
ăsătoria legal încheiată, AB, dar
și pe AC, o a doua
so
ție, dintr
–
o căsătorie nelegal încheiată ( deoarece nu a divor
țat de
prima
so
ție, AB ). În acest caz, dac
ă decesul a interve
nit înainte de data rămânerii
definitive a hotărârii de desfiin
țare celei de a doua c
ăsătorii, so
șia de bun
ă
credin
ț
ă, AC va culege 100 mii lei ( din mo
ștenirea total
ă de 200 mii lei, pe
care o împarte egal cu AB ). So
ția din c
ăsătoria valabilă, AB, va cul
ege
cealaltă jumătate a mo
ștenirii de 100 mii lei ( ea fiind și proprietar exclusiv a
1/2 din casă ).
18

b)

cazul dezmo
ștenirii directe a unor moștenitori legali, în acea situație în care
so
țul supraviețuitor vine în concurs cu dou
ă clase de mo
ștenitori legali
.

În

16

Ioan Sabău
–
Pop, ,,
Drept civil. Dreptul de mo
ștenire”,
Ed. Universită
ții Petru Maior din
Târgu Mure
ș, 2003, p.73

17

Daniela Negrilă,
op.cit,
p.22

18

Liviu Stănciulescu,
op.cit.,
2017, p.148
–
149

cazul în care to
ți moștenitorii legali rezervatari dintr
–
o clasă de mo
ștenitori vor
fi exhereda
ți ei nu vor veni la moștenire ( de exemplu colateralii privilegiați al
defunctului ), situa
ție în care cota soțului supraviețuitor se va stabili în raport
c
u mo
ștenitorii cu care concureaz
ă efectiv. Un exemplu ar fi situa
ția în care
so
țul supraviețuitor vine în concurs cu p
ărin
ții lui
de cuius,
în acest caz are
dreptul la 1/2 din mo
ștenire, iar nu 1/3 cum era cazul dac
ă venea în concurs
și
cu colateralii priv
ilegia
ți. Dac
ă din clasa a II
–
a de mo
ștenitori legali, care
cuprinde atât colateralii privilegia
ți cât și ascendenții privilegiați
au fost
dezmo
șteniți total doar p
ărin
ții defunctului, f
ăcând parte din grupul
colateralilor privilegia
ți, ei culeg totuți 1/6

din mo
ștenire ( 1/12 fiecare ),
deoarece fac parte din categoria mo
ștenitorilor legali rezervatari, iar având în
vedere acest aspect, la stabilirea cotei so
țului supraviețuitor trebuie luat
ă în
seamă
și prezența lor. În cazul existenței de moștenitorilor

din subclasa
colateralilor privilegia
ți, soțul supraviețuitor va primi doar 1/3 din moștenire,
de
și așcendenții privilegiați au fost dezmoșteniți, iar colateralii privilegiați vor
primi restul de 1/2 din mo
ștenire, ei fiind aceia care profit
ă de dezmo
șten
irea
părin
ților.

În situa
ția în care autorul moștenirii l
–
a dezmo
ștenit direct și total pe
unicul său copil so
țul supraviețuitor va veni în concurs atât cu clasa urm
ătoare
chemată la mo
ștenire ( de exemplu cl
asa a II
–
a formată din ascenden
ț
ii
și
colater
alii privileg
ia
ți ), cât și cu copilul, care face parte din clasa I de
mo
ștenitori și care va culege rezerva succesoral
ă. Dacă din clasa a II
–
a fac pate
doar părin
ții defunctului dezmoșteniți direct și total, soțul supraviețuitor va
urma să concureze
și cu

mo
ștnitorii din clasa a III
–
a. De asemenea, dacă din
clasa a II
–
a face parte un frate al defunctului, a cărui cotă a fost redusă prin
testament la 1/4 din mo
ștenire (fiind vorb
ă de o dezmo
ștenire total
ă
și
par
țial
ă), iar so
țul supraviețuitor ar urma s
ă c
oncureze atât cu fratele cât
și cu
vărul primar al autorului mo
ștenirii. ( moștenitor din clasa a IV
–
a ).

Prevederile articolului 972 alineatul 2 din Codul Civil stabilesc faptul
că, în cazul în care so
țul supraviețuitor vine în concurs cu mai multe clase

de
mo
ștenitori legali, cota acestuia se va stabili de parc
ă ar veni în concurs doar
cu cea mai apropiată clasă dintre ele.

De exemplu, dacă a fost dezmo
ștenit
direct
și total copilul defunctului și soțul supraviețuitor va veni în cocnurs cu
acesta, precum

și cu p
ărin
ții și frații autorului moștenirii, cota soțului

supravie
țuitor va fi de 1/4 din moștenire, adic
ă aceasta va fi stabilită de parcă
ar fi venit în concurs doar cu clasa I de mo
ștenitori. În aceast
ă situa
ție cota
copilului va fi de 3/8 ( rezerva
succesorală ),
și restul de 3/8 se va împ
ăr
ți între
mo
ștenitorii din clasa a II
–
a, potrivit regulilor care stabilesc împăr
țirea între
asc
enden
ții

și colateralii privilegiați.
19

c) a treia problemă, care totodată constituie
și o excepție o reprezint
ă acea
situa
ție în care soțul supraviețuitor este și rud
ă cu autorul mo
ștenirii. În acest
caz so
țul supraviețuitor are vocație multipl
ă la mo
ștenire și poate culege
cumulativ. Un exemp
lu relativ în acest caz este situa
ția în care defunctul las
ă o
avere de
600

mii lei
și exist
ă doi veri primari în via
ț
ă ( AB
și AC, rude
colaterale de gradul IV ). Defunctul a fost căsătorit legal cu AB, astfel aceasta
are
și calitatea de soț supraviețuit
or. În acest caz acceptând cele do
uă voca
ții,
AB culege în total 5
50 mii lei
( 500 în calitate de so
ț supraviețuitor plus 50 mii
în calitate de văr primar ). Celălalt văr primar al lui
de cuius,
AC

va primi 50
mii lei.

Având în vedere o altă situa
ție în c
are defunctul a fost căsătorit cu fiica
sa de bună credin
ț
ă ( nu
știa c
ă defunctul a fost tatăl său, sau
știa, dar nu
cuno
ștea c
ă legea interzice ), păstrează calitatea de so
ț supraviețuitor pân
ă în
momentul anulării căsătoriei putative, putând avea atât c
alitatea de so
ț
supravie
țuitor cât și cea de fiic
ă. Această situa
ție se aplic
ă în cazul în care
defunctul a lăsat ca urma
și doi copii, iar fiica sa care accept
ă ambele voca
ții
poate culege cumulativ mo
ștenirea. Un exemplu ar fi acela în care autorul
mo
șten
irii lasă o avere de 400 mii lei, două fiice în via
ț
ă, BA
și BB și a fost
căsătorit cu BA ( de bună credin
ț
ă, ne
știind c
ă defunctul îi era
și tat
ă, nu doar
so
ț ) astfel BA va putea fi în același timp și fiic
ă a defunctului, dar
și soț
supravie
țuitor al ace
stuia. Aceeptând cele două voca
ții, AB va culege în total
250 mii lei ( 100 în calitate de so
ț supraviețuitor plus 150 mii în calitate de
descendent de gradul I ). Cealaltă fiică a defunctului BB va culege 150 mii
lei.
20

19

F. Deak,
op. cit,
p.251
–
252

20

L. Stănciulescu,
op. cit,
2017, p. 150
–
151

1
.2 CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTU
LUI LA MO
ȘTENIRE AL
SO
ȚULUI SUPRAVIEȚUITOR

Aceste caractere sunt:

a)

so
țul supraviețuitor poate veni la moștenire numai în nume propriu, nu
poate veni prin reprezentare
și nici nu poate s
ă fie reprezentat

b)

so
țul supraviețuitor este moștenitor rezervatar

c)

so
țu
l supravie
țuitor este moștenitor sezinar

d)

în concurs cu clasa I de mo
ștenitori este obligat la raportul donațiilor
primite de la so
țul decedat
21

În ceea ce priv
e
ște caracteristica soțului supraviețuitor de moștenitor
rezervatar, putem spune că rezerva ce i se atribuie este de 1/2 din ceea ce i s
–
ar fi
cuvenit ca mo
ștenitor legal, în absența liberalit
ă
ților. Aplicând prevederile articolului
1088 NCC, rezerva so
țul
ui supravie
țuitor se calculeaz
ă prin aplicarea cotei de rezervă
asupra cotei ce i se cuvine ca mo
ștenitor legal, în funcție de clasa de moștenitori cu
care vine în concurs. Rezerva so
țului supraviețuitor se imput
ă asupra întregii mese
succesorale, deoarece

cota acestuia se calculează în raport de aceasta, dar având în
vedere
și acel fapt c
ă reglementarea actuală arată că rezerva este
”jumătate din cota
succesorală, care, în absen
ța liberalit
ă
ților sau dezmoștenirilor, i s
–
ar fi cuvenit ca
mo
ștenitor legal”
.

So
țul supraviețuitor este și moștenitor sezinar, prin urmare i se aplic
ă
prevederile articolelor 1125
–
1129 din Codul Civil. Sezina îi conferă titularului dreptul
de a stăpâni patrimoniul succesoral, anterior atestării calită
ții de moștenitor prin
eliber
area certificatului de mo
ștenitor.
Sezina conferă tuturor mo
ștenitorilor sezinari
dreptul de a administra patrimoniul defunctului
și exercitarea drepturilor și acșiunilor
acestuia.

Prin prevederile art. 1146
și urm
ătoarele din Codul Civil se prevede că
so
țul
supravie
țuitor este obligat s
ă raporteze dona
țiile f
ăcute de către defunct, atunci când
vine în concurs cu descenden
ții autorului moștenirii.
22

21

F. Deak,
op. cit
, p. 257

22

A se vedea
http://lecturijuridice.blogspot.com

vizitat la 18.12.2020

2
. DREPTUL DE ABITA
ȚIE

So
țul care locuiește în timpul conviețuirii în locuința propritate exclusiv
ă a
celuilalt se bucură de un drept de folosin
ț
ă asupra acesteia.

După cum men
ționeaz
ă codul civil în articolul 973 alin. 1, după moartea
unuia dintre so
ți, soțul supraviețuitor ”
care nu este titular al niciunui drept real de a
folosi o altă locuin
ț
ă corespunz
ătoare nevoilor sale, beneficiază de un drept de
abita
ție asupra casei în care a locuit pân
ă la data deschiderii mo
ștenirii, dac
ă
această casă face parte din bunurile mo
ștenirii.”
So
țul supraviețuitor poate deveni
titularul unui drept succesoral temporar
, care are ca obiect dreptul de abita
ție asupra
casei în care a locuit cu
de cuius
, indiferent de mo
ștenitorii cu care acesta vine în
concurs
și neavând în vedere cel
ălalte drepturi succesorale,
dar trebuie să
îndeplinească anumite condi
ții prestabilite de

lege. No
țiunea de ”locuinț
ă
corespunzătoare” se raportează la situa
ția concret
ă, scopul recunoa
șterii fiind
men
ținerea acelorași condiții de locuit pentru soțul supraviețuitor de care a beneficiat
și în timpul când tr
ăia autorul mo
ștenirii și prin urmare,

în acest fel i se asigură o
continuitate a condi
țiilor de viaț
ă.
23

Dreptul de abita
ție constituie un drept real, având ca obiect o cas
ă de locuit
și permite titularului s
ău să folosească
și s
ă posede respectiva locuin
ț
ă, proprietatea
altei persoane, în sco
pul satisfacerii nevoilor de locuit. În ceea ce prive
ște obiectul
dreptului de abita
ție sunt necesare câteva preciz
ări:

a)

Nu este cerut de lege ca obiectul dreptului de abita
ție s
ă îl reprezinte
casa în care au locuit ambii so
ți pân
ă la data deschiderii mo
șt
enirii.
Având în vedere această precizare, putem constata că poate
reprezenta obiectul dreptului de abita
ție și casa în care a locuit doar
so
țul supraviețuitor, f
ără să fi locuit
și defunctul în acea cas
ă.

b)

De asemenea nu este cerut ca obiect al dreptului de abita
ție casa în
care so
țul supraviețuitor își avea domiciliul, prin urmare obiectul îl

23

A se vedea Fl. A. Baias (coord.),
,, Noul cod civil. Comentariu pe articole, edi
ția a 2
–
a” ,
Ed. C.H.Beck, Bucure
ști, 2014

poate reprezenta
și casa în care soțul supraviețuitor își avea
re
ședința.

c)

Nu se ia în vedere nici dacă casa a const
ituit sau nu locuin
ța de
familie, în sensul dat de art 321
–
324 C. civ
și nici faptul dac
ă a fost
înscrisă în cartea funciară.

d)

De asemenea nu se cere o perioadă anume petrecută într
–
un anumit
imobil pentru a putea profita de dreptul de abita
ție, în acest fe
l poate
să fie posibilă locuirea pe un timp scurt într
–
un anumit imobil,
înainte de deschiderea mo
ștenirii.
24

Pentru dobândirea dreptului de abita
ție este necesar
ă înd
eplinirea următoarelor
condi
ții în mod cumulativ:

a)

la data d
eschiderii mo
ș
tenirii să fi l
ocuit în casa care constituie obiectul
mo
ștenirii

b)

so
țul supraviețuitor s
ă nu aibă o locuin
ț
ă proprie

c)

prin mo
ștenire s
ă nu devină proprietarul exclusiv al acelui imobil, deoarece în
acea situa
ție dreptul de aibitație și
–
ar pierde obiectul, deoarece s
–
ar f
ace o
confuzie între calitatea de titular de drept
și acela de beneficiar al folosinței.
Altfel spus so
țul supraviețuitor nu poate avea atât calitatea de titular al
dreptului de proprietate
și acela de titular al dreptului de abitație, acesta din
urmă fiin
d un dezmembământ al celei dintâi. (
nemine res sua servit).

d)

casa de locuit să facă parte din mo
ștenirea lui
de cuius
, adică să îi fi apar
ținut
exclusiv sau în comun cu alte persoane

e)

defunctul să nu fi dispus altfel. În caz contrat dreptul de abita
ție poate

fii
înlăturat de către defunct, finndcă so
țul supraviețuitor nu este rezervatar asupra
acestui bun imobil, respectiv a abita
ției
25

În ceea ce prive
ște conținutul și modul de exercitare a dreptului de abitație a
so
țului supraviețuitor putem spune c
ă dacă
avem în vedere prevederile legale dreptul
de abita
ție constituie un drept cu caracter special. Având în vedere calitatea de soț al

24

A se vedea
D. Negrilă,
op.cit,
p. 263
–
265

25

A se vedea I.S.Pop,
op. cit,
p. 80

defunctului, acest drept de abita
ție se deosebește de dreptul obișnuit de abitație
reglementat de art. 750
și urm
ătoarele din

Codul Civil.

a)

În ceea ce prive
ște modalitatea de consituire, putem observa c
ă aceasta este un
efect al legii, care începe să producă efecte odată cu acceptarea mo
ștenirii de
către so
țul supraviețuitor, indiferent dac
ă mo
țtenitorii își exprim
ă acordul sau
nu. Prin urmare nu se va face o conven
ție referitoare la constituirea dreptului
de abita
ție, ci în eventualitatea în care moștenitorii consider
ă necesar
și
oportun se va face cu privire la modul de exe
rcitare a dreptului de abita
ție și
numai asupra acelor
aspecte cărora nu s
–
au aplicat norme imperative
și pe care
legea le lasă la aprecierea păr
ților

b)

Sub aspectul exercitării dreptului, se consideră că acesta are loc odată cu
momentul deschiderii mo
ștenirii, iar acceptarea de c
ătre so
țul supraviețuitor îi
oferă
și dreptul de abitație asupra casei în care a locuit pân
ă la momentul
deschiderii mo
ștenirii. Nu este necesar s
ă se facă o accepatre expresă, separată
și independent
ă de op
țiunea exercitat
ă în raport de întreaga mo
ștenire. Simpla
acceptare a mo
ștenir
ii constituie implicit
și acceptarea dreptului de abitație
fără să fie necesară o declara
ție special
ă în acest sens. Acest drept al so
țului
supravie
țuitor este unul facultativ, fiind un beneficiu, în privința c
ăruia decide
dacă va profita sau nu. Chiar dac
ă alege de a nu prof
i
ta de acest drept, nu se va
considera că nu l
–
a dobândit
prin simpla acceptare a mo
ștenirii. Aceast
ă
renun
țare constituie neexercitarea dreptului în urma c
ăruia acest drept s
–
ar
putea stinge prin neuz, în condi
țiile art. 746 din Codul
Civil. Dacă dreptul de
abita
ție se stinge înainte de împlinirea termenului, înaintea partajului sau
înainte ca so
țul supraviețuitor s
ă se recăsătorească, constituie renun
țarea
expresă la dreptul de abita
ție al acestuia. Aceast
ă decizie nu va afecta celălal
te
drepturi de care acesta beneficiază

c)

În acel caz în care so
țul supraviețuitor va lua hot
ărârea de anu accepta
mo
ștenirea va pierde implicit și dreptul de abitație conferit de art. 973 C. civ.
Este imposibilă acceptarea dreptului la abita
ție ca drept sin
gular
și refuzul
acceptării mo
ștenirii, deoarece dreptul la abitație este recunoscut strict având
în vedere calitatea de mo
ștenitor al soțului supraviețuitor și intervine în urma
op
țiunii sale succesorale de a primi acest statut.

Dreptul la mo
ștenire const
ituie
un drept unitar, indivizibil, ceea ce înseamnă că acele componente care o
alcătuiesc func
ționeaz
ă dependent una fa
ț
ă de cealaltă. Se are în vedere
și

stingerea dreptului de abita
ție prin partaj, chestiune care este posbili
ă numai în
eventualitatea în

care so
țul supraviețuitor are calitatea de moștenitor
–

dobânditor al unei cote
–
păr
ți din respectivul imobil.

d)

O întrebare des întâlnită în practică este accea dacă so
țul supraviețuitor va
beneficia de dreptul la abita
ție în cazul în care renunț
ă la mo
șten
irea legală,
dar acceptă mo
ștenirea testamentar
ă? Privitor la această întrebare s
–
au format
două opinii. O primă opinie ar fi cea cu un răspuns afirmativ,
deoarece legea
nu leagă neapărat efectele juridice de calitatea de mo
ștenitor legal sau de
mo
ștenitor

testamentar, ci de calitatea de so
ț supraviețuitor al autorului
mo
ștenirii și bineînțeles de calitatea de moștenitor al acestuia. În aceast
ă
circumstan
ț
ă calitatea de so
ț este avut
ă în vedere ca statut personal, statut ce
nu se pierde prin decesul unuia d
intre membrii cuplului. So
țul supraviețuitor
poate accepta doar mo
ștenirea testamentar
ă, deoarece în anumite situa
ții poate
fi mai benefic pentru acesta
și poate profita mai mult de pe urma acestei
mo
șteniri, astfel renunțând la cea legal
ă. Renun
țarea nu v
a avea efect asupra
dreptului de abita
ție. Într
–
o a doua opinie se consideră că dreptul de abita
ție se
oferă doar dacă so
țul supraviețuitor este moștenitor legal și prin urmare dac
ă
so
țul supraviețuitor renunț
ă la acest statut î
și pierde și dreptul de abit
a
ție. În
această opinie dreptul de abita
ție este legat de faptul de a fi moștenitor legal al
lui
de cuius.

e)

Dreptul de abita
ție îi confer
ă so
țului supraviețuitor libertatea de a alege cu cine
dore
ște s
ă locuiască, astfel acesta poate locui singur, împreună cu copiii săi, cu
părin
ții sau cu alte persoane pe care le are în întreținere. Legea nu face
distinc
ție înt
re copii
comuni ai so
țului supraviețuitor cu defunctul, sau copii
proveni
ți din alte c
ăsătorii, prin urmare to
ți copii soțului supraviețuitor vor
putea beneficia de dreptul de abita
ție al acestuia. În situația în care soțul
supravie
țuitor naște un copil du
pă data deschiderii mo
ștenirii, copil rezultat
dintr
–
o rela
ție extraconjugal
ă, acesta nefiind recăsătorit dreptul său de abita
ție
subzistă, punându
–
se problema dacă acel copil va putea să locuiască în acea
casă care face parte din dreptul de abita
ție f
ără
să se impute o încălcare a
drepturilor celorlal
ți moștenitori. Se are în vedere acel exemplu, prin care dup
ă
na
șterea acelui copil nevoile soțului supraviețuitor se m
ăresc, acesta având
nevoie de două camere, prin urmare ceilal
ți moștenitori cer restrânger
ea sau
schimbarea obiectului dreptului la abita
ție și vor fi obligați la respectarea altor

condi
ții, care vor fi în principiu mai oneroase, decât ar fi fost în lipsa acelui
copil. Răspunsul la întrebare este afirmativ, deoarece oric copil al so
țului
suprav
ie
țuitor beneficiaz
ă de dreptul de abita
ție al acestuia, întrucât legea nu
face distinc
ție și prin urmare acord
ă un statut de egalitate între copii unei
persoane.
Se are în vedere de asemena în cazul minorilor
și stabilirea louinței
și domiciliului acestor
a.

f)

Dreptul de abita
ție al soțului supraviețuitor are o limitare, spre deosebire de
dreptul de abita
ție general al celorlalți moștenitori. Acesta nu poate locui în
imobilul care constituie dreptul său de abita
ție împreun
ă cu so
țul sau soția
acestuia, prin u
rmare recăsătorirea constituie ăncetarea dreptului de abita
șie.
So
țul supraviețuitor rec
ăsătorit va putea locui în casa care constituie obiectul
dreptului la abita
ție nuai în temeiul unui alt drept, cum ar fi dreptul la uzufruct,
dreptul de abita
ție consti
tuit în temeiul dreptului comun, în caz de închiriere,
comodat
și nu va putea beneficia de de dreptul de abitație special recunoscut
so
țului supraviețuitor.

g)

În cazul în care so
țul supraviețuitor nu se rec
ăsătore
ște, dar tr
ăie
ște în
concubinaj cu o altă per
soană mo
ștenitorii nu vor putea invoca stingerea
dreptului de abita
ție prin similitudine cu rec
ăsătorirea, deoarece legea dispune
clar că acest drept de abita
ție se va stinge doar în cazul rec
ăsătoririi. În cazul
în care ceilal
ți moștenitori ar fi deranjaț
i de convie
țuirea soțului supraviețuitor
cu un alt om, vor putea cere stingerea dreptului de abita
ție prin partaj.

h)

Folosin
ța casei va fi dreptul exclusiv al soțului supraviețuitor și al familiei
sale, prin urmare nu se va putea închiria această casă de loc
uit
și dreptul de
abita
ție nu se va putea ceda.

i)

So
țul supraviețuitor va suporta toate cheltuielile necesare dreptului s
ău locativ
și va fi de asemenea obligat la întreținerea acestui bun imobil. În cazul
restrîngerii dreptului de abita
ție, titularul va fi

obligat doar la plata
cheltuielilor aferente păr
ții pe care o deține.

j)

Acest drept se extinde asupra a tot ce se une
ște și se încorporeaz
ă cu bunul,
precum
și asupra accesoriilor acestuia, prin urmare nu se va putea admite spre
exemplu exercitarea dreptulu
i de abita
ție asupra unui apartament în lisa

dreptului de a folosi păr
țile și dependințele comune ale blocului sau cota parte
din terenul aferent acestuia.
26

Dreptul de abita
ție al soțului supraviețuitor are urm
ătoarele caractere juridice:

a)

Este un dept
real, ce are ca obiect casa de locuit. So
țul supraviețuitor
va avea dreptul de a se folosi
și de terenul aferent, în m
ăsura necesară
folosirii locuin
ței, putând s
ă folosească
și p
ăr
țile comune ale unui
imobil cu mai multe locuin
țe.

b)

Este un drept temporar,
care la interven
ția partajului se va stinge, dar
nu poate înceta mai devreme de un an de la data deschiderii mo
ștenirii.
Dacă so
țul supraviețuitor se rec
ăsătore
ște acest drept poate înceta
înainte de împlinirea termenului de un an.

c)

Este un drept personal,
inalienabil, care nu poate fi cedat sau nu poate
fi grevat în favoarea altei persoane. În cazul în care nu este necesară
folosin
ța întreag
ă a imobilului como
ștenitorii pot cere restrângerea
dreptului de abita
ție, prin urmare soțul supraviețuitor nu va pute
a închiria
partea nefolosită din imobil. De asemenea como
ștenitorii pot cump
ăra
so
țului supraviețuitor un alt imobil corespunz
ător, cu condi
ția ca acesta
din urmă să aibă tot un drept de abita
ție asupra acelei locuințe. În acel caz
în care so
țul supravieșu
itor
și comoștenitorii nu se vor înțelege va
interveni instan
ța de judecat
ă competentă la solu
ționarea partajului și va
judeca de urgen
ț
ă, în cameră de coniliu.

d)

Pornind de la caracterul personal
și inalienabil al dreptului de abitație,
putem spune că acest

drept este
și insesizabil, prin urmare creditorii
so
țului supraviețuior nu au dreptul de a
–
l urmări.

e)

Este un drept cu titlu gratuit, prin urmare nu va plăti chirie cât timp
beneficiază de aceasta mo
ștenitorului care a devenit proprietar. În acel caz
în ca
re este como
ștenitor, cu atât mai mult dreptul s
ău este unul gratuit,
deoarece nu va plăti chirie nici cât timp se va bucura de dreptul de
abita
ție, dar nici dup
ă partaj, pentru cota parte corespunzătoare drepturilor
como
ștenitorilor.

26

A se vedea D. Negrilă,
op.cit,
p.267
–
272

Înainte de adoptarea noului Cod Civil mul
ți autori de prestigiu contestau
caracterul gratuit al dreptului de abita
ție a soțului supraviețuitor, considerând c
ă va fi
obligat la plata unei indemniza
ții c
ătre ceilal
ți comoștenitori,d dac
ă ace
știa îi vor cere,

care să fie echivalentul păr
ții folosite din imobil. Legiutorul la adoptarea noului Cod
Civil a avut în vedere caracterul temporar al dreptului de abita
ție și nevoia protej
ării
so
țului supraviețuitor, considerând mai potrivit folosința cu titlu gratuit a
locuin
ței de
către acesta.
Această reglementare nu îi va afecta pe ceilal
ți comoștenitori, având în
vedere că pot cere, chiar după deschiderea mo
ștenirii restrângerea dreptului de
abita
ție, dac
ă locuin
ța nu este necesar
ă în întregime so
țului supraviețuitor
.
27

În ceea ce prive
ște corelația dintre dreptul de abitație și legislația locativ
ă,
după literatura de specialitate legisla
ția locativ
ă specială nu a desfiin
țat dreptul la
abita
ție. Legislația locativ
ă se va aplica doar în acea situa
ție în care soții au

avut
calitatea de chiria
și. Potrivit art. 323 alin. (1) C. civ. , fiecare soț are un drept locativ
propriu asupra locuin
ței închiriate, chiar dac
ă doar unul dintre ei are calitatea de
titular al contractului, ori contractul a fost închiriat înainte de căs
ătorie. Dacă unul
dintre so
ți decedeaz
ă, so
țul supraviețuitor își va continua dreptul locativ, dac
ă nu
renun
ț
ă expres într
–
un termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului so
țului
decedat.
Având în vedere cele men
ționate, soțul supraviețuitor va
continua să
folosească locuin
ța în baza dreptului de abitație doar în acea situație în care aceasta a
fost proprietatea exclusivă, sau comună pe cote
–
păr
ți sau în dev
ălmă
șie a defunctului.
Dreptul de abita
ție poate fi folosit numai în limitele cote
–
păr
ți d
e proprietate
dobândite prin mo
ștenire de c
ătre como
ștenitori. Un exemplu ar fi sutația în care o
garsonieră a fost proprietatea comună a so
ților, pe care soțul supraviețuitor îl va folosi
în continuare, odată ca tiularul unui drept de proprietate ( cota
–
p
arte din devălmă
șie și
cota
–
parte mo
ștenit
ă )
și a doua oar
ă în baza dreptului de abita
ție, car este partea
dobândită prin mo
șteire de c
ătre ceilal
ți moștenitori.

După ce va înceta dreptul de abita
ție al soțului supraviețuitor va folosi locuința
în baza
dreptului de proprietate, dacă prin partaj locuin
ța îi aparține, sau în calitate de
coproprietar, în acel caz în care nu s
–
a făcut partajul
și dreptul de abitație a încetat
înainte ca aceasta să se facă ( prin recăsătorire ), caz în care va plăti chirie
da
că

27
A se vedea

F. Deak,
op.cit,
p. 272
–
274

folose
ște mai mult decât cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuinței. O
altă posibilitate ar fi aceea în care, după încetarea dreptului de abita
ție soțul
supravie
țuitor nu va avea calitatea de proprietar sau de coproprietar, fiindc
ă nu a a
vut
și nici nu a dobândit ca urmare a moștenirii aceast
ă calitate, proprietatea exclusivă a
defunctului fiind dobândită de către mo
ștenitorii acestuia, soțuol supraviețuitor va
putea fi evacuat în baza dreptului comun.
28

După cum am men
ționat anterior,
dreptul la abita
ție se poate restrânge și se
poate schimba obiectul acestuia. Raportat la art. 973. alin. (3) din Codul Civil, oricare
mo
ștenitor poate cere restrângerea dreptului de abitație a soțului supraviețuitor în
cazul în care acesta nu are nevoie î
n totalitate de spa
țiul casei de locuit. Acest alineat
se corelează de asemenea cu alineatul 1 al aceluia
și articol, care face referire la o
locuin
ț
ă corespunzătoare nevoilor so
țului supraviețuitor. Luând în considerare c
ă acea
casă trebuie să corespundă n
evoilor persoanei, putem spune că în acea situa
ție în care
oferă posibilită
ți mai mari decât cele necesare, s
ă fie posibilă o restrângere a dreptului
de abita
ție a soțului supraviețuitor. Aceast
ă prevedere se aplică în materia existen
ței
unor condi
ții de e
chilibru

între mo
ștenitori
ca bunurile care rezultă din mo
ștenire s
ă
poată fi împăr
țite echitabil între aceștia și pentru a se aplica un exercițiu just și firesc
al drepturilor celor implica
ți. De asemenea luând în considerare caracterul personal al
dreptu
lui de abita
ție al soțului supraviețuitor, se va lua în considerare necesitatea
folosirii sau nefolosirii întregului imobil raportându
–
se la persoana acestuia, la
sănătatea sa, la locul său de muncă
și dac
ă are nevoie de un înso
țitor pentru
persoanele pe c
are le are în îngrijire.

În altă ordine de idei
și raportat la același art. 973. alin. (3) al Codului Civil,
oricare mo
ștenitor poate s
ă ceară schimbarea obiectului dreptului de abita
ție a soțului
supravie
țuitor prin oferirea unei locuințe corespunz
ătoare
. Asupra locuin
ței
corespunzătoare în
țegerea le revine p
ăr
ților, sau dac
ă ace
știa nu se pot înșelege atunci
instan
ței de judecat
ă, deoarece legea nu reglementează ce ar vrea să însemne o
locuin
ț
ă corespunzătoare. Acest imobil va trebui să răspundă nevoilor

subiective,
obiective, materiale
și spirituale ale soțului supraviețuitor și nu trebuie s
ă aducă o
îngreunare a situa
ției acestuia. O locuinț
ă care ar avea unele lipsuri fa
ț
ă de casa

28

Idem

p. 275

anterioară de locuit, sau s
–
ar situa într
–
o zonă care ar fi greu de acce
sat ar constitu
i o
locuin
ț
ă necorespunzătoare. Acesta va trebui să folosească casa cel pu
țin cu titlu de
abita
ție, pentru evitarea disconforturilor juridice. Dac
ă mo
ștenitorii vor s
ă facă o
închiriere, sau un coodat cu so
țul supraviețuitor, acesta din urm
ă

este liber la a refuza
oferta.

Dacă păr
țile se înțeleg manifestarea lor de voinț
ă este totală. În cazul în care
păr
țile se înțeleg asupra schimb
ării obiectului dreptului de abita
ție a soțului
supravie
țuitor punând la dispoziția acestuia un alt imobil, e
l va trebui să renun
țe
printr
–
o declara
ție la dreptul s
ău de abita
ție referitor la prima cas
ă de locuit. Dacă se
schimbă obiectul dreptului de abita
ție se poate încheia un contract sub mecanismul
ofertei
și a accept
ării, dacă ne raportăm la articolele 118
7
–
1200 din Codul Civil. De
și
so
țul s
upravie
țuitor face o declarație asupra renunț
ării la dreptul de abita
ție asupra
primei locuin
țe,

aceasta nu înseamnă că renun
ț
ă în totalitate la dreptul său de abita
ție,
ci doar faptul că se va schimba obiectul acestuia
.
Dreptul de abita
ție va exista asupra
noii case de locuit pus la dispozi
ția acestuia de c
ătre mo
ștenitori. Pentru stingerea
totală a dreptului de abita
ție ar fi nevoie de o declarație expres
ă în acest sens.
29

Stingerea dreptului de abita
ție poate inter
veni în cazul partajului, sau mai
devreme de un an în situa
ția în care soțul supraviețuitor se rec
ăsătore
ște. În afar
ă de
acestea mai există câteva cazuri generale, care pot duce la încetarea dreptului de
abita
ție: renunțarea titularului la drept, neuzul ș
i decesul titularului dreptului.

a)

Stingerea dreptului de abita
ție prin partaj se face pe calea comun
ă a împăr
țelii,
având ca posibilită
ți fie înțelegerea dintre p
ăr
ți, fie intervenția instanței de
judecată. Înainte de interven
ția partajului legea impune du
rata unui an de la
data deschiderii mo
ștenirii ca și termen minim pentru exercitarea dreptului de
abita
ție. Acest termen trebuie s
ă fie respectat numai în acel caz în care drpetul
de abita
ție va urma s
ă se stingă prin procedura partajului.
Partajul poate f
i
cerut de către oricare dintre mo
ștenitori, inclusiv de c
ătre so
țul supraviețuitor
și va fi judecat
ă de către instan
ța de la ultimul domiciliu a defunctului. Dac
ă
păr
țile se înțeleg de bun
ă
–
voie, partajul având ca obiect un bun imobil se va
încheia de fa
ț
ă cu to
ți moștenitorii, în form
ă autentică. Nerespectarea acestor

29

A se vedea D. Negrilă,
op. cit. ,
p.272
–
274

condi
ții atrage nulitatea absolut
ă
și va fi înscris în cartea funciar
ă. Prin partaj
coproprietatea va deveni proprietate privată asupra păr
ților pe care le primește
fiecare în parte.

b)

Recăs
ătorirea so
țului supraviețuitor duce la încetarea dreptului de abitație
chiar înainte de împlinirea termenului de un an de la data deschiderii
mo
ștenirii. Acest drept i
–
a fost dat so
țului supraviețuitor luând în considerare
legătura strânsă dintre acesta
ș
i defunct, fiind un beneficiu. Prin exercitarea
acestui drept, ceilal
ți moștenitori sufer
ă po restrângere a drepturilor. Prin
urmare recăsătorirea so
țului supraviețuitor red
ă mo
ștenitoril
or integral
drepturile.

c)

Renun
țarea soțului supraviețuitor la dreptul
de abita
ție pe care îl are în temeiul
legii. Renun
țarea trebuie s
ă îi apar
țin
ă exlusiv so
țului supraviețuitor, cel
ălalte
renun
ț
ări venite din partea copiilor, părin
ților sau altor persoane care se afl
ă în
înte
ținerea acestuia nu au ca și efect stingerea dr
eptului de abita
ție. Aceast
ă
renun
țare trebuie s
ă fie una expresă, simplul neuz nefiind considerat ca
renun
țare.

d)

Decesul titularului dreptului. Având caracter intuitu personae nu se va putea
transmite mo
ștenitorilor soțului supraviețuitor, nefiind suscepti
il de a fi
cuprins în masa succesorală a acestuia.

e)

Neuzul pentru o perioadă de 10 ani, dacă în această perioadă nu a intervenit
niciun alt caz de stingere cu caracter special, cum ar fi fost recăsătorirea, sau
efectuarea partajului.

Atunci când so
țul sup
ravie
țuitor folosește locuința și dup
ă
stingerea dreptului
de abita
ție, va fi obligat la plata unei chirii asupra p
ăr
ții care dep
ă
șește cota sa parte
din dreptul de proprietate asupra locuin
ței. În situația în care în urma partajului nu
prime
ște nici o pa
rte din locuin
ț
ă va putea fi evacuat în condi
țiile contractului de
închiriere a locuin
ței.
30

Un exemplu din jurispruden
ța instanțelor române o constituie Decizia

Cur
ții
Constitu
ționale

nr. 439 din 8 iulie 2014, referitoare la excep
ția de neconstituționalitate
a dispozi
țiilor art. 973 alin. (4) din Codul Civil.

30

A se vedea D. Negrilă,
op.cit,
p.272
–
274

;
L. Stănciulescu,
op.cit.
, p. 159

Obiectul excep
ției de neconstituționalitate îl constituiau dispozițiile art. 973
alin. (4) din Codul Civil, având următorul c
on
ținut: ,,Dreptul de abitație se stinge la
partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mo
ștenirii. Acest drept
încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an , în caz de recăsătorire a
so
țului supraviețuitor.”

Autoarea excep
ț
iei de neconstitu
ționalitate în motivare a susținut c
ă textul de
lege prin
care se reglementează
dreptul de abita
ție al soțului supraviețuitor îi confer
ă
acestuia un drept cu titlu gratuit pentru un termen nedeterminat
, drept, care, după
părerea acesteia i
ntră în conflict cu dreptul de proprietate al celorla
ți moștenitori, prin
urmare creând un tratament inegal a diferitelor clase de mo
ștenitori, deși art. 636 din
Codul Civil conferă oricărui coproprietar dreptul de folosin
ț
ă asupra întregului bun.
Dispozi
ț
iile legae criticate sunt considerate de către autoarea excep
ției, ca fiind parțial
neconstitu
ționale, în ceea ce privește prevederile referitoare la stingerea gratuit
ă a
dreptului de abita
ție a soțului supraviețuitor abia la partaj. Prin suținerea acestei
a,
prevederea legală nu asigură respectarea dreptului de proprietate al celorlal
ți
mo
ștenitori, deoarece presupune sesizarea instanței de judecat
ă pentru exercitarea
unor drepturi deja recunoscute de lege. Textul constitu
țional invocat în motivarea
excep
ț
iei de neconstitu
ționalitate era art. 44 privind dreptul la propritetate privat
ă.

Prin examinarea excep
ției de neconstituționalitate Curtea a constatat c
ă
prevederea în cauză reglementează dreptul de abita
ție a soțului supraviețuitor
ăîn casa
în care a locuit cu defunctulul până la data deschiderii succesiunii. Prin urmare dacă
unul din
tre so
ți decedeaz
ă, so
țul supraviețuitor beneficiaz
ă de un drept de abita
șie
asupra locuin
ței care a aparținut soțului decedat, dac
ă casa face parte din mo
ștenire și
so
țul supraviețuitor nu are o locuinț
ă proprie. Dreptul de abita
ție înceteaz
ă ca urmare
a
partajului, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mo
ștenirii. În cazul în
care so
țul supraviețuitor se rec
ăsătore
ște, acest drept înceteaz
ă chiar înainte de
ies
șirea din indiviziune. De asemenea Curtea a susținut c
ă dreptul de abita
ție este
d
rept real, gratuit, temporar, strict personal, inalienabi
și insesizabil (nu poate fi
urmărit de către creditorii titularului acestui drept).

Curtea Constitu
țional
ă a constatat că textele de lege criticate nu contravin
dreptului de proprietate privată ,

prevăzut în art. 44 al Constitu
ției României, deoarece
acestea constituie protejarea drepturilor so
țului supraviețuitor, pentru ca o perioad
ă de

timp să nu se schimbe condi
țiile de viaț
ă ale acestuia, în sensul în care, ar putea fi
privat, în mod nejustif
icat de locuin
ța în care a stat împreun
ă cu so
țul decedat.
Prevederea prin care mo
ștenitorii sufer
ă temporar de o limitare a dreptului de
proprietate privind folosin
ța, permite legiuitorului asigurarea protecției și al unui trai
decent al so
țului supravieț
uitor, fără să atingă într
–
un mod substan
țial drepturile
celorlal
ți moștenitori.

Decizia Cur
ții Constituționale a fost aceea de a respinge, ca neîntemeiat
ă,
excep
ția de consituționalitate a dispozițiilor art. 973 alin. (4) din Codul Civil.
31

31

A se vedea Curtea Constitu
țional
ă. decizia nr. 439 din 8 iulie 2014