Utilizarea mijloacelor moderne în [629552]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN
BUCUREȘTI

Facultatea de Agricultur ă, Secția de Silvicultură

Utilizarea mijloacelor moderne în
educație

Ștefan NEAGU

București
2020

2
Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
2. Stadiul cunoștințelor ………………………….. ………………………….. ……………. 3
3. Multimedia și educația – o reevaluare a literaturii științifice pedagogice . 6
4. Eficiența lecțiilor proiectate cu suport multimedia ………………………….. … 7
5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
Bibliografie

3
Utilizarea mijloacelor moderne în
educație

The formative education gives to us that which remains after we have forgotten all that we
have learned in the schools .
Educația formativă ne oferă ceea ce rămâne după ce am uitat tot ce am învățat în școală .
(Battle, 1899)
1. Introducere
În încercarea de a înțelege provocările și oportunit ățile reprezentate de
utilizare a mijloacelor mode rne multimedia în procesul formativ , în această lucrare sunt
prezentate aspecte cu privire la aplicabilitatea și impactul acestor mijloace, care în mod
tradițional ar fi atribuite formulei învățământului informal și care au avantajul intrinsec
al unei receptivități revigora nte din partea tinerilor.
Cu toate că noțiunea de multimedia are multe definiții și conotații, în cadrul
lucrării va include orice formă de prezentare a informațiilor care combină cuvintele și
imaginile într -un mesaj coerent. Cărțile ilustrate, prezentăril e care includ diagrame și
animațiile însoțite de comentarii sunt incluse în acest concept lărgit, fapt justificat de
considerente teoretice și empirice pentru a permite epuizarea temei abordate fără a
lăsa loc de interpretări (Mayer, 2003).
2. Stadiul cunoști nțelor
Apariția limbajului scris datează de doar câteva mii de ani, plecând de la
pictogramele preistorice , multimedia s -a dezvoltat considerabil din punct de vedere al
sofisticării și disponibilității pentru mase. Primele înregistrări multimedia probabil au
fost reprezentate de hieroglife sau picturi rupestre, realizate cu un efort considerabil

4
de timp și care aveau un înțeles doar pentru cei inițiați (educați, de ex: scribi, preoți
etc.). De -a lungul istoriei izvoarele multimedia au fost extrem de rare și accesibile doar
eșalonului superior al societății.
Invențiile și inovațiile care au contribuit semnificativ la dezvoltarea multimedia
au fost apariția tiparului, care din secolul al XV -lea, a permis diseminarea pe scară
largă a informației scrise. Litogra fia, reprezentând o tehnică similară pentru tipărirea
imaginilor , a fost dezvoltată în secolul al XVIII -lea, iar fotografia începând din secolul
următor. Astfel de invenții au permis accesul multimedia la o categorie mai largă a
populației și cu costuri ma i mici.
Dezvoltarea industriei filmului a marcat un alt moment important de dezvoltare,
începând de la sfârșitul secolului al XIX -lea. Succesiunea rapidă a unor imagini statice
creează iluzia de mișcare , însoțit e de texte explicative interpuse între scene relevante.
La începutul secolului XX este consemnată apariția filmului însoțit de sunet sincronizat,
fapt ce marchează eliminarea barierei alfabetizării populației pentru înțelegerea
mesajului transmis de către autor.
Dezvoltarea radioului și a televiziuni i au permis transmiterea de informație în
mod similar filmului cu o mai mare flexibilitate și capacitate de diseminare , iar a pariția
ulterioară a suporturilor multimedia magnetice și optice au adus un plus de calitate
imaginii și sunetului. În epoca post -modernă, în ultimele două decenii, computerul s -a
transformat dintr -un simplu calculator și procesator de text într -un veritabil dispozitiv
miniatur al de comunicare personală multimedia , telefo nul isteț fiind inclus în această
ultimă categorie .
În prezent, suntem martorii unei explozii informaționale fără precedent în istorie.
Disponibilitatea mijloacelor multimedia a înregistrat un trend ascendent al tehnologiei,
calității și cantității de materiale, precum și a gradului lor de utilizare la toat e nivelele

5
de educație , atât orizontale , cât și verticale. Interfața dintr e tehnologie , pedagogie și
educație este reprezentată de cercetarea și proiectarea în domeniul didactic (Fig. 1 ).
Este necesară aprofundarea științifică a învățării la distanță , astfel încât să poat ă fi
identi ficate efectele pe termen lung. În condiții le speciale reprezentate de pandemi a
de Sars-Cov 2, suntem obligați de împrejurări s ă modificăm din mers paradigma
învățării , costurile fiind în sarcina educabililor.

Fig. 1 Rolul cercetării și proiect ării didac tice în aplicarea t ehnolo giilor și
resurselor inovatoare pentru educație

În mod ideal, elevii au potențialul de a învăța prin efectuarea de experimente,
prin dezbateri de idei sub îndrumarea unor profesori foarte bine pregătiți, însă în mod
real, în România, resursele de predare sunt limitate la curricul um, manuale (uneori

6
indisponibile) , câteva resurse media și, în general, sunt compensate prin imaginația și
creativitatea binomului profesor -elev.

3. Multimedia și educația – o reevaluare a literaturii științifice
pedagogice
Pentru a investiga cel puțin din punct de vedere teoretic aplicabilitatea învățării
prin intermediul mijloacelor multimedia, trebuie să ținem cont de faptul că procesul
învățării este de natură intimă și inter-personală, cu o dinamică atipică și infinit
diversificată a erorilor și a corec țiilor de înțelegere a informațiilor transmise.
Având în vedere că utilizarea multimedia în educație datează de cel puțin câteva
decenii și în ciuda predicțiilor sumbre privitoare la diminuarea importanței manualelor
(Thomas Edison citat de Cuban, 1986)1, s-ar putea considera că au fost efectuate
suficiente cercetări științifice cu privire la acest subiect. În mod surprinzător,
fundamentarea științifică a acestei teme este destul de firav reprezentată la nivel
internațional (Moore, Burton, M ayers, 2004 – p.997 ; Lewis, 1995; Rieber et al, 2004 ,
Kim et al, 2007 ) și doar cu titlu de mențiune la nivel național ( Bostan , Antohe, 2017 ).
Din literatura științifică dedicată cercetării tehnologiei educaționale, se poate
constata că susținătorii noilor tehnologii pro mit rezolvarea multor probleme
educaționale, însă în lipsa unei justificări pertinente a eficienței lor. Rezultatele
cercetărilor au arătat faptul că percepția și impactul noilor tehnologii îndeplinesc doar
o parte din așteptări și implică faptul că pentru procesul propriu -zis de învățare este
foarte importantă experiența practică a persoanei instruite (Clark, 2004), aceasta fiind
la rândul său influențată de metodică și calitatea materialelor. Metodica predării cu

1 ”Consider că filmul este destinat să revoluționeze sistemul nostru educațional și că în câțiva
ani va substitui în mare parte, dacă nu chiar în totalitate utilizarea manualelor” (”I believe the motion
picture is destined to revolutionize our educational system and that in a few years it will supplant largely,
if not entirely, the use of textbooks ”), Thomas Edison, 1922 , citat de Cuban, 1986. .

7
mijloace multimedia nu a fost practic stud iată îndeajuns deoarece cercetările
respective s -au concentrat asupra mijloacelor și mai puțin asupra elevilor, considerați
simple recipiente ale procesului de instruire (Mayer et al, 2001). În sprijinul acestor
constatări intervin concluzii ale psihologie i învățării și memoriei, ambele influențate de
capacitățile limitate al creierului uman de a procesa informația, în general trunchiată în
maxim 7 secvențe informaționale, din care de fapt creierul poate folosi în mod activ și
concomitent între 2 și 4 ( Badd eley, 1997 ).
Teoria cognitivă a învățării multimedia (Mayer, 2001, 2005) , reprezentând cea
mai recentă încercare de modelare a procesului de instruire pe baza mijloacelor
multimedia contemporane, a dmite că elevii sunt participanți activi în procesul învăță rii
și ipoteza potrivit căreia informațiile sunt recepționate prin canale diferite, în funcție de
natura lor (vizuală, auditivă etc.), iar înțelegerea temeinică și profundă a informațiilor
transmise este condiționată de relația dintre limbajul verbal și ce l non -verbal (Mayer,
2005). Deși astfel de cercetări au condus la obținerea unor rezultate semnificative în
domeniu și la instituirea unor principii și ipoteze clare pentru proiectarea lecțiilor
multimedia, din păcate au fost testate în condiții nereprezen tative din punct de vedere
statistic pentru categoria de populație vizată (de ex: studenți la psihologie, doctoranzi
etc.), într -un mediu de laborator controlat. În concluzie, a lipsit cercetarea în condiții
reale.
4. Eficiența lecțiilor proiectate cu suport multi media
Cercetările menționate anterior cu privire la eficiența tehnologiilor educaționale
nu au stabilit în mod riguros o fundamentare științifică a proiectării utilizării multimedia
în educație din motive oarecum empirice, considerând a priori că:
– avantajele t ehnologiei sunt mult prea evidente pentru a mai fi verificate;

8
– ipotezele de verificare au fost , în general , cu privire la compararea avantajelor
tehnologice și deconectate de la considerentele de ordin teoretic;
– implicațiile practice ale implementării unor tehnologii inovative în cadrul școlilor
au depășit semnificația și timpul acordat cercetării cu caracter științific și pedagogic, în
fapt responsabilitatea revenind producătorilor și autorilor de materiale multimedia.
În lipsa unui suport științific pedagogic, tehnologiile multimedia au devenit un
factor comun al mediului educațional. Costurile tehnologiei au scăzut foarte mult, astfel
că numărul elevilor care o pot accesa a crescut semnificativ. Materialele multimedia
au devenit mai sofisticate și ma i integrate ca mijloace de educare și de recreare,
permițând elevilor să acceseze instantaneu o cantitate practic nelimitată de informație
și să comunice în timp real. Tehnologia nu poate suplini efortul individual de învățare
și competențele dobândite de către elevi, cu toate că a fost adoptată de către școli cu
investiții financiare și de timp considerabile , lipsa studiilor pedagogice sporește
incertitudine a cu privire la succesul unor resurse multimedia ineficiente în promovarea
educației (Sweller, 2004) .
5. Concluzii
Orice intenție bună am avea, oricât de constructivă pentru viitorul educației , nu
vom fi în măsură să prevedem toate consecințele, cu atât mai mult , bazându -ne pe
consi derente empirice și oportuniste. În esență , procesul de învățare implică un efort
cognitiv din partea elevilor , care în mod deloc surprinzător, nu poate fi substituit
deocamdată de tehnologia modernă, în lipsa unor studii și cercetări fundamentate
științific, menite să le evalueze impactul într -un mod obiectiv.
Scopul unor astfel de cercetări ar trebui să vizeze stabilirea principiilor de
proiectare eficie ntă a materialelor multimedia și verificarea consecințelor utilizării lor
într-un mod generalizat . Practic, orice lecție ar putea fi reproiectată cu suport media

9
modern, contribuind la un înalt grad de standardizare al instruirii și constituind o unealtă
ideală pentru investigarea diferențelor de metodologie a predării.

Bibliografie
Baddeley, A.,1997, Human Memory: Theory and Practice, Psychology P ress, Hove, U.K.
Battle, E.D., 1899, Educational Foundations: A Monthly Text -Book of Pedagogics for Normal
Schools, Volume 10, Number 9, The Swedish Educational Sloyd System, Published by E. L. Kellogg &
Company, New York, pp537 -539.
Bostan, C. G., Antohe, S., "Integration of Multimedia in class work and lab activities.",
https://scholar.google.ro/scholar , accesat 6.04.2017.
Clark, R. E., 1994, ‘Media and method’, Educational Technology Research and
Development 42(3), 7 –10.
Cuban, L., 1986, Teachers and Machines: The Classroom Use of Technology Since 1920. New
York: Teachers College Press, p.9.
Kim, S., Yoon, M., Whang, S. M., Tversky, B. & Morrison, J. B., 2007, ‘The effect of animation
on comprehension and interest’, Journal of Computer Assisted Lea rning 23(3), 260 –270.
Lewis, R. A., 1995, ‘Video introductions to laboratory: Students positive, grades unchanged’,
American Journal of Physics 63(5), pp468 –70.
Mayer, R. E., Heiser, J. & Lonn, S. (2001), ‘Cognitive constraints on multimedia
learning: When presenting more material results in less understanding’, Journal of Educational
Psychology 93(1), 187 –198.
Mayer, R. E. (2003), ‘The promise of multimedia learnin g: Using the same instructional design
methods across different media’, Learnin g and Instruction13(2), pp.125 -139.
Mayer, R. E. & Jackson, J. , 2005 , ‘The case for coherence in scientific explanations:
Quantitative details can hurt qualitative understanding’, Journal of Experimental Psychology Applied
11(1), 13 –18.
Moore, D. M., Burton, J. K. & Myers, R. J., 2004, Multiple -channel communication: The
theoretical and research foundations of multimedia, in D. H. Jonas sen, ed., ‘Handbook of research on
educational communications and technology’, Lawrence Erlbaum, Mahwah, N.J., pp. 979 –1005.
Rieber, L. P., Tzeng, S. -C. & Tribble, K. (2004), ‘Discovery learning, representation, and
explanation within a computer -based simulation: Finding the right mix’, Learning and Instruction 14(3),
307–323.
Sweller, J. , 2004 , ‘Instructional design consequences of an analogy between evolution by
natural selection and human cognitive architecture’, Instructional Science 32(1 -2), 9–31.