Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [629801]

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
Capitolul 1 Localizarea Suplacului de Barcău ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.1 Județul Bihor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
1.2 Comuna Suplacul de Barcău ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.3 Locali tatea Suplacul de Barcău ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
Capitolul 2 Partea teoretică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
2.1 Aspecte generale privind SSM în România ………………………….. ………………………….. …………….. 10
2.2 Protecția mediului în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
2.3 Poluarea solului în zona Suplacu de Barcău cu reziduuri petroliere ………………………….. ……….. 19
Cap 3 – Parte practica – Studiu de caz la SC OMV Petrom SA ………………………….. ……………………….. 26
3.1 Prezentarea companiei SC OMV PETROM SA ………………………….. ………………………….. ……… 26
3.2 Sistemul de management al securițății în cadrul companiei ………………………….. …………………… 31
3.3 Instrucțiuni proprii privind SSM al companiei ………………………….. ………………………….. ………… 35
Capitolul 4 Rezultate și discuții cu privire la sistemul de management al sănătății și securități în muncă
în cadrul companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 47
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 50
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 51

2
Introducere

Lucrarea …………………………. , are ca scop identificarea proces ului de securitate și
sănătate î n munca a angajaților din cadrul SC OMV PETRON SA din l ocalitatea Suplacu de
Barcău și stabilirea unor propuneri de evitare a accidentelor din cadrul comaniei petroliere.
Petrom înființată în 1991, dispune de dreptul exclusiv de a extrage resurse de țiței în
Român ia (capacitatea actuală – circa 5 milioane tone/an în anul 2009 ), de mari și mici
rafinării, ca și de o rețea de benzinării. În 2004 societatea a fost privatizată, prin vinderea a
51% din totalul acțiunilor consorțiului internațional cu sediul la Viena – OMV (1956), statul
român rămânând acționar, iar societatea schimbându -și numele în SC OMV PETROM SA.1
Instruirea salariatilor în domeniul sanătății și securității în muncă este parte
componentă a pregătirii profesionale si are ca scop formarea deprinderilo r necesa re și
instruirea cunoștințelor în vederea prevenirii accsdentelor profesionale și contractării efectelor
acestora. SC PMV PETROM SA adoptă o politică de prevenire a accidentelor majore în care
sunt implicate substanțe periculoase cu scopul de a pre veni și limita consecințele asupra
angajaților,. sănătății populației și a mediului, prin asigurarea unui înalt nivel de protecție, într –
un mod eficient și corect .
Lucrarea este structurată în 4 capitole, fiecare capitol având o însemnătate aparte, dar
ponderea cea importantă o reprezintă “ Partea practica – Studiu de caz la SC OMV PETROM
SA”.
În primul capitol am tratat localizarea Suplacului de Barcău, care face parte din nord –
estul județului Bihor, cum este structurată comuna și localitatea Suplacul de B arcău,
suprafața, vegetația și relieful acesteia.
În al doilea capitol am analizat aspectele generale privind sănătatea și securitatea în
muncă în țara noastr ă, cum se prezintă aceasta, care sunt legile privind SSM în România, dar
și celelalte reglementar i care stau la baza formării sistemului. Totodată în cadrul acestui
capitol am dezbătut protecția mediului în România, legile care stau la baza protecției mediului
dar și Sistemul Global de Monitoring pentru Mediu și Securitate implementat și în țara
noast ră. Tot în acest capitol am cuprins și degradarea și poluarea solului cu reziduuri
petroliere și sursele poluării solului cu reziduuri petroliere prezente în acea zonă.

1 Gh. Buzatu, O istorie a petrolului Românesc, Ediția II revizuită și adăugită , Ed. Casa Editorială Demiurg, Iași,
2009, pag. 472

3
Capitolul 3 cuprinde partea practică dezbătută prin analiza companiei SC OMV
Petrom SA cu privire la prezentarea companiei, istoricul ei dar și istoricul dezvoltării
extracției de petrol din România. Petrom este cel mai mare producător de țiței și gaze din Sud-
Estul Europei, de aceea este foarte importantă partea de securitatea și sănătate a angajaților în
cadrul companiei, pentru a nu produce disfuncționalități în cadrul proceselor de muncă.
Premiile obținute de companie stau la baza cercetărilor avute de -a lungul anilor, dar și pentru
a facilita cât mai mult munca angajaților. Sistemul de managament al securității din cadrul
companiei este și el dezbătut în această parte a lucrării. Acesta nu este adresat doar angajaților
care lucrează în zonele cu riscuri mari pentru sănătate, dar si a contractorilor cu care
companie vine în contact . Instr ucțiuni proprii privind sănătatea și siguranța muncii din cadrul
companiei prezentate se referă la Funcționar i administrativ i, angajat ii care se ocupă cu luarea
datelor de pe teren și introducerea acestora în programul companiei.
În ultima partea am anali zat organizarea sistemului de management din cadrul
companiei SC OMV Petrom SA, rezultate le implementării acestui sistem dar și anumite
direcții pe care companie dorește a le urma în implementarea HSEQ în activitatea sa.

4
Capitolul 1
Localiza rea Suplacului de Barcău

1.1 Județul Bihor
Județul Bihor, situat în partea de nord -vest a României (fig. 1.1), este străbătut de
râurile Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, care curg de la est spre vest.
Suprafața județului, de 7.535 km2, este destu l de întinsă în comparație cu suprafața
altor județe, iar populația se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% și
respectiv 3% din teritoriul și populația întregii țări. Densitatea populației este de 84,0
loc./km2. Reședința județului se află în municipiul Oradea.2
Economia județului se caracterizează printr -o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor.
În producția industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai
ridicată o au ramurile industriei ușoare (blănărie, î ncălțăminte și confecții), alimentară, urmate
de industria energetică și construcții de mașini, metalurgia neferoasă – inclusiv extracția,
industria chimică, exploatarea și prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuș). Bine dezvoltată este și
industria materialelo r de construcții și a sticlei, în special în zona Aleșd.
Cele mai vechi mărturii arheologice despre trecutul îndepărtat al județului Bihor se
concretizează în unelte de piatră găsite în dunele de nisip din zona Săcuieni și Valea lui
Mihai, fiind datate d in paleolitic.
Epoca bronzului este reprezentată prin prezența mai multor culturi, cum ar fi cultura
Criș, cultura Tisa și cultura Otomani.
Din epoca traco – dacică sunt cunoscute așezările din prima epocă a fierului, la
Sântion, Râpa, Valea lui Mihai, C ociuba Mare și Tășad.3

2http://www.cjbihor.ro/bihor.php?act=prezentare accesat la data de 2.03.2017
3http://www.cjbihor.ro/bihor.php?act=prezentare accesat la data de 2.03.2017

5
1.2 Comuna Suplacul de Barcău
Comuna Suplacu de Barcău este situată în partea nord -estică a județului Bihor (fig.
1.2), la limita județului Bihor cu județul Sălaj în nordul pantei vestice a Munților Apuseni, la
marginea Munțilo r Plopiș, ramificație care poartă denumirea de Munții de Aramă unde Râul
Barcău ieșind din strâmtorile defileului de la Marca județul Sălaj, curge spre câmpie.4

Fig. 1.1: Harta Județului Bihor și poziționarea zonei Suplacul de Barcău
Prelucrat după: https://www.google.ro accesat la data de 10.03.2017

4http://www.gh idulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA -SUPLACU -DE-BARCAU/17432 accesat la data de
10.03.2017

6

Munții sunt acoperiți cu păduri de stejar, carpen și fag în suprafață de 5% iar seșul
ocupă numai 25% din suprafața comunei. Predominante sunt dealurile cu o înălțime de 250 –
300 m, străbătute de văi netede, roase de afluenții mici ai Barcăului care cuprind 70% din
suprafață. Ele alcătuiesc terasele râului fiind alcătuite din roci sedimentare.
Fiind situată pe terasele din stânga Râului Barcău, se întinde pe o suprafață de 45 km2,
deținând 0,6 % din suprafața județului.

Fig. 1.2: Localizarea comunei Suplacul de Barcău în Județul Bihor
Prelucrat după: https://www.google.ro accesat la data de 10.03.2017

Centrul de comună reprezintă poarta de intrare în județul Bihor, fiind totodată și un
important rol economic al județului datorită exploatării zăcămintelor de petrol.5

5http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetai ls/PRIMARIA -SUPLACU -DE-BARCAU/17432 accesat la data de
2.03.2017

7
Comuna Suplacu de Barcău are șase localități componente: Borumlaca, Dolea, Foglaș,
Suplacu de Barcău, Valea Cerului ș i Vâlcelele, este situată în nord -vestul României, în partea
nord- estică a județului Bihor, la aproximativ 75 km nord -est de Oradea (în linie dreaptă fiind
doar 50 de km).6
Are o suprafață de 4448 ha, din care 775,53 intravilan, și o populație de 4522 d e
locuitori. La vest se învecinează cu Marca, comună din județul Sălaj, iar în județul Bihor este
mărginită la nord și la vest de comuna Balc și la sud -vest de comunele Abram și Popești.7
Distanța de la centrul de comună până la reședința județului, munic ipiul Oradea este
de 76km. Cel mai apropiat oraș din județul Bihor este Marghita situat la 20km distanță de
centrul comunei . În partea opusă, cel mai apropiat oraș este Șimleul – Silvaniei, județul Sălaj,
situat la 25km.8
Comuna Suplacu de Barcău are o sup rafață de 4448 ha având o populație totală de
4605 persoane, în componența sa 6 sate:9
– Suplacu de Barcău atestat documentar în 1291 -1294, având o suprafață de 2735 ha și
o populație de 2554 persoane.
– Borumlaca atestat documentar în anul 1327, având o s uprafață de 689 ha și o
populație de 950 persoane.
– Dolea atestat documentar în anul 1905, având o suprafață de 297 ha și o populație de
190 persoane
– Foglaș atestat documentar în anul 1916, având o suprafață de 420 ha și o populație de
212 persoane.
– Valea Cerului atestat documentar în anul 1785 -1786, având o suprafață de 216 ha și
o populație de 432 persoane.
– Vâlcelele atestat documentar în anul 1785 -1786, având o suprafață de 91 ha și o
populație de 267 persoane.
Populația totală stabilă a comunei Suplacu de Barcău era la data de 18 martie 2002 de
4605 persoane.

6https://ro.scribd.com/doc/147670975/Monografia -comunei -suplacu -de-barcău -PDF accesat la data de
2.03.2017
7Gruia Fazecaș, Doru Marta,Gabriel Moisa, Nicolae Tivadar, Istoria comunei Suplacu de Barcău , Editura
Universității din Oradea , 2011, pag . 7
8http://www.supla cudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_cadrul -geografic -107.html accesat la data de 2.03.2017
9http://www.suplacudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_populatia -202.html accesat la data d e 2.03.2017

8
1.3 Localitatea Suplacul de Barcău
Localitatea Suplacu de Barcău a fost din totdeauna reședința comunei (fig. 1.3).

Fig. 1.3: Localitatea Suplacul de Barcău
Sursa: https:// maps .google .com accesat la data de 2.03.2017

Ea este atestată documentar pentru prima dată de Episcopia Romano -Catolică din
Oradea în anii 1291 -1294, cu denumirea "Villa Zeplac " . Toponimicul este un mister,
circulând varian te care leagă numele așezării de presupusul nume al unui principe dac, știută
fiind apropierea așezării de cetatea dacică de la Marca -Suplac.
Denumirea actuală în limba maghiară a localității Suplacu de Barcău explică faptul că
toponimic, localitatea era l egată de râul Barcău prin așezarea sa geografică într -un "loc
frumos" (Szeplak = loc frumos, în maghiară) pe Barcău.
Cercetarea arheologică desfășurată în raza localității de -a lungul a mai mult de trei
decenii a dus la scoaterea la lumină a unor material e arheologice de mare valoare și
posibilitatea de cunoaștere a istoriei acestor locuri, cum rar se mai poate întâlni în zona
Bihorului. Până în prezent se cunosc 18 puncte aflate în raza comunei, cu descoperiri

9
arheologice din aproape toate epocile. Acest lucru ne indică faptul că zona a fost deosebit de
apreciată decomunitățile ce s -au stabilit aici.10
Localitatea Suplacu de Barcău este situată în partea de nord -est a județului Bihor, pe valea
râului Barcău în aval la 3km de defileul epigenetic al acestuia de la Marca.
Marginile de nord -est și est ale localității sunt flancate de cele ale comunei Marca din
județul Sălaj, marginile vestice și sud -vestice de hotarele satelor: Balc, Dolea, Foglaș și Valea
Cerului.
Vatra actuală a localității este situată pe te rasele din stânga râului Barcău.11

10Gruia Fazecaș, Doru Marta,Gabriel Moisa, Nicolae Tivadar, Istoria comunei Suplacu de Barcău , Editura
Universității din Oradea , 2011, pag . 22
11http://w ww.suplacudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_istoricul -localitatii -109.html accesat la data de 2.03.2017

10
Capitolul 2 Partea teoretică

2.1 Aspecte generale privind SSM în România
Aspectele cu privire la securitatea și sănătatea în muncă a salariaților sunt
reglementate de Legea nr. 53/2003 – Codul mun cii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea
securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare, care sunt
completate cu dispozițiile legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, dar și
cu normele și normativel e de protecție a muncii.
Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice pericol,
protecție sau apărare , iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care funcționarea tuturor
organelor se face în mod normal și regulat.12
Din conjugarea acestor doi termeni, aplicați unui sistem de muncă a luat naștere
expresia „securitate și sănătate în muncă”, ce s -a transformat ulterior într -un concept amplu și
complex. Preocupările statelor pentru crearea unui mediu de muncă sigur și sănăt os au crescut
odată cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economică, socială și morală și, cu
certitudine, și funcție de nivelul de civilizație atins, respectiv de respectul pe care fiecare țară
l-a acordat drepturilor fundamentale ale omului, între care și cel la protecție în muncă.
Constituț ia Romaniei, decide și asigură dreptul la viață, deplinătate fizică și psihică,
dar și dreptul la protecție socială a tuturor cetățenilor. Constitutia dă masuri de protectie care
privesc securitatea si igiena mu ncii, stabilirea salariului minim garantat î n plată , pauza de la
muncă saptamanal, concediul de odihna platit, efectuarea muncii î n conditii speciale si
deosebite, precum si protectia femeilor, a tinerilor si a unor persoane defavorizate .
Totodată, Codul muncii cuprinde și norme de drept pentru relațiile sociale care trebuie
să se creeze în acord cu prevenirea riscurilor pentru sanatatea , integritatea sau viata
angajaț ilor.
În Titlul V din Codul Muncii , referitor la SSM, se hotărăsc principii de baza în
executării securităț ii muncii:
– însemnătatea acordată de Statul Român problematicii SSM;
– modul de organizare a măsurilor de SSM;
– înglobarea SSM din faza de realizare și proiectare a construcțiilor și echipamentelor
de protecție, la așezarea acesto ra, cât și la introducerea de noi tehnologii;

12 https://www.scribd.com/doc/147541912/PROIECT -Curs -Ssm accesat la data de 10.03.2017

11
– dreptul la echipament de proteție individual recomandat condițiilor de muncă, la
alimentație specială (alimentație de protecție);
-răspunderile principale ale conducerii unităților și angajaților;
– cine răspunde pentru executarea măsurilor de SSM.
Conc omitent, Legea Securității și Sănătății în Muncă, NR. 319/2006 redă actul
normativ în structura căruia se derulează întreagă activitate de SSM în România. Ea
îndeplinește „ Scopul de lege esențială pentru realizarea securității muncii” ( componentă
generato are pentru toate prevederile normative cu însițire de SSM).
Normele metodologice definesc procedurile de aplicare a unor concepții prevăzute în
legislația primară și care sunt nominalizate clar în Legea s ecurității și sănătății în muncă
nr.319/2006.
Standardele de Securitate în muncă sunt documente stabilite prin acord aprobate de
organisme recunoscute, și urmăresc însușirea reglementărolor la convențiile și organizațiile
internaționale ale muncii și Uniu nii Europene cum sunt:
– executarea securității muncii cu costurile cele mai reduse;
– garantarea competitivității pe piata internă a produselor ;
– fundamentarea corectă a răspunderilor între cele două niveluri, utilizator și
producător , afirmându -se circumscrierea reglementărilor privind produsele, de cele referitoare
la activitati.
Un standard stabilește în cea mai mare parte , aceleași funcții ca și normele, dar cu
raportare la echipamente:
– instrument hotărâtor în stabilirea vinovăției și a sancțiu nilor necesare în cazul
accidentelor de muncă;
– instrument al controlului și autocontrolului de SSM;
– instrument folosit în emiterea programelor pentru prevenirea accidentelor de muncă
la nivelul agenților economici.
Instruirea lucrătorilor în domeniu l SSM. constituie un ansamblu de activități
organizate prin care se examinează însușirea cunoștințe lor și formarea deprinderilor în acest
sector , fiind urmărită in precizările art. 20 din Legea nr. 319 / 2006 a SSM și explicat în
Capitolul V al Normelor Me todologice de aplicare a actului normativ. Acest proces face parte
din pregătir ea profesional ă și are că țintă micșorarea sau eliminarea numărului erorilor umane
care rezultă din lipsa cunoștințelor de SSM .

12
Angajatorul are obligația să constituie instruir ea angajaților în SSM periodic, prin
modalități definitorii stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de
securitate și sănătate în muncă și cu sindicatul sau, cu reprezentanții salariaților.
Inițierea se realizează obligatoriu î n cazul angajaților noi , al celor care își modifică
locul de muncă sau felul muncii și al celor care își reîncep activitatea după o încetare mai
mare de 6 luni. În toate cazurile prezentate inițierea se execută înainte de a începe efectiv
activitatea . Inst ruirea este necesară și în situația în care apar modificări ale legislației în
domeniu.
Construcția unui spațiu economic european unic, în care România dorește să se
integreze ca membru cu drepturi egale, a condus la necesitatea armonizării legislației în
domeniu.
Activitatea umană (în special cea de tip industrial), văzută ca un sistem „om – mijloc
de producție – sarcină de muncă – mediu de muncă", prin natura sa, include noțiunea de risc
profesional.
Riscurile profesionale întâlnite în practică sub for mă de factori de risc se pot
transforma în accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale sau catastrofe industriale, ca
urmare a unei perturbări instantanee a procesului de muncă datorate unei disfuncționalități a
sistemului.13
Scopul sistemului securității în muncă este de a minimiza sau a menține între niște
limite pe rmise , riscurile, care sunt generate de stările de pericol, deci de a minimiza riscul.
Orice tip de sistem de muncă funcționează în condiții real e și deci nu pot exista stări
cu caracter abso lut, cum ar fi risc zero sau securitate 100 %, ci există un nivel de risc rezidual
al sistemului la care se acumulează pe parcurs niveluri de risc dobândite, datorit ă disfuncțiilor
și îmbătrânirii sistemului. Un sistem neîntreținut di n punct de vedere al s ecurității în muncă
evoluează din rău în mai rău.
Securitatea în muncă poate fi caracterizată printr -un complex de factori ce determină și
definesc siguranța în funcționare a sistemului tehnic, a tehnologiilor și a echipamentelor
tehnice, și protecția col ectivă, indiv iduală și sănătatea în muncă a personalului .14
Indiferent că se aplică sau nu un management științific al securității și sănătății în
muncă, două operații sunt strict necesare în activitatea preventivă: identificarea și evaluarea

13 Spiridon S, Vasilescu D, Reducerea riscurilor profesionale din industria extractivă , Vol I, Ed Europrint Oradea,
2004, pag. 5
14 Spiridon S, Vasilescu D, Reducerea riscurilor profesionale din industria extractivă , Vol I, Ed Europrint Oradea,
2004, pag. 4 1

13
riscurilor. I mportanța lor este relevată și de faptul că sunt statuate ca obligatorii prin Normele
generale de protecție a muncii (Art.10 și 16), iar răspunderea realizării lor este atribuită atât
conducerii firmei cât și personalului din cadrul compartimentelor de pro tecție a muncii.
Politica privind SSM nu se eferă doar la legi și regulamente – acestea sunt necesare și
trebuie puse în aplica re la nivelul locului de muncă. Pentru a realiza îmbunătățiri măsurabile
ale condițiilor de muncă și o reducere a accidentelor și bolilor profesionale, este necesară
combinarea acestora cu o varietate de alte instrumente, cum ar fi dialogul social, bunele
practici, creșterea gradului de conștientizare a publicului, responsabilitatea socială a
întreprinderilor, stimulentele economi ce și reorientarea.15
Angajatorul trebuie sa le asigure conditii de muncă pentru ca fiecare lucră tor în parte
sa primeasca instruire suficientă adecvată în domeniul securitatii și sănatații în muncă, î n
special sub form ă de informa ții și instrucț iuni de lu cru, specifice fiecărui loc de munca si
postului. Totodata Capitolul V din H.G. nr. 1425/2006 detaliaza prevederile generale
prevazute in Legea nr.319/2006 privind instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Normele specifice de securitate a muncii privind extracția țițeiului conțin măsurile de
informare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale definitorii activităților de extracție
a țițeiului.16
Măsurile de prevenire cuprinse în norme au ca obiectiv suprimarea sau dim inuarea
factorilor de risc prezenți în sistemul de muncă, propriu fiecărui element al acestuia
(executant -sarcina de muncă -mijloace de producție -mediu de muncă) .
Totodata angajatorul are obligația de acordare a echipamentului individual de protecție
care se face conform prevederilor Normativului – cadru de acordare și utilizare a
echipamentului individual de protecție aprobat prin Ordinul nr.225 din 21 iulie 1995 .
Totodată pentru implementarea și respectarea legislației în SSM, s -au introdus în
legislație și NSSM 43 – Norme specifice de securitate a muncii pentru extracția țițeiului , ce
cuprind măsurile de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale specifice
activităților de extracție a țițeiului.17
Măsurile de informare cuprinse în prezen tele norme au ca obiectiv diminuarea sau
eliminarea factorilor de risc prezenți în sistemul de muncă, propriu fiecărui element al

15 Strategii privind SSM – http://archive.beswic.be/ro/organisations/osh_strategies/ accesat la data de
10.03.2017
16 https://www.iprotectiamuncii.ro/norme -protectia -muncii/nssm -43 accesat la data de 10.03.2017
17 https://www.iprotectiamuncii.ro/norme -protectia -muncii/nssm -43 acce sat la data de 10.03.2017

14
acestuia (mediu de muncă -executant -sarcina de muncă -mijloace de producție ). Indicațiile
normelor se aplică în același timp cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii .
De asemenea, î n cadrul fiecarei companii trebuie să existe pentru fiecare post de
muncă în parte Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă (IPSSM). Acestea
stabilesc ce trebuie să facă și ce nu trebuie executorul (lucrătorul), în contact cu sarcina de
muncă, mijloacele de producție și mediul în care își desfășoară activitatea, ca să nu se
accident eze pe sine sau pe cei lalți din jurul său, adică a nu provoca îmbolnăvirea sa sau a
celorlalți care participă la procesul de muncă.
Scopul principal al respectării legislatiei SSM și implementarea acesteia este de a evita
și evalua neconformitățile în raport cu reglementările în vigoare din domeniu și de a concep e
acțiunile corective necesare î n vederea eliminării acestor neconformități.18
În cadrul companiilor se poate implementa și partea de Audit privind SSM, care este
considerat un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor angajatorului în domeniul
calității securității si sănătății în munca.
Auditul securității și sănătății la locul de muncă constă în examinarea și analiza
sistematică, independentă și documentată, efectuate cu scopul de a determina conformitatea
locurilor de munca cu prevederile Normel or Generale de Protecț ie a Muncii și ale Normel or
Specifice de Protecț ie a Muncii în funcție de fiecare ramură a industriei în parte.
În consecință, structura sistemului legislației “de bază ” a protecției muncii în România
se prezintă astfel:

18 Darabont A, Nisipeanu S, Darabont D, Auditul Securității și Sănătății în muncă , Ed. Agir, București, 2002, pag.3

15
2.2 Protecția mediului în România
Protecția mediului este o problemă majoră a ultimului deceniu, ce este dezbătută la
nivel mondial, fapt ce a dat naștere numeroaselor dispute între țările dezvoltate și cele în curs
de dezvoltare.19
Preocuparea pentru protecția mediului și protecția muncii a n ecesitat introducerea unor
măsuri de ordin legislativ (legea protecției mediului, respectiv legea muncii).
Cuvântul mediu exprimă o noțiune cuprinzătoare și fundamentală, prin care înțelegem
lumea vie și cea neînsuflețită, în principiu tot sau aproape tot ce înconjoară omul. Având în
vedere poziția centrală pe care o ocupă omul în mediul său, despre noțiunea de mediu nu se
poate vorbi decât cu referire la om, văzut din punctul de vedere al intereselor sale firești.20
Mediul înconjurător este o noțiune fund amentală care stă la baza ecologiei ca știință,
fiind susceptibilă în raport cu necesitatea punerii în valoare sau a ocrotirii elementelor sale
componente. Ecologii definesc „mediul" ca fiind un ansamblu format din comunitățile
biologice și factorii abioti ci sau altfel spus ansamblul de elemente și echilibre de forțe
concurente, de natura diversă, care condiționează viața unui grup biologic.21
Mediul înconjurător este reprezentat de mulțimea factorilor naturali și artificiali, de
ordin biologic, fizico -chim ic și social, capabili să influențeze direct sau indirect starea
componentelor abiotice și biotice ale biosferei. Alte definiții au în vedere elemente comune
precum: viața omului, calitatea vieții și ființa umană .
Protecția mediului constituie una cele ma i importante preocupări ale societății
contemporane, care a conștientizat faptul nu mai poate să se dezvolte în detrimentul mediului
ambiant. De la începutul anilor '70, au început acțiuni internaționale de protejare a mediului și
a naturii, acesta fiind m omentul în care s -a recunoscut că există o criză ecologică mondială.
Îngrijorarea pentru starea mediului și a componentelor sale este tot mai mare datorită
imenselor pericole care amenință condițiile de viață pe planetă și însuși viitorul speciei
umane.22
Jelev I. și Brejea R., 2006, consideră că, după anul 1989, odată cu stabilirea unui nou
cadru instituțional în domeniul protecției mediului, ca urmare a în ființării Ministerului
Mediului, a fost declanșat un amplu proces de adaptare si promovare a unei no i legislații, care
să răspundă cadrului instituțional creeat, precum și cerințelor specifice unei economii în

19 Ardelean F., Iordache V., Ecologie și protecția m ediului, Ed. Matrix Rom, București, 2007, pag. 9
20 Lupan E., Drep tul mediului. Partea generală , Ed. Lumina Lex , 1996 , pag. 11
21 Oneț Aurelia, Managementul mediului, Ed. Universității din Oradea, 2012, pag. 21
22 Drăgan S., Dreptul mediului – Note de curs , Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca, p ag. 3

16
tranziție spre economia de piață. Au fost necesari câțiva a ni, pentru ca procesul elaborării
legislației noi să se lanseze din plin.23
Protecția m ediului reprezintă și o provocare majoră de dimensiuni planetare, care
necesită cooperarea tuturor factorilor responabili, locali, regionali, naționali, internaționali.
Poluarea sub toate formele, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, efectul de ser ă, cu
efecte extrem de nocive pentru viața pe Pămant: reducerea biodiversității, deșertificarea,
distrugerea ecosistemelor acvatice și terestre, afectarea sănătății oamenilor, nu se limitează la
granițele naționale ale unui stat.24
Măsurile de protecție a mediului trebuie să cuprindă: instituirea unei obligații,
stabilirea unor condiții speciale și stipularea unor interdicții privind utilizarea rațională a
resurselor naturale precum și prevenirea și combaterea poluării mediului și a efectelor
dăunătoare al e fenomenelor naturale asupra elementelor sale componente. Toate aceste măsuri
au un sigur scop și anume cel de menținere a echilibrului ecologic în vederea asigurării unor
condiții de viață și de muncă tot mai bune generațiilor viitoare.
Datorită impactu lui transpunerii standardelor U E privind protecția m ediului
înconjurător în anumite sectoare industriale în România, industria românească a suferit mari
schimbări, deoarece România deține rafinării de veche tradiție, și și -a dezvoltat producția în
special în domeniul produselor de bază.25
Legea nr. 226/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului constituie reglementarea pro tecției mediului, obiectiv de interes
public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă
a societății.26
Aceasta conține reglementări privind evaluarea poluării mediului, pentru diferiți
factori de mediu, prin proceduri și norme tehnice, în vederea identificării prejudiciilor aduse
mediului, în scopul stabilirii responsabilităților .27
Sectorul de extractie si prelucrare a titeiului si gazelor naturale este unul din sectoarele
industriale cu impact puternic as upra mediului iar SC OMV PETROM SA recunoaste, in

23 Jude E ugen, Ecologie generală, Ed. Universității din Oradea, 2012, pag. 251
24 Boar F., Bodea C., Baciu N., Ciupe L ., Gestionarea deșeurilor , Cluj Napoca , 2001 , pag. 5
25 Manoleli D, Platon V, Stănescu R, Prisecaru P, Georgescu L, Jean Tilly, Impactul transpunerii standardelor UE
privind protecția mediului înconjurător în anumite sectoare industriale din România , Institutul European din
România, 2002, pag. 34
26 http://l ege5.ro/Gratuit/hazdmnq/legea -protectiei -mediului -nr-137-1995&d=2017 -03-17 accesat la data de
10.03.2017
27 Popescu M., Popescu M., Ecologie aplicată, Ed. Matrix Rom, București, 2000, pag. 270

17
contextul armonizarii legislatiei de mediu cu cea a Uniunii Europene, ca desfasurarea normala
a activitatii de productie trebuie sa fie sigura si isi asuma responsabilitatea ca stapaneste, prin
reguli clare si precise, pericolele potentiale de producere a unor accidente majore in care pot fi
implicate substante periculoase.
Scopul Legislației UE privind prevenirea și controlul poluării industriale (IIPC) este
de a asigura cadrul general pentru o abordare integrată a prevenirii și controlului poluării
indrustriale și urmărește prevenirea emisiilor în aer, apă, sol, inclusiv cu luarea în calcul a
managementului deșeurilor; unde nu este posibilă prevenirea emisiilor se va urmări
minimizarea acestora astfel încât că se asigure cel mai înalt nivel general de protecție a
mediului.28
Protecția mediului în România constituie o pr ioritate a dezvoltării
economico – sociale ce are ca scop obținerea unui mediu curat și sănătos care să nu afecteze
posibilitățile de dezvoltare a generațiilor viitoare. Este necesară asigurarea protecției
mediu lui înconjurător și con servarea resurselor naturale, a apei, în concordanță cu
cerințele unei dezvoltări economice și sociale durabile, precum și creșterea nivelului de
educație și conștientizare a populației privind realizarea acestor obiective.29
Protejarea mediului este foarte importantă în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât
nevoile viitoare ale următoarelor generații, c ât și la noi . În ultimii 20 de ani, Europa a sesizat
că trăiește peste capacitățile sale reale și că modalitatea nostr ă de v iață pune la încercare
planeta . Tot mai mult consumăm din resursele naturale existente dar punem și în pericol
sistemele de mediu ( aer, apă, sol ). Aceasta nu poate persista la nesfârșit, cu atât mai mult cu
cât populația lumii este în continuă creștere .
La nivel internațional s-a pus pro blema monitorizării mediului pentru o mai bună
protecție a acestuia și întâmpinarea problemelor care apar , și s-a implementat un program
numit Sistemul Global de Monitoring pentru Mediu și S ecuritate (GMES – Global Monitori ng
for Environment and Security ), care se ocupă cu monitorizarea și observarea planetei noastre.
GMES este un program global de monitoring, ce a fost inițiat în anul 1998 de către
Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA -European Space Agency ). în
prezent, el este un program de lungă durată, construit pe baza parteneriatului dintre Uniunea

28 Chivu L, Platon V, Jean Tilly, Impactul implementării în Româ nia a standardelor UE pentru protecția mediului
înconjurător cu privire la poluarea industrială, Institutul European din România, 2002, pag. 7
29 http://www.ddbra.ro/m ediatizari/Proiect%20AHR_Apa_Esenta%20Vietii_2011.pdf accesat la data de
10.03.2017

18
Europeană, Agenția Spațială Europeană, statele membre UE și alte organisme europene sau
internaționale interesate.30
Anterior lui GMES a fost programul GE MS (Global Environment Monitoring System
– Sistemul Global de Monitoring al Mediului). El a fost inițiat de către Programul Națiunilor
Unite pentru Mediu (UNEP), la Conferința ONU de la Stockholm din anul 1972, ca un
program complex de supraveghere a mediu lui, a cărui scop final era uniformizarea
rezultatelor și formularea unor concluzii corecte privind controlul poluării.
Noul GMES are ca scop implementarea unor servicii ce oferă informații privind
mediul și securitatea. La baza funcționării lui stau date le de observare primite de la sateliții de
observare a Terrei, precum și informațiile primite de la nivelul solului. Toate aceste date sunt
coordonate, analizate și pregătite pentru utilizatorii finali, astfel încât aceștia pot colabora mai
eficient și pot furniza date mai corecte despre mediu și securitate, pe care să le pună, apoi, la
dispoziția persoanelor interesate sau unor servicii n oi ce utilizează astfel de date.
GMES furnizează informații de mar e importanță pentru o gestionare durabilă a
mediului în care trăim, pentru monitorizarea și prognoza stării oceanelor, a compoziției
atmosferei, a efectelor schimbărilor climatice , pentru răspunsul prompt la dezastrele naturale
și antropice, pentru protecția durabilă a biodiversității, pentru sisținerea poli ticilor de
dezvoltare și consolidare a sigurenței cetățenilor.

30 Domuța Cornel, Brejea Radu, Practicum de monitoring al mediului , Ed Universității din Oradea, 2014, pag. 11

19
2.3 Poluarea solului în zona Suplacu de Barcău cu reziduuri petroliere
Solul reprezintă acel strat viu de la suprafața litosferei care permite nașterea
ecosistemelor vegetale ș i face legătura între litosferă și biosferă.31
Solul ca mediu de viață al plantelor, se caracterizează prin parametri fizici, chimici și
biologici de fertilitate , iar toți cei care îl lucrează trebuie să protejeze acești parametrii.32
Principala acțiune cu caracter vătămător exercitată de om asupra mediului ambiant este
poluarea.33
Prin poluare se înț elege introducerea directă sau indirectă în mediul înconjurător, prin
activitate umană, a unor substanțe sau energii susceptibile de a contribui sau cauza: 34
 un pericol potențial pentru sănătatea omului;
 deteriorarea resurselor biologice, a ecosistemelor sau bunurilor materiale;
 un obstacol în calea utilizării legitime a mediului.
Poluarea solului reprezintă orice acțiune – mai degrabă an tropică – care dereg lează
funcționarea normală a solului ca suport și mediu de viață, d epreciindu -i calitățile fizice,
chimice și biologice.35
Poluarea solului este una dintre cele mai grave forme de poluare ale mediului
înconjurator prin efectele negative multiple pe care le generează și prin persistența în timp
foarte îndelungat. Pentru prevenirea poluării și conservarea calității solului au fost întreprinse
și adoptate, de -a lungul timpului, o serie de măsuri politico -strategice, reglementări juridice în
plan național, inter național și comunitar, au fost dezvoltate si aplicate ,,cele mai bune tehnici
disponibile” pe domeniul protecției solului și apelor subterane.36
Poluarea solului este un fenomen vechi, de aceeași vârstă cu solurile, dar datorită
faptului că factorii poluan ți erau naturali, datorită capacității de autoreglare prin
descompunerea poluanților și datorită utilizării lor reduse ca suprafață, fenomenul a fost
aproape insesizabil.37

31 Barbu C., Silișteanu S., Protecția mediului și economia pro tecției mediului , Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 240
32 Brejea Radu, Practicum de tehnologii de protecție a solurilor , Ed. Universității din Oradea, 2011, pag . 3
33 Nicoară Mircea, Monitoring ecologic, Ed. Tehnopres, Iași, 2009, pag. 27
34 Blaga G., Filipov F ., Udrescu S., Rusu I., Vasile D., Pedologie , Ed. Academic Pres, Cluj -Napoca, 2005 , pag . 15
35 Sabău Nicu Cornel, Degradarea și poluarea solului , Ed. Universității din Oradea , 2014, pag . 16
36Andronela Bărbulescu , Contribuții privind optimizarea decontaminării solurilor și subsolurilor poluate cu
hidrocarburi , UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
37 Sabău Nicu Cornel, Geneza, degradarea și poluarea solulului, Ediția a II -a, Ed. Univ din Oradea, 2016, pag. 16

20
Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calităților mediului înconjurăt or,
până la starea de incompatibilitate cu desfășurarea normală a procesului metabolic din
organismele vii.38
Industria petrolului se numără, atât în ramura ei extractivă, cât și în cea prelucrătoare,
printre industriile cu o pondere apreciabilă în poluare a mediului. Această consecință negativă
a unei activități economice indispensabile are cauze asemănătoare în toate regiunile petroliere,
iar dimensiunile ei diferă de la o regiune la alta în funcție de tehnologiile utilizate și de
respectarea reglementăril or de mediu în vigoare.39
Dezvoltarea industriei petroliere, atât a ramurii extracției cât și a celor prelucrătoare,
inclusiv transportul petrolului și produselor petroliere, este însoțită uneori de apariția unor
fenomene secundare neprevăzute, cu efecte d ăunătoare asupra mediului înconjurător. Dintre
acestea cele mai nocive sunt poluarea solului cu reziduuri de petrol cu sau fără apă sărată, ca
și alte produse reziduale petroliere rezultate din activitatea de extracție a petrolului.
Dacă este complet, un zăcământ de petrol cuprinde la partea superioară o regiune unde
domină gazele, apoi o zonă ocupată de petrol lichid, în sfârțit, la partea inferioară o masă de
apă sărată .40
În zonele de extracție, prelucrare și transport, fenomenele de poluare cu reziduur i de
petrol sunt destul de extinse iar acțiunea lor asupra ecosistemelor depășește intensitatea altor
impacturi antropice.
Poluarea solului în parcurile de extracție a țițeiului poate fi continuă, ca urmare a
degajării dezordonate a țițeiului în jurul son delor de extracție sau accidenta lă, datorită erupției
sondelor. Poluarea cea mai puternică se produce în cazul erupțiilor, când țițeiul este împrăștiat
în cantități și la distanțe mari în jurul sondei.
O sursă importantă de poluare cu produse petroliere e ste ramura prelucrătoare,
rafinăriile poluând solul cu țiței, benzine, motorine, etc. prin manipularea incorectă a
produselor petroliere din depozite, rezervoare și respectiv prin tehnologiile de rafinare
aplicate.
Poluarea solului cu hidrocarburi (petrol , motorină, alți combustibili lichizi) formează
în zona nesaturată a solului un corp de impregnare din care anumite fracții pot fi mobilizate

38 Proiect POSDRU, Îndrumar de practică, Tehnician în protecția mediului , Universitatea Politehnică București,
Facultatea de Ingineria Mecanică și Mecatronică, pag. 2
39 Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Probleme ale poluării și protecției mediului în regiunile cu industrie petrolieră ,
Seminarul Georgafic “D. Cantemir”, 2002 , pag. 1
40 René Sédillot, Istoria Petrolului , Ed. Politică, București, 1979, pag. 29

21
spre atmosferă , sub formă de vapori, sau spre acvifer printr -o solubilizare progresivă,
determinată de apele de in filtrație ca în figura 2.3.1 . 41
Adâncimea la care migrează petrolul în sol depinde de o serie de factori:42
1.Textura solului . Se definește prin conținutul procentual al diferitelor fracțiuni
granulometrice (nisip, praf, argilă) care intră în alcătuirea m aterialului de sol. Reprezintă una
dintre cele mai importante însușiri ale solului, influențând permeabilitatea. Astfel în solurile
cu textură grosieră sau grosieră -mijlocie, adâncimea de migrare a poluantului este mai mare
decât în cazul solurilor cu text ură mijlocie, mijlocie -fină sau fină (la solurile formate pe
materiale parentale uniforme, procesele de argilizare și migrare a argilei pe profil fiind
absente).
2. Structura solului . Influențează adâncimea de migrare a poluantului , aceasta fiind
mai mar e în cazul solurilor structurate față de cele nestructurate. La solurile nestructurate
particulele componente nelegate între ele formează o rețea de spații capilare astfel că
infiltrarea poluantului are loc pe adâncimi mici, numai în partea superioară a pr ofilului. După
umplerea spațiilor capilare, la suprafața solului se formează ,,bălți,, de petrol. Astfel de situații
se întâlnesc la solurile tasate prin trecerea repetată a utilajelor. In cazul solurilor structurate
datorită spațiilor lacunare dintre agre gate (spațiile necapilare), sub influența forței
gravitaționale, poluantul migrează la adâncimi mai mari.
3. Densitatea aparentă . Reprezintă greutatea unității de volum total (particule plus
pori), și depinde de gradul de afânare al solului. În cazul solu rilor afânate (Da=1 – 1,4)
adâncimea de migrare este mai mare decât în cazul solurilor tasate (Da=1,4 – 1,8).
4. Porozitatea solului . Este dată de totalitatea spațiilor libere, fiind reprezentată prin
porii capilari și necapilari ai solului. Importanță pr ezintă porozitatea necapilară, întrucât la
aceleași valori ale porozității totale adâncimea de migrare este diferită, fiind mai mare la
solurile care prezintă valori ridicate ale porozității necapilare.
5. Tipul de sol . Adâncimea la care migrează poluant ul în sol depinde de succesiunea
și tipurile de orizonturi care alcătuiesc profilul solului. Astfel existența în profilul solului a
unui orizont Bt sau Bv (orizonturi care prezintă un conținut ridicat în argilă) împiedică
migrarea la adâncimi mari, poluare a limitându -se la nivelul orizonturilor supra diacente (primii
40-50 cm ai solului). La solurile fără orizonturi de tip B poluarea este mult mai intensă,

41 Morar Florica, Procedee și echipamente de depoluare a solului , Curs pentru uzul studenților, 2012 pag. 31
42 Rodica Petrea,Berchez Octavian, Teză de Doct orat, Bazinul Barcăului. Studiu Pedogeografic , Universitatea din
Oradea, Oradea 2014, pag. 211

22
poluantul migrează la adâncimi mai mari, existând pericolul contaminării pânzei freatice.
Adâncimea dep inde și de panta terenului, fiind mai mică pe terenurile aflate în pantă, decât pe
terenurile plane (timpul fiind factorul care condiționează adâncimea de migrare a petrolului în
sol).
La solurile poluate cu petrol sau reziduuri petroliere are loc un proc es de degradare
structurală, agregatele structurale fiind supuse degradării sub influența unor factori antropici
de natură mecanică, fizică și biologică. În urma degradării fizice a solului datorită petrolului
și reziduurilor petroliere, cimentul de legăt ură dintre particulele solului nu mai are stabilitate,
agregatele solului se degradează, particulele componente nelegate între ele formează o rețea
de spații capilare înrăutățind regimul aerohidric al solului. Apa din precipitații ajunsă la
suprafața solul ui nu circulă în sens gravitațional, infiltrându -se numai în partea superioară a
profilului determinând un hidromorfism accentuat. Prezența unui exces de umiditate
determină în sol un regim hidric stagnant, se creează condiții de anaerobioză care favorizea ză
manifestarea proceselor de reducere. Prezența hidrocarburilor duce la schimbarea
microbiologiei solului, procesele de descompunere având loc sub acțiunea unui grup restrâns
de bacterii, heterotrofe aerobe, facultativ anaerobe, anaerobe, ca bacteriile s ulfreducătoare,
sulfoxidante, ferobacteriile și bacteriile hidro -carbonoxidante.

Fig. 2.3.1 – Migrarea unui poluant lichid nemiscibil și mai ușor decât apa (PLNUA) în
mediul subteran.
Sursa: Morar Florica, Procedee și echipamente de depoluare a solului , Curs pentru
uzul studenților, 2012 pag. 31

23
Nu trebuie neglijate, mijloacele de transport a produselor petroliere și nici stațiile de
distribuție (PECO), unde pot apare fenomene de poluarea accidentală a solului cu benzine și
motorine.
O altă formă de po luare a solului cu hidrocarburi este aceea provocată de gazul natural
scurs din conductele îngropate. Vegetația din apropierea conductelor suferă din cauza lipsei
de oxigen, ca urmare a epuizării acestuia din faza gazoasă a solului, datorită oxidării gazul ui
metan din sol de către microorganisme.
Terenurile cu soluri poluate cu reziduuri petroliere și apă sărată sunt constituite, de
cele mai multe ori, din parcele de teren de dimensiuni destul de mici (1 – 7 ha), amplasate la
distanțe relativ apropiate une le de altele, legate între ele printr -o rețea densă de drumuri de
acces, conducte și linii de forță, toate acestea constituind impedimente serioase atât pentru
efectuarea lucrărilor agricole, mai ales în condițiile aplicării unei agriculturi intensive,
irigate.43
Poluarea solului, apei și aerului în bazinul Barcău, se datorează activităților antropice
desfășurate în unități de producție care au ca obiectiv exploatarea zăcămintelor de petrol și
gaze naturale și prelucrarea lor (fig. 2.3.2). 44
Activitatea de extracție a petrolului este efectuată pe platformele de foraj și extracție,
în parcuri de sonde, amplasate în perimetrul localităților Suplacu de Barcău, Marca (Leșmir),
Marghita, Abrămuț, Abram.
Zăcământul de țiței de pe structura Suplac este greu și vâs cos, fiind cantonat în
panonianul -bazal, adâncimea la capătul stratului oscilând între 35 și 220 m. Stratul productiv
este protejat la partea superioară de o marnă cu grosimi variabile între 3 și 20 m. Panonianul
superior este constituit din alternanțe de marne nisipoase, nisipuri mărnoase, și chiar nisipuri,
dintre care sunt evidente doua straturi (1 și 2), având continuitate pe întreaga structură. În
timp ce stratul 1 nu apare la zi, stratul 2 aflorează. Ambele straturi sunt saturate cu apă, stratul
2 con stituind pânza de apă freatică.45

43 Sabău Nicu Cornel, Cornel Domuța, Octavian Berchez ” Geneza, degradarea și poluarea solului ”partea a II -a
Ed. Universității din Oradea,2002 p ag. 241.
44 Ion Onuțu , Poluarea solului, subsolului și acviferului, datorată extracției și transportului țițeiului ș i produselor
petroliere , UPG PLOIESTI , pag . 5
45 Rodica Petrea, Berchez Octavian, Teză de Doctorat, Bazinul Barcăului. Studiu Pedogeografic , Universitatea
din Oradea, Oradea 2014, pag. 198

24
În orizonturile superioare ale solurilor poluare cu petrol este perturbată puternic
activitatea microflorei totale. După adaptarea acestora la noile condiții datorate poluării,
activitatea mic roorganismelor se intensifică.46
Activitatea de foraj, exploatare, transport și prelucrare a țiteiului în zonele de activitate
SC OMV PETROM SA reprezintă principalele riscuri de poluare cu țiței și ape tehnologice
(ape sărate) utilizate la foraj și extracție.47
Dintre toate elementele mediului apă, aer, sol, SOLUL este cel mai afectat de poluare,
reprezentând receptorul final al tuturor agenților poluanți. Pentru zona de studiu, principalele
surse de poluare identificate în funcție în funcție de natura și sursa poluantului sunt:
• poluarea cu țiței brut (hidrocarburi și ape de zăcământ)
• poluare cu reziduuri petroliere
•poluare a solului prin sărăturare cu soluție sărăturată utilizată în procesul de
exploatare a țițeiului
• poluare cu noroi și gaze de combustie
• poluare cu ape r eziduale
• excesul de apă pluvială care poate genera în lipsa unei scurgeri corespunzătoare pe
suprafețele poluate intens cu petrol, un teren mocirlos, cu aspect mlăștinos
• circulația necontrolată a fluidelor din zăcământ
Datorită proprietăților fizico -chimice pe care le prezintă solurile și care sunt diferite în
funcție de tipul de sol, pentru o exemplificare cât mai exactă a proceselor de poluare și a
intensității poluării a fost necesară cartarea pedologică, efectuată in scopul determinării
unitățilo r taxonomice de sol din zonele de extracție a țițeiului (Suplacu de Barcău, Leșmir).

46 Sabău Nicu Cornel, Poluarea mediului pedosferic , Ed. Universității din Oradea, 2008, pag . 266
47http://imtuoradea.ro/micromodel/upload/Workshop%2014.12.2012/Moga%20Ioan_DOCUMENTAREA%20P
OLUARII%20SOLULUI%20CU%20PRODUSE%20PETROLIERE%20IN%20JUDETUL%20BIHOR.pdf accesat la data de
11.03.2017

25

Fig. nr. 2.3.2 . Exploatarea zăcămintelor de petrol din zona corpului de exploatare Suplacu de Barcău
Sursa : Berchez Octavian, Oradea 2014, pag . 199

26
Cap 3 – Parte practica – Studiu de caz la SC OMV Petrom SA

3.1 Prezentarea companiei SC OMV PETROM SA
Cercetările de specialitate au stabilit că petrolul – supranu mit în mod justificat și aurul
negru, pentru calitățile și avantajele ce le oferă – s-a impus printr -o continuă și remarcabilă
diversificare a utilizării lui în cursul istoriei, fiind prezent „pretutindeni, universal și multiplu
dintotdeauna, etern și misterios”. De fapt, petrolul nu a fost întotdeauna la fel de râvnit și
apreciat.48
De-abia în ultimul secol a devenit un produs extrem de căutat, absolut necesar
desfășurării vieții economice moderne, un factor important al politicii internaționale și
indispen sabil în vreme de război, provocând dese și aprinse conflicte diplomatice și
economice, bătălii „reci” sau „calde”, tensiuni și suspiciuni între state și națiuni.
Potrivit informațiilor furnizate de N. Iorga și Constantin C. Giurescu, extracția
petrolului în România – folosit vreme îndelungată pentru ungerea osiilor la căruțe, pentru
iluminatul curților boierești ori în tratarea unor boli la oameni și animale – datează din timpuri
foarte vechi.49
Ca urmare a dezvoltării extracției de țiței din bazinu l super ior al râului Barcău din
perioada 1960 -1970, a luat ființă Schela de Extracție Suplacu de Barcău (actualmente SC
OMV PETROM SA ). Din punct de vedere administrativ teritorial, structura Suplac este
amplasată pe teritoriul a două localități: localitatea Marc a, județul Sălaj, și localitatea Suplacu
de Barcău, județul Bihor.
Deși România are o tradi ție de peste 150 de ani în extracția de petrol și de 100 de ani
în producția de gaze naturale, numele Petrom apare pentru prima dată în 1991, atunci când se
înfiin țează Regia Autonomă a Petrolului Petrom pentru ca în 1997 să se înființeze Societatea
Națională a Petrolului Petrom. 50
Sigla companiei – lupul dacic – reflect ă istori a, tradițiile și simbolurile Ro mâniei (fig.
3.1.1) . Culorile utilizate pentru identifi carea brand ului pe piață (roșu, galben, albas tru) sunt
culori simbolice pentru po porul român, ușor de recunoscut, pur tând o semnif icație națională,
în timp ce nu mele Petrom vine de la petrol româ nesc“, explică reprezentanții companiei

48 Jean -Jacques Berreby, Histoire mondiale du petrole , Paris, Ed. Pont Royal, 1961, p ag. 9-10.
49 Iorga N. , Introduction, în Mihail Pizanty, Le pétrole en Roumanie , Buc urești , 1931, pag. 3
50 http://www.zf.ro/wik izf/omv -petrom -s-a-8068381 accesat la 1 5.03.2017

27
semnificația numelui Pe trom, dar și a siglei care s -a păstrat chiar dacă în 2004 statul român a
decis să vândă pachetul majoritar către grupului austriac de stat OM V.51

Fig. 3.1.1 Sigl a companiei în prezent
Sursa : https://www.petrom.ro/portal/01/petromro accesat la data de 15.03.2017
La treisprezece ani după această privatiza re, Petrom a ră mas compania care
contro lează producția de petrol a Ro mâniei, jumăta te din producția de gaze și 8% din
producția de energie.
În prezent structura acționariatului Petrom se prezintă ca și în figura 3.1.2 .

Fig. 3.1.2 Structura acționariatului Petrom
Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/OMV_Petrom accesat la data de 1 5.03.2017

51 http://www.zf.ro/wikizf/omv -petrom -s-a-8068381 accesat la data de 1 5.03.2017

28
Petrom deține 300 de perimetre de explorare și exploatare petrolieră . Cel mai bogat
zăcământ din țar ă este cel de la Suplacu de Barcău . Al doilea ca importanță este platoul
continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare și producție
în parteneriat cu gigantul american ExxonMobil. Prima sondă săpată la mari adâncimi,
Domin o -1, în Marea Neagră, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de 42 –
84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.52
Platforma de extracție OMV Petrom din zona Suplacu de Barcău, este amplasată în
partea de Nor d – Est a județului Bihor, la o distanță de aproximativ 75 km NE de municipiul
Oradea. Structura platformei s -a dezvoltat într -un perimetru având că zona centrală localitatea
Suplacu de Barcău fiind delimitată spre est de satul Leș mir, iar spre vest de sat ul Fo glaș.
Limita platformei petroliere Suplacu de Barcău este străbătu t de răul Barcău al cărui
curs are caracter colinar până la limita localității Por ț, iar apoi devine un râu de șes cu albie
șerpuită și pante reduse .
Grupul OMV Petrom este cea mai mare companie cu activități în sectoarele Upstream,
Downstream Gas, Downstream Oil. Grupul și -a consolidat poziția pe piața petrolieră din Sud-
Estul Europei în urma unui amplu proces de modernizare și eficientizare. În România OMV
Petrom este principalul producător de țiței și furnizează circa jumătate din producția internă
de gaze. OMV Petrom comercializează gaze prin intermediul diviziei de gaze naturale. Pentru
dezvoltarea sa sustenabilă, OMV Petrom a extins lanțul valoric al gazelor prin abordarea
pieței de electricitate și operează centrala electrică pe gaze de 860 MW Brazi și parcul eolian
Dorobanțu, cu o capacitate de 45 MW. OMV Petrom procesează țiței în rafinăria Petrobrazi,
lângă Ploiești, cu o capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone pe an. Rafinăria Petrobrazi a
trecut printr -un proces de modernizare pentru care au fost investiți 600 mil. euro între 2010 –
2014 pentru a permite procesarea exclusivă a producției de țiței a OMV Petrom din România,
îmbunătățirea eficienței energetice și a mixu lui de produse. OMV Petrom este prezent pe piața
distribuției de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria și Serbia, prin
intermediul unei rețele de aproximativ 780 stații, operate sub două branduri, Petrom și
OMV.53
Strategia de reorgan izare și sistematizare a OMV PETROM din anul 2004 cuprinde și
introducerea unor tehnologii care să asigure protejarea mediului, în concordanță cu legislația
în vigoare, reducerea consumurilor energetice, a deficitelor tehnologice și a necesarului de

52 https: //ro.wikipedia.org/wiki/OMV_Petrom accesat la data de 1 5.03.2017
53 https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/About_OMV_Petrom
acce sat la data de 1 5.03.2017

29
person al, în sensul măririi rentabilității, dar și obținerea unor condiții mai bune de muncă
pentru personalul societății.
Totodată OMV Petrom a stabilit un record mondial în ceea ce privește forajul orizontal
la mică adâncime. Recordul a fost atestat și se ref eră la trei sonde orizontale, săpate la o
adâncime mai mică de 200 m, în cadrul zăcământului de țiței Suplacu de Barcău. Suplacu de
Barcău este un zăcământ de țiței matur situat în nord -vestul României, pe care exploatarea a
început în 1960. Până în prezen t, pe acest zăcământ au fost săpate peste 2.800 de sonde, din
care circa 744 sunt încă active, furnizând circa 10% din producția de țiței a OMV Petrom .
În același timp OMV Petrom , în proiectele avute între 2007 -2014, unul dintre ele
denumit Țara lui A ndrei, a transformat copacii virtuali de pe platform a web deținută , în
realitate, cu ajutorul voluntarilor. Astfel, voluntarii proiectului Țării lui Andrei au contribui la
acțiunile de plantare și sprijin a comunitățil or afectate de inundații, alunecări de t eren, sau
lipsa de spațiu verde, prin plantarea a 267.000 de copaci plantați pe mai mult de 72 hectare de
teren în Ploiești, Moinești (Bacău), Frasinul (Buzău), Videle (Teleorman), Suplacu de Barcău
(Bihor), Băicoi (Prahova), Mârșani (Dolj) și Roata de Jos ( Giurgiu), Moreni (Dâmbovița)
unde p este 6 .500 de voluntari, dintre care 480 de angajați Petrom au participat la acțiunile de
plantare .
În 2016 OMV Petrom a început construcția unei noi stații de epurare a apei reziduale
în cadrul zăcământului de țiței Supl acu de Barcău . Această investiție dovedește că, în pofida
provocărilor din industria de țiței și gaze, siguranță muncii și protecția mediului sunt prioritare
pentru companie.54
OMV Petrom are în plan pentru evoluția sa, o Strategie Actualizată până în 2021 care
este clădită având la bază rezultatele justificabile ale perioadei 2012 – 2016 pentru a genera
valoare sustenabilă și a oferi randament atractiv acționarilor. Fructificând capabilitățile și
expertiza în România, OMV Petrom promite să mențină și să co nsolideze poziția de lider în
regiune, susținând dezvoltarea companiei pe termen lung prin creșterea organică pe baza
oportunităților pe care România încă le are de oferit, optimizând experiența oferită clienților și
dezvoltând portofoliul prin expansiune regională.
Strategia va genera performanță fiind construită în jurul a trei piloni:
 Optimizarea competitivității portofoliului existent
 Creșterea opțiunilor de dezvoltare

54 http://www.petroleumreview.ro/ro/22 -stiri/790 -omv -petrom -o-noua -investitie -in-cadrul -programului -de-
redezvoltare -a-zacamantului -suplacu -de-barcau accesat la data de 1 5.03.2017

30
 Expansiune regională
Succesul pe care OMV Petrom și -l dorește prin implementarea Strategiei Actualizată
până în 2021 , se va construi pe baza a trei factori – cheie strategici, și anume : pdf slide 18
– Oamenii și cultura organizaț ională
– Sustenabilitatea
– Tehnologia și inovația
Totodată pentru protejarea mediului, în generarea deșeurilor provenite din extracția
petrolului din zona Suplacu de Barcău, OMV Petrom gestionează deșeurile rezultate fără a
pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special:
 fără a stârni riscuri pentru sol, apă, aer , faună sau floră;
 fără a crea disconfort din cauza mirosurilor sau a zgomotului ;
 fără a afecta negativ zonele de interes special sau peisajul .

31
3.2 Sistemul de management al securițății în cadrul companiei
La niv elul fiecărei instituții, organizarea muncii și a sistemelor de muncă conduce la
prevenirea accidentelor și securitatea muncii în acea instituție.55
Managementul securității acoperă următoarele aspecte: organizare și personal,
identificarea și evaluarea p ericolelor majore, managementul pentru modernizare, adoptarea și
punerea în aplicare a procedurilor de identificare a situațiilor de urgență previzibile,
monitorizarea performanței, controlul operațional.
Sănătatea reprezintă o valoare universală, prin ur mare toți angajații trebuie să
beneficieze de acces la servicii medicale. Astfel, tot personalul beneficiază de standardele
ridicate de sănătate la locul de muncă și de o gamă largă de inițiative privind sănătatea. Având
în vedere faptul că succesul durabi l depinde de o forță de muncă sănătoasă, motivată,
managementul sănătății contribuie fundamental la performanța companiei.56
Monitorizând Sistemului de Management HSE, OMV public ă un Raport HSE la
fiecare doi ani, cu actualiz ări anuale atunci când este nec esar. O aten ție mai spor ită este
acordat ă integr ării Petrom în managementul HSE general al Grupului OMV.
Alinierea Petrom la standardele HSE ale Grupului OMV și îndeplinirea așteptărilor
acționarilor a fost un proces dinamic, pentru atingerea acestor obie ctive , compania trebuind să
fie condusă sistematic și vizibil.
Astfel că , în urma integrării Petrom în gru pul OMV, compania a demarat urmă toarele
acțini :

Sursa : http://www.omv.com/hse2006_ro/html/integration.html accesat la data
de 19.03.2 017

55 Darabont A., Pece Ș., Dăscălescu A., Managementul securității și sănătății în muncă, Vol II, Ed. Agir, București,
2001,pag. 140
56 http://2011.petromraport.kaleidoscope.ro/files/library/Raport_dezvoltare_durabila_Petrom_2011.pdf
accesat la data de 1 9.03.2017

32
Departamentul corporativ HSEQ al Petrom a condus procesul de dezvoltare și
implementare a unui Sistem de Management al Activităților la nivelul companiei, aliniat
abordării Grupului OMV, după modelul standardelor ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001.
Acesta a intrat în vigoare în Petrom în aprilie 2006, asigurând funcțiilor corporative cadrul de
emitere a regulamentelor corporative la niv elul companiei (directive, standarde și
recomandări). În 2006 au fost emise 26 de Regulamente Corporative Petrom , din care 8 sunt
Regulamente HSE.57
Pentru a se înțelege mai bine cum OMV Petrom a implementat în politica sa
prioritizarea sănătatii și sigur anța angajaților dar și protejarea mediului înconjurător , acestea
se explică după cum urmează :
A. Sănătate
Managementul sănătății muncii nu este adresat doar angajaților care lucrează în zone le
cu riscuri mari pentru sănătate, de aceea OMV Petrom integrează toți angajații în programul
de sănătate, indiferent de mediul de lucru.
Scopul general al managementului Sănătății Muncii în OMV Petrom este promovarea
sănătații muncii prin aplicarea la nivelul Grupului a standardelor de sănătate, procedurilor de
lucru a rmonizate și organizarea de cercuri de sănătate ale angajaților.
B. Siguranța
Crearea unui mediu de lucru sigur reprezintă una dintre preferințele managementului
HSE din industria extractivă petrolieră.
Siguranța reprezintă o răspundere majoră a OMV Petrom deoarece angajații sunt
încurajați să raporteze și să discute comportame ntele sau situațiile de pericol apărute în cadrul
muncii pe care o des fășoară, și să raporteze mai departe superiorilor ierarhici, pentru a se
putea veni în întâmpinarea pericolului ex istent.
Principalii indicatori de performanță privind siguranța sunt monitorizați lunar.
Procesele de raportare, investigare și împărtășire a învățămintelor se desfaș oară continuu în
mod obișnuit, î n special pentru urm ărirea incidentelor.
C. Mediu
În calitat e de companie petrolieră integrată, protejarea mediului reprezintă pentru grup
mai mult decât respectarea cerințelor legale. OMV Petrom urmărește impactul asupra
mediului pornind de la aspecte de început și de sfârșit ale producției, până la calitatea
produselor.

57 http://www.omv.com/hse2006_ro/html/integration.html accesat la data de 1 9.03.2017

33
Totodată, HSSE este una din prioritățile ale OMV Petrom. Sănătatea fizică și m entală
a angajaților, dar și totalitatea unităților operaționale au o importanță crucială pentru
companie. Informarea pierderilor și managementul proactiv al riscurilor sunt esențiale pentru
păstrarea licenței de funcționare a companiei și pentru atingerea priorității companiei „ZERO
accidentări – NICIO pierdere” .
Pentru consolidarea și asigurarea sănătății în cadrul companiei, OMV Petrom oferă
asigurări private de sănăta te, fiind unul dintre cele mai importante beneficii pentru angajați .
Datorită scăderii semnificative a prețului țițeiului începând cu mijlocul anului 2014 ,
OMV Petrom a fost nevoită să își ajusteze programul de investiții, menținând cerințele de
HSSE și in tegritate ca priorități în standardele cele mai ridicate.
Siguranța este un aspect important iar gradul de conștientizare a acesteia este ridicat.
Cu toate acestea, constatările din cadrul auditurilor de siguranță și investigațiilor incidentelor
s-au refer it cu precădere la aspecte tehnice.
Pentru a ridica gradul de conștientizare și pentru a putea pune accentul și pe aspecte
personale și de proces, a fost lansată o campanie d e comunicare pe tema siguranței.
„Think: Ahead and talk about it” reprezintă o in ițiativă a OMV care motivează
angajații să vorbească despre siguranță și riscuri. Pentru a promova o focalizare ma i personală
și organizatorică, î n 2006 s -a acordat o atenție specială îmbunătațirii aptitudinilor de
comunicare referitoare la protecția munci i și adoptării unei atitu dini pozitive. Aceasta fost
susținută de un set de materiale lansate într -o anumită perioadă și a făcut uz de mai multe
mijloace de comunicare: pliante, fluturași, afișe, știri, articole în revista angajaților și un joc
online priv ind siguranța, un program de identificare a riscurilor cu premii pen tru cei mai buni
participanți. Toate unitățile OMV și Petrom au sustinut campania având un răspuns pozitiv
din partea angajaților, așa cum a fost stabilit în cadrul unei evaluări sistemati ce a campaniei,
efectuată în luna ianuarie 2007. Pentru Petrom campania a fost adaptată astfel încât să
cuprindă o mare varietate de mijloace de comunicare care să ajute managerii în transmiterea
unor subiecte HSE importante într -un mod adecvat: zilele sig uranței, ateliere de lucru,
concursuri, audituri de siguranță, pregătiri pentru conștientizarea siguranței, filme pe teme de
siguranță, etc. Discuțiile deschise despre siguranță au reprezentat un element cheie. De
exemplu, peste 8.000 de angajați au fost d irect implicați în proiecțiile de fil me-mărturie pe
teme de si guranță și au discutat pe marginea lor. De a semenea, credem că mult mai mulț i
anga jați au fost implicaț i în discuț ii prin propagarea pe cale orală. 58

58 http://www.omv.com/hse2006_ro/html/safety_awareness.html accesat la data de 1 9.03.2017

34
Campania „Think: Ahead and talk about it” a câștigat premiul DuPont Safety în 2006
pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, la categoria Inovatie. Juriul a fost convins de
abordarea intensă a comunicării, de jocul online referitor la siguranță și de spectacolul de
modă al Petrom – o prezentare pe pași de dans a noilor echipamente de protecție individuală
ale Petrom. 59
În fiecare an DuPont acordă acest premiu către cinci persoane, companii sau
organizații selectate ca fiind cele mai meritorii în una din cele cinci categorii ale premiului. În
anu 20 10, unul din cei cinci câștigători a fost din nou compania OMV Petrom, în categoria
Impact Sustenabil asupra Afacerilor. Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din Sud-
Estul Europei, a început un program extins de creștere a conștientizării și cr eare a unei culturi
puternice de siguranță a muncii, în vederea atingerii obiectivului de zero incidente. Programul
a crescut în mod semnificativ gradul de conștientizare al siguranței muncii și a creat o cultură
a siguranței în care angajații se implică î n mod activ și contribuie la soluții pentru siguranța
muncii.60
DuPont (www.dupont.com) este o companie de servicii și produse dezvoltate științific
care folosește știința pentru a crea soluții sustenabile esențiale pentru o viață mai bună, mai
sigură și ma i sănătoasă pentru oamenii de pretutindeni. Operând în mai mult de 90 de țări,
DuPont oferă o gamă largă de produse și servicii inovatoare pentru piețe care includ
agricultură și alimentație, construcții, comunicații si transport.61
În demararea proiectelor privind sănă tatea ș i siguranța angajaților, în 2011, în cadrul
Petrom au fost instruite peste 1.500 de persoane pentru acordarea primului ajutor și s -au
efectuat 130 de exerciții pentru urgențele medicale, în colaborare cu toate grupurile interne și
exter ne de pregătire și răspuns în caz de urgență medicală. Totodată angajații Petrom au la
dispoziție o linie telefonică non -stop pentru consiliere psihologică de urgență în cazul în care
au loc accidente specifice și dacă au nevoie de asistență. Supravegherea stării de sănătate a
angajaților și consultațiile medicale oferă baza pentru dezvoltarea activităților de promovare a
sănătății.
În cadrul Galei PRAISE din anul 2015 privind – Prevenirea accidentelor rutiere pentru
siguranța angajaților, OMV Petrom a luat Premiul pentru cel mai bun program de
îmbunătățire a siguranței rutiere în rândul angajaților săi, din categoria ”Companii mari”.

59 http://www.omv.com/hse2006_ro/html/safety_awareness.html accesat la data de 1 9.03.2017
60 http://iovucatalin.blogspot.nl/2010/12/petrom -este -prima -companie -romaneasca.html accesat la data de
19.03.2017
61 http://io vucatalin.blogspot.nl/2010/12/petrom -este -prima -companie -romaneasca.html accesat la data de
19.03.2017

35
3.3 Instrucțiuni proprii privind SSM al companiei
Instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă (prescurtat IPSSM sau
Instrucțiuni proprii SSM) urmăresc eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau
îmbolnăvire profesională și particularizarea și concretizarea măsurilor de prevenire în
comportamentul executantului în raport cu condițiile reale de desfăș urare a sarcinilor de
muncă.
Instrucțiunile SSM sunt documente tehnice proprii cu aria de aplicabilitate la emitentul
lor și se pot utiliza că instrument pentru realizarea instructajului la locul de muncă și periodic
de către conducătorul direct al locul ui de muncă. De asemenea se folosesc pentru realizarea
controlului și autocontrolului la locurile de muncă și pentru stabilirea măsurilor de prevenire
care să asigure eliminarea sau diminuarea riscurilor potențiale de accidentare la locurile de
muncă.
În continuare vor fi prezentare I nstrucțuni proprii din cadrul companiei OMV Petrom
Zona de producție I, Crișana -Banat ale Funcționarului Administrativ – ASSET 1 Crișana –
Banat . Totodata în zona de Anexe vor mai fi prezentate și alte instricțiuni din cadrul a celeași
companii.

Instrucțiuni proprii privind sănătatea și siguranța muncii ale Funcționarului Administr ativ
– ASSET 1 Crișana -Banat

1. Introducere și scopul propus al reglementării
Prezenta instrucțiune cuprinde prevederi obligatorii pentru desfășurar ea activității în
condiții de siguranță. Asigură gospodărirea bunurilor din dotare, exploatarea și întreținerea
clădirilor aprovizionarea si distribuirea biroticii, copierea și multiplicarea documentelor ,
activitatea de curățenie, etc.
Respectarea conțin utului acestor prevederi nu absolvă Șeful locului de muncă de
răspunderea de a asigura alte măsuri de siguranță suplimentare adecvate condițiilor concrete
de la locul lucrării.

2. Conținutul reglementării
Instrucțiunea are la bază abordarea sistemică a a spectelor de siguranță a muncii, prin
care, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din elemente care
interacționează reciproc:

36
– Executantul : funcționar implicat în executarea sarcinii de lucru;
– Sarcina de lucru : totalita tea acțiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de producție și în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului
de muncă;
– Mijloacele de producție : totalitatea mijloacelor de muncă și a obiectelor muncii
care se utili zează în procesul muncii;
– Mediul de muncă : ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și
psihologice în care executanții își realizează sarcina de lucru.

2.1. Executantul
Funcția/codul COR :(Potrivit Clasificării Ocupațiilor din România)
FUNCȚI ONAR ADMINISTRATIV 419001
Executanții încep lucrul doar în următoarele condiții:
Sunt familiarizați cu practicile de lucru în condiții de siguranță asociate funcției lor în locurile
de muncă unde își desfășoară activitatea și respectă recomandările din In strucțiunea de lucru
existenta.
Sunt instruiți privind sarcina de lucru și au participat la discuția înainte de începerea lucrului;
Sunt instruiți privind metodele de lucru corecte pentru a reduce probabilitatea de rănire a lor
sau a altor persoane.
La exe cutarea activității se folosește numai personal cu calificare profesională
corespunzătoare, cu aptitudini, experiență și capacitate fizică și neuropsihică normală.
Nu este permisă folosirea de personal nepregătit corespunzător sau fără atestare pentru
efectuarea de lucrări care impun o calificare specifică.
Programele de siguranță stabili te includ, dar nu se limitează l a:
a) Instruirea Șefului locului de munca privind responsabilitatea ce îi revine pentru
siguranța membrilor echipei pe care o coordonează ș i a echipamentelor în timpul operațiunilor
normale și în posibile situații de urgență;
b) Instruirea persoanelor nou angajate – indife rent de experiența anterioară, l i se
prezintă și explică de către Șeful locului de munca, responsabilitățile ce ii revin;
c) Menținerea ordinii și curățeniei la locul muncă;
d) Instruirea privind utilizarea și întreținerea echipamentului individual de
protecție.
Executanții sunt conștienți de pericolele de alunecare, împiedicare și cădere la același nivel.

37
Pentru a evita e ntorsele, luxațiile și întinderile musculare, se folosesc tehnicile de ridicare
manuală corecte.
Lucrătorii sunt instruiți cu privire la procedurile adecvate pentru utilizarea scărilor de acces.
Mâinile și corpul se poziționează corect în raport cu echipam entele folosite.
Personalul care manevrează substanțe chimice este instruit cu privire la manipularea/utilizarea
în condiții de siguranță, și este conștient de posibilele pericole; echipamentul de protecție
adecvat (inclusiv mănușile) este asigurat, iar mă surile de protecție asociate sunt cunoscute și
aplicate. Pentru informații suplimentare, se consultă fișele tehnice de securitate ale produselor
respective. Aceste fișe sunt puse la dispoziția personalului la locul de muncă înainte și în
timpul utilizării chimicalelor.
Pentru rezolvarea unor situații de forță majoră precum incendii, avarii sau calamități naturale,
pot fi folosiți lucrători cu altă calificare, numai după efectuarea unui instructaj suplimentar de
protecție a muncii, adecvat activității ce urm ează a se efectua și având în dotare echipament
de protecție și de lucru corespunzătoare situației de forță majoră.
Vor fi efectuate exerciții de simulare privind evacuarea in caz de dezastre,calamitati.

2.2. Sarcina de lucru:
– întocmește documentația necesara circulației bunurilor materiale din cadrul secției
servicii interne;
– Gestionează obiectele de inventar si mijloacele fixe aferente cantinelor, căminelor si
sediului Zonei de Producție;
– întocmește formele de casare pentru obiectele de inventar si mijloacele fi xe din
gestiunea sa care indepli nesc condițiile cerute de lege;
– Ia masuri pentru gospodărirea raționala a energiei electrice, combustibili, apa si a altor
materiale cu caracter administrativ gospodăresc;
– Stabilește necesarul de material e igenico -sanitare pe Zona de Producție, urmărește
aprovizionarea acestora si repartizarea corecta pe centre de cost;
– Stabilește necesarul centralizat lunar de rechizite, imprimate si alte materiale
consumabile, urmărește aprovizionarea acestora si repar tizarea corecta pe centre de cost;
– Asigura paza celor incredintate;
– Asigura verificarea facturilor, alocarea costurilor si plaților conform încheierii
contractelor de achiziție ;
– Participa la recepția lucrărilor;

38
– Estimează termenele de finalizare p entru documentațiile premergătoare vânzării
imbolilelor si apartamentelor aflate in proprietatea Petrom OMV ;
– Participa la fundamentarea bugetului biroului de administrație;
– Pregătește si transmite departamentului Procurement estimările lunare de cost pentru
lucrările ce urmează a fi facturate ;
– Cunoștințe privind metodologiile, standardele sau practicile aplicabile pentru
planificare, evaluare, controlling si raportare către funcțiile grupate in cadrul Administrației;
– Organizare de intalniri cu: pr oprietarii, chiriașii, si alte persoane implicate in procesul
de vânzare a imobilelor si apartamentelor aflate in proprietatea OMV Petrom;
– Raportează Șefului ZONEI DE PRODUCTE Crisana Banat;
– Raportează cu privire la activitățile în desfășurare/ stadiul proiectelor/ rezultatele din
cadrul biroului administrative;
– Raportare periodică către ZONEI DE PRODUCTE Crisana Banat a situației
cheltuielilor biroului vs. buget si a situației consumului de combustibil vs. Buget;
– Să își însușească și să respecte pr evederile legislației din domeniul securității și
sănătăți în muncă, de apărare împotriva incendiilor si protecției civile si măsurile de aplicare a
acestora;
– Să utilizeze aparatura, instrumentarul si celelalte dotări ale activității curente si de
protec ție, potrivit instrucțiunilor tehnice;
– Să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate ale clădirii unde își desfășoară activitatea;
– Să comunice imediat angajatorului și/sau l ucrătorilor desemnați orice situație despre
care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor,
precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
– Să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/ sau angajatorului
accidentale suferite de propria persoană;
– Să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a face posibilă
realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de lege sau de către autoritățile de profil;
– Să coopereze cu a ngajatorul și/sau autoritățile de profil pentru a permite un mediu de
muncă și condiții de lucru fară riscuri pentru securitate și sănătate;
– Să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul
apariției oricărui pericol imi nent de incendiu sau altei situații de urgenta;

39
– Să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are cunoștință,
referitoare la producerea accidentelor de munca si/sau incendiilor;
-Are obligația de a folosi integral durata timpulu i de lucru pentru desfășurarea de activități
productive. -Răspunde personal de calitatea lucrărilor pe care le executa. -Se supune
examinării profesionale periodice.
-Răspunde de respectarea legislației în vigoare privind securitatea si sănătatea în munca, a
mediului și P.S.I. cât ș i a procedurilor Petrom -OMV.

2.3. Mijloace de lucru:
 Sistem PC;
 clădiri
 instalații tehnico sanitare, apa, canal, incalzire , gaze
 Calculator numeric;
 Acte;
 Dosare;
 Rechizite: perforator, capsator, foarfecă, topuri hârtie, etc;
 Imprimantă matriceală;
 Adezivi pentru lipit.

2.4. Mediul de lucru:
– Executantul lucrează atat în incintă închisă, cat si pe teren;
– La lucrul in teren pot sa apară curenți de aer funcție de condițiile atmosferice.
– Iluminatul este combinat (natural ș i artificial);
– Nivelul de zgomot se încadrează în limitele prevăzute de legislație.

2.5. Cerințe generale privind siguranța în timpul lucrului
2.5.1. Interdicții:
 Este interzisă primirea sau accesul la locul de muncă a oricărei persoane aflate sub
influența alcoolului, obosită, bolnavă sau aflată într -o stare fizico -psihică care nu -i
permite concentrarea atenției sau depunerea eforturilor fizice necesare pentru
realizarea sarcinii de serviciu sau care perturbă munca altor persoane.
 Este interzisă primi rea la lucru a personalului care nu și -a efectuat la termen controlul
medical periodic sau care nu are aviz medical „apt pentru lucru".

40
 Este interzisă efectuarea oricăror sarcini de lucru fără echipament individual de
protecție și de lucru corespunzător op erației de executat,
 Este interzisă utilizarea echipamentului de protecție degradat, deteriorat, cu lipsuri,
murdar sau care și -a pierdut proprietățile protective.
 Este interzisă constrângerea executantului de a efectua sarcini de serviciu fără dotarea
cu echipamentul de protecție corespunzător operațiilor de executat.
 Este interzisă folosirea de personal nepregătit corespunzător sau fără atestare pentru
efectuarea de lucrări care impun o calificare specifică.
 Este interzisă începerea sau continuarea lucru lui de către persoana care a suferit orice
leziune corporală în timpul desfășurării activității sau în timpul transportului către sau
de la locul de muncă; aceasta va fi imediat trimisă cu însoțitor la un control medical
adecvat; reprimirea la lucru este făcută numai cu avizul medicului.
 Nu sunt permise improviza țiile.
 Nu se permite demontarea instalațiilor în timpul funcționării acestora.
 Nu se permite modificarea instalațiilor fără a avea la bază un proiect care include o
evaluare a riscurilor.
 Nu se int ervine la instalațiile electrice, acestea fiind de competența personalului
autorizat.
 Nu este permis să se scoată din proprie inițiativă îngrădirile instalațiilor electrice.
 Nu este permisă urcarea sau staționarea personalului pe instalații în funcțiune sa u cu
elemente în mișcare.
 Este interzisă păstrarea materialelor inflamabile în incinta laboratorului.

2.5.2. Practici de lucru în condiții de siguranță:
Orice lucrări la instalațiile electrice ale sediului ASSET 1 sau alte sedii de sectoare.
Facilități, în medii cu pericol de explozie sau toxic se execută numai în baza permisului de
lucru eliberat după efectuarea analizei gazelor din mediul respectiv.
La urcarea pe scări, până Ia locul de muncă, executantul controlează starea scărilor, a
barierelor, a pod ețelor și raportează imediat lipsurile sau degradările constatate.
Pe timp friguros, cu polei și/sau gheață, sunt luate masuri de îndepărtare a poleiului și/sau
gheții, pentru a preveni alunecarea.

41
Transportul personalului la și de la locul de muncă se efe ctuează numai cu mijloace de
transport corespunzătoare transportului de persoane, cu respectarea legislației în vigoare
privind circulația pe drumurile publice.

2.6. Cerințe specifice privind siguranța în timpul lucrului:
1. Căile de acces ale sediilor vor fi menținute libere și curate, îndepărtandu -se imediat
materialele și scurgerile căzute pe pardoseală.
2. Se va verifica periodic și de cate ori este cazul starea izolațiilor, cablu rilor și racordurilor
electrice, precum și prizele de legare la pământ sa u la nul ale instalațiilor și aparatelor
acționate electric sau care pot fi puse accidental sub tensiune.
3. în cazul întreruperii accide ntale a iluminatului artificial, aparatele electrice, vor fi scoase
imediat de sub tensiunea electrică.
4. După terminarea lu crului aparatele electrice se vor deconecta.
5. Este interzis consumul de băuturi alcoolice sau substanțe halucinogene (droguri) în
timpul programului precum și prezentarea la program sub influenta acestora. Se prezintă
la serviciu în deplină capacitate de mu ncă;
6. Utilizează corect echipamentele de muncă utilizate în timpul îndeplinirii obligațiilor de
serviciu;
7. Zilnic, înaintea începerii lucrului , șeful de birou va verifica starea de sănă tate și
oboseală a lucrătorilor, neadmițand l a lucru decât persoanele ca re corespund din acest
punct de vedere în raport cu cerințele de securitate ale fiecărui loc de muncă.
8. poartă echipamentul de protecție la ieșirea pe teren și asigură măsurile de securitate și
sănătate în muncă și pentru situații de urgență, astfel ca într eaga activitate să se
desfășoare normal și în condiții de securitate;
9. La exploatarea și întreținerea instalațiilor electrice trebuie să se respecte prevederile
normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
10. Cunoaște instruc țiunile de lucru, de securitate și sănătate în muncă și pentru situații de
urgență, a normelor și a tehnologiilor de lucru;
11. Oprește lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și
informează șeful ierarhic superior;
12. Nu se vor bloca ferestrele laboratorului cu mobilier, rafturi, aparate sau orice alte
obiecte.

42
13. Cunoaște modul de acordare a primului ajutor în caz de accidentare, planul de evacuare
și intervenție;
14. Cunoaște modul de utilizare al stingătoarelor de incendiu precum și locuri le de
amplasare ale acestora;
15. Participă cu responsabilitate și își însușește informațiile primite la ședințele periodice de
instruire în domeniul securității și sănătății în muncă și al situațiilor de urgență;
16. Se interzice conectarea mai multor aparate ele ctrice la o singură priză.
17. Respectă cu strictețe prevederile instrucțiunilor proprii elaborate, atât în domeniul
securității și sănătății în muncă cât și al situațiilor de urgență.
18. Va coopera cu reprezentanții HSE, conducătorul locului de muncă, și respect iv șefii
acestora, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau
cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția
sănătății și securității lucrătorilor;
19. Va efectua controalele medic ale conform programărilor societății;
20. În coridoare se vor amplasa hidranți ficși,extinctoare.

3. Referințe interne
 Instrucțiunea de lucru E&P – PE-O-HS-IST-008-03 – Testarea alcoolului;
 Instrucțiunea de lucru E&P – HSEQ -RO-01-02-00 – Oprirea lucrului in c ondiții
nesigure;
 Standardul E&P – PE-O-HS-IST-003-00 – Lucrul la înălțime;
 Standardul E&P – PE-O-HS-STD -001-02 – Sistemul permiselor de lucru;
 Directiva Petrom – DIR HSSE 006 – Raportarea și managementul incidentelor HSSE;
 Standardul Petrom – ST-HSSE -010 – Managementul riscurilor HSSE;
 Standardul Petrom – ST-HSSE -060 – Managementul situațiilor de criză și de urgență;
 Standardul OMV – ST-HSSE -068 – Managementul HSSE al contractorilor.
 Regulamentul de ordine interioara.

4. Referințe externe
 Legea 319/2006 – Legea s ecurității si sănătății in muncă ;
 Legea 360/2003 – Regim ul substanțelor ș i preparatelor chimice periculoase;
 Legea 426/2001 – Aprobarea OUG 78/2000 privind Regimul deșeurilor;

43
 HG 1425/2006 – modificata/completata prin HG 955/2010 – Norme metodologi ce de
aplicare ;
 HG 971/2006 – Cerințe pentru semnalizarea de securita te si sănătate la locul de muncă ;
 HG 1048/2006 – Cerințe pentru utilizarea echipamentelor individual e de protecție la
locul de muncă ,
 HG 1049/2006 – Cerințe pentru asigurarea securității si sănătății lucrătorilor din
industria extractiva;
 HG 1058/2006 – Cerințe pentru îmbunătățirea securității si protecția săn ătății
lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive.

44
Capitolul 4 Rezulta te și discuții cu privire la sistemul de
management al sănătății și securități în muncă în cadrul
companiei

Parte integrantă a protecției sociale, protecția muncii, respectiv asigurarea securității și
sănătății in muncă, constituie astăzi domeniul unor p reocupări conjugate ale disciplinelor
tehnice și umaniste, interesate deopotrivă de găsirea celor mai adecvate metode și mijloace de
optimizare a integrării omului în sistemul solicitărilor profesionale, de proiectare și asigurare
a funcționalității locuri lor de muncă.62
Securitatea și sănătatea în muncă nu poate fi privită de sine stătător, separat de
problemele de producție, din acest motiv, în viitorul apropiat, managerii vor trebui să -și
însușească noua filozofie de securitate, conform căreia protecția muncii, a mediului
înconjurător și a calității produselor să constituie un obiectiv comun, având statut egal cu
obiectivele privind realizarea profitului, conjugat și nu subordonat acestora din urmă.
Numărul mare de accidente de muncă și boli profesionale existent încă la nivelul
economiilor naționale impune reconsiderarea criteriilor de securitate a muncii, atât la
cercetarea , proiectarea și exploatarea obiectivelor economice, cât și în managementul
acestora. Criteriul de securitate a muncii trebuie să ap ară, cel puțin, tot atât de important ca și
criteriul economic, conjugat și nu subordonat acestuia. Acest deziderat se poate atinge numai
abordând problemele de securitate și sănătate în muncă în contextul ansamblului proceselor
de producție, ca părți comp onente ale acestora și nu ca activități separate, de sine stătătoare.
Scopul activității de protecție a muncii este asigurarea vieții și integrității
anatomofuncționale a OMULUI în procesul muncii. Factorul uman, elementul principal al
oricărei activități utile, nu poate fi privit, însă, izolat, rupt de contextul relațiilor sale cu
celelalte elemente ale sistemelor de producție. El trebuie analizat și studiat în inter –
dependențele sale cu sarcinile pe care trebuie să le execute, cu mijloacele de producție c u
ajutorul cărora efectuează sarcinile și cu mediul în care își desfășoară activitatea. Numai o
analiză sislemică și sistematică a tuturor elementelor care intervin în procesul de muncă, o

62 Darabont A., Pece Ș., Dăscălescu A., Managementul securității și sănătății în muncă, Vol I, Ed. Agir, București,
2001,pag. 10

45
abordare globală a relațiil or și interconexiunilor dintre ele permi t elucidarea fenomenului
accidentării și îmbolnăvirii profesiona le și orientarea corectă a profilaxiei acestuia.
HSSE (Sănătatea, Siguranța, Securitatea și Mediul) constutuie o parte esențială a
companiei OMV Petrom.
În domeniul SSM, managementul SC OMV PETROM S A se angajează în următoarele
direcții precum :
 Conformarea activitatilor la legislația actuală de securitate și sănătate în muncă și a
oricărei modificări a acesteia, cu privire la activitățile desfășurate;
 Remedierea neîncetată a performanțelor de securitate și sănătate în muncă pentru
evitarea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale;
 Învățarea și conștientizarea tuturor angajaților privind respectarea măsurilor
organizatorice și tehnice dar și a legislației în vigoare, ce legiferea ză activitatea la
fiecare loc de muncă;
 Diminuarea sau înlăturarea pericolelor de accidentare și îmbolnăvire profesională
în toate locurile de muncă din cadrul societății , prin fixarea de măsuri preventive
de lucru, asigurându -se o remediere permanentă a nivelului de securitate a
angajaților, la toate posturile de muncă din cadrul companiei ;
 Examinarea periodică a activității de securitate și sănătate în muncă.
Competitivitatea HSSE reprezintă esența activității operaționale a OMV Petrom și,
prin urmare, va continua să fie o întâietate , în special în ceea ce privește sănătatea și siguranța
angajaților și a contractorilor.
Aspectele de sănătate, siguranță, securitate și mediu sunt la fel de importante pentru
OMV Petrom , precum sunt și celelalte aspecte ale afacerii și celorlalte sectoare din cadrul
grupului .
Competitivitatea la nivel înalt și scopurile de management care sunt stabili te în aceste
domenii, sunt rezumate în politica companiei în sectorul HSSE.
Politic a de prevenire a accidentelor majore a OMV P etrom – Zona de Producție I
Crișana – Banat constituie un angajament de asigurare continuă a siguranței în operarea
instalațiilor și a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente și accidente generate de
extracția din zona avizată.
Pentru a introduce cât mai bine în sistemul său și pentru a putea proteja cât mai bine
angajații săi, OMV Petrom a introdus 8 REGULI DE AUR ale HSEQ care formează o lista de
condiții obligatorii și nenegociabile pentru desfășurarea activităților . Totodată Managerii din

46
cadrul societății OMV PETROM sunt responsabili pentru comunicarea, instruirea,
implementarea și auditarea acestor reguli pentru a asigura conformarea și performanță .
Ele î ntăresc cele 12 elemente ale Sistemului de Management HSEQ al OMV
PETROM pentru un mediu de muncă sigur, fără boli profesionale, fără vătămări și fără
prejudicii aduse mediului înconjurător .
Cele 8 REGULI DE AUR ale HSEQ în cadrul OMV Petrom sunt:
 Regula 1: Evaluarea si controlul riscurilor
 Regula 2: Sistemul de permise de lucru
 Regula 3:Transportul – Programul de siguranta rutiera
 Regula 4: Ma nagementul schimbă rii
 Regula 5: Managementul Contractorilor
 Regula 6: Raportarea pericolelor și incidentelor fără urmă ri
 Regula 7: Protecț ia mediului
 Regula 8: Oricine este autorizat sa opre asca lucrul nesigur

SA LE STIU EXPLICA Î N MARE
cuprins eu pag 3
+ din cartile de la bibioteca județeană
din cele sco ase după net cu privire la premiul castigat DU PONT 2008?

47
Bibliografie

1. Andronela Bărbulescu, Contribuții privind optimizarea decontaminării solurilor și
subsolurilor poluate cu hidrocarburi, UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN
PLOIEȘTI
2. Ardelean F., Iordache V., Ecologie și protecția m ediului, Ed. Matrix Rom, București,
2007
3. Barbu C., Silișteanu S., Protecția mediului și economia protecției mediului, Ed. Sitech,
Craiova, 2005
4. Blaga G., Filipov F., Udrescu S., Rusu I., Vasile D., Pedologie, Ed. Academic Pres,
Cluj-Napoca, 2005
5. Boar F., Bodea C., Baciu N., Ciupe L., Gestionarea deșeur ilor, Cluj Napoca, 2001
6. Brejea Radu, Practicum de tehnologii de protecție a solurilor, Ed. Universității din
Oradea, 2011
7. Chivu L, Platon V, Jean Tilly, Impactul implementării în România a standardelor UE
pentru protecția mediului înconjurător cu privire l a poluarea industrială, Institutul
European din România, 2002
8. Darabont A, Nisipeanu S, Darabont D, Auditul Securității și Sănătății în muncă, Ed.
Agir, București, 2002
9. Darabont A., Pece Ș., Dăscălescu A., Managementul securității și sănătății în muncă,
Vol I, Ed. Agir, București, 2001
10. Domuța Cornel, Brejea Radu, Practicum de monitoring al mediului, Ed Universității
din Oradea, 2014
11. Drăgan S., Dreptul mediului – Note de curs, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir,
Cluj Napoca
12. Gh. Buzatu, O istorie a petro lului Românesc, Ediția II revizuită și adăugită, Ed. Casa
Editorială Demiurg, Iași, 2009
13. Gruia Fazecaș, Doru Marta,Gabriel Moisa, Nicolae Tivadar, Istoria comunei Suplacu
de Barcău, Editura Universității din Oradea, 2011
14. Ion Onuțu, Poluarea solului, subsol ului și acviferului, datorată extracției și
transportului țițeiului și produselor petroliere, UPG PLOIESTI
15. Iorga N., Introduction, în Mihail Pizanty, Le pétrole en Roumanie, București, 1931
16. Jean-Jacques Berreby, Histoire mondiale du petrole, Paris, Ed. Pon t Royal, 1961

48
17. Jude Eugen, Ecologie generală, Ed. Universității din Oradea, 2012
18. Lupan E., Dreptul mediului. Partea generală, Ed. Lumina Lex, 1996
19. Manoleli D, Platon V, Stănescu R, Prisecaru P, Georgescu L, Jean Tilly, Impactul
transpunerii standardelor UE privind protecția mediului înconjurător în anumite
sectoare industriale din România, Institutul European din România, 2002
20. Morar Florica, Procedee și echipamente de depoluare a solului, Curs pentru uzul
studenților, 2012
21. Nicoară Mircea, Monitoring ecologic, Ed. Tehnopres, Iași, 2009
22. Oneț Aurelia, Managementul mediului, Ed. Universității din Oradea, 2012
23. Popescu M., Popescu M., Ecologie aplicată, Ed . Matrix Rom, București, 2000
24. Proiect POSDRU, Îndrumar de practică, Tehnician în protecția mediului, Universitatea
Politehnică București, Facultatea de Ingineria Mecanică și Mecatronică
25. René Sédillot, Istoria Petrolului, Ed. Politică, București, 1979
26. Rodic a Petrea,Berchez Octavian, Teză de Doctorat, Bazinul Barcăului. Studiu
Pedogeografic, Universitatea din Oradea, Oradea 2014
27. Sabău Nicu Cornel, Cornel Domuța, Octavian Berchez ”Geneza, degradarea și
poluarea solului”partea a II -a Ed. Universității din Orade a,2002
28. Sabău Nicu Cornel, Degradarea și poluarea solului, Ed. Universității din Oradea, 2014
29. Sabău Nicu Cornel, Geneza, degradarea și poluarea solulului, Ediția a II -a, Ed. Univ
din Oradea, 2016
30. Sabău Nicu Cornel, Poluarea mediului pedosferic, Ed. Univers ității din Oradea, 2008
31. Spiridon S, Vasilescu D, Reducerea riscurilor profesionale din industria extractivă,
Vol I, Ed Europrint Oradea, 2004
32. Spiridon S, Vasilescu D, Reducerea riscurilor profesionale din industria extractivă,
Vol I, Ed Europrint Oradea, 2 004
33. Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, Probleme ale poluării și protecției mediului în
regiunile cu industrie petrolieră, Seminarul Georgafic“D. Cantemir”, 2002
34. *** http://archive.beswic.be/ro/organisations/osh_strategies/
35. *** http://www.cjbihor.ro/bihor.php?act=prezentare
36. *** http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA -SUPLACU -DE-
BARCAU/17432
37. *** https://ro.scribd.com/doc/147670975/Monografia -comunei -suplacu -de-barcău –
PDF

49
38. *** http://www.suplacudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_cadrul -geografic -107.html
39. *** http://www.suplacudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_populatia -202.html
40. *** http://www.suplacudebarcau.ro/suplacu -de-barcau_istoricul -localitatii -109.html
41. *** https://www.scribd.com/doc/147541912/PROIECT -Curs -Ssm
42. *** https://www.iprotectiamuncii.ro/norme -protectia -muncii/nssm -43
43. ***http://lege5.ro/Gratuit/hazdmnq/l egea -protectiei -mediului -nr-1371995&d=2017 –
03-17
44. ***http://www.ddbra.ro/mediatizari/Proiect%2 0AHR_Apa_Esenta%20Vietii_2011.pd
f
45. ***http://imtuoradea.ro/micromodel/upload/Workshop%2014.12.2012/Moga%20Io
an_DOCUMENTAREA%20POLUARII%20SOLULUI%20CU%20PRODUSE%20PETROLIERE
%20IN%20JUDETUL%20BIHOR.pdf
46. *** http://www.zf.ro/wikizf/omv -petrom -s-a-8068381
47. *** https://ro.wikipedia.org/wiki/OMV_Petrom
48. ***https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/
About_OMV_Petrom
49. ***http://www.petroleumreview.ro/ro/22 -stiri/790 -omv -petrom -o-noua -investitie –
in-cadrul -programului -de-redezvoltare -a-zacamantului -suplacu -de-barcau
50. ***http://2011.petromraport.kaleidoscope.ro/files/library/Raport_dezvoltare_durab
ila_Petrom_2011.pdf
51. *** http://www.omv.co m/hse2006_ro/html/integration.html
52. *** http://www.omv. com/hse2006_ro/html/safety_awareness.html
53. ***http://iovucatalin.blogspot.nl/2010/12/petrom -este -prima -companie –
romaneasca.html
54. *** https://www.petrom.ro/portal/01/petromro

50

Abrevieri

GMES – Global Monitoring for Environment and Security – Sistemul Globa l de Monitoring
pentru Mediu și Securitate
SSM – Securitate și sănătate în muncă
HSE – health and safety at work – Sănătate și sigutanță în muncă
HSSE – Health, safety, security and environment – Sănătate , siguran ță, securitate și Mediu
HSEQ – Health, saf ety, environment and quality – Sistem de management a securitatii si
sanatatii ocupationale, a mediului si calitatii
IPSSM – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă

51

Anexe