Analele Universit ății Constantin Brâncu și din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 32013 [629767]

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

95
SOLUȚIONAREA PE CALE PA ȘNICĂ
A DIFERENDELOR
INTERNA ȚIONALE – PRINCIPIU
FUNDAMENTAL AL DREPTULUI
INTERNA ȚIONAL PUBLIC

Roxana Alina PETRARU*

Abstract: Soluționarea pe cale pa șnică a
diferendelor interna ționale este un principiu de baz ă
a dreptului interna țional public, o idee la fel de veche
ca și cea a războiului sau a recurgerii la for ță pentru
rezolvarea problemelor care pot ap ărea între state.
Importanța principiului solu ționării pe cale pa șnică a
diferendelor interna ționale rezult ă din faptul c ă, spre
deosebire de principiile care urm ăresc să elimine
posibilitatea apari ției unui diferend interna țional,
acest principiu are ca obiect derularea unor anumite operațiuni care s ă rezolve diferendul deja ap ărut. În
acest articol urmeaz ă să demonstr ăm calitatea
principiului solu ționării pe cale pa șnică a
diferendelor interna ționale ca principiu fundamental
al dreptului interna țional public.

Cuvinte cheie : diferende interna ționale,
principiu fundamental, O.N.U., mijloace politico-
diplomatice, mijloace cu caracter jurisdic țional,
mijloace și proceduri de rezolvare în cadrul
organiza
țiilor interna ționale

1. Noțiunea de principiu de
drept interna țional public
Subiecte principale de drept
internațional public, statele, între țin între
ele o gam ă variată de relații a căror bună
desfășurare este condi ționată de respectarea
ordinii juridice interna ționale, ordine care
este fondat ă pe existen ța unor principii
directoare. Aceste principii reprezint ă
nucleul dreptului interna țional public și au
început să fie creionate înc ă din antichitate.
Prin principiu fundamental
înțelegem “o prescrip ție normativ ă ce se PEACEFUL SETTLEMENT OF
INTERNATIONAL DISPUTES – A
FUNDAMENTAL PRINCIPLE OF
PUBLIC INTERNATIONAL LAW

Roxana Alina PETRARU **

Astract: Peaceful settlement of international
disputes is a basic principle of public international law, an idea as old as that of war or of the use of
force to solve problems that may arise between states.
"The importance of the principle of peaceful
settlement of international disputes is given by the fact
that, unlike the principles that seek to eliminate the
possibility of an international dispute, this principle
aims to conduct certain operations in order to resolve
the dispute that has already occurred. In this article we are going to demonstrate the quality of the
principle of peaceful settlement of international
disputes as a fundamental principle of public international law.

Key words : international disputes,
fundamental principle, UN, political and diplomatic
means, means with a judicial character, means and
procedures of settlement within international organizations

1. The notion of public
international law principle
As main subjects of public
international law, the states develop a wide
range of relationships whose good conduct is subject to compliance with the international legal order, an order that is based on the existence of certain guidelines. These principles are the core of public international law and began to be sketched since antiquity.
A fundamental principle is "a
normative prescription that is characterized by a high level of abstraction, giving expression to universally accepted

* Lect. univ.drd., Facultatea de Drept, Universitatea “Petre Andrei” din Ia și.
** PhDs, University Lecturer, Faculty of Law, “Petre Andrei” University from Iasi.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

96caracterizeaz ă printr-un înalt nivel de
abstractizare, dând expresie unei valori internaționale universal acceptate și care
guverneaz ă conduita subiectelor de drept
internațional”
1. Principiile fundamentale
ale dreptului interna țional public au un
caracter general, universal, o valoare juridică egală și sunt în raport de
interdependen ță.
În conformitate cu textul Declara ției
cu privire la prin cipiile fundamentale și
necesitatea aplic ării lor universale în
relațiile interna ționale din 1937, “omenirea
va putea progresa doar atunci când
libertatea uman ă este asigurat ă; atunci când
toate guvernele accept ă dreptul fiec ăruia
din ele de a- și stabili și guverna în mod
liber și fără nici o ingerin ță exterioar ă
problemele lor interne; când în rela țiile
dintre na țiuni se respect ă cu bună credință
cuvântul dat; atunci când exist ă
convingerea de ab ținere de la utilizarea
forței armate în promovarea politicii
externe și atunci când exist ă dorința de a
soluționa toate divergen țele exclusiv prin
modalități pașnice; atunci când rela țiile
economice se fundamenteaz ă pe beneficiul
mutual, egalitate de tratament ș
i
corectitudine.” Aceste principii cristalizate în această declarație a lui Cordell Hull, vor
fi codificate par țial printre altele prin:
Carta O.N.U., Carta Organiza ției Statelor
Americane, Declara ția Adunării Generale
asupra principiilor de drept interna țional,
ale relațiilor prietene ști și de colaborare
dintre state, Carta drepturilor și
îndatoririlor economice ale statelor, Actul final de la Helsinki, etc. Declara ția Adun ării Generale a
O.N.U. din 1970 men ționează 7 principii
fundamentale ale dreptului interna țional
public. Aceste sunt: nerecurgerea la for ță
sau la amenin țarea cu for ța, obliga ția
soluționării pe cale pa șnică a diferendelor
internaționale, neamestecul în treburile
interne ale altor state, îndatorirea statelor de a coopera între ele, egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul la autodeterminare, international values /g3which govern the
conduct of subjects of international law"
13.
The fundamental principles of public international law are general, universal, an equal legal value and are in a relationship of interdependence.
As stated in the Declaration on
fundamental principles and the need for their universal application in regard to international relations in 1937, "humanity can progress only when human freedom is assured, when all go vernments accept the
right of each of them to establish and govern freely and without any outside
interference their internal affairs; when the
word given is respect ed in the relations
between nations; when there is a will to abstain from the use of armed force in the
promotion of foreign po licy; when there is
a desire to resolve all disputes exclusively by peaceful means; when economic relations are based on mutual benefit, equality and fair treatment.” These principles crystallized in the statement of Cordell Hull, will be encoded partly by
means of: the UN Ch arter, the OAS
Charter, General Asse mbly Declaration on
principles of international law, on the friendly relations and cooperation among states, the Charter of Economic Rights and Duties of States, the Helsinki Final Act,
etc.
UNO General Assembly
Declaration from 1970 mentions seven fundamental principles of public international law. These are: non-use of force or of the threat by force, the obligation of peaceful settlement of international disputes, non-interference in the internal affairs of other states, the duty of states to cooperate with each other, equal rights of peoples and the right to self-determination, sovereign equality of states and fulfilment in good faith of international
obligations. According to the Final Act of the Conference on Security and Cooperation in Europe, to the principles mentioned above we can add the principle

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

97egalitatea suveran ă a statelor și
îndeplinirea cu bun ă credință a obligațiilor
internaționale. În conformitate cu
prevederile Actului final al Conferin ței
pentru securitate și cooperare în Europa, la
principiile amintite mai sus putem ad ăuga
principiul inviolabilit ății frontierelor, al
integrității teritoriale și respectul
drepturilor omului și a libert ăților
fundamentale. În prezent, unii autori2
susțin că are loc formarea și consacrarea
unor noi principii: principiul dezarm ării, al
protecției mediului înconjur ător, al
securității colective și al coexisten ței
pașnice.

2. Principiul solu ționării pe
cale pa șnică a diferendelor
internaționale
“De-a lungul timpului, în rela țiile
dintre state, precum și în raporturile dintre
acestea și alte subiecte de drept
internațional au ap ărut sau se pot ivi
interese opuse, neîn țelegeri sau probleme
litigioase sau, momente de tensiune și de
încordare, înglobând cauze dintre cele mai diverse, unele motive fiind de dat ă relative
recentă sau cu str ăvechi rădăcini în
istorie”
3. Aceste probleme se numesc
diferende interna ționale. Curtea
Permanent ă de Justi ție Interna țională
considera diferendul ca fiind o “neînțelegere, un dezacord asupra unui
punct de drept sau de fapt o contradic ție; o
opoziție de teze juridice sau de interese”
4.
“În conformitate cu dreptul interna țional
contemporan, ce interzice folosirea for ței
sau amenin țarea cu for ța, statele ca și
celelalte subiecte ale acestui drept au obligația să rezolve diferendele dintre ele
doar pe cale pa șnică”
5.
Solu ționarea diferendelor
internaționale pe cale pa șnică constituie un
principiu al dreptului interna țional public
din anul 1928, când a fost semnat Pactul Briand – Kellogg. Conform articolului 1, “Înaltele P ărți Contractante declar ă solemn
în numele popoarelor lor respective c ă of inviolability of borders, of territorial
integrity and the respect for human rights and fundamental freedoms. Currently, some authors
14 argue that the establishment
and consecration of some new principles takes place: the disarmament principle, the principle of environmental protection, of collective security and of peaceful coexistence.
2 . The principle of peaceful
settlement of international disputes
"Over time, in the relations between
states, and in the relations between them
and other subjects of international law
opposing interests, disagreement or contentious issues or moments of tension and suspense have arisen or may arise, due to causes of the most diverse, some reasons are relatively recent or have ancient roots in history"
15. These problems are called
international disputes. The Permanent Court of International Justice considers the
dispute as a "misunderstanding, a disagreement on a point of law or in fact a contradiction, an opposition of judicial theses or legal interests
16". "In line with
contemporary international law, which prohibits the use of force or of the threat by force, the states just like the other subjects of the law are required to resolve disputes between them by peaceful means only"
17.
Settlement of inte rnational disputes
by peaceful means is a principle of public international law since 1928, when Briand – Kellogg Pact was si gned. According to
Article 1, "The High Contracting Parties solemnly declare in the names of their
respective peoples that they condemn the recourse to war for the settlement of international disputes and drop it as an instrument of national policy in their mutual relations." Further, in Article 2 "The High Contracting Parties admit that the regulation or settleme nt of all disputes
or conflicts of whatever nature or of whatever origin they may be which may arise between them, will have to be

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

98condamn ă recursul la r ăzboi pentru
regularea diferendelor interna ționale și
renunță la el ca instrument de politic ă
națională în relațiunile lor mutuale.” Mai
departe, în articolul 2 “Înaltele P ărți
Contractante recunosc c ă regularea sau
rezolvarea tuturor diferendelor sau conflictelor de orice natur ă sau de orice
origine ar fi ele care se vor putea ivi între ele, nu va trebui niciodat ă urmărită decât
prin mijloace pacifice.”
6 Acest principiu
este amintit și de alte documente
internaționale dintre care men ționăm
Convențiile de la Ha ga, din 1899 și 1907,
Statutul Societ ății Națiunilor (1919), Carta
O.N.U (1945)7, Conven ția european ă
pentru solu ționarea pa șnică a diferendelor
(1957) adoptata în cadrul Consiliului Europei, Rezolu ția Adun ării Generale
2160(XXI) din 1966privind respectarea strictă a interdic ției de a recurge la
amenințarea cu for ța sau la folosirea for ței
în relațiile interna ționale și dreptul la
autodeterminare, Declara ția referitoare la
principiile dreptului interna țional privind
relațiile prietene ști și cooperarea dintre
state potrivit Cartei O.N.U. (1970), Declarația de la Manila (1982)
8 și altele.
Consultarea acestor documente duce la concluzia general ă că dreptul interna țional
impune o obliga ție general ă de soluționare
pe cale pa șnică a diferendelor
internaționale. Aceast ă obligație trebuie
executată rapid, pentru a se evita eventuala
escaladare a lor. “Fundamentul procesului de soluționare pa șnică îl constituie respectarea
principiului egalit ății suverane și al celui
privind cooperarea statelor”
9. Acest lucru
demonstreaz ă încă o dată interdependen ța
dintre principiile fundamentale ale dreptului interna țional public.
Având în vedere caracterul voluntar al acestui principiu, trebuie s ă subliniem c ă
obligațiile pozitive care incumb ă statelor
sunt de dou ă categorii: obliga ția de a
îndeplini ac țiuni privind alegerea și
folosirea mijloacelor convenite și obligația pursued only through peaceful means”
18.
"This principle is mentioned in other international documents of which we mention the Hague Conv ention, from 1899
and 1907, the Statute of Nations (1919),
UN Charter (1945)
19, Convention for the
peaceful settlement of disputes (1957) adopted by the Council of Europe, the General Assembly resolution 2160 (XXI) from 1966 regarding the strict compliance with the prohibition to use threat by force or force in internatio nal relations and the
right to self-determination, the Declaration on the principles of international law
concerning friendly relations and
cooperation among states according to the UN Charter (1970), Manila Declaration (1982)
20 and others. The study of these
documents would lead to the general conclusion that international law imposes a general obligation of peaceful settlement of international disputes. This obligation must be performed rapidly to avoid their possible escalation. "The foundation of the process of peaceful settlement is the observance of the principle of sovereign equality and of that regarding the cooperation of states."
21 This
once again demonstrates the interdependence of fu ndamental principles
of public international law.
Given the voluntary nature of this
principle, we must emphasize that the positive obligations incumbent on states are of two categories: the obligation to perform actions regarding the choice and the use of agreed m eans and the obligation
to find a mutually acceptable solution. The solution should be one able to fully and quickly resolve the existing conflict, the parties being free to choose the means which they consider to be the most suitable. Whatever the means chosen, the parties are bound to apply fully and in good faith the treaties to which they are part and their provisions on the regulation of the procedure of peaceful settlement of
international disputes. Another obligation

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

99găsirii unei solu ții reciproc acceptabile.
Soluția trebuie s ă fie una în m ăsură de a
rezolva deplin și rapid conflictul existent,
părțile fiind libere s ă aleagă mijloacele pe
care le consider ă a fi cele mai potrivite.
Indiferent de mijlocul ales, p ărțile sunt
obligate s ă aplice deplin și cu bună credință
tratatele la care sunt parte și prevederile
acestora privind reglementarea procedurii de rezolvare pe cale pa șnică a diferendelor
internaționale. O alt ă obligație a statelor
este aceea de a se ab ține de la orice act care
ar putea agrava diferendul existent sau situația interna țională.
În vederea rezolv ării diferendelor
internaționale, p ărțile pot recurge la trei
categorii de mijloace pa șnice: politico-
diplomatice (negocierile, bunele-oficii, medierea, ancheta interna țională,
concilierea), jurisdic ționale (arbitrajul,
instanțele judiciare interna ționale) și
organizații interna ționale.
Mijloacele politico-diplomatice
corespund unui arsenal de procedee de rezolvare dintre cele mai vechi, considerate clasice. Scopul acestor mijloace este apropierea punctelor de vedere ale p ărților
implicate, pân ă la găsirea unei solu ții
acceptabil ă d e a m b e l e p ărți. Aceste
mijloace sunt eficiente numai dac ă părțile
implicate consimt s ă participe cu bun ă-
credință.
Negocierile reprezint ă cel mai
dinamic și eficient mijloc de solu ționare pe
care pașnică a diferendelor interna ționale.
Ele sunt prezente în orice proces de soluționare pa șnică, chiar dac ă diferendul
se rezolvă pe o altă cale.
Importan ța negocierilor
(tratativelor) ca mijloc de solu ționare
pașnică este consacrat ă de art. 33 al Cartei
O.N.U., precum și în alte documente
relevante unde ele figureaz ă pe primul loc
în cadrul metodelor de rezolvare pa șnică a
diferendelor. În raport cu celelalte metode de rezolvare pa șnică a diferendelor, metoda
tratativelor se caracterizeaz ă prin suple țe,
operativitate și o mai mare eficacitate în of the States is to refrain from any action
which might aggravate the existing dispute or international situation.
In order to resolve international
disputes, the parties may resort to three categories of peaceful means: political and diplomatic (negotiations, good offices, mediation, internati onal investigation,
conciliation), judicial (arbitration, international courts) and international organizations. Political and diplomatic means correspond to an arsenal of the oldest methods for solving regarded as classics.
The purpose of these means is to interrelate
the views of the parties involved in order to find a solution acceptable by both parties. These means are effective only if the parties involved agree to participate in good faith.
Negotiations are the most dynamic
and effective means of peaceful settlement
of international disputes. They are present in any process of peac eful settlement, even
if the dispute is resolved in some other way.
The importance of negotiations
(talks) as a means of peaceful settlement is stated by art.33 of the UN Charter and by other relevant documents where they appear as the first method of peaceful resolution of disputes. In comparison with other methods of peaceful settlement of disputes, the negotiation method is characterized by flexibility, greater efficiency and effectiveness in searching and finding solutions, by a lower degree of formality and by a greater adaptability to different conflict situations occurring in international relations.
Good offices consist of the action of
a third State, of an international organization or of an influential personality to persuade the states which are part of the dispute to resolve conflicts between them by peaceful means, to contact or to restore contacts between those states
22.
Mediation is defined as the action

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

100căutarea și găsirea de solu ții, printr-un grad
mai redus de formalism și o mai mare
capacitate de adaptare la diversitatea situațiilor conflictuale care apar în planul
relațiilor interna ționale.
Bunele oficii constau în ac țiunea
unui stat ter ț, a unei organiza ții
internaționale sau a unei personalit ăți
influente de a convinge statele aflate în diferend s ă rezolve neîn țelegerile dintre ele
pe cale pa șnică, de a pune în contact sau a
restabili contactele între respectivele state
10.
Mediațiunea este definit ă ca
acțiunea unui stat, a unei organiza ții
internaționale sau a unei persoane oficiale,
care se bucur ă de reputa ție și de prestigiul
imparțialității, de a participa în mod direct
la tratativele dintre p ărți și de a le conduce
spre un acord pe baza solu țiilor pe care le
propune acestora11.
Ancheta reprezint ă o metod ă de
soluționare care const ă în clarificarea, de
către o comisie desemnat ă în acest scop de
către părțile aflate în diferend sau de c ătre
o organiza ție interna țională, a unor situa ții
de fapt controversate asupra c ărora exist ă
un diferend. Ancheta interna țională are un
obiect de investigare limitat, iar pozi ția sa
este auxiliar ă față de celelalte metode de
soluționare pa șnică a diferendelor,
constituind, de regul ă, o opera țiune
preliminar ă, căreia îi urmeaz ă calea
tratativelor, a bunelor oficii sau a mediațiunii ori, de cele mai multe ori, a
unui arbitraj sau a unui tribunal internațional.
Concilierea este metoda de
soluționare pa șnică în conformitate cu care
un diferend interna țional este examinat de
către un organ colegial prestabilit sau
alcătuit ad-hoc (comisia de conciliere),
compus din persoane particulare numite sau agreate de p ărți, care în vederea
ajungerii la o în ț
elegere propune o solu ție
de împăcare pe care p ărțile o pot accepta
sau o pot respinge12.
O categorie aparte de mijloace de of a State, of an international organization
or of an official who has a reputation or the prestige of impartiality, to participate directly in negotiations between the parties and to lead them towards an agreement based on the solutions it proposes to them
23.
The survey is a method that consists
in the clarification by a committee appointed for this purpose by the parties which are part of the dispute or by an international organization of controversial circumstances over which there is a dispute. International survey has a limited
investigation object and its position is
ancillary to the other methods of peaceful settlement of disput es, being usually a
preliminary operation, which is followed by negotiation, good offices or mediation, most often, by arbitration or an international tribunal.
Reconciliation is the method of
peaceful settlement under which an international dispute is reviewed by a predetermined collegial body or composed ad hoc (the Reconciliation Commission), composed of individuals appointed or agreed by the parties, which, in order reach an agreement proposes a reconciliation solution which the parties may accept or may refuse
24.
A special category of means of
peaceful settlement of international disputes is the means of a judicial nature. Unlike the political and diplomatic means, which are characterized by the issue of binding decisions on the parties, decided by an independent body, after the development of an adversarial procedure, guaranteeing the right to defense and equality of the parties.
International arbitration is a method of
settling of a judicial nature, in which a number of impartial arbitrators examine the dispute within contentious proceedings based on the application of the rules previously agreed by the parties and of international law in general and give a

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

101soluționare pe cale pa șnică a diferendelor
internaționale o constituie mijloacele cu
caracter jurisdic țional. Spre deosebire de
mijloacele politico-diplomatice, acestea se caracterizeaz ă prin emiterea unor decizii cu
caracter obligatoriu pentru p ărți, pronun țată
de un organ independent, în urma desfășurării unei proceduri contradictorii,
cu garantarea dreptului la ap ărare și
egalitatea p ărților.
Arbitrajul interna țional este o
metodă de solu ționare cu caracter
jurisdicțional, în cadrul c ăreia un num ăr de
arbitri impar țiali analizeaz ă diferendul în
cadrul unei proceduri c ontencioase pe baza
aplicării regulilor convenite anterior de
părți și a dreptului interna țional în
ansamblu și dă o hotărâre care este
obligatorie în temeiul consim țământului
prealabil al p ărților. Specific arbitrajului
internațional, spre deosebire de mijloacele
politico-diplomatice, este în primul rând caracterul obligatoriu al hot ărârilor
pronunțate.
Justiția interna
țională este forma
judiciară instituționalizată în cadrul c ăreia
un corp de judec ători numi ți anterior pe o
perioadă determinat ă analizeaz ă diferendul
potrivit unei proceduri prestabilite prin statutul tribunalului și dă o hotărâre care
este obligatorie pentru p ărțile aflate în
diferend.
Nu în ultimul rând, în aceast ă
enumerare a mijloacelor de solu ționare pe
cale pașnică a diferendelor interna ționale
amintim importan ța organiza țiilor
internaționale. În cadrul organiza țiilor
internaționale se pot solu ționa diferende de
diferite tipuri: între statele membre; între un stat membru și organiza ție; între diferite
organisme ale organiza ției; între o
organizație și alte organiza ții
internaționale; între organiza ție și
funcționarii săi.

3. Concluzii
Rezolvarea pe cale pa șnică a
diferendelor are un caracter obligatoriu judgment which is bind ing by virtue of the
prior consent of the parties. Specific to international arbitration, unlike political and diplomatic means, is primarily the binding nature of the decisions.
International justice is the
institutionalized lega l form in which a
body of judges previously appointed for a specified period analyzes the dispute according to an established procedure by the statute of the court and gives a judgment which is binding on the parties which are part of the dispute.
Finally, in this list of means of peaceful
settlement of international disputes we will
mention the importance of international organizations. International organizations can settle disputes of various types: between the Member States; between a Member State and the organization; between different bodies of the organization, between the organization and other international organizations; between the organization and its officials.

3. Conclusions
Peaceful settlement of disputes is
binding for all states, meaning that they must resolve the disputes between them by peaceful means in ac cordance with the
principles and norms of international law and universal, in the sense that they must use this method to resolve any dispute, regardless of its nature and the stage in which it finds itself. As we demonstrated throughout this article, the principle of peaceful settlement of international disputes is a fundamental principle of public international law with a universal character strongly interrelated with the other principles.
Bibliography
Al. Burian (coord), Drept
internațional public (Pub lic International
Law) , 3
rd edition, Tipografia Elena V.I.
Publishing House, Chi șinău, 2009
M. D. Lungu , Rolul organiza țiilor

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

102pentru toate statele, în sensul c ă acestea
trebuie s ă rezolve diferendele dintre ele
exclusiv prin mijloace pa șnice, în
conformitate cu principiile și normele de
drept interna țional, și un caracter universal,
în sensul c ă trebuie s ă se recurg ă la aceast ă
cale pentru solu ționarea oric ărui diferend,
indiferent de natura acestuia și de faza în
care s-ar afla. A șa cum am demonstrate în
cuprinsul acestui articol, principiul soluționării pe cale pa șnică a diferendelor
internaționale este un principiu
fundamental al dreptului interna țional
public, cu caracter universal și aflat în
strânsă interdependen ță cu celelalte
principii.
Bibliografie
Al. Burian (coord), Drept
internațional public , ediția a III-a, Editura
Tipografia Elena V.I., Chi șinău, 2009
M. D. Lungu , Rolul organiza țiilor
internaționale în solu ționarea pa șnică a
diferendelor interna ționale , Editura
Universul Juridic, Bucure ști, 2010
L. M. Trocan, Medierea –
modalitate de solu ț
ionare pa șnică a
diferendelor interna ționale , Revista
Medierea, nr.1-2/2011, Editura Universitar ă, București
L. M. Trocan, Bunele Oficii –
mijloc pa șnic de solu ționare a
diferendelor interna ționale , Analele
Universit ății “Constantin Brâncu și” din
Târgu Jiu, Seria Științe Juridice nr. 3/2011
L. M. Trocan, Concilierea
internațională, modalitate de rezolvare pe
cale pașnică a diferendelor interna ționale ,
Analele Universit ății “Constantin
Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe
Juridice nr. 1/2012
L. M. Trocan, Considera ții
generale privind diferendele
internaționale , Analele Universit ății
“Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria
Științe Juridice nr. 2/2012
Pactul Briand-Kellogg din 1928
(http://www.jura.uni-internaționale în solu ționarea pa șnică a
diferendelor interna ționale (Role of
International Organizations in the Peaceful Settlement of International Disputes), Universul Juridic Publishing House, Bucharest, 2010
L. M. Trocan, Medierea –
modalitate de solu ț
ionare pa șnică a
diferendelor interna ționale (Mediation – a
way of peaceful settlement of international disputes ), Medierea Magazine, no.1-
2/2011, Editura Universitar ă, Bucharest
L. M. Trocan , Bunele Oficii –
mijloc pa șnic de solu ționare a
diferendelor interna ționale (Good Offices
– Peaceful Means of Settling International Disputes) Annals of “Constantin Brâncuși” University fro m Târgu Jiu, Legal
Sciences Series, no. 3/2011
L. M. Trocan , Concilierea
internațională, modalitate de rezolvare pe
cale pașnică a diferendelor interna ționale
(International Reconciliation , a Peaceful
Way of Solving International Disputes), Annals of “Constantin Brâncu și”
University from Târgu Jiu, Legal Sciences Series no. 1/2012
L. M. Trocan, Considera ții generale
privind diferendele interna ționale
(General Consideratio ns on International
Disputes) , Annals of “Constantin
Brâncuși” University fro m Târgu Jiu, Legal
Sciences Series, no. 2/2012
Briand-Kellogg Pact of 1928 – (http://www.jura.uni-
muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/
materialien/kellogg1928e.pdf )

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

103muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/
materialien/kellogg1928e.pdf)

1 Al. Burian (coord), Drept interna țional public , ediția a III-a, editura Tipografia Elena V.I., Chi șinău, 2009, p.
63.
2 Ibidem , p. 62
3 L. M. Trocan, Considera ții generale privind diferendele interna ționale , Analele Universit ății “Constantin
Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice nr. 2/2012, p. 53.
4 Ibidem , p. 54.
5 Ibidem , p. 55.
6 Pactul Briand-Kellogg din 1928 –
(http://www.jura.uni-muenchen.de/fakultaet/lehr stuehle/satzger/materialien/kellogg1928e.pdf )
7 Art. 2, parag. 3: „To ți membrii organiza ției vor rezolva diferendele lor interna ționale prin mijloace pa șnice, în
așa fel încât pacea și securitatea interna țională, precum și justiția, să nu fie puse în primejdie”. Obliga ția de
principiu prev ăzută de art. 2, paragraful 3, din Cart ă este detaliat ă în Capitolul VI al Cartei O.N.U. (art. 33-38),
care indic ă următoarele mijloace și metode de solu ționare pa șnică a diferendelor interna ționale: tratativele,
ancheta, media țiunea, concilierea, arbitrajul, mijloacele cu caracter jurisdic țional, recurgerea la organiza ții sau
acorduri regionale, precum și orice alte mijloace asupra c ărora statele cad de acord s ă le foloseasc ă.
8 Secțiunea 1, parag. 13- “Nici existen ța unui diferend, nici e șuarea unei proceduri de reglementare pa șnică nu
autorizeaz ă vreunul din statele p ărți la diferend s ă recurgă la forță sau la amenin țarea cu for ța”.
9 M. D. Lungu , Rolul organiza țiilor interna ționale în solu ționarea pa șnică a diferendelor interna ționale Editura
Universul Juridic, Bucure ști, 2010, p. 29.
10 A se vedea pentru detalii L. M. Trocan , Bunele Oficii – mijloc pa șnic de solu ționare a diferendelor
internaționale , Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, nr. 3/2011, p.
159-172.
11 A se vedea pentru detalii L. M. Trocan, Medierea – modalitate de solu ționare pa șnică a diferendelor
internaționale , Revista Medierea, nr.1-2/2011, Editura Universitar ă, București, p. 70-71.
12 A se vedea pentru detalii L. M. Trocan , Concilierea interna țională, modalitate de rezolvare pe cale pa șnică
a diferendelor interna ționale , Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice
nr. 1/2012, p. 73-86.
13 Al. Burian (coord), Drept interna țional public (Public International Law) , 3rd edition, Tipografia Elena V.I.
Publishing House, Chi șinău, 2009, p. 63.
14 Ibidem , p. 62
15 L. M. Trocan, Considera ții generale privind diferendele interna ționale (General Considerations on
International Disputes) , Annals of “Constantin Brâncu și” University from Târgu Jiu, Legal Sciences Series, no.
2/2012, p. 53.
16 Ibidem , p. 54.
17 Ibidem , p. 55.
18 Briand-Kellogg Pact of 1928 –
(http://www.jura.uni-muenchen.de/fakultaet/lehr stuehle/satzger/materialien/kellogg1928e.pdf )
19 Article 2, paragraph 3: "All Members of the organiza tion shall settle their international disputes by peaceful
means in such a manner that international peace and secu rity, and justice, are not endangered ." The principle
obligation laid down in art. 2, paragraph 3, of the Char ter is detailed in Chapter VI of the UN Charter ( art. 33-
38 ), which indicates the following means and methods of peaceful settlement of international disputes:
negotiations , inquiry , mediation, conciliation, arbitration, judicial nature means, recourse to regional agreement
or organizations, and any other mean s which the States agree to use.
20 Section 1, paragraph 13 – "Neither the existence of a dispute nor the failu re of a peaceful settlement procedure
authorizes any of the Parties to the dispute to resort to force or to the threat by force ."
21 M. D. Lungu , Rolul organiza țiilor interna ționale în solu ționarea pa șnică a diferendelor interna ționale (Role of
International Organizations in the P eaceful Settlement of International Disp utes), Universul Ju ridic Publishing
House, Bucharest, 2010, p. 29
22 See for details L. M. Trocan , Bunele Oficii – mijloc pa șnic de solu ționare a diferendelor interna ționale
(Good Offices – Peaceful Means of Settling Interna tional Disputes) Annals of “Constantin Brâncu și” University
from Târgu Jiu, Legal Sciences Series, no. 3/2011, p. 159-172.

Analele Universit ății “Constantin Brâncu și” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2013

Annals of the „Constantin Brâncu și” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013

104
23 See for details L. M. Trocan, Medierea – modalitate de solu ționare pa șnică a diferendelor interna ționale
(Mediation – a way of peaceful settle ment of international disputes) , Medierea Magazine, no.1-2/2011, Editura
Universitar ă, Bucharest, p. 70-71.
24 See for details L. M. Trocan , Concilierea interna țională, modalitate de rezolvare pe cale pa șnică a
diferendelor interna ționale ( International Reconciliation , a Peaceful Wa y of Solving Intern ational Disputes),
Annals of “Constantin Brâncu și” University from Târgu Jiu, Legal Sciences Series no. 1/2012, p. 73-86.