SPECIALIZAREA POLITICI PUBLICE ȘI MANAGEMENT [629594]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA POLITICI PUBLICE ȘI MANAGEMENT
INSTITUȚIONAL

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Virgil Stoica Absolvent: [anonimizat] 2017

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
MASTERATUL DE POLITICI PUBLICE ȘI MANAGEMENT
INSTITUȚIONAL

GUVERNAREA ELECTRONIC Ă ȘI GUVERNAREA
DESCHISĂ

Coordonator științific

Prof. univ. dr. Virgil Stoica Autor

Bot Ștefan Vasile

Iași 2017

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1. Administra ția publică și impactul guvernării electronice asupra instituțiilor statului ………… 8
1.1 Evoluția și dezvoltarea guvernării electronice ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.2 Aspectele pozitive și negative ale guvernării electronice ………………………….. ………………. 13
1.2.1 Aspectele pozitive ale guvernării electronice ………………………….. ………………………….. 13
2. Conceptul de guvernare deschisă și implicațiile sale ………………………….. ………………………….. .. 18
2.1 Principiul guvernării deschise ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
2.2 Guvernarea participativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.3 Conceptul de open data și limitările guvernării deschise ………………………….. …………………… 24
2.3.1 Limitările guvernării deschise ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
3. Guvernarea electronică și guvernarea deschisă în Uniunea Europeană ………………………….. ….. 30
3.1 Guvernarea electronică în Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. …….. 31
3.1.1 eEuropa 2002 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 31
3.1.2 Politica Uniunii Europene pentru e -Sănătate ………………………….. ………………………….. … 36
3.1.3 Planul de acțiune e -guvernamental 2016 -2020 și Piața Unică Digitală pentru U.E ……… 38
3.1.4 ISA2, Programul privind interoperabilitatea serviciilor digitale ………………………….. …. 40
3.2 Guvernarea deschisă și deschiderea datelor în Uniunea Europeană ………………………….. ………. 41
4. e-Serviciile de guvernare electronică și guvernare deschisă în România ………………………….. …. 45
4.1 Guvernarea electronică în România ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
4.1.1 e -Sănătatea în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 49
4.1.2 România și Piața Unică Digitală în cadrul planului de acțiune pentru 2016 -2020 …………. 51
4.2 Guvernarea deschisă și Open Data în România ………………………….. ………………………….. …….. 54
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 59
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 61

5
Introducere
O dată cu globalizarea tehnologiei informatice și de comunicare a apărut și necesitatea
incluziunii acestora în procesele administrative din toată lumea. Guvernele trebuie să
folosească toate resursele puse la dispoziția lor pentru a -și îmbunătăți eficacit atea și eficiența
instituțiilor și totodată să fie într -o evoluție continuă pentru a avea posibilitatea de a oferi
servicii cât mai utile.Având în vedere toate acestea, lucrare a de față își propune să analizeze
evoluția guvernării electronice și deschise, și totodată modul prin care administrațiile publice
reușesc să -și rest ructureze instituțiile publice folosind noile tehnologii. În același timp am
încercat să expun și să analizez e -serviciile cele mai importante din Uniunea Europeană și
România.
Importanț a studiului guvernării electronice se datorează faptului că acest domeniu
este unul într -o continuă evoluție . Atât la nivelul U.E. cât și la nivel național fiind active o
serie de strategii și planuri de acțiune pentru guvernarea electronică și guvernarea deschisă.
Motivarea alegerii acestei teme se datorează faptului că guvernarea deschisă și
guvernarea electronică funcțiunează într -o simbioză, guvernarea electronică facilitând
deschiderea guvernelor către populație și ajută la cooperarea dintre toți actor i implicați în
administrația publică.
Tema aleasă este una de actualitate, fiind una de interes general pentru administrația
publică, necesitatea acestei analize datorându -se faptului că puținele lucrări din acest domeniu
rămân în urmă cu actualitatea și nu acoperă situația României față de poziția Uniunii
Europene. Singurele studii ce fac referire la țara noastră fiind parte ale strategiilor la care
România este participantă și nu prezintă o viziune generală asupra tematicii.
Metodologie și întrebări de cercetare :
Cea mai importantă tehnică de cercetare metodologică abordată în cadrul aceste i
lucrări a fost analiza documentelor . Proiectele realizate în acest domeniu dispun în mare parte
de rapoarte ce conțin informații cu privire la evoluția politicilo r abordate și prezintă
rezultatele finale ale acestor proiecte . Un alt motiv pentru alegerea acestui tip de cercetare este
și faptul că aceste documente conțin inf ormații statistice, descriptive, materiale publicate în
presă și documente oficiale.
Am consi derat că alte modalități de cercetare nu sunt necesare prin prisma faptului că
acest subiect nu poate fi analizat corespunzător prin realizarea de inte rviuri, exp erimente sau
sondaje de opinie.

6
Într-o măsură mai scăzută am folosit și analiza datelor acolo unde a fost cazul și
pentru a înțelege situația evenimentelor cercetate precum strategiile, acțiunile și politicile
publice analizate.
Principalele întrebări de cercetare sunt :
Care a fost motiv ul pentru care tehnologia informației și a comunicărilor a influențat
modul de abordare al administrației publice?
Ce efecte are guvernarea deschisă asupra instituțiilor publice? Dar asupra
cetățenilor?
Cum este afectată România de planurile de acțiune ale Uniunii Europene?
Care sunt relațiile dintre guvernarea deschisă și guvernarea electronică?
Pentru a răspunde la aceste întrebări a fost nevoie de un cadru teoretic cât mai actual.
Tocmai de aceea o mare parte din sursele bibliografice sunt lucrări de specialitate străine, care
fie nu au fost încă traduse în limba Română sau din cauza faptului că acest subiect nu este
unul bine stabilit în bibliografia de specialitate din România .
Acest cadru teoretic este expus în primele două capitole, dedicate celor două mari
subiecte ale acestei lucrări.
Cadrul teoretic al guvernării electronice pornește de la premisa utilizării serviciilor
de informație și comunicare de către administrația publică pentru a oferi o serie de servicii
noi, sau pentru a îmbunătății une le existente. Pentru o înțelegere cât mai bună a guvernării
electronice, și pentru o analiză cât mai concretă am hotărât ca partea teoretică să cuprindă și
câte un subcapitol cu privire la părțile negative și limitările guvernării electronice și deschise.
Capitolele II și III cuprind o analiză a politicilor publice și ale strategiilor de
dezvoltare în ceea ce privește guvernarea electronică și guvernarea deschisă din Uniunea
Europeană și România. Cu toate acestea, lucrare a de față nu încearcă să dezvolte o paralelă
exactă între U.E. și România, ci mai degrabă traiectoria celor două începând din anii 1990
până în prezent. Acest lucru se datorează faptului că abordarea Uniunii Europene a fost
diferită față de cea a României prin prisma faptului că U.E. a înce put cu o serie de planuri și
acțiuni diferite, pe un plan mult mai larg, România nefiind la acel moment stat membru.
O parte specială în cadrul capitolelor de cercetare o ocupă subiectul de e -sănătate și
modul prin care guvernarea electronică a influențat sistemele de sănătate din Uniunea
Europeană. Totodată un alt domeniu ce a fost influențat în ultimii ani de schimbările
administrative și de introducerea noilor tehnologii este educația. Subiect la care am încercat să
analizez proiectele dezvoltate precum platformele de e -learning și pregătirea cadrelor
didactice din învățământ .

7
Cercetarea guvernării deschise din această lucrare se învârte în jurul parteneriatului
pentru o guvernare deschisă și în contextul evoluțiilor din sistemul administrativ, fapt ce
facilitează dezvoltarea transparenței și a deschiderii datelor.
Un alt element important din cadrul guvernării deschise este dependența acesteia față
de evoluția administrației și de progresele guvernării deschise. Acest lucru este explicat prin
analiza conc eptelor de guvernare participativă, Open Data , și platformele dezvoltate prin
diferite strategii și politici publice pentru acestea.
În contextul guvernării deschise, elementul cel mai important analizat este conceptul
de Open Data datorită faptului că acesta poate face ca o guvernare să fie deschisă și să
avanseze modul prin care statele democratice își dezvoltă relațiile cu partenerii.
Una dintre dificultățile acestei cercetări a fost faptul că aceste două subiecte
principale se împart în multe ramuri, guvernarea electronică fiind folosită deseori ca și un
instrument administrativ în aceste domenii. Această problemă s -a caracterizat prin dificultatea
de a alege temele cele mai importante și subiectele cu cel mai mare impact. Datorită acestui
fenomen, am încercat să concentrez această cercetare asupra aparatului administrativ și cum
este el influențat în acest context ; însă nu a fost posibilă evitarea subiectelor de interes major,
fără care o astfel de cercetare nu ar fi fost posibilă. Aceste subiecte fii nd: educa ția, sănătatea,
dezvoltarea internetului și pregătirea personalului ce lucrează în acest domeniu.

8
1. Administrația publică și impactul guvernării electronice asupra
instituțiilor statului .
În ultimii ani, guvernarea electronică a ajuns să joace un rol important în
administrațiile publice al e statelor moderne, aceasta fiind considerată în unele lucrări de
specialitate ca fiind o nouă metodă de guvernare și totodată o evoluție a democrației.
1.1 Evoluția și dezvoltarea guvernării electr onice.
Guvernarea electronică, sau folosirea tehnologiei informatice în procesul
guvernamental și -a făcut simțită prezența o dată cu dezvoltarea noilor tehnici de comunicare
informatice și totodată cu începutul globalizării internetului.
În esență, guvernarea electronică reprezintă folosirea tehnilogiei informației și a
comunicațiilor (TIC) pentru a veni în ajutorul actorilor din piața administrativă (Cetățeni,
guverne, entități private). 1Aplicabilitățile guvernării electronice sunt numer oase și prin
implementarea lor se poate ajunge la o mai bună dezvoltare și livrare a serviciilor publice.
În prima sa formă, guvernarea electronică avea ca scop centralizarea sistemelor
informatice din instituții pentru a reduce costurile operaționale, ia r mai apoi s -a dezvoltat în
ceea ce este astăzi.
Guvernanța electronică cuprinde trei mari domenii de activitate ce vin în ajutorul
guvernelor și al populației. Aceste trei domenii sunt :
1. „E-Administra ție.
2. E-Cetățeni și E -Servicii .
3. E-Societate. ”2
Aceste ramuri s -au dezvoltat de -a lungul timpului în așa fel încât au ajuns să poarte
diferite denumiri dar atribuțiile au rămas aceleași.
E-administrația poate fi considerat ă ca fiind sistemul central al guvernării electronice
și de aici pornesc celelalte ramuri . Tot E -administrația dictează modul în care un stat își
dezvoltă capacităcile TIC și modul de activitate al guvernării electronice.
De cele mai multe ori capacitățile guvernării electronice ale unui stat pornesc de la
sistemul administrativ. Astfel dacă a dministrația publică are un grad ridicat de dezvoltare,
atunci și celelalte domenii ale guvernării electronice vor avea un punct de plecare concret și
cu o bază bine implementată.3

1 Longley, D. Shain, M. Dictionary of Information Technology , Macmillan Press, 1985, p. 34.
2 Wang, H. Hou, J, Main contributions of E -government, Computer Design and Applications (ICCDA) , 2010
International Conference on Computer Desi gn and Applications, Iunie 2010, p. 22.
3 Michel, H, e-Administration, e -Government, e -Governance and the learning City : A typology of Citizenship
management using ITCs , Electronic Journal of E -Government, 2005, p. 3.

9
E-Administrația are datoria de a pune bazele guvernării electronice și de manager
principal al tehnicilor aplicate. Prin toate acestea administrația poate controla inputurile și
modul de dezvoltare ale domeniilor adiacente. Administrația electronică se ocupă și de partea
financiară, având datoria de a reduce costurile administra tive și de a îmbunătăți modul de
funcționare a serviciilor publice prin implementarea de platforme de comunicare și alte
mecanisme ale guvernări electronice.
Conceptele de e -cetățean și e -servicii fac referirie la modul în care populația poate
beneficia de serviciile de guvernare electronică puse la dispoziția acestora de către guverne.
E-cetățeanul este acea persoană care are abilitatea de a folosi noile metode informatice pentru
a-și îndeplini îndatoririle publice. Totodată aceștia sunt și targetul princ ipal al guvernării
electronice. La fel ca și în cadrul guvernării clasice, în cadrul guvernării electronice cetățenii
au îndatoriri și responsabilități. Astfel prin implementarea politicilor de guvernare electronică
se dorește și ridicarea gradului de alfa betizare informatică a cetățenilor pentru a -i aduce la
nivelul de e -cetățeni și pentru a face parte din masa populației ce se implică în viața publică
prin intermediul serviciilor electronice disponibile. În același timp, guvernul are datoria de a -i
ajuta pe cetățeni pentru a se adapta la noile tehnologii. O parte negativă a guvernării
electronice este aceea că necesita un timp de acomodare pentru populația fără cunoștințe în
domeniu, astfel pot crește costurile în primă fază, ceea ce ar putea duce la o nef ezabilitate al
unor servicii.4
E-societatea cuprinde totalitatea guvernării electronice și este reprezentată prin
modul de funcționare în ansamblu al guvernării electronice într -o țară. 5
Societatea electroincă poate fi una închisă, astfel existând e -comun ități, acestea pot fi
comunități sociale strict în mediul online (forumuri, platforme sociale ale unor localități,
comunități etc.) dar și comunități economice precum parteneriatele de afaceri.
De cele mai multe ori aceste tipuri de comunități sunt coordo nate de ONG -uri,
instituții private
În cadrul OECD eguvernarea a fost definită ca fiind „Folosirea tehnologiilor
informatice și de comunicație, în special a internetului, pentru o guvernare mai bună”6.
Tocmai de aceea, pornind de la această definiție, guvernarea electronică nu însemnă doar

4Schmid B, Stanoevska -Slabeva K, Tschammer V ., Towards the E -society : E-commerce, E -business and E –
government , Kluwer Academic Publishers, 2001, p.55.
5Jayashree S, Marthadan G, Government to E -government to E -society , United Nations Public Adm inistration
Network, Iulie 2010, p. 22.
6OECD e-Government Studies, The e -Government Imperative , OECD publishing, August 2003, p. 17.

10
punerea informațiilor online, ci folosirea tehnologiei ca și instrument de transoformare a
structurilor și proceselor guvernamentale.
În contextul acestui tip de guvernare se pot evidenția trei mari grupuri de interese :
Administra ția publică, întreprinderile și cetățenii. Pe lângă aceste grupuri mai sunt și diferite
organizații publice sau private, însă de cele mai multe ori nu sunt implicați direct și au un rol
mult mai mic. Aceste delimitări sunt necesare pentru a dezvolta un cadru cât mai eficient și
pentru ca procesul de guvernare să fie echitabil pentru toate părțile implicate.
Între aceste grupuri țintă ale guvernării electronice există o serie de legături ce
facilitează procesul de guvernare, și anume : G2G (Government to Government), G2E
(Government to Employee), G2C ( Government to Citizens) și G2B (Government to
Business)
1. G2G sau Guvern – Guvern .
Termenul de G2G face referire la relațiile interne din instituțiile de conducere în
contextul guvernării electronice. În practică , acest tip de egov facilitează dezvoltarea
instituțiilor prin folosirea t ehnologiei pentru lucrul zilnic și nu îi implică direct pe cetățeni, de
cele mai multe ori ei nici nu sunt c onștienți de existența acestor procedee. Totodată prin G2G
se poate înțelege și comunicarea dintre mai multe instituții pentru o administrație publică mai
eficientă. În scopul tehnic, G2G se realizează prin schimbul de date informaționale din mai
multe in stituții sau organizații.
Putem considera că G2E sau Guvern – Angajați face parte sau este inclus în G2G.
Prin acest proces se dezvoltă relațiile dintre guvern și angajați folosind TIC. De altfel G2E
poate facilita și eficientiza munca angajaților prin no ile tehnologi disponibile. De exemplu, un
angajat al unei instituții poate avea acces la o baza de date sau la anumite informații puse la
dispoziție online, pe portalul instituției. Astfel, informațiile sunt securizate și centrațizate și
pot fi accesate de personalul autorizat fără prea mult efort și prin reducerea birocrației.
Această relație poate fi privită ca și o relație de tip Angajator – Angajat, unde angajatorul
poate să faciliteze accesul angajaților la o serie de beneficii în scop personal sau de lucru. În
acest mod, managerul poate să dea sarcini directe, pe siteul instituției, ce pot fi vizualizate
doar de persoanele vizate.
2. G2C sau Guvern – Cetățeni
O parte importantă a guvernării electronice este relaționarea dintre guvern și
populație. G2C facilitează această relație prin folosirea TIC în instituțiile publice. Unul dintre
marile beneficii ale guvernării electronice este rezolvarea de perobleme. Prin G2C se asigură
comunicarea bilaterală. Cel mai bun exemplu pentru G2C este reprezentat de „On e Stop –

11
Shop”, sau un site centralizat în care cetățenii pot avea acces la toate informațiile necesare din
sfera administrației publice dar și un loc unde se pot realiza tranzacții precum plata taxelor și
impozitelor. Aceste portale pot fi ușor de accesat, cu informații din toate sferele publice și mai
ales accesibile 24/7. Singurele limitări din partea cetățenilor ale acestor portale fiind de cele
mai multe ori lipsa tehnologiei sau a internetului și cunoștințele tehnice limitate ale unor
utilizatori.
Din perspectiva administrației publice, aceste one stop shops sau ghișee online sunt
mult mai greu de realizat datorită faptului că implică o relaționare din partea tuturor
instituțiilor publice, care de cele mai multe ori nu sunt compatibile și disponibilita tea
documentelor sau a datelor cu caracter personal sunt limitate de birocrație. Pe lângă acest
lucru se evidențiază și lipsa infrastructurii tehnologice în unele administrații, lucru ce face
aproape imposibil de realizat un astfel de ghișeu sau siteme de guvernare electronică .
O aplicație importantă a componentei G2C este votul electronic sau votul prin
internet. În lumea vestică acest tip de votare a devenit o normalitate în ultimii ani, inclusiv în
România. Guvernarea electronică în acest domeniu s -a dovedit una eficientă și cu adevărate
beneficii aduse tuturor grupurilor de interese.
În primul rând, votul elec tronic facilitează procesul electoral și reduce din birocrație.
Un alt beneficiu major este creșterea numărului de participanți la vot. Astfel în Statele Unite,
Arizona, numărul de alegători a crescut cu peste 600%7 în momentul în care a fost introdus
votul electronic.
Prima țară din Europa ce a adoptat votul electronic a fost Estonia. În anul 2005 la
alegerile locale s -a folosit votul prin internet, numărul de alegători din mediul online fiind de
9,3178, acest număr a crescut la 30,275 9în anul 2007 la alegerile prezidențiale din Estonia .
În studiul teoriei guvernării electronice au apărut de -a lungul timpului o serie de
etape de dezvoltare și implementare.
În anul 2001 apare lucrare a intitulată „ Patru etape ale dezvoltării funcționale ale
guvernării ele ctronice”.10 Cei doi autori folosesc ca model de lucru sistemele egov de la
vremea respectivă din Statele Unite ale Americii. Pornind de la premisele tehnologice,
organizaționale și fezabilitățile manageriale, acest articol sugerează că guvernarea electroni că
este un fenomen evoluționist, iar inițiativele de dezvoltare ar trebui să fie puse în aplicar e în

7 http://www.edemocratie.ro/publicatii/Ghidedem.pdf Accesat: 13.03.2017
8 http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Estonia Accesat:13.03.2017 .
9 http://www.vvk.ee/voting -methods -in-estonia/engindex/statistics Accesat : 13.03.2017
10Lee J., Developing fully funcțional E -government : A four stage model , University of Nevada Las Vegas,
Maryland Parkway, Las Vegas , p. 19 .

12
mod corespunzător. Cele patru etape pentru dezvoltarea guvernării electronice în viziunea
autorilor sunt : „Catalogarea, tranzac ția, integrarea verticală și integrarea orizontală ”11.
1. Catalogarea
În cadrul acestei etape apar siteurile guvernamentale, în mare parte din cauza
presiunilor din partea mediei, a angajaților și din partea cetățenilor. Autorii sunt de părere că
în cadrul acestei etape guvernele nu au experiență tehnică și online, tocmai de aceea limitează
proiect ele, dezvoltând siteuri modeste, numite și cataloage online. Aceste tipuri de siteuri sunt
limitate, cu puține pagini și conțin doar informații, date statistice, prezentări etc., dar nu au
nici o aplicație practică. Beneficiul unui astfel de catalog online este faptul că reduce din
timpul cetățenilor dar și al angajaților. Astfel cetățenii nu mai sunt nevoiți să contacteze
telefonic sau prin poștă o instituție pentru a primi informațiile necesa re, ci le pot accesa
online . În același timp, angajații instituțiilor nu mai pierd timpul cu aceste proceduri,
răspunzând la întrebări sau completând formulare.
2. Tranzacția
La această etapă în evoluția guvernării electronice se ajunge atunci când cetățenii sau
guvern ul descoperă valoarea internetului și modul în care acesta poate fi folosit mai eficient în
procesul guvernamental. De exemplu cetățenii pot face presiuni asupra guvernului sau a unor
instituții pentru a pune la dispoziția lor formulare online , informații de interes general
actualizate la timp etc. Prin dezvoltarea acestei etape se reduc și costurile și numărul de
persoane ce așteaptă la rândurile interminabile de la ghișee.
Un punct de vedere important al acestei etape este faptul că guvernul în cepe să ofere
servi cii populației în mediul online. Un alt fenomen important este faptul că cetățenii devin
actori activi și se pot implica în discuții directe cu persoanele oficiale prin email sau forumuri.
3. Integrarea verticală
În primul rând, integrarea verticală nu este o met odă nouă de dezvoltare. Această
strategie de integrare presupune mărirea ariei lucru în cadrul activităților deja existente. În
cadrul guvernării electronice, integrarea verticală face referire la extinderea serviciilor oferite.
Un punct important al acestei etape este și comunicarea dintre instituțiile statului în mediul
online. Astfel, siteul unei primării poate avea legături directe cu cel ale unei alte instituții
locale, realizându -se o conexiune între cele două instituții.
4. Integrarea orizontală

11 Ibidem

13
În cadrul acestei etape guvernarea electronică este aproape de maximul posibil de
dezvoltare și se încearcă descoperirea de noi me tode pentru ca serviciile existente să fie puse
la dispoziția populației. În această etapă există deja mai multe baze de date centralizate,
utilizatorii pot accesa un portal principal de unde pot fi direcționați către informațiile de care
au nevoie. Tot în această etapă apar și „one stop shops” ce facilitează procesul de guvernare
electronică.
În cele din urmă dezvoltarea și evoluția guvernării electronice este condiționată de
doi factori principali : tehnologia și populația.
În primul rând guvernarea electr onica nu se poate dezvolta mai sus de capacitățile
tehnologiei de implementare, și nu poate fi folosită dacă cetățenii și guvernul nu lucrează
împreună.
Din punctul de vedere al tehnologiei, internetul a fost principalul pilon de dezvoltare
a guvernării el ectronice, primele forme de guvernare electronică fiind siteurile de tip catalog
ce au pus la dispoziția populației informațiile de care aceștia aveau nevoie fără să depună prea
mult efort. Totodată dacă populația nu ar fi folosit aceste siteuri atunci evo luția guvernării
electronice ar fi stagnat și probabil n -ar mai fi existat pentru multă vreme.
1.2 Aspectele pozitive și negative ale guvernării electronice.
În primul capitol am elaborat modul în care a evoluat guvernarea electronică și am
enumerate o serie de aspecte pozitive ce apar în urma acestui fenomen. Este evident că fără
aceste aspecte pozitive atunci guvernarea electronică nu ar mai fie existat, însă pe lângă
acestea există și o serie de aspecte negative ce influențează modul de funcționare a guvernării
electronice, punând în pericol securitatea guvernelor și a cetățenilor .
1.2.1 Aspectele pozitive ale guvernării electronice
Primele, și cele mai vizibile aspecte pozitive ale guvernării electronice sunt: creșterea
eficienței instituțiilor publice, reducerea costurilor, stabilirea comunicării între cetățeni și
administrația publică, e conomisirea timpului, servicii publice disponibile online, transparență
și eliminarea birocrației, participarea activă a cetățenilor în procesul de guvernare. 12
1. Creșterea eficienței și reducerea costurilor .
Un prim avantaj al guvernării electronice este creșterea eficiențe i sistemului. Prin
implementarea sistemelor online este redus numărul de personal și de birocrație necesară.
Livrarea rapidă și accesul nelimitat al serviciilor duce chiar la îmbunătățirea acelui serviciu,
de aici apare și creșterea efic ienței. Un astfel de exemplu dat de Joseph este costul unui

12Sethunya R Joseph, Adva ntages and disadvantages of E -Government implementation: literature review ,
International Journal of Technology Marketing 5, Octombrie 2015 , p. 46 .

14
formular fiscal, astfel un formular f iscal costă Statul American 1.60$ în timp ce un formular
procesat electronic costă doar 0.60$13, în același timp aceste aplicații online pot schimba date
inform aționale între instituții eliminând greșelile ce pot apărea în cadrul lucrului birocratic
clasic.
2. Economisirea timpului.
Serviciile oferite de guvern prin siteurile online au beneficii atât pentru stat cât și
pentru populație, ambele părți având posibilitatea să reduc ă timpul petrecut în instituții, acest
aspect fiind dezvoltat în cadrul discuției despre ghișeele unice.
1.3 O mai bună comunicare și facilitarea comunicări i între intreprinderi, cetățeni și
guverne.
Modelele practice în cazul acestui ben eficiu sunt achizițiile online, sau e -achizițiile.
Acest tip de egov facilitează bună legătură între afacerile private și permite acestora să
participe în cadrul licitațiilor publice. Prin această metodă se stabilește o piață deschisă și
crește gradul de interacțiune dintre guverne și întreprinderi.
În ultima vreme guvernele au început să externalizeze o serie de inițiative publice
către sectorul privat și ONG -uri. Primele servicii publice externalizate de către administrație
au fost paza, securitatea și curățenia. Acestea au evoluat în timp și au preluat tot mai multe
atribuții precum salubritatea, administrații de fonduri, poliția comunitară dar și servicii de
consultanță. Un alt exemplu este dat de Primăria Municipiului Zalău care, a externalizat
servic iile poștale și de plată a taxelor.14 În domeniul IT au fost externalizate sau sunt în proces
de externalizare o serie de servicii precum : „Servicii de hosting data center, servicii de
comunicații de date, servicii de furnizare echipamente, servicii de administrare sisteme
(servere, baze de date, aplicații), servicii de suport (call center), servicii de instruire etc”15
2. Accesibilitatea serviciilor publice în mediul online.
Acesta este un beneficiu global și strâns legat de guvernarea electronică prin mod ul
său de funcționare. În cazul în care serviciile de egov lipsesc pot apărea proceduri costisitoare
și lipsite de transparență. Cetățenii petrec mult timp în instituții pentru proceduri simple ceea
ce duce către costuri ridicate și nemulțumirea populației . Această problemă poate f i rezolvată
prin oferirea acelor servicii în mediul online, ceea ce va reduce timpul pierdut, birocrația și va
crește calitatea serviciilor prin accesibilitate. Un alt exemplu dat de către Sethunya Joseph
este cazul Braziliei, car e a pus la dispoziția cetățenilor centre de asistență ce oferă peste 500

13 Ibidem
14 http://www.marketwatch.ro/articol/11770/Ce_externalizam_in_administratia_publica/ Accesat: 15.03.2017
15 Ibidem

15
de servicii publice16. Aceste centre sunt amplasate în diferite locații publice precum marile
centre comerciale. În acest caz s -a redus drastic timpul pier -dut de către populație la cozile din
instituții.
3. Transparență și reducerea birocrației
O altă parte pozitivă a guvernării electronice este transparența administrativă. Acest
lucru se evidențiază atunci când legislațiile, documentele publice, datele statistice, datele
financiare etc . sunt încărcate pe sit eurile oficiale. Prin această procedură publicul are
posibilitatea de a analiza și dezbate deciziile guvernului, ceea ce oferă un grad mai ridicat de
transparență și totodată garantează libertatea la informație, prevenind corupția. În ceea ce
privește birocrația, aceasta este ușor eliminată prin faptul că informațiile digitale accesate
online, în orice moment, fără costuri suplimentare.
Un alt conecept ce se face văzut datorită informațiilor administrative online este
acela de guverna re deschisă, care la rândul său duce spre o politică mai transparentă și poate
elimina corupția. În același timp disponibilitatea acestor informații îi ajută pe cetățeni să
înțeleagă cum funcționează administrația publică și cum sunt aplicate politicile so ciale ce îi
afectează direct, prin urmare e -guvernarea poate duce și la creșterea încrederii în guvern și
crește nivelul de responsabilizare al conducerii.
Un exemplu bun de urmat în acest context este sistemul anti corupție implementat în
Seoul, Coreea de Sud numit „OPEN (Online Procedures Enhancement for civil
application)”17. Acest proiect deține o bază de date online ce monitorizează detaliat peste 70
de politici derulate. În cadrul unui studiu local publicat de către administrația din Seoul s -a
raportat că peste 78.7 18dintre cetățeni consideră că proiectul OPEN este unul de succes și a
ajutat la reducerea nivelului de corupție.
4. Guvernarea participativă sau e -participarea.
Principiile ce stau la baza guvernării electronice și pe care le -am menționat anterior
sunt: transparen ța, colaborarea deschisă între instituții și populație și comunicarea între
acestea. Un alt punct favorabil al egov este guvernarea participativă . Astfel prin intermediul
internetului populația are posibilitatea de a lua legătura c u persoanele publice și politicieni și
își pot face auzite nevoile. Acest lucru poate fi făcut posibil prin intermediul serviciilor de
email dar și al platformelor sociale, blogurilor etc.

16Sethunya R Joseph, Advantages and disadvantages of E -Government implementation: literature review ,
International Journal of Technology Marketing 5, Octombrie 2015 , p. 12 .
17https://www.newtactics.org/tactic/tracking -work -government -officials -online -fight -corruption Accesat:
15.03.2017
18 Ibidem

16
1.2.2 Aspectele negative ale guvernării electronice
1. Lipsa accesului la internet și alfabetizarea digitală.
Chiar dacă prin implementarea serviciilor de guvernare electronică au apărut o serie
de aspecte pozitive ce vin în ajutorul guvernelor și al cetățenilor, totuși există și o parte
negativă ce poate afecta buna funcționare a administrației publice în ceea ce priveste
guvernarea electronică.
Din punct de vedere social cea mai mare problemă a guvernării electronice este lipsa
de egalitate în ceea ce privește accesul la internet. Această ramură se extinde și către lipsa de
alfabetizare digitală.
În contextul globalizării internetului și a tehnologiei, tot mai multe persoane încearcă
să țină pasul și să se supună noilor tehnici de comunicare apărute. Problema administrației
publice în ceea ce privește serviciile de guvernare el ectronică este că multe persoane, mai ales
cele de o vârstă înaintată ce nu au avut acces la aceste tehnologii . Această problemă se
manifestă prin faptul că serviciile publice sunt acoperite din banii publici, la care au cotizat și
persoanele ce nu vor ben eficia de aceste servicii.
În U.E . și România s -au dezvoltat cursuri de alfabetizare digitală cu scopul de a
crește rata de persoane ce pot folosi calculatorul și internetul la un grad minim, lucru ce vine
și în ajutorul persoanelor ce nu pot beneficia de serviciile de guvernanță electron ică.
2. Lipsa încrederii în administrația publică și criminalitatea cibernetică.
Aceste probleme nu afectează doar guvernarea electronică ci tot mediul online.
Utilizatorii se tem de cele mai multe ori să nu le fie accesate informațiile personale, adresele
de e-mail. Însă toate acestea sunt efecte ale unor cauze multiple precum : externalizarea
serviciilor către firme private, lipsa de cunoștințe tehnice de securitate al celor ce
implementează sistemele etc.
În ceea ce privește criminalitatea cibernetică sau s ecuritatea serviciilor electronice
putem delimita o serie de puncte slabe ale sistemelor online folosite cel mai des precum :
„Autentificarea , autorizarea , confiden țialitatea , integritatea transabilitatea ”19
Dacă aceste puncte sunt compromise atunci și informațiile private menționate mai
sus pot fi accesate și folosite în alte scopuri decât cele prevăzute. Autentificarea se referă la
modul prin care un utilizator își poate accesa contul de email sau chiar de p e o platformă
publică. Astfel angajații instituțiilor ce se ocupă cu mentenanța acestor platforme au și un
nivel mai mare de autoritate sau acces, deci în cazul în care informațiile acestor tipuri de

19 Hector D. Puyosa P , e-Government : Security Threats , IEEE Computer Society, 11 Noiembrie, 2012 , p. 9.

17
conturi sunt compromise se poate ajunge la o problemă mu lt mai gravă precum furtul de
informații sau ștergerea de documente importante din bazele de date.
Cele mai folosite tipuri de atacuri cibernetice sunt :
1. „Packet Sniffer”20: Acest tip de program este folosit pentru a monitoriza
pachetele de date trimise de la un server către alt se rver. Astfel sistemele de calculatoare (sau
servere) comunică între ele prin pachete de date. Aceste pachete de date pot conține mai multe
tipuri de informații precum cele de autentificare sau cu caracter personal.
2. „Probe”21: Du pă cum sugerează și numele, acest tip de software este folosit
pentru a scana sistemele informaționale pentru a detecta eventuale vulnerabilități ce pot fi
exploatate de alte software -uri precum virușii.
3. „Malware” 22: Malware este un termen general, folosit pentru programele
malițioase precum probele sau virușii. Aceste programe sunt folosite pe ntru a oprii buna
funcționare a unui sistem și pentru a cauza defecțiuni. Cel mai folosit tip de malware este
„keyloggerul” ;23acesta este un software cel mai adesea nedetectabil ce înregistreaz ă tot ce
face utilizatorul pe o unitate informațională. Prin această metodă pot fi compromise parole,
emailuri personale sau orice tip de informație.
4. „Denial of Service” 24sau atacuri de tip DOS: Acest tip de atac cibernetic est e
mai rar datorit ă faptului că necesită o putere mare de procesare. Prin atacurile DOS se
încearcă folosirea la maxim a resurselor țintei și stoparea serviciilor. Un astfel de exemplu ar
fi atunci când foarte mulți utilizatori încearcă să acceseze un site și acesta se blochează din
cauza traficului de date mult prea mare pentru capacitățile serverului pe care este ținut siteul
respectiv.
Pe lângă aceste tipuri de atacuri cibernetice mai există și riscul compromiterii
persoanelor angajate să administreze a ceste servicii de guvernare electronică. Tocmai din
aceste motive este lesne de înțeles că probl ema securității este una majoră și necesită o atenție
importantă.
Supravegherea Populației.
Un alt risc major ce îl implică tehnologizarea serviciilor publice este teama
populației de a fi supravegheați astfel fiindu -le afectată viața privată. În lucrarea autorilor
Layane și Lee menționată anterior se face referire și la problema confidențialităț i în cadrul

20 Mamatha. T, Zair Hussain, Network security solutions and vulnerabilities in e-government , International
Journal of Computing and Business Research, 3 Septembrie 2012 , p. 27.
21 Ibidem
22 techterms.com Accesat 18.04.2017
23 webopedia.com/TERM/K/keylogger.html. Accesat 18.04.2017
24 http://searchsecurity.techtarget.com/definition/denial -of-service. Accesat 18.04.2017

18
implementării sistemelor TIC publice. Aceștia sunt de părere că în statele în curs de
dezvoltare pot exista probleme majore de încălcare a vieții private și că ar trebui să existe o
limită standard de informații pentru ficare guvern cu privire la ce informații pot accesa.
Infrastructură costisitoare.
Încă de la început am menționat că implementarea TIC duce la scă derea unor costuri
suplimentare. Acest lucru se poate realiza însă doar după finalizarea serviciilor de eguvernare.
Costurile crescute de implementare se transpun prin necesitatea unor servere cu o capacitate
mare de stocare și funcționalitate. Acestea necesită și o infrastructură de securitate pentru
protejarea impotriva atacurilor cibernetice.
În concluzie , s-a dovedit că pentr u multe state această problemă s-a dovedit a nu fi
un impediment în ceea ce privește implementarea politicilor de guvernare electronică.
În cele din urmă, guvernarea electronică nu este decât un fenomen ce a apărut
natural , ca urmare a dezvoltării tehnologiei și noilor mijloace de comunicare . În ciuda
problemelor sus -menționate, guvernarea electronică își are locul în administrația publică și
ajută guvernele pentru o mai bună comunicare cu populația și în dezvoltarea relații lor cu
entitățile economice private.
II .Conceptul de guvernare deschisă și implicațiile sale.
Ideea de bază a guvernării deschise este colaborarea între instituțiile statului și
cetățeni. Prin deschiderea datelor către public, guvernele își asumă deciziil e luate, acestea
fiind nevoite să treacă printr -un filtru de analiză al populației.
2.1 Principiul guvernării deschise.
Principiul guvernării deschise pornește de la ideea responsabilizării guvernelor prin
transparența modului de activitate în domeniul public. Iar prin acest proces se pot analiza și
îmbunătății activitățile administrației publice. 25
Primele concepte de guvernare deschise au apărut o dată cu adoptarea legislației
pentru accesi bilitatea informațiilor din sectorul public, fiind excluse documentele clasificate
ce pot avea un grad ridicat de risc al securității.26
Doctrina guvernării deschise se bazează pe o serie de principii, precum cele
menționate mai sus și pornesc de la deschid erea modului de funcționare ale mecanismelor de
conducere față de public. Printre principalele principii putem enumera :
 „Informa ții complete.

25 OECD, Open Government , Fostering Dialogue with Civil Society , OECD -Library, 11 Decembrie 2003, p. 9.
26Frederic Wehrle, Joachim Pohl, Investment Policies Related to Nati onal Security, A survey of Country
Practices , 14 Iunie 2016, p. 22.

19
 Informații publice actuale.
 Informații publice non -discriminatoare.
 Informatii publice și libere fără a fi control ate de anumite entități. ”27
Plecând de la aceste principii putem ajunge la următoarele concluzii: Guvernul are
îndatorirea de a -și face public modul de lucru, documentele fiscal e și legislative.
Guvernarea deschisă nu este o doctrină anti conducere ci vine în ajutorul statelor
democratice pentru a -și îmbunătăți munca și pentru a reduce corupția acolo unde este cazul.
Un factor important al popularității guvernării deschise se datorează globalizării
internetului și al tehno logiei. Internetul, platformele sociale, telefoanele inteligente și accesul
în timp real la informații importante au schimbat percepția publicului asupra modului în care
serviciile sunt livrate. Tocmai de aceea oamenii cer o creștere a transparenței în cee a ce
privește modul de lucru al guvernelor. În ceea ce privește conceptul de Open Government 28–
deschiderea guvernului către cetățeni și creșterea transparenței a u ajuns să fie considerat e
drepturi fundamentale ale societății democratice. Transparența publ ică poate atrage de la sine
o cooperare mai eficientă din partea publicului și poate promova o idee de integritate înstărită
în ceea ce privește sectorul public , ceea ce este esen țial pentru a căștiga sau recâștiga în unele
cazuri încrederea cetățenilor în neutralitatea și siguranța administrației publice.29
Guvernarea deschisă poate fi văzută ca fiind o nouă modalitate de cooperare dintre
administrația publică și cetățeni prin intermediul TIC. Prin această transformare guvernele
devin mai deschise, încearcă să creeze un mediu cu o transparență cât mai ridicată și își
foloseste resursele în scopul dezvoltării societății. Tocm ai de aceea termenul de guvernare
deschisă este deseori sinonim cu guvernanța participativă30.
În lucrările de specialitate guvernarea de schisă primește o serie de termeni precum
„Management public colaborativ”31, „Guvernarea 2.0”32 etc. Dintre toate aceste denumiri
considerăm că Guvernarea Deschisă este termenul cu cel mai mare înțeles și descrie cel mai
bine modul în care acest fenomen ar trebui să funcționeze. Termenul face referire la ideea că
toate datele administrative trebuie să fie accesibile populației pentru ca aceștia la rândul lor să
aibă posibilitatea de a contribui în folosul societății și la dezvoltarea serviciilor publice.

27Ubaldi, B, Open Government Data : Towards Empirical Analysis of Open Government Data Initiatives , OECD
Working Papers on Public Governance, nr 22, OECD Publishing , p. 36.
28OECD Global Foru m on Public Governance, Open Government : The Global Context and the Way Forward , 6-
9 Decembrie, Paris, Fran ța.
29 McDonald A., Terrill G., Open Government : Freedom of Information and Privacy , Palgrave Macmillan UK,
1998, p.124
30 Kuhn j., Open government : Wh o participates and why?, University of Twente, Berlin. p 9.
31 McGuire M.,Agranoff R., Collaborative Public Management , Sage Publication, 2012 , p. 45.
32 Termen folosit de Tim O ’Reilly, fondatorul platformei Web 2.0, Open Source Paradigm Shift, Iunie 2004.

20
Este important de aminitit că deși internetul este o modalitate ușoară de a intra în
dialog cu a dministrația publică, acesta nu trebuie să fie singurul canal de colaborare ci doar o
deschidere și un început al colaborării dintre populație și guvern.
2.2 Guvernarea Participativă.
De multe ori guvernarea deschisă este percepută ca fiind un instrument al
democrației reprezentative deoarece prin alegerile de reprezentanți, cetățenii au posibilitatea
să se informeze în legătură cu scopurile și obiectivele acestora, deciziile importante fiind
lăsate la îndemâna aleșilor. Beneficiul principal al democrației reprezentative este faptul că
cetățenii sunt scutiți de timpul pierdut dar creează problema numită „ Agent -Principal”33.
Guvernarea deschisă poate îmbunătăți modul de funcționare al acestui tip de democrație
printr -un control m ai riguros al aleșilor și poate aduce modificări democrației reprezentative
încât aceasta să preia anumite însușiri din democrația directă, oferind populației un control
mai mare.
În contextul democrației deschise nu putem să nu aducem în vedere și ideea de
„citizensourcing”34, term en apărut în cadrul administrației Obama o dată cu lansarea
„Initiativei Guvernării Deschise”35. Citizensourcing face referire la politicile publice ce îi
implică direct pe cetățeni și care sunt foarte grele de implementat sau dezvoltat fără
implicarea dire ctă a cetățenilor. Un astfel de serviciu public este „Granicus”36 implementat în
orașul Austin din Statele Unite ale Americii și oferă cetățenilor posibilitatea de a trimite
guvernului idei de politici publice sau să le îmbunătățească pe cele actuale. Pract ic
citizensourcing este o modalitate prin care cetățenii pot să se implice direct în administrația
publică astfel reducându -se lipsa transparenței și creșterea controlului asupra administrației.
Este lesne de înțeles că prin guvernarea deschisă nu se dorește limitarea puterii
administrative și nici subminarea guvernului. Prin guvernarea deschisă și cea participativă se
caută metode de îmbunătățire a vieții publice și al modului de interacțiune dintre toți actorii
implicați într -o societate.
Guvernarea participativă împreună cu democrația colaborativă se concentrează
asupra colaborării dintre administrația publică și cetățeni. Prin democrația colaborativă se
încearcă să se răspundă la întrebările legate de dezvoltarea societății prin deschider ea de
discuții cu populația. La fel ca și în cazul citizensourcingului, prin democrația colaborativă se

33 Vachris M., Principal -Agent Relationship in the theory of Bureaucracy , The Locke Institute, 2004, p. 76 .
34 https://obamawhitehouse.archives.gov , How „Open Gov” Datasets Affect Parents and Consumers , Ianuarie
2010. Accesat: 18.04.2017
35 Ibidem .
36 Pentru mai multe detalii accesați: https://granicus.com . Accesat: 18.04.2017

21
pot dezvolta metode de implicare directă a cetățenilor în viața publică astfel încât serviciile
publice să fie bine implementate și să rezolve problemel e pentru care au fost realizate.
Termenul cel mai des folosit în cadrul guvernării deschise este acela de transparență.
Această transparență este de fapt o condiție pentru ca o societate să fie și o democrație
funcțională37.
În literatura de specialitate a guvernării deschise, transparența este se realizează prin
platformele online puse la dispoziția comunității de către administrație și prin documentele
disponibile. Însă în ziua de astăzi doar o serie de documente sunt publicate online sau chiar
oferite pu blicului pentru a fi analizate. După cum am mai menționat, este evident că unele
documente ce fac referire la securitatea statului nu pot fi disponibile și acestea sunt
categorizate ca atare. Totodată documentele ce conțin informații cu caracter personal n u pot fi
dispuse publicului pentru a nu afecta persoanele citate. De aici pornesc și o serie de beneficii
și dezavantațe, pentru populație și pentru administrație. Prin creșterea transparenței cetățenii
pot să își dea seama dacă persoanele alese în funcții administrative își merită votul și poziția
primită. Iar dacă cetățenii cunosc modul de funcționare al instituțiilor statului atunci aceștia au
posibi litatea să influențeze modul aparatul administrativ.
Guvernarea participativă nu este doar o idee propusă de doctrina guvenării deschise.
În cadrul administrațiilor din Uniunea Europeană, guvernarea participativă este un subiect
important de discuție și interes general.38 Prin politicile de la nivel european se încearcă
implicarea a cât mai multor cetățeni euro peni în viața publică și modul de funcționare al
acesteia.
Prin folosirea guvernării electronice s -au dezvoltat o serie de platforme online de
comunicare astfel încât populația Uniunii Europenă să aibă posibilitatea de a se angaja în
administrația publică . Utilizarea internetului și al tehnologiilor informaționale au crescut
gradul de implicare cu un număr excepțional. Este lesne de înțeles acest fenomen datorită
ușurinței cu care internetul face disponibilă comunicarea online.
Un alt punct important al gu vernanței participative este înțelegerea modului de
conducere. Astfel dacă populația este informată de modul de funcționare al unui serviciu sau
al unei politici publice, aceștia pot înțelege ideea de la care pleacă acea inițiativă și rezultatul
din urmă. Totodată prin comunicarea online și punerea la dispoziția lor de date statistice,

37 Nam T., Citizen Attitudes about Open Government and Government 2.0 : A path Analysis ., International
Journal of Electronic Government, Octombrie 2016, p. 45.
38 Friedrich D., Participatory Governance in the European Union. Which Approach for youth?, Institute for
European Studies, Aprilie 2006, p. 13.

22
aceștia pot observa câte persoane vor fi influențate și câte vor beneficia de acel serviciu39.
Lucru ce vine în ajutorul guvernelor printr -un sprijin crescut din partea populației. De aici
putem trage concluzia că guvernarea participativă este un fenomen indispensabil democrației
și mai ales pentru confirmarea democrațiilor funcționale. Totodată suportul cetățenilor pentru
guvern înseamnă și o colaborare de succes și se c onfirmă faptul că serviciile acestor guverne
sunt de calitate și au trecut prin filtrul de analiză al populației.
Un aspect important al guvernării participative este numărul și categoriile cetățenilor
implicați. Astfel pentru ca guvernarea deschisă să fun cționeze și să aibă suportul a unui număr
cât mai are de cetățeni. Guvernele trebuie să îi ajute pe aceștia să aibă acces la acest exercițiu
administrativ prin diferite proiecte și politici publice.
Echitatea este un element de o importanță majoră în cadr ul guvernării deschise
deoarece sunt primite mai multe decizii, din diferite tipuri de comunități și de la persoane cu
statute sociale multiple. Prin acest lucru se garantează faptul că guvernarea nu este înclinată
spre un anume tip de doctrină sau ideolog ie și respectă principiile democratice. După cum am
menționat în capitolul anterior, echitatea este asigurată de o serie de politici publice precum
alfabetizarea informatică și creșterea accesului la tehnologie și internet.
Principalele concepte de bază a guvernării deschise sunt transparența și participarea.
Împreună, aceștia formează pilonii guvernării deschise.
Atât timp cât guvernarea deschisă dispune de o administrație cu politici transparente,
participarea guvernamentală va lua amploare și va crește numărul de persoane implicate în
administrația publică, și totodată încrederea în instituțiile statului.

Figura 2.1 Conceptualizarea guvernării deschise.40

39 Di Gennaro C., Dutton W., The Internet and the Public : Online and Offline Political Participation in the
United Kingdom , Parliam Affairs Journal, Martie 2006., p. 310.
40 http://www.jhubc.it/ecpr -porto/virtualpaperroom/035.pdf Accesat: 3.06.2017

23
1. Transparen ța.
Transparența prespupune ca informațiile sau datele sunt publicate către cetățeni. Pe
scurt, instituția sau actorul public face anumite lucruri de care publicul este pus în cunoștință
de cauză.
Accesul liber la informații este un trend important în orice de mocrație, în același
timp este asociat de cele mai multe ori cu libera exprimare.
Partea teoretică a deschiderii datelor a fost discutată amănunțit în cadrul teoretic al
acestei lucrări și face referință la disponibilitatea datelor pentru întreaga popula ție.
Scurgerea de informații, deși nu este o practică legală de cele mai multe ori se
întâmplă și este un catalizator principal al guvernării și datelor deschise. În contextual strict
guvernamental, scurgerea de informații poate fi un sunet de alarmă prec um că unele lucruri nu
sunt în regulă și că administrația nu își face treaba cum trebuie – lipsa de transparen ță fiind un
factor principal.
2. Participarea
Teoria e -participării sau a guvernării participativă a fost dezvoltată în capitolul
corespunzător, însă în acest cadru necesită mai multe clarificări. Ideea principală pe care
guvernarea participativă se bazează este că cetățenii sunt transformați dintr -un simplu public
în persoane ce au ca scop implicarea în administrația publică. Un pilon al participări i
guvernamentale este deschiderea întâlnirilor administrative oficiale către public. Aceste
întâlniri pot avea discuții despre pregătirea unor serii de activități sau pot fi doar
informaționale. Important este ca publicul să poate avea deschidere către ac estea pentru a
înțelege cum funcționează administrația.
În cadrul statelor democratice, întâlnirile Parlamentului sunt publice prin prisma
faptului că aleșii discută informații ce îi privesc pe cetățenii, aceștia din urmă având acces la
aceste întâlniri of iciale.
Prin deschiderea participării către public se dezvoltă și ideea de „third -party”41 , fapt
ce îi face pe aleși să fie responsabili de deciziile lor.

41 http://www.dictionary.com/browse/third -party Accesat: 5.06.2017

24
2.3 Conceptul de open data și limitările guvernării deschise.
Conceptul de Open Data este unul relativ nou și este extins pe mai multe domenii
precum : economie, știință, guvernare, educație etc.42 În ceea ce privește guvernarea,
Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă și Banca Mondială sunt orgaizațiile cele mai
importante ce incearcă să dezvolte ideea de guvernare deschisă și Open Data. Parteneriatul
pentru Guvernare Deschisă sau OGP43 este o organ izație lansată în anul 201144 la inițiativa
Statelor Unite ale Americii și a cuprins opt state fondatoare (S.U.A, Filipine, Mexic, Africa de
Sud, Indonezia, Marea Britanie Brazilia și Norvegia)45. Aceste state fondatoare sunt și primele
ce au venit cu iniția tive și idei de implementare a proiectelor de guvernare deschisă și Open
Data precum lansarea de tehnologii și politici de comunicare cu cetățenii pentru a combate
criminalitatea și corupția și pentru a crește transparența în guvernare. În prezent OGP
cuprinde un număr de 72 de membri înscriși, activi, și două state membre considerate inactive
datorită faptului că au acționat contrar ideilor parteneriatului. Acestea sunt Turcia și
Azerbaijan.
Pâna în acest moment am menționat trei elemente principale de stu diu: Guvernarea
Electronică, Guvernarea Deschisă și Open Data dau datele deschise. Toate acestea fac parte
din inițiativele mondiale de a încerca să se adapteze la noile tehnologii informaționale în
scopul îmunătățirii modului de funcționare al administraț iei publice și pentru a -i ajuta pe
cetățeni să fie cât mai implicați în viața publică. Conceptul de date deschise nu poate fi unul
singular ci este necesar ca acesta să fie cuprins în contextul deschiderii guvernului prin TIC.
Acest lucru este necesar deoarece aceste date nu pot fi controlate de entități private și acestea
trebuie să fie accesibile online.
Pe aceeași idee pornește și OGP, organizaț ia fiind de părere că „guvernarea deschisă
este egală cu Open Data plus Open people ” 46(sau oameni deschiși) .
Îm momentul incepției Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă statele membre au
semnat o declarație numită „The Open Government Declaration”47, ce conține o serie de
principii la care statele ce vor sa adereze trebuie să se supună. Printre cele mai importante
principii se află și deschiderea datelor către cetățeni cu ajutorul platformelor online.
Temele principale abordate de OGP sunt : „accesul la informații, ajutor reciproc, anti –
corupție, divulgarea bunurilor, audit și control, bugete, cetățenie și imigrație, conflicte de

42 Heli K., The Impact of open data – a preliminary study, Ministry of Finance publications, 2015 , p. 11.
43 ogp.gov.ro. Accesat la data de: 29.04.2017.
44 opengovpartnership.org/about/about -ogp. Accesat la data de: 29.04.2017.
45 Ibidem.
46 opengovpartnership.org/stories/open -government -open -data-open -people. Accesat la data de 29.04.2017.
47 opengovpartnership.org/open -government -declaration. Accesat la data de 29.04.2017.

25
interes, securitate națională, dezvoltarea comunitară, guvernarea electronică, educație, alegeri
și finanțe politic e, deschiderea fiscală, sănătate și nutriție, infrastructură, drepturile omului,
deschiderea judiciară, muncă, justiție și aplicarea legii, legislație și legislatură, comunități
marginalizate, media și telecomunicații, resurse naturale etc.” 48 De aici pute m observa faptul
că parteneriatul își dorește să întărească cât mai multe ramuri de guvernare ale statelor
membre și faptul că deschiderea datelor este un domeniu cuprinzător și cu multe implicații pe
diferite paliere ale administrației publice.
Trebuie să înțelegem că acest concept poate fi adoptat și de persoanele sau
organizațiile private în așa fel încât acestea pot face ca accesul acelor date să fie liber și sub o
licență liberă, în beneficiul publicului. De aici putem înțelege că open data este un mod de a
comunica și de a ajuta societatea din care facem parte.
Două dintre elementele definitorii ale deschiderii datelor sunt : legalitatea datelor și
deschiderea tehnică. Prin legalitatea datelor se face referire la faptul că datele obținute și
publicate trebuie să fie accesibile și aprobate de către deținătorul acestora . De obicei acest
lucru este posibil prin „licențe Open” 49sau libere. Este important de menționat că licențele
open, libere sau deschise nu înseamnă că acele informații sau date fac parte din domeniul
public și li se aplică o serie de reguli.
Deschiderea tehnică este un element ce face referire la faptul că informațiile trebuie
să fie ușor de interpretat și de folosit fără a avea prea multe dificultăți de înțelegere.
Pentru ca proiectele d e date deschise să poate fi realizate cu succes atunci datele
trebuie să îndeplinească o serie de condiții pe lângă cele menționate. Aceste condiții sunt50:
1. Datele trebuie s ă fie complete: Informațiile puse la dispoziția publicului nu
trebuie să fie trunchi ate, ascunse sau modificate. Datele incomplete pot modifica percepția
publicului asupra naturii lor și de cele mai multe ori pot fi folosite pentru a ascunde
informații.
2. Datele trebuie să fie publicate cât timp acestea sunt relevante. La fel ca și în
cazul modificării lor dacă datele sunt vechi atunci acestea pot ascunde adevărul sau informații
sau pot să înducă în eroare publicul. Datele statistice își pierd din relevanță o dată cu trecerea
timpului deoarece acestea se schimbă și sunt într -o continuă evolu ție.
3. Datele trebuie să fie accesibile pe aparatele informatice disponibile
(Calculatoare, telefoane, dispozitive multi -media etc.) Dacă datele nu sunt disponibile pe

48 opengovpartnership.org/theme. Accesat la data de 29.04.2017.
49 opensource.org/licenses. Accesat la data de 29.04.2017.
50 Kulk S., Loenen B, Brave New Open Data World ., International Journal of Spatial Data Infrastructure
Research, 2012, Vol.7 , p. 77.

26
dispozitivele cunoscute și folosite de majoritatea populației atunci nu putem vorbi de o
deschidere a datelor deoarece majoritatea cetățenilor nu vor avea acces la ele.
4. Datele trebuie să nu fie parte dintr -o proprietate privată. Conceptul de Open
Data presupune că datele trebuie să fie License -Free și să nu se supună drepturilor de autor.
Totod ată datele fi și nu pot conține mărci înregistrate de către entități private.
Necesitatea acestor reguli se trage datorită faptului că informațiile cu care se lucrează
în cadrul proiectelor de date deschise nu trebuie să încalce anumite drepturi precum cele de
autor sau dreptul la intimitate . O guvernare deschisă nu poate fi și democratică dacă aceasta
încalcă principiile democratice principale.
Prin doctrina democrației deschise nu se încearcă doar modificarea modului d e
funcționare al statelor ci și o îmbunătățire a sistemelor de comunicare și creșterea
transparenței în ceea ce privește modul de lucru cu populația. Prin guvernarea participatvă și
deschiderea datelor guvernarea deschisă încearcă să dezvolte un nou sistem prin care
guvernele să aibă posibilitatea să își întărească capacitatea și modul de lucru. Toate aceste
elemente la un loc formează o bază pentru viitorul guvernării statelor democratice.
2.3.1 Limitările guvernării deschise.
Deși în majoritatea resurselor de s pecialitate menționate în această lucrare
guvernarea deschisă pare să aducă beneficii atât cetățenilor cât și administrației publice, există
posibilitatea ca prin dezvoltarea doctrinei guvernării deschise să apară și probleme de
funcționalitate.
De cele mai multe ori mai multă informație sau creșterea vizibilității datelor nu
înseamnă că populația va lua decizii mai informate sau chiar corecte51. Totodată, o cantitate
numeroasă de informații poate stopa dezvoltarea transparenței prin supraîncărcarea populației
cu informației astfel încât aceștia să nu mai aibă o viziune concretă, lucru ce poate încurca
analiza informațiilor.
O altă problemă a guvernării și datelor deschise este aceea că acest domeniu de
studiu este unul nou și nu se c unosc încă efectele lor pe termen lung. În același timp guvernele
publică foarte multe informații pe siteurile de specialitate însă doar o mică parte dintre acestea
atrag privirea utilizatorilor. Acest lucru ar putea însemna că investițiile în open data nu sunt
tocmai favorabile și apare necesitatea unui filtru intermediar pentru a elimina informațiile
inutile sau care nu sunt necesare.

51Janssen M., Charalabidis Y., Zuiderwijk A., B enefits, Adoption Barriers and Myths of Open Data and Open
Government , Informati on Systems Management, 2012, vol 29. p. 260.

27
În cadrul acestui capitol am menționat elementele importante ale guvernării deschise
dar și o serie de factori pozitivi c e apar o dată cu implementarea politicilor de date deschise.
Pe lângă acestea există si o serie de factori negativi ce nu pot fi lăsați deoparte, și anume :
1. Deschiderea datelor poate încălca legea52.
Anterior, am me nționat că unele informații nu pot fi desch ise datorită faptului că
acestea aparțin unor instituții sau organizații private și se supun legislației drepturilor de autor.
Pe lângă acest lucru putem nota faptul că unele documente pot conține informații sensibile
pentru guverne sau instituții, acestea având diferite nivel uri de securitate. Politicile publice
trebuie să se supună anumitor legi, în funcție de obiectul de activitate, care deseori este diferit.
Există unele cazuri în care administrația publică lucrează cu date și informații
provenite din exterior, care aparțin altor instituții. Aceste tipuri de date nu pot fi publicate și
nici nu pot fi procesate decât pentru ceea ce au fost eliberate. În unele cazuri singurele
informații ce pot fi publicate sunt doar cele colectate de către instituția în cauză, chiar dacă
acea instituție se foloseste de mai multe date (unele împrumutate).
2. Prin deschiderea datelor se poate încălca confidențialitatea, fără intenție.
Această problemă nu apare din lipsa reglementărilor sau a legislației în domeniul
deschiderii datelor ci prin faptul că datele trebuie să fie interpretate de persoane specializate
pentru a elimina eventualele informații ce pot încălca intimitatea persoanelor private. De la
acest punct pleacă și ideea că pot apărea costuri ridicate prin prisma fapt ului că instituțiile ce
îmbrățișează deschiderea datelor trebuie să aloce timp și resurse pentru o analiză interioară a
acestor date.
3. Transparența poate avea efecte negative.
Deși transparența este văzută ca fiind principalul factor pozitiv în democrația
deschisă, aceasta poate afecta modul de funcționare al organismelor statelor într -o poziție
negativă.
O administrație publică lipsită de corupție și funcțională va beneficia de pe urma
transparenței, în timp ce unele state cu o rată a corupției ridicate va destabiliza încrederea
cetățenilor în guvern cu atât mai mult. Este lesne de înțeles că ascunderea corupției nu este un
răspuns corespunzător însă atunci când informațiile publicate nu se ridică la așteptarea
populației guvernul are mai mult de suferit de cât de câștigat.
4. Datele pot fi interpretate greșit.

52Weerakkody V., Irani Z., Kapoor K. Citizens adoption of an electronic government system ,Information
Systems Frontiers. Vol 19, 2017, p. 288.

28
De cele mai multe ori datele guvernamentale au o dificultate mai ridicată în ceea ce
privește înțelegerea lor de către publicul larg. Pornind de la această problemă putem înțelege
că anumite date, mai gre u de analizat, pot fi folosite de persoane fără cunoștințe în domeniu
iar acestea pot trage concluzii greșite. Interpretarea greșită a datelor poate duce deseori la
scăderea reputației furnizorului, în cazul acesta guvernul sau o instituție publică.
În ace st caz se pot creea arhive de date publice dar cu aprobare. În acest caz datele
sunt publice dar pot fi accesate doar de anumite persoane cu o calificare corespunzătoare în
domeniu, datele fiind analizate și folosite fără a fi periclitată reputația institu ției. Dacă datele
publicate sunt interpretate greșit și mai apoi folosite de anumite entități exterioare, acestea pot
avea probleme în viitor prin tragerea de concluzii greșite și totodată pierderea încrederii pieței
din care face parte.
5. Unele date și info rmații pot fi clasificate .
În unele cazuri exceptionale datele și informațiile pot fi clasificare. Aceste date sunt
de cele mai multe ori de origine legală sau sunt informații cu privire la securitatea statului.
Declasificarea datelor se face în unele stat e după o perioadă de timp îndelungată,
timp în care aceste date nu mai au prea multă valoare.
Alte motive pentru clasificarea datelor sunt : secrete de stat, date și informații ce pot
prejudicial unele personane, informații cu privire la apărarea națională etc.53
6. Datele pot fi folosite pentru atingerea scopurilor unor instituții private.
Doctrina guvernării deschise pune accentul pe comunicarea dintre administrație si
cetățeni, și totodată pe îmbunătățirea accesului populației la procesele de funcționare ale
administrației publice.
În esență, guvernarea deschisă are mai o serie de stakeholderi ce beneficiază de
deschiderea datelor du pă cum urmează : cercetători, student, jurnaliști, ONG -uri. Aceștia sunt
doar o mică parte din cei ce se pot folosi de deschiderea datelor, cealaltă parte fiind restul
populației. Problema provine din faptul că unii stakeholder vor profita mai mult de acest e date
decât persoanele de rând. În acest context este posibil ca anumite grupuri să fie favorizate,
lucru ce este în detrimentul doctrinei guvernării deschise.
Un element important ce nu poate fi lăsat deoparte în acest context este divizarea
datelor. Ace st fenomen apare atunci când datele sunt publicate în forma lor inițială și fără a fi
filtrate. Argumentul este că datele de acest tip, deși sunt la dispoziția utilizatorilor, nu pot fi

53http://www.orniss.ro/ro/585cap2.html Accesat: 29.04.2017

29
folosite decât de o anumită parte din populație, astfel dezvoltându -se o elită de specialiști
tehnici ce pot citi și interpreta acele date.
7. Prin deschiderea datelor se irosesc resurse importante.
Un alt punct de vedere negativ în ceea ce privește deschiderea datelor este acela că
prin acest proces se vor pierde resurse umane, financiare, logistice etc. Cu atât mai grav este
faptul că aceste resurse se pierd cu publicarea resurselor inutile . În alte cazuri apar costuri mai
ridicate prin angajarea personalului specializat în vederea analizării datelor.
Importanța datelor e ste ușor de descoperit o dată cu publicarea lor datorită faptului că
se poate observa numărul de accesări sau descărcări ale documentelor de pe siteurile
instituțiilor. Folosind aceste statistici instituțiile pot ști ce informații sunt folosite și asupra
cărora să -și concentreze eforturile. Însă pâna a se ajunge la acest punct este necesară
publicarea completă a datelor.

30
III. Guvernarea electronică și guvernarea deschisă în Uniunea Europeană.
Până în acest moment am stabilit cadrul existent al guvernării deschise și electronice,
dar și modul în care acestea funcționează și s -au dezvoltat.
Politicile publice de guvernare electronică și guvernare deschisă au prioritate în
cadrul UE și se încearcă dezvoltarea acestora și ale politicilor conexe printr -o serie de
activități politice.
În următorul tabel sunt specificate detalii cu privire la primele apariții ale guvernării
electronice în documentele din Europa și Uniunea Europeană, anul și co ntextul (legi, politici
publice, reglementări, etc.) în care acestea au apărut.
Tabel Nr. 3.1 Apariția conceptului de guvernare electronică
Anul Termen Context
1998 ITC Principiile pentru dezvoltarea TIC în scop administrativ
din Estonia.
1999 Electronic
Government Decizia nr. 1720/1999 Parlamentului European54
1999 eGovernment Actul pentru e -guvernare al Austriei.
2001 Electronic
Government Comunicatul Comisiei Europene55
Sursa: Eur.Lex.europa.eu/legal -content Accesat: 29.04.2017
Observații:
Estonia este una dintre primele state Europene ce au adoptat și implementat măsuri
de guvernare electronică . În perioada 1998 -1999 Parlamentul Estonian a decis să dezvolte o
serie de principii pentru a verifica viabilitatea și eficacitatea implementării politicilo r de
guvernare electronică.
În 1999 a apărut prima apariție a termenului de guvernare electronică în baza de date
de documente ale Uniunii Europene și face referință la politica Uniunii Europene de
dezvoltare a unei rețele electronice trans -Europene pentru comunicare între administrațiile
publice din statele membre.

54Decizia Pa rlamentului European din anul 1999: Adoptarea ac țiunilor de interoperabilitate și acces pentru
rețelele electronice trans -Europene și comunicarea dintre administrații. http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52014PC0367 Accesat : 22.05.2017
55Comunicatul Comisiei Europene pentru Parlamentul European, Consiliul, și Comitetul social economic și
pentru Comitetele regionale cu privire la evaluările finale pentru dezvoltarea industriei multimedia și încurajării
folosirii acesteia pentru a dezvolta societatea informațională (INFO2000), 28 mai 2001.

31
La fel ca și Estonia, Austria a fost printre primele state Europene ce a început să -și
dezvolte capacit ățile TIC încă din anii 1990. Contextul acestei apariții este Actul
Guvernamental pentru e -Guvernare al Austriei
Referința apărută în comunicatul Comisiei Europene reprezintă prima apariție a
termenului de guvernare electronică de după anii 1990 și face re ferință la proiectul INFO2000
și la dezvoltarea societății informatice prin dezvoltarea industriei multimedia și încurajarea
folosirii noilor tehnologii.
3.1 Guvernarea electronică în Uniunea Europeană.
De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a încercat să dezvolte capacitățile TIC în
cadrul administrației publice ale statelor membre printr -o serie de planuri de acțiune numite :
„eGovernment Action Plan”56. Aceste planuri de acțiune au o perioadă determinată de timp, în
general 5 ani, și o serie de obiective clare ce urmează a fi îndeplinite.
3.1.1 eEuropa 2002.
Primul pas pentru dezvoltarea guvernării electronice (termen prea puțin folosit la acel
moment) a fost luat în cadrul Consiliului European din Lisabona, în 23 -24 martie 200057, ca
urmare a inițiativei e Europa ce încerca să crească nivelul de folosire al internetului în U.E.
Obiectivul principal de discuție din cadrul întălnirii a fost dezoltarea economiei
Uniunii astfel încât aceasta să fie cea mai competitivă și dinamică economie pe plan mondial.
Una dintre cele mai importante oportunități în acest context a fost dezvoltarea noilor
tehnologii și folosirea lor pentru a duce la bun sfârșit planul economic al UE. Oportunitatea în
cauză este internetul și modul în care acesta poate fi dezvoltat la nivel de uniune.
Ca urmare a interesului pentru inițiativa eEuropa ; Parlamentul European împreună cu
Comisia Europeană au publicat un raport de progres în cadrul consiliului din Lisabona din
martie 2000. Raport ce a primit un feedback pozitiv din partea statelor m embre. Astfel s -a
hotărât dezvoltarea planului de acțiune numit eEuropa 200258.
Un fenomen important, observat în cadrul planurilor de acțiune ale Uniunii Europene
este faptul că primele dintre ele și -au concentrat eforturile asupra dezvoltării tehnologiilor și
al serviciilor publice, iar cele din urmă încearcă să dezvolte partea socială a guvernării
electronice59

56https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/european -egovernment -action -plan-2016 -2020
Accesat :22.05.2016
57 http://www.umic.pt/images/stories/publicacoes2/actionplan_en.pdf Accesat: 22.05.2017
58 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=uriserv:l24226a Accesat: 22.05.2017
59https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/news/communication -eu-egovernment -action -plan-2016 -2020 –
accelerating -digital -transformation Accesat : 27.05.2017

32
Planul eEuropa 2002 a avut trei mari obiective60:
1. Un internet mai ieftin, rapid și sigur.
2. O investiție mai bună în capitalul uman și pre gătirea personalului.
3. Stimularea utilizării internetului.
Primul obiectiv se adresează problemei persistente din acea vreme, și anume calitatea
și prețul serviciilor de internet din perioada respectiv ă.
Prețul internetului și al s erviciilor de telecomunicații a scăzut în Europa datorită
lipsei de competitivitate în domeniu. Cele mai folosite metode de comunicare fiind rețelele
mobile, acestea fiind monopolizate doar de un număr restrâns de companii . Cu toate acestea,
prin proiectul eEuropa 2002 s-a hotărât susținerea eforturilor de a scade prețul internetului și
de a crește calitatea acestuia cu ajutorul companiilor mobile.
Încă din fazele sale incipiente, proiectul eEuropa susținea faptul că internetul mobil
va crește și va ajunge să aibă o aco perire majoră în U.E, majoritatea membrilor urmând să
aibă acces la un internet mobil ieftin și de calitate superioară. Lucru care s -a și întâmplat
ulterior. În Figura 3.1 se pate observa numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 17 și 74 de
ani ce au f olosit inter netul de pe un dispozitiv mobil în anii 2012 și 2016.

Figura 3.1 Numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 17 și 74 de ani ce au
folosit internetul de pe un dispozitiv mobil în anii 2012 și 201661
O problemă apărută ca urmare a dezvoltării infrastructurii TIC este securitatea
echipamentelor. O dată cu creș terea numărului de calculatoare ce au acces la internet, apare și

60 http://www.umic.pt/images/stories/publicacoes2/actionplan_en.pdf Accesat: 27.05.2017
61http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Digital_economy_and_society_statistics_ –
_households_and_individuals Accesat: 30.05.2017

33
problema securității. Cea mai mare problemă a securității online, cu care ne con fruntăm și
acum sunt virușii, malware, keylogger etc. menționați în partea teoretică al acestei lucrări.
Astfel, din raportul eEuropa200 2 putem observa că numărul persoanelor ce au avut p robleme
a crescut considerabil. Desigur, o dată cu creșterea numărulu i de persoane ce folosesc
internetul crește și numărul de persoane infec tate, însă gravitatea acestui lucru râmăne o
problemă cu care statele U.E se confruntă.
Prin cel de -al doilea obiectiv s-a încercat îmbunătățirea calității internetului pentru
cercetători și stu denți, iar ca urmare s-a pus un accent deosebit pe centrele universitare. Prin
acest obiectiv se urmărește deschiderea de noi posibilități precum platformele de e -learning62
și pent ru colaborarea dintre public și sectorul privat. O alt ă oportunitate apărută a fost
dezvoltarea de „World Wide Grid”63 sau WWG. Aceasta fiind o modalitate prin care mai
mulți cercetători, din zone geografice diferite să aibă posibilitatea de a comunica și l ucra
împreună prin intermediul internetului, în timp real. Cu această ocazie, Comisia Europeană a
lansat un proiect pentru a susține cercetarea cu o finanțare de 80 de milioane de euro64, dar și
pentru a asigura dezvoltarea capacităților informatice din U.E.
O altă prioritate al acestei ramuri a fost dezvoltarea sistemului educațional prin
încercarea de a conecta unitățile de învățământ la un serviciu de internet. Astfel s -au hotărât
următorii termeni :
1. „Școlile trebuie să aibă acces la un internet sigur și rapid și totodată să dispună
de toate dispozitivele tehnologice necesare funcționării.
2. Echpamentele și dispozitivele instalate trebuie să corespundă nevoilor
educaționale.
3. Folosirea acestor echipamente trebuie să fie efectuată de către personal bine
pregătit și de profesori adaptabili.”65
Ca urmare, Comisia Europeană a hotărât să susțină statele membre în eforturile lor
pentru dezvoltarea acestor obiective prin finanțare și prin coordonarea eforturilor și prin
lansarea de diferite platforme de studiu o nline sau eLearning.
Astfel, conform raportului de lucru al programului eEuropa2002, publicat în anul
2003 – numărul echipamentelor tehnologice din școli a crescut. În medie, un număr 10 elevi
având acces la un calculator, comparat cu 12 în anul 2001.

62 http://www.elearningnc.gov/about_elearning/what_is_elearning/ Accesat: 27.05.2017
63 Udoh E ., Grid and High Performance Computing: Emerging Applications , Sullivan University, Iunie 2011, p.
324.
64 https://ec.europa.eu/research/fp5/fp5 -intro_en.html Accesat: 30.05.2017
65 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=URISERV%3Al24226a Accesat : 30.05.2017

34
Prin programul eEuropa și inițiativele sale în învățământ s -a ajuns ca un număr de
93% din școlile statelor membre să fie conectate la internet în anul 2002. Este lesne de înțeles
că aceste școli nu au calculatoare și nici acces la internet în fiecare sală de curs, dar dispun de
săli speciale. Totodată, peste jumătate din profesori au fost pregătiți să folosească un
calculator și să acceseze serviciile de internet ; Aproximativ 9 din 10 profesori av ând un
calculator acasă, 8 dintre aceștia având acces la internet66.
Pentru a îndeplinii cel de -al treilea obiectiv, Comisia , a hotărât să adopte o serie de
măsuri legale precum „Dual Use Regulation”67 prin care s -a încercat folosirea tehnologiilor
disponibile precum și cele în curs de dezvoltare pentru mai multe scopuri în același timp.
Subtitlul planului de acțiune eEuropa a fost „ an Information Society for All”, ceea ce
înseamnă că multe dintre eforturile planului au fost pentru a dezvolta noile tehnologii și
folosirea internetului în scopul cetățenilor și pentr u a dezvolta modul de funcționare al
administrației publice.
Tot în cadrul proiectului eEruropa 2002 s -au întărit bazele comerțului electronic (e –
commerce) din cadrul U.E. Legislația deja existentă a fost modificată pentru a putea fi în
concordanță cu mediul TIC de la acea vreme. Cele mai importante dintre acestea fiind :
Directiva Parlamentului și a Consiliului European cu privire la semnăturile electronice68 și
drepturile de autor online în cadrul societății informatice69.
În prezent , comerțul online este foarte comun și o mare parte din guvernarea
electronică se bazează pe el . În primele faze ale internetului, comerțul pe internet nu dispunea
de tehnologiile actuale de securizare ale tranzacțiilor. Ca urmare s -a dezvoltat și legislați a
împotriva fraudelor online, care era foarte vagă, sau lipsea cu desăvârșire până în acel
moment. Astfel, prin dezvoltarea comerțului online, eEuropa 2002 a devenit unul dintre
principalii piloni ai guvernării electronice nu doar în Uniunea Europeană cât și pe plan
mondial.
eEuropa 2002 a reușit să pună bazele guvernării electronic e moderne, așa cum o știm
noi. Una dintre principalele ținte cu privire la guvernarea electronică a fost dezvoltarea unui
set de măsuri pentru a lansa servicii de ordin a dministr ativ în mediul online. În cadrul
proiectului s -a hotărât că până la finele anului 2002, fiecare stat membru să adopte 20 de
servicii publice și să le pună la dispoziția cetățenilor pe internet. Fapt ce s -a și întâmplat, drept

66 http://aei.pitt.edu/45677/1/com2003_0066.pdf eEurope 2002 Final Report, Brussels, 11 Februarie 2003.
Accesat : 30.05.2017
67 http://ec.europa.eu/trade/im port-and-export -rules/export -from -eu/dual -use-controls/ . Accesat 30.05.2017
68 eur-lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=celex%3A31999L0093 Accesat:30.05.2017
69 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=celex%3A32000L0031 Accesat: 30.05.2017

35
dovadă majoritatea statelor im plicate având acele 20 de servicii livrate sau în curs de
dezvoltare70.
În cele din urmă, prin acest proiect s -a dorit și creșterea numărului de utilizatori
persoane ce folosesc internetul. Una dintre marile probleme cu care se confruntă guvernarea
electro nică este faptul că serviciile puse la dispoziția cetățenilor nu sunt folosite. După cum
am mai menționat, acest lucru se datorează în mare parte lipsei de alfabetizare tehnologică.
Însă problemele principale în anii 2000 -2002 erau lipsa dispozitivelor, co nexiunilor la
internet, lipsa personalului pregătit și în cele din urmă lipsa unei infrastructuri de dezvoltare.
Prin programul eEuropa 2002 s -au crescut numărul de gospodării conectate la
internet „de la 18% în martie 2000 la 43% în noiembrie 2002”71. În topul statelor cu creșterea
cea mai mare de acces la internet sunt Olanda, Danemarca și Suedia, acestea vând o creștere
de 68%, 67% și respectiv 66%. O particularitate observată este faptul că rata de folosire a
internetului este diferită în funcție de gen. 47% dintre femei și 60% dintre bărbați72.
Pe lângă aceste date, raportul ne arată că politicile dezvoltate în cadrul comerțului
electronic au crescut rata de folosire a internetului (în cazul companiilor cu 250 sau mai mulți
angajați) la peste 80% d intre acestea73. Totodată, s -a observat o diferență majoră intre statele
din nord și sud. Cele din urmă având o creștere mai scăzută față de statele nordice.
În concluzie, programul eEuropa 2002 a fost un succes pentru Uniunea Europeană,
cele trei obiective principale f iind îndeplinite în mare măsură, iar oportunitatea apărută în
cadrul Consiliului de la Lisabona fiind folosită.
După cum am menționat, prețul serviciilor de internet a scăzut; numărul de
gospodării conectate la internet a crescut cu peste 40%74; majoritatea unit ăților de învățământ
sunt conectate la intrernet, la fel ca și majoritatea întreprinderilor comerciale.
Prin dezvoltarea calității de cercetare în mediul online s -a reușit și crearea unei rețele
de cercetare cu cercetători din multe unive rsități și centre de cercetare.
Totodată, eEuropa 2002 a pus bazele guvernării electronice cunoscute astăzi, și a
deschis bariera către o comunitate europeană digitală.
Legislația comercială adoptată ca urmare al acestei inițiative este stâlpul pe care
funcționează e -commerceul de astăzi.

70 Ibidem .
71 europa.eu/rapid/press -release_IP -02-225_en.pdf Accesat: 30.05.2017
72 Ibidem .
73 Ibidem .
74 http://www.umic.pt/images/stories/publicacoes2/actionplan_en.pdf . Accesat: 30.05.2017

36
În cadrul administrației publice s -au adoptat și primele politici de guvernare
electronică, multe dintre ele fiind funcționale și astăzi ; politicile moderne nefiind obligate s ă
pornească de la zero.
Prin succesul avut de e Europa 2002 s -a stabilit și o continuitate a planurilor viitoare
precum eEuropa 200575, plan ce s -a derulat pe parcursul anilor 2003 -2005.
Directivele E.U ce au precedat proiectului eEuropa 2002 au încercat să lucreze pe
inițiativele deja existente. Tocmai din acest motiv suntem de părere că eEuropa 2002 a fost un
punct de plecare pentru modul în care guvernarea electronică a evoluat.
Principalele obiective ale următorului proiect, eEuropa 2005 au încercat să dezvolte
serviciile de eguvernare deja existente și să le mențină în pas cu rapida dezvoltare a
tehnologiei.
În cadrul educațional, programul a susținut inițiativele de e -learning și au încercat să
le îmbunătățească pe cele existente. Astfel, noile politici au încercat să dezvolte ideea de
globalizare al internetului de mare viteză, termenul folosit fiind Broadband76, care nu era atât
de comun în acea perioadă precum este astăzi.
3.1.2 Politica Uniunii Europene pentru e -Sănătate.
Pe lângă politicile de educație , Comisia Europeană a extins politicile de guvernare
electronică și în domeniul sănătății prin dezvoltarea serviciilor de e -sănătate prin carduri
electronice de sănătate ; siteuri de informare cu privință la serviciile de sănătate etc. Aceste
proiecte fiind durabile, multe dintre ele funcționând și în ziua de astăzi77.
Drept dovadă a necesității serviciilor electronice de sănătate, în anul 2004 a fost
lansat proiectul „Planul de Acțiune pentru eSănătate 2004 -2011”78. Acest proiect a facilitat
lansarea proiectelor precum : Prescrip ții medicale electronic e și cardurile de sănătate, toate
acestea cu scopul de a îmbunătăți buna funcționare al mediului medical și pentru a reduce
birocrația și crește eficacitatea.
Proiectul de e -Sănătate este unul complex și nu se limitează doar la folosirea
internetului. Prin acesta se încearcă folosirea TIC în scopul pregătirii resurselor umane prin
devoltarea de re țele medicale pentru specialiști, dezvoltarea de dispozitive medicale și baze de
date ce conțin informații despre pacienți și starea acestora de sănătate ; dispozitive pentru
diagnoz ă și tratament; monitorizare medicală etc.

75 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=URISERV%3Al24226 Accesat: 30.05.2017
76 http://www.pcmag.com/encyclopedia/term/38932/broadband Accesat: 31.05.2017
77 https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/eu -policy -ehealth Accesat: 31.05.2017
78 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/ALL/?uri=CELEX:52004DC0356 Accesat: 31.05.2017

37
Al doilea plan pentru sănătate lansat de U.E este „Planul de Acțiune pentru e –
Sănătate 2012 -2020”79.
Principalele obiectiv e ale planului curent de e -Sănătate sunt :80
1. Cercetarea și inovarea în sănătate.
2. Promovarea cooperării internationale.
3. Interoperabilitatea serviciilor de sănătate din U.E.
Aceste obiective par a se Încadra în cele trei tipare ale guvernării electronice, și
anume : G2C, G2G, G2B.
Dezvoltarea cercetării și inovării în sănătate nu este realizabilă doar pe plan
administrative sau guvernamental, ci necesită și eforturi exterioare, precum cooperarea cu
firme private medicale și farmaceutice. Acestea din urmă fiind nevoite să se adapteze noilor
tipuri de tehnologii din domeniul sănătății precum prescripțiile online; disponibilitatea
informa țiior descriptive ale medicamentelor online și cooperarea între aceste companii private
pentru dezvoltarea de noi tehnologii.
O problemă apărută în urma dezvoltării de siteuri cu informații medicale, pe care
Comisia Europeană a recunoscut -o ca fiind dăunătoare este auto -medicarea. Proces apărut
datorită multitudinii de informații disponibile, astfel pacienții încearcă să profite de aceste
informații și să își pună singuri diagnostice, de cele mai multe ori greșite. În data de 26
septembrie 2012, Comisia Europeană a adoptat două noi reglementări cu privire la aparatele
de diagnoză medicale disponibile persoanelor fără studii medicale81. De altfel,
comercializarea acestor dispozitive medicale nu poate fi realizată fără adăugarea unui
avertisment precum că aceste dispozitive nu pot fi folosite fără îndrumarea unui medic
specialist.
În perioada 2014 -2020, cercetarea și inovarea în cadrul medical va fi suportată de
proiectul „Health, demographic change and wellbeing”82, care este o rețea TIC pentru
medicina predictivă și personalizată. Prin această directivă se urmărește dezvoltarea de noi
tehnologii electronice cât și intrumente digitale integrate pentru promovare și prevenție.
Începând cu anul 2012, Comisia a încurajat statele membre să se implice în
strategiile de e -sănătate și vină cu viitoare soluții pentru îmbunătățirea situației sănătății în
Uniunea Europeană.

79 https://ec.europa.eu/digital -single -market/news -redirect/9156 Accesat: 31.05.2017
80 http://europa.eu/rapid/press -release_SPEECH -01-268_en.htm?locale=en Accesat: 31.05.2017
81http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012 :0542:FIN:EN:PDF Accesat 31.05.2017
82 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/ALL/?uri=CELEX:52012DC0736 Accesat 31.05.2017

38
Finanțarea politicilor de e-sănătate a fost realizată prin Fondul European Regional de
dezvoltare (ERDF)83. Finanțarea inițială fiind de 15 miliarde de Euro pentru TIC, 2.3 miliarde
pentru asigurarea internetului de mare viteză și 12.7 miliarde pentru dezvoltarea de aplicații și
servicii medicale pentru cetățenii statelor membre84.
3.1.3 Planul de acțiune e -guvernamental 2016 -2020 și Piața Unică Digitală
pentru Europa.
În data de 6 mai 2015, Comisia Europeană a publicat strategia Uniunii Europene
pentru dezvoltare economică digitală . Această strategie s -a concretizat prin Piața Unică
Digitală (DSM)85 pentru Europa.
DSM face parte din programul Agenda Digitală pentru Europa 202086, fiind una
dintre principalele strategii.
Transformarea digitală a guvernării este un element pri ncipal pentru succesul pieței
unice prin prisma faptului că va ajuta la scoaterea barierelor digitale cu care se confruntă
Uniunea Europeană și pentru a preveni fragmentarea administrației publice.
Necesitatea unei pieți digitale unice a apărut datorită n umărului scăzut de persoane
interesate de serviciile digitale puse la dispoziție de guvernele statelor membre, astfel „doar
15% dintre cetățenii statelor membre fac comerț online pe plan european . Numărul de
companii ce fac comerț pe plan european fiind de doar 7% ”87. Acest lucru se datorează
barierelor sociale, tehnologice, dar și din cauza fragmentării pieței europene.
Prin dezvoltarea unei piețe unice, Comisia Europeană, este de părere că această
fragmentare comercială ar dispărea și ar ajuta la îmbunătăț irea situației economice digitale din
U.E.
DSM nu poate fi realizată fără o reformă la nivelul tuturor statelor din Uniunea
Europeană, tocmai de aceea apare și necesitatea dezvoltării serviciilor adiacente comerțului
online.
Potrivit Comisiei Europene, D SM, va ajuta la dezvoltarea economiei anuale al EU cu
peste 400 de miliarde de Euro88.
Prin planul de e -guvernare din cadrul DSM, se urmăresc următoarele obiective89:

83 http://ec.europa.eu/regional_policy/en/funding/erdf/ Accesat: 31.05.2017
84 Comunicatul Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic
European, Comitetul Social și Comitetele regionale de e -sănătate din cadrul Planului de Acțiune 2012 -2020, 6
decembrie 2012 .
85 Digital Single Market, https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital -single -market_en Accesat: 1.06.2017
86 http://ec.europa.eu/europe2020 Accesat: 1.06.2017
87 http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/digital -single -market -strategy/ Accesat: 1.06.2017
88 http://www.consiliu m.europa.eu/ro/policies/digital -single -market -strategy/ Accesat: 1.06.2017
89https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/european -egovernment -action -plan-2016 -2020 Accesat: 2.06.2017

39
1. Modernizarea administrației publice.
2. Crearea pieței unice digitale în cadrul statelor membre.
3. Îmbunătățirea colaborării cu cetățenii și firmele private pentru a crește calitatea
serviciilor publice.
Toate acestea vor fi realizate printr -un efort comun al statelor membre împreună cu
Comisia Europeană, principiul acestei strategii fiind „servicii publice mai accesibile, ieftine,
rapide și orientate pe nevoile publicului”90.
Pentru realizarea acestor obiective, Comisia Europeană a hotărât să dezvolte trei
politici prioritate, acestea fiind :
1. Modernizarea administra ției publice folosind tehnologii noi precum semnături
digitale, registre digitale, platforme de deschidere a datelor etc.
2. Oferirea posibilității cetățenilor și a întreprinderilor statelor membre să activeze
pe tot spațiul U.E.
3. Facilitarea interacțiunilor digitale între administ rații publice și
cetățeni/întreprinderi economice.
Pe lângă aceste trei politici principale, planul de acțiune a avut 20 de politici ce au
fost lansate o dată cu începerea sa.
În prealabil, pe data de 30 octombrie 2015, Comisia Europeană a lansat o consu ltație
publică pentru a descoperii cum poate fi influențat planul de acțiune și ce îmbunătățiri po fi
aduse. În cadrul acestei consultații, Uniunea Europeană a adunat mai mulți cetățeni și
întreprinderi private cu scopul de a afla părerile acestora cu priv ire la situația guvernării
electronice din statele lor de proveniență, și cum poate fi îmbunătățită aceasta.
Ca urmare al acestei întâlniri s -au descoperit următoarele fapte91:
Cetățenii Uniunii Europene consideră că majoritatea politicilor ce urmează să fie
implementare sunt de o importanță majoră. Un lucru deosebit ce a fost descoperit este acela că
o mare parte din ce prezenți nu au fost de părere că creșterea alfabetizării digitale este un
factor important, atât pentru persoanele private cât și pentru întreprinderi. Pe de altă parte,
64% din ce intervievați sunt de acord cu creșterea accesibilități serviciilor de eguvernare și
63% au fost de părere că creșterea încrederii în aceste servicii este cel mai important obiectiv.
Majoritatea întreprinderilor p rezente, 52%92 au precizat că au fost nevoite să
interacționeze cu autoritățile publice din alte state membre în desfășurarea afacerilor. Unele

90 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX:52016DC0179 Accesat: 2.06.2017
91https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/european -egovernment -action -plan-2016 -2020 Accesat:
2.06.2017.

40
dintre acestea precizând că au avut probleme de natură birocratică, de exemplu formularele
online.
Având aceste i nformații putem ajunge la concluzia că planul de acțiune pentru 2020
este nevoit să se axeze pe dezvoltarea relațiilor de cooperare internaționale și totodată
dezvoltarea sau implementarea acolo unde este cazul de rețele electronice pentru o mai bună
colab orare.
Tot din această perspectivă se urmărește și dezvoltarea de formulare unice sau
asemănătoare pentru toate statele europene.
Un alt subiect dezbătut a fost acela al dezvoltării serviciilor de tip end -to-end.
Aproximativ 80%93 dintre respondenți au fost de acord cu prioritizarea serviciilor de acest tip.
Prin urmare, un serviciu de acest gen presupune rezolvarea unei probleme fără interferențe și
fără ca individul să fie nevoit să întrețină o serie de pași complicați sau să fie nevoit să
apeleze la alte instituții.
În ceea ce privește principiile funcționarilor publici și al acestor servicii, se pare că
confidențialitatea datelor personale este cel mai important.
Putem observa o asemănare între deciziile luate până în prezent în cadrul acestor
politici de eguvernare și dorința publicului. Concluzia fiin d că în momentul actual apare
necesitat ea de a dezvolta aceste servicii pe o rază cât mai mare, accesibilitatea fiind cuvântul
cheie.
3.1.4 ISA2, Programul privind interoperabilitatea serviciilor digitale.
Un pr ogram important de guvernare electronică adoptat de către Uniunea Europeană
este programul ISA 294. Prin acesta se dorește dezvoltarea interoperabilității serviciilor de
guvernare electronică ale statelor membre astfel încât acestea să poată fi folosite pe t ot
teritoriul UE.
La fel ca și planul de acțiune 2016 -2020, ISA2 face parte din agenda digitală a UE
pentru anul 2020. Noul program ISA2 este de fapt o extindere a vechiului program ISA, ce a
fost finalizat la sfârșitul anului 2015.
Proiectele ce sunt în curs de dezvoltare în cadrul acestei strategii urmăresc
implementarea noilor tipuri de semnături electronice, precum și sisteme internaționale de

92 Ibidem .
93 Ibidem .
94http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press -releases/2015/06/12 -digital -services -interoperability –
programme -isa2/ Accesat: 2.06.2017

41
sănătate ce vor funcționa la nivelul tuturor statelor membre. Finanțarea acestui progra m fiind
de 131 milioane de Euro95.
Unele dintre programele funcționale ISA2 sunt96:
1. e-Certis.
e-Certis este un serviciu online de comer ț pus la dispozi ția utilizatorilor. Aceștia având
posibilitatea să consulte o bază de date complexă cu privire la diferitele documente necesare
în comerțul online din diferite state Europene.
2. EUSurvey.
Acesta este o platformă online pentru crearea și managerierea chestionarelor. Serviciul
este disponibil în toate limbile statelor Uniunii Europene. Deși aceast serviciu este unul
folositor, este întrecut în performanță de alte servicii de acest gen private precum formularele
google97.
3. TESTA
TESTA este o rețea de date realizată de Comisia Europeană cu scopul ca utilizatorii
(Administrațiile publice) să poată comunica și schimba între ei date de interes comun. Punctul
forte al acestui serviciu fiind securitatea sporită față de competitori și faptul că programul este
open source , fiecare utilizator având posibilitatea de a contribui la el.
4. Open e -Prior.
Acest program la fel ca și e -certis însă este dedicat administrațiilor ce vor să adopte
servicii de factu rare electronică în cadrul comerțului online sau în domeniul e-achizițiilor . La
fel ca și programul TESTA, acesta este open source .
5. Joinup.
Joinup este o platformă pe care se pot dezvolta și publica servicii de tip TIC dezvoltate
în scopul de a ajuta administrațiile publice.
Pe lângă acestea, ISA2 a dezvoltat sau l ucrează la peste douăzeci de astfel de soluții
pentru îmbunătățirea guvernării electronice în Uniunea Europeană. Toate acestea fiind
adaptate pentru a fi exploatate pe tot teritoriul Uniunii Europene și de toate administrațiile
publice implicate.
3.2 Guvernarea deschisă și deschiderea datelor în Uniunea Europeană .
Guvernarea deschisă în cadrul Uniunii Europene face parte tot din piața unică digitală,
politicile de guvernare deschise fiind strâns legate de cele de guvernare electronică.

95 Ibidem .
96 https://ec.europa.eu/isa2/solutions_en Accesat: 2.06.2017
97https://gsuite.google.com Accesat: 2.06.2017

42
În cadrul planul ui de acțiune 2016 -2020 s -au realizat și o serie de studii și obiective
pentru a crește participarea guvernamentală și transparența în administrația publică.
Aceste studii au avut ca scop verificarea stării guvernării electronice în Uniunea
Europeană, anal iza politicilor de guvernare deschisă în aceste state, dar și problemele cu care
acestea se confruntă.
O altă parte importantă a guvernării deschise și a datelor deschise este transparența
fiscală, tocmai din acest motiv, Uniunea Europeană a publicat o ser ie de rapoarte de
transparență fiscală de -a lungul timpului98.
Toate aceste măsuri sunt dezvoltate prin portalul „European Data Portal”99, site ce
aparțiune administrației U.E. La data de 12 octombrie 2016 a fost publicat raportul consolidat
al portalului de date deschise, conform căruia acesta conținea peste 600.000 de date din peste
30 de state Europene, fiind disponibil în 15 limbi diferite100.
Pe lângă datele publicate, pe acest portal există și informații cu privire la numărul
măsurilor pentru guvernarea d eschisă și deschiderea datelor din cadrul statelor EU28+. Astfel,
toate aceste state au dezvoltat și implementat cel puțin o politică pentru deschiderea datelor în
ultimii doi ani101.
În contextul deschiderii datelor este important și numărul de persoane car e le
accesează. Astfel, în raportul din 2015 al portalului statistica numărului de vizitatori este după
cum urmează :

98Granickas K., European Public Sector Information Platform, Fiscal Transparency and Open Government
Data , Noiembrie 2013.
99https://www.europeandataportal.eu/ Accesat : 5.06.2017
100https://ec.europa.eu/digital -single -market/en/blog/european -countries -are-reaping -benefits -open -data Accesat :
5.06.2017
101 Ibidem . 0 50 100 150 200Regatul UnitSpaniaRomâniaOlandaUngariaGreciaFranța Austria
Vizitatori

43
Figura 3. 2 Statele membre ce au avut peste 10.000 de vizitatori unici pe portalul
europeandataportal.eu pe lună102
După cum se poate observa, Regatul Unit al Marii Britanii are cei mai mulți vizitatori
de pe portal, urmat de Franța și Grecia. Un fenomen important este și apariția Româniai în
acest top.
Este important de menționat că aproximativ 44% din numărul total de vizitatori al
unui profil nu sunt din statul respectiv. Acest lucru poate indica faptul că situația deschiderii
datelor dintr -o anumită țară este complicată, vizitatorii fiind interesați de evoluția acelui stat.
Principiul pe care guvernarea deschisă și deschiderea datelor funcționează în
Uniunea Europeană este „veni, vidi, vici”103. Această deviză făcând referire la eficacitatea
serviciilor de guvernare electronică și deschise, precum modelul ghișeelor unice, în care un
utilizator își poate rezolva toate problemele de natură administrativă.
Din acest motiv datele deschise sunt date pe care oricine le poate accesa, folosi și
împărți. Însă de cele mai multe ori, așa cum am mai menționat, datele pot fi : gratuite sau
libere, sub licen ță sau supuse unor reglementări națion ale. Următorul tabel exemplifică tipul
acestor date din cadrul portalului la finalul anului 2015.
Majoritatea acestor informații sunt disponibile pe portalul europeandataportal.eu,
celelalte fiind colecționate de pe portalele statelor membre, acolo unde es te cazul.
Tabel 3. 2 Tipul datelor accesibile pe portalul european și în bazele de date naționale
conform europeandataportal.eu
Procent (%) Tip de date
89% Accesibilitatea datelor este gratuită
81% Datele sunt sub licență deschisă
73% Datele se supun unor reglementări naționale
Sursa: europeandataportal.eu Accesat: 3.06.2017
După cum se poate observa, datele sunt mixte, însă în mare parte acestea sunt
accesibile de orice persoană fizică sau publică și pot fi folosite în scopuri publice sau private,
cu puține excepții.

102https://www.europeandataportal.eu/sites/default/files/edp_landscaping_insight_report_n1_ -_final.pdf
Accesat:5.06.2017 .
103 Definiția datelor deschise conform europeandataportal.eu. http://opendefinition.org/ Accesat: 5.06.2017

44
Datele sub licență deschisă necesită o clarificare mai bună. Astfel, aceste date pot fi
accesate și folosite cu acceptul proprietarilor sau autorilor, atât timp cât le sunt recunoscute
drepturile de proprietate sau autor .
Statele membre ale Uniunii Europene sunt și ele la rândul lor membre ale
parteneriatului pentru guvernare deschisă (OGP), și împreună cu cei 75 de membri încearcă să
îmbunătățească modul prin care datele sunt folosite. Important de menționat este faptul că
Uniunea Europe ană ca și unitate singulară nu este membru al OGP.
Unul dintre statele lidere în guvernare deschisă, Franța, a declarat în cadrul
summitului de la Paris din 7 -9 Decembrie 2016104 că Uniunea Europeană trebuie să accepte și
să împrumute principiile de funcți onare ale OGP pentru creșterea încrederii cetățenilor în
instituțiile sale.
În concluzie, Uniunea Europeană are o structură bine pusă la punct prin Piața Unică
Digitală și o istorie destul de cuprinzătoare în ceea ce privește guvernarea electronică și cea
deschisă. Planurile de acțiune având efecte pozitive și oferă rapoarte cuprinzătoare și ușor
accesibile pentru ca publicul să le poată anliza. În sine, acest lucru poate fi considerat o bună
practică pentru guvernarea deschisă.

104 https://en.ogpsummit.org/osem/conference/ogp -summit Accesat: 3.06.2017

45
IV. e-Serviciile de guvernare electronic ă și guvernare deschisă în România
Guvernarea electronică în România a luat amploare o dată cu decizia de a adera la
Uniunea Europeană și de a sprijini eforturile Uniunii în acest sens. O dată intrarea țării noastre
în U.E, guvernul a încercat să susțină și să participe la planurile de ațiune pentru guvernare
electronică și mai târziu pentru guvernarea deschisă.
4.1 Guvernarea electronică în România.
Primele încercări de dezvoltare a guvernării electronice au început cu introducerea
internetului în administrația publică pentru a se crea o apropiere între cetățeni și administrație.
Acest lucru a oferit o serie de avantaje de -a lungul timpului și a ajutat la creșterea încrederii în
administrația publică în ceea ce privește rezolvarea problemelor societății.
Prima inițiativă de guvernare electronică din România a fost portatlul
eDemocratie.ro105. Acesta a introdus primele e -servicii precum știri informaționale despre
decizii administrative ; resurse cu privire la modul de func ționare al instituțiilor publice
ș.a.m.d.
Tabel 4.1 Evoluția Guvernării electronice din România între anii 2001 -2015 .
Măsură e -Guvernare Anul Observații
Legea nr. 544/2001 Octombrie
2001 Prevede accesul liber la informații de
interes public.
Formarea ANRC TI Iulie 2002 Autoritatea Națională pentru Administrare
și Reglementare în Comunicații
Lansarea siteului e -licitatie.ro Martie 2002 Site de comerț electronic.
Strategia IT Martie 2003 Strategia Ministerului de Finanțe Publice
cu privire la dezvoltarea capacităților IT.
Legea nr. 304/2003 Iulie 2003 „Legea nr. 304/2003 pentru serviciul
universal și drepturile utilizatorilor cu
privire la rețelele de comunicații
electronice”106
Lansarea e -guvernare.ro Septembrie
2003 Portalul de e -Guvernare.

105 www.eDemocratie.ro Accesat: 8.06.2017
106http://www.dreptonline.ro/legislatie/ lege_serviciul_universal_drepturi_utilizatori_retele_servicii_comunicatii_
electronice_304_2003_republicata.php Accesat: 8.06.2017

46
Măsură e -Guvernare Anul Observații
Ordonanța de urgență privind
plățile electronice Ianuarie
2006 Ordonanța de urgență privind
reglementarea plăților online pe teritoriul
României
Modificarea siteului e -licitatie.ro
și extinderea acestuia Martie 2006 e-licitatie.ro este modificat si extins pentru
a cuprinde un număr mai mare de produse
și categorii.
MCSI lansează platforma pentru
plățile de taxe online Noiembrie
2006 Proiectul devine mai târziu ghiseul.ro
Lansarea RECL Aprilie
2007 Proiect European pentru promovarea TIC
în zonele rurale și cele urbane de mici
dimensiuni din România
România se conectează la rețeaua
sTESTA a Uniunii Europene. Decembrie
2007 sTESTA este rețeaua de telecomunicații a
U.E și urmărește să dezvolte o
infrastructură electronică pan -Europeană
Raportul ANRCTI Mai 2008 Raportul precizează faptul că România a
trecut printr -o creștere majoră a
conexiunilor la internet (de peste 5
milioane de conexiuni), o creștere de 76%
față de anul 2006.
Lansarea programului de donații
IT, eDonatii.mcti.ro Noiembrie
2008 Proiect ce are în vedere donarea de
echipamente IT către persoanele ce nu au
acces un calculator / internet.
Lansarea programului de tip One-
Stop-Shop Punctul de Contact
Unic Electronic. Iulie 2009 Program derulat de către Agenția pentru
Serviciile Societății Informaționale (ASSI)
Portalul e -guvernare.ro oferă
posibilitatea utilizatorilor să -și
depună declarațiile de avere
online Mai 2009 Valabil doar pentru populația din București
și Ilfov.
Este lansat Centrul Național
„România Digitală” Septembrie
2010 Lansat sub coordonarea Ministerului
Comunicațiilor și Societății Informaționale

47
Măsură e -Guvernare Anul Observații
România și Slovenia organizează
un parteneriat pentru cooperare e –
guvernamentală. Noiembrie
2010 Întâlnirile oficiale au avut loc la București.
Cele două state au împărțit ide i pentru
promovarea guvernării electronice și au
hotărât să colaboreze pentru dezvoltarea
politicilor din acest domeniu.
Lansarea programului Biblionet Decembrie
2010 Program ce facilitează colaborarea dintre
bibliotecile naționale și accesul mai ușor
pentru utilizatori.
Este aprobată finanțarea
proiectului Dezvoltarea
serviciilor electronice pentru
cetățeni și firme private. Februarie
2011 Program finanat prin fonduri structurale.
Lansarea platformei e -factura. Iunie 2012 Program dezvoltat în colaborare cu
Ministerul de Finanțe.
Lansarea programului e -România Decembrie
2013 Platformă dedicată prezentării și evaluării
acțiunilor de guvernare electronică din
România.
Centrul pentru Inovare în
securitate cibernetică primește
finanțare. Iunie 2014 Acest program a f ost premiat de către
Agenția pentru dezvoltarea afacerilor din
SUA.
Ministerul Comunicațiilor și al
Societății Informaționale anunță
că va dezvolta rețeaua de internet
de mare viteză din România. Ianuarie
2015 Rețeaua urmează să cupr indă zone urbane
mici și zone rurale, în special cele care nu
au acces la internet.
Sursa : Programul joinup al Uniunii Europene. „e-Government în România ”, Ianuarie 2015.
După cum se poate observa, guvernarea electronică a luat amploare în România în
anul 2001 o dată cu planul eEuropa 2002 al Uniunii Europene. Este lesne de înțeles că
România nu a participat activ la acțiunile U.E ci a avut un rol de spectator și încercat să
aplice cât mai multe dintre politicile strategiei pentru dezvoltarea guvernării electr onice în
vederea aderării.

48
Primele inițiative în acest sens au fost cele legale pentru stabilirea unui cadru
corespunzător. Acestea au fost urmate platforme precum e -licitatie.ro și e -guvernare.ro ;
Proiecte ce au avut în vedere o deschidere către noua piaț ă a internetu lui și comunicarea cu
cetățenii.
Tabel 4. 2 Serviciile de guvernare electronică disponibile pe portalul eDemocratie.ro
Nume
Serviciu Anul de
lansare Observații
(Paginile siteului sunt descrise ca fiind servicii).
Hartă internet 2001 -.
Newsletter 2001 Serviciu de știri
Resurse 2001 Studii despre guvernarea electronică din România și
Uniunea Europeană
Publicații 2001 Pagină ce conține ghidul de eDemocrație și Guvernare
Electronică
Contact 2001 Pagină ce conține adresa de email.
Sursa : http://edemocratie.ro/ Accesat: 8.06.2017
După cum se poate observa, siteul eDemocrație.ro nu este unul complex și conține
informații minime, fiind o introducere în guvernarea electronică . Deși la momentul actual
astfel de pagini și servicii precum : info rmații, contact, newsletter etc. sunt disponibile pe
fiecare platformă – la momentul lansării lui, portalul eDemocratie.ro era la nivelul portalelor
din acea vreme, fiind unul standard.
Prin serviciul de newsletter, sau buletin informativ ; utilizatorii își pot introduce
adresa de email și pot primi informații direct de pe site, automat, o dată ce sunt publicate. Din
păcate acest serviciu deși este activ, nu mai este funcțional, ultima știre publicată fiind din
anul 2004107.
Harta de internet a României e ste probabil cel mai folositor serviciu pus la dispoziție
de eDemocratie.ro. Aceasta conține o multitudine de siteuri ale instituțiilor publice din
România, utilizarea hărții fiind interactive prin faptul că utilizatorul nu trebuie decât să
acceseze județu l despre care vrea informații printr -un simplu click.
Resursele și publicațiile, deși la acest moment probabil că nu sunt văzute ca fiind un
serviciu de guvernare electronică, conțin informații și documentare despre guvernarea
electronică din acel timp. Același lucru este valabil și pentru adresa de email.
Ca și observație, edemocrație.ro a avut de -a lungul timpului mai multe servicii însă
acestea nu mai sunt accesibile sau actualizate.

107 Ibidem .

49
Direcția principală a guvernării electronice din România a fost strict paralelă cu cea
din Uniunea Europeană și este inclusă în mai multe studii din acest domeniu. În general, în
aceste studii, unele de tip benchmark , situația României este comparată cu cea din Uniunea
Europeană.
Un alt pas important al României a fost înființarea ANRC Autorității Naționale
pentru Administrare și Reglementare în Comunicații 108, redenumită mai târziu în ANCOM.
Aceasta s -a ocupat de -a lungul timpului de supravegherea și administrarea comuni cațiilor
electronice. De altfel ANCOM dispune și de o bază de date cu rapoarte și date statistice ce
cuprind informații încă din anul 2003109.
Cel mai cuprinzător proiect de guvernare electronică din România este portalul
pentru plata taxelor și impozitelor, actual numit ghiseul.ro110 Acest proiect a fost început încă
din anul 2006 și finalizat în anul 2011 și este un proiect în continuă derulare.
Conform siteului ghiseul.ro, acesta are 234.017111 utilizatori activi ce au posibilitatea
de a-și plăti taxele, impozitele și amenzile contravenționale. Acest e -serviciu este accesibil
non-stop și nu percepe comisioane, având înrolate instituții din toate județele țării.
4.1.1 e-Sănătatea în România.
La fel ca și în cadrul Uniuni i Europene, e -sănătatea este unul dintre cele mai
importante domenii de guvernare electronică din România.
Țara noastră face parte din rețeaua de e -sănătate a Uniunii Europene împreună cu
statele membre și alte state ce au dorit să participe la această inițiativă.
România a participat la mai multe studii și lucrează la dezvoltarea mai multor
politici publice în acest domeniu. Unul dintre aceste exemple este proiectul finanțat de
Comisia Europeană numit „Joint Action to support the eHealth Network”112. Obiectivele
acestui proiect sunt : standardizarea și interoperabilitatea, schimbul de informații și cunoștințe
și dezvoltarea unei cooperări globale în acest domeniu.
Proiectul este finanțat cu 4.000.017 Euro și funcționează pe perioada 2015 -2018113 și
are peste 40 de beneficiari din 28 de state diferite.
Toate aceste eforturi în cadrul e -sănătății fac parte din reforma de sănătate a
României, lucru care constituie o provocare pentru țara noastră.

108 ancom.org.ro Accesat: 8.06.2017
109 http://www.ancom.org.ro/rapoarte -anuale_268 Accesat: 8.06.2017
110 https://www.gh iseul.ro/ghiseul/public Accesat: 9.06.2017
111 Ibidem .
112 http://publichealth.ro/index.php/joint -action -to-support -the-ehealth -network -jasehn/ Accesat: 9.06.2017
113 http://jasehn.eu/index.php/participants/ Accesat:9.06.2017 .

50
Ca și produse finite de e -sănătate, România deține l a momentul actual Sistemul Unic
Integrat (SUI)114. Acest program fiind o rețea de date și informații ce stochează și colectează
informațiile medicale ale pacienților din sistem. Pe lângă acestea România mai dispune de
mai multe programe de e -sănătate precum : „Sistemul pentru diagnostic (GDI), Sistemul
pentru Rețelele Electronice, Sistemul Cardului de Sănătate (SCAS), Sistemul pentru gestiunea
fișelor pacienților, SMURD”115.
Tabel 4.3 Sistemul unic integrat de sănătate.
Dezvoltatori Hewlett -Packard, SIVECO România, Serviciul de Transmisiuni Speciale .
Aria de
acoperire Casele de Asigurări de Sănătate din Rommânia, 509 Spitale, 4.140 furnizori
farmaceutici, 2.639 furnizori de aparatură medicală, 53.910 medici.
Obiective Administrarea informațiilor medicale ale utilizatorilor, ținerea evidenței
pacienților, dezvoltarea de rapoarte, controlul utilizatorului.
Beneficii Servicii medicale de calitate și în timp util, transparența cheltuielilor,
existența unei baze de date naționale, detectarea erorilor din siste mul
medical.
Sursă :http://www.siveco.ro/ro/despre -siveco -romania/studii -de-caz/sistemul -informatic -unic-integrat -pentru –
sanatate -din-romania -siui Accesat: 10.06.2017
După cum se poate observa din tabelul 4.3, Sistemul Unic Integrat de sănătate al
României a fost dezvoltat și implementat de către instituțiile statului împreună cu parteneri de
afaceri privați și cu experiență în domeniul TIC.
Aria de acoperire al SIUI este națională și include toate spitalele din România dar și
anumite părți terțe care gravi tează în jurul sistemului de sănătate din țara noastră. Acest lucru
poate fi considerat un beneficiu pentru industria farmaceutică și medicală adiacentă prin
cooperarea continuă și transparentă.
Un alt e -serviciu important din cadrul sănătății din România este SCAS sau Sistemul
Cardului de Asigurare de Sănătate. Acesta are ca scop creșterea transparenței în ceea ce
privește fondurile din sistemul de sănătate și creșterea eficienței.
Cardul de sănătate stochează informații cu privire la pacienți precum nume le și
prenumele, un cod unic de identificare, data nașterii. Acest card nu este permanent și este
valabil doar pe o perioadă de 5 ani. Acest lucru se datorează faptului că situația medicală al
asiguraților evoluează după o perioadă de timp și necesită inf ormații suplimentare.

114 http://siui.casan.ro/cnas/ Accesat: 10.06.2017
115 Guvernul României, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 , aprilie 2015.

51
Cardul de sănătate poate fi folosit atunci când utilizatorul are nevoie de serviciile
casei de asigurări sau pentru alte servicii medicale. Important de menționat este că în cazul
urgențelor medicale nu este necesară folosirea sau exi stența acestui card.
Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este un alt
program ce dispune de TIC pentru buna funcționare116. Pe siteul SMURD se regăsesc
informații statistice cu privire la misiunile medicale și numărul de pacienți. Siteul SMURD
dispune de o hartă interactivă ce afișează informații despre locațiile unde acționează și unde
există unități de urgență medicale.
Probabil cel mai important element al e -sănătății din România este sistemul de
telemedicină. Funcționalitatea ac estui sistem constă în faptul că prin folosirea tehnologiilor
informatice și de comunicare se pot transmite în timp real informații medicale, deseori direct
de la locul accidentelor sau de la o unitate medicală la alta. Acest lucru este important în cazul
în care este necesară transferul unui pacient de la o unitate medicală la alta, prin telemedicină
reducându -se timpul pierdut. Informațiile transmise nu se limitează doar la documente,
acestea pot fi clipuri video, imagini etc., acestea putând fi transmise chiar și în direct.
Folosirea acestor servicii se face cu ajutorul internetului, transmisiunilor de tip satelit și
telefon117.
În concluzie, e -sănătatea din România participă activ la acțiunile întreprinse de
Comisia Europeană, Strategia Națională de sănăta te a României fiind parte al Agendei
Digitale și al programului pentru 2020118.
4.1.2 România și Piața Unică Digitală în cadrul planului de acțiune 2016 -2020.
O dată cu aderarea noastră la Uniunea Europeană, și politicile publice ale României
au început să prindă același curs de dezvoltare și funcționare cu cele internaționale. Planul
pentru gvernarea electronică al Uniunii Europene actual este Planul de Acțione 2016 -2020 ,
acesta fiind și cadrul de referință al guvernării electronice din România119.
Strategia Naționa lă pentru Agenda Digitală 2020 a României a constatat că avem
cinci obiective comune cu planul U.E ce urmează a fi realizate. Acestea sunt : „Creșterea
ocupării forței de muncă, investirea capitalului în cercetare și dezvoltare, creșterea nivelului
de educa ție, susținerea eforturilor pentru a reduce schimbările climatice și îmbunătățirea
surselor de energie, conbaterea sărăciei”120.

116 http://smurd.ro/category/pentru -presa/comunicate/ Accesat: 10.06.2017
117 Guvernul României, Strategia Nați onală privind Agenda Digitală pentru România 2020 , aprilie 2015.
118 Ibidem .
119 European eGovernment Action Plan 2016 -2020, Digital Single Market, 2016.
120 Guvernul României, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 , aprilie 2015.

52
Pe lângă acestea, există și o serie de obiective specifice guvernării electronice pentru
Agenda Digitală :
Tabel 4.4 Obiectivele generale pentru Europa 2020. Compara ție între UE și România
Sursa : Eurostat, țintele planului pentru Europa 2020 , http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe -2020 -indicators
Accesat:10.06 .2017
După cum se poate observa din trendul evoluției, țintele României sunt mai scăzute
decât cele Europene, la fel ca și situația actuală a României. Este lesne de înțeles că nu pornim
din același punct ca și celelalte state din U.E., deci parcursul țării noastre va f i unul mai
complicat și rezultatele vor fi vizibil mai scăzute.
Chiar dacă ne clasăm pe o treaptă ridicată în ceea ce privește acoperirea cu internet,
acest lucru este puțin înșelător datorită faptului că o mare parte din populația României nu a
folosit ni ciodată internetul, iar rata de acoperire în zonele rurale este foarte mică.
În ceea ce privește situația folosirii serviciilor de eguvernare, țara noastră se află la
capătul listel Uniunii Europene, după cum arată și tabelul de mai sus, doar 10 procente d in Obiectiv pentru 2020 Ținta Uniunii
Europene Ținta
României Situația
României
Acoperire cu internet de mare viteză (total
populație) 100%, anul 2013 100% 90%, anul
2013
Acoperire cu internet de peste 30 Mbps (%
din totalul locuințelor) 100% , anul 2020 80% 66%, anul
2013
Conectari la internet de mare viteză de
peste 100 Mbps (% din totalul locuințelor 50%, anul 2020 45% 25%, anul
2013
Numărul de persoane ce se implică în
comerțul online 50%, anul 2015 30% 10%
Numărul de persoane ce se implică în
comerțul online international 20%, anul 2015 5% 1%
IMM -uri implicate în comerțul online 33%, anul 2015 20% 7%
Numărul de persoane ce folosesc
internetul săptămânal 75% 60% 48%
Numărul de persoane care nu a utilizat
internetul 15%, anul 2015 30% 39%
Cetățenii ce folosesc serviciile de egov 50%, anul 2015 35% 10%

53
totalul populației folosesc aceste servicii. Chiar și acest procent este unul înșelător datorită
faptului că unele servicii precum înscrierea la examenul auto se poate face doar online121.
În orice caz, România are nevoie de sprijinul Uniunii Europene și trebuie să respecte
planurile Agendei Digitale pentru a -și crește nivelul de e -guvernare.
Problema utilizării scăzute tehnologiilor de informație și comunicare din România își
are rădăcinile în zonele rurale. Acest lucru se datorează lipsei de politici de incluziune și rata
scăzută de alfabetizare TIC. Pentru a rezolva această problemă se urmărește organizarea de
training -uri specializate pentru formarea și dezvoltarea competențelor digitale122. Toate aceste
acțiuni se înfăptuiesc sub devizele de e -incluziun e și e -Aptitudini în cazul creșterii
competențelor TIC.
Pe lângă sănătate, incluziune, cercetare și dezvoltarea acoperirii cu internet apare și
problema educației. În cadrul Agendei Digitale pentru Europa 2020 educația sau e -educația
cuprinde un capitol im portant care este la baza celorlalte diviziuni ale guvernării electronice.
Folosirea noilor tehnologii în educație încearcă să îi ajute pe elevi să -și atingă
potențialul și să beneficieze de toate mediile posibile pentru a fi face parte din capitalul uman
al României. În ultimii ani aceste tehnologii au devenit necesare în procesul educațional din
țara noastră, în principal prin noile tehnici de e -learning. Acest lucru facilitează și participarea
studenților în activitatea extracurriculară, TIC facilitând d ezvoltarea persoanei în afara
proceselor clasice de educare din sistemul actual. În acest scop platformele de e -learning îi
poate ajuta pe cetățenii care sunt deja înscriși pe piața muncii și care au trecut de perioada
școlii să își continuie studiile sau să își dezvolte capacități în alte domenii.
Prin folosirea acestor platforme educațioanle pentru eficentizarea pieței de muncă se
ajunge și la scăderea ratei de șomaj și totodată creșterea angajabilității. În trecut, pentru ca o
persoană să -și schimbe tra iectoria profesională era nevoie de participarea la diferite cursuri
organizate la anumite ore, într -o locație specifică. Aceste lucruri puteau fi considerate ca fiind
obstacole, rata de succes fiind destul de scăzută. Cu ajutorul siteurilor de e -learning o
persoană nu are nevoie decât de acces la un calculator și la o conexiune de internet . Lucru ce
crește eficacitatea și eficiența cursurilor de acest gen.
În cadrul Agendei Digitale pentru România acest tip de educație este numit „Life –
Long -Learning”123, ce urmărește să crească numărul de persoane cu studii superioare, să

121 http://www.scoalarutiera.ro/conditii -inscriere -examen -auto.html Accesat: 10.06.2017.
122 Guvernul României, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 , aprilie 2015.
123 http://ec.europa.eu/education/lifelong -learning -programme_en Accesat: 10.06.2017

54
încurajeze persoanele parteneriatelor dintre instituțiile statului și instituțiile de învățământ
private și să crească nivelul de pregătire al cadrelor didactice.
Un lucru îngrijorător pent ru guvernele ce dezvoltă aplicații pentru guvernarea
electronică este securitatea cibernetică. Securitatea datelor este un subiect delicat și trebuie
tratat cu o importanță specială datorită tipurilor de date și informații cu care se lucrează.
Vulnerabilit ățile în sistemele electronice pot apărea din trei factori : erori umane, de
implementare sau tehnice. Fiecare dintre acești factori au câte o abordare diferită. Erorile
umane pot fi limitate prin trainingul specializat al personalului. Erorile de implement are pot fi
rezolvate dacă proiectele (siteuri, softuri, platforme etc.) sunt implementate corect, fără erori
de programare. Iar erorile tehnice pot fi eliminate printr -o verificare riguroasă a
echipamentelor de lucru și întreținerea acestora.
În anul 2013 România a adoptat „Strategia de Securitate Cibernetică a României”124
și ca rezultat al eforturilor depuse a fost dezvoltat Sistemul Național de Securitate Cibernetică
sau SNSC125.
Importanța sistemului de securitate cibernetică se datorează faptului că mediul online
și cel TIC – care deseori sunt interconectate – nu pot fi controlate de către instituțiile statului
prin prisma faptului c ă în mediul online activează entități private și publice.
4.2 Guvernarea deschisă și Open Data în România.
România este unu l dintre statele care fac parte la parteneriatul pentru Guvernarea
Deschisă OGP. Țara noastră a intrat în acest parteneriat în 201 1 prin angajarea față de statele
membre că va respecta obiectivele și atribuțiile ce îi revin126.
Scopul administrației de la București a fost dezvoltarea principiilor de guvernare
deschisă și de deschidere a datelor pentru a crește transparența și de a reduce corupția. Aceste
scopuri au fost puse sub controlul Strategiei Naționale Anti -Corupție sau SNA în 10 august
2016127.
Minist erul Justiției a intrat în dialog cu peste 60 de instituții publice și private în
cadrul Strategiei Anticorupție pentru a stabili un nou cadru de funcționare și pentru ca statul
să-și informeze partenerii în legătură cu direcția pe care o va lua în acest s cop.

124https://www.enisa.europa.eu/topics/national -cyber -security -strategies/ncss –
map/StrategiaDeSecuritateCiberneticaARomaniei.pdf Accesat: 10.06.2017
125 https://www.mae.ro/node/28367 Accesat: 11.06.2017
126 http://ogp.gov.ro/despre -ogp/ Accesat: 11.06 .2017
127 http://www.just.ro/adoptarea -strategiei -nationale -anticoruptie -sna-2016 -2020/ Accesat: 11.06.2017

55
Între anii 2012 -2015, SNA a realizat o serie de rapoarte de evaluare pentru multe
dintre instituțiile statului și pentru toate primimăriile municipiilor din România128. În același
timp au fost realizate și o serie de rapoarte numite Rapoartele societă ții deschise129 de către o
serie de ONG -uri.
Principalul proiect de deschidere a datelor din România este platforma data.gov.ro130,
care este o bază de date ce conține o serie de seturi de date ale unor organizații și instituții.
Această platformă face parte din Programul de Guvernare 2013 -2016 și activitatea sa este în
continuă funcționare.
Tabel 4.4 Statistici pentru data.gov.ro
Seturi de date 983
Instituții 80
Grupuri 25
Fișiere corelate 21,146
Adrese de legătură externe 886
Sursa : http://data.gov.ro/dataset Accesat: 11.06.2017
În tabelul mai sus afișat sunt relatate numărul de date publicate pe platforma
data.gov.ro cât și tipurile acestora dar și numărul instituțiilor care au contribuit la această bază
de date.
Seturile de date rep rezintă o colecție de documente și date statistice, acestea pot fi
corelate și ordonate pe grupuri, în funcție de categoriile din care fac parte. Toate aceste date
sunt sub formate electronice cunoscute și pot fi citite folosind programe de tip office gratuite.
Unele date au caractere speciale și în mare parte necesită cunoștințe în domeniul respectiv
pentru a putea fi citite și înțelese. Portalul data.gov.ro nu dispune de ghiduri de utilizare ale
datelor și nici de indicatori specifici ce pot îndruma utilizatorii.
Deși este încă în versiunea beta, acest site dispune și de un motor de căutare prin care
se pot folosi cuvinte cheie pentru a se găsi cu ușurință informațiile necesare. Acest lucru
ușurează muncă utilizatorilor datorită faptului că datele de pe site sunt numeroase și fac parte
din diferite domenii.
În ceea ce privește Agenda Digitală pentru 2020 în contextul guvernării deschise,
țara noastră are o traiectorie bună și a participat la o serie de întâlniri și discuții cu partenerii
din Uniunea Europeană.

128 http://sna.just.ro/Evalu%C4%83ri+Na%C8%9Bionale Accesat: 11.06.2017
129 Bucur A., Voicu O., Guvernarea Deschisă în România, SEE România , 2014.
130 http://data.gov.ro/about Accesat: 11.06.2017

56

Tabel 4.5 Traiectoria Guvernării Deschise în România din perioada 2011 -2015
Anul Eforturile României pentru Guvernarea Deschisă
2011 România se alătură OGP
Aprilie 2012 Planul Național de acțiune pentru 2014 este aprobat
Aprilie 2012 Este creat Departamentul pentru Servicii Online și
Creativitate în cadrul cancelariei Primului Ministru
Februarie 2013 Guvernul organizează mai multe întâlniri pentru
guvernare deschisă la care participă elevi din 26 de
școli și instituții de învățământ
Martie 2013 Este lansata platforma buget.gov.ro
Martie 2013 Sunt organizate două întâlniri cu oficiali din OGP
Septembrie 2013 Este lansat site ul guvernamental ogp.gov.ro
Septembrie 2013 Este publicat primul raport în cadrul ogp.gov.ro
Septembrie 2013 Este lansată platforma posturi.gov.ro
Octombrie 2013 Este lansată platforma data.gov.ro
Februrie 2014 Dezbatere cu privire la lansarea unui nou plan de
acțiune pentru 2014 -2016
Mai 2014 Lansarea coaliției pentru Deschiderea Datelor
Iulie 2015 România este inclusă în comitetul de condugere al
OGP.
Iulie 2015 România participă la open data hackathon .
Eveniment organizat de către ambasada Regatul ui
Unit.
Sursa: https://joinup.ec.europa.eu/sites/default/files/romania_2nd_action_plan_2014 -2016.pdf Accesat:
11.06.2017

57
Toate aceste evenimente întreprinse de către administrația statului reprezintă
eforturile României pentru a -și îndeplini obligațiile însușite o dată cu intrarea în Parteneriatul
pentru Guvernarea Deschisă și pentru a îmbunătăți modul de funcționare a guvernării.
Pe lângă aceste e forturi OGP România a lansat și o serie de angajamente pentru
dezvoltarea guvernării deschise în cadrul administrațiilor de nivel local împreună cu
Ministerul Dezvoltării Regionale. Punctul de plecare al acestei inițiative este creșterea
accesului la infor mații publice în zonele urbane mici și rurale și promovarea transparenței prin
noua platformă ce urmează a fi lansată în vara anului 2017 sub adresa transparenta.gov.ro131
În concluzie, comportamentul României în ceea ce privește evoluția guvernării
electron ice și a guvernării deschise este una evolutivă cu deschidere c ătre eforturile depuse în
cadrul Agendei Digitale și ale parteneriatelor internaționale din acest domeniu. Proiecte
precum ghiseul.ro, data.gov.ro și folosirea TIC în cadrul sănătății ne ajută să fim pe aceeași
pagină cu pa rtenerii din Uniunea Europeană.

131 http://transparenta.gov.ro/ Accesat: 12.06.2017

58
Concluzii
În concluzie, cercetarea de față a încercat să răspundă la întrebările princ ipale ale
acestei problematici și să continuie studiului guvernării electronice și deschise din România și
Uniunea Europeană. Totodată am încercat să arăt care sunt tendințele acestui domeniu și
modul în care evoluează.
Importanța guvernării electronice provine tocmai din faptul că prin folosirea noilor
tehnologii un guvern poate să -și schimbe sau chiar să restructureze modul de funcționare ale
unor instituții publice. Stransa legătură dintre guvernarea electronică și cea deschisă se
datorează faptului că prin g uvernarea electronică se facilitează deschiderea instituțiilor către
populație și se dezvoltă ideea de democrație participativă.
Un punct important descoperit din analiza lucrărilor de specialitate din domeniu este
faptul că majoritatea lucrărilor se conc entrează asupra cantității și calității proiectelor pe care
le întreprind. Aceste servicii nu sunt greșite dar le lipsesc publicul țintă. După cum este
stabilit și în lucrare, o mare parte din populația României și a Uniunii Europene nu are acces
la intern et de mare viteză, în unele cazuri lipsind cu desăvârșire. Un astfel de exemplu este
ghiseul.ro, care are doar aproximativ 230.000 de utilizatori. Lucru care nu se datorează
calității platformei ci mai degrabă faptului că multe persoane nu au pregătirea ne cesară
folosirii tehnologiei sau a internetului.
O dată cu noile politici de guvernare electronică și modernizarea instituțiilor publice
apare și posibilitatea, sau necesitatea administrației de a -și întări relațiile de cooperare cu
mediul privat și popul ația României. De aici pleacă și doctrina guvernării deschise prin care
se încearcă supravegherea și controlul administrațiilor prin creșterea transparenței și
deschiderea datelor. Lucru care este facilitat de guvernarea electronică prin siteuri precum
transparenta.gov.ro, data.gov.ro etc.
Principalele acțiuni analizate (eEuropa 2002, Planul de acțiune pentru 2020 și
programul ISA2) reprezintă eforturile depuse pentru dezvoltarea guvernării electronice și
deschise într -o ordine cronologică și naturală plecâ nd încă de la politicile pentru dezvoltarea
internetului. Aceste planuri au arătat că de -a lungul timpului subiectul dezbătut s -a dezvoltat o
dată cu tehnologia disponibilă la acea vreme. La începutul anilor 2000 subiectele dezbătute
erau precare, și făcea u referință la internet și viteza acestuia. Deși problemele conexiunilor la
internet persistă, acum se știe clar direcția spre care aceste politici trebuie să meargă și cum
pot fi rezolvate. La momentul actual cele mai importante probleme discutate fiind realizarea
de rețele online precum cele de sănătate sau educație.

59
În domeniul e -sănătății, România a dezvoltat o serie de proiecte precum sistemul
cardurilor electronice de sănătate, rețelele de telemedicină și bazele de date medicale. Aceste
obiective rep rezintă un pas important pentru țara noastră, însă necesită ajustări pentru a fi mai
accesibile și mai eficiente.
La momentul actual, planurile Uniunii Europene pentru guvernare electronică și
deschisă au intrat sub cupola Pieței Unice Digitale, ce încearc ă să dezvolte oportunitățile
apărute folosind TIC. Deși la prima vedere Piața Unică Digitală pare să fie un proiect strict
economic, acesta nu face decât să cuprindă toate cele mai importante acțiuni și strategii
electronice cu scopul final de a crește puterea economică a Uniunii Europene. Faptul care nu
este greșit, dezvoltarea guvernării electronice și deschise fiind elemente adiacente ce ajută la
îndeplinirea acestui scop final.
În ultimii ani cele mai importante obiective de guvernare electronică și deschisă au
fost dezvoltarea de rețele tehnologice pe ntru o cooperare digitală a statelor membre și pentru a
trece peste barierele existente. Este lesne de înțeles că o Uniune precum U.E. are nevoie de o
dezvoltare continuă și trebuie să investească în cercetare și educație pentru a nu rămâne în
urmă și să -și piardă din competitivitate. În esență, aceste investiții nu fac decât să crească
dezvoltarea statelor membre printr -o cooperare durabilă, fapt ce va garanta că a fi membru al
Uniunii Europene reprezintă un avantaj.
Prin dezvoltarea guvernării deschise a pare și un control mai riguros al
administrațiilor publice datorită faptului că acestea vor trece printr -un filtru de analiză critică
a populației, astfel dezvoltându -se și o responsabilizare a clasei politice.
Rezultatele cercetării de față au fost satisf ăcătoare prin prisma faptului că întrebările
și obiectivele de cercetare au fost îndeplinite. Relațiile dintre guvernarea electronică și
guvernarea deschisă au ieșit în evidență. Aceste două tipuri de guvernări fiind interconectate,
orice studiu din acest domeniu necesitând o abordare duală pentru a le înțelege și analiza
corespunzător. O observație importantă pentru viitoarele cercet ări din acest domeniu este
faptul că analiza politicilor de guvernare electronică trebuie făcută pe un eșantion de politici și
strategii cât mai mic, lucru ce facilitează un rezultat al cercetării cât mai concret. Cu cât sunt
stabilite mai multe acțiuni și planuri de analizat cu atât vor apărea mai multe legături între
acestea, existând posibilitatea de a se trece cu vederea u nele aspecte, deseori importante.

60
Bibliografie
Cărți și lucrări de specialitate :
1. Bucur A., Voicu O., Guvernarea Deschisă în România , SEE România, 2014.
2. Di Gennaro C., Dutton W., The Internet and the Public: Online and Offline
Political Participation in the United Kingdom , Parliam Affairs Journal, Martie
2006.
3. Frederic W ., Joachim Pohl, Investment Policies Related to National Security, A
survey of Country Practices , 14 Iunie 2016.
4. Friedrich D., Participatory Governance in the European Union. Which Approa ch
for youth? , Institute for European Studies, Aprilie 2006.
5. Hector D. Puyosa P, e-Government: Security Threats , 11 Noiembrie, 2012 .
6. Heli K., The impact of open data – a preliminary study , Ministry of Finance
publications, 2015
7. Janssen M., Charalabidis Y., Zuiderwijk A., Benefits, Adoption Barriers and
Myths of Open Data and Open Government, Information Systems Management ,
2012, vol 29.
8. Jayashree S, Marthadan G, Government to E -government to E -society, United
Nations Public Admin istration Network , Iulie 2010 .
9. Lee J., Developing fully funcțional E -government: A four stage model , University
of Nevada Las Vegas, Maryland Parkway, Las Vegas.
10. Kulk S., Loenen B, Brave New Open Data World., International Journal of
Spatial Data Infrastru cture Research , 2012, Vol.7.
11. Longley, D. Shain, M. Dictionary of Information Technology , Macmillan Press,
1985, p. 34 .
12. Mamatha. T, Zair Hussain , Network security solutions and vulnerabilities in e –
government , International Journal of Computing and Business Research, 3
Septembrie 2012.
13. McDonald A., Terrill G., Open Government: Freedom of Information and Privacy ,
Palgrave Macmillan UK, 1998.
14. McGuire M.,Agranoff R., Collaborative Public Management , Sage Publication,
2012
15. Michel, H, e -Administration, e-Governme nt, e-Governance and the learning City:
A typology of Citizenship management using ITCs , Electronic Journal of E –
Government, 2005.

61
16. Ministry of Finance Publications, The Impact of open data – a preliminary study,
2015
17. Nam T., Citizen Attitudes about Open Go vernment and Government 2.0: A path
Analysis ., International Journal of Electronic Government, Octombrie 2016.
18. OECD Global Forum on Public Governance, Open Government: The Global
Context and the Way Forward , 6-9 Decembrie, Paris, Franța.
19. OECD e -Government Studies, The e -Government Imperative , OECD publishing,
August 2003
20. Schmid B, Stanoevska -Slabeva K, Tschammer V., Towards the E -society: E –
commerce, E -business and E -government , Kluwer Academic Publishers, 2001 .
21. Sethunya R Joseph, Advanta ges and disadvantages of E -Government
implementation: literature review , International Journal of Technology Marketing
5, Octombrie 2015.
22. Ubaldi, B, Open Government Data: Towards Empirical Analysis of Open
Government Data Initiative s, OECD Working Papers on Public Governance, nr
22, OECD Publishing.
23. Udoh E ., Cloud, Grid and High Performance Computing: Emerging Applications ,
Sullivan University, Iunie 2011, p. 324.
24. Vachris M., Principal -Agent Relationship in the theory of Bureaucracy , The Locke
Institute, 2004.
25. Wang, H. Hou, J, Main contributions of E -government, Computer Design and
Applications (ICCDA) , 2010 International Conference on Computer Design and
Applications, Iunie 2010.
26. Weerakkody V., Irani Z., Kapoor K. Citizens adoption of an electronic
govern ment system , Information Systems Frontiers. Vol 19 , 2017 .
Resurse Web:
1. ancom.org.r o
2. consilium.europa.eu
3. data.gov.ro
4. dreptonline.ro
5. dictionary.com
6. europa.eu
7. ec.europa.eu
8. edemocratie.ro

62
9. elearningnc.gov
10. enisa.europa.eu
11. en.ogpsummit.org
12. europeandataportal.eu
13. eur-lex.europa.eu
14. ghiseul.ro
15. granicus.com
16. jasehn.eu
17. jhubc.it
18. mae.ro
19. newtactics.org
20. obamawhitehouse.archives.gov
21. opendefinition.org
22. opengovpartnership.org
23. opensource.org/licenses
24. ogp.gov.r o
25. orniss.ro
26. pcmag.com
27. publichealth.ro
28. scoalarutiera.ro
29. searchsecurity.techtarget.com
30. smurd.ro
31. sna.just.ro
32. siui.casan.ro
33. siveco.ro
34. techterms.com
35. transparenta.gov.ro
36. umic.pt
37. vvk.ee
38. webopedia.com
Legislație :
1. Legea comerțului electronic 365/2002. Republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 403 din 10 mai 2006.
2. Ordonanța privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor
la distanță. Republicată în monitorul official cu numărul 177 din 7 martie 2008.

63
3. Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire
la rețelele și serviciile de comunicații electr onice. Republicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 343 din 5 mai 2008.
4. Legea nr. 544 din 2001 privind liberal acces la informațiile de interes public.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octom brie 200 1.
5. Decizia Parlamentului și al Consiliului European din 12 iulie 1999 cu privire la
adoptarea unor măsuri pentru a dezvolta cadrul de cooperare trans -European în
domeniul rețelelor electronice și schimbul de date între administrațiile Publice
1720/ 1999/EC.