Biogeografie , Nu Arunca Final [629674]

1UNIVERSITATEADINBUCUREȘTI
FACULTATEADEGEOGRAFIE
Căișimijloacedeevaluareaechipotențialității
șiecodinamiciiînvelișuluibioticînorizontul
localalMunicipiuluiBacău
Student: [anonimizat]
2018

2Cuprins
1.Localizareaarealului………………………………………………………..3
1.1Localizareaarealuluiîncadrulregiunilorbiogeografice
aleRomâmniei……………………………………………………………….4
1.2Localiazareaîncadrulregiunilorbiogeograficeeuropene6
1.3Localizareaarealuluiîncadrulunitățilorderelief…………7
2.Particularitățialepotențialuluiecologic…………………………….8
2.1Potențialullitologicșihidrogeologic………………………………..8
2.2Potențialulmorfologic……………………………………………….9
2.3Potențialulclimatic………………………………………………….10
2.4Potențialulhidrografic…………………………………………….16
2.5Potențialuledafic……………………………………………………17
3.Particularitățialedomeniuluibiogeografic……………………….18
3.1Zonasauetajuldevegetație…………………………………….18
3.2Tipuridevegetație………………………………………………….19
3.3Histofenograma………………………………………………………20
3.4Caracteristicilespațiilorverziurbane………………………..21
3.5Dinamicaformațiunilorvegetale………………………………22
3.6Distribuțiaregnuluianimal………………………………………22
4.Considerațiiprivindprotecțiașiconservareavegetațieiși
lumiianimaleînorizontullocalșiînproximitateaacestuia……23
4.1Speciirare,endemiceplantesauanimale………………….23
4.2Ariiprotejate………………………………………………………….24
4.3Sugestiipentruprotejareamediului………………………….26
Concluzii…………………………………………………………………………..26
Anexe……………………………………………………..Error!Bookmarknotdefined.
Bibliografie……………………………………………………………………….28

31.Localizareaarealului
ArealulBacăuseaflăînnord-estulRomâniei,înparteacentral-vesticăa
Moldovei,la9,8kmînamontedeconfluențaSiret-Bistrița.GeograficarealulBacău
seaflălainterferențadintremeridianuluide26o55’longitudineesticăcuparalelade
46o35latitudinenordică.Dinpunctdevedereadministrativseînvecineazăcu
comuneleHemeiușșiSăuceștiînnord,comunaLetea-Vecheînest,lasudcu
comuneleLuizi-Călugăra,MăgurașiMărgineni.Întreacestelimite,orașulocupao
suprafațăde4186,23ha,fiindsituatlaaltitudinide151-181m1.
Fig.1HartalocalizaăriimunicipiuluiBacăuîncadrulRomâniei
(Sursa:http://www.geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale)
1Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București,p.225

41.1Localizareaarealuluiîncadrulregiunilorbiogeograficeale
Româmniei
Încadrulregiunilorbiogeografice,Româniaseaflălocalizatăînregiunea
holarctică,fiindozonădetranzițieîntresubregiuneaeuro-siberianăși
pontico-central-asiatică.ArealulBacăufăcândastfelpartedinRegiuneaholarctică,
Subregiuneaeuro-siberianășiProvinciaDacică.
Dintretoateregiunilebiogeogarficealeterrei,regiuneaholarticăesteceamai
bătrânășiceamaiextinsă.Înaceastăregiunesenumărăurmătoarelecontinente:
Europa,AfricadeNordpânăînparteasudicăaSaharei,peninsulaArabiei,AsiaMică
șiAmericadeNord.Faunașifloranuprezintăogamădiversificată,deșiteritoriul
ocupatesteunulfoartemare.Explicațiafiinddatădeevoluțiapaleogeografică,darși
deschimbărileecologicefrecventedinaceastăzonă.Unfactorimportantcea
împiedicatamestecareaelementelorfloristiceșifaunisticealecontinenetelordin
emisferasudicășinordicăesteMareaThetysaceastaacționândcaobarierăîntrecele
douazone.Deasemenea,unaltfactorceacontribuitlaretragereacâtorvaplanteși
animalespresudsauînzonelemuntoasesuntvariațiileclimaticedinCuaternar
ducândlaoreprezentarelatitudinalăabiocenozelor.
Aceastăregiuneareclimatultemerat-receșiprezintăcaformăderelief
predominantăcâmpia,lanțurilemuntoasefiinddispuselaextremitate.
Famiilefloristicecaracteristicesunt:Fagacee,Betulacee,Rancunlacee,
Rozaceae,Crucifareae,Umbeliferae,Salicaceae,Compozaea,Cyperaceae,
Gramineae,Pinaceaiarcafamiliifaunisticereprezentativepentruaceastăregiune
sunt:Castoridae,Talpidae,Jaculidae,Leporidae,familiileTetraonidae,Alcidae,
Gaviidae,Salmonidae,Acipenseridae.
Însubregiuneaeuro-siberianădatorităcondițiilorbioclimaticesuntdispusedelanord
lasudpăduriledeconifereșiceledefoioaseîmpreunăcufaunalorcaracteristică,
într-osuccesiunezonală.Azonalînsămaisuntprezenteformațiiledetufișuriericacee
dinlandelealtlantice.Încadrulacesteiasuntprezentefoartemulteendemismeatât
floristicecâtșifaunistice,deexemplu:Piceaexcelsa,Piceaobovata,Pinuscembra,
Fagussilvastica,Fagusorientalis,Ulmus,Tiliacordatașicatevaendemisme
faunistice:zibelina,veverițadepământ,elanul,râsul,hermelina,câtșianimalele
caracteristicepădurilordefoioaseeuropene,cerbul,căprioara,pisicasălbatică.

5ArealulBacăufacepartedinProvinciaDacică,zonăîncareseprezintăo
florășiofaunăcentral-europeană,cuunbogatnumărdeendenismedacice.În
zonadeluroasă-păduridestejarșimixtedetipcentral-european(stejărete,
gorunete,fagăte-goruneteșifăgetededeal),regiuneamuntoasă-cupăduridetip
subatlanticdindomeniulfagului(făgetedemunte,păduridefagcurășinoase).
Planteleșianimalelecaracaracteristicesunturmătoarele:Liguraria
carpatica,Linneaborealis,Lunariarediviva,Aconithumanthora,cocoșulde
mesteacăn(Lyrurustetrix),tritonulcarpatic(Tritusmontandoni),vulturulbărbos
(Gyoaetusbarabatusaureus),pecalededispariție,viperadefâneață,veverițaroșie2.
Fig.2HartalocalizăriimunicipiuluiBacăuîncadrulregiunilorbiogeograficedin
România
(Sursa:R.Călinescu,1969)
2Călinescu,R.,etal,(1969),BiogeografiaRomâniei,EdituraȘtiințifică,București,p.30

61.2Localiazareaîncadrulregiunilorbiogeograficeeuropene
ContinentulEuropaesteîmpărțitînmaimulteregiunibiogeografice:atlantică
(Belgia,Germania,Danemarca,Franța,Irlanda,Portugalia,ȚăriledeJos,Regatul
Unit),boreală(Estonia,Finlanda,Letonia,Lituania,Suedia),continentală(Austria,
Belgia,Cehia,Germania,Danemarca,Franța,Italia,Luxembrug,Polonia,România,
Suedia,Slovenia),alpină(Austria,Bulgaria,Germania,Spania,Finlanda,Franța,
Italia,Polonia,România,Suedia,Slovenia,Slovacia),panonică(Cehia,Ungaria,
România,Slovacia),stepică(România),pontică(Bulgaria,România),mediteraneeană
(Cipru,Spania,Franța,Grecia,Italia,Malta,Protugalia)macaroneziană(Spania,
Portugalia).
ÎnRomâniaseregăsesc,doarcincidinacesteregiunibiogeografice,cea
continentală,alpină,panonică,stepică,șiceapontică.ArealulBacăufăcândpartedin
regiuneabiogeograficăcontinentală.Vezifig.3
Fig3.HartaîncadrăriimunicipiuluiBacăuîncadrulregiunilorbiogeograficeeuropene
(Sursa:https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover)

7Regiuneabiogeograficăcontinentalăadăposteștefoartemultespeciideplanteși
animaleasociatepădurilordefag,stejarșicarpen,tipiceacesteiregiuni.Specii
endemice,rarecumarfi:pietrarul(Zingelzingel),lostrițadeDunăre(Huchohucho),
broascasăpătoarebrună(Pelobatesfuscusinsubricus),salamandradepeșteră
(HydromantesambrosiișiHydromantesstrinatii),proteuldepeșteră(Proteus
anguinus)3.
1.3Localizareaarealuluiîncadrulunitățilorderelief
MunicipiulBacău,seaflătla9kmnord-estdeconfluențarâurilor,Siretși
Bistrița,estemarcatdeexistențaapatrutreptemajorederelief:primaesteformată
dinalbiamajorăaBistrițeișiaSiretului150-155m,adouaterasăde160-165m,unde
segăseșteceamaimarepartealocalității,atreia180-190mșiultima200-250m4.
AcestafiindmărginitlaestdeColineleTutovei,lasuddeCâmpiaSiretului
Inferior,iarlavestdeSubcarpațiiCurburiișiSubcarpațiiMoldovei.Acestculoareste
situatînPodișulMoldovei.
CuloarulSiretuluipoateficonsideratounitategeomorfologicăaparte,datorităzonei
destuldelargălaconfluențacelordouărâuriBistrițașiTrotuș.5
3KerstinSundseth,EcosystemsLTD,Natura2000înregiuneacontinentală,Bruxelles.
4SorinBRAȘOVEANU,PlanuldemenținereacalitățiiaeruluiînjudețiulBacău2017-2022.
5***(1980),MonografieBacău,VolumulJudețelePatriei,EdituraSport-Turism,București,p.11

8
Fig.4HartalocalizăriimunicipiuluiBacăuîncadrulunitățilordereliefdinRomânia
(Sursa:EnciclopediageograficăaRomâniei,1982)
2.Particularitățialepotențialuluiecologic
2.1Potențialullitologicșihidrogeologic
ÎnjudețulBacău,delavestcătreestsesuccedurmătoareleunități
geologice:unitateaflișuluicarpatic,zonaneogenășiPlatfoemaMoldovenească.
Zonaavanfosei,ocupatădeformațiunilesubcarpaticeneogeneseextind
pânălaestdeSiretșicuprindeounitateinternăcutată(miocenă)șialtaexternă,
necutată(sarmato-pliocenă)limitateprinfaliadeîncălecarepericarpatică.Sunt
depozitedemolasăalcătuiteînvestdinmarno-argile(aquitanian),gresii,
conglomerate,marne(sarmațian-meoțian);înestlasuprafață,aparmarno-argilecu
orizonturidegresiicalcaroaseooliticeșicalcareoolitice,argile,nisipuri,pietrișuri
(vezifig.4).PefundamentulcristalinalPlatformeiMoldoveneștiseaflăsedimente

9mezozoice(predominantcalcaroase),eocene(marne-calcare),pestecareurmează
întreagasuccesiuneneogenăîntâlnităînsectorulexternalavanfosei.6
Fig.4HartageologicăajudețuluiBacău
(Sursă:EnciclopediageograficăaRomâniei,1982)
2.2Potențialulmorfologic
MunicipiulBacăufiindsituatînparteadeestajudețuluireliefulprezintă
formedemoaledepodișcolinar,datoratemonoclinuluiplatformeidalmatice.
6Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București,pp.225-226

10Condițiilefavorabiledereliefdinuluculdepresionarsubcarpaticafavorizat
dezvoltareaașezăriloromeneștidincelemaivechitimpuri.
Întimp,Siretul,și-ainstalatalbiaînlungulfalieipericarpatice,aavut
pendulațiilaterale,faptceaconduslaaspectulactualde,,câmpie’’.Terasecu
extinderemares-auformatacoloundes-audepusstraturigroasedeprundișuri,
acoperindrocilemaivechisarmațiene.AlbiaSiretuluiprezintăînălțimidiferite,un
cursfoartemeandrat,iarpealocuriareuneletendințededespletire.CuloarulSiretului
prezintăoasimetrieaccentuată:versantuldreptare7-8terase,iarversantulstângeste
deseoriabrupt.
Versanțiisuntdiferițicaaspect:ceidepeparteastângăfiindmaiprelungiți,iarceide
peparteadreaptăînalțișiabrupți.Lacontactuldintreșesulcuaspecttabularșizona
cutatăaPietricicăis-aformatunpiemont,înprezentfiindfoartefragmentat.
MargineaesticăaCulmiiPietricicaesteputernicînclinată,iarculmea
principalăsecontinuăspreValeaSiretuluicuofâșiededealurisculptatecuvăiadânci
atacatedeoaccentuatăeroziune.SpreSiretseîntindePiemontulOrbenilorcareapare
caoprelungirespresudaCulmiiPietricica.SpreValeaTrotușului,Piemontul
Orbenilorseterminăabrupt.
ColineleTutoveisuntsituatelaestdeculoarulSiretului,altitudineaceamai
mareesteînDealuDoroșanu(564m).Specificeacesteizonesuntcuestele,care
reprezintăversanțiiabrupțiaiunorrâuricudirecțieNV-SE.
Eroziuneatorențialăsemanifestăcuputere,reliefulsedegradează,văilesunt
„îmbătrâniteprematur”iarreliefulesteputernicfragmentat.7
2.3Potențialulclimatic
ArealulBacăufiindsituatînparteadeNEajudețuluiBacăuprezintăun
continentalismclimatic,datoratadvecțieiaeruluidindirecțiaNșiaaeruluicontinental
dinAsiaCentrală.
TempreraturamediemultianualălastațiaBacăuestede9,1oC.Înghețurilese
producdevreme,detoamnapânăprimăvara,atâtpeculmilecarpatice,subcarpaticeși
depodiș,câtșiînCuloarulSiretului.Întimpulanuluiseproducînmedie123dezile
7***(1980),MonografieBacău,VolumulJudețelePatriei,EdituraSport-Turism,București,pp.15-17

11cuîngheț.Precipitațiilemediimultianualesuntde544,3mm.Direcțiavânturiloreste
predominantădinspreN,NV,NE,vitezavânturilordeprezintăvalorimairidicate
iarna,atuncicândmaseledeaerrecedesprinsedinregiuneaanticiclonuluisiberianse
deplasează8.
Particularitățileclimaticealeunuiteritoriucondiționeazădistribuțiaspațială
acomunitățilordeviețuitoare,prinurmareseconcretizeazălascarăregionalăîn
condițiibioclimatice.Potențialulecologicșimaialesfavorabilitateacondițiilor
climaticepentrudezvoltareaunorgrupărivegetaleestereflectatădevalorile
principalilorindiciecometriciclimatici.
Indiciiecometricireprezintăîngeneralagregatenumericecareoferă
informațiiprivindcaracteristicileunuifenomenbioclimaticîntr-oanumitălocație
(Linster,2003).Constituiemetodedeanalizăfolositepentruaevidențiaraportul
dintrefavorabilitateasaurestrictivitateaclimaticăaunuiteritoriușiînvelișulbiotical
acestuia.Indiciiecometriciclimaticiceimaiutilizați,subformadatăsaumodificațiîn
funcțiedeparticularitățileregionalealeteritoriuluistudiat,sunturmătorii:
TetratermaMayer
Sumaprecipitațiilordinlunilecuto≥10o
Sumaprecipitațiilordinlunileiulieșiaugust
Sumaprecipitațiilordinlunile[XI-III]
IndiceledeariditatedeMartonne
IndiceleGAMS
Indiciiecometricisecalculeazăpebazaunorformulematematicecarecorelează
celpuțindouăelementeclimatice.Distribuțialorspațialăpermitedelimitarea
arealelorbiogeograficepotențialealeunorspeciisaugrupărivegetale,cucondiția
uneibunecunoașteriaexigențelorclimaticealeacestora.Înplus,indiciioferă
informațiireferitoareladistribuțiazonalăsaualtitudinalăaunorformațiivegetale9.
8Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București.
9PătroecuMaria,(1987),SuccesiuneazonelorșietajelordevegetațiedinR.S.România,Sinteze
geografice,p.191-198

12IndiciiecometriciclimaticilastațiaBacău
TetratermaMayresteunindicecareimplicăutilizareavalorilortermicemedii
corespunzătoarelunilorcuactivitatebiologicămaximă.Înfuncțiederezultatul
obținutînurmacalculului,putemdeterminacantitateadetemperaturanecesarăpentru
caplantelesăsedezvolte.ÎncazulstațieiBacăutemperaturaoptimănecesară
dezvoltăriiplantelorestede18,8oC.Ceeaceconducelaideeacăînaceastăzonăse
regăsescplantetermofile,iubitoaredecăldură.
Sumaprecipitațiilordinlunilecutemperatura≥10oC
Temperaturade10oCreprezintăpragultermicîncareseformeazăsubstanța
coloidalănecesarăplantelorpentruasedezvolta.
ÎncazulstațieiBacăusumaprecipitațiilordinlunilecutemperaturamaimarede10o
esteechivalentăcusumaprecipitatiilordinintervalullunilornoiembrie-martie,adică
301,7mm,ceeacearatăfaptulcăcantitateadeapădinsolacumulatăestesuficientă
pentrudezvoltareaplantelor.Atuncicândapartulfoliarprezintădezvoltareaplantele
aunevoiedeocantitatemaimaredeapă.SumaprecipitațiiloracumulateînsollaTetraterma
Mayer(oC)Suma
precipitațiilor
dinlunilecu
To≥10oCSuma
precipitațiilor
dinlunileiulie
șiaugustSuma
precipitațiilor
dinintervalul
lunilor
[XI-III]Indicelede
ariditatede
MartonneIndicele
erozivității
climaticeIndicele
GAMS
18,8oC 301,7mm122,7mm301,6mm14,5u 12,1mm1,3u

13stațiaBacăuestede122,7mm,evapotranspirațiafiinddestulderidicatăînaceastă
perioadădevară10.
IndiceledeariditatedeMartonne
Acestindicatornumericaratăgraduldeuscăciuneaclimatuluipentruoanumită
locație.IndiceledeariditatedeMartonne(1925)secalculeazăfielanivelanual,fie
lunarsaupentruintervalulcorespunzătorsezonuluidevegetație.Valorileobținutese
raporteazălaclasificareadintabelulurmător:
Categorie Indiceledeariditate
Arid(deșertic) 0-5
Semiarid 5-15(5-12)
Uscatsemiarid 15-20
Moderatumed 20-30
Umed 30-60
Foarteumed >60
DistribuțiaspațialăavalorilorindiceluideariditatedeMartonnepeteritoriul
Românieiaconstituitobiectulcercetăriimaimultorcercetători(Dumitrașcu,2006;
Păltineanuetal.,2007;Prăvălie,2013),ș.a.Rezultateleobținutearatăvalorilecele
maireduse(extreme),sub20,înestulDobrogei,sub25înluncaDunării(Oltenia),
estulCâmpieiRomâneșivestulDobrogei,iarînCâmpiaOltenieișicentrulCâmpiei
Românevaloricuprinseîntre25-30.Distribuțiavalorilorindiceluideariditate
corespunzătorluniiiulieevidențiazăclarcaracterulumedsauxerofilalvegetației,sau
cualtecuvintepotențialulecologicalregiuniirespectiveînperioadacuactivitate
biologicămaximăaplantelor.Așadar,dinpunctdevederebiogeografic,indicelede
ariditatealluniiiulieareovaloareexplicativăsuperioarăceluianual.
ÎnurmacalculăriiindiceluideariditatedeMartonnelastațiaBacău,putemafimacă
aceastaseaflăîntr-oregiunecucaractersemiarid,valoareaindiceluifiindde14,5.
IndiceledecontinentalitateGamssecalculeazăînscopulevaluăriipotențialului
pluviometricaluneiregiunipentrudezvoltareaformațieiforestiereedificatedefag
(Fagussylvatica).Semainumeșteșiindiceledefavorabilitateafagului.Secalculează
caraportîntreprecipitațiilemediianualeșialtitudineapunctuluiîncares-auefectuat
10PătroecuMaria,(1987),SuccesiuneazonelorșietajelordevegetațiedinR.S.România,Sinteze
geografice,p.191-198

14măsurătorile.Valoarea1sauînjurde1reprezintăoptimuldedezvoltarepentru
dezvoltareapădurilordefag.LastațiaBacău,valoareaindiceluiGamsestede1,3
ceeacedeterminăfavorabilitateadezvoltăriifagului11.
DiagramelegraficeutilizateînevaluareapotențialuluiecologicdinarealulBacău
DiagramaînscarădublăGaussen(ombrotermică)
PrindiagramaGauseenseevalueazăpotențialulecologicdintr-unanumitareal,în
acestcazdinarealulBacău.
Pentruaconstruiacestădiagramăamutilizatvaloriletemperaturiimediimultianuale
șivalorilecantitățilordeprecipitațiimultianualedelastațiaBacău,astfelîncâtprin
corelareaacestordoiparametriiputemobservacetipdevegetațiesedezvoltăaici.
Scopulacesteidiagrameestedeadeterminaintervalulcudeficitdeumiditate.
Deficituldeumiditatesemăsoarăîndecade.
Modderealizare:
Seconsiderăunsistemdecoordonate,încarepeveticalăînparteastângăeste
reprezentatătemperatura(oC),iarpeceadinparteadreaptăprecipitațiile(mm),pe
orizontalăfiindreprezentattimpul.ScarapentruT(oC)este1cm=5oC,pentru
pp(mm)1cm=10mm,iarscaratimpuluieste1cm=1lună
Pentruaserealizacurbatermicăsetraseazăperpendicularedindreptulfiecărei
datealetemperaturiimediimultianualeînmijloculfiecăreilunicalendaristiceși
apoiseunescpunctelerezultatecuoculoareroșie.LastațiaBacăucașivalori
extremeseînregistreazăînlunaianuarieotemperaturămediede-4,3oCșiînluna
iulieotemperatirămediede20,8oC.
Pentruaserealizacurbaombricăsetraseazăoperpendicularădindreptulfiecărei
datealeprecipitațiilormediiînmijloculfiecăreilunicalendaristiceșiapoise
unescpunctelerezultatecuoculoarealbastră.Minimapluviometricăînregistrată
lastațiaBacăuestede10mmînlunafebruarie,iarmaximaînregistrată78mmîn
lunaiulie.
11Călinescu,R.Bunescu,Alexandra,Pătroescu,Maria,(1972),Biogeografie,EdituraUniversitara,
București,pp.182-184

15AstfelînurmarealizăriigraficuluisepoateobservacălastațiameteorologicăBacău
nuseînregistreazăoperioadăcudeficitdeumiditate,curbatermicășirespectivcurba
ombricăneintersectându-se.(Vezianexa1)
Diagramabilanțuluihidriclunar
Prindiagramabilanțuluihidriclunarseevalueazăpotențialulecologicdintr-un
areal.Aceastacolereazăpatruparametrii:temperaturilemediilunaremultianuale,
valoareaprecipitațiilormediilunaremultianuale,valoareaevapotranspirațieireale
lunareșivaloareaevaporațieipotențialelunare.
Modderealizare:
Pentruconstruireaacesteidiagramesecondiserăunsistemdecoordonate,încare
peverticalăînparteastângăestereprezentatătemperatura(oC),peceadinpartea
dreaptăprecipitațiile(mm),evapotranspirațiapotențialășievapotranspirațiareală,
iarpeorizontalăestereprezentattimpul.ScarapentruT(oC)este1cm=5o,pentru
pp(mm),ETP(mm)șiETR(mm)este1cm=10mm,iarscaratimpului1cm=1
lună.
Pentrurealizareacurbeiombriceșirespectivacurbeitermicesevarealizasimilar
caladiagramaGaussen.ÎnschimbpentrurealizareacurbeiETRșiETPse
traseazăperpendicularedindreptulfiecăreidatealevalorilorevapotranspirației
realeșievapotranspirațieipotențialeînmijloculfiecăreilunicalendaristiceșiapoi
seunescpunctelerezultatecuoculoareportocaliepentrucurbaevapotranspirației
potențialeșigalbenpentrucurbaevapotranspirațieipotențiale.
DupărealizareagraficuluiseconstatăfaptulcălastațiameteorologicăBacău
valorileevapotranspirațieirealeșievapotranspirațieipotențialesuntidentice,avândca
valoareminimă0mmșicavaloaremaximă136mm.
SemaiconstatăfaptulcăînlunafebruarievalorileETPșiETRsunt0mmceeace
redălipsavegetației.(vezianexa2)12
12Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București.

16Diagramahipsotermicășihipsoombrică
Diagramahipsotermicăreprezintăconstrucțiagraficăarețeleidintrealtitudineși
temperaturăcareevidențiazăaltitudinileoptimepentruînveluișulbioticspontanîn
funcțiededepășireapraguluide10oC.Diagramahipsoomricăurmăreștecorelația
dintrealtitudineșivaloareaprecipitațiilorînscopulevidențieriirestricțiilor
hipsoombrice.Aceasteasuntutilizatecuscopuldeadeterminatemperaturileși
precipitațiileînlocurileundenuexistăstațiimeteorologice.
Modderealizare:
Sealegcincistațiimeteorologicesituatelaaltitudinidiferite,pentrufieacre
stațiefiindnecesaredatelegatedealtitudinealacareestesituată,cantitateade
precipitațiimedieanualășivaloareamedieatemperaturiianuale.
Seconsiderăunsistemdecoordonate,încarepeverticalăestereprezentată
altitudinea(m),iarpeorizontalăsuntreprezentatetemperatura(ToC)și
precipitațiile(mm).ScarapentruToCeste1cm=5oC,pentruPPeste1cm=100
mm,iarscaraaltitudiniieste1cm=100m.
PentrurealizareaacestuigraficamalesstațiilemeteorologicePredeal(1093m),
Sinaia(879m),Petroșani(607m),Bacău(384m)șiBârlad(74m).Dupăfixarea
punctelorcelorpatrustațiimeteorologicesevatrasaotendințăacurbelor
hipsometrice(culoareroșie)șihipsoombrice(culoarealbastră).
Importanțaacesteidiagrameconstăînfaptulcăilustreazădelimitareaetajelorde
vegetație.(vezianexa3.)13
2.4Potențialulhidrografic
ResurselehidrograficealemunicipiuluiBacăusuntbogate,reprezentateprinrâuri,
lacurișiapesubterane.
RâurilecestrăbatmunicipiulBacăusunt:SiretulșiBistrița.Alimentarea
predominantăaacestorrâuriesteceapluvională,ceimprimăcaracterulteronțialal
13Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
Bucureșt,p.227

17acestora.Scurgereaceamaibogatăarelocprimăvarașivara.Toamnașiiarnarâurile
participăcuvalorimicilavolumulscurgeriianuale.
Înurmaploilorabundenteseproducviiturimari.Ceamaiînsemnatăafostîn1970,
cânddebitulmaximalrâuluiSiretaatinsvaloride2220m3/s.Dincauzapagubelorși
asuprafețelorrelativîntinsedistruse,cursulinferioralBistrițeiafostamenajatceea
ceaduslaschimbăriesențialeînregimulhisdrologicalacestuia.
PecursulSiretuluis-auamenajatlacurideacumulare:Filipinești,Săucești,
Galbeni,Răcăciuni,Berești,Buhuși,Bacău.Acesteaauoimportanțăatâteconomică,
câtșideaatenuaundeleviiturilor.
Apelesubteranesuntfoarteimportantepentrualimentareacuapăpotabilă.
Alimentareaacestorasefacefieprininfiltrațiadirectăaapeloemeteorice,fieprin
schimbreciproccurâurile.Acesteamențindebitulrâurilorînperioadelesecetoase,
împiedicândsecareaacestorașiprovocândundezeghilibruînnatură14.
2.5Potențialuledafic
Solurilesunt,cașiînalteunitățidegeograficedeterminatedecondițiileclimatice,de
relief,alcătuiregeologică,climă,vegetație.ÎnmunicipiulBacăusuntrăspândite
solurileurmăroare:solurialuviale,soluriargiluvialecenușii,cernoziomuricambice,
lăcoviștișisemilăcoviști,soluricenușiiînchiseșialuviuni15.
14(1980),MonografieBacău,VolumulJudețelePatriei,EdituraSport-Turism,București,pp.21-22
15Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București,p.234

18
Fig.6Hartarăspândiriitipurilordesol
(Sursă:EnciclopediageograficăaRomâniei,1982)
3.Particularitățialedomeniuluibiogeografic
3.1Zonasauetajuldevegetație
VegetațiadinarealulBacăuseîncadreazăînetajulpădurilordefoioase
(nemorale)avândcasubetaje:subetajulpădurilordegorunșisubetajulpădurilorde
fagșiamestec(200-400m).șiîntinderidestuldemaridepășunisecundareșiculturi
agricole.Vegetațiaazonalăesteșieaprezentăprinvegetațiadeluncăareocompoziție
floristicădiversificată,ceseformeazăsubinfluențaunorcondițiiecologicecutotul
deosebite.Factorulecologichotărâtorîlconstitueinundațiileperiodice,darsi
apropiereapânzelorfreaticedesuprafață.
Pădurilenemoralesuntstructurateîn
Stratulierbaceu
Stratulsuarbustiv
Stratularbustiv

19Stratularborescent(alarborilorîncreștere)
Stratularborilor.(ajunșilamaturitate,cucoronamentșitrunchibinedezvoltate)
Modeluldecreștere-Rauh
-Troll
-diversitateaceamaimareestelaarbuști
Formebiologiceprezente:fanerofite,chamefite,hemicriptofite,criptofite(geofite),
epifite16.
3.2Tipuridevegetație
Înarealulanalizatpredominăecosistemuldeschis,reprezentatdevegetația
deluncășipajiștilesecundare.Predominantesuntpajiștilesecundarecuiarbămoale
(Agrostisstolonifera),decoadavulpii(Alopecurusprantensis),etc.
Vegetațiadeluncăareoflorăspecificăformatădintr-oseriedespeciilemnoaseși
ierboasecares-auadaptatmediului.Îngeneralspeciileluncăsunthigrofilesau
mezofile,avândcapacitateadeasuportainundațiilededuratăvariabilă.Speciile
lemnoasecaracteristiceluncilorsuntsălciile,răchitele(Salixalba,S.fragilis,S.
triandra,S.cineretaetc.),plopii(Plopusalba,P.nigra,P.canensces).Pajiștiledin
luncisuntformatedingramineemezofilecaiarbacâmpului(Agrostisalba),coada
vulpii(Alopecurusprantensis),firuța(Poaprantensis),pirul(Agropyrumrepens),și
altespeciidinaltefamilii.
Salciașiplopulsuntplantehigrofile,ceprezintăfrunzemari,lipsitedeperi,
tulpiniînalteșifragile,stomatelefiinddispusepeambelepartialefrunzelorpentrua
favorizaprocesuldetranspirație.Acesteapotfiincluseîncategoriaplantelor
indicatoaredemediu,dezvoltandu-sepeunsubstratsupraumectat17.
16Costache,N.,(1995),BIogeografie,EdituraUniversitară,București.
17Posea,G.,etal,(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,EdituraȘtiințificășiEnciclopedică,
București,pp.234-235

20
Fig.7Hartarăspândiriivegetației
Sursa:Enciclopediabiogeografică
Deasemenea,esteprezentșiarealulînchis(pădurilenemorale)încadrulcărora
întâlnimpăduridefag(Fagussilvatica)cucarpen(Carpinusbetulus),păduridegorun
(Quercuspetraea)cucarpen(Carpinubetulus),iaralăturideaceștiapotvariasialte
speciidefoioaseca:teiul,jugastrul18.
3.3Histofenograma
Histofenogramaestemetodagraficăcuajutorulcăreiapoatefideterminată
duratamedieșiefectivăasezonuluidevegetațieîntr-unanumitteritoriu(înarealul
uneistațiimeteorologice).
Pentrurealizareahistofenogrameis-auutilizatvaloriletermicemediilunare
multianualedelastațiameteorologicăBacău.Astfel,seobservă
căplanteleurmeazăîntocmaifazelefenologicespecifice:înmugurirea,înfrunzirea,
înflorirea,fructificarea,coacerea,diseminareasemințelor,pierdereaparțialăa
aparatuluifoliarșipierdereatotalăaaparatuluifoliar.
Deasemenea,sepoateafirmacăsezonuldevegetațiesedesfășoarădeasupra
praguluitermicde5șC,areovaloaremediede229zileșiestecuprinsîntre25martie
18Pătroescu,Maria,(1987),SuccesiuneazonelorșietajelordevegetațiedinR.S.România,Sinteze
geografice,pp.191-198

21și10noiembrie.Durataefectivăasezonuluidevegetație,cesedesfășoarădeasupra
praguluitermicde10șC,estede180dezileșiestecuprinsăîntre18aprilieși15
octombrie.Perioadadeactivitatebiologicămaximă,cesedesfășoarăpestepragul
termicde15șC,estede127zileșiestecuprinsăîntre20maiși24septembrie.(vezi
anexa4)
Histofenogramaoferăinformațiiasupradurateimediiasezonuluidevegetațieșia
fenofazeloracestuia,înarealuluneistațiimeteorologice.Histofenogrameleanuale
relevăvariabilitateadelaunanlaaltuladurateisezonuluidevegetațieșia
fenofazelor.Analizahistofenogrameloraratăfaptulcăduratasezonuluidevegetație
scadeodatăculatitudineașialtitudinea,iarduratafenofazelorprezintămodificări
legatededistribuțiaaltitudinalăaînvelișuluivegetal.
Prezențatuturorpragurilortermiceexplicăexistențaîntr-unanumitteritoriuaunor
elementefloristicecuexigențetermicediferiteșiaparițiafrecventăaelementelor
termofile.Histofenogramaoferăinformațiiasupraposibilitățiiintroduceriiunorspecii
floristiceîncadrulsuprafețeloroxigenanteurbanesauaunorplantedeculturăîn
agroecosisteme19.
3.4Caracteristicilespațiilorverziurbane
ArealulBacăucurpindeoseriedespațiiverziînzonacentralăceauscopuldea
îmbunătățiicalitateavieții,creăriicadruluipropicedezvoltăriisocio-economice
durabile.Spațiileverzisuntcaracterizatedeparcurișidebenziledesfășurateînparalel
cușoseauașitrotuarul.Acesteaprezintăvegetațiearborescentă,subarboreșcentăși
ierbacee.
ParculCancicovdinBacău,cuosuprafațăde24,50dehectareesteceamai
importantăzonăverdedincentrulmunicipiului.Parculesteunmemoriuadresat
primărieiorașului,terenulfiindalesîntreSpitalul"PavelșiAnaCristea",calea
feratășivechiulstadion.
ParculTrandafirilor,atestatcașigrădinăpublicăîncădin1850,estecelmaivechi
parcdinBacăușialIII-leacamărime(dupaParculCancicovșiParculCatedralei)
cuosuprafațătotalădeaproximativ8.000metripătrați.
19Călinescu,R.,BunescuAlexandra,PătroescuMaria,(1972),Biogeografie,EdituraUniversitară
București,București.

22ÎnmijloculparculuiesteamplasatbustulmaioruluiConstantinEne,căzutladatorieîn
bătăliadelaRahovadinnoiembrie1877împodobitdemiidetrandafirimulticolori.
ParculadăposteșteșisalciasubcareacreatpoetulGeorgeBacovia,marcatăprintr-o
placămemorială,precumșiunexemplarrardinspeciaGinkobiloba.
InsuladeagrementesteoinsulăartificialădinBacău,creatăînmijloculunuilac
formatderâulBistrița,amenajatăpentruagrement,culocurideplajășipentru
practicareasporturilorînaerliber.Sepotfaceplimbăricubarcaînjurulinsulei.
ȘimultealteleParculVasileAlecsandri,ParculNord,ParculCatedralei,Parcul
Gherăiești,ParculGeorgeBacovia,ParculSud,ParculMăguraetc20.
3.5Dinamicaformațiunilorvegetale
Dinamicaformatiilorvegetaleesteinfluențatădeimpactuluiactivitățilorumane.
Principaleleproblemesunt,îngeneral,legatedeactivitățileindustrialesaulegate
deagricultură.Peparcursulanilor,acesteaauluatamploareșiaupusamprentaasupra
aspectuluigeneralallunciiînacestareal.Biodiversitateaafostpusăsubopresiune
enormaceeaceaduslamodificărisemnificativeînrandulmultorbiotopuri.
Activitateadedefrișarereprezintăointervențiedirectăasupravegetației.În
prezent,vegetațiaforestierăestereprezentatăderesturialefostelorpăduri.
Vegetația,înregimnatural,erareprezentădeformațiunivegetalespecificluncii,
acastafiindînlocuitădediverseculturiagricole.Acestespeciideplantesemaigasesc
insular,acoloundesuprafațanuapermisinstalareaunorterenuriagricole.21
3.6Distribuțiaregnuluianimal
Încadrularealuluianalizat,faunaesteînstrânsălegăturăcuvegetațiaastfelîncât
încadrulpădurilordefoioasespeciilesunt:cerbul,ursul,jderul,mistrețul,viezurele,
lupul,vulpea,pisicasălbatică,căprioara,veverițașirâsul(ocrotit).Avifaunaîntr-un
numărfoartemare,dintrecareamintimcocoșuldemunte,turturele,porumbelul
20SorinBRAȘOVEANU,PlanuldemenținereacalitățiiaeruluiînjudețiulBacău2017-2022
21***,(1980),MonografieBacău,VolumulJudețelePatriei,EdituraSport-Turism,București.

23sălbatic,aușeul,codobatura,corbulșisoimuldescorbul(ocrotite).Ihitofaunaeste
reprezentatăprin:păstrăvșilipan,scobar,clean,mreană,înlacuriledeacumulareau
fostcolonizateciprinidele.De-alungulvăiiSiretuluiseaflădrumuldemigrație
sud-esteuropenepentruvânatulînaripat:sarsela,rațademareșirațapitică,liștița,
gârlița,potârnichea22.
4.Considerațiiprivindprotecțiașiconservareavegetațieișilumii
animaleînorizontullocalșiînproximitateaacestuia
4.1Speciirare,endemiceplantesauanimale
PotrivitinformațiiloroferitededirectorulmuzeuluidinBacău,Rezervația
NaturalăMunțiiNemira,afostinclusăînrețeauaecologicăeuropeana„Natura2000”,
principalulinstrumentalUniuniiEuropenepentruprotejareașiconservareanaturii.
Ariarezervației,careseîntindepeosuprafațăde3.491,20ha,amplasamentulacesteia
fiindsituatpeculmeamontanaaMuntilorNemira,laoaltitudinecuprinsăîntre
750-1.649m.Unnumarde36despeciideplanteși28despeciideanimalecare
populeazărezervațiasuntprotejatedelege.
FaunaînzonaLacurilorBerești-Buhuși-Bacăuesteunadiversificatăși
cuprindespeciidepăsăricuexemplarede:egretămică(Egretta
garzetta),cocor(Grusgrus),eretevânăt(Circuscyaneus),vultur
codalb(Haliaeetusalbicilla),gârlițămare(Anseralbifrons),gâscădevară(Anser
anser),stârccenușiu(Ardeacinerea),lebădădeiarnă(Cygnus
cygnus),lebădămută(Cygnusolor),pescărușsur(Laruscanus),ferestraș
mare(Mergusmerganser),codobatură(Motacillaalba),ploierargintiu(Pluvialis
squatarola),corcodelmare(Podicepscristatus),nagâț(Vanellusvanellus),fluierar
negru(Tringaerythropus),precumșimaimulteexemplaredepăsăridin
familiaAnatidae,cuspeciide:rațăcucapnegru(Ayhtyamarila),rață
moțată(Ayhtyafuligula),rațăcucapcastaniu(Ayhtyaferina),rațăsulițar(Anas
22***,(1980),MonografieBacău,VolumulJudețelePatriei,EdituraSport-Turism,București,
pp.23-27

24acuta),rațăpitică(Anascrecca),rațăcârâitoare(Anasquerquedula),rață
pestriță(Anasstrepera).
4.2Ariiprotejate
Ariaprotejatăesteun,,spațiuclardelimitat,recunoscut,desemnatși
administratînbazaunoractelegalesauprinaltemijloaceeficiente,cuscopuldease
realizaconservareapetermenlunganaturiiprecumșiaserviciilordemediușia
valorilorculturaleasociate”(GhidpentruutilizareaCategoriiledeManagementale
ariilorprotejate,IUCN,2008)
DatorităprezențeiplantelorșiasociațiilorrarepeteritoriuljudețuluiBacăuaufost
delimitatemaimulteariiprotejate:PiatraȘoimului-Scorțeni-Gârleni,CulmeaCucuieți,
SiretulMijlociu,LacuriledeacumulareBuhuși-Bacău-Berești,DealuPerchiu
Fig.8HartaariilorprotejatedinjudețulBacău
(Sursa:https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover)
Situl„LacuriledeacumulareBuhuși-Bacău-Berești”includecinci
lacuri:BacăuII,Galbeni,Lilieci,RăcăciunișiBerești,ultimelepatrufiind

25declaraterezervațiinaturale.Acestareprezintăozonănaturală(râuri,lacuri,
mlaștini,turbării,terenuriarabilecultivate,pădurialuviale,pajiștișipășuni)în
luncamijlocieaSiretului;ceasigurăcondițiiprielnicedehrană,cuibăritși
viețuirepentrumaimultespeciidepăsărimigratoare,depasajsausedentare.
SitulPiatraȘoimului-Scorțeni-Gârleniseîncadreazăînregiuneabiogeografică
continentalășialpină.LaestsitulestemărginitdeValeaRâuluiBistrițași
localitățileaferenteacesteiadintreMunicipiulBacăuînsudșiPiatraNeamțîn
nord.LavestsitulestemărginitdeMunțiiGoșmanu.Cuprindeînprincipalzone
forestieredarșipășunișifânețe(maialesînparteadeestică).Situlesteimportant
pentrupopulațiilecuibăritoarealespeciilor:Aquilapomarina;Crexcrex;
Emberizahortulana;Falcoperegrinus;Ficedulaalbicollis;Lullulaarborea;
Defrișărileînapropiereacuburilordespeciirăpitoare,agriculturaintensivă,
chimizareaexcesivă,extindereasemnificativăasuprafețelormodificateantorpic,
schimbareahabitatelorsemi-naturale,cositulînperioadadecuibărirereprezintă
riscuriimportantepentrupăsăriledinacestsit.
DealulPerchiuesteorezervațiebotanică,situatăpedealulcuacelașinume(398
m),lanorddemunicipiuGheorgheGeoghiu-Dej.Esteacopritcupăduri
caracteristicesilvostepei.AicicrescarborișiarbuștitermofilicaQuercus
pubescens,Q.vigiliana,Cotinuscoggygria,Sobrusdomestica,Cerasus
fructicosa,Amygdalusnanașiplanteierboase:Dictammusalbus,Cleistogenes
serotina,Stipacapillata,Teucriummontanum,Ajugalaxmanni,Astragalus
monspessulanus,Echinumrubrum,Hyacinthellaranthemumannuum.În
ansamblu,înpajiștileșipăduriledepeDealuPerechiucresccca600despeciide
plantecuflori,dintrecaremultesuntrareînțară.
SiretulMijlociuestereprezentat,inmareparte,deporțiunideluncăînaltă,
neinundabilă,cuvegetațiecaracteristică(sleauridelunca,zavoaiedeplopisi
salcie).Pesuprafețemiciseaflăluncajoasă,inundabilaăcusoluriceauotextura
grosieră.Altitudinealacareseaflăsitulestede170-185m.Floraestedetip
Carex-AgrostissiRubus-Aegopodium.Dintrespeciilelemnoaseamintim:plop
alb,plopnegru,salcie,frasin,stejar,ulm,plopeuroamerican.Zonădeluncă,cu
porțiuniinundabileladebitemari,excelenthabitatpentruspeciidepăsări
specificezonelorumede.Unadintreprincipalelezonedehrănireșiodihnăpentru
populațiiledepăsăriacvaticecareurmărescextremitateaesticăaarculuicarpatic
șiseconcentreazăpeValeașiLuncaSiretuluiîndrumullorspreblățile

26Dunării(toamna)sauspreteritoriiledecuibăritdinnord(primvara).Factorii
negativicareinfluentezăacestaariesunt:braconajulpiscicol;poluareaapei;
exploatriledenisipșipietriș;vandalismul(oriceobiectivamplasatinzonasi
nesupravegheatestedistrus).23
4.3Sugestiipentruprotejareamediului
Informareapopulațieidespreceeaceînseamnămediulînconjurător,protejarea
acestuiașicumpotfaceșieiacestlucru.
Estefoarteimportantcapopulațiasăfieinformatăcuprivirelafactoriidăunători
mediului,acțiunileînteprinsecedăuneazăanimalelor,vegetațieișisăîiînvățăm
cumsăaibăgrijădenatură,săcăutămîmpreunăsoluții.
Defrișareaesteoproblemăcucareseconfruntăarealul,însăaceastănuse
întâlneștenumailanivellocal,cișinațional.Păduriledinjurulorașuluiauavut
multdesuferit,suprafețeleocupatedeelereducându-seconsiderabil.Inacest
modsuntafectateșianimalelecareîșiaveauhabitatulaici,deaceeaestenecesar
săseiamăsuricaresăstopezeaceastaacțiune.
Braconajulestedeasemeneaoproblemădecareartrebuisăscăpămcâtmai
repede,săpedepsimmaiaspruaceastăacțiunepentruanumaifirepeta9tă.
Concluzii
PrinaceastăanalizăaecopotențialitățiișiexploatăriibiologiceînarealulBacău
amîncercatsărealizezointerdependențăîntreelementelecadruluinatural(relief,
hidrografie,soluri,elemnteleclimatice)cuelemntefloristiceșifaunisticealezonei.
Amanalizatfiecarecomponentînparte,încercândsăevidențiezstrânsalegătură
pecareorealizeazăcuvegetațiașifauna.Pebazaelementelorclimaticeamrealiza
diagrameleclimaticeGaussen,bilanțuluihidriclunar,diagramahipsotermicăși
hipsoombrică,histofenograma,pebazacăroraamdeterminatperioadeledevegetație,
perioadecuexcedent/deficitdeumiditate,etc.
23KerstinSundseth,EcosystemsLTD,Natura2000înregiuneacontinentală,Bruxelles.

27Deasemenea,amîncercatsărealizezodistribuțieavegetațieișifauneiîn
arealulstudiat.Prinprismaacesteiaampututdescoperiizonedelargărăspândirea
unorspecii.
Înconcluzie,studiulrealizatreprezintăoabordareproprieaacestoraspecte
legatedeecopotențialitateșiexploatarebiologicăcareaîncercatsăatingătoate
elementeleimportantecarestaulabazaacestora.

28Bibliografie
1.Călinescu,R.,BunescuAlexandra,PătroescuMaria,(1972),Biogeografie,
Edituradidacticășipedagocică,București.
2.Călinescu,R.,etal(1969),BiogeografiaRomâniei,Edituraștiințifică,București.
3.Costache,N.,(1995),Biogeografie,EditurauniversitrăBucurești,București.
4.***(1980),MonografieBacău,VolmulJudețelepatriei.
5.PătroescuMaria,(1987),SuccesiuneazonelorșietajelordevegetațieR.S.
România,Sintezegeografice.
6.Posea,G.,etal(1982),EnciclopediageograficăaRomâniei,Edituraștiinșificăși
enciclopedică,București.
I.Natura2000Viewer,administratdeComisiaEuropeană,
http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/awards/news/archives/2014/0
1/news_20140203_03_en.htm,12.XI.2018
II.SorinBrașoveanu,PlandemenținereacalitățiiaeruluiînjudețulBacău
2017-2022.10.XII.2018
III.Geo-spațial
http://www.geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale#limita_unitati_rel
ief,10.X.2018
IV.KerstinSundseth,EcosystemsLTD,Natura2000înregiuneacontinentală,
Bruxelles.
http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm10.XII.2018
V.CopernicusEurope’seyesonEarth
https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover13.X.2018

Similar Posts