SPECIALIZAREA : FINANȚE – BĂNCI Coordonator științific: Prof. univ. dr. Marioara Avram Absolvent : -2018- UNIVERSITATEA CRAIOVA FACULTATEA DE… [629671]

UNIVERSITATEA CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA : FINANȚE – BĂNCI

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Marioara Avram

Absolvent :

-2018-

UNIVERSITATEA CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA : FINANȚE – BĂNCI

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Marioara Avram

Absolvent: [anonimizat]
1.1. Noțiuni generale privind stocurile și evaluarea acestora ………………….
1.2. Documente justificative utilizate pen tru evidența stocurilor………….
1.3. Organizarea contabilității analitice a stocurilor……………………..
1.4. Organizarea contabilității sintetice a stocurilor……………………………
CAPITOLUL II. Organizarea contabilității stocurilor la S.C. FIT CAR OPRA S.R.L.
2.1. Importanța S.C. FIT CAR OPRA S.RL. pentru economia județului Mehedinți ………. ……
2.2. Evoluția principalilo r indicatori economico – financiari ai societății
2.3. Orga nizarea contabilității stocurilor la S.C. FIT CAR OPRA S.R.L…….
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………….. …….
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….. ..
ANEXE……………………………………………………………………………………………………….. ………….

Introducere

Lucrarea de față “Organizarea contabilitatii stocurilor la S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. ” mi –
am propus sa urmăresc activitatea, funcționarea și structura patrimonială a unei întreprinderi, și anume a
societății comerciale FIT CAR OPRA OPRA S.R.L.
În această lucrare este prezentat ă activitatea unei societăți comerciale, și in principal organizarea
contabilității stocurilor din cadrul organizatoric al acesteia.
Orice a ctivitatea a unui agent economic se desfășoară într -un anumit medi u economic, avand
diferite r elații de colaborare cu anumite persoane juridice.
La sfarsitul exercițiu lui financiar, întreprinderea întocmeș te un bilanț contabil în care sunt
prezentate elementele de activ, datorii le și capitalul propriu al întreprinderii. Din cadrul acestui bilant
reiese situația financiară a societăț ii comerciale.
În cadrul elementelor de activ avem în principal activele imobilizate și activele circulante.
În categoria activelor circulante se cuprind:
 Stocuri , inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
 Creanțe;
 Investiții pe termen scurt ;
 Casa și conturi la bănci.
Stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității,
b) se află în procesul producției în vederea vânzăr ii în cadrul desfășurării normale a activității,
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care vor fi consumate în procesul
producției sau prestării de servicii.
Stocurile reprezintă pentru multe entități active cu pondere semnifica tivă în activitatea
desfășurată. În această categorie intră în principal societățile care desfășoară activitate de producție de
bunuri, inclusiv construcții, precum și de vânzare de mărfuri.
IAS 2 prevede ca acele active care sunt considerate stocuri să f ie înregistrate în contabilitate la
valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul include nu numai costul de
achiziție ci și costurile de conversie, care reprezintă costurile realizate pentru aducerea stocurilor în
starea și locați a prezentă, ca de exemplu forța de munca directă.
Lucrarea de față este structurată pe două capitole:
– în primul capitol am abordat Contabilitatea stocurilor ;
– iar în al doilea capitol despre Organizarea contabilității stocurilor la S.C. FIT CAR OPRA
S.R.L.
Această lucrare pune la dispoziție informații cu privire la stocuri și evaluarea acestora, la
documentele justificative pentru evidența stocurilor, la evoluția economico – financiară a întreprinderii
analizate și studiate.
În urma studiului am analizat po ziția financiară și performanț a întreprinderii pe o perioadă de trei ani
de activitate .

Petru a -și putea sigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor
circulante sau a altor bunuri necesare desfășurării activității, între prinderea intră în contact cu terțe
persoane fizice sau juridice.
Am abordat această temă, deoarece am considerat că informaț iile pe care le – am aflat de – a lungul
studiului lucrării despre stocuri sunt importante în orice activitate economică pentru o evidență contabilă
corectă a întreprinderii și pentru a urmări mai ușor activitatea stocurilor de la intrarea în patrimoniu și
până la ieșirea acestora din patrimoniu.

CAPITOLUL I. Contabilitatea stocurilor
1.1. Noțiuni g enerale privind stocurile și evaluarea acestora
Stocurile reprezintă, materiale, lucrari și servicii destinate să fie cons umate la prima lor utilizare, să fie
vândute în situația în care au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum și productia în
curs de execuț ie.
IAS 2 definește stocurile ca fiind active care:
a) sunt deținute pentru a fi vândute în cadrul desfășurării normale a activității,
b) se află în curs de producție în vederea vânzării în cadrul desfășurării normale a activității ,
c) sunt materii prime, materiale și alte consumabile care vor fi consumate în procesul producției sau
prestării de servicii.
IAS 2 prevede că acele active care sunt considerate stocuri să fie înregistrate în contabilitate la valoarea
cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul include nu numai costul de achiziție ci și
costurile de conversie, ce reprezintă costurile realizate pentru aducerea stocurilor în starea și locația
prezentă, ca de exemplu forța de munca directă. IAS 2 de asemenea permite capitalizarea cheltuielilor de
producție indirecte (variabile si fixe) cu condiția alocării cheltuielilor de producție fixe pe o bază
sistematică și coerentă în raport cu un nivel normal de producție. În cazul în care producția este mai
mică decât în mod obișnuit, cheltuielile de producție fixe în exces trebuie să fie prezentate ca și
cheltuieli, nefiind capitalizate. În cazul opus, atunc i când producția este prea mare, cheltuielile de
producție fixe alocate pe unitate trebuie să fie micșorate, ast fel încât să nu se supraevalueze stocurile.
În cazul în care din același proces rezultă mai multe produse, de exemplu un produs principal și unul
secundar, atunci când costurile nu sunt complet separate, ele trebuie alocate “pe o bază coerentă și
raționala ”, de exemplu bazat pe valoarea de piață a fiec ărei unități de produs imediat ce produsele
respective devin separate.
IAS 2 nu permite capitalizarea:
 cheltuielilor legate de pierderi anormale,
 cheltuielilor de depozitare atunci când nu sunt parte a proces ului de producție,
 cheltuielilor administrative,
 cheltuielilor de vânzare.
IAS 2 permite doua metode de calcul al costului: tehnica standard și tehnica cu amănuntul. Tehnica
standard prevede ca stocurile să fie evaluate la costul standard al fiecărei uni tăți; adică, costul normal pe
unitate la nivelul normal de producție și eficiență. Tehnica cu amănuntul evaluează stocul scăzând marja
brută de profit din valoarea de vânzare.
Atunci când articolele de stoc nu sunt în mod obișnuit inter -schimbabile sau atu nci când anumite articole
sunt alocate unor proiecte specifice, pentru aceste articole de stoc trebuie să fie identificate și alocate
individual cheltuielile specifice.
Stocurile reprezintă active cu pondere semnificativă în activitatea desfășurată. În ac eastă categorie intră
în principal societățile care desfășoară activitate de producție de bunuri, inclusiv construcții, precum și
de vânzare de mărfuri.
Stocurile fac parte din activele circulante deținute pentru a fi utilizate în vederea realizării obiect ului de
activitate al entității. Acestea se obțin din producție proprie sau prin achiziție. Clasificarea lor se face în
funcție de scopul urmărit în realizarea obiectului de activitate.
În cadrul OMFP nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabi le privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare,
regăsim următoarele categorii principale de stocuri:

1. materii prime și materiale:
a) materii prime;
b) materiale con sumabile:
i) materiale auxiliare;
ii) combustibili;
iii) materiale pentru ambalat;
iv) piese de schimb;
v) semințe și materiale de plantat;
vi) furaje;
vii) alte materiale consumabile;
c) materiale de natura obiectelor de inventar;
2. producție în curs de exe cuție:
a) produse în curs de execuție;
b) servicii în curs de execuție;
3. produse:
a) semifabricate;
b) produse finite;
c) produse reziduale;
d) produse agricole;
4. active biologice de natura stocurilor.
Modul de evalua re a stocurilor poate avea impact majora rea sau diminuarea rezultatelor entității.
Legislația românească stabilește in mod clar care sunt metodele agreate pentru evaluarea stocurilor, atât
la intrare, cât și la ieșire. Utilizarea uneia sau alteia dintre metode este l ăsată la alegerea managerului și
este influențată de specificul activității societății. Decizia managerului entității va fi înscrisă în manualul
de politici contabile. Odată ce a fost aleasă metoda, aceasta trebuie păstrată. Legiuitorul permite
schimbări de politici contabile în cond iții bine justificate, dacă sunt cerute de lege sau dacă acestea vor
duce la obținerea unor informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității.
Așa cum am spus mai sus, legislația românească stabilește care sunt metodele agrea te pentru evaluarea
stocurilor, atât la intrare, cât și la ieșire.
La intrare , stocurile sunt evaluate la:
a. costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b. costul de producție – pentru bunurile produse în entitate;
c. valoarea de aport, stabil ită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul
social;
d. valoarea justă, stabilită de regulă de evaluatori autorizați – pentru bunurile obținute cu titlu
gratuit sau constatate plus la inventariere.
La ieșirea din entitate sau la dar ea în consum, de regulă, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.
Aceste valori pot fi calculate prin aplicarea următoarelor metode de determinare a costului la ieșire :

a. metoda costului mediu ponderat (CMP);
b. metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO);
c. metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO);
d. metoda prețului cu amănuntul;
e. metoda costului standard.
a) Metoda costului mediu ponderat
Această metodă determină costul fiecă rui element, în funcție de media ponderată a costurilor
elementelor similare existente în stoc la începutul perioadei și elementelor cumpărate sau produse în
cursul perioadei. Stocului final i se atribuie costul ui mediu ponderat calculat.
Costul mediu pond erat poate fi determinat periodic sau cu ocazia recepției fiecărei noi livrări la depozit,
conform relației:

în care:
Siv – stocul la începutul perioadei exprimând valori;
Iv – intrările din cursul perioadei exprimate valoric;
Sic – stocul la începutul perioadei exprimând cantități;
Ic – intrările din cursul perioadei exprimate cantitativ.
În funcție de costul mediu ponderat se determină valoarea ieșirilor, fie periodic (la sfârșit de lună), fie
după recepția fiecărui lot, co nform relației:
Ve = Qe x CMP
în care:
Ve – valoarea ieșirilor;
Qe – cantitatea ieșită.
Metoda este apreciată de multe entități deoarece presupune ușurință în aplicare. Este utilizată în cazul
stocurilor cumpărate la prețuri diferite, iar în contabilitat e stocurile nu sunt individualizate în funcție de
costul de achiziție sau de producție al fiecărui lot. Metoda costului mediu ponderat este un compromis
între FIFO și LIFO.
Soldul final se evaluează luând în calcul numărul de unități rămase în inventar și multiplicate cu prețul
mediu pe unitate. Prin utilizarea acestei metode se obține un profit situat între profitul realizat prin
aplicarea metodei FIFO și cel realizat prin aplicarea metodei LIFO.
Metoda este recomandată de IAS 2 Stocuri și de reglementăril e românești. Pe lângă avantaje, aceasta are
și dezavantaje minore: costul de ieșire va fi diferit de costul din facturile furnizorilor, costurile nu au
aceeași relevanță. CMP = Siv + Iv
Sic + Ic

b) Metoda primul intrat – primul ieșit
Așa cum am specificat mai sus, fiecare metodă de evaluare utilizată va conduce la informații diferite,
fiind agreată sau nu de managementul financiar al entității prin politicile contabile aprobate, în funcție
de scopul urmărit și de specificul entității.
Metoda FIFO este bazată pe faptul că primele bunuri cumpărate sunt cele dintâi eliberate în producție
(producător) sau vândute (comerciant). Este o formulă agreată și utilizată de multe societăți, ea putând fi
aplicată oricărei entități care lucrează cu consumabile.
Utilizarea acestei metode în condi țiile creșterii prețurilor are ca efecte:
 evaluarea ieșirilor la costurile cele mai scăzute;
 evaluarea stocurilor finale la prețurile cele mai mari; și
 majorarea profitului din exploatare și a impozitului aferent.
În condițiile scăderii prețurilor , folosir ea metodei are ca efecte:
 evaluarea ieșirilor la costurile cele mai mari;
 evaluarea stocurilor la prețurile cele mai mici; și
 reducerea profitului, a impozitului pe profit și afectarea trezoreriei.
Metoda este recomandată de IAS 2 și agreată de reglementă rile românești. Este ușor de calculat, iar
stocul final este evaluat la cele mai recente prețuri. Metoda are un dezavantaj și anume că în perioadele
cu fluctuații semnificative de preț poate afecta rezultatul financiar, prin faptul că ieșirile sunt evalua te la
costul istoric, în timp ce veniturile sunt evaluate la costurile curente. În România, metoda este puțin
aplicată.
c) Metoda ultimul intrat – primul ieșit
Această metodă este considerată o alternativă de calcul al costului la ieșirea stocurilor mai pu țin
apreciată în contextul aplicării Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS 2).
Metoda ultimul intrat – primul ieșit presupune evaluarea stocurilor ieșite în cursul perioadei la costul de
achiziție sau de producție al ultimului lot intrat. La ep uizarea fiecărui lot se va lua în considerare costul
următorului lot, în ordinea cronologică inversă. Stocurile ieșite din gestiune sunt considerate ca
aparținând ultimului lot intrat și evaluate la costul acestuia.
Este o metodă preferată de entități în p erioadele de majorare a prețurilor (inflație), deoarece conduce la
creșterea valorii consumurilor/ieșirilor și la micșorarea valorii stocurilor finale, asigurând o protecție în
condiții de inflație.
Este considerată de unii autori cea mai corectă pentru de terminare a rezultatului, deoarece costurile
curente sunt corelate cu prețurile curente de vânzare, indiferent care dintre cantitățile intrate sunt
vândute sau consumate.

Aceste considerente îi creează metodei LIFO o serie de avantaje:
 sunt folosite costuri le actuale la data la care elementele de stoc sunt eliberate în producție sau
vândute;
 este ușor de calculat;
 sunt utilizate prețurile actuale menționate pe facturile de achiziție;
 în perioadele inflaționiste, metoda tinde să stabilească o valoare mai mică a venitului în
comparație cu celelalte metode de evaluare, reducându -se riscul impozitării creșterii venitului ca
urmare a inflației.
Dezavantajele metodei LIFO nu sunt de natură a determina întreprinderile să nu opteze pentru aplicarea
acesteia, în princ ipal în perioadele caracterizate prin hiperinflație. Aceste dezavantaje sunt cauzate mai
ales de faptul că:
 valoarea stocurilor declarată în situațiile financiare poate fi subevaluată, deoarece reflectă
valoarea unor stocuri evaluate la prețuri vechi, care este nereală comparativ cu valoarea lor la
prețuri curente;
 este permisă de IAS 2 ca tratament alternativ, și nu ca tratament de bază;
 nu urmărește distribuția normală a elementelor fizice de stoc;
 în perioadele cu deflație, metoda tinde să stabilească o valoare mai mare a venitului în
comparație cu celelalte metode de evaluare;
 reflectarea stocurilor în situațiile financiare la valori subevaluate denaturează informațiile redate
de anumiți indicatori bilanțieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulm ent etc.).
Cu toate dezavantajele prezentate, într -o perioadă caracterizată prin creșterea prețurilor, metoda
realizează o mai bună corespondență între veniturile și cheltuielile curente, cu atât mai mult când atât
costurile, cât și veniturile din valorifi care sunt valori curente.
d) Metoda prețului cu amănuntul
Aceasta este utilizată în comerțul cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole
numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este practic să se foloseas că o
altă metodă.
În această situație, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul
de vânzare al stocurilor.

e) Metoda costului standard
Metoda este utilizată în principal de către entitățile cu activități de prod ucție. Aceasta ia în considerare
nivelurile normale ale consumurilor de materiale și consumabile, manoperei, eficienței și capacității de
producție, care trebuie ajustate periodic.

1.2. Documente justificative util izate pentru evidența stocurilor

a) Nota de rece ptie si constatare de diferente
Serveș te ca :
– document pentru recepț ia bunurilor aprovizionate;
– document justificativ pentru încărcare în gestiune;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se foloseș te ca document de recepț ie obligator iu numai în cazul:
– bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoț ire a mărfii, care fac parte
din gestiuni diferite;
– bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
– bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
– bunuril or materiale care sosesc neînsoț ite de documente de livrare;
– bunurilor materiale c are prezintă diferente la recepț ie;
– mărfurilor intra te în gestiunile la care evidența se ține la preț de vânzare.
Se întocm ește în două exemplare, la lo cul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe
măsura efectuării receptiei. În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de recepție și
constatare de diferențe este întocmită în trei exemplare de căt re comisia de recepț ie lega l constituită.

b) Bon de primire în consignaț ie
Serveș te ca:
– dovadă de primire/predare a obie ctului spre vânzare în consignaț ie;
– document de înregistrare în contabilitate
Se întocmeș te de către unitătile de consignaț ie în două exemplare. La primirea obie ctului se face
descrierea caracteristicilo r acestuia si se stabileste prețul de vânzare în functie de prețul de evaluare sau
de achiziț ie.
c) Bon de predare, transfer, restituire
Serveș te ca:
– document de predare la magazie a produselor finite;
– document ju stificativ pentru încărcare în gestiune;
– document justifi cativ de înregistrare în evidența magaziei ș i în contabilitate;
– sursă de date pen tru urmărirea realizării producț iei;
– sursă de date pentru calculul ș i plata salariilor.
Se întocmeș te în două ex emplare, pe măsura predării la mag azie a produselor, de către secț ie, atelier etc.

d) Bon de consum
Serveș te ca:
– document de eliberare din magazie a materialelor;
– document justificativ de scădere din gestiune;
– document justificativ de înregistrare în c ontabilitate.
Se întocmeș te în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie
pentru consum, de către compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de productie ș i a
consumurilor normate, sau de căt re alte compartimente ale unităț ii, care solicită materiale pentru a fi
consummate.

e) Fișa limită de consum
Serveș te ca:
-document de stabilire a cantităț ii limită dintr -un material sau pentru mai multe materiale necesare
executării unui produs (comandă) sau a unei lucrări;
– document de eliberare succesivă a aceluiași fel de material pentru acelaș i produs (comandă sau
lucrare);
– document justificativ de scădere din gestiune;
– document de s tabilire a economiilor sau depăș irilor de materiale;
– document justifi cativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeș te în două exemplare, la începutul lunii sau lansării produsului (comenzii) sau lucrării, de
compartimentul tehnic sau de lansare , pe baza programului de producț ie și a consumurilor normate.

f) Lista zilnică de alimente
Serveș te:
– la stabilirea meniurilor zilnice;
– la calculul alocatiei de hrană ș i urmărirea încadrării în nivelul acesteia;
– ca document pentru eliberarea din magazie a alimentelor necesare pregătirii hranei;
– ca document justificativ de în registrare în contabilitate.
Se întocmeș te în două exemplare de cătr e cantinele de pe lângă instituțiile publice (învățământ,
sănătate, asistență socială etc., organizaț ii fără scop patrimonial finantate din alocaț ii bugetare etc.).
Documentul se complete ază de către o persoană desemnată de ordonatorul de credite sau conducătorul
unităț ii respective, pe baza centralizatorului întocmit pe meniuri.

g) Dispoziț ie de livrare
Serveș te ca:
– document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a alt or valori materiale destinate
vânzării, a bunurilor cedate cu titlu gratuit sau date pentru stimularea vânzării, după caz;
– document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
– document de bază pentru întocmirea avizului de însoTire a mă rfii sau a facturii, după caz;
– ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeș te în două exemplare de către compartimentul de desfacere.
h) Aviz de însoțire a mă rfii
Este formular cu regim special intern de tipărire ș i numerotare.
Servește ca:
– document de însoț ire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
– document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
-dispoziț ie de transfer al valorilor materiale de la o gest iune la alta, ale aceleiași unităț i; – document de
primire în g estiune, după caz;
– document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
Se întocmeș te în două sau mai multe exemplare, de către unităț ile care nu au posibilitatea întocmirii
facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situaț ii
stabilite pri n procedurile proprii ale unităț ii.

i) Fișa de magazie
Serveș te ca:
– document de evidenț ă la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor ș i stocurilor bunu rilor, cu una sau cu
două unități de mă sură;
– document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ -contabile (pe solduri).
Se întocmeș te într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material ș i se completează de către:
– compartimentul finan ciar-contabil la deschiderea fișei (da tele din antet) ș i la ver ificarea înregistrărilor
(data ș i semnătura de control). În coloana “Data ș i semnătura de control” semnează ș i organul de control
financiar cu ocazia verificării gestiunii;
– gestionar sau persoana desemnată, care completează colo anele privitoare la intrări, ieșiri ș i stocuri.

j) Fișa de evidență a materialelor d e natura obiectelor de inventar în folosință
Serveș te ca document de evidenț ă a materialelor de natura obiectelor de inventar, a echipamentului și
materialelor de protecție date în folosinț a personalului, până la scoaterea lor din uz.
Se întocmeș te într-un exemplar, pe măsura dării în folosintă a bunurilor, pe fiecare persoană, de către
gestionarul care eliberează obiectele respective sa u de către persoana desemnată să țină evidenț a
acestora.

k) Registrul stocurilor
Serveș te ca document de e valuare a stocurilor de bunuri și de verificare a concordanț ei înregistrărilor
efectuate în fișele de magazie ș i în contabilitate.
Se întocmeș te de către compartime ntul financiar -contabil la sfârș itul fiecărei luni, pe feluri de
materiale, obiecte de inventar ș i produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual
subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea st ocurilor din fișele de magazie și evaluarea lor la
prețurile de înregistrare.

l) Lista de inventariere
Serveș te ca:
– document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile unitătii;
– documen t pentru stabilirea lipsurilor ș i plusurilor de bunuri (imob ilizări, stocuri materiale) ș i a altor
valori (elemente de trez orerie etc.);
– document justifi cativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) ș i în contabilitate a plusurilor
și minusurilor constatate;
– document pentru întocmirea registrului -inventar;
– document pentru determinarea ajustărilor pentru depr eciere/pierdere de valoare;
– document centralizator al operaț iunilor de inventariere.
Se întocmeș te într-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau în situațiile prevăzute de
dispoziț iile legale, de către comisia de inventariere, pe gestiuni, cont uri de valori materiale, eventual
grupe sau subgrupe , separat pentru bunurile unității ș i separate pentru cele care aparțin altor unităț i,
aflate asupra personalului unităț ii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. ș i se semnează de
către me mbrii comisiei de inventariere și de către gestionar.

1.3. Organizarea contabilității analitice a stocurilor
Contabilitatea analitică a bunurilor se ține pe baza uneia dintre următoarele metode: operativ -contabilă,
cantitativ -valorică, global -valorică.
Metoda operativ -contabilă se aplică pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite,
produselor reziduale, mărfurilor ș i ambalajelor.
Metoda ca ntitativ -valorică se poate utiliza pentru contabilitatea analitică a materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite,
produselor rez iduale, mărfurilor, animalelor ș i ambalajelor .
Metoda global -valorică se poate folosi pentru contabi litatea analitică a mărfurilor și ambalajelor din
unităț ile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la
ambalare, materialelor de natura obiectelor de inv entar, echipamentelor de protecție în folosință, precum
și a altor categorii de bunuri.
Metod a operativ -contabilă constă în ț inerea, în cad rul fiecărei gestiuni, a evidenț ei cantitative a
bunur ilor, pe feluri, cu ajutorul fiș elor de magazie. În contabili tate, această metodă presupune în ținerea
evidenț ei valorice pe conturi de materiale, desfăș urate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe
grupe sau subgrupe de materiale, după caz.
Metoda cantitativ -valorică pentru materii prime, materiale consumabi le, materiale de natura obiectelor
de inventar în depozit, semifabricate, produse finite, produse reziduale, măr furi, animale si ambalaje
presupune în ținerea evidenț ei cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni, iar în
contabilitate a ce lei cantitativ -valorice. Conturile sintetice în care sunt reflectate stocuri le de valori
materiale se desfăș oară în analitic pe gestiuni. Verificarea exactității înregistrărilor din evidenț a de la
locuri le de depozitare ș i din contabilitate se efectuează prin pu nctajul periodic dintre cantităț ile
înregistrate în fișele de magazie și cele din fiș ele de cont analitic din contabilitate.
Metoda global -valorică se aplică pentru evidența mărfurilor ș i ambalajelor aflate în unitătile de
desfacere cu amănuntul (ma gazine, restaurante, bufete etc.), fo losindu -se formularul comun “Fișa de
cont pentru operațiuni diverse” (cod 14 -6-22) ș i raportul de gestiune, după caz. Conform acestei
metode, contabilitatea analitică a mă rfurilor și ambalajelor se ț ine global -valoric, atât la gestiune, cât ș i
în contabilitate, iar verificarea concorda ntei înregistrărilor din evidența gestiunii ș i din contabilitate se
efectuează numai valoric, la perioade stabilite de unitate.

1.4. Organizarea contabilității sintetice a stocurilor
În ceea c e priveș te procedura de organizare pentru contabilitatea sintetică a stocurilor, se vor avea în
vedere urmă toarele metode:
Metoda inventarului permanent
Aceasta metodă presupune ca toate opera țiunile de intrare și iesire să se înregistreze pe baza
documen telor justificative cantitativ ș i valoric î n conturile corespunzatoa re de stocuri la cost de
achiziție, preț standard sau preț de factură. În cazul în care evidenț a contabilă se ține la preț de factură ,

diferența dintre prețul de achiziție și cel de factura reprezintă cheltuieli de transport care se înregistrează
ca diferență de preț (cont 308). Aceasta metodă permite cunoașterea în orice moment a mă rimii
stocu rilor. Este metodă obligatorie pentru î ntreprinderi mari.
Metoda inventarului intermitent
Aceasta m etodă presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor î n contabilitate pe baza inventarierii lor
să aibă loc la finele fiecarei luni. În acest caz, ieșirile se determină ca diferență î ntre valoarea stocurilor
initiale plu s valoarea intrărilor, pe deopa rte și valoarea stocurilor finale stabili te prin inventariere, pe de
altă parte.
Conturile de stocuri sunt debitatea la sfarșitul lunii cu sold urile determinate la inventariere și se
crediteaza la începutul lunii urmș toare cu ocazia închiderii î n cheltuiel i a soldurilor constatate la sfârșitul
perioadei precedente. Intră rile de s tocuri din cursul perioadei sunt înregistate direct î n conturile d e
cheltuieli conform premizei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânză rii și nu păstrării
acestora î n depozite:
– valoarea ieșirilor de sto curi se determină după relația:

Volum ieș irilor = Valoarea sto curilor initial + Valoarea intră rilor – Valoarea stocurilor finale.

Metoda nu permite posibili tatea exercită rii unui control riguros asupra integrită tii va lorilor materiale,
orice pierdere sau sustra gere din gest iune apare ca o ieșire normală.
Contabilitatea sintetică a stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 3 "Conturi de stocur i și
productie în curs de execuție". În funcț ie de structura stocurilor conturile din această clasă se detaileaza
pe grupe de conturi.
In contabilitatea financiara a î ntreprinder ii, stocurile sunt clasificate și delimitate in funcț ie de patru
criterii: fiz ic, destinaț ie, faza ciclului de exploatare ș i locul de creare a gestiunilor. Conform acestor
criterii, stocurile sunt grupate î n:
1) Materii prime -care participă direc t la fabricarea produselor, regăsindu -se integral sau parțial în
componenț a produselor, în stare inițială sau transformată; se inregistreaza î n contul 301 ”Materii prime”
structurat pe feluri de materii prime;
2) Materiale c onsumabile (furnituri) – care participă indirect la activitatea de exploatare, fără a se
regăsi, de regulă, î n produsul finit. Din această categorie fac parte: materii auxiliare, com bustibili,
materii pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale
consumabile. Se înregistrează î n contul 302 ”Materiale consumabile” format din conturile analitice:
3021 ”Materiale auxiliare”, 3022 ”Combustibili ”, 3023 ”Materiale pentru ambalat”, 3024 ”Piese de
schimb”, 3025 ”Semințe și materiale de plantat” ș i contul 3028 ”Alte materiale consumabile”;
3) Obiecte de inventar -sunt bunuri cu valoare mai mică decât limita prevazută de lege pentru a
putea fi conside rate mijloace fixe. Acestea conțin baracamentele și amenajările (bunuri achiziț ionate sau
construite, din care se recupereaza ma teriale, prin demontare; evidența sintetică a acestora se ț ine cu
ajutorul contului 303 ”Materiale de natura obiectelor de inve ntar”;
4) Producția în curs de execuție -include acele materiale ș i materii prime care nu au trecut prin
toate s tadiile de fabricare , precum ș i produsele care nu au fos t supuse probelor tehnice, lucră rile și
serviciile neterminate; se înregistrează î n conturile din subgrupa 33 ”Producția în curs de execuț ie”
5) Produse  care se regasesc sub forma: semif abricatelor, produselor finite și produselor
reziduale , și se înregistrează cu ajutorul conturilor din subgrupa 34 ”Produse”: 341 ”Semifabricate”,

345 ”P roduse fi nite”, 346 ”Produse reziduale” și 348 ”Diferențe de preț la produse”, alcatuit, la rândul
său, din conturi analitice pe tipuri de produse;
6) Stocuri aflate la terț i  sunt acele bunuri care se află pentru o perioadă de timp determinată î n
gestiun ea altor firme;
7) Animale și păsă ri  se înregistrează cu ajutorul contului 361;
8) Mărfuri -sunt bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revânză rii lor ;
9) Ambalaje – se referă la cele de tra nsport care sunt refolosibile și însoțesc bunurile în procesul
circulării lor, fiind înregistrate î n contul 381 ”Ambalaje”.
În funcț ie de mo dul de procurare, stocurile se împart în două categorii:
a) stocuri procurate din afară (de la furnizori)  mate rii prime, materiale, mă rfuri, etc.;
b) stocuri obț inute din producț ie proprie –produse , unele elemente ale stocurilor enumerate la
punctul a), daca ele au provenit din producție proprie . În funcție de apartenenț a la patrimoniu, stocurile
pot fi:
a) stocuri care fac parte din patrimoniul propri u ;
b) stocuri care nu fac parte din patrimoniul propriu , adică stocuri aflate î n gestiune (p rimite spre
prelucrare, aflate în custodie sau în consignație și se înregistrează în conturi din afara bilanț ului ).
Conținutul și funcț ia conturilor de stocuri s e diferențiază prin folosirea metodei inventarului
permanent sau intermitent.
În cadrul clasei de stocuri există o grupa distinctă de conturi, numită “Provizioane pentru
deprecierea stocurilor ș i produc ției în curs de execuție”, cu ajutorul cărora se țin e evidenț a
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, fiind const ituite pe seama cheltuielilor. Î n grupa 39 sunt
conturi de Pasiv: se creditează cu valoarea pr ovizioanelor pentru depreciere ș i se debit ează cu valoarea
provizioanelor reluate prin diminua re sau anu lare. Soldul creditor reprezintă valoarea provizioanelor
constituite prin prelevarea din rezultate.

CAPITOLUL II. Organizarea contabilității stocurilor la
S.C. FIT CAR OPRA S.R.L.

2.1. Importanța S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. pen tru e conomia județului Mehedinți
Societatea comercială Fit Car Opra S.R.L. a fost înființată prin actul constitutiv în anul 2012 prin
aportul unui singur asociat de cetățenie română. Este înmatriculată la Registrul Comerțului la nr.
J25/437/2012, are codul unic de identificare RO 30830855 și are sediul principal în Drobeta Turnu
Severin, Str. Crisan, nr. 29, bloc B3, scara 1, ap. 70.
Societatea este persoană juridică, având forma juridică de societate cu răspundere limitată și își
desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare.
Capitalul social este in valoare de 200 lei. Acesta este împărțit în 20 părți sociale, fiecare parte
socială având valoarea nominala de 10 lei/parte social. Este un singur asociat, care deține 100% din
capitalul soci al. Conform legii, obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul fiind
obligat numai la plata părților sociale.
Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroși parametrii, cel mai frecvent folosit este
numărul de salariați. Avantajele sale constă în ușurința obținerii informațiilor necesare și
comparabilitatea sa indiferent de țară sau ramură implicată. În funcție de acest criteriu în România, ca și
în Uniunea Europeană firmele se clasifică în 4 categorii: microîntreprinderi , întreprinderi mici,
întreprinderi mijlocii, întreprinderi mari. S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. este o microintreprindere.
În actul constitutiv este stabilită activitatea pe care o desfășoară societatea în vederea obținerii de
profit. Obiectul de activitate es te bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activității
principale și a activităților secundare.
Obiectul de activitate este stabilit potrivit clasificării activităților din economia națională (CAEN),
aprobat prin HG 656/1997.
Codul CAEN al S .C. FIT CAR OPRA S.R.L. este 4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii
pentru autovehicule.
În cadrul societății, fiind un singur asociat, drepturile și obligațiile îi revin lui, potrivit legislației.
Asociatul unic din cadrul societății este și admin istratorul acesteia, și de asemenea îi mai revin și
obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate.
S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. își desfășoară activitatea în Drobeta Turnu Severin.

Organigrama societății
Organigrama ajută la vizual izarea lanțului de comandă ce leagă fiecare salariat de conducerea
superioară a firmei printr -un șir de poziții manageriale corespunzătoare fiecărui nivel ierarhic.
Organigrama S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. se prezintă astfel:

Fig.1 Organigrama

Un rol important în succesul societății îl reprezintă salariații și conducerea acestora.
Performanțele unei întreprinderii se bazează pe următoarele valori fundamentale:
– profesionalism
– spirit în echipa
– calitate
– eficiență
– inovația
– integritate
– motivația
– orientare spre client.
Pentru a -și desfășura activitatea, administratorul întreprinderii d ispune de piese si accesorii
pentru autovehicule de cea mai buna calitate pe care le ofera la un pret destul de avantajos.

Fig.2 Baterie autoturism

In acest domeniu, siguranta este pe primul loc. De aceea echipa de specialisti nu doar indeplineste
cerintele impuse, ci dezvolta parteneriate de incredere cu clientii prin imbuna tatirea continua a calitatii
serviciilor si produselor.
Misiunea societatii este sa atinga impreuna cu partenerii de afaceri, cel mai inalt nivel de
profesionalism de pe piata romaneasca. Se bazeaza pe respectul si satisfactia clientului, experienta si
raportul egal calitate -pret pentru serviciile oferite.
Obiectivul societății este acela de a se dezvolta tot mai mult și de asemenea obținerea unui profit cât
mai mare.
Societatea comercială Fit Car Opra S.R.L. are o serie de contracte î ncheiate cu nu meroși furnizori și
clienț i. Scopul întreprinderii este acela de a atrage cât mai mulți clienți și de asemenea păstrarea
clienților existenți pe termen cât mai îndelungat.

Resurse umane
Întreprinderea pentru a funcționa cât mai bine, trebuie lucreze cu persoane bine pregătite în acest
domeniu de activitate. Salariații existenți în cadrul firmei au fost selecționați după anumite criterii
impuse de societate. Aceștia sunt angajați cu contract individual de muncă pe o perioadă nedeterminată,
remunerate în funcție de pregătirea profesională.

Legislație și norme ce vizează activitatea întreprinderii
Politica de contabilitate este elaborată conform:
 Legea contabilității nr. 82/1991 actualizată în anul 2014;
 ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 (actualizat) pentru aprobarea Reglementărilor contabile
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele
Internaționale de Contabilitate(actualizat până la data de 22 ianuarie 2004);
 ORDIN nr.306 din februarie 2002 pentru aprobarea reglementarilor contabile
simplificate, armonizate cu Directivele Europene;
 Planul de conturi al activității economico – financiare ale întreprinderilor conform OMFP
1802/2014.
Identificarea competențelor și a activităților de sfășurate

Adiministratorul firmei urmăreste modul de organizare și derulare a activităților de realizare a
obiectivelor întreprinderii.
Evidența contabilă a societății este efectuata de către compartimentul de contabilitate și un expert
contabil membru CECCAR, iar evaluarea se face de către un membru ANEVAR.
În cadrul firmei administratorul răspunde de organizarea de ținerea contabilității. Are
responsabilitatea de a se ține corect contabilitatea, de a întocmi și prezenta la timp actele contabile.
Întoc mirea documentelor contabile are loc în cadrul compartimentului de contabilitate iar
înregistrarea și verificarea acestora este făcută de expertul contabil.
Înregistrarea operațiunilor economico -financiare se fac într -un program de contabilitate cu
licență . Acesta ajuta la o muncă mai ușoară pentru întreprindere. Se raportează la organele fiscale
competente decontul de TVA și declarația privind obligațiile de plata la bugetul statului. Lunar se depun
declarațiile pentru salariați privind șomajul , sănătatea și casa de pensii.

Scopul societății este acela de a satisface pe deplin cerințele clienților. Acest obiectiv a fost
urmărit încă de la înființarea firmei, prin întocmirea și aplicarea tehnicilor și metodelor ce țin de
conducerea și asigurarea calității.
Obiectivul principal al companiei este oferirea de produse de înaltă calitate conform cerințelor
clienților.
Principalele puncte tari ale firmei în domeniul lor de activitate sunt calitatea, seriozitatea și
prețurile avantajoase.
Firma trebuie să facă față cerințelor pieței , dar și de asemenea concurenților care sunt destul de
numeroși.
Principalii concurenți ai S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. sunt:
S.C. AUTO MIADI S.R.L.
S.C. FLORIMES S.R.L.
S.C. CAR SERVICE SR.L.
S.C. ACTIV SUPORT TRADING S.R.L.
S.C. TAMIS FIN S .R.L.
S.C. BODIMPEX COM S.R.L.
S.C. APIROB S.R.L.
S.C. I.T. COMPANY S.R.L.
S.C. ROMSTAR COM S.R.L., etc.

2.2. Evoluția principalilor indicatori economico – financiari ai societății

Contabilitatea are drept atribut constatarea unor stări pe care trebuie să le reflecte prin
respectarea unor reguli și principii stricte. Luând î n considerare principiile legale î n domeniu , toate
întreprinderile sunt obligate să procedeze la înregistrarea și tratarea sistematică a informaț iilor
referitoare la activitatea ș i patrimon iul lor.
Rezultatele administrării î ntreprinderii, ale modului de gestionare a resurselor aflate î n
patrimoni ul acesteia sunt prezentate î n mod sintetic prin intermediul situaț iilor financiare anuale
(conturilor anuale).
Potrivit Ordinului M.F.P. nr. 1802/ 2014 pentru aprobarea reglementă rilor contabile con forme cu
directivele europene, începând cu 1 ianuarie 2015, persoan ele juridice care la data bilanțului depășesc
limitele a două dintre urmă toarele c riterii (denumite criterii de mă rime):
 total active: 4. 000.000 euro ;
 cifra de afaceri netă: 8.000.000 euro;
 nr. mediu de salariați in cursul exercițiului financiar: 501
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
 bilanț;
 cont de profit și pierdere;
 situația modificărilor capitalului propriu;
 situația fl uxurilor de trezorerie;
 notele explicative la situațiile financiare anuale.

1 Avram Marioara – Contabilitate managerială, Ed. Universitaria , Craiova, 2005

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime
prevăzute mai sus întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprin d:
 bilanț prescurtat;
 cont de profit și pierdere;
 nota explicative la situațiile financiare anuale simplificate2.
Opțional, ele pot î ntocmi situația modificărilor capitalului propriu si/sau situația fluxurilor de
trezorerie.
Analiza financiară este act ivitatea de diagnosticare a “stării de sanatate financiară” a î ntreprinderii la
încheierea exerciț iului financiar.3 Aceasta reprezintă un instrument managerial care ajută conducerea
întreprinderii să înțeleagă trecutul și prezentul în vederea fundamentă rii obi ectivelor strategice viitoare
privind menținerea ș i dezvoltarea întreprinderii în mediul concurențial în care activează .
Principiile de bază ale analizei financiare a î ntreprinderii sunt:
– inves tigarea aspectelor privind funcț ionalitatea întreprinderii;
– urmărirea și aprecierea în dinamică a comportamentului î ntreprinderii;
– aprecierea rezultatelor î n corelatie cu caracteristicile mediului concurenț ial in care
activează ;
– evaluar ea gradului de vulnerabilitate ș i de risc.

Reali zarea acestor prin cipii necesită completarea datelor financiar -contabile cu infor mații
privind:
– asigurarea și utilizarea potențialului tehnico -material ș i uman;
– rezultatele activității de producție ș i comercializare;
– nivelul cheltuielilor și evolutia preț urilor;
– intensitatea concurenței și poziția î ntrepri nderii pe piață , imaginea acesteia etc.

Analiza financiară a fost creată pentru a face față preocupă rilor exte rne ale partenerilor
economici și financiar -bancari interesați în realizarea unor acțiuni de coop erare cu î ntrerpinderea care
face obiectul analizei.
Astăzi, analiza financiară serveste la:
– fundamentarea deciziilor de gestiune;
– pregă tirea negocierilor privind achiziț ionarea de active, fuzionarea unor
întreprinderi;
– evaluarea î ntreprinderil or;
– elaborarea unui diagnostic strategic;
– elaborarea și evaluarea politicilor de dezvoltare ale î ntreprinderii.
Analiza financiară are rolul de a furniza un ansamblu de concepte, tehnici ș i metode care servesc,
pe de-o parte, la tratarea informaț iilor in terne si externe, iar pe de altă parte, la interpretar ea acestora în
scopul evaluării complexe a activității și rezultatelor î ntreprinderii, a per spectivelor sale de dezvoltare în
corelatie cu cerințele pieței și cu exigențele mediului concurențial î n care aceasta activează .Rolul
situaț iilor financiare a nuale este de a furniza informații privind poziția financiară a întreprinderii ș i
modificarea acesteia, necesare unor dif erite categorii de utilizatori î n luarea deciziilor.

2 Nolie reglemetări contabile Ordinul MF.P. 1802/2014
3 Simion Dalia – Analiză economico – financiară, Ed. Universitaria, Craiova 2011

Bilanț ul conta bil – suport al analizei poziț iei financiare
Informațiile necesare analizei poziției financiare a întreprinderii sunt oferite, î n pri ncipal, de
bilanț ul contabil .
Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, dator ii și capital
propriu ale entității la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege4.

Principalii indicatori economico – financiari:
Nr.crt. Indicator economic u.m. Perioada de analiză
2015 2016 2017
1. Cifra de afaceri Lei 277009 430858 700053
2. Profit net Lei 10850 32726 86549
3. Profit brut Lei 13028 38995 93550
4. Datorii totale Lei 52246 80352 114024
5. Cheltuieli totale Lei 263981 391863 606503
6. Venituri totale Lei 277009 430858 700053
7. Active i mobilizate
totale Lei 1647 1647 1647
7.1. Imobilizări
necorporale Lei 1647 1647 1647
7.2. Imobilizări corporale Lei 0 0 0
7.3. Imobilizări financiare Lei 0 0 0
8. Active circulante totale Lei 100462 111641 231862
8.1. Stocuri Lei 87481 95613 119965
8.2. Creanțe Lei 12095 2004 0
8.3. Investiț ii pe termen
scurt Lei 0 0
8.4. Casa și conturi la bănci Lei 886 14024 111897
9. Datorii ce trebuie
plătite într – o perioadă
de până la un an Lei 52246 80352 114024
10. Datorii ce trebuie
plătite într – o perioadă
mai mare de un an Lei 0 0 0
11. Capital subscris vărsat Lei 200 210 210
12. Capitaluri proprii lei 49863 32936 119485

Analiza cifrei de afaceri
Analiza cifrei de afaceri este esențială pentru aprecierea locului și rolului întreprinderii în
sectorul său de activitate, a poziției sale pe piață și a capacității acesteia de a desfășura o activitate
profitabilă5.

4 Avram Mă rioara – Management contabil, Ed . Universitaria, Craiova, 2010

Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a venbiturilor obținute de o întreprindere într – o perioadă
de timp. În cifra de afaceri nu sunt incluse veniturile financiare și exc epționale.
Analiza evoluției în timp (dinamicii) a cifrei de afaceri se realizează prin calculul mărimilor absolute ale
modificării cifrei de afaceri, precum și prin calculul ritmilor de creștere cu bază fixă sau cu bază în lanț.
∆CA = CA 1 – CA 0

∆CA 2016 = CA 2016 – CA 2015 = 430858 – 277009 = 153849 lei

∆CA 2017 = CA 2017 – CA 2016 = 700053 – 430858 = 269195 lei

Din graficul de mai jos putem observa o evoluție crescătoare a cifrei de afaceri în perioada analizată.
În anul 2016, cifra de afaceri a cres cut cu 153849 lei față de cea din anul 2015, iar în anul 2017 cifra de
afaceri a crescut cu 269195 lei față de cea din anul precedent.

Fig. nr. 3

Analiza profitului
Profitul reprezintă un concept definitoriu pentru econo mia de piață, rațiunea de a exista a oricărei
întreprinderi.
În accepțiunea mai largă, profitul reprezintă câștigul sau avantajul realizat în formă bănească într – o
activitate economică de către cei care o inițiază, fiind calculat la modul cel mai simpl ist, ca diferență
dintre venitul total și costul total.
În cadrul societății, în perioada 2015 – 2017 avem următoarea evoluție:
Fig. nr. 4

5 Simion Dalia – Analiză economico – financiară, Ed. Universitaria, Craiova, 2011

Din graficul de mai sus, putem observa o creș tere semnificativă a profitului.

Analiza ratelor de structură la S.C. FIT CAR OPRA S.R.L.
Analiza structurii activelor
Analiza structurii activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (RAi) reprezintă ponderea elementelor patrimoniale de natura activelor
imobilizate (Ai) în total pat rimoniu (AT).
Indicatorul mai reflect gradul de investire a capitalului în afacerile întreprinderii, precum și gradul
de imobilizare al activului.
Relații de calcul:
RAi
· 100

RAi 2015
· 100 = 1,6 1%

RAi 2016
· 100 = 1,45 %

RAi 2017
· 100 = 0,71%

Static, rata activelor imobilizărilor se apreciază în funcție de specificul activității. Un nivel
recomandat este greu de impus. Se recomandă comparații cu sectorul din care face parte în treprinderea
sau cu competitorul cel mai puternic (liderul de pe piață unde întreprinderea activează sau pe care
dorește să se extindă sau să se retragă).

În dinamică,dacă rata activelor imobilizate prezintă o tendință de scădere, atunci ponderea
imobilizărilor în total active scade față de perioada de bază, ca efect al modificării într -o proporție mai
mică a valorii imobilizărilor fixe în raport cu valoarea activului.
Dacă în dinamică, rata activelor imobilizate prezintă o tendință de reduc ere, atunci ponderea
imobilizărilor în total active scade față de perioada de bază, situație favorabilă dacă este dată de
modificarea cifrei de afaceri într -o proporție mai mică decât cea a valorii imobilizărilor, reflectând o
accelerare a vitezei de rotaț ie.

Analiza ratei imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor necorporale (RInc; rInc) arată fie ponderea activelor intangibile în total
active, fie ponderea imobilizărilor necorporale (Inc) în total active imobilizate.
Relații de calcul:

RI nc =
· 100
RI nc 2015 =
· 100 = 1,61%

RI nc 2016 =
· 100 = 1,45%

RI nc 2017 =
· 100 = 0,71%

Analiza ratei imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale (RIc; r Ic) arată ponderea imobilizărilor corporale (Ic) în total activ
sau greutatea specific a activelor imobilizate corporale în activul imobilizat.
Relații de calcul:
RIc =
· 100

În cazul societății analizate, nu avem imbolizari corporale în perioada de analiză 2015 –
2017.

Analiza ratei imobilizărilor financiare

Rata imobilizărilor financiare (R if; rIf) arată ponderea imobilizărilor financiare (If) în total activ
sau în total imobilizări.
Relații de calcul:
RIf =
· 100
În perioada 2015 -2017, întreprinderea nu a avut imobiliză ri financiare.
Rata imobilizărilor necorporale (RInc), rata imobilizărilor corporale (RIc) respectiv rata
imobilizărilor financiare (RIf) de termină rata activelor imobilizate (RAi), conform relației:
RInc + RIc + Rif = RAi

Analiza structurii activelor circulante

Rata activelor circulante (RAc) reprezintă ponderea pe care o dețin activele circulante (Ac) în
total patrimoniu.
Indicatorul măsoară indirect și gradul de lichiditate al patrimoniului.
Relații de calcul:
RAc =
· 100
RAc 2015 =
· 100 = 98,39%

RAc 2016 =
· 100 = 98,55%

RAc 2017 =
· 100 = 99,29%

Anali za ratei stocurilor

Rata stocurilor (RSt; rSt) reflectă fie ponderea activelor circulante cel puțin lichide în total activ,
fie ponderea stocurilor (St) în total active circulante.
Relații de calcul:
RSt =
· 100
RSt 2015 =
· 100 = 85,67%

RSt 2016 =
· 100 = 84,40 %

RSt 2017 =
· 100 = 51,37%

Static, nivelul ratei stocurilor depinde de o serie de factori, printre care:
 sectorul de activitate – nivelul ratei este mai ridicat la întreprin derile din sfera producției și distribuției și
foarte scazută la întreprinderile din sfera serviciilor;
 durata și specificul procesului de fabricație -cu cât aceasta este mai mare, cu atât nivelul ratei este mai
ridicat și durata de imobilizare a fondurilo r în stocuri de diferite tipuri va fi mai mare; în condițiile în
care ciclul de exploatare ar fi reluat în permanență (prin lansarea în fabricație de noi loturi de produse), o
durată mai mare a procesului de fabricație creează premisele acumulării la un mo ment dat a unui volum
mai mare de stocuri;
 volumul de activitate – sporirea volumului de activitate implică în principiu creșterea corespunzătoare a
consumului de factori de producție și implicit a volumului stocurilor; condiția de eficiență ce trebuie
respectată este ca ritmul de creștere al cifrei de afaceri să fie mai accentuat decât cel de creștere al
stocurilor;

 modul de gestiune al stocurilor – asigurarea unei viteze de rotație sporite printr -o administrare eficientă
duce la acumularea unui nivel mai re dus al nivelului stocurilor, al ratei stocurilor și al nevoii de finanțare
a acestora;
 complexitatea produselor, serviciilor, lucrărilor – cu cât aceasta este mai mare, cu atât consumul de
factori de producție este mai ridicat și implicit cel al stocurilor și ratei stocurilor;
 alti factori: structura producției, prețul de aprovizionare al factorilor de producție, prețul de vânzare al
producției, etc.

Analiza creanțelor

Rata creanțelor (RCr; rCr) arată ponderea creanțelor întreprinderii (Cr) în tot al activ sau
greutatea specific a creanțelor în active circulante.
Relații de calcul:
RCr =
· 100
RCr 2015 =
· 100 = 11,85%

RCr 2016 =
· 100 = 1,77%

RCr 2017 =
· 100 = 0

Static, rata creanț elor este influențată decisiv de domeniul de activitate, de natura relațiilor comerciale,
precum și de termenele de plată practicate. În cazul întreprinderilor de comerț sau servicii, ce se află în
contact direct cu o clientelă numeroasă (magazinele de vân zare de gen cash&carry, prestările de servicii
către populație, etc,) este foarte scăzută și înregistrează valori mai ridicate în cazul relațiilor inter –
întreprinderi.
În dinamică, nivelul creanțelor de la o perioadă la alta este determinată în pri ncipal de:
 modificarea cifrei de afaceri;
 modificarea duratei medii de încasare;
 influența unor factori aleatori (diferențele de curs valutar, reactivarea unor clienți, etc.).

Analiza ratei disponibilităților bănești și a activelor similare

Rata disponibilităților bănești și a activelor similare (RDb; rDb) reflectă ponderea
disponibilităților bănești (Db) și a investițiilor financiare pe termen scurt (Ifts) în activul total.
Relații de calcul:

RDb =
· 100
RDb 2015 =
· 100 = 0,87%

RDb 2016 =
· 100 = 12,38 %

RDb 2017 =
· 100 = 47,92 %

Putem spune că, static, un nivel scăzut al disponibilităților banești poate refecta o situație nefavorabilă în
termeni de echilibru financiar, dar po ate fi semnul unei politici financiare active în planul realizării de
participații financiare, situație ușor vizibilă în cazul nostrum.
Un nivel ridicat al disponibilităților și al investițiilor financiare pe termen scurt poate refecta o situație
favorabi lă în termini de echilibru financiar, dar poate fi și semnul deținerii unor resurse ineficient
utilizate.
Nivelul disponibilităților poate fi foarte fluctuant într -un interval foarte redus de timp putând pe de –
o parte, fie să crească foarte mult, c a urmare a unor încasări importante, fie pe de altă parte, să scadă ca
urmare a unor plăți substanțiale, din aceste motive considerăm că un nivel de referință este foarte greu
de stabilit și mai mult, nivelul indicatorului nu trebuie judecat foarte tranșan t.
Rata stocurilor (RSt), rata creanțelor (RCr) respectiv rata disponibilităților bănești (RDb) determină
rata activelor circulante (RAc), conform relației:
RSt + RCr + RDb = RAc

Analiza structurii pasivului

Obiectivele an alizei structurii financiare a întreprinderii sunt reprezentate de aprecierea
structurii financiare a întreprinderii, adică a modului de formare a surselor de finanțare după:
termene de exigibilitate(scurt, mediu și lung);
proveniență(proprii, împrumutate și atrase);
dar și de evaluarea politicii și stategiilor financiare adoptate de management privind asigurarea surselor
de finanțare necesare stadiului de dezvoltare în care se află întreprinderea.
Astfel, instrumental de analiză utilizat este bi lanțul contabil iar analiza utilizată este cea de tip
vertical.

Analiza structurii surselor de finanțare pe termene de exigibilitate

Analiza ratei stabilitații financiare

a) Rata stabilității financiare , care reflectă legătura între capitalul permanent (Cp m) de care
dispune întreprinderea și patrimoniul total:

RSF =
· 100
RSF 2015 =
· 100 = 48,83%

RSF 2016 =
· 100 = 29,07%

RSF 2017 =
· 100 = 51,17%

După termenul de exigibilitate, capitalul permanen t este format din capitaluri proprii (Cpr) și datorii pe
termen mediu și lung (Dtml).
Cpm = Cpr + Dtml

Cpm 201 5 = 49863+ 0 = 49863 lei
Cpm 2016 = 32936 + 0 = 32936 lei
Cpm 2017 = 119485 + 0 = 119485 lei

Ținând cont de faptul că, static, un nivel minim care oferă o stabilitate acceptabilă pentru întreprindere
este de 50%, deși un nivel ce oscilează în jurul a 60% este considerat mai adecvat, putem afirma că
situația întreprinderii studiate este sub limita admisă în cazul fiecărui an în parte.

Analiza ratei resurselor curente (Rata datoriilor pe termen scurt):

Reflectă măsura în care sursele curente (Dts -datorii pe termen scurt) participă la fo rmarea surselor
totale (PT -pasiv total) și la finanțarea activității întreprinderii.

RDTS =
· 100
RDTS 2015 =
· 100 = 51,17%

RDTS 2016 =
· 100 = 70,93%

RDTS 2017 =
· 100 = 48,83%

Rata semn ifică ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor
întreprinderii.

Static,firma noastră are un nivel al indicatorului ce depășește 50% din total pasiv, fapt ce poate
duce la compromiterea stabilității financ iare a întreprinderii, un nivel adecvat fiind considerat în jurul a
33%.

Analiza structurii surselor de finanțare după proveniență

Analiza autonomiei financiare
Analiza autonomiei financiare globale
Rata autonomiei financiare globale (Rafg ) arată în ce măsură patrimonial întreprinderii (AT – activ
total este egal cu PT – pasiv total) este finanțat pe baza surselor proprii (Cpr – capitaluri proprii).
Relația de calcul:
RAFG =
· 100
RAFG 2015 =
· 100 = 48,83%

RAFG 2016 =
· 100 = 29,07%

RAFG 2017 =
· 100 = 51,17 %
Astfel, static, un nivel minim este considerat 33%. Peste acest nivel se poate împrumuta însă trebuie să
beneficieze de efectul de levier financiar.

Analiza autonomiei financiare la termen
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă proporția în care capitalurile proprii participă la
formarea capitalurilor permanente.
RAFT =
· 100

RAFT 2015 =
· 100 = 100%

RAFT 2016 =
· 100 = 100%

RAFT 2017 =
· 100 = 100%

Putem spune că, static, nivelul minim al indicatorului este considerat 50%.

Analiza îndatorării se refera la analiza indatorarii globale si analiza indatorarii la termen astfel:

Analiza îndatorării globale

Rata îndatorării globale (Rîg) măsoară gradul în care datoriile totale finanțează patrimonial
întreprinderii. Arată în ce măsură sursele împrumutate și atrase participă la finanțarea activității.

Rîg =
· 100

Rîg 2015 =
· 100 = 51,17 %

Rîg 2016 =
· 100 = 70,93%

Rîg 2017 =
· 100 = 48,83%

Static, nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fi 66%, deși se consideră că un nivel de
50% aduce o siguranță s porită.

Analiza îndatorării la termen

Rata îndatorării la termen (Rît ) refectă în care datoriile pe termen mediu și lung participă la formarea
resurselor permanente.
Rît =
· 100

Rît 2015 =
· 100 = 0%

Rît 2016 =
· 100 = 0%

Rît 2017 =
· 100 = 0%

Levierul financiar , care depinde de structura finanțării, cu efecte asupra ratei rentabilității capitalurilor
proprii, fiind un indicator de risc financiar în corelație cu randamentul activelor și r ata dobânzii:

LF =

LF2015 =
= 1,08%

LF2016 =
= 2,44%

LF2017 =
= 0,95%

Analiza echilibrului financiar
Studiul bilanțului imiplică analiza acestuia în două direcții: orizontală și verticală, fiecar e punând în
evidență anumite corelații cu semnificații deosebite în aprecierea situației financiare a întreprinderii.
Analiza pe orizontală a bilațului pune în evidență modul în care se realizează principalele echilibre
financiare pe termen scurt și pe ter men lung ale întreprinderii sau grupului de întreprindere, prin
intermediul unor mărimi cum ar fi: situația netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,
trezoreria.
Analiza patrimoniului net
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și oblig ațiilor ce pot fi exprimate în bani, aparținând unei
persoane fizice sau juridice ale căror nevoi le satisfac, precum și bunurile la care se referă.
Patrimoniul net sau activul net contabil se poate determina astfel:
– ca sumă dintre activul total și datori ile totale
– ca sumă a elementelor capitalului propriu.
Patrimoniul net este în mod normal pozitiv și crescător, în perioada 2013 – 2014 ca urmare a unei
gestiuni sănătoase. Această situție reflectă, de fapt atingerea obiectivului major al firmei și anume
maximizarea valorii patrimoniale.

Un patrimoniu net negativ reflectă o stare de prefaliment, fiind consecința încheierii cu prierderi a
exercițiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită rămâne
exclusiv în sar cina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al intreprinderii.
Patrimoniu net = Active totale – Datorii totale

PN 2015 = 102109 – 52246 = 49863 lei
PN 2016 = 113288 – 80352 = 32936 lei
PN 2017 = 233509 – 114024 = 119485 lei

Analiza fondului de rulment
Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilațului: Fondul de
rulment (FR) cu Necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulă Trezoreria (T). Acest echilibru
este determinat conform concepțiilor de pre zentare a bilațului: optica financiară și optica funcțională.
Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitaluri permanente) cu necesarul
permanent (activul imobilizat), așa cum rezultă din anliza părții superioare a bilanțului financiar:
FR = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii+Datorii pe termen lung și mediu)+Provizioane pentru
riscuri și cheltuieli -Nevoi permanente(Active imobilizate nete).
Fondul de rulment financiar reflectă surplusul resurselor permanente în raport c u imobilizările, surplus
care poate fi preluat pentru finanțarea stocurilor și creanțelor din parte de jos a bilanțului.
Fondul de rulment este indicatorul care asigură legătura dintre cele două părți ale bilanțului, fiind
expresia realizării echilibrului pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului pe
termen scurt, adică la finanțarea activelor curente, nete de datoriile curente (Ac nete).
Știind că resursele permanente corespund capitalurilor permanente, iar nevoile permanente acti velor
imobilizate, putem scrie:
FR = Cperm – Imob
unde: Cperm – capitaluri permanente
Imob – active imobilizate
FR 2015 = 49863 – 1647 = 48216 lei
FR 2016 = 32936 – 1647 = 31289 lei
FR 2017 = 119485 – 1647 = 117838 lei

Fig. nr . 5

În perioada 2013 – 2015, avem un fond de rulment negativ, FR<0, ne rezultă Cperm<Imob, semnifică
faptul că întreprinderea a finanțat o parte a investițiilor sale prin resurse pe termen scurt, lucru ce reflectă
o stare de dezechilibru financiar.
Porn ind de la elementele din partea de jos a bilanțului, fondul de rulment financiar se determină astfel:
FR = Nevoi permanente – Resurse temporare
Știind că nevoile temporare corespund activelor circulante (sau curente), iar resursele temporare
datoriilor pe termen scurt (sau curente), putem scrie:
FRF = Ac – Dc
unde: FRF – fond de rulment financiar
Ac – active circulante
Dc- datorii curente

FRF 2015 = 100462 – 52246 = 48216 lei
FRF 2016 = 111641 – 80352 = 31289 lei
FRF 2017 = 231862 – 114024 = 117838 lei

Analiza necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operatiuni
repititive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări, vânzări, plăți, salarii), al cărui total
trebuie acoperit cel puțin parțial de resurse stabile (fondul de rulment net). Ele reprezintă banii ce trebuie
rulați în intreprindere pentru a -i asigura funcționarea (după finanțarea imbilizărilor), care reclamă
cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienți.
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile a căror valoare încorporează
cheltuilei de fabricație și, pe de altă parte, creațele. Din suma acestor componente se scad datoriile.
Pe baza bilanțului, necesarul de fond de rulment se determină ca diferență:
NFR = (Avtive circulante+Cheltuieli în avans -Casa și conturi la bănci) – (Datorii ce trebuie plătite
într-un an+Credite bancare+Venituri în avans)
Simplificând relația de calcul inițială, nevoia de fond de rulmen t poate fi determinată astfel:

NFR = Stocuri+Creanțe -Datorii de exploatare

NFR 2015 = 87481 + 12095 – 52246 = 47330 lei
NFR 2016 = 95613 + 2004 – 80352 = 17262 lei
NFR 2017 = 119965 + 0 – 114024 = 5941 lei

Fig. nr. 6

Analiza trezo reriei nete
Trezoreria neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de bilanț Activ = Pasiv care conduce
la confruntarea fondului de rulment (FR ) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă
echilibrul financiar al întreprinderii, fi ind un rezultat al operațiunilor ce afectează toate posturile de
bilanț și rezultând din lectura pe orizontală a bilanțului financiar, respectiv:
a) a părții superioare:
TN = FR – NFR;
b) a părții inferioare:
TN = Disponibilități – Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreria activă –Trezoreria pasivă.

TN 2015 = 48216 – 47330 = 886 lei
TN 2016 = 31289 – 17262 = 14027 lei
TN 2017 = 117838 -5941 = 111897 lei
Trezoreria activă cuprinde disponibilități curente degajate de funcționarea întreprinderii, la care se
adaugă plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente, soldurile creditoare de bănci și efectele
scontate (în afara bilanțului).
În cazul de față avem de a face cu o tre zorerie netă pozitivă. Ea este expresia realizării întregului
echilibru financiar (pe termen lung și scurt).
FR<0 și NFR<0, când resursele din exploatare acoperă un excedent crescut de lichidități și numai o
parte a activului imobil

Analiza lichidității ș i solvabilității
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale e a se transforma în bani, aceasta putând
fi și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bă nești, respectiv de
a-și onora plățile la termenele scadente.

Cele mai utlizate rate de lichiditate sunt:
a) Rata lichidității generale (Rlg), care se determină prin raportarea valorii activelor curente la
valoarea pasivelor curente.

Rlg
· 100

Rlg 2015
· 100 = 1,92%

Rlg 2016
· 100 = 1,39%

Rlg 2017
· 100 = 2,03%

b) Rata lichidității restrânse (Rlr), este cunoscută și sub denumirea de “rata rapidă” sau “testul
acid (quick ratio)“ , potrivit teoriei econom ice nord -americane. Ea exprimă capacitatea
întreprinderii de a -și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.
Ca modalități de calcul, rata lichidității restrânse se poate determina, astfel:
 Prin scăderea valorii stocurilor din valoare activelor curente și împărțirea diferenței astfel
obținute la valoarea pasivelor curente:
Rlr

Rlr 2015
= 0,25%

Rlr 2016
= 0,20%

Rlr 2017
= 0,98%

În cadrul studiilor de evaluare economică în special în cazul transmiterii dreptului de proprietate, se
folosesc indicatorii:

a) solvabilitatea generală

SG

SG 2015
= 1,92

SG 2016
= 1,39

SG 2017
= 2,03

b) solvabilitatea imediată

SI

SI 2015
= 0,25

SI 2016
= 0,20

SI 2017
= 0,98

c) solvabilitate globală

Sglobală

Sglobală 2015
= 1,95

Sglobală 2016
= 1,41

Sglobală 2017
= 2,05

d) rata solvabilită ții sau rata de autofinanțare a activelor

Rsolv
. 100

Rsolv 2015
. 100 = 48,83%

Rsolv 2016
. 100 = 29,07%

Rsolv 2017
. 100 = 51,17%

2.3. Organizarea contabilității stocurilor la S.C. FIT CAR OPRA S .RL.
Întreprinderile specializate în comerțul cu amănuntul sunt cele care asigură distribuția mărfurilor către
populaț ie, fiind practic ultimul element în lanțul de distribuție a mărfurilor. Aceste mă rfuri pot fi de
orice fel: alimente, îmbrăcă minte, piese de schimb etc.
Agenții economici care efectueză atât activităti de vânzare cu amănuntul cât ș i cu ridicata vor organiza
respectivele activități î n anumite spaț ii comerciale separate, cu gestiuni diferite pentru fiecare activitate,
iar în contabilitate oper ațiunile vor fi reflectate corespunză tor.

Contabilitatea financiară pentru activitatea unui magazin cu amă nuntul presupune,de re gulă,urmatoarele:
• contabilitatea stocurilor : cumpărare și vânzare de marfă ;
• salarizare, magazinele mici având în general u n număr mic de angajaț i;

• contabilitatea imobilizărilor, de exemplu: mașină , sediul magazinului, etc;
• contabilitatea serviciilor p restate de furnizorii de utilități: energie, apă , telefonie, salubritate , etc. sau cu
chiria sediului (în cazul î n care spțiul comercial este î nchiriat);
• contabilitatea altor servicii, cum ar fi serviciile de contabilitate;
• înregistrarea extraselor de bancă , gestionarea casieriei;
• repartizări sub forma dividendelor către asociaț i.

Prin natura obiectului sau de activitat e , un magazin lucrează cu marfă, adica bunuri pe care
întreprinderea le cumpără în vederea revânzării. Stocurile de marfă sunt reflectate în contul 371 Mă rfuri.

Particularitățile comerțului cu amă nuntul sunt :
 stocurile de marfă se înregistrează în cont abilitate la prețul de vânzare cu amănuntul
 Încasările au loc de regulă î n num erar, în momentul achiz iției.

Vânzarile sunt înregistrate î n contabilitate pe baza raportu lui “Z” al casei de marcat , care se obține la
sfârș itul zilei.

Rapo rtul Z este rapo rtul fiscal de închidere zilnică și reprezintă documentul care conține aceleași
elemente de identificare ca și bonul fiscal, plus numărul bonurilor emise în ziua respectivă: valoarea
totala a operaț iunilor efectuate ș i totalul taxei pe valoarea adaugată , cu precizarea nivelului cotei,
valoarea totală a operaț iunilor scut ite de taxa pe valoarea adaugată, precum ș i valoa rea taxelor care nu se
cuprind î n baza de impozit are a taxei pe valoarea adaugată.Î n cazul vânzărilor cu amă nuntul efectuate
prin magazine că tre agenți economici ori către alte categorii de cumpără tori în afara de populatie,
utilizatorii sunt obligați să emită bon fiscal și, la cerere, factura fiscală .
Contul 371 Marfuri
Contul 371 "Marfuri"
Cu ajuto rul acestui cont se ține evidența existenței și miscării stocurilor de mă rfuri.
Contul 371 " Marfuri" este un cont de activ.
În debitul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a mă rfurilor achizitionate (401, 408, 446, 542);
– valoarea la pret de inregistrare a marf urilor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatilor
(456);
– valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401);
– valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura
obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, vandute ca atare (301, 302, 303, 361);
– valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacer e (345);
– valoarea la pret de î nregistrare a marfurilor primite de la societatile din grup, a lte societati legate prin
participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
– valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit
(607, 758);
– valoarea adaosului comercial și taxa pe valoa rea adaugată neexigibila, în situația în care evidența
mărfurilor se ț ine la preț cu amă nuntul (378, 4428).
În cred itul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a mă rfurilor ie șite din gestiune prin vânzare ș i lipsurile d e inventa r

(607);
– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor trimise la terț i (357);
– valoarea adaosului comercial ș i a taxei pe valoarea adaugata neexigibilă aferentă mărfurilor ieș ite din
gestiune (378, 4428);
– valoarea la preț de înregistrare a m ărfurilor livrate societaților din grup, alte societăți legate prin
participații, unitate sau subunităț i (451, 452, 481, 482);
– valoarea donațiilor și pierderilor din calamităț i (658, 671).
Soldul contului repr ezintă valoarea la preț de înregistrare a măr furilor existente în stoc la sfârș itul
perioadei.

Studiu de caz
1. S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. achiziționează mărfuri de la furnizorul S.C. “X” S.R.L. pe bază de
factură fiscală în valoare de 3500 lei, adaos 30%, TVA 19%, TVA neexigibil.
a) achiziție mărfuri:
% = 401 4165
371 3500
4426 665
b) înregistrare adaos comercial:
371 = 378 1050

c) înregistrare TVA neexigibil:
371 = 4428 973,75

2. Se vând mărfuri în valoare de 4570 lei, adaos comercial 900 lei, TVA neexigibil 1039,30 lei.

a) aprovizionare în perioada anterioară:
% = 401 5438,30
371 4570
4426 868,30

371 = % 1939,30
378 900
4428 1039.3

b) vanzare mărfuri:
– livrare
4111 = % 6509,30
707 5470
4427 1039.30
– scădere din gestiune
% = 371 6509,30
607 4570
378 900
4428 1039,30

– încasare clienți prin cont bancar
5121 = 4111 6509,30

3) S.C. FIT CAR OPRA S.R.L. cumpără și revinde bunuri , achiziționate în luna mai 2016 la un preț
de 10000 lei + TVA 19%. La vâ nzarea ulterio ară a acestora se aplică un adaos comercial de 30%.
Ulterior se vând mărfuri în valoare de 7500 lei, sumă care include si TVA.
a) achiziție mă rfuri:

% = 401 11900
371 10000
4426 1900
b) înregistrare adaos comercial:

Adaos comercial = 30% x 10000 = 3000
Tva neexigibil = ( 10000 + 3000) x 19% = 2470
Pv cu amă nuntul = 10000 + 3000 + 2470 = 15470

371 = % 5470
378 3000
4428 2470
c) vânzare mă rfuri :
– în cazul plății cash î n magazin:

5311 = % 7500
707 6302.52
4427 1197,48

– în cazul plății cu cardul POS instalat î n magazin:

5125 = % 7500
707 6302,52
4427 1197,48

5121 = 5125 7500
d) scoatere din gestiune:

% = 371 7500
607 4652,60
378 1355,80
4428 1451,60

CONCLUZII

În urma studiului asupra întreprinderii, am observat o evoluție fluctuantă a întreprinderii.
În primul rând activitatea societății comerciale pe perioada 2015 – 2014, s -a dez voltat din punct de
vedere economic și financiar. Cheltuielile totale au crescut, dar de asemenea și veniturile totale.
Analiza financiară are rolul de a furniza un ansamblu de concepte, tehnici ș i metode care servesc,
pe de-o parte, la tratarea informaț iilor in terne si externe, iar pe de altă parte, la interpretar ea acestora în
scopul evaluării complexe a activității și rezultatelor î ntreprinderii, a per spectivelor sale de dezvoltare în
corelatie cu cerințele pieței și cu exigențele mediului concurențial î n care aceasta activează .
Rolul situaț iilor financiare a nuale este de a furniza informații privind poziția financiară a
întreprinderii ș i modificarea acesteia, necesare unor dif erite categorii de utilizatori î n luarea deciziilor.
În anul 2016, c ifra de afaceri a crescut cu 153849 lei față de cea din anul 2015, iar în anul 2017
cifra de afaceri a crescut cu 269195 lei față de cea din anul precedent.
Pe baza situațiilor financiare putem observa următoarea evoluți e:

Indicatori 2015 2016 2017
VT 277009 430858 700053
CT 263981 391863 606503
Pr. brut 13028 38995 93550
Imp. Profit 2178 6269 7001
Pr. net 10850 32726 86549

Societatea comercială a înregistrat în anul 2015 un profit în valoare de 13028 lei, urmând ca în
anul 2016 să crescă până la 38995 lei, iar în anul 2017 a ajuns la 86549 lei.
Acest profit s -a datorat în primul rând participării salariaților bine pregătiți dar și a
administratorului care s – a implicat în activitatea întreprinderii.
Pentru obținerea de profit este necesara în principal colaborarea între administrator și salariați,
dar relațiile dintre administrator și furnizori sunt importante deoarece acestea duc la câștigarea de noi
clienți.

În anul 2015 , firma a înregistrat un profit de 10850 lei, după care a crescut în anul 2016 ajungând
la o valoare 32726 lei, iar în anul 2017 firma ajunge la un profit de 86549 lei.
În perioada analizată 2015 -2017 , avem un fond de rulment pozitiv, FR>0, ne rezultă
Cperm>Imob.
Fondul de rulm ent pozitiv arată că sursele de finanțare ale întreprinderii cuprind suficiente
resurse stabile pentru a finanța în același timp integralitatea imobilizărilor și o fracțiune din activele
circulante.
Odată cu trecerea timpului, întreprinderea și – a căutat cât mai mulți furnizori pentru a – și
putea dezvolta și desfășura activitatea sa.
În concluzie pentru o bună gestioare a mărfurilor a întreprinderii este nevoie de o cunoștere în
domeniul contabilității a metodelor de evaluare a stocurilor și ce docume nte se utilizează pentru evidența
stocurilor.
Agenții economici trebuie să fie bine informați în legătură cu ținerea evidenței contabile corecte
atunci când doresc să facă comerț cu amănuntul.

BIBLIOGRAFIE

1. Avram Marioara – Contabilitatea financiară a firmei , Ed. Universitaria,
Craiova, 2009
2. Avram Marioara – Contabilitate managerială, Ed. Universitaria,
Craiova, 2005
3. Avram Marioara – Bazele contabilității, Ed. Universitaria, Craiova, 2009
4. Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo,
Deva 2006
5. Pătruțescu Monica – Contabilitatea societăților comerciale,
Drobeta Tr. Severin, 2010
6. Simion Dalia – Managementul financiar al întreprinderii,
Ed. Universitaria, Craiova, 2010
7. Simion Dalia – Analiză economico – financiară. Ed. Universitaria,
Craiova, 2011
8. *** – O.M.F.P. 3055/2009
9. *** – Noile reglementări contabile Ordinul M.F.P.
1802/2014
10. *** – Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile
conforme cu Directivele Europene, Ed. CECCAR,
2010

ANEXE

Bilanț prescurtat
la data de 31.12.20 16
-lei-
Denumirea elementului Nr.
rd. Sold la
01.01.201 6 Sold la
31.12.2 016
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.
201+203+205+2071+208+233+234 -280-290-2933) 01 1647 1647
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.
211+212+213+214+231+232 -281-291-2931) 02 0 0
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 261+263+265+267 –
296) 03 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01+02+03) 04 1647 1647
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (ct. 301+302+303+/
308+331+332+341+345+346+/ –
348+351+354+356+357+358+361+/ -368+371+/ -378+381+/ –
388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091 -4428) 05 87481 95613
II.CREANȚE ( ct. 267 –
296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+44
24+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461
+473 -491-495-496+5187) 06 12095 2004
III.INVESTIȚII PE TERMEN SCURT (ct.
501+505+506+508+5113+5114 -591-595-596-598) 07 0 0
IV.CASA ȘI CONTURI LA BĂ NCI (ct.
5112+512+531+532+541+542) 08 886 14024
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05+06+07+08) 09 100462 111641
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 0 0
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct.
161+162+166+167+168 –
169+269+4 01+403+404+405+408+419+421+423+424
+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+44
4+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462
+473+509+5186+519) 11 52246 80352
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE
NETE (rd.09+10 -11-18) 12 48216 31289
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATOR II CURENTE
(rd.04+12) 13 49863 32936
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN (ct.
161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424
+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+44
4+446+447+4481+451+453+455+456+457+4 581+46214 0 0

+473+509+5186+519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151 ) 15 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care: 16 0 0
– subvenții pentru investiții (ct. 131+132+133+134+138) 17 0 0
– venituri înregistrate în avans (ct. 472) 18 0 0
J. CAPITAL ȘI REZERVE 0 0
I.CAP ITAL (rd.20+21+22), din care: 19 200 210
– Capital subscris vărsat (ct. 1012) 20 200 210
– Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 21 0 0
– Patrimoniul regiei (ct.1015) 22 0 0
II.PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 23 0 0
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 24 0 0
IV.REZERVE (ct. 106) 25 0 0
Acțiuni proprii (ct. 109) 26 0 0
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.141) 27 0 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 28 0 0
V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
SOLD C (ct.117) 29 38813 0
SOLD D (ct.117) 30
VI.PROFITUL SAU PIE RDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
SOLD C (ct. 121) 31 10850 32726
SOLD D (ct. 121) 32 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 33 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 19+23+24+25 -26+27 –
28+29 -30+31 -32-33) 34 49863 32936
Patrimoniul public (ct. 1016) 35 0 0
CAPITALURI – TOTAL (rd. 34+35) 36 49863 32936

COTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
La data de 31.12.2016
-lei-
Denumirea indicatorilor Nr.r
d. Exercițiul
financiar
2015 Exercițiul
financiar
2016
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 277009 430858
Producția vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 0 0
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 277009 430858
Venituri din dobânzi înregistrate de entită țile al căror obiect de
activitate îl constituie leasingul (ct. 766) 04 0 0
Venituri din subvenții din exploatare aferente cifrei de afaceri 05 0 0

nete (ct. 7411)
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în
curs de execuție (ct. 711) 0 0
Sold C 06 0 0
Sold D 07 0 0
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale
proprii și capitalizată (ct. 721+722) 08 0 0
4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758+7815) 09 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+06 –
07+08+09) 10 277009 430858
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile (ct. 601+602 -7412) 11 0 0
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 12 1503 3373
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)(ct. 605 –
7413) 13 0 0
c) Cheltui eli privind mărfurile (ct. 607) 14 244716 367765
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care: 15 14922 18552
a) Salarii și indemizații (ct. 641+642+643+644 -7414) 16 12150 15110
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct. 645 -7415) 17 2772 3442
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și
necorporale (rd. 19 -20) 18 0 0
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 19 0 0
a.2) Venituri (ct. 7813) 20 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.22 –
23) 21 0 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 22 0 0
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 23 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 2873 2244
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628 –
7416) 25 2252 1988
8.2. Chel tuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
(ct. 635) 26 40 70
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate
(ct.652+ 658) 27 581 186
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregistrate de
entitățile al căror obiect de activit ate îl constituie leasingul (ct.
666) 28 0 0
Ajustări privind provizioanele (rd. 30 -31) 29 0 0
– Cheltuieli (ct. 6812) 30 0 0
– Venituri (ct. 7812) 31 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 11 la
15+18+21+24+29) 32 263981 391863
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
– Profit (rd. 10 -32) 33 13028 38995

– Pierdere (rd. 32 -10) 34 0 0
9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613) 35 0 0
– din care, veniturile obținutela entitățile afiliate 36 0 0
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fa c parte
din activele imobilizate (ct. 763) 37 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 38 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 39 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 40 0 0
Alte venituri financiare (ct. 762+764+ 765+767+768) 41 0 0
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 35+37+39+41) 42 0 0
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și
investițiile deținute ca active circulante (rd. 44 -45) 43 0 0
– Cheltuieli (ct. 686) 44 0 0
– Venituri (ct. 786) 45 0 0
13. Chelt uieli privind dobânzile (ct. 666 -7418) 46 0 0
– din care, cheltuieli în relația cu entitățile afiliate 47 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 48 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 43+46+48) 49 0 0
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR (Ă): 0 0
– Profit (rd. 42 -49) 50 0 0
– Pierdere (rd. 49 -42) 51 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă): 0 0
– Profit (rd. 10+42 -32-49) 52 0 0
– Pierdere (rd. 32+49 -10-42) 53 0 0
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 54 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 55 0 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ: 0 0
– Profit (rd. 54 -55) 56 0 0
– Pierdere (rd. 55 -54) 57 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 58 277009 430858
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 263981 391863
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): 0 0
– Profit (rd. 58 -59) 60 13028 38995
– Pierdere (rd. 59 -58) 61 0 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 62 2178 6269
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
(ct.698) 63 0 0
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
– Profit (rd. 60 -61-62-63) 64 10850 32726
– Pierdere (rd. 61+62+63 -60) 65

Bilanț prescurtat
la data de 31.12.201 7
-lei-
Denumirea elementului Nr.
rd. Sold la
01.01.201 7 Sold la
31.12.201 7
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.
201+203+205+2071+208+233+234 -280-290-2933) 01 1647 1647
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.
211+212+213+214+23 1+232 -281-291-2931) 02 0 0
III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 261+263+265+267 –
296) 03 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01+02+03) 04 1647 1647
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (ct. 301+302+303+/
308+331+332+341+345+346+/ –
348+351+354+356+357+358+361+/ -368+ 371+/ -378+381+/ –
388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091 -4428) 05 95613 119965
II.CREANȚE (ct. 267 –
296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+44
24+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461
+473 -491-495-496+5187) 06 2004 0
III.INVESTIȚII PE TERME N SCURT (ct.
501+505+506+508+5113+5114 -591-595-596-598) 07 0 0
IV.CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI (ct.
5112+512+531+532+541+542) 08 14024 111897
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05+06+07+08) 09 111641 231862
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
D. DATORII : SUMELE C ARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA
UN AN (ct. 161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+4
23+424+426+427+4281+431+437+4381+441+
4423+4428+444+446+447+4481+451+453+45
5+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 11 80352 114024
E. ACTIVE CIRC ULANTE NETE/DATORII
CURENTE NETE (rd.09+10 -11-18) 12 31289 117838
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE (rd.04+12) 13 32936 119485
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ MAI MARE
DE UN AN (ct. 161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+41 9+421+4
23+424+426+427+4281+431+437+4381+441+
4423+4428+444+446+447+4481+451+453+4514 0 0

5+456+457+4581+462+473+509+5186+519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151 ) 15 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care: 16 0 0
Subvenții pentru investiții (ct.475) 17 0 0
Veni turi înregistrate în avans (ct. 472) – total (rd. 19+20) din
care: 18 0 0
Sume de reluat într -o perioadă de până la un an (ct. 472) 19 0 0
Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an (ct. 472) 20 0 0
Fondul comercial negativ (ct. 2075) 21 0 0
J. CAPI TAL ȘI REZERVE 0 0
I.CAPITAL (rd.20+21+22), din care: 22 210 210
– Capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 210 210
– Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24 0 0
– Patrimoniul regiei (ct.1015) 25 0 0
II.PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0 0
III.REZERVE DIN REEVA LUARE (ct. 105) 27 0 0
IV.REZERVE (ct. 106) 28 0 0
Acțiuni proprii (ct. 109) 29 0 0
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.141) 30 0 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 31 0 0
V.PROFITUL SAU PIERDERE A REPORTAT(Ă)
SOLD C (ct.117) 32 0 32726
SOLD D (ct.117) 33 0 0
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
SOLD C (ct. 121) 34 32726 86549
SOLD D (ct. 121) 35 0 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 36 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 19+23+24+25 -26+27 –
28+29 -30+31 -32-33) 37 32936 119485
Patrimoniul public (ct. 1016) 38 0 0
CAPITALU RI – TOTAL (rd. 34+35) 39 32936 119485

COTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
La data de 31.12.2017
-lei-
Denumirea indicat orilor Nr.
rd. Exercițiul
financiar
2016 Exercițiul
financiar
2017
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03 -04+05+06) 01 430858 700053
Producția vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 0 0
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 430858 700053
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 0 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile al căror obiect de
activitate îl constituie leasingul (ct. 766) 05 0 0
Venituri din subvenții din exploatare aferente cifrei de afaceri
nete (ct. 7411) 06 0 0
2. Venituri aferente costului producției în curs de execuție
(ct. 711+712) 0 0
Sold C 07 0 0
Sold D 08 0 0
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale
proprii și capitalizată (ct. 721+722) 09 0 0
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417+781 5) 10 0 0
– din care, venituri din fondul comercial negtiv 11 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+07 –
08+09+10) 12 430858 700053
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile (ct. 601+602 -7412) 13 0 0
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 14 3373 868
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)(ct. 605 –
7413) 15 0 0
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 16 367765 581806
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17 71 0
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20), din care: 18 18552 21115
a) Salarii și indemizații (ct. 641+642+643+644 -7414) 19 15110 17200
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct. 645 -7415) 20 3442 3915
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și
necorporale (rd. 22 -23) 21 0 0
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 22 0 0
a.2) Venituri (ct. 7813) 23 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.25 –
26) 24 0 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 25 0 0
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 26 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 2244 2649
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe (ct. 28 1988 2524

611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628 –
7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
(ct. 635) 29 70 40
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652+658) 30 186 85
Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregistrate de
entitățile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct.
666) 31 0 0
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 -34) 32 0 0
– Cheltuieli (ct. 6 812) 33 0 0
– Venituri (ct. 7812) 34 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 13 la 16 –
17+18+21+24+27+32) 35 391863 606503
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: 0 0
– Profit (rd. 12 -35) 36 38995 93550
– Pierdere (rd. 35 -12) 37 0 0
9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613) 38 0 0
– din care, veniturile obținutela entitățile afiliate 39 0 0
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte
din activele imobilizate (ct. 763) 40 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 41 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 42 0 0
– din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 43 0 0
Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768) 44 0 0
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 38+40+42+44) 45 0 0
12. Ajustări de valoare privind imo bilizările financiare și
investițiile deținute ca active circulante (rd. 47 -48) 46 0 0
– Cheltuieli (ct. 686) 47 0 0
– Venituri (ct. 786) 48 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 -7418) 49 0 0
– din care, cheltuieli în relația cu entitățile afiliate 50 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 51 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 46+49+51) 52 0 0
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): 0 0
– Profit (rd. 45 -52) 53 0 0
– Pierdere (rd. 52 -45) 54 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă): 0 0
– Profit (rd. 12+45 -35-52) 55 0 0
– Pierdere (rd. 35+52 -12-45) 56 0 0
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 57 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58 0 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ: 0 0
– Profit (rd. 57 -58) 59 0 0
– Pierdere (rd. 5 8-57) 60 0 0

VENITURI TOTALE (rd. 12+45+57) 61 430858 700053
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35+52+58) 62 391863 606503
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): 0 0
– Profit (rd. 61 -62) 63 38995 93550
– Pierdere (rd. 62 -61) 64 0 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 65 6269 0
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
(ct.698) 66 0 7001
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR: 0 0
– Profit (rd. 63 -64-65-66) 67 32726 86549
– Pierdere (rd. 64+65+66 -63) 68 0 0