SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației [629613]

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

1
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
CAPITOLUL I: PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR CU VEGETAȚIE
FORESTIERĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.1 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE LA NIVEL
GLOBAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
1.2 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE LA NIVEL
EUROPEAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1.3 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE Î N ROMÂNIA
10
1.4 IMPORTANȚA REGENERĂRII PĂDURILOR DIN ROMÂNIA ……………………. 15
CAPITO LUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND GENUL PINUS ………………………. 18
2.1 SISTEMATICA GENULUI PINUS ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.2 DESCRIEREA MORFOLOGICĂ A SPECIEI PINUS PINEA ………………………….. ….. 19
2.3 IMPORTANȚA ȘI UTILIZAREA SPECIEI PINUS PINEA ………………………….. … 22
CAPITOLUL III. LOCUL CERCETĂRILOR, AMPLASARE ………………………….. ……. 23
3.1 RECOLTAREA MATERIALULUI BIOLOGIC ………………………….. ………………… 23
3.2 CLĂDIREA ICHAT DIN CADRUL CAMPUSULUI USAMV CLUJ -NAPOCA …… 24
CAPITOLUL IV: MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE LUCRU …………………. 25
4.1 DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC ………………………….. ……………………… 25
4.2 DETERMINAREA CARACTERELOR ANALIZATE LA SEMINȚE …………………… 25
4.2.1. Determinarea diametrului și lungimii semi nțelor ………………………….. ………………. 25
4.2.2. Determinarea greutății semințelor ………………………….. ………………………….. ……….. 26
4.3 MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR PENTRU
ANALIZA GERMINAȚIEI SEMINȚELOR ………………………….. ………………………….. ……. 28
CAPITOLUL V: REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. …….. 29
5.1 REZULTATE PRIVIND CARACTERELE SEMINȚELOR ………………………….. …….. 29
5.1.1 Rezultate privind caracterele semințelor recoltate în urmă cu 10 ani (semințe vechi)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
5.1.2 Rezultate privind caracterele semințelor recoltate în urmă cu un an ( semințe noi) 32

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

2
5.1.3 Statistici descriptive bivariate ………………………….. ………………………….. ……………… 35
5.2 REZULTATE PRIV IND GERMINAȚIA SEMINȚELOR ………………………….. ……….. 38
5.2.1 Rezultate privind germinația semințelor recoltate în urmă cu 10 ani …………………. 38
5.2.2 Rezultate privind germinația semințelor recoltate în urmă cu 1 an ……………………. 41
5.3. REZULTATE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANTULELOR ………………………….. … 44
CAPITOLUL VI: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ……………………… 54
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 55
WEBOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 56
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 57

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

3

ASPECTE P RIVIND STIMULAREA GERMINAȚIEI SEMINȚELOR ȘI
DEZVOLTAREA PLANTULELOR DE PINUS PINEA
Steluța -Maria SÎNGEORZAN, Liviu HOLONEC, Alina TRUȚA
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca,
Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,Cluj -Napoca, Româ nia;

REZUMAT

Prezenta lucrare are ca scop aplicarea unor metode de influențare a capacității de
germinație. Studiul constă în folosirea unui stimulator de creștere urmărind capacitatea de
germinație a semințelor de Pinus pinea (pinul umbrelă) în condiț ii de laborator.
S-au folosit semințe de proveniențe di ferite, respectiv Spania, Grecia și Italia ,
împărțite în două categorii, semințe recoltate în urmă cu 10 ani și semințe recoltate în urmă cu
un an. S -au folosit vase cu mai multe alveole și un singur tip de substrat edafic. La această
metodă s -au efectuat două variante, la prima variantă, semințele au fost îmbibate în apă de la
robinet, iar pentru a doua variantă semințele au fost îmbibate în stimulator de creștere
(Atonik).
Cea mai înaltă rată de ger minare a fost obținută în variantele trat ate cu stimulatorul de
creștere, de asemenea și în cazul dezvoltării semințelor.

CUVINTE CHEIE
Pinus pinea, germinație, semințe, substrat, stimulator

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

4
ASPECTS REGARDING THE STIMULATION OF SEEDS’
GERMINATION A ND THE SEEDLINGS’ GROWTH IN PINUS PINEA

Steluța -Maria SÎNGEORZAN , Liviu HOLONEC, Alina TRUȚA
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca,
3-5 Manastur St., 400372 Cluj-Napoca, Romania;

ABSTRACT

Through the studies and rese arches carried out in the present paper, it was attempted to
apply methods of upward influence in the germination capacity. The study consists of the use
of a growth stimulator, following the germination capacity of Pinus pinea seeds (umbrella
pine) under laboratory conditions.
Seeds of different origins were used, namely Spain, Italy and Greece, divided into
two categories, seeds harvested 10 years ago and seeds harvested one year ago. Multiple
alveoli vessels and only one type of edaphic substratum were also used. Two variants were
made to this method, in the first variant the seeds were soaked in tap water and for the second
variant the seeds w ere soaked in growth stimulant (Atonik).
The highest germination rate was obtained in variants treat ed with the growth
stimulant, as well as in the case of seed development.

KEYWORDS
Pinus pinea , germination, seeds, substratum, stimulant

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

5
INTRODUCERE

Pădurea a fost considerată întotdeauna partener ul omului în evoluția sa. Este o sursă
naturală, inestimabilă, un compliment al civilizației rurale (adăpost, hrană și lemn), iar în ziua
de astăzi tinde să fie un compliment al civilizației urbane , prin cal itățile de igienizare a
mediului prin funcția sanitară, crearea unui mediu pentru odihnă și recrearea populației prin
funcția recreativă, dar și de cercetare pentru conservarea naturii prin funcția științifică.
Lucrarea de față are ca obiect de studiu influența unui stimulator de creștere asupra
germinației și dezvoltării plantulelor de Pinus pinea, acestea având mai multe proveniențe.
Studiul s -a efectuat în laboratoarele de Împăduriri din cadrul Facultății de Horticultură,
Departamentul Silvicultură, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din
Cluj-Napoca, iar baza materialelor bibliografice din cadrul bibliotecii Universității de Științe
Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

6
CAPITOLUL I: PREZENTARE GENERALĂ A SUPR AFEȚELOR CU
VEGETAȚIE FORESTIERĂ

1.1 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE LA
NIVEL GLOBAL

Pădurile de pe glob, reprezintă circa 30,32% din suprafața uscatului, adică în jur de
3.952.025 mii de hectare. Acestea, sunt în general, dispersate uniform și există suprafețe
întinse în care pădurile ocupă circa 50% din totalul suprafeței ( ca de exemplu Rusia și țările
nordice din Europa), dar există și unele zone în care suprafața cu vegetație forestieră este sub
10%. În ceea ce privește productivitatea, păd urile dețin un volum de aproximativ 434.219
milioane de metri cub. Volumul mediu este de aproximativ 109,87 pe hectar, ceea ce
înseamnă că valoarea de ansamblu a arboretelor este relativ bună (tabelul 1.1). La nivel
mondial, suprafața pădurilor a s uferit numeroase transformări, iar caracteristica principală
fiind reducerea acesteia. Datele de sinteză au fost preluate de pe site -ul oficial al F.A.O. (Food
and Agriculture Organisation).

Figura 1.1 Răspândirea pădurilor pe glob ( www.edu.ro )
Pe parcursul aniilor suprafața forestieră la nivel mondial a avut de suferit, toate aceste
transformări s -au derulat în timp din 1990 până în 2010, în fiecare an s -a produs o schimba re.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

7
Conform statisticilor realizate , America de sud a suferit o mare pierdere între 2005 -2015,
circa 4 mililoane de hecta re de pădure pe an, aceasta fiind urmată de Africa cu 3,4 milioane de
hectare anual. La fel și Oceania , de asemenea a avut o pierdere de circa 700.000 ha în
perioada 2005 -2015. În Australia s -au mărit pierderile mari de pădure din 2000 până în 2015,
datorită incendiilor forestiere și secetă severă. Zona de pădure din America de Nord și
Centrală a fost estimată aproape aceeași în 2010 ca și în 2005, zonele de pădure din Europa au
continuat să se extindă, deși într -un ritm mai lent (700.000 ha pe an) decât în anii 19 90
(900.000 ha pe an). Asia a înregistrat un câștig mai mult de 2,2 milioane de hectare pe an în
perioada 2005 -2015, chiar dacă în anii 1990 a avut o pierdere de aproxi mativ 600.000 de
hectare pe an.
Tabelul 1.1 .

Evoluția volumului de masă lemnoasă pe picior, în perioada anilor 1995 -2015
(www.fao.com )

Nr crt Regiunea Masa lemnoasă pe picior
(milioane m3) (m3/ha)
2000 2005 2015 1995 2005 2010 2015
1 Africa 69.373 66.171 64.957 99 101 102 123
2 Asia și Pacific 56.066 53.161 51.308 75 73 70 84
3 Europa 102.063 105.374 107.264 103 106 107 110
4 America Latină 142.224 136.967 132.290 154 155 154 163
5 Orientul
Apropiat 4.399 4.520 4.562 34 37 38 42
6 America de
Nord 65.155 67.051 68.101 107 109 111 118
7 Mondial 445.252 439.000 434.219 109 110 110 640

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

8
1.2 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE LA
NIVEL EUROPEAN
Pădurile din UE se întind pe o suprafață 161 de milioane de hectare (4 % din
supraf ețele forestiere mondiale). Acestea acoperă aproximativ 38 % din suprafața Uniunii :
pădurile din șase state membre ( Franța, Finlanda , Germania, Polon ia, Spania și Suedia)
reprezintând două treimi din suprafețele forestiere europen e. La nivel național, dimensiunile
variază semnificativ: dacă în Finlanda, Suedia și Slovenia peste 60 % din suprafața țării este
acoperită de păduri, în Țările de Jos și Regatul Unit proporția este de 11 %. S pre deosebire de
alte regiuni ale lumii în car e despăduririle rămân o problemă majoră, suprafața forestieră a
Uniunii Europene este în creștere. Ea a crescut cu aproximativ 11 milioane de hectare între
1990 și 2010, în special ca urmare a expansiunii sale naturale și a eforturilor de împădurire.
Numer oasele tipuri de păduri din Uniunea Europeană reflectă diversitatea sa geoclimatică
(păduri boreale, păduri alpine de conifere etc.). Arealul lor depinde, de climă, sol, altitudine și
topografie. Doar 4 % dintre păduri rămân neafectate de intervenția omulu i. 8 % sunt plantații,
iar restul aparține categoriei pădurilor „semi -naturale”, adică modelate de om. De altfel,
majoritatea pădurilor europene sunt deținute de proprietari privați (aproximativ 60 % din
suprafețe, față de 40 % de păduri publice).
Pădurile din pu nct de vedere ecologic, furnizează numeroase servicii ecosi stemice.
Acestea contribuie la protejarea solurilor (împotriva eroziunii), participă la circuitul apei în
natură și echilibrează clima la nivel local (mai ales prin evapotranspirație), precu m și la nivel
mondial (îndeosebi prin stocarea carbonului). Pădurile p rotejează biodiversitatea, oferind un
habitat pentru numeroase specii. Prin exploatarea pădurilor se generează resurse cum ar fi
lemnul, unde 134 de milioane de hectare de pădure sunt disponibile pentru furnizarea de
lemn. Ca p rincipala utilizare este cea energetică, cu un procent de 42 % din volum, față de
24 % pentru fabricile de cherestea, 17 % pentru industria hârtiei și un procent de 12 % pentru
sectorul panourilor. Jumătatate di n energia regenerabilă consumată de UE este produsp din
lemn. P ădurile furnizează produse „nelemnoase”, cum ar fi ciuperci , fructe de pădure, rășină ,
plută și uleiuri . De asemenea, aceastea oferă cadrul pentru anumite servicii (vânătoare, turism
etc.). În zonele rurale, pădurile sunt o sursă de locuri de muncă. Sectorul forestier
(silvicultură, industria lemnului și a hârtiei) reprezintă în jur de 1 % din PIB -ul UE, această

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

9
valoare putând ajunge până la 5 % în Finlanda, și oferă aproximativ 2,6 milioane d e locuri de
muncă.
Pe lângă numeroasele beneficii și servicii pe care ni le oferă pădurea, aceasta este
amenințată de anumiți factori abiotici (fizici sau chimici) cum ar fi incendiile (în special în
zona mediteraneană, furtunile , secetele și poluarea at mosferică (emisiile provenite de la
traficul rutier) . Pe lângă acești factori, un risc major pentru biodiversitate îl contituie
construcțiile de infrastructuri de transport.
În ceea ce privește deteriorarea pădurilor, este simțită și prezența factorilor b iotici cum
ar fi insectele și cervidele, dar și a bolilor. A proximativ 6 % din suprafață este afectată de cel
puțin unul dintre acești factori. Schimbările climatice reprezintă deja provocări pentru
pădurile europene. Acestea vor afecta, probabil, în mod d iferențiat din punct de vedere
geografic, viteza de creștere a pădurilor, aria lor de răspândire și cea a anumitor paraziți,
precum și frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.

Figura 1.2. Reprezentarea suprafețelo r ocupate de pădure la nivel European
(www.wikipedia.ro )

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

10
1.3 PREZENTARE GENERALĂ A SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE ÎN
ROMÂNIA
România deține pe plan european aproximativ 6,4 milioane de hecta re, care reprezintă
aproximativ 27% din suprafața țării. Datorită aplicării legilor de reconstituire a dreptului de
proprietate, fondul forestier s -a împărțit în fond forestier proprietate publică și fond forestier
proprietate privată.
Fondul forestier p roprietate publică a statului avea la data de 31.12.1990 o suprafață
totală de 6.341.260 ha. Față de situația din 31.12.1990 fondul forestier proprietate publică a
statului s -a diminuat considerabil ca urmare a aplicării legilor. Suprafața fondului foresti er
proprietate publică a statului, administrată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, la data
de 31.12.2018, este de 3.135.927 ha (www.rosilva.ro ).

Figura 1 .3 Suprafața fondului forestier proprietate publică a statului
Sursa: ( www.rosilva.ro )

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile/subunitățile din subordine,
asigură, la cererea proprietarilor de fond forestier, personae fizice și juri dice, pe bază de
contract, administrarea sau serviciile silvice pentru suprafețele de teren forestier deținute de
aceștia. În tabelul 1.2 se poat observa suprafețele de fond forestier proprietate privată
(www.rosilva.ro ).

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

11
Suprafețe de fond forestier proprietate privată
Tabelul 1.2.
Forma de proprietate Suprafețe de fond forestier (ha)
Validate Puse în posesie
Persoane fizice 1.425.703 1.309.225
Unități administrativ –
teritoriale 968.806 956.956
Unități de învățăm ânt 7.503 7.295
Unități de cult 128.764 123.771
Forme asociative de
proprietate 766.793 750.665
Academia Română 16.692 16.412
Fundația Elias 2.989 2.006
TOTAL 3.317.150 3.166.330
(Sursa: www.rosilva.ro )
Suprafeț ele fondului forestier prezintă o distribuție neuniformă a suprafețelor care se
datorează tăierilor masive din zonele accesibile (câmpie, dealuri Figura 3). În perioada anilor
1829 -1930 rezultă că suprafața pădurilor a suferit o diminuare cu peste 2 milioa ne de hectare
pentru extinderea căilor de comunicație, a terenurilor agricole, a localităților, etc. O ultimă
mare reducere a fodului forestier a avut loc în perioada anului 1920, ca efect a aplicării
reformei agrare, în urma căreia s -a defrișat circa 1,2 milioane de hectare.

Figura 1 .4 Structura fondului forestier pe forme de relief
Sursa: ( www.roifn.ro )

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

12
Procentele reduse de împădurire din zona câmpiei se corelează cu secete frecvente și
prelungite, așa cum despădu ririle din zona de deal și de coline, dar și tăierile masive din zona
de munte se corelează cu fenomene de torențialitate și degradare ale terenurilor.
Datorită diversității mari a condițiilor naturale, a bogăției și diversității genetice și
ecologice, pă durile României îndeplinesc un complex de funcții de protecție, condiționând,
echilibrul în natură și dezvoltarea durabilă și economico -socială a țării. Pădurile României în
raport cu funcțiile social -economice și ecologice, se structurează în două mari gr upe
duncționale, 5 subgrupe și 58 de categorii funcționale.
Cele două grupe funcționale sunt:
1. Grupa I -a – păduri cu funcții speciale de protecție (66%)
2. Grupa II -a – păduri cu funcții de producție și protecție (34%).
Structura pădurilor în raport cu princi palele categorii ale funcțiilor speciale de
protecție este prezentată în Figura 4.
Sunt reprezentate grafic cele 5 subgrupe, care îndeplinesc următoarele funcții:
ș păduri cu funcții de protecție a apelor: 31%;
ș păduri cu funcții de protecție a terenuril or și a solurilor: 42%;
ș păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și industriali dăunători: 6%;
ș păduri cu funcții de recreere: 11%;
ș păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier: 10%.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

13

Figura 1 .5 Structura fondului forestier pe categorii funcționale
Sursa: ( www.rosilva.ro )

Ponderea ridicată a pădurilor cu destinație specială să îndeplinească funcții de
protecție reprezintă o caracteristică importa ntă și specială a silviculturii românești. Ea este
justificată prin particularitățile cadrului natural precum și de cerințele ecologice, economice și
sociale specifice țării noastre. Aceasta este motivația faptului că în România s -a ajuns la cea
mai evolua tă teorie și practică a funcțiilor pădurilor și la cea mai avansată și mai modernă
zonare funcțională a pădurilor din Europa. Polifuncționalitatea și intensitatea ridicată a
funcțiilor protective ale pădurilor din România necesită o gospodărire intensivă ș i diferențiată
a acestora, după principiile managementului ecologic (Giurgiu, 1993).
Suprafața pădurilor, în anul 2018 a crescut față de anul precedent cu aproximativ
0,2%, iar volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,3%.

păduri cu funcții
de protecție a
apelor
31%
păduri cu funcții
de protecție a
terenurilor și a
solurilor
42% păduri cu funcții
de protecție
contra factorilor
climatici și
industriali
dăunători
6% păduri cu funcții
de recreere
11% păduri de interes
științific și de
ocrotire a
genofondului și
ecofondului
forestier
10% Păduri cu funcții speciale de protecție

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

14
Tabelul 1.3
Evoluția p rincipalilor indicatori silvici în anul 2018 comparativ cu anul 2017

Denumirea
indicatorilor
U.M.
2017
2018 Diferențe (±)
anul 2018 față
de anul 2017
Fondul forestier
național (la
sfârșitul anului
2018) – total
Din care:
– Suprafața
pădurilor
ha
65649 07
6583065
+18158

ha
6405814
6418213
+12399
Masa lemnoasă
recoltată
Mii m.c.
18315,8
19461,5
1145,7
Suprafața
parcursă cu tăieri
de regenerare a
pădurilor – total
Din care:
– Tăieri rase
ha
177296
181561
+4265

ha
3713
3435
-278
Supra fața
regenerată – total
ha
28032
27043
-989

Fondul forestier național la 31 decembrie 2018 a înregistrat o creștere de
aproximativ 0,3%. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de pășuni
împădurite și introducerii în fondul forest ier a terenurilor degradate și a terenurilor
neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic).

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

15
1.4 IMPORTANȚA REGENERĂRII PĂDURILOR DIN ROMÂNIA

Prin regenera rea pădurilor se înțelege înlocuirea genrației vârstnice de arbori cu o
generație tânără, care urmează să constituie un nou arboret. În cazul în care instalarea
pădurii nu este posibilă să se facă pe cale naturală, se parcurge la regenerarea pe cale
artifi cială.
În cazul regenerărilor artificiale, instalarea noului arboret se face prin semănare
sau plantare, folosind material de împădurire (semințe, butași, puieți). Semințele forestiere
constituie materialul de bază în crearea pădurilor pe cale artificială . S-a evaluat că prin
folosirea la împădurire numai a semințelor cu însușiri silvoproductive superioare, obținute
prin selecție, se pot obține sporuri apreciabile de masă lemnoasă. De asemenea, puieții
constituie principalul material de împădurire folosit la instalarea artificială a pădurii,
puieții fiind produși, de obicei, în pepiniere și mai rar recoltați din regenerări naturale. La
instalarea artificială a pădurii se folosesc și butași, care reprezintă principalul material de
multiplicare pe cale vege tativă a speciilor lemnoase ( Florescu, 1994).
Cea mai mare parte a lucrărilor de împădurire au fost executate în condiții
staționale extreme, ca de pildă plantarea cu salcâm a dunelor de nisip din sud -vestul și
nord-vestul țării, a nisipurilor marine din Do brogea și a terenurilor despădurite, toate
având carcater de pionerat, cu rezultate remarcabile, fiind înregistrate în analele
silviculturii europene, alături de alte acțiuni similare de anvergură (Popescu, Pătrășcoiu ,
2004).
Procesele de regenerare a pădu rilor au rol în ansamblul măsurilor silviculturale de
instalare, menținere a vegetației forestiere, asigurarea continuității producției de lemn și
consolidarea ecologică a pădurilor.
Regenerarea pădurilor se poate realiza pe cale naturală sau artificială astfel,
regenerarea naturală constă în reînoirea arboretelor din sămânța căzută pe sol, din arborii
existenți sau din lăstari și drajoni, iar regenerarea artificială constă în crearea unui nou
arboret prin împădurirea cu semănături directe, plantații sau b utășiri.
Principalele lucrări de regenerare a pădurii sunt:
► Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – mobilizarea solului, înlăturarea
păturii erbacee, întreținerea semințișului, receparea semințișurilor prejudiciate, depresajul,
rărirea semințișuri lor și a desișurilor pure.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

16
► Împăduirea propriu -zisă – lucrarea de instalare a vegetației pe cale artificială
pe terenurile în care nu a existat în trecut sau au dispărut din diferite cauze.
► Reîmpădurirea – acțiunea de instalare a pădurii pe terenuri de spădurite sau de
terenuri ocupate de arborete planificate pentru exploatare prin aplicarea tăierilor rase, ale
căror soluri posedă și își mențin însușirile favorabile vegetației forestiere .
► Refacerea – refacerea unui arboret degradat cu o cultură foresti eră, care
compozițional nu se diferențiază semnificativ de vechiul arboret.
► Substituirea – înlocuirea integrală sau în cea mai mare parte a speciilor, din
componența arboretelor existente, cu alte specii corespunzătoare stațiunii, însă valoroase
din punc t de vedere economic.
► Ameliorarea – lucrările prin care se intervine asupra condițiilor staționale ce
produc diminuarea vigoarei de creștere și reducerea consistenței.
► Completările – introducerea de puieți în golurile unde cei din plantația
anterioară s-au uscat din diferite cauze (secetă, inundații, pășunat) , în fazele de dezvoltare
semințiș -desiș, curând după înlăturarea arboretului parental, la adăpostul căruia s -a instalat
noa generație și înainte ca solul să -și piardă însușirile tip ic forestiere ( Florescu, 1994).
Regenerarea pădurilor în România a avut realizări nesemnificative până în anul 1900,
datorită aplicării tratamentelor silviculturale care nu urmăreau regenerarea naturală și a
preocupării scăzute pentru reîmpăduririle articiale.
Trecerea pădurilor în proprietatea statului în 1984 a marcat o nouă etapă în gestionarea
fondului național, aceasta fiind caracterizată prin supunerea tuturor pădurilor țării regimului
silvic, planificarea lucrărilor și utilizarea rațională a resurselor forestiere.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

17

Figura 1.6 Lucrări de regenerare a pădurilor, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2018
Sursa: ( www.insse.ro )

Cele mai mari suprafețe pe care s -au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s -au
înregist rat în regiunile de dezvoltare NORD -EST (26,0% din suprafața totală regenerată)
respectiv NORD -VEST (18,0%), urmate de regiunile de dezvoltare CENTRU (16,6%), VEST
(11,9%), SUD -EST (9,5%), SUD -MUNTENIA (9,0%), SUD -VEST OLTENIA (8,6%) și
BUCUREȘTI -ILFOV (0, 4%).

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

18

CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND GENUL PINUS

2.1 SISTEMATICA GENULUI PINUS

Genul Pinus cuprinde un număr mare de specii lemnose din emisfera nordică, peste
120 specii de arbori, rar arbuști, cu numeroase s ubspecii și var ietăți. Sunt specii rezistente la
ger și secetă și puțin pretențioase față de sol (Holonec, 2015).
Maturația este bienală, semințele se împrăștie obișnuit în primăvara a treia. Conurile în primul
an se dezvoltă foarte puțin, iar după coacere se desfac în g eneral greu, rămânând deseori pe
arbore până târziu (Holonec, 2015).
Acest gen prezintă frunze aciculare persistente, grupate câte două , trei sau cinci într -o teacă,
astfel că speciile genului sunt structurate în două subgenuri, trei grupe și șapte secț ii, după
cum urmează (Clinovschi, 2005).
GENUL PINUS
Subgenul DIPLOXYLON Koehne

cu 2 ace
1. Secția Eupitys Spach
– P. sylvestris L.
– P. montana Mill.
– P. nigra Arn.
– P. merkusii

2.Secția Banksia Mayr.
– P. banksiana Lamb.
– P. pinaster Ait.

3.Secția Pinea Endl.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

19
– P. pinea L.
cu 3 ace

1.Secția Taeda Spach. – P. rig ida Mill.
2.Secția Pseudostrobus – P. ponderosa Laws.
3.Secția Pseudostrobus – P. ponderosa Laws.
Subgenul HAPLOXY LON Koehne

cu 5 ace

1. Secția Strobus Sweet
– P. strobus L.
– P. excelsa Vall.
– P. peuce Grieseb
– P. monticola Dougl.

2. Secția Cembrae Spach – P. cembra L.
– P. sibirica Mayr.

2.2 DESCRIEREA MORFOLOGICĂ A SPECIEI PINUS PINEA

Pinul Pinus pinea (Pinus pinea L.) este singurul reprezenta nt al secțiunii Pinea ,
subgenul HAPLOXYLON Koehne.
Este o specie exotică, cu mărimi între 10 -25 m înălțime și un diamteru de 0.5 m.
Lemnul acestui pin are o culoare carcateristică roșie -brun. Ramuril e acestuia sunt
ascendente, oferindu -i un aspect de umbrelă, din acest motiv este denumit și pinul umbrelă.
Lujerii sunt glabri, la început verzui, apoi cenușii , m ugurii sunt de aproximativ 1 cm ,
de culoare brun închis .
Acele sunt câte două în teacă, rig ide, de culoare verde deschis, persistă timp de 2 -3
ani, au o lungime de 10 -15 cm și prezintă un varf ascuțit.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

20
Florile sunt unisexuat monoice, conurile mature sunt mari, 8 -14 cm lungime și ovoide.
Semințe sunt de 1,5 -2 cm, producția începând de la vârsta d e 15-20 de ani, 5-10 ani la
arborii izolați.

Figura 2.1. Acele de Pinus pinea
Sursa: ( www.euforgen.ro )

Figura 2.2. Con de Pinus pinea
Sursa: (www.euforgen.ro )

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

21

Pinus pi nea este distribuit în jurul Mediteranei de nord și est, de la Portugalia la Siria,
precum și de -a lungul unor zone de coastă ale Mării Negre. Se poate găsi de la nivelul mării
până la 500 -600 m în nordul Mediteranei și până la 800 -1400 m în estul Meditera nei.
Datorită importanței sale economice, pinul umbrelă, zis și coconar a fost plantat în
jurul Mării Mediteraniene, Anatolia, Liban și Peninsula Iberică de către greci , romani și
arabi.
Acesta a fost introdus cu succes și în Africa de Nord ( în cea ma i mare parte Tunisia,
Algeria și Maroc), precum și în Argentina și Africa de Sus. Îl mai putem găsi în California,
Scoția și sudul Angliei, doar în parcuri și grădini.

Figura 2.3. Distribuția speciei Pinus pinea
Sursa: (www.euforgen.ro )

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

22

2.3 IMPORTANȚA ȘI UTILIZAREA SPECIEI PINUS PINEA

Pinus pinea are un lemn greu și foarte rășinos. Deși a fost cultivat din perioada
romană pentru cherestea (de exemplu construcția de nave), cea mai mare importanță
economică o are sămânț a sa. Spania, Portugalia, Italia,Tunisia și Turcia sunt principalele țări
unde sunt semințe de Pinus pinea comercializate. Alte produse de valoare economică include
rășină, coajă (pentru tanin ) și conul gol de pin (pentru combustibil). Pinus pinea este în
prezent cultivat pe scară largă în jurul Mediteranei pentru protecția mediului: consolidare
dune de coastă, sol , conservarea și protecția cultură agricolă de coastă.
Pinul umbrelă este a un arbore ornamental dramatic, plantat pe scară largă în parcuri și
grădini în întreaga lume. În Italia este un element tradițional al peisajului (de aici unul dintre
denumirile sale comune, "pinul de piatră italian"). În sudul Franței, a fost un simbol al
libertății pentru protestanții persecutați în ti mpul războaielor re ligioase (www.euforgen.ro ).

Figura 2.4. Arborele Pinus pinea
(www.euforgen.ro )

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

23

CAPITOLUL III. LOCUL CERCETĂRILOR, AMPLASARE

3.1 RECOLTAREA MATERIALULUI BIOLOGIC
Semi nțele au fost recoltate din trei regiuni, respectiv Spania, Grecia și Italia.
SPANIA: Albocasser

Figura 3.1. Albocasser, Spania
Sursa: (www.googleearth.com )
GRECIA: Muntele At hos

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

24
Figura 3.2. Muntele Athos, Grecia
Sursa: (www.googleearth.com )
ITALIA : Roma

Figura 3.3. Roma, Italia
Sursa: (www.googleearth.com )

3.2 CLĂDIREA ICHAT DIN CADRUL CAMPUSULUI USA MV CLUJ -NAPOCA

Cercetările din prezentul studiu s -au realizat în cadrul campusului USAMV din
Cluj-Napoca, județul Cluj, mai precis în clădirea Institutul de Cercetări Horticole Avansate al
Transilvaniei (ICHAT).

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

25

CAPITOLUL IV: MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE LUCRU
4.1 DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC

Materialul biologic este contituit din semințe de Pinus pinea de proveniențe diferite,
respectiv Spania, Italia și Grecia, împărțite în două categorii, semințe recoltate în urmă cu 10
ani și semințe recoltate în urmă cu un an. S -au folosit vase cu mai multe alveole și un s ingur
tip de substrat edafic, urmărind germinarea semințelor și dezvoltarea plantulelor. La această
metodă s -au efectuat două variante, la prima variantă, semințele au fost îmbibate în apă de la
robinet, iar pentru a doua variantă semințele au fost îmbibate în stimulator de creștere
(Atonik).
Atonik este un stimulator biochimic de creștere, fructificare, stimularea germinării și a
înrădăcinării.
Caracteristici și beneficii :
♦ stimulează înrădăcinarea, germinarea semințelor și a polenului, creșterea lăstarilor,
fertilizarea florilor și formarea fructelor ;
♦ este compatibil cu majoritatea îngrășămintelor foliare și a pesticidelor.
Pentru a stimula germinarea semințelor, acestea tre buie ținute la înmuiat în soluție de
Atonik timp de 8 -12 ore.

4.2 DETERMINAREA CARACTERELOR ANALIZATE LA SEMINȚE

Pentru determinarea caracterelor la semințele de Pinus pinea , s-au folosit instrumente
folosite în laboratoarele de silvicultură.
4.2.1. Det erminarea diametrului și lungimii semințelor
Măsurarea diametrului și a lungimii semințelor s -a realizat cu ajutorul șublerului
electronic, unitatea de măsură fiind exprimată în milimetri (mm).

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

26

Figura 4.1. Determinarea diametrului și lungimii s emințelor cu șublerul electronic
Sursa: (original)

4.2.2 . Determinarea greutății semințelor

Pentru determinarea greutății semințelor s -a folosit balanța analitică, unitatea de
măsură fiind exprimată în grame.

Figura 4.2. Determinarea greutății semințelor
Sursa: (original)

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

27
După ce au fost determinate caracterele semințelor, acestea au fost transferate în
pahare de plastic și îmbibate în apă și Atonik timp de 12 ore. S-au folosit câte 15 semințe
pentru fiecare proveniență .

Figura 4.3. Semințe specia Pinus pinea
(sursa: original)

Semințele îmbibate în apă și Atonik au fost transferate pe substrat, în vase cu mai
multe alveole, urmărind apoi germinarea acestora și dezvoltarea plantulelor.

Figura 4.4. Semănarea semințelor de Pinus pinea după tratament
Sursa: (original)

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

28

4.3 MODUL DE PRELUCRARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR PENTRU ANALIZA
GERMINAȚIEI SEMINȚELOR

Pentru :
– caracterele semințelor s -a folosit analiza de varianță monofactorială prin testul
ANOVA Single
– germinația semințelor s -a folosit anali za de varianță bifactorial ă prin testul Duncan
– dezvoltarea plantulelor s -a folosit analiza de varianță trifactorial ă prin testul Duncan

Prelucrarea datelor experimentale s -a realizat prin compararea variantelor între ele,
fiecare cu fiecare cu ajutorul metodei comparațiilor multiple sau „ testul Duncan’’, datele
obținute f iind reprezentate în tabele de sinteză sau grafice.
S-au folosit următoarele elemente de calcul :
● n – numărul total al plantulelor/semințelor analizate;
● ∑ – suma valorilor individuale pentru caracterul studiat;
● ̅ = ∑
– valoarea med ie a caracterului;
● C = ∑
– termenul de corecție;
● ∑ – suma pătratelor
● SPA = ∑ – C – suma pătratelor abaterilor de la medie (martor);
● GL = n -1 – gradele de libertate;
● ̅ = √
– eroarea mediei (Se straș, 2012)

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

29
CAPITOLUL V: REZULTATE ȘI DISCUȚII

5.1 REZULTATE PRIVIND CARACTERELE SEMINȚELOR

5.1.1 Rezultate privind caracterele semințelor recoltate în urmă cu 10 ani
(semințe vechi)

LUNGIMEA SEMINȚELOR (mm)

Figura 5.1 Sinteza rezultat elor privind lungimea semințelor de Pinus pinea (semințe
vechi)

Analizând Figura 5.1 se observă că lungimea semințelor pentru varianta „ Italia’’ a
înregistrat valori semnificativ inferioare față de lungimile variantelor „Spania’’ și „Grecia’’.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

30

DIAM ETRUL SEMINȚELOR (mm)

Figura 5.2 Sinteza rezultatelor privind diametrul semințelor de Pinus pinea
(semințe vechi)

Din Figura 5.2 se observă că diametrul variantei „Grecia’’ a înregistrat valori
semnificativ inferioare față de celelalte două variante „Spa nia’’ și „Italia’’.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

31

GREUTATEA SEMINȚELOR (g)

Figura 5.3 Sinteza rezultatelor priving greutatea semințelor de Pinus pinea
(semințe vechi)

În ceea ce privește greutatea semințelor se poate observa că varianta „Italia’’ a
înregistrat valori semnificativ sup erioare, față de varianta „Grecia’’ care a înregistrat valori
semnificativ inferioare.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

32
5.1.2 Rezultate privind caracterele semințelor recoltate în urmă cu un an ( semințe noi)

LUNGIMEA SEMINȚELOR (mm)

Figura 5.4 Sinteza rezultatelor privind lungimea se mințelor de Pinus pinea (semințe noi )

În ceea ce privește lungimea semințelor noi, se poate observa că varianta „Grecia’’ a
înregistrat diferențe semnificativ superioare comparativ cu celelalte două.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

33

DIAMETRUL SEMINȚELOR (mm)

Figura 5.5 Sinteza rezultat elor privind diametrul semințelor de Pinus pinea
(semințe noi )

Analizând diametr ul semințelor recoltate în urmă cu un an, se observă că varianta
„Italia ’’ a prezentat diferențe sem nificativ inferioare comparati v cu celelalte variante.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

34

GREUTATEA SEMINȚELOR (g)

Figura 5.6 Sinteza rezultatelor priving greutatea semințelor de Pinus pinea (semințe noi )

În ceea ce privește greutatea semințelor recoltate în urmă cu un an, se ob servă că nu s-
au înregistrat diferențe asigurate statistc

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

35
5.1.3 Statistici descriptive bivariate

SPANIA
Estimarea densi tății nucleului

Figura 5.7 Parcelă bivariată între lungimea și diametrul semințelor pentru semințele cu
proveniența Spania

După cum se poate observa în Figura 5.7 , cele mai multe valori ale lungimii
semințelor se încadrează între 16,8 – 17,5 mm, iar î n ceea ce privește diametrul semințelor,
acesta se încadrează predominant între valorile de 7,2 – 8,4 mm, iar între cele două caractere
există o legătură direct proporțională.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

36

GRECIA
Estimarea densității nucleului

Figura 5.8 Parcelă bivariată î ntre lungimea și diametrul semințelor pentru proveniența
Grecia

Se poate observa că în Figura 5.8, cele mai multe valori ale lungimii semințelor cu
proveniența Grecia, se încadrează între 16,5 – 17,9 mm, iar în ceea ce privește diametrul
semințelor, aces ta se încadrează predominant între valorile de 7,3 – 8,2 mm, iar între cele
două caractere există o legătură invers proporțională.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

37

ITALIA
Estimarea densității nucleului

Figura 5.9 Parcelă bivariată între lungimea și diametrul semințelor pentru pro veniența
Italia
În urma analizei efectuate asupra caracterelor semințelor pentru proveniența „ Italia’’,
se poate observa că cele mai multe semințe au avut lungimea între valorile 16,7 – 17,8 mm,
iar din punct de vedere al diametrului variază între valori le 7- 8,5 mm, între cele două
caractere există o legătură direct proporțională.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

38
5.2 REZULTATE PRIVIND GERMINAȚIA SEMINȚELOR

Pentru germinația semințelor s -a luat în calcul ultima citire, adică 26 de zile, iar
prelucrarea datelor s -a realizat cu ajutorul analizei de varianță bifactorială.
5.2.1 Rezultate privind germinația semințelor recoltate în urmă cu 10 ani

Figura 5. 10 Sinteza rezultatelor privind proveniența semințelor

În ceea ce privește proveniența semințelor de Pinus pinea , nici una dintre
variante au înregistrat valori asigurate statistic. X X
X
0,020,040,060,080,0100,0120,0140,0160,0180,0
Spania Grecia ItaliaGerminația semințelor (%)

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

39

Figura 5. 11 Sinteza rezultatelor privind tratamentul aplicat semințelor

Privind tratamentul aplicat semințelor recoltate în urmă cu 10 ani, se poate observa că
stimulatorul de creștere „Atonik’’ a înregistrat valori semnificativ superioare față de varianta
„Apă’’

B A
0,05,010,015,020,025,030,035,0
Apă AtonikGerminația semințelor (%) Tratament

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

40

Figura 5. 12 Sinteza rezultatelor privind interacțiunea dintre proveniență și tratament
asupra semințelor
Analizând interacțiunea dintre proveniență și tratament privind germinația semințelor
recol tate în urmă cu 10 ani, s -a observat că variantele „GR -AT’’ ( proveniența Grecia și
tratamentul Atonik) și „IT -AT’’ (proveniența Italia și tratamentul Atonik) au înregistrat cele
mai mari valori, semnificativ superioare față de celelalte variante.

c b
c a
c a
0,0100,0200,0300,0400,0500,0600,0700,0
SP-H20 SP-AT GR-H2O GR-AT IT-H20 IT-ATGerminația semințelor (%) Interacțiune proveniență – tratament

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

41
5.2.2 Rezultate privind germinația semințelor recoltate în urmă cu 1 an

Figura 5. 13 Sinteza rezultatelor privind proveniența pentru semințele

Analizând germinația semințelor de Pinus pinea la semințele recoltate în urmă cu un
an, s-a observat că semințel e cu proveniența „ Italia’’ au înregistrat diferențe semnificativ
superioare față de celelalte două proveniențe. Y Y X

0,020,040,060,080,0100,0120,0
Spania Grecia ItaliaProveniență

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

42

Figura 5. 14 Sinteza rezultatelor privind tratamentul aplicat semințelor

În ceea ce privește tratamentul aplicat semințelor recoltate în ur mă cu un an, se poate
observa că varianta „Apă’’ a înregistrat diferențe semnificativ superioare față de varianta cu
„Atonik’’.

A
B
0,010,020,030,040,050,060,070,080,090,0100,0
Apă AtonikGerminația semințelor (%) Tratament

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

43

Figura 5. 15 Sinteza rezultatelor privind interacțiunea dintre proveniență și tratament a
semințelor

Din analiza interacțiu nii dintre proveniență și tratamentul aplicat semințelor recoltate
în urmă cu un an, s -a obervat că varianta „ SP -AT’’ ( proveniența Spania și tratamentul
Atonik), au prezentat diferențe semnificativ inferioare față de celelalte variante.

a
b a a a a
0,020,040,060,080,0100,0120,0
SP-H20 SP-AT GR-H2O GR-AT IT-H20 IT-AT
Interacțiune proveniență – tratament

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

44
5.3. REZULTATE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANTULELOR

Rezultatele privind dezvoltarea plantulelor au fost obținute în urma prelucrării
statistice a datelor, respectiv înălțimea și diametrul, cu ajutorul analizei de varianță
trifactoria lă prin testul Duncan.

ÎNĂLȚIMEA PLANTULELOR
Tabelul 5.1
Influența vârstei asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificarea
1 V1 24.36 A
2 V2 24.83 A

V1 – Vârstă semințe noi
V2 – Vârstă semințe vechi
Privind influenț a vârstei asupra dezvoltării plantulelor , nu s -au înregistrat diferențe
asigurate statistic.
Tabelul 5.2
Influența tratamentului asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificarea
1 T2 23.46 A
2 T1 25.73 A

T1 – Atonik
T2 – Apă
De asemenea, nici influența tratamentului asup ra dezvoltării plantulelor nu a
înregistrat diferențe asigurate statistic.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

45
Tabelul 5.3
Influența proven ienței asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificarea
1 P2 22.98 B
2 P1 23.43 B
3 P3 27.37 A

P1 – Proveniență Spania
P2 – Proveniență Grecia
P3 – Proveniență Italia
Analizând Tabelul 5.3, privind influența provenienței asupra dezvoltării plantulelor , s-
a observat că proveniența „Italia’’ a înregistrat diferențe semnificativ superioare față de
celelalte două proveniențe.
Tabelul 5.4
Inter acțiunea dintre tratament și vârstă asupra dezvoltării plantulelor

T1VI – Tratament Atonik – Vârstă semințe noi
T1V2 – Tratament Atonik – Vârstă semințe vechi
T2V1 – Tratament Apă – Vârstă semințe noi
T2V2 – Tratament Apă – Vârstă semințe vechi

În ceea ce privește interacțiunea dintre tratament și vârstă, varianta „T1VI’’ a
înregistrat diferențe semnificativ superioa re pentru înălțimea plantulelor, însă varianta
„T2V1’’ a înregistrat diferențe semnificativ inferioare. Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificarea
1 T2 V1 21.41 B
2 T1 V2 24.16 AB
3 T2 V2 25.50 AB
4 T1 V1 27.30 A

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

46

Tabelul 5.5

Interacțiunea dintre proveniență și vârstă asupra dezvoltării plantulelor

Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificar ea
1 P1 V1 22.15 C
2 P2 V1 22.58 C
3 P2 V2 23.38 BC
4 P1 V2 24.70 BC
5 P3 V2 26.40 AB
6 P3 V1 28.33 A

P1V1 – Proveniență Spania – Vârstă semințe noi
P1V2 – Proveniență Spania – Vârstă semințe vechi
P2V1 – Proveniență Grecia – Vârstă semințe noi
P2V2 – Proveniență Grecia – Vârstă semințe vechi
P3V1 – Proveniență Italia – Vârstă semințe noi
P3V2 – Proveniență Italia – Vârstă semințe vechi

Din Tabelul 5.5 se observă că interacțiunea dintre proveniență și vârstă privind
înălțimea plantulelor a înregistrat diferențe semnifica tiv superioare, iar variantele „P1V1’’ și
„P2V1’’ au înregistrat dife rențe semnificativ inferioare comparativ cu celelalte variante.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

47
Tabelul 5.6
Interacțiunea dintre proveniență și tratament asupra dezvoltării plantulelor
Nr. crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
( Înălțimea ) Clasificarea
1 P1 T2 21.05 A
2 P2 T2 21.60 A
3 P2 T1 24.37 AB
4 P1 T1 25.80 B
5 P3 T1 27.02 B
6 P3 T2 27.72 B

P1T1 – Proveniență Spania – Tratament Atonik
P1T2 – Proveniență Spania – Tratament Apă
P2T1 – Proveniență Grecia – Tratament Atonik
P2T2 – Proveniență Grecia – Tratament Apă
P3T1 – Proveniență Italia – Tratament Atonik
P3T2 – Proveniență Italia – Tratame nt Apă

Privind interacțiunea dintre proveniență și tratament, cele mai bune rezultate s -au
înregistrat la variantele „P1T2’’ și „P2T2’’.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

48

Tabelul 5.7
Interacțiunea dintre proveniență , vârstă și tratament asupra dezvoltării plantulelor
Nr. crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Înălțimea) Clasificarea
1 P1 V1 T2 16.77 D
2 P2 V1 T2 19.37 CD
3 P2 V2 T1 22.93 BC
4 P2 V2 T2 23.83 ABC
5 P1 V2 T1 24.07 ABC
6 P1 V2 T2 25.33 AB
7 P3 V2 T1 25.47 AB
8 P2 V1 T1 25.80 AB
9 P3 V2 T2 27.33 AB
10 P1 V 1 T1 27.53 AB
11 P3 V1 T2 28.10 AB
12 P3 V1 T1 28.57 A

Analizând interacțiunea dintre toate cele trei graduări, respectiv proveniență, vârstă și
tratament, cele mai bune rezultate s -au înregistrat la varianta „P3V1T1’’, comparativ cu
varianta „P1V1T2’ ’ care a înregistrat diferențe semnificativ inferioare.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

49
DIAMETRUL PLANTULELOR
Tabelul 5.8
Influența vârstei asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Diame trul) Clasificarea
1 V2 2.49 A
2 V1 2.61 A

V1 – Vârstă semințe noi
V2 – Vârstă semințe vechi

În ceea ce privește vârsta semințelor, nu s -au înregistrat diferențe asigurate statistic,
vârsta nu a influențat diametrul plantulelor.

Tabelul 5.9
Influen ța tratamentului asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltar ea plantulelor
(Diame trul) Clasificarea
1 T2 2.55 A
2 T1 2.56 A
T1 – Atonik
T2 – Apă

După cum se poate observa în Tabelul 5.9 , nici tr atamentul nu a infleunțat dezvoltarea
plantulelor.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

50
Tabelul 5.10
Influența provenienței asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Diame trul) Clasificarea
1 P3 2.50 A
2 P2 2.58 A
3 P1 2.58 A

P1 – Proveniență Spania
P2 – Proveniență Grecia
P3 – Proveniență Italia

De asemenea, nici proveniența nu a influențat dezvoltarea plantulelor.

Tabelul 5.11
Interacțiunea dintre trat ament și vârstă asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Diame trul) Clasificarea
1 T1 V2 2.47 C
2 T2 V2 2.52 BC
3 T2 V1 2.58 AB
4 T1 V1 2.64 A

T1VI – Tratament Atonik – Vârstă semințe noi
T1V2 – Tratament Atonik – Vârstă semințe vechi
T2V1 – Tratament Apă – Vârstă semințe noi
T2V2 – Trata ment Apă – Vârstă semințe vechi

Analizând interacțiunea dintre tratament și vârstă asupra diametrului plantulelor, cele
mai bune rezultate s -au înregistrat la var ianta „T1V1’’ prezentând diferențe semnificativ
superioare comparativ cu celelalte variante.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

51

Tabelul 5.12
Interacțiunea dintre proveniență și vârstă asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor (Diame trul) Clasificarea
1 P1 V2 2.45 C
2 P3 V2 2.50 BC
3 P3 V1 2.50 BC
4 P2 V2 2.53 BC
5 P2 V1 2.63 AB
6 P1 V1 2.70 A

P1V1 – Proveniență Spania – Vârstă semințe noi
P1V2 – Proveniență Spania – Vârstă semințe vechi
P2V1 – Proveniență Grecia – Vârstă semințe noi
P2V2 – Proveniență Grecia – Vârstă semințe vechi
P3V1 – Proveniență Italia – Vârstă semințe noi
P3V2 – Proveniență Italia – Vârstă semințe vechi

În ceea ce privește interacțiunea dintre proveniență și vârstă, varianta „P1V1’’ a
înregistrat cele mai bune rezultate, diferențe semnificativ superioare, comparat iv cu celelalte
variante, însă varianta „P1V2’’ a înregistrat valori smnificativ inferioare.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

52
Tabelul 5.13
Interacțiunea dintre proveniență și tratament asupra dezvoltării plantulelor

Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Diametrul) Clasificarea
1 P3 T2 2.48 A
2 P3 T1 2.52 A
3 P1 T2 2.55 A
4 P2 T1 2.55 A
5 P1 T1 2.60 A
6 P2 T2 2.62 A

P1T1 – Proveniență Spania – Tratament Atonik
P1T2 – Proveniență Spania – Tratament Apă
P2T1 – Proveniență Grecia – Tratament Atonik
P2T2 – Proveniență Grecia – Tratament Apă
P3T1 – Proveniență Italia – Tratament Atonik
P3T2 – Proveniență Italia – Tratament Apă

La interacțiunea dintre proveniență și tratament, nu s -au înregistra t diferențe asigurate
statistic .

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

53

Tabelul 5.14
Interacțiunea dintre proveniență , vârstă și tratament asupra dezvoltării plantulelor
Nr.
crt. Varianta Dezvoltarea plantulelor
(Diame trul) Clasificarea
1 P1 V2 T1 2.43 B
2 P3 V1 T2 2.47 B
3 P1 V2 T2 2.47 B
4 P2 V2 T1 2.47 B
5 P3 V2 T1 2.50 B
6 P3 V2 T2 2.50 B
7 P3 V1 T1 2.53 AB
8 P2 V2 T2 2.60 AB
9 P1 V1 T2 2.63 AB
10 P2 V1 T2 2.63 AB
11 P2 V1 T1 2.63 AB
12 P1 V1 T1 2.77 A

Pentru interacțiune dintre cele 3 graduări, respectiv proveniență, vârstă și tratament,
varianta care a interacționat cel mai bine asupra diametrului semințelor a fost „P1V1T1’’.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

54
CAPITO LUL VI: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

La semințele de Pinus pinea recoltate în urmă cu un an nu s -au înregistrat diferențe
semnificative între numărul semințelor tratate cu apă și numărul semințelor tratate cu Atonik.
La semințele recoltate în urmă cu 10 ani s -au înregistrat diferențe semnificative
pentu varianta tratată cu Atonik.
Semințele recoltate și păstrate în condiții de laborator pe o perioadă lungă de timp își
păstrează viab ilitatea, dar se recomandă folosirea unui st imulator de crește re pentru a obține
un procent de germinabilitate mai ridicat.
În ceea ce privește dezvoltarea plant ulelor, respectiv înălțimea, a fost influențată de
către proveniență, de asemenea tratament ul și vârsta au interacționat asupra dezvoltării
plantulelor.
Analizând diametrul pl antulelor, s -a observat că diametrul și vârsta au interacționat
mai bine, dar și proveniența.
Pentru o dezvoltare cât mai bună a plantulelor de Pinus pinea, se recomandă semințe
cu proveniență din Italia, recoltate cât mai recent și folosirea unui stimulator de creștere.

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

55

BIBLIOGRAFIE

1. Clinovschi F., 2005, “Dendrologie”, Ed. Univ. Ștefan cel Mare, Suceava
2. Codul Silvic
3. Florescu Gh, 1994 – Împăduriri, Universitatea Transilvania Brașov
4. Giurgiu V., I. Decei, 1997, Biometria arborilor din Romania – Metode dendrometrice ,
Editura S nagov București
5. Holonec L., Truța A., 2015, Dendrologie – Gymnospermae: Lucrări practice, Editura
Academic Pres, Cluj -Napoca
6. Popescu Gh, Pătrășcoiu N, 2004, Pădurea și omu l, Editura Nord Carta, București

*** 2004, Italian stone pine Pinus pinea
*** 2005, Fatty acids from seeds of Pinus pinea L.: Composition and population profiling
*** 2012 Effects of Pinus pinea litter on seed germination and seedling performance of
three Mediterranean shrub species

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

56

WEBOGRAFIE

www.fao.com
www.edu.ro
www.wikipedia.ro
www.rosilv a.ro
www.roifn.ro
www.insse.ro
www.euforgen.ro
www.googleearth.com

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

57

ANEXE

Pinus pinea – Albocasser, Spania

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

58

Con și semințe de Pinus pinea

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

59

Plantule de Pinus pinea

SÎNGEORZAN Steluța -Maria Aspecte privind stimularea germinației
semințelor ș i dezvoltarea plantulelor de Pinus pinea

60
ANEXA

Plantule de Pinus pinea