INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2… [629728]

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
I. STRETEGII DE ALCĂTUIRE A DISCURSULUI ELECTORAL ………………………….. ………………………….. 4
1. Semn și semnificație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
2. Denotatie si conotatie cu privire la mesajele electorale transmise ………………………….. ………. 7
2.1. Denotatie si conotatie in discursul electoral ………………………….. ………………………….. … 9
3. Eufemisme si disfemisme ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
3.1. Circumstanțe ale eufemismelor în discursul electoral ………………………….. …………………… 15
II. Analiza campaniei electorale a lui Donald Trump (MICRO -CERCETARE) ………………………….. …. 18
1. Profilul cadidatului și poziționarea sa ………………………….. ………………………….. ………………. 20
2. Analiza SWOT a campaniei în contextul strategiilor de comunic are folosite …………………….. 23
3. Influența marketingului electoral în campania prezidențială ………………………….. ……………. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 41

2
INTRODUCERE

Lumea politică este o scenă unde actorii se luptă pentru captarea atenției publicului
dar și pentru câștigarea încrederii acestora, elemente deosebit de importante care le vor
asigura ulterior reușita în campania lor electorală . O parte deosebit de interes antă, din punctul
de vedere a unui absolvent: [anonimizat], o constituie discursul politic, element primordial
în căștigarea încrederii și sprijinului alegătorului .
Motivul pentru care am ales această temă a fost curiozitatea mea cu privire la
constr uirea acestor mesaje politice , înțelegea strategiilor folosite dar și modalitatea lor de
transmitere.
Punctul de plecare al acestei lucrări îl reprezintă cu precădere scena internațională.
Voi dori să studiez îndeaproape ultimele alegeri prezidențiale din SUA, fenomen destul de
controversat la acea perioadă. Doresc să identific utilizarea difemismelor și a eufemismelor,
limbajului conotativ sau denotativ, și să adun cateva păreri ale unor persoane publice dar și
ale unor persoane care nu au legătură cu lume a publică.
Lucrarea este divizată într -un capitol teoretic și o micro -cercetare. În primul capitol
vom defini termenii conceptuali de eufemisme, difemisme limbaj cu sens conotativ și
denotativ iar spre finalul acestuia vom alătura acestor concepte ideea de electoral și vom
încerca să le interpretăm. În cel de -al doilea capitol vom discuta despre comunicarea politică
pornind de la cazuri punctuale. Vom analiza în detaliu campania lui Donald Trump și o vom
pune în oglindă în numeroase cazuri cu campania lui H ilary Clinton. Vom intercala
răspunsurile intervievaților cu privire la interviul despe campania lui Trump, pe măsură ce
vom parcurge fiecare punct al lucrării. Vom introduce în acest capitol și păreri ale
jurnaliștilor, ale altor politicieni, ale contraca ndidatei dar și ale cetățenilor, cu privire la
campania prezidențială. Spre final vom compara toate aceste opinii și cu niște strategii de
marketing folosite în campania sa.
Deoarece discursurile actuale manifestă o puternică tendință de manipulare, dar și de
utilizare excesivă a elementelor conotative, a eufemismelor dar și a difemismelor, vom
încerca să definim aceste concepte și să încercăm să le identificăm punctual pe un caz
existent, cu exemple concrete.
Deși prezența eufemismelor se justifică prin d orința de protejare a celor din jur, este
considerată totodată o formă de autoprotecție dar și ipocrizie. Din acest motiv, vom cerceta în
detaliu discursurile lui D onald Trump, atât pe cele din timpul duelurilor cu contracandidata
sa, dar și pe cele rostit e în tururile sale de campanie.
Cadrul teoretic pleacă de la mai multe cercetări din mai multe discipline, pentru a
întelege mai bine termenii și a conferi lucrării o metodologie complexă și completă. Pentru
partea a doua însă, ne vom concentra pe sursele din domeniul online, pentru că este

3
modalitatea cea mai rapidă de a strânge informațiile necesare și este și cadrul unde a fost
înregistrată cea mai mare activitate .
Tema lucrării o constituie analiza teoretică și aplicată a conceptelor de conotație,
eufemisme, difemisme și strategii de comunicare în cadrul discursurilor electorale. Cercetarea
are un demers de la general la particular iar pornind de la aceste caracteristici, vom determina
cadrul alegerilor din perioada menționată.
Fiecare partid politică are propriul limbaj iar pentru o ușoară identifica re a
eufemismele folosite de aceștia, trebuie urmărită activitatea lor politică. În momentul în care
este schimbat contextul politic, se schimba implicit și conotațiile societății în ceea ce prive ște
anumite concepte, de unde rezultă că modificările survenite în societatea social politică și
comunicarea politică ar fi în relație de indeendență.
Discursul a evoluat, însă această evoluție nu este una neapărat o evoluție pozitivă. Se
pune mult accentu l pe manipulare iar acest fenomen este din ce în ce mai des întâlnit .
Folosirea frecventă a difemismelor , ne face să vedem o politică tot mai neetică în ultima
perioadă. Discursul este îmbrăcat în cuvinte bine gândite, în așa fel încât trecerea de la
polticos la nepoliticos este foarte mică . Excesul de politețe folosită în discursul politic poate
fi considerată falsă sau un atac asupra liberei exprimări. Este important ă corectitudinea dar și
să ții cont de sentimente le adversarului tău politic. Nu în ultimu l rând este la fel de important
să fii sincer și să îți expui propira opinie.
Vom analiza partea de cuvinte folosite în discurs, inclusiv șabloane și conotații, dar și
părți adiacente discursului precum gesturi, elemente de atragere a atenției, elemente fo losite
pentru a manipula publicul (dacă este cazul), atitudinea actorului politic Donald Trump față
de public, presă și contracandidată dar și alte elemente receptate de presă, persoane publice
sau intervievați.
Capitolul al doilea va veni cu exemple conc rete precum mesaje online postate de
Donald Trump pe paginile de facebook și tweeter , grafice cu previziuni de dinainte de alegeri
și vom pune puțin în oglindă campania acestuia și cu campania lui Hillary Clinton. La final,
voi anexa chestionarul folosit d ar și răspunsurile celor opt intervievați.
Noutatea pe care o va aduce această cercetare este compararea campaniei
prezidențiale a lui Donlad Trump prin intermediul postărilor de pe cele două platforme
online, campaniile de teren și difuzările TV, opiniile presei cu privire la el ca și candidat și
”lupta” dusă cu contracandidata sa, comparare care va scoate în evidență unele atuuri care l –
au ajutat să căștige campania și punctele tari pe care a știut să le pună în valoare.

4
I. STRETEGII DE ALCĂTUIRE A DISCURS ULUI ELECTORAL

Există oratori care ne captează atenția prin discursurile lor, și nu neaparat prin ceea ce
comunica prin intermediul discursului ci mai ales prin felul în care se face comunicarea.În
lucrarea „ Două limbaje„ Paul Watzlawick prezintă tocmai ideea de dualitate în limbaj: un
limbaj este transpus prin reguli , judecăți, cuvinte, silabe, propoziții (limbajul rațional) ce sunt
supuse unor reguli de sintaxă, de gândire, în timp ce al doilea limbaj este unul mai mult
metaforic, figurat și nu operea ză cu semne ci cu simboluri; acesta cuprinde totalitatea
experiențelor, gesturilor dar și a trăsăturilor de personalitate.1
Limbajul scoate în evidență trăsăturile comune de comunicare dintre indivizi, atât în
scris cât și verbal. Neglijența față de limbaj provin din niște credințe vechi precum că a vorbi
diferă de întelesul cuvântului a făptui . Astfel discursul este împărțit în trei: o consecință/
urmare a faptei ( „Tu știi ce am făcut aseară?”) o anticipare/pregătire a faptei („De luni mă
apuc de slăbit!”) sau un mijloc de eschivare de la faptă („Cum ne -o fi norocul!”).
Semnele sunt cele fără de care limbajul nu ar putea fi posibil. Acestea sunt
indispensabile și pot fi folosite ca niște arme, pentru că agresează direct adversarul dar sunt și
percepții ale lumii, reprezentări ale relațiilor sociale și fizice.2
Termenul de semn este folosit adesea, oferindu -i-se diferite acc epțiuni care denotă
caracterul său ambiguu dar și relativ. Limbajul are un caracter semiotic accentuat.
Atât științele vechi precum psihologia, antropologia, sociologia cât și cele noi precum
semiotica dezolvtă ideea că semnele nu sunt doar un mijloc de c omunicare ci ajută la
construirea semnificației. Rezultă că semnidicația comunicată între oameni nu este anterioară
comunicării, ci se naște odată cu aceasta.3
1. Semn și semnificație

Semnul a fost de -a lungul definit în mai multe feluri. Trăsătura lui gen erală de bază
este că ține locul a ceva; este o însușire, virtute, echivalent. Semnul ține locul unui obiect.
Din perspectiva lui Ferdinand de Saussure, semnul este „îmbinarea conceptului și
imaginii acustice, deși, în mod curent, acest termen desemnează doar imaginea acustică a
unui cuvânt” 4. De asemenea, Saussure identifică niște trăsături specifice semnului, precum:

1 Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teoria comunicarii, Editura „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2000,
p.49
2 Andra Seceleanu, Comunicarea politică în spațiul mediatic, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța,
208, p.68
3 Dumitru Borțun, op.cit,apud: K.R.Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Vol. I – Vraja lui Platon, editura
Humanitas, 1993
4 Traian Stănculescu, La început a fost semnul – o altă introducere în simiotică, Editura Performantica, Iași, 2004,
p.29 -32

5
arbitralitate, convenționalitate, imutabilitatea sau mutabilitatea semnului, natura psihică și
liniaritatea.5
Din trăsăturile enumerate reiese faptul că semnul poate fi privit deopotrivă ca un
obiect dar și ca o funcție. Semnele sunt deci stimuli ai realității. Caracterul material dar și
caracterul perceptibil al acestora este întâlnit atunci când un număr mare de indivizi se
raportează la un semn în mod similar. Semnul este individualizat în raport cu alte obiecte
deoarece i se poate atribui și o semnificație.
John Dewey se raportează la două entități atunci când vine vorba de semn: la semn ca
la un limbaj, sau semnul ca o comunitate. Lim baj pentru ca este definit prin ansamblul
regulilor, iar comunitate pentru că semnele sunt ca o entitate care se autoorganizează, sunt
structurate, iar indivizii care le folosesc încearcî să le împărtășească și cu cei din jurul lor.6
Înțelegerea alcăturii limbajului prin intermediul semnelor conduce la transmiterea mai
simplă a simbolurilor din mintea învățătorului către mintea învățăcelului. Succesul în
procesul de învățare este datorat atunci când atât învățătorul cât și învățăcelul asociază
cuvintele cu aceleași „imagini mentale”.
A întelege semnele nu ține doar de domeniul privat, ci se referă la spațiul spațiul
public. Semnificația ține de îmbunătățirea oferită cuvântului, iar semnele nu sunt altceva
decât stimuli care au primit o semnificație, iar se mnificația este datorată de cei ce folosesc
semnul.
Filosoful Frege susține că trebuie să se distingă între sensul și semnificația unei
expresii. Afirmă că : „ Putem asocia unui semn (nume, cuvânt compus, semn scris) nu numai
desemnatul pe care îl vom num i semnificația lui, ci și ceea ce eu înteleg prin sensul semnului,
adică modul în care este dat obiectul. De exemplu, semnificația cuvintelor compuse Luceafăr
de seară și Luceafăr de dimineață este aceeași, sensul însă nu.”7 Tot el este de părere că „
legătura dintre semn, sensul și semnificația acestuia este astfel încât semnului îi corespunde
un sens determinat, iar acestuia la rândul săr, o semnificație determinată, pe când unei
semnificații (unui obiect) nu -i corespunde doar un singur semn. Aceluiași sens îi corespund
expresii diferite în limbi diferite, ba chiar și în cadrul aceleiași limbi.”8
Sensul servește drept criteriu în identificarea referinței, iar la rândul său aceast
identificare este suficientă pentru identificarea semnificației. Întreg s ensul unui cuvânt nu
poate fi determinat decât dacă este luat în calcul sensul și semnificația propoziției din care
face parte.
În opinia filosofului Ludwing Wittgenstein, orice propoziție este alcătuită din
numele. Aceste nume sunt defapt entitățile ce duc la alcătuirea propozițiilor. „Semnele simple

5 Traian Stănciulescu, op. Cit, pp 32 -38
6 Gheorghe Ilie Farte, loc. Cit, apud: Goyer, Robert S, 1970, Communication, Comnmunicative process
meaning: Toward a Unifield Theory in Journal of Communicatio n, 20(1), pp 4 -16
7 Gottlob Ferge, Sens și semnificație , Vol Semiotică și filosofie, editor Alexandru Boboc, ed Didactică și
pedagogică, București, 1998, p 48
8 Gottlob Ferge, loc. Cit. , p 49

6
utilizate în propoziții se chemau nume. Numele desemneaz obiectul. Obiectul este
semnificația lui (…) Numele reprezintă în propoziție obiectul.”9 Întelegem deci că numele
posedă semnificație, nu și sens. M ai mult, semnificația este dobândită pentru că numele face
parte dintr -o propoziție. Filosoful susține că „Propoziția este o imagina a realității; căci eu
cunosc starea de lucruri reprezentată de ea dacă înteleg propoziția. Iar propoziția o înteleg
fără ca sensul ei să -mi fie explicat. Propoziția își arată sensul. Propoziția arată cum stau
lucrurile daca ea este adevărată. Și ea spune că lucrurile stau asa.”10
În opinia filosofului, ”a întelege o propoziție însemna a ști ce se întâmplă dacă ea este
adevărat ă” și este esența comunicării interpresonale. Ludwing Wittgenstein ajunge la
concluzia că este o abilitate să reușești să întelegi semnificația expresiilor. Ideea principală
este că limbajul nu este perceput ca având o esență unică, ci drept o colecție bog ată în practici
diverse din punct de vedere al logicii și a regulilor. Tot el mai susține că înțelesul sau
semnificația unei expresii este dobândită mai ușor daca sunt stăpânite reguli pentru folosirea
ei, reguli învățate de fiecare prin practici lingvisti ce. „ A înțelege limbajul înseamnă a fi
capabil de a urma regulile pentru folosirea lui, și nimic nu poate conta ca urmare privată a
regulilor, căci altfel n -ar mai fi nici o distincție între a urma o regulă și doar a crede –
probabil greșit – că urmezi o regulă.”11
Spațiul public desemnează ansamblul scenelor, mai mult sau mai puțin
instituționalizate, unde este expus, justificat și hotărât un ansamblu de acțiuni organizate și
orientate politic. Fiind orientată către participarea la deliberarea colectivă, acțiunea în comun
este reglată aici de modalitățile de ordonare dintre spațiul social și spațiul politic și deci către
formele comunicării politice.12
Actualul limbaj politic, este puternic acaparat de un amalgam de registre care facilitează
comunicarea cu publicul. În cazul limbii noastre, limbajului politic a fost adaptat spre unul
familiar proces favorizat de diferența mare față de perioada actuală și cea comunistă.
Politica se referă la ”cine, ce obține și cum obține”, scria în 1936 Harold Lasswell.
Indivizii îți ating pbiectivele prin intermediul acțiunilor lor de tip politic dar și ale altora.
Denotația și conotația în comunicarea politică apare des și sub mai multe forme.
Comunicarea politică îmbracă de asemenea forma unor strategii proiectate să serv ească
diferitor scopuri. Fiind vorba de strategii, comunicarea implică anumite reguli, tehnici și
proceduri de evidențiere.
Denis McQuail identifica patru paradigme dominante în ceea ce privește
comunicarea. Prima este paradigma transmisiei și se referă cu precădere la perceperea
modului în care se desfășoară procesele de comunicare (răspunde la întrebări precum: cine
spune? Ce spune? Pe ce canal spune? Ce spune? Ce efect are?) adică discursul politic devine
mediator între mesaj politic și societate.

9 Ludwig Wittgensteinm Tratatus Logico -Philosophicus, ed Humanitas, București, 2001, p.88
10 Ibidem, p.97
11 Ibidem, p. 145
12 Irina Stăngiugelu, Măștile comunicării, Editura Tritonic, 2009, p. 129

7
Cea de-a doua paradigmă este cea rituală, care este un fel de replică pentru modelul
transmisiei și susține necesitatea unui alt model în mesajele electorale. Acest model ar fi
îndreptat spre public, dând un altfel de înțeles actelor politice și fără a urmări neapărat un
scop util.
O a treia paradigmă este cea publicitară și susține că principalul rol al comunicării
este reprezentat de captarea atenției receptorului prin reproducerea mesajului. În acest sens,
receptorul este mai mult spectator decât participa nt în procesul de comunicare.
Ultima paradigmă este reprezentată de recepție . Aceasta se referă la semiologie, pe
discurs și perspectiva critică a receptorului. Simplificat, ea identifică mesajul decodat de
receptor. Mesajele din sfera comunicării politic e sunt deschise și polisemice, și interpretate în
funcție de gradul de cultură a celui care recepționează mesajul. Orice comunicator își codează
mesajul în funcție de scopurile lui, fie ele instituționale fie ideologice, iar receptorul nu este
obligat să a ccepte mesajul transmis și îl poate interpreta după experiența proprie.13
Comunicarea politică promovează discursuri contradictorii între trei actori: politicieni,
ziariști și opinia publică (sondaje de opinie) . Aceștia dispun de moduri specifice de
legitimare în spațiul public: legitimare reprezentativă (pentru partide și oameni politici),
legitimarea statistică (științifică) – sondaje și opinia publică și legitimarea deținării și
utilizării informației – pentru ziariști și media.
Între actori politici – spațiul democrației – spațiul mediatic există o conexiune
continuă. Spațiul public mediază acțiunile dintre actorii politicii și spațiul democratic iar
comunicarea politică este produsul spațiului public și al mediatizării.14
Comunicarea electorală este r ezultatul schimbului discursiv, reglementat de mai multe
coduri de enunțare. Participanții pun în practică roluri discursive, prin comunicarea,
enunțarea și argumentarea poziției de putere deținute, și totodată identitatea acestora.15
2. Denotatie si conotatie cu privire la mesajele electorale transmise

Sensul conotativ se suprapune celui denotativ prin asocierea unei relativități fie obiective, fie
subiective ( atunci cand intervine intepretarea). Când este folosit sensul conotativ, sensul
obiectiv este elimi nat temporar din memorie. De la imaginea de sine stătăoare a obiectului, se
poate ajunge la o imagini atribuite lui. Aceste atribute pot fi legate de alegerea subiectului sau
convenții sociale.16
Alegerea cuvintelor din discursuri ține și de mesajul pe car e emitentul dorește să îl
transmită. Comunicarea persuasivă implică legătura dintre finalitatea și mijloacele folosite
într-o comunicare. Geoffrey Leech vorbește prima oară despre semantică și afirmă că sunt
două tipuri de manipularea: cea conceptuală și c ea asociativă. Manipularea conceptuală

13 Sorin Vlad Predescu, op. Cit., p 33.
14 Vasile Tran, Irina Stăngiugelu, op.cit., p.157
15 Ioan Drăgan(colectiv), Cons trucția simbolică a cîmpului electoral, Editura Institutului European, 1998, p. 23
16 Camelia Ramona Tobă, Denotația și conotația, Editura Else, Craiova, 2012, p.12

8
cuprinde manipulari de ordin ca extensiune și intensiune verbală, pe când manipularea
asociativă se referă la manipularea prin conotații.17
Pornind de la tipologia lui Leech s -au dezvoltat cinci tipuri de manipulare s emnatică.
Prima se referă la extensionalizarea diferendului intensional , în traducere liberă – manipularea
denotativă prin extensionalizare adică abateri de la semnificația curentă cuvintelor. Acest tip
de manipulare are rolul de a impune un punct de vedere personal. De exemplu ”Solidaritatea
nu înseamnă că și cei foarte bogați și cei foarte săraci, angajații care au dificultăți în
menținerea locurilor de muncă și cei care sunt angajatori peste multe mii de persoane, nu
înseamnă că această solidaritate și ef ortul trebuie împărțit în mod egal.”18 Fiecare politician
care vrea să convingă cetățenii și se folosește de tehnica extensionalizării diferendului
intensional.
A doua metodă de manipulare este impunerea intensiunii (intensiune= extensiune),
care apare atu nci când vorbitorul folosește o intensiune și pretinde că este singura intensiune
discursivă corectă, ca de exemplu: “PDL -ul este singurul apărător al dreptului de
proprietate.”19 Deseori, în campaniile electorale această metodă este folosită.
Cea de -a tre ia tehnică de manipulare este modificarea intensiunii , sau manipularea
denotativă prin modificarea intensiunii. Această tehnică se aplică pentru termeni precum
democrație cărora li se adaugă atribute precum populară.
A patra strategie de manipulare este relaționarea cuvintelor adică relația dintre
cuvinte cu referire la sinonime, antonime și omonime este importantă pentru semnificația lor,
cele mai folosite fiind relaționările dintre sinonime.
Ultima dar nu cea din urmă tehnică de manupularea este manipu larea conotațiilor.
Deseori, în discursurile politice conotațiile joacă un rol mai important decât denotațiile.
Geoffrey Leech susține că și frecvența de utilizare a unor cuvinte este importantă pentru
înțelesul de sine stătător al cuvântului.
Limbajul se află în legătură directă cu societatea prin calitatea lui de mijloc de
comunicare. Aceasta surprinde mai toate schimbări sociale și reține toate elementele noi cu
care s -a confruntat de -a lungul timpului. Spre exemplu, după anii `90 cuvintele cheie,
trand afir, săgeată, frunză, ochi, brad, etc, ce reprezentau semnele electorale au căpătat
conotații politice.20 Observăm relația creată între evoluția unei limbi și schimbările produse

17 Daniela Gifu, Violența simbolică în discursul electoral, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011, p.135
apud Geoffrey Leech, Semantics (2 vol), Het Spectrum, Neederlands, partea I, 1976, p. 77
18 Discursul președintelui PSD, Mircea Geoană, în cadrul dezbaterii Soluții pentru România, 17.03.2009,
http://jurnalul.ro/stiri/politica/discursul -liderului -psd-mircea -geoana -134819.html accesat la 18.03.2018, ora
23:40
19 Luminița Pârvu, Casele naționalizate vândute pe legea 112 nu mai pot fi retr ocedate proprietarilor de drept ,
23 septembrie 2008, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -4489663 -casele -nationalizate -vandute -legea -112-nu-
mai-pot-retrocedate -proprietarilor -drept.html accesat la 18.03.2018, ora 00:31
20 Nicoleta Mihaela Ștefan, Terminologia juridic administrativă în limba română actuală. Domeniul electoral,
Editura Universitaria, Craiova, 2012, p. 83 si 84

9
societății de -a lungul timpului. Odată cu schimbarea contextului politic, se schimbă și
conotațiile atribuite diferitelor concepte, conotații oferite de către societate.

2.1. Denotatie si conotatie in discursul electoral

Spațiul public desemnează ansamblul scenelor unde sunt expuse acțiunilor organizate
politic. Politica se referă la “cine, ce obține, când și cum obține” scria în 1936 Harold
Lasswell. Indivizii își ating obiectivele datorită modului de structurare a societății la un
moment -dat prin reguli și convenții acceptate de către toți membrii.
Comunicarea politică este întrept ată spre diferite scopuri politice și implică reguli,
proceduri și tehnici de evidențiere. În aceste tehnici sunt incluse și conotația și denotația.
Elementul comun este dorința de influențare. Belanger a definit comunicarea politică ca pe “o
influențare î n primul rând voită, apoi transformată în acțiune sau, dimpotrivă în acțiune
omisă. Întotdeauna este vorba de o intervenție intențională referitoare la un eventual
comportament al receptorului.”21
McQuail identifică patru paradigme dominante privind comuni carea: prima paradigmă
este cea a transmisiei , ce face referire la modul cum se desfășoară procesul comunicațional.
Această paradigmă răspunde la întrebări precum „cine spune?”, „ Ce spune?” , „ Cui spune?”
, „ Pe ce canal spune?”. Astfel se crează un mode l asemănător transmisiilor radio.
Comunicarea politică este astfel mediatorul emițătorului și al societății.
Ce-a de -a doua paradigmă este cea rituală. Aceasta este o replică a modelului
transmisiei și afirmă eă este nevoie de un model pentru a transmite mesaje emoționale. Acest
model susține că există anumite elemente expresive care pot da înțeles diferit actelor politice,
în așa fel încât să ofere plăcere receptorului prin ceea ce aude.
O a treia paradigmă este cea publicitară. Aceasta susține că princi palul rol al
comunicării ar trebui să îl constituie captarea atenției. Pentru a capta atenția receptorului,
mesajul trebuie reprodus și în acest sens receptorul este spectator și nu participant dar jucând
un rol deosebit de important.
Ultima paradigmă est e cea a recepției. Aceasta se bazează pe semiologie, analiza
discursului și perspectiva critică. Esența paradigmei o constituie informația pe care a înteles -o
receptorul și înțelesul care i l -a dat acesteia.
Toate mesajele, mai ales cele din sfera comunicării politice, sunt deschise și
polisemice și sunt interpretate în funcție de context și de gradul de cultură al receptorului.
Stuart Hall susține că fiecare comunicator alege individual cum codează un mesaj, iar

21 Sorin Vlad Predescu, Mecanisme psiho sociale ale sugestabilității politice, Editura „Univeristății de Vest”,
Timișoara, 2010, p. 29 .

10
receptorii pot accepta sau nu mesaju l transmis, sau pot contracara mesajul sau adaptându -l în
funcție de experiența personal.22
În comunicarea politică, discursurile se schimbă între trei actori și anume oamenii
politici, ziariști și opinia publică, prin intermediul sondajelor de opinie. Fiec are dintre aceștia
dispune de diferite tipuri de legitimitate: statistică sau științifică (pentru sondaje sau opinia
publică) și deținerii și utilizării informației (pentru media și ziariști). Așadar, în relația dintre
actorul politic, spațiul democrației și spațiul public mediatic vom constata că fiecare
contribuie la producerea celuilalt. Spațiul public mediază între acțiunea politică și normele
democrației iar comunicarea politică este un produs al spațiului public în măsura în care
mediatizarea a deveni t un proces constitutiv tuturor practicilor publice, inclusiv politicului.23
Comunicarea electorală rezultă dintr -un schimb discursive conventional, iar
participanții la acest schimb pun în practică diverse roluri discursive; aceștia comunică prin
argumentație poziția de putere pe care o pretind în derularea schimbului discursive.24
Discursul politic se încadrează în categoria discursului deliberativ. Acesta poate fi
utilizat atât într -un mod persuasiv cât și incitativ. „Publicului destinatar al disc ursului
persuasiv i se recunoaște libertatea de a -și însuși sau nu argumentația propusă, pe când în
seducție și incitare, care sunt specii ale discursului manipulator, libertatea publicului de a
alege este doar aparentă, ea este omisă cu premeditare.”25 Așadar, discursul politic în
democrație reprezintă un amestec subtil de discurs persuasiv și seductiv, cu accente incitative
mai pronunțate în campanile electorale.26
“Discursul politic oficial, acela care promovează „statu -quo” -ul existent în distribuirea
puterii, are o serie de trăsături: este un discurs optimist (optimism în legătură cu starea de
lucruri existent pe care ar dori să -l inducă și auditoriului), este un discurs deschis la noutate
(orice propunere de noutate care ar putea să -i atragă pe receptori este binevenită și imediat
încorporată) și, fără îndoială lasă loc unui pluralism de idei (intră îndialog cu alte tipuri de
discursuri)”.27
În cartea intitulată “Discursul puterii”, autorul Constantin Sălăvăstru descrie tipul de
discurs politic după următo arele caracteristici: ambiguitate intențională , care este un
instrument eficient al persuadării. Gabriela Maria Carpinschi susține că ambiguitatea
maschează interesele de grup ale celor de la putere, fără ca electoratul să sesizeze.28
Al doilea caracter al discursului politic este cel disimulat; în acest caz receptorii sunt
invitați să observe și dincolo de adevărul prezentat. În acest fel, discursul determină
receptorul să susțină grupul politic al cărui discurs i se potrivește mai bine. Însă grupurile de

22 Sorin Vlad Predescu , op. cit., p. 33
23 Vasile Tran, Irina Stăngiugelu, op. cit. , p. 157
24 Ioan Drăgan (colectiv), Construcția simbolică a cîmpului electoral , Editura Institutul European, 1998, p. 23
25 Adina Dumitru, Limbaj politic actual , Editura Geamăna, Tiparg, 2010, p. 30
26 Adina Dumitr u, Limbaj politic actual , Editura Geamăna, Tiparg, 2010, p. 31
27 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii , Editura Tritonic, București, 2009, p.57
28 Gabriela Maria Carpinschi Curs de Comunicare Politică, curs publicat în Manualul de Științe Politice – Vol. IV,
Învățământ la distanță, anul II, Sem. 2, Editura „Universității Alexandru Ioan Cuza”, Iași 2005, p. 271

11
putere ar trebui să țină cont de limitele disimulării și să găsească un echilibru între ceea ce
spun și adevăratele lor intenții din respect pentru auditoriu.29
Al treilea tip de discurs, cel partizan încearcă să învingă adversarii politici în lupta
pentru putere prin constituirea unei colecții de valori, convingeri și interese proprii. Adepții
își asumă o viziune parțială asupra realității.
A patra caracteristică este caracterul imperativ. Acesta poate fi tratat ca un discurs
prescriptiv, care conduce la acțiune.“Caracterul imperativ al discursului politic ne plasează în
miezul discuției privind distincția dintre natura locuționară, ilocuționară și perlocuționară a
actelor noastre de limbaj, așa cum a fost pusă ea de Austin și Searle. (…) Pentru Austin, ca și
pentru alți comentatori, anumite tipuri de expresii își dezvăluie importanța prin aceea că trec
dincolo de „a spune ce se spune” la “a spune ce trebuie să se facă” și chiar la “a face ce se
spune”.30
Cea de -a cinciea caracteristică este caracterul po lemic , caracter prin intermediul
căruia actorii politici atacă în mod constant ideile opuse celor susținute de ei, criticându -i.
Discursurile lor sunt concepute într -o manieră de superioritate, revăzută de receptor.
“Polemic este discursul candidatului car e vorbește în fața electoratului, atacând cu toată
puterea programul și ideile contracandidatului său. Polemică, în totalitatea ei, este dezbaterea
în fața alegătorilor pe diferite probleme și care angajează mai mulți candidați. Dominant
polemice sunt întâ lnirile și discuțiile pe care le organizează diferitele genuri de media cu
oamenii politici. Polemice sunt, chiar dacă, în general se trece ușor peste acest fapt, doctrinele
politice ale diferitelor grupuri de putere, fiindcă proiecțiile constructive ale l or privind
dezvoltarea societății sunt diferite”.
În cazul relațiilor sale cu adevărul, discursul politic însumează o lipsă de precizie și
exactitate a conceptelor, un caracter provizoriu al cunoașterii politice și o dinamică
permanantă în schimbarea puter ii politice și de aceea acest tip de discurs este considerat de
multe ori neveridic. Totodată, mulți oameni politici folosesc în discursurile lor valori precum
democrație, drepturile omului, prin care încearcă să legitimeze puterea, uneori chiar când
actel e de putere sunt îndreptate contra valorilor general umane. Orice ideologie are, în
viziunea lui Reboul, o serie de trăsături. De plidă, discursul reprezintă ”o suită de fraze
formând un mesaj, având un început și un sfârșit”.31 Discursul politic devine ele ctoral în
situația în care este provocat de un eveniment convențional – campania electorală – de un
context comunicațional – practici specifice de comunicare electorală – și de un context de
interacțiune – dezbatere electorală.32
Discursul electoral, reprez intă forma cea mai bine structurată, complexă și uneori
inedită ori banală. La originea acestui discurs se află oferta politică destinată diferitelor
segmente ale electoratului. Victoria unui canditat rezultă din strategia folosită. Strategia este

29 idem
30 Constantin Sălăvăstru, op. cit. , p. 85
31 Olivier Reboul, Le Langage de l'éducation , Analyse du discours p édagogique, P.U.F, Paris , 1984, pp.9 -10 ,
apud Constantin Sălăvăstru, op. cit. , p. 23
32 Ibidem, p.275

12
alcătuit ă din discursul care trebuie să fie convingător: să crească notorietatea și să convigă
alegătorii. Discursul trebuie să fie simplu, dar să convingă alegătorii să voteze pentru.
Discursul politic este discurs electoral când este generat de o situație de com unicare
instituționalizată, precum un eveniment convențional (campaniile electorale), context
comunicațional (practice specifice de comunicare electorală) sau un context de interacțiune
(dezbaterile electorale).33 Totodată, discursul electoral este o modali tate de a gestiona
subiectivitatea într -o situație de comunicare.
În discursurile electorale se înceacă, convingerea publicului prin dezbateri
parlamentare, pe când în discursurile propagandiste se apelează chiar și la seducție.34 În
cadrul discursului electoral emanat de putere, mass media deține un rol important. Specificul
comunicării electorale decurge din caracteristicile contextului politic. Contextul reflectă
acțiunea unui eveniment; e vorba de un eveniment, conjunctural sau convențional care
conferă acțiunii politice o anumită finalitate sau care fixează prin practici specifice tipul de
informație, respectiv, unghiurile de vizibilitate necesare pentru derularea, cunoașterea și
înțelegerea acțiunii.35
Discursul politic are cât eva mecanisme prin care se evidențiază. Omul politic apare ca
un comunicator (mecanismul mediatizării) și pentru acesta el trebuie să elaboreze o strategie
pentru a se face înțeles. Totodată, el se prezintă în același timp ca “el însuși” și ca “purtător
de cuvânt” al grupului său (mecanisme de individualizare -identificare). De aici decurg
variațiile imaginii pe care omul politic vrea să o ofere. Omul politic se vrea a fi un
constructor de realitate (mecanism de refențializare), de unde o acumulare de fapte și cauze la
care se raportează și care îi servesc demonstrării adevărului argumentelor sale, credibilitatea
fiindu -i asigurată de ancorarea sa (și, eventual, a partidului pe care îl reprezintă) în realitatea
politică.36
Pornind de la modelul de comunicare e laborat de Roman Jakobson, putem identifica
funcții de comunicare atribuite fiecărui agent, funcții prin care mesajul este comunicat de
către agenții politici. Primul element este emitentul. Acesta îndeplinește funcția expresivă. Al
doilea element este rec eptorul. Acestuia îi corespunde funcția conotativă ce demonstrează că
mesajul este destinat cuiva și menit să atragă atenția acestuia. Al patrulea element este
atribuit funcției referențiale, care ține de context. De exemplu, mesajele președintelui
Ceaușes cu nu ar mai avea nici un impact acum. Cel de -a patrulea element este canalul, care
îndeplinește funcția fatică. Canalul este responsabil de tipul de contact dintre emițător și
receptor, care poate fi telefonic, fizic sau televizat. Al cincilea element est e codul, responsabil
și de funcția metalingvistică, ce determină claritatea termenilor.37

33 Ioan Drăgan (colectiv), op. cit. , p. 26
34 Adina Dumitru, op. cit. , p. 33
35 Ioan Drăgan (colectiv), op.cit. , p. 20
36 Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc , Editu ra Universitaria, Craiova, 2005, p. 20 -21
37 Daniela Cotoară, Modele ale comunicării , http://www.lisr.ro/7 -cotoara.pdf accesat la data de 17:03:2018,
ora 23:40

13
Deseori, politicienii manipulează publicul prin concepte abstracte folosite în
discursurile lor. Mesajele transmise prin limbajul politic trebuie să țină cont de cum s e spune
ceva, în detrimentul modului în care se spune ceva. Astfel mesajele eufemistice ajută la
camuflarea adevărului prin crearea neutralității sau a conotației pozitive. Politicienii și
jurnaliștii prezintă informația într -o manieră neutră, nepretențioa să. De exemplu, sintagmele
din limbajul politicienilor utilizate pentru sensul univoc al îmbinării “limba română”: limba
maternă, limba de stat, limba națională.38
3. Eufemisme si disfemisme

Pentru că se adresează, cel puțin în mare parte, unui public foarte larg, limbajul politic
tinde să aibă un grad ridicat de accesibilitate: în termeni (evitând o terminologie strict de
specialitate) și în idei. Se caută, în principiu un echilibru între precizia științifică sau juridică
și ambiguitatea limbajului curent, a limbii comune ca și între solemnitate și familiaritate. În
ultimile decenii, limbajul politic de pretudindeni pare să fi evoluat destul de mult – ca și
limbajul presei, de altfel – spre informal, familiaritate, chiar spre o simplificare excesivă,
trăsătur ă a discursului populist.
Unele cuvinte și expresii devin atât de folosite încât ele devin embleme pentru toate
discursurile, iar etapele parcurse îl determină pe Murray Edelman să afirme în ”Politica și
utilizarea simbolurilor” că discursul politic este o secvență de stimuli pavlovieni, deoarece nu
lipsesc vehicularea unei terminologii care înseamnă acceptarea unei anumite interpretări a
stărilor de lucruri, interesul persuasiv și accesibilitatea care se leagă și de utilizarea cuvintelor
cu sensuri conota tive, de recursul la mijloace retorice afective, la componenta de pathos a
discursului.
Eufemismul constă în înlocuirea conștientă de către locutor a unei expresii lingvistice
cu sens sau conotație negativă prin alta, neutră sau pozitivă, pentru a se evi ta producerea unui
efect negativ. Ca strategie conversațională acesta vizează menajarea interlocutorului și
autopretecția locutorului. Diferite tipuri de eufemism pun accente diferite pe aceste două
componente: eufemismul magic ilustrează mai ales nevoia d e autoprotecție (evitându -se
rostirea numelor periculoase, demonice: cel -cu-coarne, agiuță – nu dracul); eufemismul
politeții (dezvoltat și de curentul modern al corectitudinii politice) urmărește în primul rând
menajarea interlocutorului (nevăzător în loc de orb, afro -american în loc de negru etc.).
Un disfemism este o expresie cu conotații care sunt ofensatoare, fie despre denotat, fie
despre public, sau ambele, și este înlocuită cu o expresie neutră sau euforistică tocmai din
acest motiv.39 Expresiile di sfemistice pot fi folosite pentru a jigni. Cei ce le folosesc se

38 Oxana Chira, Utilizarea eufemismelor în discursul politic, în The Proceedings of the Ibternational Conference
“Communication, Context, Interdisciplinarity”. Section: Language and Discourse 2, pp. 1144 -1149,
http://www.upm.ro/cci12/volCCI_II/Pages%20from%20Volum_texteCCI2 -136.pdf accesat la 18.03 .2016, ora
21:22.
39 Keyth Allan, X -phemism and Creativity în Euphemism as a Word -Formation Process,
http://lexis.univlyon3.fr/IMG/pdf/Lexis_7.pdf accesat la data de 3.04.2018 , ora 19:29

14
concentrează pe ofensarea celuilalt. Eufemismele și disfemismele sunt considerate mult mai
potrivite și mai ușor de înțeles atunci când există o potrivire conceptuală între ele și context.
Conceptualizarea metaforică a oamenilor dintr -un anumit subiect poate influența timpul de
procesare și utilizarea adecvată a expresiilor eufemistice și disfemistice.40
Rezultă deci că disfemismul este opusul eufemismului. La fel ca eufemismul,
disfemismul es te uneori motivat de frică și dezgust, dar, de asemenea, de ură și dispreț. Unii
oameni recurg la disfemism pentru a vorbi despre oameni și lucruri care -i frustrează și
enervează, manifestându -și dorința de a discredita, umili și degrada. Disfemismele sunt , prin
urmare, caracteristici ale grupurilor politice folosite când vorbesc despre adversarii lor,
feministelor care vorbesc despre bărbați și, de asemenea, de cei de sex masculin care vorbesc
de femei și comportamente decadente. Expresiile disfemistice i nclud blesteme, nume unui
interlocutor, precum și orice fel de comentariu depreciativ îndreptat către altă persoană, în
scopul de a insulta sau de a răni. Disfemismul este, de asemenea, o modalitate de a -ți
descărca nervii.
Exemple de disfemisme întâlnim la tot pasul. Într -o emisiune televizată de pe
România TV, membrul PMP Radu Cristescu și senatorul PSD Georgică Severin și -au adus
mai multe jigniri considerate disfemisme precum: “Ciuma roșie sunteți, aduceți comunismul
înapoi în România. (…) sunteți u n cancer pentru România, o ciumă roșie”, “Voi, slugile lui
Băsescu”. Octavian Dan atrage atenția asupra unor jigniri cu aluzii sexuale între politicieni.
El idendifică disfemisme precum: “adultoarea umedă a lui Blaga”, așa fiind numită Raluca
Turcan de căt re fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi. Puiu Hașotti îi consideră pe
homoxeuali “doar niște oameni bolnavi” comentând astfel la inițiativa deputatului USL
Remus Cernea privind reglementarea parteneriatului civil între persoane de același sex:
“Dom nul deputat Remus Cernea se dovedește extravagant, ca să folosesc un cuvânt liniștit.”
Sebastian Lăzăroiu a comentat pe pagina sa de Facebook că știe “o mulțime de heterosexuali
bolnavi, unii chiar din PNL.” La fel, într -un conflict dintre deputatul PNL Do minic Gerea și
Emil Boc s -a aruncat cu replici defăimătoare: “Lăsați -o cu șmecheria de Dâmbovița.
Dumneavoastră ați venit de la Cluj, eu nu am spus că ați venit de sub dealul Feleacului și că
oamenii sunt acolo nu știu cum”, “Ați fost un prim ministru odio s”,“Nu pot să vă tolerez
nesimțirea (…) Lingeai ușile și clanțele de la Palatul Victoria ca să intri în Guvern. Lingeai
clanțele de la mine la cabinet.”41
Pentru că un comportament ofensator este nepoliticos, este disfemistic și pentru că un
comportament politicos este mai mult sau mai puțin opusul comportamentului nepoliticos,

40 Kerry L. Pfaff , Raymond W. Gibbs Jr and Michael D. Johnson, Metaphor in using and understanding
euphemism and dysphe mism
41 Octavian Dan, Aluzii sexuale, jigniri cu tentă medicală între politicieni, în Ziarul Bursa,
http://www.bursa.ro/discurs -de-mahala -aluzii -sexuale -jigniri -cu-tenta -medicala -intre –
politicieni203663&s=politica&articol=203663.html , accesat la 30.03.2018, ora 20:50

15
acesta din urmă nu este difemistic. Încă o dată, clasificarea este tributară contextului și
locului, contextul făcând diferența.42

3.1. Circumstanțe ale eufemismelor în discursul electoral

Oamenii politici utilizează diverse strategii care le permite să camufleze aspectele
negative ale societății la momentul dat, dar și efectele neplăcute ale acțiunilor lor politice.
Niciunul din aceste două astepcte nu ajută candidatul politic în campania sa.
Eufemismele politice consituie rezultatul compromisului dintre pragmatică și
semnatică.43 Factorii lingvistici dar și extralingvistici folosiți (precum situatia politică,
contexul sau intenția vorbitorului) trebuie să fie în corespondență cu eufemismele folosite în
discursul politic. Eufemismele din domeniul politicii sunt alcătuite 68% din mai multe
cuvinte iar 32% din cuvinte aparte.44
Din punct de vedere structural pot fi distinse trei tipuri de eufemisme politice:
a) prin extindere: cuvân t
expresie: “comunist”
posesorul carnetului roșu, “bătaie”

acțiune disciplinară, “Putin”
masculul dominant rus, “inflație”
peste prognozele
guvernului;
b) prin constrângere: expresie
cuvânt: “criză economică”
recensiune/răscruce
c) prin ech ivalență: “familie săracă”
familie vulnerabilă, “demiterea”
optimizare,
“economie falimentară”
economie în regres.
Limbajul politic este un domeniu al limbii în care actorul politic folosește cuvântul, ca
un instrument puternic al politicii. Limbaju l politic poate fi analizat prin intermeniul
următoarelor niveluri:
1. nivelul simțului comun, unde limbajul politic este înțeles de către conducători și conduși,
deoarece termenii politici sunt folosiți în sensul lor propriu;
2. nivelul inter și intraguv ernamental, unde comunicarea politică se desfășoară între actorii
politici, între insituții publice, între actori politici și instituții publice;

42 Keith Allan, Kate Burridge, Forbidden words. Taboo and the Censoring of Language, Editura Cambridge, p.32.
http://m.friendfeed -media.com/96a698d9 56b4c7cda9faf670080a6794984b0b11 , accesat la 30.03.2018, ora
20:13

43 Oxana Chira, Utilizarea eufemismelor în discursul politic, în The Proceedings of the Ibternational Conference
“Communication, Context, Interdisciplinarity”. Section: Language and Discou rse 2, pp. 1144 -1149
44 Idem

16
3. nivelul științelor politice, în cadrul căruia este utilizat limbajul specializat, acei termeni
tehnici, ad ică termeni de specialitate.45
Prin intermediul acestor trei niveluri enumerate mai sus, prin conjugarea funcțiilor lui
(de cunoaștere, de informare, de clarificare, de mobilizare, de participare), limbajul politic
conștientizează, atenționează, atrage, m enține, ghidează și stimulează opțiunile, acțiunile,
reacțiile comportamentului politic. Manifestarea funcțiilor limbajului politic depinde atât de
conținutul său – cantitatea și calitatea informațiilor, consistența mesajului, noutatea, interesul
– cât și de forma sa – logică, clară, concisă, ritmică, forță sugestivă, acuratețe, eleganță,
penetrabilitate.46
Limbajul politic este unul ambiguu iar această ambiguitate provine din existența
codului de limbaj specific fiecărei formațiuni politice. Conceptele cel e mai folosite sunt
democrația, libertatea sau unitatea. De exemplu, cuvântul “clasă” dobândește fie un sens
peiorativ (disfemism), fie un sens apreciativ (eufemism) în funcție de cine îl utilizează, stânga
sau dreapta. Astfel, stânga folosește următoarele expresii pentru analiza noțiunii de clasă:
privilegii de clasă, monopol de clasă, clase dominante, clasa muncitoare, lupta de clasă în
timp de dreapta va folosi clasă de mijloc.47
Caracteristicile discursului electoral esențiale sunt miza persuasivă și co nținutul
ideologic; din acestea decurg, ca trăsături secundare, recursul la strategiile eufemistice și
tendința spre clișeizare.48 Difemismele folosite în discursurile politice determină un anumit
comportament din partea electoratului. Când canditatul prezi ntă un discurs ce cuprinde
minusurile prezentei puteri, demonstrează că este cu adevărat interesat, fie că poate doar
disimulează acest lucru.
Există o varietate de cauze în urma cărora un vorbitor este determinat să se exprime
indirect cu privire la anum ite lucruri sau să nu spună exact și liber ceea ce gândește. De aceea
apelează la eufemisme sau la disfemisme, în funcție de contextul în care este pus. Mereu în
spatele unui eufemism sau disfemism există un tabu. Acest tabu îl face pe vorbitor să nu
spună lucrurilor pe nume. De exemplu, “dacă în timpul războiului din Vietnam s -a folosit
armament tradițional care a cauzat „pierderi în rândul civililor”, de la introducerea armelor de
mare precizie formula folosită de către jurnaliști pentru a semnala morții în rândurile
populației civile menționa doar pagube colaterale, o expresie eufemistică cu caracter
manipulator”.49

45 Gabriela Maria Carpinschi, Curs de Comunicare Politică, curs publicat în Manualul de Științe Politice – Vol.
IV, Învățământ la distanță, anul II, Sem. 2, Editura „Universității Alexand ru Ioan Cuza”, Iași 2005, p.259
46 idem
47 Gabriela Maria Carpinschi, op. cit., p .260, apud: S. Huet, P. Langeniueux – Villard, La communication
politique, PUF, Paris, 1982
48 Rodica Zafiu, Limbaj și politică.,Editura “Universității din București”, București, 2007, p. 28
49 Marian Muscan, Eufemismul politic , http://litere.univ –
ovidius.ro/Anale/04%20volumul%20XV%202004/14%20Maria%20Muscan.pdf , accesat la 22.05.2018, ora
22:25

17
Marian Muscan identifică în articolul său mai multe tipuri de eufemisme. Acestea
sunt: eufemismele atenunate, eufemismele de manipulare, euf emismele ca minciuni parțiale
și eufemismele din politica socială.
a) eufemismele atenuante – acestea reprezintă “exprimarea condiționată social, cu ajutorul
căreia aspectul indecent, necuvincios al unui cuvânt sau concept este atenuat sau este renumit
folosindu -se de un aspect inatacabil”. De exemplu o conversație este mereu supusă unor
conținuturi. Aceste eufemisme sunt supuse cenzurii sociale. Există convenții obligatorii care
fac referire la obiecte, procese, situații, a căror menționare trebuie evitat ă. Astfel apare un
conflict în sensul că primul comunicator dorește să transmită o anumită informație
interlocutorului dar în același timp nu dorește să încalce anumite convenții dintr -un anumit
spațiu social. Eufemismele atenuante sunt caracterizate de fa ptul că sunt întotdeauna
condiționate de normele și convențiile sociale ori religioase, au ca scop evitarea prin mijloace
lingvistice a tabu -urilor sociale făcând posibilă tematizarea unor aspecte indecente în ciuda
tabu-urilor și în cele din urmă acestea menajează sentimentele partenerilor de comunicare.
b) eufemismul de manipulare – acest tip de eufemism nu are ca scop menajarea sentimentelor
receptorului. Eufemismele de manipulare sunt folosite de către actorii politici care mânați de
un interes persona l vor să dețină și să aibă controlul puterii politice. Ca să ajungă la acest
rezultat, omul politic folosește limbajul ca mijloc de manipulare. Acest tip de eufemism este
descris prin factori externi ai comunicării manipulatoare: “Un vorbitor V modifică in formația
I așteptată de către un receptor R astfel încât V transmite doar părți ale I care îi sunt
favorabile. V transmite deci o informație ce nu corespunde voit realității, care a stat la baza
acesteia”. Identificăm în acest tip de eufemism și efectul de bias folosit de către actorii
politici. Rezultatul ce apare în urma folosirii unui astfel de eufemism este dat de acceptarea
ca adevăr a informației false oferite de vorbitor deoarece receptorul nu are suficiente
cunoștințe a realității obiective.
c) euf emismele ca minciuni parțiale – aceste tipuri de eufemisme sunt folosite de către toți
politicienii. Aceștia folosesc logica polivalentă atunci când formulează o propoziție
eufemistică. La rândul lui, receptorul interpretează informația tot pe baza unei lo gici duale. O
propoziție este ori adevărată ori falsă. Când interlocutorul va aprecia o propoziție eufemistică
ca fiind adevărată, însă dacă recunoaște manipularea va aprecia acea propoziție ca fiind falsă
la fel ca și tot ceea ce spune politicianul.
d) eufemismele în politica socială – acest tip de eufemisme se bazează pe relația dintre
comunicator și receptor prin mass -media. De multe ori, în textul politic transmis,
comunicatorii încearcă să ascundă aspecte ale unor decizii politice, astfel încât recept orul să
nu-și poată da seama de adevărul din spatele eufemismului.

18
II. Analiza campaniei electorale a lui Donald Trump (MICRO –
CERCETARE)

În această lucrare ne vom concentra pe alegerile prezidențiale din Statele Unite din
anul 2016, având ca actori principali pe candidații Hillary Clinton și Donald Trump. Vom
studia strategiile de comunicare folosite de Donald Trump în discursurile prezentate dar și în
dezbateri, și vom analiza și atitudinea acestuia față de contracandidata sa. Ca o completare,
vom a naliza și cele 8 răspunsuri ale intervievaților cu privire la părerea lor legată de alegeri
dar în special de prestația lui Donald Trump pe toata această perioadă.
Cei 8 respondenți au vârste curpinse între 21 și 51 de ani, absolvenți unii de colegiu,
alții de universități precum litere, management, jurnalism, provenind parte din mediul urban,
parte din rural, din 8 state diferite răspândite pe întreg teritoriul Statelor Unite. Majoritatea
părinților acestora sunt americani, exceptând 3 părinți care provin din Bulgaria, respectiv
Rusia. Toți respondenții au văzut toate cele 3 confruntări dintre Trump și Hillary Clinton, unii
adăugând că au urmărit și alte apariții televizate ale lui Donald Trump, din deplasările
acestuia în interes de campanie, din diferite state.
Vom creiona pentru fiecare intervievat în parte, un portret pentru a interpreta mai ușor
răspunsurile acestuia. Kim este o doamnă în vârstă de 51 de ani, care locuiește în cea mai
mare parte a anului într -un orășel din Minnesota. Este absolventă de colegiu. Părinții sunt din
state diferite: mama este din Minnesota iar tatăl din South Dakota. Este practicantă de religie
lutherană și a urmărit toate cele 3 dezbateri.
Cea de -a doua persoană intervievată a fost Ben, un tânăr în vârstă de 21 de ani,
catolic, cu studii universitare, student la litere. Părinții acestuia vin din state diferite: mama
din Utah iar tatăl din Arizona iar el este stabilit într -un oraș din Utah.
Mai departe, Rebecca, este o tânără în vârstă de 22 de ani, catolică, sudentă la
jurna lism. Locuiește în statul natal al tatălui său, Arizona, iar mama acesteia este din Polonia.
Scott este un domn în vârstă de 36 de ani, practicant de religie baptistă, cu studii
universitare, în prezent lucrător în zona de retail. Cea mai mare parte a vieț ii a locuit în New
York, oraș natal pentru mama sa, în timp ce tatăl acestuia era din New Jersey.
Jamie este o tânără în vârstă de 24 de ani, ce locuiește într -un sat din Montana. Părinții
săi sunt din Florida, respectiv Maryland. Este de religie creștină și este absolventă de
marketing.
Jim este un domn în vârstă de 33 de ani, cu studii de pedagogie, actual învățător. Este
creștin și locuiește într -un sătuc din New Jersey. Mama sa este din Bulgaria iar tatăl din
Washington.
Natalia este o doamnă în vârstă de 41 de ani, fost crainic, ce locuiește în cea mai mare
parte a anului într -un sat din statul Wisconsin. Este absolventă de colegiu, cu ambii părinți
din Rusia, și practicantă de religie lutherană.

19
Ian este un tânăr în vârstă de 23 de ani, ce locuiește în tr-un orășel din statul
Washington, cu părinți ce locuiesc în Seattle. Ian studiază management.

20
1. Profilul cadidatului și poziționarea sa

Campania lui Trump a fost una de mare impact. Deși cu toții pareau sceptici la
început, Trump a câștigat foarte repe de teren. Au fost păreri precum votul pentru Trump ar
putea fi catalogat ca un protest, pentru modul în care a fost condusă America până la
momentul respectiv. „A fost un vot de uriaș protest, un vot de mânie și dimineață…am ceva
experiență în campaniile prezidențiale și când am văzut acele cozi interminabile undeva în
inima Americii, în Ohio, Wisconsin, pe americanul obișnuit stând câte o oră, două la coadă.
Cred că și în campania lui Hillary acela a fost un moment în care și -au dat seama că e posibil
să piardă. El credea că va pierde. Trump credea că va pierde, sondajele și pe el l -au păcălit,
era convins că nu va câștiga.”50, declară, fostul candidat la prezidențiale, Mircea Geoană.
O ancheta sociologică ABC News/Washington Post, realizată pe un eșantion de 1.763
de potențiali alegători, arată că 47% dintre aceștia vor vota pentru Hillary Clinton și 43% cu
Donald Trump, scrie Agerpres. Așadar, cu mai puțin de 24 de ore înaintea scrutinului
prezidențial din SUA, potrivit majoritatea sondajelor, Hillary Cli nton are un avans de
minimum trei puncte procentuale. Nu vom pune accent pe aceste date decât pentru a analiza
și întelege tacticile lui Trump de a convinge o națiune să îl voteze, mai ales fiindcă de la
începutul candidaturii sale, publicul nu părea sa îl simpatizeze și să îi ofere o prea mare
încredere.
Organizațiile de verificare a informațiilor (fact checking) au scos la iveală că Trump a
făcut un număr record de declarații false în comparație cu alți candidați. Cel puțin patru
publicații majore – Politico, The Washington Post, The New York Times și Los Angeles
Times – au menționat minciunile sau falsitățile declarațiilor sale din campania electorală.
Înclinația lui Trump de a exagera ar putea avea rădăcini în lumea afacerilor imobiliare din
New York, u nde el și -a făcut averea, și unde o hiperbolă (exagerare) este un mod de viață;
Trump o numește „hiperbolă veridică”. Lucas Graves, un conferențiar universitar la Școala de
Jurnalism și Comunicare a Universității din Wisconsin -Madison, spune că Trump vorbe ște
adesea într -un mod sugestiv și nu este clar ce vrea să spună cu adevărat, deci acești
verificatori ai informațiilor „trebuie să fie foarte atenți atunci când aleg afirmațiile pentru
verificare în loc să aleagă lucrurile… care reflectă ceea ce vorbito rul încearcă să comunice în
mod clar”. Alte surse, cum ar fi postul Național Public de Radio (National Public Radio –
NPR), au observat de asemenea că declarațiile lui Trump în timpul campaniei electorale au
fost adesea neclare sau sugestive.51
Unele din î ntrebările interviului aplicat pe cei 8 respondenți, doreau să afle cum văd
aceștia afirmațiile candidatului Donald Trump, cu privire la corectitudine. Întrebarea numărul
6 încerca să afle dacă Trump promova contradicție între ziariști sau oricine altcinev a îi

50 https://www.antena3.ro/actualitate/mircea -geoana -despre -alegerea -lui-donald -trump -a-fost-un-vot-de-
urias -protest -nici-el-nu-credea -ca-385620.html , accesat la 26.11.2018, ora 20:40
51 https://ro.wikipedia.org/wiki/Donald_Trump , , accesat la 26.11.2018, ora 18:28

21
urmărea dezbaterile. Răspunsurile au fost în unanimitate pozitive. Toți au considerat că pune
la îndoială veridicitatea și că minte mult pentru că doar așa poate ieși de sub acuzații. Ian
susține că Trump a întors pe toata lumea împotriva tuturor for țând poporul să aleagă o tabără.
Mai adaugă că a mințit în multe privințe, inclusiv cu taxele. La început a spus că le va
micșora, pentru ca mai apoi să spună că va fi întâi nevoie de o majorare. O altă contradicție a
fost când un jurnalist îl întreabă dac ă este o persoană rasistă și îi răspunde că este una dintre
puținele persoane pe care el le cunoaște și care nu este rasistă, însă susține ideea de a interzice
pentru o vreme intrarea musulmanilor pe teritoriul Statelor Unite. Acest respondent este
Natalia , unul din cei 2 respondenți care are cel puțin unul din părinți din afara SUA. Mai
promovează contradicție și când ridică multe semne de întrebare cu privire la integritatea lui
Hillary Clinton, observație făcută de Rebecca. Este și incoerent în informați i și se enervează
când presa îl întrerupe. Un alt gest extrem a fost când a mers în Vermont pentru a -și susține
acolo candidatura, știind că Vermont este un stat democrat, susține Ben.
Prin intermediul întrebării nr. 8 din chestionar vrem să aflăm dacă Tru mp folosea
strategii de manipulare în aparițiile sale. Toate răspunsurile au fost afirmative. Kim a apreciat
că a fost mai convingător comparativ cu democrații. Natalia a afirmat și ea același lucru,
prezentând ideea lui Trump precum că, cameramanii nu ar ată niciodată câți susținători vin la
campaniile lui de teren. Telespectatorii de acasă trebuie să știe cât este el de apreciat. Ceilalți
5 respondenți, cu studii universitate, au folosit exemple concrete din discursurile lui. Un
exemplu este problema zidu lui, și faptul că a asigurat populația că Mexicul va plăti pentru
acel zid. Mulțimea a fost în delir la această afirmație, susține Ben. Când Hillary a folosit într –
una din dezbaterile ei numele lui Obama, și impactul său din timpul candidaturii, comparând
că Trump nici măcar nu e politician, acesta atacă spunând că nimeni nu îl știa pe Obama
înainte să fie președinte, nici măcar colegii lui de liceu, afirmă Scott. Toate replicile lui sunt
mai mult decât răutacioase. La fel când face atac la persoana lui Hil lary, și înseamnă publicul
să nu o aleagă pe ea, pentru că este doar o marionetă, spune Jamie. Natalia susține că s -a
folosit mult de problema imigranților și că aceasta a fost, după părerea lui, și elementul de
propulsare al acestuia, fiind și perioada mu ltor atacuri iar oamenii erau sătui de acest lucru.
Natalia este unul din cei 2 care au 1 sau ambii părinți dinafara SUA. Nu în ultimul rând
Trump discreditează CNN -ul, spunând că este un post mincinos, completează Jim.
Un studiu (” Explaining Donald Trump via communication style: Grandiosity,
informality, and dynamism ”) susținea că de fapt grandoare lui Trump a atras alegătorii. A fost
efectuat un test orb de către niște evaluatori care au analizat înregistrările textelor și
discursurilor concurenților repu blicani, fără a li spune numele lor, în care Trump a obținut cel
mai mare număr de puncte în evaluările grandorii, utilizării pronumelor de persoana I,
amplorii dinamicei tonului și comunicării informale.52
Atunci când a fost ales candidatul partidului repu blican, Trump a acceptat oficial
nominalizarea într -un discurs de 76 de minute inspirat din discursul lui Richard Nixon din
1968 în care Nixon a acceptat candidatura la președinție. Discursul lung, fără precedent, a lui

52 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0191886916311187 , accesat pe 13.11.2018, ora 11:23

22
Trump a fost urmărit de aproape 35 d e milioane de oameni și a fost evaluat diferit, cu reacții
predominant negative ale telespectatorilor potrivit sondajelor televiziunii CNN.
Trei din cele 8 întrebări ale interviului au fost legate de acest aspect oratoric al lui
Donald Trump. Întrebarea nr . 5 dorește să scoată în evidență părerea respondenților legată de
înțelesurile multiple pe care le oferă Trump prin răspunsurile sale. Rebecca, Scott și Ian,
studenți universitari susțin că ar fi adevărat, pentru că minte mult și lăsă în același timp loc de
interpretare. Ceilalți respondenți nu par să fi surprins acest aspect în discursurile lui.
Întrebarea nr.7 este formulată pentru a vedea părerea respondenților în legătură cu
folosirea unui șablon de către Trump în discursurile lui. Patru din cei 8 resp ondenți susțin că
nu, și că acesta este spontan și contraatacă imediat ce este atacat. Kim și Scott se rezumă la
șablon ca la discursul scris, dar de asemenea completează ca nu îi este de mare folos.
Întrebarea cu nr. 9 se rezumă la expresiile folosite de Trump în aparițiile sale.
Răspunsurile au fost în unanimitate: Trump are un vocabular rar întâlnit la un politician.
Adesea folosește cuvinte jignitoare la adresa oricui îl atacă și este sexist. Acest lucru a fost
întărit și de probele aduse de către Hill ary, cu femeile abuzate de Trump în trecut. Trump o
atacă de multe ori pe Hillary și o asociază cu o marionetă și spune că este mincinoasă. De
asemenea, pune la îndoială capacitatea ei de președinte. Mai spune că daca voia să facă ceva,
putea face și cu fu ncția de până acum.

23
2. Analiza SWOT a campaniei în contextul strategiilor de comunicare
folosite

Trump a avut o activitate impresionantă pe Tweeter. Multe dintre tweeturile lui din
timpul campaniei au fost trimise la toate orele și au generat o mulțime de zarvă pe social
media pentru negativitatea lor, atac și spontaneitate. Tweeturile doamnei Clinton au fost
scrise de o echipă și toate tweeturile personale au fost marcate de prima sa inițială. "În timp
ce Trump a fost foarte autentic pe social media, tw eeturile lui au creat o mulțime de
controverse și întrebări repetate despre capacitatea sa de a lucra în birou", spune Marcus
Messner, profesor de social media la Virginia Commonwealth University. "Rămâne de văzut
dacă strategia sa va avea succes".
Nu toat ă lumea a fost un fan al acestor valuri de tweeturi. "Acest ciclu electoral nu se
referea la politică", spune Aram Sinnreich, profesor asociat la Școala de Comunicare a
Universității Americane de la Washington, D.C. "Nu a fost nici măcar problema. E mult m ai
primal – este vorba de identitatea noastră ca națiune și despre lupta fundamentală în centrul
proiectului american, între viziunile concurente ale unei națiuni pluraliste și progresiste și una
bazată pe puterea și izolaționismul alb ". Dar Sinnreich spu ne că tweeter -ul nu este platforma
perfectă pentru discursul politic și afirmă despre tweeturi că: "Sunt prea scurte pentru a -și
exprima punctele de vedere substanțiale, dar suficient de lungi pentru a provoca un răspuns
emoțional".
Hillary Clinton a dezv ăluit presei o înregistrare cu Donald Trump când vorbea foarte
urât la adresa unei doamne. Reacția acestuia de pe tweeter a fost sinceră: ”nu sunt mândru de
acea discuție, însă lumea are probleme mai mari de atât și avem nevoie de lideri serioși”

Fig 2. 1. tweeter de pe pag. Oficială a lui Donald Trump
Hillary Clinton la rândul ei răspunde la postarea acestuia, încercând să îl incrimineze
deși el încerca să dea de înțeles că nu este cel mai grav lucru care se întâmplă în acest
moment, și reamintește că es te ”vinovat”.

24

Fig 2.2. tweeter de pe pag. Oficială a lui Hillary Clinton
David Robinson, care a făcut o analiză statistică pe profilul de Twitter al candidatului
Donald Trump, afirmă că tendința acestuia să scrie mesaje ca cineva care ar întreține o
atmo sferă demonstrează că este capabil să acapareze interesul americanilor, care va atrage
după sine succesul în alegeri. Mai spune că mesajele îi vin natural și că totul face parte din
strategia lui. "Cred că celebritățile au o istorie îndelungată de depășire a așteptărilor în
alegerile americane, deoarece sunt carismatice și relatabile. Cel mai notabil exemplu este
Ronald Reagan, care era faimos pentru farmecul său popular, precum și Arnold
Schwarzenegger. "
Într-un interviu pentru Sky News, omul de știință a explicat diferența strictă dintre
tweeturile postate de pe iPhone -ul lui Trump – care este gestionat de echipa sa de campanie –
și pe cele postate de el pe propriul Android. "Cele două conturi Twitter prezintă
comportamente foarte diferite. Mesajul tweet urilor trimise de pe Android au fost cu 50% mai
furioase, cu cuvinte pline de dezgust, ură și frică ", a spus dr. Robinson. "Tweeturile de pe
iPhone nu sunt de la el, ci campania lui, si conțin lucruri precum" Mulțumesc Carolina de
Nord, vom face America d in nou mare."
În zilele dinaintea alegerilor a fost raportat pe scară largă că ajutoarele domnului
Trump au preluat controlul asupra contului lui de Twitter în încercarea de a -l prezenta drept
un candidat prezidențial încrezător și viabil. Dr. Robinson a s pus: "Din ultima saptamana este
clar ca nu se va opri. De la alegeri au existat doar patru tweeturi de pe iPhone și 33 de pe
Android, și acesta este un decalaj mai mare decât am văzut pentru restul anului 2016.”

Fig 2.3. tweeter de pe pag. Oficială a lui Donald Trump

25

Donald Trump a amintit de multe ori în dezbaterile sale că știrile expuse de CNN ar fi
false, și nu a exitat să scrie despre ei și pe pagina de tweeter. Aceștia din urmă nu s -au oprit
doar la știri tv, ci au apărut și articole pe site -ul ofi cial despre ”ce a încetat Trump să
vorbească, din ziua alegerilor” sau ”cele mai rele tweeturi postate de Trump până acum”.
În primul articol, CNN susțin că Trump între 16 octombrie și 31 octombrie, a trimis
nouă tweeturi referitoare la "caravana" migranți lor care se deplasau din Mexic spre granița de
Sud a Statelor. Din 6 noiembrie de la ziua alegerilor efective – 8 zile și numărătoarea continuă
– Trump nu a menționat așa -numita caravană o dată într -un tweet. El a folosit cuvântul
"frontieră" o singură dat ă – într-un tweet pe 9 noiembrie, în care Trump a scris un link către o
"Proclamare prezidențială adresată migrației de masă prin granița de sud a Statelor Unite",
care a spus în esență că el încearcă să redicționeze persoanele care intră ilegal state spre alte
granițe
Această discrepanță între retorica lui Trump înainte de alegeri și retorica lui după ce
expune, dincolo de o umbră de îndoială, ceea ce observatorii cei mai neutri au suspectat
inițial: Decizia lui Trump să profite de pe urma caravanei imigra nților care vin dinspre
Mexic, în speranța că vor intra în Statele Unite a fost 100% un act politic. Cine i -ar fi citit
postările sau i -ar fi urmarit dezbaterile, ar fi spus ca acea caravana este pe cale să intre în
State și să distrugă tot în calea ei. Ap roximativ 1 din 4 alegători a declarat că imigrația a fost
cea mai importantă problemă cu care se confruntă țara, în conformitate cu sondajele de ieșire
din 2018; 75% din acel grup au votat pentru republicani în Parlament, în timp ce doar 23% au
votat pent ru democrat. Frica, așa cum a învățat Trump în alegerile din 2016, este un
motivator politic extrem de puternic. Au existat anecdote din întreaga țară, în timp ce
campania s -a încheiat, în care alegătorii au declarat că sunt foarte îngrijorați de grupul de
imigranți care intră în Statele Unite și îi pun în pericol viața și modul lor de viață.
CNN susține că ” niciodată nu a existat nicio dovadă că ceea ce spune Trump despre
caravană era adevărat. Când Trump a început să vorbească despre imigranți – la jumăt atea
lunii octombrie – tocmai trecuseră în Mexic și erau la sute de kilometri de frontiera Statelor
Unite. Afirmația lui Trump că, "criminalii și necunoscuții din Orientul Mijlociu sunt
amestecați" cu grupul nu aveau nici o dovadă. (Apăsat ulterior asupra acestei idei, Trump a
recunoscut că "nu există nicio dovadă, dar ar putea fi foarte ușor adevărat").”53
În cel de -a doilea articol, CNN spune că președintele Donald Trump a trimis o
mulțime de tweeturi răutăcioase și mincinoase de -a lungul campaniei sale. „ As has been the
case of late, Trump's speech was peppered with a series of false claims – primarily focused
on the group of migrants making their way across Mexico at the moment – and reliable
applause lines about Democrats pushing for open border and so cialism.„ CNN nu se ferește
să afirme că Trump prezintă multe minciuni publicului atât în timpul campaniei, dar și acum
la mai bine de 2 ani de la alegrea sa. CNN încă îi urmărește activitatea îndeaproape, ba chiar

53 https://edit ion.cnn.com/2018/11/14/politics/donald -trump -caravan/index.html , accesat pe 12.12.2018, ora
19:11

26
a postat un articol online cu promisiunil e sale făcute, pe care îl actualizează permanent cu
progresul acestora (site: http://edition.cnn.com/interactive/2017/politics/tracking -trumps –
promises/ind ex.html ) Trump a trimis atacuri personale către toți, de la Hillary Clinton la Mika
Brzezinski și înapoi. El a numit dictatorul nord -coreean Kim Jong Un "Little Rocket Man".
Dar un tweet pe care l -a trimis luni dimineața – doar câteva ore înainte de a sta jos cu
președintele rus Vladimir Putin , a fost de -a dreptul răutăcios.
.
Fig 2.4. tweeter de pe pag. Oficială a Rusiei
Acest tweet sugerează că motivul pentru care SUA și Rusia au o relație contradictorie
este din cauza consiliului special care investig hează interferența Rusiei în alegerile din 2016.
Comunitatea politică a afirmat în unanimitate că Rusia a intervenit activ în alegerile din 2016
pentru a -l ajuta pe Trump și pentru a ataca candidatul democrat, Hillary Clinton. Consilierul
special, Robert M ueller, a acuzat o duzină de ruși săptămâna trecută pentru rolurile pe care
le-a arătat în documentul de facturare, o operațiune largă și profundă pentru a influența
alegerile prezidențiale din SUA.
CNN susține că a fost o investigație care a dezvăluit un complot răspândit de către
ruși de a se amesteca în alegerile americane pentru a influența votul către candidații pe care ei
îi consideră mai favorabili. Tweetul de dimineață al lui Trump a avut mare succes în Rusia.
"Suntem de acord", a scris Ministerului rus de Externe ca răspuns la tweetul lui Trump.
Campaniile celor doi candidați au fost diametral opuse ca și idei. În timp ce Donald
Trump asigura ca 5 din cele 11 milioane de imigranti ilegali vor fi deportați, Hillary Clinton
afișează flexibilitate asup ra imigranților. Subiectul armelor este și el tratat diferit; în timp ce
Hillary vrea să limiteze accesul persoanelor cu arme, și să facă mai greu de obținut o armă
pentru cineva care are un trecut sumbru, Trump susține că va pleda pentru menținerea acestu i
drept constituțional, de a poseda o armă. Despre combaterea terorismului, Hillary susține că
trebuie o mai bună imobilizare dar și raidurilor aeriene dublate de operațiuni terestre. Donald
Trump a denunțat "ineficiența" Administrației Barack Obama în com baterea terorismului,
criticând și abordarea lui Hillary Clinton. EI a promis că va distruge organizația teroristă Stat
Islamic. "Dar voi prefera să nu fac acest lucru cu trupele noastre, cred că înțelegeți acest
lucru", a spus el.

27
Despre problema energie i, Hillary Clinton: "Nu voi permite să fim trași înapoi, nu voi
permite ca economiei noastre să îi fie negate avantajele unui viitor al energiei curate; copiii
noștri să nu fie nevoiți să îndure catastrofa care ar rezulta din schimbările climatice". De
cealaltă parte, Donald Trump a semnalat că nu crede în teoria încălzirii climei.
Pe data de 4 noiembrie, Hillary Clinton a lăudat performanțele Administrației Barack
Obama în materie de creare de locuri de muncă, promițând să le continue, însă Do nald Trump
a catalogat drept "dezastru" starea economiei Statelor Unite. Într -un eveniment electoral
desfășurat în Pittsburgh, Hillary Clinton a notat că în luna octombrie au fost create 161.000
de locuri de muncă în Statele Unite, iar rata șomajului a scă zut de la 5% la 4,9%. "Sunt
încrezătoare că economia noastră va înflori. Atunci când înflorește clasa de mijloc, America
înflorește", a subliniat Hillary Clinton. Însă presupusele performanțe evocate de Hillary
Clinton au fost demontate rapid de Donald Tru mp. "Raportul privind crearea locurilor de
muncă este un dezastru absolut. Oricum, nimeni nu crede în aceste cifre. Cifrele pe care le
anunță sunt false", a afirmat Trump la un miting de campanie desfășurat în statul New
Hampshire.54
Pentru polit icile fiscale, cei doi sunt iar opuși ca și declarații. În timp ce Hillary
Clinton susține că va majora impozitele doar pentru cetățenii cu un venit mai mare de 5
milioane de dolari pe an ( o măsură care va afecta doar 0,02% dintre contribuabili) Donald
Trump prezenta în septembrie un plan care prevedea reducerea impozitului pe venit pentru
categoriile sociale bogate de la 39,6% la 25%. Însă declarațiile ulterioare au generat o stare
de confuzie. "Impozitele vor crește puțin", În timpul campaniei din Partidul Republican,
Trump sugera o reducere a impozitelor pentru cetățenii americani care au venituri anuale de
peste un milion de dolari. Planul inițial prevedea introducerea a patru formule de impozitare,
de 0%, 10%, 20% și 25%. Trump a propus ulterior trei niveluri de impozitare, de 12%, 25%
și 33%. Acest lucru înseamna majorarea cotelor de impozitare pentru categoriile sărace, dar
reducerea de la 39,6% la 33% a cotei de impozitare pentru bogați.
În timpul dezbaterilor electorale, Trump a fos t întrebat dacă va majora salariul minim,
răspunzând negativ. După șase luni, Trump afirma: "Analizez posibilitatea modificării
salariului minim, nu am luat nicio decizie în privința cifrelor. Dar cred că oamenii trebuie să
primească mai mult. Sigur, este o schimbare, pot să fac schimbări, este necesară flexibilitate".
Hillary Clinton a promis creșterea salariului minim federal de la 7,25 la 12 dolari pe
oră, cu excepții în unele orașe cu costuri de trai mai mari, unde ar urma să fie de 15 dolari pe
oră. În plus, salariul de 15 dolari pe oră la nivel federal va fi un obiectiv de atins dacă Hillary
Clinton va deveni președinte al SUA.
Nici pe subiectul infrastructurii cei doi nu au avut obiective asemănătoare. Hillary
Clinton a propus un b uget de 275 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru proiecte de
infrastructură, plus încă 225 de miliarde de dolari din programe de creditare, dar Donald

54 https://www.mediafax .ro/externe/focus -hillary -clinton -si-donald -trump -principalele -idei-politice -si-
economice -15915388

28
Trump a explicat că aceste fonduri sunt insuficiente și că poate prin dublarea lor ar putea
ajunge l a o infrastructură așa cum și -ar dori el. Propunerea lui Donald Trump intră în
contradicție cu principiile economice și financiare ale Partidului Republican, care a ironizat
deciziile Administrației Barack Obama de suplimentare a fondurilor pentru infrastr uctură,
notează revista The Atlantic.
"Multe dintre elementele strategiei economice a lui Donald Trump sunt predictibile
pentru un candidat republican: reducerile fiscale (mai ales pentru companii) și reconfigurarea
relațiilor comerciale cu alte țări pentr u atingerea obiectivului unei economii conforme cu
sloganul «America pe primul loc». Dar există fragmente ale strategiei care ar putea părea noi
mai ales pentru cei care au sensibilități tradiționale conservatoare. Spre exemplu, planul lui
Trump pledează p entru facilități în favoarea creșterii copiilor permițându -le americanilor să
deducă aceste costuri din suma impozabilă", constată publicația The Atlantic.
Cea de -a treia întrebare din chestionar este împărțită la rândul ei în 4 puncte. Deși
toate urmăresc atitudinea lui Trump observată prin ochii intervievaților, este punctat separat
atitudinea lui față de adversar în dezbateri, față de public și presă, atitudinea avută în
discursurile sale dar și reacția sa față de intervențiile adversarului dar și a celo r din jur.
Cu privire la atitudinea lui Trump față de adversar, toți respondenții sunt de acord că
nu adoptă o atitudine potrivită. Kim și Natalia s -au axat pe părțile din discursurile lui Trump
în care acționează ca un copil; Ian adaugă că întrerupe contr acandidatul din a -și exprima
ideile, dar în același timp folosește porecle pentru multe din personalități ca de exemplu: a
numit pe Jeb Bush "Low Energy Jeb", a numit pe Marco Rubio "Little Marco", Ted Cruz
"Lyin" Ted ", Barack Obama" Cheatin "Obama", și n u în ultimul rând pe Hilary Clinton
"Hilary Crooked". De asemenea, Kim adaugă că vorbește ca o persoană ”pe care o întâlnești
la bar” și că publicul nu este obișnuit cu o persoană non -politică să candideze pentru funcția
de președinte.
Rebecca care a urmă rit și campaniile primare, țină să menționeze că aceeași atitudine
ofensivă o avea și cu contracandidații săi din partid – este critic cu colegii săi și are un limbaj
inadecvat. Patru din respondenți au ținut să dea exemple cu situații punctuale. Prima sit uație
este când Hillary afirmă că se bucură că Trump nu se ocupă de justiție, la care acesta
contraatacă în secunda urmatoare cu replica ”pentru ca atunci tu ai fi în închisoare”. Scott
completează că toate replicile lui Trump sunt la minut însă și ea cont raatacă spunând că a
întâlnit mulți oameni care au fost asfixiați de afacerile lui, și dă ca exemplu arhitecți și
instalatori de tot felul. O a doua situație este atunci când el o combate pe ea și spune
audienței ca va avea încă 4 ani de Obama dacă o vor alege pe ea, iar răspunsul ei este unul cât
de poate de diplomat; spune că ea vrea să lupte pentru o cauză și nu împotriva cuiva. Jamie
completează că diplomația ei a făcut -o să o aprecieze mai mult și să îi dea credit în păstrarea
unor relații bune cu pol iticieni din diverse partide sau țări.
O altă situație este semnalată de Jim, un respondent din a doua categorie de vârstă.
Jim spune că Trump nu este de acord cu ideea lui Hillary legată de taxe, încercând să o
combată. Același respondent amintește și de atacurile lui Trump cu privire la e -mailurile

29
celebre trimise de Hillary. Mai amintește și de faptul că pe site -ul acesteia sunt mesaje de
combatere a ISIS deși emailurile relevă contrariul. Trump l -a criticat pe președintele Obama
pentru că a retras trup ele americane din Orientul Mijlociu pentru ca vidul rămas în urmă să
fie umplut de militanții ISIS. “Nu aș fi plecat astfel niciodată. Am dezlănțuit violența în
Orientul Mijlociu. În loc să lăsăm niște forțe reduse acolo pentru a ține poate, doar poate, su b
control situația, noi ne -am retras”, a spus Trump. “Apoi a venit Obama și am dorit să facem
curățenie, însă el a făcut o mizerie și mai mare. Nu suntem respectați. Se râde de noi în toată
lumea”, a spus Trump. El mai spune despre Obama că ar fi fondatoru l ISIS, iar despre
Hillary, că ar fi cofondator, conform unor dezbateri prelutate de Cotidianul.55
Cu privire la atitudinea lui Trump față de presă respondenții sunt de acord că nu există
o relație bună între cei doi. Ei justifică răspunsul prin acuzațiile lui Trump către televiziuni.
Trump îi acuză de calomnii și conspirații, în special postul de știri CNN. Față de ziariștii din
sală este receptiv și încearcă să le răspundă la toate întrebările deși intervine iar stilul său ușor
defensiv și tinde să sară re pede de la un subiect la altul. La una dintre dezbateri propune
cameramanilor să filmeze și audiența pentru a vedea și cei din fața ecranelor de câtă susținere
are el parte, ține să menționeze respondentul nostru student la jurnalism. Hillary dă presei
niște înregistrări din trecutul lui Trump legate de niște scandaluri sexuale iar Trump devine
iritat și îi spune că ar trebuie să îi fie rușine. Însă aceasta folosește o replică care o scoate
diplomatic din problema ”if they go low, you go high”. Hillary dă p resei acele înregistrări la
scurt timp dupa ce Trump îl acuză în presă de aceleași lucruri pe soțul lui Hillary, Bill.
Cu privire la discursul său, părerile sunt împărțite. Persoanele mai în vârstă dintre
respondenți nu par să creadă că Trump ar fi un spea ker bun, însă studenții sunt de părere că
un om de afaceri are diferite strategii pentru a capta atenția, nu neapărat bune sau etice.
Trump afirmă de multe ori că a folosit mulți bani pentru campanie, că el este bogat și nu are
nevoie de susținere, lăsând audiența să creadă că nu banii sunt obiectivul lui. Ține să
amintească că este un om influent și că are multe cunoștințe. Discursurile lui se abat mult,
mai ales când este atacat; se enervează repede când este atacat și nu pare să țină cont de
limbajul fol osit.
Jim și Natalia au adus în discuție criticile lui Trump față de Obama. Acesta îl atacă
spunând că nu a fost așa bun cum lasă să creadă, critică programul ObamaCare și faptul că a
dat de lucru străinilor și folosește sloganul său pentru a întări aceast ă idee din nou ”Make
America great again”. Ian a ținut să precizeze că a tratat cu seriozitate discursul de învingător.
A fost convingător, calm și vizibil eliberat, completează respondentul.
Cu privire la reacțiile adversarului dar și a presei cu privire la atitudinea acestuia Kim,
Ian și Ben susțin că, contracandidații nu știu cum să reacționeze și să combată un non –
politician; Hillary chiar râde de multe ori la replicile lui neprofesionale. Kim mai adaugă că
acesta nu se va adapta în politică.

55 https://www.cotidianul.ro/donald -trump -obama -este -fondatorul -isis-hillary -clinton -este -cofondatoare/ ,
accesat pe 12.12.2018, ora 18:14

30
Ben aduce în discuție un episod când un reporter TV îi spune lui Trump că nu este un
candidat prea agreat, și îl întreabă cum crede că va primi voturi suficiente? El ține să
răspundă cu numeroasele donații făcute, dar spune și că are încredere în votul oamenilor,
pentru că aceștia vor de la un viitor presedinte competență.
Natalia comentează reacția lui Hillary cu privire la import. Ea spune despre Trump că
nu susține importul însă îl acuză că toate hotelurile sale sunt construite cu materiale aduse din
China. Ea mai spune că acest lucru este ilegal și că ea a luptat și în trecut împotriva acestor
acte.
Pe lângă analiza acestor pasaje dar și a paginii de Tweeter, nu putem neglija nici
platforma Facebook, care chiar ar fi făcut diferența, după spusele lui Parscale, specialist în
strategii digitale care a lucrat pentru Trump și diversele sale afac eri începând cu 2011. El
susține că Donald Trump a cheltuit majoritatea bugetului destinat campaniei web pentru
anunțurile de pe Facebook.
În medie, au fost postate zilnic între 50 si 60.000 de anunțuri diferite în rețeaua socială,
până la 100.00 0 în perioadele de vârf, spune el, expunând în continuare metoda sa de a atrage
atenția utilizatorilor de Internet în zonele rurale, unde Donald Trump a facut diferența asupra
lui Hillary Clinton: "Am început să postez anunțuri publicitare arătând, de exem plu, că podul
din oras s -a prăbuțit…Este o micro -direcționare… Pot găsi 1.500 de persoane într -un oraș care
își fac griji din cauza infrastructurii. Și ar putea fi chiar alegători care în mod normal votează
pentru democrați".56
Parscale mai af irmă că Facebook a mai avut un aport important și datorită rolului în
strângerea de fonduri în mediul online – ,,Principalul incubator care ne -a permis să generăm
fondurile necesare campaniei a fost Facebook”. Din totalul celor 250 de milioane de dolari
investiți în campania electorală a candidatului republican, aproximativ 90 de milioane au fost
alocați publicității digitale, Facebook fiind principalul canal de advertising.

Fig 2.5. activitatea celor 2 pe facebook în perioada Feb -Oct 2016

56 http://yaf.internationalaffairs.ro/social -media -si-strategiile -moderne -in-campaniile -electorale -o-viziune –
asupra -alegerilor -prezidentiale -din-sua/ , accesat pe 28.10.2018, ora 15:48

31

Studiul arată că Trump a dominat mediul online – singurul moment în care Clinton a
deținut un avans a fost înregistrat în urma celei de -a doua dezbateri prezidențiale, prin
intermediul unei postări care conținea o poză cu candidata democrată, inscripționată cu textul
“I’m with her”, în timp ce cel mai popular video de pe pagina lui Hillary este un live stream
al unui discurs al lui Michelle Obama. Raportul se concentrează pe analiza lunii octombrie
2016. Trump a făcut uz cu success atât de clipurile video normale de pe Facebook, cât și de
clipurile de tip live broadcast (33 de clipuri live față de 11, în cazul lui Hillary)

Fig 2.6. candidat urmărit pe facebook, în funcție de stat
O analiză a ultimelor 5 postări de la momentul respectiv arată faptul că totalul
reacțiilo r în cazul lui Trump este de 550.000, completat cu 61.400 de distribuiri și 38.000 de
comentarii, față de postările lui Clinton, care au înregistrat 70.900 de reacții, 6.300 de
distribuiri și 8.200 de comentarii. Mai mult decât atât, dacă în cazul candidat ului republican
cele mai populare 5 comentarii din cadrul ultimelor 5 postări erau 100% (25/25) pro Donald,
în cazul candidatei Partidului Democrat se observă că 22/25 dintre comentarii au fost anti –
Hillary. Pe Twitter, Donald Trump avea 9.6 milioane de ur măritori, în timp ce Hillary Clinton
avea 7.3 milioane. Aceste două comparații reprezintă cea mai evidentă expresie a avansului
pe care Trump îl deținea în cadrul rețelelor de socializare, factor ce ar fi contribuit la victoria
sa în cadrul competiției pen tru președinția SUA, în contextul unui mai mare ecou al mesajelor
și a viziunii și ideilor sale în mediul online, generând, în consecință, un grad mai mare de
susținere în rândul publicului.

32

În contextul strategiilor de campanie folosite de acesta, vom c reiona o analiza SWOT
a candidatului Donald Trump. Pe baza articolelor parcurse, pe baza interviurilor date de
persoane oficiale, pe baza răspunsurilor celor 8 intervievați dar și în baza propriilor concluzii
trase în urma parcurgerii documentației, am reu șit să extrag cateva puncte tari ale actorului
Trump, puncte slabe, oportunități dar și amenințări apărute pe parcursul campaniei acestuia.
Tabel 2.1 . analiză SWOT campanie Donald Trump

Puncte tari

CEO remarcabil
Foarte bun pe social media
Puternic în atacuri
Apelează la cei ce votează prin frică
Spune ce crede și crede ce spune
Flexibil în răspunsuri
Vine cu un aer proaspăt, curajos și diferit
Vorbește cu patos
Cunoaște strategii de identificare a pieței și
adaptare a produ sului
Nu are nevoie de bani pentru campanie
Dezinhibat
Vrea să creeze locuri de muncă pt. cetățeni
Puncte slabe
Vorbește fără să gândească
Face apel la demografic relativ îngust
Defăimează
Nu are o atitudine demnă de un președinte
Minte excesiv
Deviază mesajul transmis
Control scăzut al impulsurilor
Lipsă de fonduri externe
Imprevizibil
Scandalurile din presă
Lipsă de experiență de bază în politică
Lipsa cunoașterii politicii externe
Nu este echilibrat în fața publicului
Nu are o reputație prea bună: sexist, rasist,
xenofob
Mereu dă vina pe altcineva

Opurtunități

Emailurile lui Clinton
Scandalurile în care este iplicat Bill
Clinton
Nevoia oamenilor de o schimbare pe
plan politic, un aer fresh
Are un plan pentru reducerea
imigranților
Dorește să pună taxe pe importurile din
China
Împotriva ISIS, vrea să investească în
armată

Amenințăti

Elizabeth Warren (atacurile ei au fost deosebit
de eficiente, iar Trump a fost ineficient împotriva
ei)
Prea multe tweeturi impulsive
Încrederea de sine prea mare
Posturile de știri
Politicieni
Hărțuiește musulmanii și face America
vulnerabilă la atacurile teroriste
Lipsa sprijinului politic
Poziția congresului față de ideile sale
Ideea de elimin are a taxelor poate mări datoria
țării

33

3. Influența marketingului electoral în campania prezidențială

Donald Trump a creat, un brand puternic, de la activitatea online până la șapca roșie
inscripționată cu mesajul ,,Make America Great Again”. Echivalentul în social media,
respectiv hashtag -ul #MAGA, a fost utilizat de 8 milioane de ori în ultimele 30 de zile de
campanie. Vorbim despre un Donald Trump care s -a adresat direct electoratului, spre
deosebire de o Hillary Clinton care a mizat mai mult pe sprijinul unor celebrități. Pe când
sondajele arătau că Hillary avea mai mult de 65% șanse să câștige, Trump avea 12 milioane
de aprecieri pe Facebook cu câteva zile înainte de alegeri, cu 4.1 milioane mai mult dec ât
Hillary Clinton.
Întrebarea nr. 4 din chestionar cere și părerea intervievaților cu privire la metodele de
captare a atenției folosite de Trump în campania sa. Șapte din cei 8 respondenți au fost tentați
să amintească publicul, modul lui Donald Trump de a interacționa cu cei din jurul lui,
atacurile la persoane și instigarea audienței. Doar Rebecca a ținut să amintească și de muzică,
pampoane, pălăriile MAGA dar și mult kitch.
Donald Trump a folosit niște strategii de marketing foarte eficiente pentru ca mpania
sa. S -a transpus foarte bine în pielea alegătorilor și a reușit să le înțeleagă nevoile. Apoi și -a
transformat campania într -una de salvare a statului american și a drepturilor cetățenilor lui.
Pentru început, el s -a folosit de o tactică de readuce re a trecutului în prezent. Trump le
reamintește oamenilor de trecutul bun de care au avut parte, și promită să îl ”readucă la
viață”. Chiar și prin sloganul său ”make America great AGAIN”, Trump subliniază acest
lucru. Promite să „reînvie” visul american de altădată, iar cetățenilor americani – mai multe
locuri de muncă și mai puțini imigranți ilegali.
O altă strategie de marketing folosită este de a implica cetățenii în mișcarea ta. Atunci
când îndemni publicul să se implice într -o cauză și să lupte împreu nă cu tine, le este mai ușor
să observe dorința și devotamentul tău. "Let's Make America Great Again" (Să facem
America mare din nou), sloganul campaniei lui Donald Trump, este un îndemn ce îi
determină pe cetățenisă se implice pentru un obiectiv puternic , Acest slogan reunește
pasiunea și scopul.57
O a treia strategie folosită este cea de a apela la consumatorii uitați, în cazul lui la
publicul neglijat. Invocând „omul uitat”, republicanul a câștigat de partea sa clasa muncitoare
democrată, desconsiderați de propriul partid. Astfel, Trump și -a mărit grupul de alegători,
având grijă să îi păstreze și pe cei deja existenți.

57 https://www.startupcafe.ro/stiri -marketing -21408463 -alegeri -sua-donald -trump -lectii -vanzari -campanie –
harvard.htm , accesat la 12.01.2019, orele 13:32

34
Entuziasmul stârnit poate fi numărat și el printre strategiile de marketing folosite.
Rețelele de socializare i -au fost de un real ajutor în campanie, la fel și mișcarea de răspândire
a informațiilor din vorbă în vorbă. Aceste lucruri au reușit să bată organizarea și cheltuielile
mari cu publicitatea făcute de adversara sa. Prezența și susținerea înrăită a publicului, au
cântărit mai mult d ecăt niște reclame reci.
O zicală românească spune că sfârâiala grătarului bate friptura. La fel a fost și în cazul
lui DonaldTrump. Era clar că acesta nu avea pic de experință politică iar alegerea sa implica
mai mult risc, pentru cei ce urmau să îl aleag ă. Însă mulți au fost dispuși să își asume acest
risc, urmând ca după alegere să se aleagă și ei cu friptura promisă. În caz contrar, riscul nu se
va mai repeta și la următorul mandat.
O altă strategie este finalizarea „vân zării”. Pe parcursul campaniei es te atent și
înțelege unde greșește, remediază în timp iar la momentul potrivit reușește să crească în ochii
alegătorilor. Își păstrează mesajul dar schimbă puțin maniera de prezentare și mai renunță la
vocabularul neadecvat.
Consumatorii doresc să susțină un brand care va deveni câștigător, și ulterior o
mișcare națională. Și Hilary Clinton a promis un viitor mai bun, dar arăta precum Hilary cea
de la dezbaterile trecute, reținută și limitată. pe când Donald Trump și -a păstrat mereu o
atitudine de învingăto r. Un brand nou e ușor de construit și greu de menținut. Doar timpul va
decide dacă brandul Donald Trump este unul de viitor.
Donald Trump a urmat calea unei campanii insurgente, anti -sistem. A încercat să
compenseze dezavantajul financiar prin mai multă c ampanie de teren. Respins de marii
donatori și de marile corporații, nu a mai fost nevoit să consume timp pentru curtarea
donatorilor. Deficiențele de resurse financiare dar și umane au fost compensate, în mare
parte, prin buna cooperare cu Comitetul Națio nal Republican, în frunte cu Priebus, care a fost
nominalizat drept șeful de cabinet al președintelui Donald Trump.

35
CONCLUZII

În urma elementelor studiate observăm importanța limbajului, cu tot implicația
limbajului non -verbal și a celui paaverbal, în politică. Limbajul politic a evoluat și s -a adaptat
pentru a ajunge mai repede la public. În prezent sunt folosite tot mai multe m etode accesibile
pentru a facilita accesibilitatea la valorile afective ale auditoriului. Comparând discursurile
actuale cu discursurile regimului comunist, observăm o mare diferență și în același timp o
îmbunătățire a limbajului de lemn de atunci. Edelman a observat că limbajul politic ajunge să
fie o secvență de stimuli pavlovieni mai curând decât un instrument de argumentare rațională
și de analiză. Am remarcat de asemenea o preferință pentru eufemism în discursul politic iar
folosirea acestuia este o tr ăsătură criticată a s a.
În dorința de a identifica diferențele dintre sensurile conotative și denotative și
folosirea acestora în discursurile electorale, am parcurs mai multe suporturi teoretice, precum
Comunicarea politică în spațiul mediatic – Andra Sece leanu, Teoria comunicarii – Vasile Tran,
Irina Stanciugelu, Construcția simbolică a cîmpului electoral – Ioan Drăgan, Violența
simbolică în discursul electoral – Daniela Gifu, Discursul puterii – Constantin Sălăvăstru, Curs
de Comunicare Politică – Gabriela Mar ia Carpinschi, Discursul politic românesc – Nina Aurora
Bălan, Limbaj și politică – Rodica Zafiu .
În timp ce conotațiile pozitive, denumite și eufemisme tind să protejeze, conotațiile
negative sau difemismele sunt folosite pentru a ofensa și a stârni un efe ct emoțional pentru
interlocutor. Orice comunicator alege codarea mesajului transmis în funcție de scopurile ce se
doresc a fi atinse.Un discurs politic devine un discurs electoral în momentul în care este
vorba despre o campanie electorală sau când sunt e xercitate practici ce țin de comunicarea
electorală. Mesajele electorale ce folosesc eufemisme ajută la camuflarea adevărului prin
crearea conotației pozitive. Discursurile politice trebuie privite de spectatori cu atenție sporită
pentru a sustrage adevăra tul mesaj, deoarece uneori alegerea cuvintelor acestora sunt
determinate de o alegere semantică ce are rolul de a evidenția anumite sensuri atribuite
termenilor folosiți. De cele mai multe ori, campaniile câștigătoarea sunt cele ale căror
protagoniști au f olosit cel mai bine camuflarea aspectelor negative
Comunicarea politică și schimbările survenite în societatea socio -politică sunt în
relație de interdependență: odată schimbat contextul politic, se schimbă și conotațiile
societății cu privire la anumite c oncepte. Fiecare formațiune politică are propriul său limbaj
iar pentru a identifica ușor eufemismele folosite de aceștia, trebuie urmărită activitatea lor
politică.
Folosirea tot mai des a difemismelor, adică a conotațiilor negative, ne duce cu gândul
la o politică tot mai neetică în ultima perioadă. Discursul a evoluat odată cu trecerea timpului,
dar evoluția nu este una neapărat pozitivă. Se pune tot mai mult accentul pe manipulare și din
nefericire acest fenomen se amplifică. În discurs sunt controlate nuanțe fine ale cuvintelor în
așa fel încât trecerea de la polticos la nepoliticos este foarte mică. Mai mult, prea multă
politețe folosită în discursul politic poate fi considerată mincinoasă sau un atac asupra liberei

36
exprimări. Este important să fii cor ect și să ții cont de sentimentele adversarului tău politic,
dar în același timp este la fel de important să fii sincer și să îți impui punctul de vedere.
Încălcarea conceptului de politețe este datorată folosirii mai multor tipuri de agresiune
în limbaj, specifică difemismelor. În ultima vreme este tot mai practicat discursul josnic,
injurios, concentrat pe desființarea individului și atac la imaginea sa publică.
În cazul micro -cercetării din capitolul al II -lea, cu privire la alegerile prezidențiale ale
candidatului Donald Trump am încercat să scot în evidență și în același timp să înțeleg modul
în care acesta a ales, împreună cu consilierii săi, să își dirijeze campania contra candidatei
sale, Hillary Clinton. Startul său în campanie a fost unul pe care majoritatea l -au privit cu
scepticism, tocmai din cauza acestor concepte negative cu care a venit.
Tendința lui Trump de a face afirmații mincinoase vine din cariera sa. Antreprenor de
meserie, este necesar să știi să negociezi, să manipulezi și uneori să minți pentru a -ți atinge
obiectivul. Când nu mințea, promova contradicția în afirmațiile sale, sau referitor la
contracandidata sa. Uneori faptele sale erau de neînțeles pentru cei ce îl urmăreau; un
exemplu este când a mers în Vermont pentru a -și susține acolo candidatura, știind c ă acesta
este un stat democrat.
Donald Trump a atacat -o de nenumărate ori pe Hillary Clinton; a folosit cuvinte și
comparații urâte și nu a arătat niciodată că ar avea o remușcare, ba chiar era mulțumit de
modul în care o contra ataca pe aceasta. Remarci precum mincinoasă, marionetă, cofondatoare
ISIS dar și faptul că îi pune la îndoială capacitatea de a fi președinte, susținând că dacă voia
să facă ceva pentru State, putea face și din funcția ce o avusese până la acel moment, nu îi
oferă acesteia o lumină prea bună. Și Hillary face o afirmație la adresa lui cu privire la
import , afirmație în contradicție cu ce promovează Trump și ce face în afacerile lui . Ea spune
despre Trump că nu susține importul însă îl acuză că toate hotelurile sale sunt construite cu
materiale aduse din China. Ea mai spune că acest lucru este ilegal și că ea a luptat și în trecut
împotriva acestor acte.
Trump mai este în contradicție cu Hillary atunci când își prezintă ideile pentru care
pledează; pa rcă toate obiectivele sale ar fi opuse de cele ale contracandidatei, de la permisul
de armă, la taxe, imigranți, impozitul pe venit, salariul minim pe economie sau infrastructură.
Donald are și unii susținători care au niște puncte de vedere demne de luat în
considerare: David Robinson afirmă că tendința acestuia să scrie mesaje ca cineva care ar
întreține o atmosferă demonstrează că este capabil să acapareze interesul americanilor, care
poate atrage după sine succesul în alegeri , sau reamintește istoria ce lebrităților în campaniile
eletorale, datorită carismei și modului de a se adresa publicului. Profesorul John Quelch, de la
Harvard Business School, a explicat și el ce strategii de marketing a folosit Donald Trump în
campania sa, determinând astfel oameni i să îl susțină. În primul rând îi implăcă direct în
acțiunea lui, fornind de la slogan. În al doilea rând, le amintește de punctele bune din trecut și
dă speranța că poate face să fie bine din nou. Alte strategii folosite ar fi că nu neglijează pe
nimeni, și își pune speranța și în noii adepți, construiește entuziasm, agită spiritele
determinând oamenii să riște cu el și să spere la o schimbare dar se și modelează pe parcurs și

37
admite uneori unde a greșit. Consumatorii doresc să susțină un brand care va de veni
câștigător, și ulterior o mișcare națională. Și Hilary Clinton a promis un viitor mai bun, dar
arăta precum Hilary cea de la dezbateri le trecute – reținută, pe când Donald Trump și -a păstrat
mereu o atitudine de învingător. Un brand nou e ușor de const ruit și greu de menținut. Doar
timpul va decide dacă brandul Donald Trump este unul de viitor.
Ca o concluzie generală, consider că lucrarea și -a atins scopul și am urmărit o
campanie punctuală a teoriei amintite la capitolul I. Mai mult decât atât, campan ia lui Donald
Trump este printre puținele campanii prezidențiale atât de puternic mediatizate și atât de
controversată. Rezultatele acestei campanii au surprins lumea de pe continentul american și
nu numai. Donald Trump este un candidat despre care ar treb ui să se studieze în școli, și a
cărui dorință și forță ar trebui să inspire pe multă lume. Uneori nu este atât de important să
pornești la drum cu multe persoane, ci să reușești să le demonstrezi pe parcurs că ești o
persoană demnă de urmat. Deși nu susți n practicile neetice folosite, este de admirat cum a
reușit să întoarcă situația în favoarea sa.

38
BIBLIOGRAFIE

Cărți

1. BORȚUN, Dumitru, op.cit,apud: K.R.Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Vol. I –
Vraja lui Platon, editura Humanitas, 1993
2. CARPINSCHI, Gabriela Maria Curs de Comunicare Politică, curs publicat în Manualul de
Științe Politice – Vol. IV, Învățământ la distanță, anul II, Sem. 2, Editura „Universității
Alexandru Ioan Cuza”, Iași , 2005
3. DRĂGAN, Ioan (colectiv), Construcția simb olică a cîmpului electoral , Editura Institutul
European, 1998
4. DUMITRU, Adina, Limbaj politic actual , Editura Geamăna, Tiparg, 2010
5. FÂRTE, Gheorghe Ilie, loc. Cit, apud: Goyer, Robert S, 1970, Communication,
Comnmunicative process meaning: Toward a Unifield Theory in Journal of Communication,
20(1)
6. FERGE, Gottlob, Sens și semnificație , Vol Semiotică și filosofie, editor Alexandru
Bobo c, ed Didactică și pedagogică, București, 1998
7. GIFU , Daniela Violența simbolică în discursul electoral, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2011, p.135 apud Geoffrey Leech, Semantics (2 vol), Het Spectrum,
Neederlands, partea I, 1976
8. PÂRVU, Luminița, Casele naționalizate vândute pe legea 112 nu mai pot fi retrocedate
9. PREDESCU, Sorin Vlad, Mecanisme psihosociale ale sugestabilității politice, Editura
„Univeristății de Vest”, Timișoara, 2010
10. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii , Editura Tritonic, București, 2009
11. SECELEANU, Andra, Comunicarea politică în spațiul mediatic, Editura Fundației
„Andrei Șaguna”, Constanța, 2008,
12. STĂNCULESCU, Traian, La început a fost semnul – o altă introducere în simiotică,
Editura Performan tica, Iași, 2004
13. ȘTEFAN, Nicoleta Mihaela, Terminologia juridic administrativă în limba română
actuală. Domeniul electoral, Editura Universitaria, Craiova, 2012
14. TRAN, Vasile, Stanciugelu Irina, Teoria comunicarii, Editura „Universitatea Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi, 2000
15. ZAFIU, Rodica, Limbaj și politică.,Editura “Universității din București”, București, 2007

39

Surse web

1.https://www.antena3.ro/actualitate/mircea -geoana -despre -alegerea -lui-donald -trump -a-fost-
un-vot-de-urias -protest -nici-el-nu-credea -ca-385620.html

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Donald_Trump

3.https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0191886916311187

4.https://edition.cnn.com/2018/11/14/politics/donald -trump -caravan/index.html

5.https://www.mediafax.ro/externe/focus -hillary -clinton -si-donald -trump -principalele -idei-
politice -si-economice -15915388

6.https://www.cotidianul.ro/donald -trump -obama -este-fondatorul -isis-hillary -clinton -este-
cofondatoare/

7.http://yaf.internationalaffairs.ro/social -media -si-strategiile -moderne -in-campaniile –
electorale -o-viziune -asupra -alegerilor -prezidentiale -din-sua/

8.https://www.startupcafe.ro/stiri -marketing -21408463 -alegeri -sua-donald -trump -lectii –
vanzari -campanie -harvard.htm

9.http://www.bursa.ro/discurs -de-mahala -aluzii -sexuale -jigniri -cu-tenta -medicala -intre –
politicieni203663&s=politica&articol=203663.html

10.http://www.adweek.com/socialtimes/phil -ross-socialbakers -guest -post-social -media –
predicted -donald -trump -victory/647332

11.https://www.wired.com/2016/11/facebook -won-trump -election -not-just-fake-news/

12.http://thehill.com/blogs/pundits -blog/technology/306175 -trump -won-thanks -to-social –
media

13.www.usatoday.com/story/tech/news/2016/11/14/trump -facebook -and-twitter -helped -me-
win/93804688/

14. http://jurnalul.ro/stiri/politica/discursul -liderului -psd-mircea -geoana -134819.html

40

Articole științifice

1. ALLAN, Keyth, X -phemism and Creativity în Euphemism as a Word -Formation Process,
http://lexis.univlyon3.fr/IMG/pdf/Lexis_7.pdf

2. ALLAN, Keith, Kate Burridge, Forbidden words. Taboo and the Censoring of Language,
Editura Cambridge, p.32.
http://m.friendfeed -media.com/96a698d956b4c7cda9faf670080a6794984b0b11
3. CHIRA, Oxana, Utilizarea eufemismelor în discursul politic, în The Proceedings of the
Ibternational Conference “Communication, Context, Interdisciplinarity”. Sec tion: Language
and Discourse
http://www.upm.ro/cci12/volCCI_II/Pages%20from%20Volum_texteCCI2 -136.pdF

4. COTOARĂ, Daniela, Modele ale comunicării , http://www.lisr.ro/7 -cotoara.pdf

5. MUSCAN, Marian, Eufemismul politic,
http://litere.univ –
ovidius.ro/Anale/04%20volumul%20XV%202004/14%20Maria%20Muscan.pdf

41

ANEXE

ANEXA 1 – Întrebări chestionar

1. Încadrați -va in următoarele:
– sex (m/f)
– categorie de vârsta
– mediu(urban/rural)
– orientare politica
– categorie sociala( venit)
– orientare religioasă
– studii
– originea părinților
– de câți ani locuiti in state
– statul in care locuiti
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit?
3. Cum explicați atitudinea acestuia in dezbateri?
– fata de adversar
– fata de public și presa
– discursul
– reacția adversarului și a publicului
4. Ce metode de captare a atenției folosea in discursurile sale?
5. Mesajele folosite erau simple si directe sau erau formulate avand mai multe înțelesuri,
lasand a stfel loc de interpretare?
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicieni și public? Daca da, prezentati
concret una sau mai multe situatii.

42
7. Sunteti de parere ca isi alegea cuvintele folosite in discursuri pe baza unui sablon sau
venea mereu cu ceva nou?
8. Ati observat intentie de manipulare a publicul? Daca da, prezentati concret una sau mai
multe situatii.
9. Cum considerati ca sunt alese expresiile din discursurile lui? (exista conotatii negative
ascunse?)

ANEXA 2 – Răspunsuri in terviuri

I – Kim
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) feminin
– care este vârsta dvs? 51
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? urban
– ce orientare religioasă aveți? lutheran
– ce studii aveți? colegiu
– care este originea părinților dvs? mama din Minnesota si tatal din North Dakota
– care este ocupația dvs? pensionar
– care este statul în care locuiț i? Minnesota
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : adversarii săi nu sunt obișnuiți să combată un non -politician
– față de public și presă: afișează încredere de sine și putere
– discursul : nu este un bun speaker, se vede că nu are experiență
– reacția adversarului și a publicului : Trump este nou în politică ș i nu se va adapta.
Publicul este obișnuit să vadă politicieni cu background pt acest post. Vorbește ca o persoană
pe care o întâlnești la un bar, ș i nu tuturor le place asta .
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale ? A folosit muzică, pălării,
pamopane și cirsumstanț e.

43
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Nu.
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Consider că da. Nu e atent ș i coeren t în
afirmațiile pe care le face. Mass media îl contrazice iar el se enervează imediat și răbufnește.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Dacă ne referim la șablon când vorbim despre discursul scris,
atunci da. Vine cu discursuri scrise dar rareori se rezumă doar la ele, însă când o face, îl face
să fie mai coerent și să își urmă rească ideile.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Nu știu sigur dacă despre manipulare este vorba, însă pot spune că este
mai convingător în aparițiile sale, comparativ cu democrații.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Cred că folosește expresii
directe. Nu este genul care să menajeze.

II –Ben
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) masculin
– care este vârsta dvs? 21
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? urban
– ce orientare religioasă aveți? catolic
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? mama din utah iar tată l din arizona
– care este ocupația dvs? Student la litere
– care este statul în care locuiț i? Utah
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? 3 dezbateri televizate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : nu o lasă pe Hillary Clinton să termine ce are de zis
– față de public și pr esă: pare receptiv când vine vorba de presă, și le răspunde întrebărilor

44
– discursul : afirmă de multe ori că el nu are nevoie de bani, că este bogat și amintește mereu
că este influent și are cunoaște multe persoane
– reacția adversarului și a publicului : un reporter îi spune că nu e drăguț și nu va atrage
voturi, dar Trump aduce aminte de donaț iișe făcute de el de -a lungul timpului. El mai spune
că oamenii vor competență
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? Apelează de multe or i la
public, și îl implică în discursul său, il animează.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Nu.
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Campania din Vermont ar putea fi un
exemplu de contradicție. Trump a mers acolo cu un curaj nebun, știind că Vermont este un
stat democrat.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folos ite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Trump nu respectă nicio regulă de nici un fel.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Problema imigranților a fost un mo tiv primordial, cred eu, pentru care
mulți l -au ales. A promis o mare schimbare. A folosit acea idee a zidului, și pentru a nu fi
suspectat că va cheltui din banii țării, mereu spunea să stăm liniștiți, și ca Mexicul va plăti
pentru zid. Asta este, din pu nctul meu de vedere, o mare manipulare.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Donald Trump folosea
multe expresii jignitoare, nedemne de un viitor președinte.

III. – Rebecca
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) feminin
– care este vârsta dvs? 22
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? urban
– ce orientare religioasă aveți? catolic
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? mama din Polonia și tată l din Arizona
– care este ocupația dvs? Absolventă de jurnalism

45
– care este statul în care locuiț i? Arizona
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : până și la dezbaterile cu c eilalț i republicani are un limbaj inadecvat, este
misogin și este criticat chiar și de către colegii lui
– față de public și presă: când are transmisiuni televizate, cel puțin țin minte un cand în care
a instigat cameramanii să filmeze publicul, sa vadă și cei de acasă ce mulți susținători are.
Câns vrea să ducă un argument la capăt dar este întrerupt, uită și sare la un alt subiect. Nu e
mereu coerent.
– discursul : nu este coerent și se enervează imediat dacă este atacat. De multe ori dă replici
folosind c uvinte jignitoare.
– reacția adversarului și a publicului : Instabil emoțional. Contraatacă cu acuzații și injurii.
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? A folosit mult kitch,
muzică mereu, pălării, pamopane, gălăgie ș i tam tam specific lui.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Da uneori lăsa loc de interpretare, depinde de
dezbatere.
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, pol iticie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Consider că da. Mai ales că el ridică de
multe ori semne de întrebare cu privire la integritatea lui Hillary Clinton.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discu rsuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Consider că Trump este un tip spontan.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Da.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Este în majoritatea
cazurilor direct, dar uneori lasă loc de interpretare, și aduci aluzii jignitoare.

IV. – Scott
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) masculin
– care este vârsta dvs? 36
– în ce mediu locuiți (urban/rur al) ? urban

46
– ce orientare religioasă aveți? baptist
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? mama din New York și tată l din New Jersey
– care este ocupația dvs? În domeniul retail
– care este statul în care locuiț i? New York
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : Îmi aduc aminte un episod când Hillary a spus:” mă bucur că nu te ocupi
de lege ”, către Donald , iar el a contraatacat :” pt că ai fi în î nchisoare ”…toate replicile sunt la
minut însă și ea contraatacă spunând că a î ntâlnit mulți oameni care au fost asfixiați de
afacerile lui, și dă ca exemplu arhitecți ș i instalatori de tot felul .
– față de public și presă: Despre presă nu rețin decât că acuză CNNul de calomnie.
– discursul : discursul său este unul naționalist, deschis anti -imigranți și extrem de incorect
politic.
– reacția adversarului și a publicului : cea mai folosită reacție la acuze este că nu ascultă
până la capăt.
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? A folosit mult publicul ca
să atragă atenția.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Lasă pe alții să înțeleagă mai multe din
afirmațiile sale. Ca și exemplul caravanei; nu a afirmat că reprezință un pericol imediat, dar a
lăsat să se înțeleagă asta.
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Da, pune la îndoială veridicitatea
informațiilor scrise despre el.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? De puține ori se rezumă la ce are pe hărtie și de mai multe ori
atacă.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Mulți îl critică pentru că nu este om politic, dar se apără cu exemplul
fostului președinte, Barack Obama, despre care sp une că și el era un ”no name” până să
ajungă președinte. A spus că nici colegii lui de liceu nu îl știau.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Are numai expresii
jignitoare la adresa celor din jur, și nu pare să aibă vreă re mușcare.

47

V. – Jamie
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) feminin
– care este vârsta dvs? 24
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? rural
– ce orientare religioasă aveți? creștin
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? mama din Florida și tată l din Maryland
– care este ocupația dvs? Absolventă de publicitate
– care este statul în care locuiț i? Montana
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acest uia î n dezbateri?
– față de adversar : În timp ce el comb ate campania lui Hillary Clinton cu amenințarea ” veți
avea încă 4 ani de Obama dacă o alegeți pe ea”, Hillary spune că vrea să lupte ”pt o cauză, nu
împotriva cuiva ” . Ea îș i alege mai bine cuvintele însă el parcă își dorește mai mult decât ea
să câștige.
– față de public și presă: Trump este atacat cu afirmații ș i misoginisme din trecut, pentru a i
se pune î n pericol c ampania, însă ș i el ataca pe Hillary spunânad că ar trebui să îi fie ruși ne.
Hilary contraatacă: ” if they go low, you go high ”.
– discursul : succesul său este unul mediatic, bazat pe o campanie bună
– reacția adversarului și a publicului : crează diversiuni și o combate mereu pe Hillary
4. Ce metode de captare a atenției folose a în discursurile sale? A folosit mult atacul
direct la persoană dar a utilizat și cuvinte mai puțin folosite de oameni politici.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Nu
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Da, pentru că doar așa poate scăpa de
acuzații, fiind ofensiv.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Consider că se repetă cu multe acuzații.

48
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Da, sugerează de multe ori să nu o aleagă pe Hillary ca și președinte.
Spune despre ea că este o marionetă.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Cuvinte grele, pune la
îndoială capacitatea ei de președinte, spune că dacă voia să facă ceva, putea să facă și cu
funcția de până acum. Spune că nu î l place pe P utin pt că e mai inteligent decâ t ea.

VI. – Jim
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) masculin
– care este vârsta dvs? 33
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? rural
– ce orientare religioasă aveți? creștin
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? mama din Bulgaria și tată l din Washington
– care este ocupația dvs? Învătămâny
– care este statul în care locuiț i? New Jersey
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : Contraatacă ideea ei cu privire la taxe. Nu este de acord deloc cu punctul
ei de vedere și din acest motiv o atacă.
– față de public și presă: Acuză presa de conspirații .
– discursul : critică programul ObamaCare dar și faptul că facilitează locuri de muncă pentru
străini.
– reacția adversarului și a publicului : Hillary Clinton pare ușor amuzată de reacțiile lui
Donald Trump l a diferitele afirmații ale sale.
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? Remarcile jignitoare.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Nu cred.

49
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Da, pentru că afirmă unui reporter că este
cea mai puțin rasistă persoană pe care o cunoaște, dar pe de altă parte este d e părere că
trebuie pusă o interdicție pentru musulmani.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Nu. Era spontan.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Nu este deloc de acord cu știrile publicate de CNN și discreditează
postul TV.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Tendința sexuală este
remarcată în majoritatea remarcilor sale. Multă lume îl acuză de sexism și nu este de neînțeles
de ce o fac.

VII. – Natalia
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) feminin
– care este vârsta dvs? 41
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? rural
– ce orientare religioasă aveți? lutheran
– ce studii aveți? colegiu
– care este originea părinților dvs? Ambii părinți din Rusia
– care este ocupația dvs? crainic
– care este statul în care locuiț i? Wisconsin
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? 3
3. Cum explicați a titudinea acestuia î n dezbateri?
– față de adversar : Hillary îl acuză pe Trump că nu suportă chinezii dar spune că afacerile
lui sunt făcute cu ajutorul lor, inclusiv materialul de construcție pentru hotelurile lui sunt
importate din China.
– față de publ ic și presă: Acuză de multe ori CNNul.
– discursul : Se compară cu Obama și spune că nu a fost bun pentru țară. Susține veteranii și
spune că trebuie luați din nou în seamă și îndeamnă populația ”make America great again!”

50
– reacția adversarului și a public ului: El susține că nu ar fi rasist, dar atunci ideea de
interdicție a musulmanilor ce este? Se contrazice in idei.
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? Atacul la persoană este
una din cele mai întâlnite metode ale sale, din pu nctul meu de vedere.
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Nu
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Da, minte mult. Ca și cu ideea taxelor. Întâi
spune că vor scădea, dar ulterior spune că le va crește puțin urmând să le scadă mai apoi.
7. Sunteți de părere că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Reamintește acuzațiile.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Da, s -a folosit prea mult de ideea imigranților. Am toată campania sa s -a
concentrat pe a sta, iar oamenii de teama lor a început să îi dea câștig de cauză.
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Este opusul unui
politician bun; are un vocabular vulgar și sexist.

VIII . – Ian
1. Încadrați -va în următoarele:
– sexul dvs (m/f) masculin
– care este vârsta dvs? 23
– în ce mediu locuiți (urban/rural) ? urban
– ce orientare religioasă aveți? creștin
– ce studii aveți? universitare
– care este originea părinților dvs? Ambii din Seattle
– care este ocupația dvs? business
– care este statul în care locuiț i? Washington
2. Cate dezbateri cu Trump actor principal ați urmărit? toate
3. Cum explicați atitudinea acestuia î n dezbateri?

51
– față de adversar : Este copilăros: întrerupe pe toată lumea sau le pune porecle. A numit pe
Jeb Bush "Low Energy Jeb", a numit pe Marco Rubio "Little Marco", Ted Cruz "Lyin" Ted ",
Barack Obama" Cheatin "Obama", și nu în ultimul rând pe Hilary Clinton "Hilary Crooked"
– față de public și presă: Acuză presa că este mincinoasă .
– discursul : Am crezut că discursul său după ce a câștigat alegerile nu a fost rău. A fost o
noapte lungă și stresantă pentru toți americanii. Am crezut că a tratat -o cu respect. Am fost cu
adevărat înspăimântat când a câștigat. Mi -e teamă de locul în care s e îndreaptă țara. Cred că
am făcut doi pași înainte (au făcut progrese cu Barack Obama) și acum cinci pași înapoi cu
Donald Trump.
– reacția adversarului și a publicului : –
4. Ce metode de captare a atenției folosea î n discursurile sale? Prin public și de cele mai
multe ori prin reacțiile și interacțiunile cu adversara sa..
5. Mesajele folosite erau simple și directe sau erau formulate având mai multe
înțelesuri, lăsâ nd astfel loc de interpretare? Lasă loc, pentru că minte mult și nu vrea să se
încurce în minciuni.
6. Considerați ca promova contradicție între Ziariști, politicie ni și public? Daca da,
prezentaț i concret una sau mai multe situaț ii. Da, a întors pe toată lumea împotriva tuturor
și a forțat poporul să aleagă una din tabere,
7. Sunteți de părer e că își alegea cuvintele folosite în discursuri pe baza unui ș ablon sau
venea mereu cu ceva nou? Nu cred.
8. Ați observat intenț ie de manipulare a publicul? Daca da, pr ezentaț i concret una sau
mai multe situaț ii. Se folosește de metode încâlcite de a fac e mulțimea să aclame, să
demonstreze că sunt mulț i
9. Cum consideraț i ca sunt alese expresiile din discursurile lui? Replici nedemne de un
politician, clar! Sunt jignitoare și sexiste.