Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL [629590]

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

1 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator Științific:
Prof . univ. Dr. Tudor Valentin a

Absolvent: [anonimizat]
2017

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

2 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE
RURALĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

ANALIZA ACTIVITĂȚII TEHNICO -ECONOMICE
A SC PROMAR SRL

Coordonator Științific:
Prof. u niv. Dr. Tudor Valentina

BUCUREȘTI , 2017

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

3 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
ANALIZA SITUAȚIEI AGRI CULTURII ÎN ROMANIA ………………………….. …………… 5
1.1 EVOLUȚIA AGRICULTURII ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 1990 -2007 ………………….. 5
1.2 SITUAȚIA AGRICULTURII ÎN PERIOADA 2007 -PREZENT ………………………….. ………… 9
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 14
CONDIȚIILE NATURAL -ECONOMICE ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ
ACTIVITATEA S.C. PROMAR S.R.L. ………………………….. ………………………….. …………………. 14
2.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE ÎN CARE SE AFLĂ AMPLASATĂ
SOCIETATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
2.2. ELEMENTE PEDOCLIMATICE ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
2.3 ECONOMIA JUDEȚULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 16
2.3.1. Principalii Agenți economici ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
2.3.2 Resursele umane ale județului Ialomița ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.4. PRODUCȚIA GLOBALĂ A JUDEȚULUI IALOMIȚA ………………………….. …………………. 22
2.5 AGRICULTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA ………………………….. ………………………….. …….. 23
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
DESCRIEREA SC PROMAR SRL ………………………….. ………………………….. ………………. 26
3.1 Istoricul societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
3.2 Stru ctura societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
3.3 Amplasarea teritorială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
3.4 Obiectul de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 27
ANALIZ A REZULTATULUI TEHNICO -ECONOMIC ………………………….. ……………. 32
3.5 Analiza cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 33
3.6 Analiza veniturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
3.7 Analiza rezultatului tehnico -economic ………………………….. ………………………….. ………………… 37
3.8 Analiza SWOT a SC PROMAR SRL ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
3.9 Obiective de viitor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 44
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 45

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

4 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
INTRODUCERE

Agricultura este una din cele mai însemnate ramuri ale economiei naționale, urmărind să
conducă într -o mare măsură la restabilirea cr eșterii economice a României.
Agricultura beneficiază și astăzi, în ci uda stadiului de evoluție economi că, de un interes
considerabil î n toate statele lumii. În zilele noastre țările cu economie mare sunt acelea care produc
și exportă mari cantități de bunuri agricole.
În țara noastră, agricultura continuă să posede o funcție foarte însemnată, chiar dacă
străbate unu l din cel mai greu p roces de reorganizare de proprietate și sistem de exploatatre.
Datorită faptului că agricultura României nu a cunoscut încă o dezvoltare în ceea c e
privește echiparea cu mașini ș i utilaje, infrastructura este destul de slabă, utilizarea de cantități mici
a îngrașămintelo r atât naturale cât și chimice ș i a fungicidelor, diminuarea covârșitoare a terenurilor
irigate, deteriorarea solului, lipsa fondurilor de subvenționare și nu în ultimul rând fragmentarea
exagerată a proprietăților au condus la regresul acesteia . În agricultură resursele se găsesc într -o
continuă regenerare, în comparație cu celelalte ramuri care f olosesc resurse ce se consumă la fieca re
utilizare ( apă, gaz metan, aer, și așa mai departe) .
Chiar dacă agricultura ca și alte ramuri ale eco nomiei naționale funcținează conform
acelorași legități economice, ea apare sub alt contur, cauzat de prezența unor însușiri tehnice și
economice ale ace steia, ceea ce conferă particularități î nsemnate proceselor economice din
agricultură pe care nu le înt âlnim la aceleași procese economice ale industriei.
Una din însușirile cele mai însemnate ale agriculturii este aceea că cel mai important
element al capitalului agricol este pământul, funcționând în același timp ca obiect a muncii, cât și
ca mijloc de muncă. Pământul împreună cu plantele și animalele, ca obiecte și mijloace de muncă,
participă la realizarea de bunuri materiale. Pământul este acea resursă indispensabilă, în lisa căruia
activitățile specifice agriculturii nu se pot realiza.
Agricultura es te influențată în mod direct de condițiile naturale pedoclimatice, iar pentru
minimizarea acestor influențe negative putem apela la implementarea progresului tehnic.
Încă o însușire a agriculturii ca ramură a producției materiale este aceea că pe lângă
producția principală obținem și mari cantități de produse secundare, ceea ce duce la rentabilizarea
producției agricole1.

1 Dona I., Economie rurală, Editura Economica, 2015, București;

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

5 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
CAPITOLUL 1
ANALIZA SITUAȚIEI AGRICULTURII ÎN ROMANIA

1.1 EVOLUȚIA AGRICULTURII ROMÂNEȘTI ÎN PERIOADA 1990 -2007
“ Tendințe ale structurii de producție în perioada pre și postaderare
În perioada de preadera re la UE se mențin tendințele, de după anul 1990, privind structura
de producție din agricultură. Modificări semnificative s -au întâlnit în cazul unor culturi, mai cu
seamă a celor utilizate pentru obținerea de uleiuri vegetale, cum ar fi rapița și floarea -soarelui.
Comportamentul productiv al exploatațiilor agricole, în special al celor familiale care sunt,
după cum se știe, preponderente în numărul total de expl oatații, nu s -a schimbat, orientându -se către
aceleași ramuri și culturi, în plus, putându -se aprecia că s -au păstrat și proporțiile dintre ele.
Cerealele pentru boabe dețin, în continuare, o pondere ridicată, ajungând și la 70,7%, în
anul 2001, din s uprafața cultivată. Motivația este aceeași, asigurarea consum ului de produse
agroalimentare al familiilor și a unor „consumuri intermediare”.
Leguminoasele pentru boabe au înregistrat scăderi ale suprafeței, fiind mai puțin solicitate,
mai cu seamă mazăr ea pentru boabe. Din punct de vedere tehnic ele sunt, însă, recunoscute prin
faptul că „lasă” solul bogat în azot, ceea ce are efecte benefice pentru culturile care succed în
asolament și rotație (când acestea se aplică; fărâmițarea suprafețelor face, apro ape imposibilă
recurgerea la asolament).
Suprafața deținută de plantele industriale a avut un trend ascendent. Creșterile provin, de
regulă, de la suprafețele deținute de rapiță și de floarea soarelui, dar și de la alte culturi, precum soia
și plantele medicinale și aromatice. Astfel, suprafața cultivată cu floarea soarelui a crescut, dar a
cunoscut și variații de la un an la altul, atingând un nivel maxim în 2003, după care a înregistrat
diminuări. În cazul culturii de rapiță, suprafața a sporit mai mu lt în ultimii ani din perioada de
referință, triplându -se în 2007 față de 2006. Asemenea fenomene sunt urmarea faptului că s -a
amplificat cererea față de producția de semințe de rapiță și de floarea soarelui, văz ute ca resurse
pentru obținerea unor forme d e energie. Acesteia i se adaugă, desigur, consumul de ulei alimentar.
Furajele verzi din teren arabil înregistrează , ca mărime a suprafeței deținut e, o dinamică
descendentă, ceea ce poate ridica problema gradului în care se asigură furajarea rațională a
animalelor.
Suprafața cu vii a crescut până în anul 2003. Este posibil ca această sporire să se refere, în
principal, la viile hibride înființate de exploatațiile familiale. După anul amintit se produce o

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

6 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
diminuare a suprafeței viticole, astfel că în 200 7 viile pe rod reprezentau numai 71,8% din ceea ce
exista în anul 1999.
Producția totală
În domeniul vegetal, producțiile totale au variat mult de la un an la altul urmarea faptului ca
și suprafețele cultivate și producțiile medii au cunoscut o variabilit ate anuală semnificativă.
Este cunoscut faptul că deosebirile în nivelul de dezvoltare înregistrat de agriculturile
diferitelor țări se regăsesc, în principal, în ceea ce se o bține la hectar . De aceea, este nevo ie ca
atenția să fie îndreptată spre ceea ce se realizează, prin prisma acestora indicatori calitat ivi, nivelul
lor având legătură , între altele, cu costurile la care se obțin produsele și, deci, cu competitivitatea
acestora pe piață.
În ceea ce privește culturile de câmp, se constată niveluri reduse ale randamentelor,
comp arativ cu ceea ce se obține în agriculturile dezvoltate . Mai mult se observă, din păcate, o
tendința accentuată de reducere, în ultimii ani din perioadă, a randamentelor.
În anul 2007, producțiile la hectar au repreze ntat cca. ½ din cele realizate în anul 1999. În
lipsa irigațiilor seceta a „dijmuit” puternic producția.
Chiar și în condiții climaterice normale, nivelul redus al randamentelor este determinat de
caracterul precar al unor tehnologii de cultivare practica te de exploatațiile familiale. Nu se execută
întreaga gamă de lucrări, cantitățile de îngrășăminte sunt reduse, iar, de multe ori, se folosește
sămânță care nu îndeplinește standardele de calitate.
Dintre culturile de câmp, numai sfecla de zahăr a cunosc ut o creștere a producției la hectar
în 2007 aceasta fiind cu 68,1%. Dar, și cel mai mare nivel al producției la hectar, 36320 kg, este
departe de ceea ce înregistrează exploatațiile din UE, cultivatoare de sfeclă de zahăr2.”

2 http://ase.ro/upcpr/profesori/738/REZUMAT_1_PNII_ION_RALUCA.doc

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

7 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul 1.1 .
Suprafețel e cultivate între anii 1990 -2007 cu principalele culturi agricole
Rezultatele cautarii – Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Principalele culturi Anii
Anul
1990 Anul
1994 Anul
1998 Anul
2002 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2007/1990 Anul
2007/1998 Anul
2007/2006
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare % % %
Total 9402113 9219975 8972592 9001629 7883954 7777174 0,83 0,87 0,99
Gâru – total 2253213 2412120 2019800 2297523 2012565 1975022 0,88 0,98 0,98
Orz și orzoaică 749011 785028 517213 578780 331645 363806 0,49 0,7 1,1
Porumb boabe 2466735 2983392 3128915 2894504 2520098 2524706 1,02 0,81 1
Floarea soarelui 394741 582192 962150 906219 991363 835923 2,12 0,87 0,84
Rapiță 13064 342 27017 74612 110110 364919 27,93 13,51 3,31
Soia boabe 190228 64463 147267 71782 190827 133234 0,7 0,9 0,7
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Conform datelor din tabelul de mai sus putem observa că cea mai mare suprafață cultivată în
anul 1990 comparativ cu anul 2007 a fost cea de rapiță, aceasta având o pondere de 27,93%, iar cea
mai mica suprafață cultivată este cea de orz și orzoaică ponder ea ei fiind de 0,49%. În anul 1998
față de anul de referință 2007 cea mai mare pondere a suprafețelor cultivate au avut -o de asemenea
culturile de rapiță 13,51% și cea mai mică orzul și orzoaica 0,70%. Și în anul 2006 față de anul
2007 observăm că suprafața cultivată cu rapiță este mai mare cu 3,31% .

Figura nr. 1.1. Suprafețe cultivate cu principalele culturi (hectare)

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000 3500000
1990 1994 1998 2002 2006 2007
Grâu -total Orz și orzoaică Porumb boabe Floarea soarelui Rapiță Soia boabe

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

8 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul 1.2 .
Producțiile obținute între anii 1990 -2007 la principalele culturi agricole
Rezultatele căutării – Productța agricolă vegetală la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiu ni de
dezvoltare și județe
Principalele
culturi Anii
Anul
1990 Anul
1993 Anul
2000 Anul
2002 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2007/1990 Anul
2007/2000 Anul
2007/2006
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone % % %
Grâu – total 7289344 5314104 4434438 4420995 5526190 3044465 0,42 0,69 0,55
Orz și
orzoaică 2679558 1552793 867018 1160387 772929 531420 0,2 0,61 0,69
Porumb
boabe 6809604 7987450 4897603 8399779 8984729 3853918 0,57 0,79 0,43
Floarea
soarelui 556242 695833 720871 1002813 1526232 546922 0,98 0,76 0,36
Rapiță 10860 1355 76126 35906 175050 361500 33,29 4,75 2,07
Soia boabe 141173 95370 69473 145932 344909 136094 0,96 1,96 0,39
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Conf orm tabelului de mai sus cea mai mare prducție obținută între anii 1990 -2007 la
principalele culturi agricole o avem la cultura de rapiță care este de 33,29% și cea mai mică
producție obținută di n aceeași perioadă este la orz și orzoaică si anume de 0,20%.

Figura nr. 1.2 Producțiile obținute la principalele culturi agricole (tone ) 0 1000000 2000000 3000000 4000000 5000000 6000000 7000000 8000000 9000000 10000000
1990 1993 2000 2002 2006 2007
Grâu -total Orz și orzoaică Porumb boabe Floarea sarelui Rapiță Soia boabe

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

9 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
1.2 SITUAȚIA AGRICULTURII Î N PERIOADA 2007 -PREZENT
“Agricultura în România are o valoare de 5% din produsul intern brut și angrenează 30%
populația activă ocupată.
România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane
sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8
milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producției agricole din România a fost de
64,4 miliarde lei în anul 2010 . Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea
animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s -au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%).
În anul 2009, valoarea totală a producție i agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere), și de 66,9
miliarde lei în 2008 (creștere 40%)
În anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro în economie, acesta fiind cel mai bun
rezultat din istorie.
În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și
a importat de 3,4 miliarde de euro. În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de
milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2011, România a exportat
produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.
Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70
– 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilogr ame.
Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din
populație lucrând în acest domeniu. Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor
moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependen tă de capriciile vremii.
Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5
miliarde euro anual în anul 2011.
În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate (pârloagă). Dacă această
suprafaț ă ar fi cultivată, statul ar câștiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro.
Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol și culturile din împrejurimi. Acest lucru se datorează
faptului că o bună parte din populația de la sate este formată din bătrâ ni, care nu mai pot face
agricultură. Cum nici nu au bani pentru a -și achiziționa utilaje și nici încredere de a -și da terenurile
în arendă, de teamă să nu fie păcăliți, țăranii lasă suprafețe din ce în ce mai mari nelucrate.
În mai 2009, se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru 563.000 de hectare de
teren agricol, din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt contractate de organizațiile
utilizatorilor de apă pentru irigații .
La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioa ne hectare neudate. Pe hârtie,
suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse
indică o suprafață de 560.000 hectare irigate.
Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață d e 3,2 milioane
hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate în
paragină . Majoritatea sistemelor de irigații funcționale în 1989 au fost dezmembrate, iar altele nu
prea s -au mai construit.
Conform unor estimări su nt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la punct un
sistem de irigații la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren
costă în jur de 7.000 de euro.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

10 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Media subvențiilor la nivel european este de 270 -300 de eur o la hectar. În România,
fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la 175 euro/ha,
valoarea totală a subvențiilor fiind de 1,3 miliarde euro.
În anul 2009, România se afla pe poziția a opta în Uniunea Europeană în f uncție de
fondurile europene atrase în agricultură, de 2,1 miliarde de dolari, cei mai mari beneficiari fiind
Franța (9,87 miliarde de euro), Spania (7,26), Germania (6,9) și Italia (6,08), urmați de Marea
Britanie (4,04), Polonia (3,72) și Grecia (3,05)3.”
“Activitatea fermierilor din 2016 se va reflecta în Produsul Intern Brut (PIB) prin
intermediul valorii adăugate brute (VAB), indicator estimat la 6,5 miliarde de euro.
Valoarea Adăugată Brută din agricultură este cu 0,6 miliarde de euro mai mică față de cea din 2015,
respectiv cu 8,7% mai redusă față de rezultatul mediu din ultimii cinci ani.
Producția vegetală a fost și anul trecut motorul pieței agricole românești în condițiile în care
trei sferturi din afaceri sunt campate în acest segment fie că este vorba de cereale, cartofi, legume
sau fructe.
Piața cerealelor a rămas și în 2016 cel mai mare segment din agricultura locală cu o pondere
de 21% în totalul producției agricole românești, respectiv 32% în segmentul vegetal.
Încasările de 3,2 miliarde de e uro de anul trecut din segmentul vegetal au fost mai mici cu
105 milioane de euro față de rezultatul din 2015, respectiv cu 16% sub rezultatul mediu din ultimii
cinci ani.
Minusul din segmentul cerealelor a fost generat în principal de scăderea prețurilor în
condițiile în care recolta totală s -a ridicat la 19,7 milioane de tone, în creștere cu aproape 1 milion
de tone față de rezultatul din 2015.
Segmentul cerealelor este acoperit aproape în totalitate de încasările pe care fermierii le au din grâu
și porum b.
Grâul a fost anul trecut o piață de 1,1 miliarde de euro, în scădere cu 11,6% față de
rezultatul din 2015, iar porumbul a generat afaceri de 1,5 miliarde de euro, nivel aproape constant
față de rezultatul precedent, dar cu 26% mai mic față de media ulti milor cinci ani.
Singura piață cu rezultate financiare de record istoric în 2016 a fost cea a semințelor
oleaginoase în condițiile în care afacerile din acest sector s -au ridicat la 1,1 miliarde de euro, un
nivel de record istoric.
Încasările cumulate de la rapiță, floarea -soarelui și soia au fost cu 156 milioane de euro mai
mari față de cele din 2015, respectiv cu 18,6% peste încasările medii din ultimii cinci ani.
Creșterea afacerilor din segmentul semințelor și boabelor oleaginoase a fost susținută de
recolta de record istoric de la rapiță și de rezultatul peste media mult i-anuală de la floarea –
soarelui4.”

3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_României
4 http://agrofinanciar.ro/Agricultura -a-adus -15-mld-euro -in-economie -in-2016 -cel-mai-slab-rezultat -din-ultimii –
patru -ani-Piata -a-fost-trasa -in-jos-de-zootehnie -si-de-preul -graului -n505.html

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

11 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul 1.3 .
Suprafețel e cultivate între anii 2007 -2015 cu principalele culturi agricole

Rezultatele căutării – Producția agricolă vegetală la principalele culturi
Principa
lele
culturi Ani
Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2015/20
07 Anul
2015/20
09 Anul
2015/20
11 Anul
2015/20
14
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone % % % %
Grâu –
total 30444
65 71809
84 52025
26 58118
10 713159
0 52977
48 729637
3 758481
4 79624
21 262 153 112 105
Orz și
orzoaică 53142
0 12094
11 11820
62 13110
35 132969
2 98636
1 154224
7 171250
9 16263
30 306 138 122 95
Porumb
boabe 38539
18 78490
83 79732
58 90420
32 117175
91 59533
52 113050
95 119885
53 90214
03 234 113 77 75
Floarea
soarelui 54692
2 11699
36 10980
47 12629
26 178932
6 13982
03 214208
7 218930
9 17857
71 327 163 100 82
Rapiță 36150
0 67303
3 56961
1 94303
3 738971 15751
1 666097 105912
1 91947
3 254 161 124 87
Soia
boabe 13609
4 90579 84268 14994
0 142636 10433
0 149931 202892 26206
1 193 311 184 129
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

În tabelul de mai sus putem observa că ponderea cea mai mare înregistrată în anul 2007 față
de anul 2015 este la cultura d e orz și orzoaică și anume de 1 29%, iar cea mai mică pondere o avem
la cultura de soia boabe aceasta fiind de numai 96%. În anul 2009 comparativ cu anul 2015 vom
vedea că cea mai mare pondere de suprafață cultivată es te cea de soia boabe și anume 262% ș i cea
mai mică a fost cea de rapiță cu o pondere de 88%. Anul 2014 față de anul 2015 are de asemenea o
pondere mai mare în ceea ce privește suprafața cultiva tă cu soia boabe care este de 1 60% și mai
mică în ceea ce privește suprafaț a cultivată cu rapiță și anume 90%.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

12 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Figura nr. 1.3 Suprafețe cultivate cu principalele culturi (hectare)

Tabelul 1.4 .
Producții le obținute între anii 2007 -2015 la principalele culturi agricole
Rezultatele căutării – Producția agricolă vegetală la principalele culturi
Principa
lele
culturi Ani
Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2015/20
07 Anul
2015/20
09 Anul
2015/20
11 Anul
2015/20
14
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone % % % %
Grâu –
total 30444
65 71809
84 52025
26 58118
10 713159
0 52977
48 729637
3 758481
4 79624
21 262 153 112 105
Orz și
orzoaică 53142
0 12094
11 11820
62 13110
35 132969
2 98636
1 154224
7 171250
9 16263
30 306 138 122 95
Porumb
boabe 38539
18 78490
83 79732
58 90420
32 117175
91 59533
52 113050
95 119885
53 90214
03 234 113 77 75
Floarea
soarelui 54692
2 11699
36 10980
47 12629
26 178932
6 13982
03 214208
7 218930
9 17857
71 327 163 100 82
Rapiță 36150
0 67303
3 56961
1 94303
3 738971 15751
1 666097 105912
1 91947
3 254 161 124 87
Soia
boabe 13609
4 90579 84268 14994
0 142636 10433
0 149931 202892 26206
1 193 311 184 129
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

Conform datelor furnizare de Institutul Național de Statistică observăm că în anul 2007
comparativ cu anul de referință 2015 ponderea cea mai mare în ceea ce privește producția este la
cultura de floarea soarelui, aceasta fiind de 3 27%, iar cea mai mică po ndere o avem la soia boabe de
193%. În anul 2014 observăm că față de anul de referință 2015 ponderea cea mai mică în ceea ce 0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Grâu – total Orz și orzoaică Porumb boabe Floarea soarelui Rapiță Soia boabe2

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

13 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
privește producția o avem la porumb boabe de numai 75%, pe când cea mai mare p ondere o avem la
soia boabe adică de 1 29%.

Figura nr. 1. 4 Producțiile obținute între anii 2007 -2015 la principalele culturi agricole (tone)

0 2000000 4000000 6000000 8000000 10000000 12000000 14000000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Producțiile obținute între anii 2007 -2015 la
principalele culturi agricole
Grâu -total Orz și orzoaică Porumb boabe Floarea soarelui Rapiță Soia boabe

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

14 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
CAPITOLUL 2
CONDIȚIILE NATURAL -ECONOMICE ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ
ACTIVITATEA S. C. PROMAR S.R.L.

2.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE ÎN CARE SE AFLĂ AMPLASATĂ
SOCIETATEA
Perimetrul pe care S.C. PROMAR .SRL își desfășoară activitatea se regăsește în co muna
Grivița, județul Ialomița.
„Din punct de vedere matematico -geografic comuna Grivița este așezată la intersecția
paralelei de 44 și 45 latitudine nordică cu meridianul de 27 și 18 longitudine estică, la o altitudine
față de nivelul mării de 45 metri, dar cu o ușoară înclinare spre sud-est. Paralela de 44 și 45
latitudine nordică reprezintă aproape jumatatea distanț ei dintre Ecuator și Polul Nord , cu influențe
asupra condițiilor climaterice, fiind așezată în plină zonă temperată.
Din punct de vedere fizico -geografic localitatea Grivița este așezată în partea centrală
Bărăganului Ialomiței, în campia Griviței. Este asezată în plin climat de stepă cu influențe pregnante
ale maselor de aer din nord și est.
Din punct de vedere administrativ, de la înființare și până în anul 1898 a depins de comuna
Smirna, dupa această dată dobândind administrație proprie.
Astăzi în componența comunei Grivița intră două sate, Grivița și Smirna aparținând județului
Ialomița, care la Nord are vecini județele Buzău și Brăila, la Est județul Constanța, la sud județul
Călărași, la Nord –Vest cu Sectorul Agricol Ilfov și județul Prahova.
În cadrul județului Ialomița, Grivița este situată pe D.N. 2C la 23 de kilometri nord de orașul
Slobozia, ocupând partea centrală a Bărăganului.
În partea sudică a comunei se află valea Lată-Sărată, care acumulează apele ploilor de vară precum
și cele formate în urma topirii zăpezilor.
Satul Grivița are o structură compactă, regulată, cu ulițe largi și drepte, perpendiculare pe D.N. 2C
care traversează satul de la vest.
Forma satului Grivița a fost dintotdeauna aceeași, având o structură unitară, fără nucleu (1892).
Casele s-au ridicat pe aceeași vatră, mai ales prin mutarea tarlașilor din catunul Tirle ca urmare a
desființării acestuia în anul 1968 și a unor cetățeni din satul Traian afectat de inundații în anul 1970.
În ceea ce privește suprafața, comuna Grivița face parte dintre comunele de mărime mijlocie.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

15 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Suprafa ța:
-suprafața totală – 8321 ha
-suprafața agricolă – 7704 ha
Forma de relief a comunei este cea de câmpie.
Solurile județului Ialomița au ca roci parentale, loessul și depozitele aluviale. Loessul este
considerat ca material parental optim de formare a solurilor, atât prin compoziția chimică, cât și prin
însușirile fizice ce -l caracterizează. Loessul și depozitele loessoide s -au sedimentat în pleistocenul
superior, fiind cele mai î ntinse depozite de cuvertură5.”

2.2. ELEMENTE PEDOCLIMATICE
“Clima
Prin prezentarea în partea de sud -est a țării, comuna Grivița este sub influența maselor de aer
estice -continentale, vestice -oceanice si sudice -mediteraneene. Aceasta determină un climat detip
continental excesiv, climat caracterizat prin contraste pronunțate d e la iarnă lavară, concretizate în
amplitudini termice mari (peste 50°C). Luna cea mai caldă este luna iulie (medie peste 30°C), iar
ceamai rece este luna ianuarie (medie -30°C). Vânturile dominante sunt din sectorul nordic și nord –
estic pe timpul sezonulu i rece. Precipitațiile au un character continental, producându -se diferențiat
de la un an la altul, cantitatea medie anuală fiind de 400 -600 mm/an, deci un regim deficitar. Acest
regim al precipitațiilor are influențe importante asupra dinamicii apelor fre atice, precipitațiile fiind
principal sursă de alimentare a celor din urmă

5 http://www.primariagrivita.ro/comuna -grivita/informatii.html

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

16 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Date hidrografice
Teritoriul comunei se găsește în bazinul hidrografic al râului Ialomița, pe malul stâng al
acestuia, în cadrul Câmpiei Centrale – subunitatea Câmpia central exter nă. Localitățile se găsesc pe
malul stâng – în zona cursului superior – al celui mai important afluent al râului Ialomița dinaceastă
zonă, și anume Valea Lată, care are un curs est -vest, pâna la limita câmpiei de platformă, unde se
abate printr -un cot pron unțat spre sud. Înainte de a ajunge la Strachina, Valea Lată prezintă un profil
morphologic asimetric, cu malul drept abrupt și înalt, iar malul stâng mult mai coborât, asemănător
cu profilul râului Ialomița. Această vale, în cursul său inferior, este înso țită de o terasă care se
racordează cu aceea a Ialomiței și care are un profil longitudinal, care prezintă rupture de pantă în
alternanță cu pantile domoale, debitele și nivelele fiind variabile în timp sub raport cantitativ, în
funcție de perioadele cu pr ecipitații abundente. Datorită acestor carcteristici morfohidrice, valea sa
fost transformată într -o suită de iazuri6.”
2.3 ECONOMIA JUDEȚULUI
„Economia județului Ialomița reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul
producției agricole dezvoltându -se, în special, industria alimentară.
Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenți
economici înmatriculați, din care cei mai mulți sunt constituiți în societăți comerciale cu răspundere
limitată (5505), asociații familiale (1885) și activități cu caracter independent (1851). Repartiția
teritorială a agenților economici este: 32% în Slobozia, 14% la Fetești, 11% la Urziceni, 4% la
Țăndărei, 2% la Amara, 1,5% la Căzănești, 1,2% la Fierbinți și 34,3% în medi ul rural. După
domeniul principal de activitate 9,0% agenți economici desfășoară activități în industrie, 8,8% în
agricultură, 3,6% în construcții, 67,7% în comerț, 18,9% în servicii.
În județ sunt înmatriculate 185 de societăți comerciale cu participare s trăină la capitalul
social.
Industria județului Ialomița are ca principale ramuri: producerea îngrășămintelor chimice, a
zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne și a conservelor de legume, fructe și carne,
laptelui și produselor lactate , pîine și produse de panificație, în industria confecțiilor, tricotajelor și
materialelor de construcții, producerea de aparate electronice, mobilă și prelucrarea lemnului,
producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice, lacuri și vopseluri, producție ti pografică, etc.

6 http://primariatraian.ro/despre_noi.html

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

17 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care
deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața
agricolă a județului.
Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone
plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.
Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră județul Ialomița are condiții și pentru
creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete b ovine, 140 mii capete
porcine, 125 mii capete ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele.
Comerțul este preponderent în activitatea agenților economici privați din județ și el cuprinde
întreaga gamă de produse : industriale, al imentare, nealimentare, comercializate en -gros sau en –
detail.
Serviciile prestate în județul Ialomița au crescut ca pondere, s -au diversificat ca domenii și
au atras forță de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la :
hoteluri și restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile și imobile,
asistență medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activități
recreative, etc.
Sfera serviciilor publice este asigura tă în județul Ialomița de societăți comerciale și
companii /societăți naționale care prestează servicii de interes general.
Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism
cultural și turism pentru vânătoare și p escuit.
Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri,
din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și
Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

18 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Perla din Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele
Taberei școlare din Amara.
Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografic e, legate
îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit”
a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.
Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimater ică AMARA,
situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale
sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului
nervos periferic, în afecțiuni posttrau matice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice7.”
2.3.1. Principalii Agenți economici
În cadul județului Ialomița principalii agenți economici în anul 2015 din punct de vedere al
cifrei de afaceri sunt urmatoarele :
– EXPUR SA J21/261/1991 2091480 – Fabricarea uleiurilor și grăsimilor ;
– ALISON HAYES (ROMANIA) SRL J21/291/1997 5222849 -Fabricarea altor articole de
îmbrăcă minte (exclusiv lenjeria de corp) ;
– OYL COMPANY HOLDING AG SRL J21/275/2006 18741783 -Lucrări de construcții a
drumurilor și autostră zilor;
– INTERCEREAL SA J21/49/2000 12885143 -Intermedieri în comerț ul cu materii prime
agricole, anim ale vii, materii prime textile ș i cu semifabricate ;
– VLASE DISTRIBUTION SRL J21/791/2008 24716423 -Comerț cu ridicata nespeci alizat de
produse alimentare, băuturi ș i tutun ;
– PET STAR HOLDING SRL J21/34/2000 12788779 -Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor ș i
profilelor din material plastic ;
– VLASE INTERNATONAL SRL J21/296/2009 25876538 – Transporturi rutiere de mă rfuri;
– AGFD TANDAREI SRL J21/178/1991 2083177 – Fabricarea amidonului și a produselor din
amidon ;
– AGRO OIL SERVICE SRL J21/343/2002 15060531 – Comerț cu ridicata al cerealelor,
semințelor, furajelor ș i tutunului neprelucrat8.

7 https://sites.google.com/a/cbn -it.ro/consiliul -judetean -ialomita/cultura -locala/prezentare -locala
8 http://www.topfirme.com/cauta/

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

19 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

2.3.2 Resursele umane ale județului Ialomița
Tabelul 2.1
Populația totală a județului Ialomița de la 1 ianuarie
Populația totală a județului Ialomița de la 1 ianuarie
Ani (UM : Număr de persoane)
2012 2013 2014 2015 2016
273317 271030 269386 267139 264575
Sursa: Anuarele statistice ale României, INS, 2012 -2016;
Populația județului Ialomița la 1 ianuarie 2016 este de 264 575 locuitori. După cum observăm
în tabelul de mai sus populația județului Ialomița se evidenți ază printr -un trend descendent di n anul
2012 până în anul de referință 2016 cu 8 742 persoane.

Figura 2.1 Populația totală a județului Ialomița de la 1 ianuarie

Tabelul 2.2.
Populația pe sexe a județului Ialomița de la 1 ianuarie
Populația pe sexe a județului Ialomița de la 1 ianuarie
Ani (UM : Num ăr de persoane)
Sexul 2012 2013 2014 2015 2016
Feminin 139103 137610 136470 135324 134079
Masculin 134214 133420 132916 131815 130496
Sursa: Anuarele statistice ale României, INS, 2012 -2016;
Populația pe sexe a județului Ialomița de la 1 ianuarie 2016 se caracterizează printr -o ușoară
diferență între numărul persoanelor de sex feminin și numărul persoanelor de sex masculin, astfel că
numărul pe rsoanelor de sex feminin este mai mare cu 3 % decât numărul persoanelor de sex
masculin. 273317
271030
269386
267139
264575
260000 262000 264000 266000 268000 270000 272000 274000
2012 2013 2014 2015 2016 Populația totală a județului
Ialomița de 1 ianuarie

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

20 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Figura 2.2 Populația pe sexe a județului Ialomița de la 1 ianuarie
Tabelul 2.3.
Populația la 1 ianuarie pe medii de rezidență
Populația la 1 ianuarie pe medii de rezidență
2012 2013 2014 2015 2016
Total 273317 271030 269386 267139 264575
Urban 119930 118983 118414 117574 116694
Rural 153387 152047 150972 149565 147881
Sursa: Anuarele statistice ale României, INS, 2012 -2016;

Figura 2.3 Populația la 1 ianuarie pe medii de rezidență
Distribuția pe medii de rezidență la 1 ianuarie 2016 se caracterizează printr -o creștere a
numărului de persoane ce trăiesc î n mediul rural. După cum observă m în figura de mai sus
procentul persoanelor din mediul rural este de 56 %, iar al celor din mediul urban este de 44%.

128000 129000 130000 131000 132000 133000 134000 135000
2016 134079
130496 Feminin
Masculin
44%
56% Populatia la 1 ianuarie pe medii de rezidenta
Urban Rural

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

21 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul nr. 2.4
Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev.2
Rezultatele cautarii – Populația ocupată civilă pe activităț i ale economiei na ționale l a nivel de secțiune CAEN Rev.2
CAEN Rev.2
(activit ăți ale
economiei naționale) Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare și județe Ani
Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
UM: Mii persoane
Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane Mii
persoane
A AGRICULTURĂ,
SILVICULTURĂ ȘI
PESCUIT Ialomița
44,4 44,3 43,6 44,2 45,6 43,5 42,6 37,4
INDUSTRIE Ialomița 16 14,8 15,2 15 15,7 15,5 14,9 15,2
F CONSTRUCȚII Ialomița 6,2 5 4,7 4,7 4,9 5,2 5,6 5,5
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Totalul salariați ilor pe toate domeniile de activitate din județul Ialomița este de 90,8 mii
persoane.
În tabelul de mai sus avem prezentate principalele activități ale economiei naționale din
județul Ialomița , și observăm că cea mai mare creștere în ceea ce priveș te numărul de angajații pe
activități ale economiei naționale îl avem în industria construcțiilor care a c rescut cu 112% în tre anii
2012 -2015 , iar cel mai mic număr de salariați s -a înregistrat în industria agricultură, silvicultură și
perscuit între anii 2012 -2015, procentul acestora fiinde de 82%.

Figura 2.4 Popula ția ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune
CAEN Rev.2 44.4 44.3 43.6 44.2 45.6 43.5 42.6
37.4
16 14.8 15.2 15 15.7 15.5 14.9 15.2
6.2 5 4.7 4.7 4.9 5.2 5.6 5.5
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Agricultură, silvicultură și pescuit Industrie Construcții

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

22 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
2.4. PRODUCȚIA GLOBALĂ A JUDEȚULUI IALOMIȚA
Tabelul nr. 2.5.
Suprafața fondului funciar după modul de folosință
Rezultatele căutării – Suprafața fondului funciar după modul de folosință
Modul de folosință pentru suprafața
agricolă Județe Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Total Ialomița 445289 445289 445289 445289 445289
Agricolă Ialomița 375023 374885 374812 374495 374495
Arabilă Ialomița 351830 351892 352049 352146 352146
Pășuni Ialomița 18795 18634 18568 18131 18131
Vii și pepiniere viticole Ialomița 4069 4030 3947 3934 3934
Livezi și pepiniere pomicole Ialomița 329 329 248 284 284
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

În anul 2014 din totalul suprafeței din județul Ialomița avem 84% teren agricol, 79% teren
arabil, 4% teren ocupat de pășuni, 1% teren ocupat de vii și pepiniere viticole și într -un procent
nesemnificativ (0,0006%) livezi și pepiniere pomicole.

Figura nr. 2.5 Suprafața agricolă a județului Ialomița pe categorii de folosință
84%
79% 4% 1% Suprafața fondului funciar după
modul de folosință
Agricolă Arabilă Pașuni Vii și pepiniere viticole Livezi și pepiniere pomicole

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

23 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
2.5 AGRICULTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA
“Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care
deține, ca urmare a aplicării Legilor fondului funciar, peste 35 4.106 ha, adică 94 ,55% din suprafața
agricolă a județului.
Județul Ialomița produce anual, în medie, peste 700.000 tone cereale, 160.000 de tone plante
oleaginoase, peste 100.000 de tone legume etc.
Județul Ialomița are condiții pentru creșterea animalelor, l a finele anului 2014 efectivele însumând
aproximativ 26,6 mii capete bovine, 13 2,9 mii capete porcine, 1 65,0 mii capete ovine și caprine, 8,9
mii capete cabaline, 2, 5 milioane păsări și altele 9.”
Tabelul nr. 2.6.

Suprafața cultivată cu principalele culturi din județul Ialomița

Principalele
culturi Ani
Anul
1990 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2015/19
90 Anul
2015/20
11 Anul
2015/20
14
UM: Ha
Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re Hecta
re % % %
Grâu – total 77399 92409 10628
6 10908
2 10279
5 10006
1 10359
9 10106
4 10477
1 10437
9 135 104 100
Orz și
orzoaică 26146 15611 22255 32714 27896 22540 25327 22498 28515 22167 85 98 78
Porumb
boabe 82984 86317 77867 68881 55487 79330 95586 87902 82478 89495 108 113 109
Plante
uleioase 44308 13960
4 10464
4 10380
5 11775
8 11009
0 90228 10307
6 10133
4 10445
4 236 95 103
Floarea
soarelui 25305 62818 70394 56400 61360 79323 84960 62866 50015 49089 194 62 98
Cartofi –
total 2847 280 442 392 364 281 148 174 162 160 6 57 99
Legume –
total 7681 7195 10181 9316 11497 9976 9188 8740 8462 8494 111 85 100
© 1998 – 2016 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

În tabelul de mai sus observăm suprafețele cultivate cu principalele culturi între anii 1990 –
2015. După cum vedem în anul 2015 comparativ cu anul 1990 avem cel mai mare procent
înregistrat la suprafața cultivată cu plante uleioase, acesta fiind de 236% și cel mai mic procent este
înregistrat la suprafața cultivată cu cart ofi de 6%. Iar în anul 2015 fața de anul 2014 cel mai mare

9 www.prefecturaialomita.ro/Portal/portal.nsf/All/…/Judetul%20Ialomita.Romana.pp

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

24 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
procent al suprefețelor cultivate îl avem la porumbul boabe de 109% și de asemenea cel m ai mic
procent al suprafețelor cultivate este la cultura de orz și orzoaică si anume 78%.

Figura nr. 2.6 Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi (hectare)

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000
1990 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Grâu -total Orz și orzoaică Porumb boabe Plante uleioase
Floarea soarelui Cartofi -total Legume -Total

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

25 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul nr. 2.7.
Producția medie la hectar, la principalele culturi realizată la nivelul județului Ialomiț a
în perioada 200 0-2015 , se prezintă astfel:

Principa
lele
culturi Macrore
giuni,
regiuni
de
dezvolta
re și
județe Ani
Anul
2000 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2015/
2000 Anul
2015/
2011 Anul
2015/
2014
UM: Kg/ ha
Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame Kilogr
ame % % %
Grâu și
secara Ialomița 2888 1205 3726 2108 2881 4175 2785 4500 4507 5043 175 121 112
Orz și
orzoaică Ialomița 2853 983 3899 2184 2867 3856 2674 4308 4029 4580 161 119 114
Porumb
boabe Ialomița 2078 425 2991 3152 4623 5382 3265 6113 6585 5274 254 98 80
Floarea
soarelui Ialomița 1171 425 1459 1415 1738 2051 1675 2333 2575 2194 187 107 85
Rapiță Ialomița 1511 364 1704 1341 1962 1929 1775 2732 2899 2779 184 144 96
Soia
boabe Ialomița 1022 556 2115 2701 2243 2162 2869 2429 2314 2183 217 101 94
Sursa: Anuarele statisti ce ale României, INS, 2000 -2015;
Conform datelor de mai sus observăm că producția cea mai mare între anii 2000 -2015 este
la cultura de porumb boabe de 254%, și la aceeași cultură dar între anii 2014 -2015 avem cel mai
mic procent, acesta fiind de 80%.

Figura nr. 2.7 Producția medie la hectar, la principalele culturi realizată a județului Ialomița
(Kilograme) 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Grâu și secară Orz și orzoaică Porumb boabe Floarea soarelui Rapiță Soia Boabe

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

26 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
CAPITOLUL 3
DESCRIEREA SC PROMAR SRL
Acea stă lucrare a fost întocmită la SC PROMAR SRL , prin amabi litatea domnului Matei
Marius Liviu. În acest capitol, informațiile au fost culese direct de la administratorul și contabila
societății, după care au fost prelucrate de mine, conform cerințelor.
3.1 Istoricul societății
Societatea agricolă SC PROMAR SRL a luat ființă în data de 16 07 2001, având codul unic
de înregistrare RO 14077594.
Societatea agricolă s -a constituit pe baza asociatului unic. Aceasta deține și teren în arendă și
prestează lucrări agicole pe aproximativ 90 -100 ha la societăți și persoane fizice. SC Promar SRL
produce s ămanță de grâu pentru necesarul propriu, cultură care acoperă aproximativ 40 % din total
suprafață; precum și s ămanță de porumb pe bază de con tract de prestari servicii pentru Monsanto
Româ nia.
3.2 Structura societății
Societatea agricolă este una din societățile cu răspundere limitată și a fost înființată de unicul
asociat a l acesteia.
În anul 2002 capitalul propriu al scocietății SC PROMAR SRL a fost de 2 355 ron. Capitalul
propriu al societății de la înfiintare și până în prezent a înregistrat creșteri. Această evol uție a
capitalului pr opriu al SC PROMAR SRL este afișată în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 3.1
Evoluția capitalului social la SC PROMAR SRL , în perioada 20 02-2016
Anul
2002 Anul
2003 Anul
2004 Anul
2005 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
2 355 -8 860 -18 022 -8 919 -4 635 18 467 84 802 72 671 66 447 145 298 162 232 223 291 174 546 289 547 330 273

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

27 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Figura 3 .1 Evoluția capitalului social la SC PROMAR SRL , în perioada 20 02-2016

3.3 Amplasarea teritorială
Societatea agricolă SC PROMAR SRL are sediul în satul Smirna, Comuna Grivița, Județul
Ialomița , strada 2, numărul 41 bis.
3.4 Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al SC PROMAR SRL , este cultivarea cerealelor (exclusive orez),
plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase confom codului CAEN
0111 .
Societatea SC PROMAR SRL în anul 2016 are o suprafață de 275,1 ha teren arabil care
aparține unicului asociat al acesteia. Această suprafață agricolă aparține comunei Grivița, iar
numărul de hectare a crescut până în prezent datorită achiziției de teren și a luării în arendă .
Această societate deține utilaje agricole care să execute absolut toate lucrările necesare pentru
cultivarea terenului precum și pentru recoltare.

-50000 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

28 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Tabelul nr. 3.2
Dotarea tehnică din cadrul SC PROMAR SRL
Nr.crt. Denumire C
antitate
1 Tractor U650 1
2 Tractor Deutz Fahr 2
3 Combină Claas 2
4 Plug pp3v 2
5 Plug lemken 1
6 Grapă cu discuri 1
7 Disc pentru dezmiriș tit lemken 1
8 Combinator lemken 1
9 Semănătoare prăș itoare SPC8 1
10 Semă nătoare prăș itoare monosem 8 NG+4 1
11 Semănătoare pă ioase sulky 1
12 Prășitor cu fertilizare 1
13 Mașină de î mprăștiat amendamente 24 m 1
14 Mașină de erbicidat lemken 1
15 Încărcă tor frontal 1.5 to 1
16 Cisternă 10 to 1
17 Remorcă auto 15 to 1
18 Remorcă auto 7 to 1
19 Remorc ă auto 5 to 2
20 Tăvă lug guttler 6.5 m 1
21 Magazie 320 m2 1
22 Autoutilitară Nissan 1

Tabelul nr. 3.3

Suprafața (în hectare) exploatată de SC PROMAR SRL
Cultura/Anul 2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2015 –
2016/2001 –
2002 2015 –
2016/2006 –
2007
Grâu 10 38,34 54,07 75,5 110 11 2,86
Porumb 8 17 29,5 50 51 6,37 3
Floarea soarelui 10 8,5 26,3 0 0 0 0
Lucernă 7 10,5 11,84 11,5 3,6 0,51 0,34
Rapiță 0 39,77 27,3 25 105 – 2,64
Pepeni 0 11,2 0 0 0 0 0
Lot semincer grâu 0 20 15 0 0 0 0
Mazăre 0 0 0 0 5,5 – –
TOTAL 35 145,31 164,01 162 275,1 7,86 1,89

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

29 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

După cum observăm în tabelul de mai sus suprafața expoatată de societatea agricolă SC
PROMAR SRL este de 275,1 hectare. Dacă luăm în calcul evoluția suprafeței cultivate cu grâu vom
vedea că din anul 2002 până în anul 2016 suprafața acestei culturi a c rescut cu 100 de hectare. Alte
două culturi care au înregistrat creșteri ale suprafețelor cultivate din aceeași peroadă sunt porumbul
care a crescut cu 43 de hectre și rapița cu 105 de hectare. Celelate culturi cum sunt : cultura de
floarea sorelui, cultura de lucernă, cultura de pepeni, cultura cu lotul semincer au avut un trend
descendent în ceea ce privește dimensiunea suprafațelor cultivate din anul 2002 până în prezent.

Figura 3. 2 Suprafata exploatată de SC PROMAR S RL

Tabel nr. 3.4
Producț ia medie pe ha (kg/ha)
Cultura/Anul 2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2015 –
2016/2001 –
2002 2015 –
2016/2006 –
2007
Grâu 5880 6670,99 3451,25 6782,23 5818,72 99% 87%
Porumb 6693,75 6685,80 5950,16 6694,84 5068 76% 76%
Flarea soarelui 1498 1388,23 1499 0 0 0% 0%
Rapiță 0 1530,55 3102,5 3736,21 685 – 45%
Mazăre 0 0 0 0 3450 – –
0 20 40 60 80 100 120
2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Floarea soarelui Lucernă Rapiță Pepeni Lot semincer grâu Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

30 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Conform datelor obținute de la SC PROMAR SRL vedem că producția medie de grâu pe
hectar a cunoscut un trend ascendent, de la 5880 kg/ha grâu în anul agricol 2001 -2002 ajunge la
5818,72 kg/ha grâu în anul agricol 2015 -2016, mai exact în anul agricol 2001 -2002 față de anul
agricol de referință producția medie de grâu a crescut cu 1%. Un trend descendent semnificativ a
fost înregistrat la cultura de rapiță, care în anul agricol 2006 -2007 a avut o cantitate de 1530,55
kg/ha și în anul agricol 2015 -2016 ajunge la o cantitate de 685 kg/ha, scăzând cu 55% față de anul
de referință. Aceste scăderii sunt datorate vremii neprielnice.

Figura 3.3 Produc ția medie pe hectar
Tabel nr. 3.5
Produc ția total ă (exprimată în tone), pe ani agricoli are urm ătoarea evoluție:
Cultura/Anul 2001 -2002 2006 -2007 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2015 –
2016/2001 –
2002 2015 –
2016/2006 –
2007
Grâu 58,8 255,76 222,65 262,295 532,88 640,06 1089% 250%
Porumb 53,55 113,65 78,54 175,53 347,464 253,40 473% 223%
Floarea soarelui 14,98 11,79 0 39,4 0 0 0% 0%
Rapiță 0 60,86 64,196 84,70 69,48 69,97 – 115%
Mazăre 0 0 0 0 0 18,8 – –

În tabelul de mai sus observăm că cea mai bună producție a fost realizată la cultura de
grâu în anul agricol 2015 -2016 de 640,06 tone, iar cel mai bun an agricol în ceea ce privește cultura
de porumb este 2014 -2015 cu o producție de 347,46 tone. Atât producția de grâu c ât și cea de 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Floarea soarelui Rapiță Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

31 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
porumb a înregistrat creșteri din anul agricol 2001 -2002 față de anul agric ol de referință 2015 -2016
de 989% și respectiv 373 %. Creșterile producțiilor sunt datorate în primul rând măriri suprafețelor
cultivate.

Figura 3. 4 Produc ția total ă în cadrul SC PROMAR SRL
Tabel nr. 3.6
Evoluția principalilor indicatori la principalele produse
CULTURA 2001 -2002 2006 -2007 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Producție (tone) 67,82 259,60 222,65 262,295 532,88 640,06
Valoare vânzare (lei) 39335,6 158356 149176 178361 223810 396837
Preț (lei/tonă) 580 610 670 680 700 620
Porumb Producție (tone) 53,55 113,66 78,54 157,53 347,464 253,40
Valoare vânzare (lei) 29452,5 76152,2 40055 91276 205004 152040
Preț (lei/tonă) 550 670 510 520 590 600
Floarea soarelui Producție (tone) 14,98 11,8 0 39,4 0 0
Valoare vânzare (lei) 14231 12154 0 42552 0 0
Preț (lei/tonă) 950 1030 0 1080 0 0
Rapiță Producție (tone) 0 60,87 64,196 84,70 69,48 69,97
Valoare vânzare (lei) 0 76696,2 127365 115192 114642 107754
Preț (lei/tonă) 0 1260 1984 1360 1650 1590
Mazăre Producție (tone) 0 0 0 0 0 18,98
Valoare vânzare (lei) 0 0 0 0 0 12147
Preț (lei/tonă) 0 0 0 0 0 640
Total vânzări 83019,10 323358,40 316596,00 427381,00 543456,00 668778,00
0 100 200 300 400 500 600 700
2001 -2002 2006 -2007 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Floarea soarelui Rapiță Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

32 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Analizând totalul vânzărilor putem observa că cea mai mare valoare o avem în anul 2015 –
2016 de 668 778 lei . Comparativ cu anul agricol 2014 -2015 observăm că avem prețuri de vânzare
mai mici la grâu cu 80 lei/tonă și la rapiță cu 60 lei/tonă. Datorită acestui factor cifra de afaceri a
societăți i a scăzut.
ANALIZA REZULTATULUI TEHNICO -ECONOMIC
“Analiza economico -financiară a unităților economice se ocupă cu studierea fenomenelor și
proceselor economice care au loc la nivelul acestor unități, a rezultatelor economico -financiare
obținute, în raport cu sarcinile programate, stabilirea cauzelor care provoacă abateri și desfășurarea
fenomenelor analizate și luarea măsurilor pentru reglarea și optimizarea întregii activități.
Analiza economico -financ iară a unităților economice joacă un rol important în conducerea
acestora, adică în exercitarea tuturor atributelor sau funcțiilor conducerii (previziune, organizare,
coordonare, comandă, control), precum și realizarea funcțiunilor fundamentale ale unități lor
(cercetare -dezvoltare, producție, comercială, financiar -contabilă și de personal).
În exercitarea funcției de previziune, analiza are un rol important, întrucât furnizează
conducerii informațiile necesare pentru elaborarea prognozelor, pentru fundament area programelor
pentru stabilirea strategiei și tacticii de acțiune în viitor și luarea deciziilor cu caracter de
previziune. Prin îmbinarea analizei retroactive cu analiza curentă și cea previzională, se realizează
legătura între activitatea trecută , pre zentă și viitoare a unui agent economic și se stabilesc măsuri
pentru conducerea fenomenelor și proceselor economice în viitor.
În realizarea funcției de organizare, analiza permite luarea deciziilor pentru organizarea
activității agenților economici, a f orței de muncă, a capitalului fix și a capitalului circulant. Prin
intermediul analizei, se apreciază eficiența structurii organizatorice, se fundamentează propunerile
pentru perfecționarea acestora, în vederea sporirii eficienței activității.
În exercitar ea funcției de coordonare, analiza urmărește corelarea diferitelor funcțiuni ale
întreprinderii, asigurarea și menținerea unui echilibru între necesități și resurse, între venituri și
cheltuieli sau între alte fenomene economice care au loc la nivelul agen ților. Prin analiza situației
acestor corelații, se pot preveni anumite dezechilibre în activitatea economică, iar în cazul apariției
lor se intervine pentru reglarea și funcționarea normală.
Un rol deosebit de important revine analizei economice în realiz area funcției de comandă,
întrucât asigură fundamentarea deciziilor operative, tactice și strategice. Rezultatele analizei servesc
la cunoașterea fenomenelor și proceselor economice în toată complexitatea și interacțiunea lor, a
influenței exercitat e de diferiți factori, lucru ce permite stabilirea unor variante optime de acțiune.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

33 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
În exercitarea funcției de control, analiza economică permite cunoașterea întregii activități
desfășurate în întreprindere, a rezultatelor economico – financiare și eficien ța deciziilor luate de
conducerea întreprinderii, se pot cunoaște factorii și cauzele care au provocat abateri în activitatea
economică, se hotărăsc măsuri de reglare și prevenire a unor perturbații.
Având în vedere interdependența dintre atributele conduc erii și funcțiile întreprinderii, rezultă
că, analiza economică constituie un mijloc important pentru diagnoza, reglarea și optimizarea
activității economico – financiare la toate nivelele10.”
3.5 Analiza cheltuielilor
După cum știm cheltuielile sunt un cons um de forță de muncă, de materii și matriale , și nu în
ultimul de bani, iar prin analiza cheltuielilor fiecare întreprindere ajunge să își cunoască
performanțele economico -financiare. Acestă analiză a cheltuielilor este necesară întrucât ajută la
identificarea unor eventuale creșteri ale rentabilității și la micșorarea cheltuielilor.
Tabelul 3.7
Analiza cheltuielilor în perioada 2001 -2016 la SC PROMAR SRL

CULTURA
CHELTUIELI Evoluția cheltuielilor
2001 –
2002 2006 –
2007 2012 –
2013 2013 –
2014 2014 –
2015 2015 –
2016 2015 –
2016/2001 –
2002 2015 –
2016/2006 –
2007
Grâu Cheltuieli totale 25771 147972 112861 157377 319728 313629 1217 212
Cost de produc ție
lei/tonă 379,99 570 506,89 600 600 489,99 129 86
Porumb Cheltuieli totale 19813 65922 27489 78988 173732 169778 857 258
Cost de producție
lei/tonă 369,99 579,99 350 501,41 500 670 181 116
Rapiță Cheltuieli totale 0 44435 27604 55055 61003 49679 – 112
Cost de producție
lei/tonă 0 729,99 429,99 650 877,99 710 – 97
Floarea soarelui Cheltuieli totale 10785 9912 0 31520 0 0 0 0
Cost de producție
lei/tonă 719,95 840 0 800 0 0 0 0
Mazăre Cheltuieli totale 0 0 0 0 0 8006 – –
Cost de producție
lei/tonă 0 0 0 0 0 421,81 – –

10 Luciana Spineanu -Georgescu, Analiză economico -financiară, Note de curs, 2015 ;

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

34 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Dacă analizam evoluția cheltuielilor vom vedea că în anul agricol 2015 -2016 comparativ cu
anul agricol 2001 -2002 pentru cultura de grâu cheltuielile totale au crescut cu 1117%, la cultura de
porumb în anul agricol 2015 -1016 fată de același an , cheltuielile au cr escut cu 757% .
Iar dacă analizăm evoluția cheltuielior în anul agrico l 2015 -2016 față de anul agricol 2006 –
2007 avem următoare situație : la cultura de grâu cheltuielile au crescut cu 112%, la cultura de
porumb au crescut cu 158% și la cultura de rapiță au crescut cu 12%.

Figura 3.5 Cheltuieli totale din cadruL SC PROMAR SRL

Analizând figura de mai sus obsevăm că cele mai mari cheltuieli le avem la cultura de grâu,
deoarece suprafața cultivată cu această cultură este cea mai mare. Aceste cheltuieli diferă de la an la
an din cauza va riației de preț ale imput -urilor.
3.6 Analiza veniturilor
“Veniturile întreprinderii reprezintă sumele încasate sau de încasat în cursul exercițiului
și se grupează în:
a. venituri din exploatare în care se includ veniturile realizate din operațiile care
formează obiectul de activitate, la care se adaugă veniturile din producția stocată și
imobilizată;
b. veniturile financiare în care se includ veniturile din participații, din titluri de
plasament, d in alte imobilizări; 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000
2001 -2002 2006 -2007 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Rapiță Floarea soarelui Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

35 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
c. veniturile extraordinare (venituri din calamități).”11
Tabelul 3.8
Analiza veniturilor în perioada 2001 -2016
CULTUR
A Anul
agricol Suprafat
a (ha) Producti
a totala
(tone) Pret de
vanzar
e
(lei/kg ) Subventie
(lei/ha) Venituri din
productia
vanduta
(lei) Venituri din
subventie (lei) VENITURI
TOTALE Evoluția
veniturilor
totale
Grâu 2001 -2002 10 67,82 0,58 360 39.335,6 3600 42.935,60 100
2006 -2007 38,34 259,60 0,61 572,64 158.356 21955,0176 180.311,02 420
2013 -2014 54,07 262,295 0,68 703 178.361 38011,21 216.372,21 504
2014 -2015 75,5 532,88 0,7 750 223.810 56625 280.435,00 653
2015 -2016 110 640,06 0,62 768 396.837 84480 481.317,00 1121
Porumb 2001 -2002 8 53,55 0,55 360 29.452,5 2880 32.332,50 100
2006 -2007
17 113,66 0,67 572,64 76.152,2 9734,88 85.887,08 266
2013 -2014 29,5 175,53 0,52 703 91.276 20738,5 112.014,50 346
2014 -2015 50 349,464 0,59 750 205.004 37500 242.504,00 750
2015 -2016 51 253,40 0,6 768 152.040 39168 191.208,00 591
Rapiță 2001 -2002 0 0 0 0 0 0 0,00 0
2006 -2007 39,77 60,87 1,62 572,64 76.696,2 22773,8928 99.470,09 100
2013 -2014 27,3 84,70 1,36 703 115.192 19191,9 134.383,90 135
2014 -2015 25 69,48 1,65 750 114.642 18750 133.392,00 134
2015 -2016 105 69,97 1,59 768 107.754 80640 188.394,00 189
Floarea
soarelui 2001 -2002 10 14,98 0,95 360 14.231 3600 17.831,00 100
2006 -2007 8,5 11,80 1,03 572,64 12.154 4867,44 17.021,44 95
2013 -2014 26,3 39,4 1,08 703 42.552 18488,9 61.040,90 342
2014 -2015 0 0 0 0 0 0 0 0
2015 -2016 0 0 0 0 0 0 0 0
MAZĂRE 2001 -2002 0 0 0 0 0 0 0 0
2006 -2007 0 0 0 0 0 0 0 0
2013 -2014 0 0 0 0 0 0 0 0
2014 -2015 0 0 0 0 0 0 0 0
2015 -2016 5,5 18,98 0,64 768 12.147 4224 16.371,0
0 100

11http://www.universitatea –
cantemir.ro/Cercetare/documente/T %205%20Analiza%20cheltuielilor%20intreprinderii.doc

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

36 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Conform datelor din tabelul de mai sus, evoluția veniturilor totale, analizate în perioada 2006 -2016
este următoatea:
 la cultura de grâu veniturile di n anul agricol 2006 -2007 a u crescut cu 320%, di n anul agricol
2013 -2014 a u crescut cu 404%, di n anul agricol 2014 -2015 a u crescut cu 553% și din anul
agricol 2015 -2016 a u crescut cu 1021% comparativ cu anul agricol 2001 -2002 ;
 la cultura de porumb veniturile din anul agricol 2006 -2007 au crescut cu 166%, di n anul
agricol 2014 -2015 au crescut cu 246%, di n anul agricol 2014 -2015 au crescut cu 650% și
din anul agricol 2015 -2016 au crescut cu 491% față de anul agricol de referință 2001 -2002;
 la cultura de rapiță veniturile din anu l agricol 2013 -2014 au crescut cu 35%, din anul agricol
2014 -2015 au crescut cu 34% și di n anul agricol 2015 -2016 au crescut cu 89% comparativ
cu anul agricol 2006 -2007;
 la cultura de floarea soarelui veniturile din anul agricol 2006 -2007 au scăzut cu 5% și din
anul agricol 2013 -2014 au crescut cu 242% compa rativ cu anul agricol 2001 -2002 .
După cum vedem veniturile totale au înregista t la majoritatea culturilor creșteri, iar dacă se
păstrează acest trend ascendent va fi benefic pentru societatea agricolă.

Figura 3.6 Veniturile totale din cadrul SC PROMAR SRL 0 100000 200000 300000 400000 500000 600000
2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Rapiță Floarea soarelui Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

37 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
În figura de mai sus observăm că cele mai mari venituri sunt obținute la producția de grâu și
porumb, din cauză că aceste culturi ocupă ponderea cea mai mare din totalul suprafeței cultivate,
grâul ocupă 40% din totalul suprafeței cultivate și porumbul 19% .
3.7 Analiza rezultatului tehnico -economic
Analiza rezultatului economico -financiar este necesară pentru ca fiecare să cunoască situația
economico -financiară a unui factor economic, să poată identifica cauzele care a provocat -o dar și să
folosească în cel mai eficace mod resursele umane, materiale și financiare.
Tabelul 3 .9
Analiza re zultatului tehnico -economic
CULTURA 2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Suprafata (ha) 10 38,34 54,07 75,5 110
Productie (tone/ha) 6,78 6,77 4,85 7,06 5,82
Venituri (lei) 42935,6 180311,02 216372,21 280435 481317
Cheltuieli (lei) 25771 147972 112861 157377 319728
Profit/ pierdere (lei) 17.164,60 32.339,02 103.511,21 123.058,00 161.589,00
Porumb Suprafata (ha) 8 17 29,5 50 51
Productie (tone/ha) 6,69 6,69 5,95 6,99 4,97
Venituri (lei) 32332,5 85887,08 112014,5 242504 191504
Cheltuieli (lei) 19813 65922 27489 78988 173732
Profit/ pierdere (lei) 12.519,50 19.965,08 84.525,50 163.516,00 17.772,00
Rapiță Suprafata (ha) 0 39,77 27,3 25 105
Productie (tone/ha) 0 1,53 3,10 2,78 0,67
Venituri (lei) 0 99470,09 134383,9 133392 188394
Cheltuieli (lei) 0 44435 27604 55055 61003
Profit/ pierdere (lei) 0 55035,09 106779,9 78337 127391
Floarea
soarelui Suprafata (ha) 10 8,5 26,3 0 0
Productie (tone/ha) 1,50 1,39 1,50 0 0
Venituri (lei) 17831 17021,44 61040,9 0 0
Cheltuieli (lei) 10785 9912 31520 0 0
Profit/ pierdere (lei) 7.046 7.109 29.521 0 0
MAZĂRE Suprafata (ha) 0 0 0 0 5,5
Productie (tone/ha) 0 0 0 0 3,45
Venituri (lei) 0 0 0 0 16371
Cheltuieli (lei) 0 0 0 0 8006
Profit/ pierdere (lei) 0 0 0 0 8365

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

38 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Pentru a ajunge la analiza acestui rezultat economico -financiar, se stabilește mai întâi situația
veniturilor și a cheltuielilor pe care le -a avut societatea în perioada 2002 -2016 și astfel se ajunge să
se cunoască dacă aceasta a înregistrat profit sau nu.

Figura 3 .7 Rezultatul economico -financiar din cadrul SC PROMAR SRL

În figura de mai sus observăm că cel mai mare profit a fost înregistrat la cultura de porumb în
anul agricol 2014 -2015, iar următoarea cultură la care s -a înregistrat profit mare este la cultura de
gâru în anul agricol 2015 -2016. Profitul mare rezultat în urma acestor culturi este doatora t
suprafețelor mari pe care au fost cultivate. La cultura de floarea soarelui vedem că în anul agricol
2001 -2002 avem cel mai mic profit din toată perioada analizată, acest lucru se datorează prețului
scăzut de vânzare și pentru că a fost cultivată pe o su prafață mai mică de teren.
3.8 Analiza SWOT a SC PROMAR SRL
Analiza SWOT ajută la cunoașterea mediului intern și a celui extern în care o societate își
desfășoară activitatea.
Importanța acestei analize pentru SC PROMAR SRL este că în funcție de rezultatele obținute
se iauu cele mai înțelepte decizii. 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000
2001 -2002 2006 -2007 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016
Grâu Porumb Rapiță Floarea soarelui Mazăre

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

39 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
SC PROMAR SRL este o societate agricolă cu un nivel de performanță mediu -superior
reușind să se adapteze cu ușurință la cerințele pieței.
PUNCTE TARI:
 Existența unui bun inginer , care oferă informații pentru obținerea de producții
performante și utilizarea eficientă a terenului.
 Terenul este situat î ntr-o zonă cu soluri favorabile agriculturii și este organizat în
suprafețe mari care permite practicarea de tehnologii moderne.
 Forța de muncă este inst ruită corespunzător cerinț elor curente.
 Dotarea tehnică este performantă și satisface nevoile societății agricole.
PUNCTE SLABE:
 Deteriorarea utilajelor agricole și absența unităților specializate pentru repararea
acestora.
 Apariția unor fenomene meteorologice nefavorabile agriculturii (temperatură,
precipitații atmosferice, vânturi).
 Inexistența unui sistem informațional corespunzător în ceea ce privește resursele
umane.
OPORTUNITĂȚI:
 Obținerea subvențiilor agricole.
 Posibilitatea accesării unor f onduri europene pentru modernizarea unității agricole.
 Achiziția de terenuri agricole și comasarea acestora.
AMENINȚĂRI:
 Apariția de costuri ridicate a imput -urilor din agrcultură.
 Concurență ridicată în sectorul agricol.
 Influența negativă a fenmenelor meteorologice asupra culturilor agricole.
3.9 Obiective de viitor
Având în vedere datele analizate ale acestei societăți rezultă că pentru a avea un randament mai
mare și implicit un profit mare se recomandă achiziția de echipamente și utilaje agricole
performante pentru o utilizarea mai bună a terenului agricol deținut de aceasta.
“SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea investițiilor pentru
creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în
raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special
cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

40 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

OBIECTIVE:
 Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea
competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor
obținute;
 Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și tra nsformarea acestora în
exploatații comerciale;
 Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei
și comercializarea directă a acesto ra în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare
integrate.
BENEFICIARII:

 · Fermierii, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
 · Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de
producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele
membrilor;

SPRIJINUL NERAMBURSABIL :
Pentru ferme vegetale cu dimensiune economică de până la 500.000 SO (valoare producție
standard) și ferme zootehnice cu dimensiune economică de până la 1.000.000 SO sprijinul
public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:
 pentru proiectele care prevăd achiziții simple maximum 500.000 euro, respectiv 100.000
euro pentru fermele mici;
 pentru proiectele care prevăd construcții -montaj:
– maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din
sectorul vegetal;
– maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv
300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
 pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate maximum 2.000.000
euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

41 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
Pentru ferme vegetale cu dimensiune economică de peste 500.000 SO și ferme zootehnice cu
dimensiune economică de peste 1.000.000 SO sprijinul public nerambursabil va fi de 30% și nu
va depăși:
 pentru proiectele care prevăd achiziții simple maximum 500.000 euro;
 pentru proiectele care prevăd construcții – montaj maximum 1.000.000 euro pentru sectorul
vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și
sectorul zootehnic;
 pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate maximum 2.000.000
euro;
Pentru cooperative și grupuri de p roducători sprijinul va fi 50% fără a depăși maximum
2.000.000 euro indiferent de tipul investiției.
Tabelul 3.10
Utilajele
Nr. Crt. Denumire Valoare fara TVA
(euro) Valoare cu TVA
(euro)
1 Tractor CASE IH MAGNUM 280 RFCSFB 156440 170519.6
2 Grapă cu discuri în x QUIVOGNE 39500 43055
3 Total 195940 213574,6

 CASE IH MAGNUM 280 RFCSFB
 motor FPT Tier IV;
 puterea nominală: 206kW/ 280CP@2.000 rpm;
 putere maximă cu Power Management: 258kW/ 351CP@1.800 rpm;
 6 cilindri, cilindree 8.700 cm3;
 transmisie: 4WD, Poweshift: 18 viteze înainte X 4 înapoi;
 5 perechi de cuple hidraulice comandă electronică;
 anvelope: 800;
 compresor de aer pentru sistemul de frânare pneumatic;
 ridicător spate în 3 puncte categoria 3 / 3N cu prindere automată și cont rol
electronic;
 capacitate de ridicare la capatul tiranților: 9705 kg;
 ridicător frontal cat. 3;

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

42 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
 capaci tate de ridicare la catul tiranț ilor: 4.090 kg;
 pachet lestare frontal =1000 kg;
 total gre utați pentru roț ile posterioare = 1.364 kg;
 cabină cu suspensie;
 aer condiț ionat tip Climatronic, display digital;
 punte față cu suspensie cat. 5;
 monitor touch screen AFS 700 compatibil cu reț eaua CASE IH GPS RTK
Rom ânia.

Figura 3.8 Tractor CASE IH MAGNUM 280 RFCSFB
 Grapă cu discuri în x QUIVOGNE
 tractată, laț imea de lucru 4,4 m, la țimea î n transport 3 m;
 40 disc uri cu diametrul de 660 mm, grosime 6 mm, crestate în faț ă, lise în
spate, distanța între discuri 23 cm, 12 lagă re;
 tăvălug Rollsteel12.”

12 http://www.afir.info

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

43 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017

Figura 3.9 Grapă cu discuri în x QUIVOGNE

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

44 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
CONCLUZII

Prin ana liza tehnico -economică a societății SC PROMAR SRL am stabilit și evaluat factorii
tehnico -economici ce definesc activitatea acesteia.
Cu ajutorul acestei analize administratorul societății urmarește și apreciază modul în care
aceasta funcționează în ansa mblu , dar și evoluția economică a acesteia . În urma realizării analzei
tehnico -economice se pot stabili strategi prin care să se reducă costul de producție și să se crească
productivitatea munci i.
Pentru realizarea analizei tehnico -economice este nevoie să se realizeze urmatoarele etape :
întocmirea planului analizei, colectarea materialului informațional, verificarea informației,
ordonarea datelor și efectuarea calculelor, interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor.
Societatea agricolă SC PROMAR SRL a luat ființă în data de 16 07 2001, având codul unic
de înregistrare RO 14077594.
Societatea are o suprafață de 275,1 ha teren arab il, teren care aparține administratorului
acestei societăți. Cu ajutorul utilajelor agricole deținute se execută toate lucrările agricole.
În urma analizării datelor am constatat că societatea înregistrează profit în ficare an. Cel mai
însemnat profit a fo st obținut în anul agricol 2014 -2015, și anume de 364.911 lei .
Cea mai mare producție pe care societatea a înregistrat -o a fost la cultura de grâu în anul
agricol 2015 -2016, acest lucru se datorează în primul rând măriri suprafeței de teren agricol pe care
s-a cultivat această cultură.
În concluzie, având în vedere datele analizate , pentru ca societatea agricola SC PROMAR
SRL să aibe un randament mai bun în ceea ce privește productivitatea și implicit profitul se propune
accesarea unui proiect pe măsura 4.1. Accesând acest proiect societatea va putea cumpăra : un
tractor CASE IH MAGNUM 280 RFCSFB si o grapă cu discuri în x QUIVOGNE cu ajutrul cărora
lucrările de pregătire a terenului să fie mai eficiente. Aceste două utilaje agricole se vor achiziționa
la valoarea de 195 940 lei fără TVA.

“Analiza activități tehnico – economice a S.C PRMAR SRL”
Sudent: Iacob Ștefania

45 PROIECT DIPLOM Ă
IULIE 2017
BIBLIOGRAFIE

1. Dona I., Economie rurală, Editura Economica, 2015 , București;
2. Spineanu -Georgescu Luciana , Analiză economico -financiară, Note de curs, 2015 ;
3. ***http://ase.ro/upcpr/profesori/738/REZUMAT_1_PNII_ION_RALUCA.doc
4. ***http://www.primariagrivita.ro/comuna -grivita/informatii.html
5. ***http://primariatraian.ro/despre_noi.html
6. ***https://sites.google.com/a/cbn -it.ro/cons iliul-judetean -ialomita/cultura –
locala/p rezentare -locala
7. ***http://www.topfirme.com/cauta/
8. ***www.prefecturaialomita.ro/Portal/portal.nsf/All/…/Judetul%20Ialomita.Romana.pp
9. ***http://www.universitatea –
cantemir.ro/Cercetare/documente/T%205%20Analiza%20cheltuielilor%20intreprinderii.d
oc
10. ***http://www.afir.info
11. *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_României
12. *** http://agrofinanciar.ro/Agricultura -a-adus-15-mld-euro-in-economie -in-2016 -cel-mai-
slab-rezultat -din-ultimii -patru -ani-Piata -a-fost-trasa -in-jos-de-zootehnie -si-de-preul –
graulu i-n505.html