STILUL DE COMUNICARE ABORDAT IN POLITICA [629508]

STILUL DE COMUNICARE ABORDAT IN POLITICA
ANALIZA COMUNICARE NONVERBALA
DEBATE -UL DONALD TRUMP VS. HILLARY CLINTON

“Un orator trebuie să aibă viclenia unui
dialectician, gândirea unui filosof, cuvintele
aproape ca ale unui poet, memoria unui jurist,
vocea unui actor tragic și discursul practic al celui
mai desăvâșit actor. ” – Cicero, De oratore

1. ELEMENTE DE INTRODUCERE
(se sterg indicatiile la sfarsit) Prezentarea problemei Mentionați cum se problematizează în
literatura de specialitate aspectul pe care îl discutați. Folosi ți cel puțin 2 articole din jurnale de
specialitate (2 -3 pagini)

1.1. CONTEXTUL POLITIC

Nu e de ajuns ca politicienii sa spuna lucruri bune sau sa vorbeasca convingator despre
politicile lor – trebuie ca acestia sa stapaneasca si arta limbajului corpului pentru a demonstra ca
ei au ce le trebuie pentru a fi niste lideri adevarati, ca sunt aproape de oameni si ca le pasa de
soarta lor. Pentru a fi niste politicieni eficienti trebuie si sa fie capabili sa controleze acele
aspecte ale comportamentului lor car e e posibil sa -i tradeze. Trebuie sa se asigure, de exemplu,
ca oamenii nu -si pot da seama cand ei sunt nelinistiti sau nesiguri pe propria lor persoana. ( Prof.
Peter Collett )
Campania electorala este un eveniment convențional in care actorii politici, indivizi sau
partid intra in competiție in fata alegatorilor, in vederea dobândirii de credibilitate. Privind din
perspective unei practici politice, campania electorala este reglementata de un set de coduri
socio -politice, existând un set de proceduri si ritualuri configurate in principal la scara naționala.
Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt generate
discursurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora dintre actorii
politici. Se vorb ește despre un spațiu discursiv in care candidații apelează la o anumita tematica,
fac apel la modalitățile diverse de expunere a acestei tematici.
Ritualul politic regăsit in campanile electorale este dat de condițiile socio -politice specifice
fiecărei t ari.

Spațiul public si campania electorala oferă posibilitatea manifestării discursului electoral.
Discursul politic este electoral in momentul in care este generat de un element convențional, si
anume campania electorala, este nevoie de un anumit context comunicațional (practici specifice
de campanie electorala), este nevoie de un context de interacțiune (dezbaterile electorale).
Discursurile actorilor politici îmbracă forme diferite pentru ca ele comentează situații de
comunicare diferite.
Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat de
contextualizare. Este punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat de
anumite evenimente, are rolul de a evalua situația comunicării publice.
Discursul electoral este unul codificat, reprezintă o oferta, una deja cunoscuta de
electorat, oferta intrebuintata de fiecare data. Prin discursul sau actorul politic trebuie sa ajungă
sa simbolizeze exact ceea ce v or masele, intareste astfel nevoia de siguranța, speranțele si
învinge neliniștile.
1.2. STILURI DE COMUNICARE
Fără a fi buni comunicatori, aptitudinile, valorile sau capacitățile noastre riscă să fie
trecute cu vederea. Pentru a ne asigura de prim -planul atenț iei celorlalți și de o validare completă
a ceea ce suntem și putem, avem nevoie să comunicăm bine, corect, siguri pe noi și deschiși
față de interlocutorii nostrii .
Există 3 moduri principale prin care oamenii comunică : pasiv/submisiv, agresiv sau
asertiv . În cadrul fiecărei discuții, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri.
În cazul comunicării pasive, cel care transmite mesajul are o doză mai mare de
complianță față de partenerul de comunicare. Pentru el, este importantă aprobarea celuilalt și
evitarea conflictelor . Preferă să lase de la sine, uneori cu prețul nemulțumirii interioare și al
frustrării emoționale decât să -și supere partenerul de dialog. Cu siguranță fiecare dintre noi știe
acele persoane politicoase, care vorbesc încet, zâmbes c mult și vor ca toată lumea să fie
mulțumită. In mediul politic, presiunea competitionala, stress -ul permanent, nevoia de a fi
acceptat, ales, face ca acest tip de comunicare sa fie des intalnit la actorii politici.
În cazul comunicării agresive , comunic atorul nu renunță nici în ruptul capului la ideile
sale. Este în stare să ”negocieze” zile în șir doar ca lucrurile să iasă cum vrea, este inflexibil
vizavi de situația celui din fața sa și are nevoie să țină lucrurile sub control. Este adesea genul de
persoană care vrea ca nevoile sale să fie satisfăcute primele, chiar cu prețul sacrificării
nevoilor celor din jur , care nu se teme să îi controleze sau chiar să îi manipuleze pe ceilalți dacă
interesele sale sunt la mijloc.
Societatea actuală pare să accepte cu ușurință și chiar să încurajeze un astfel de
comportament, iar mulți oameni tind să identifice competiția cu călcatul pe cadavre. E drept că

fiecare dintre noi poate manifesta, în anumite situații, un astfel de mod de relaționare, însă a
funcționa doar în acest tipar comunicațional este dezadaptativ și pe termen lung nu aduce
beneficii reale persoanei. Nu e de mirare, așadar, că persoanele agresive sunt adesea, evitate sau
chiar părăsite până și de cei mai apropiați oameni.
Cel din urmă mod de comunicar e reprezintă calea de mijloc dintre cele două metode
prezentate mai sus. A asculta activ, a trata cu respect persoana din fața ta, a -ți expune punctul de
vedere cu încredere, a -ți susține cauza cu argumente, a renunța la idei care s -au dovedit
nepotrivite reprezintă doar câteva dintre caracteristicile unui comunicator asertiv .
Acest stil de comunicare are mai multe beneficii, atât în viața profesională, cât și în cea
socială/personală. În afară de faptul că oamenii din jur te vor percepe ca pe o persoană
echilibrată, cu coloană vertebrală și corectă, comunicarea asertivă ajută la creșterea stimei de
sine, la crearea unor relații autentice, la a te simți comfortabil în pielea ta, la a te primi
admirație pentru ceea ce ești și, cel mai important, te ajută să f ii tu însuți/însăți! Nu vei mai
juca nici rolul tiranului care simte nevoia să își impună punctul de vedere cu biciul cuvintelor,
nici rolul celui care vrea să îi mulțumească pe toți.
Având în vedere faptul că se consideră că abia 7% din comunicarea interp ersonală este
verbală și 93% este non -verbală1 este de înțeles de ce recursul la gestică este un element
primordial de persuasiune politică.
Limbajul vorbit și cel non -verbal constituie un tot unitar dacă avem în vedere faptul că
orice sentiment poate fi exprimat la fel de bine prin ambele limbaje. Dar pe de altă parte să nu
uităm că „o <scapare> non-verbală o privire înșelătoare sau o ezitare momentană poate submina
întregul efect al unei declarații aparent sincere”2.

2. OBIECTIVELE CERCETARII. METODE. TEHN ICI
Ce intrebari de cercetare aveți ?(sau ipoteze de cercetare, dupa caz). Aici trebuie să lămuriți ce
anume vreți să aflați, de ce anume ați construit schema de categorii așa? Ce urmăriți să
identificați în corpusul analizat și din ce perspectivă abordaț i problema (1 -2 pagini)
Prin cercetarea de fata se doreste o analiza a stilurilor de comunicare adoptate de liderii
politici (Donald Trump si Hillary Clinton), in cadrul ultimei dezbateri televizate inaintea
alegerilor pentru Casa Alba .
In cadrul cercetarii vom folosi materialul video (Ultima dezbatere prezidențială Clinton -Trump,
in discuție: politica externă, armele nucleare, imigrația, perspectivele economice ) si vom folosi

1 James Borg, Body language. 7 lessons to master the silent language,2008 UK, 2010 US, Pearson Education Inc.p.VI
2 David Efron , Gesture and Environment,New York, 1941 apud. Bremmes -Roodenburg op.cit. p.14 n.11

o schema de categorii, folosind elemente de comunicare non – verbala (co ntact vizual, gestica,
descrise in detaliu in schema de categorii mai jos detaliata).
Pentru schema de categorii, am folosit aspecte nonverbale la comportamentul asertiv/ agresiv/
pasiv, descrise individual, intr -un numar de 6 repere, ordonate pe elemente de contact vizual,
orientare fata de interlocutor, gestica, latenta raspuns si dinamism voce.
Aceste elemente de comportament au fost analizate in cadrul materialului video si au fost
identificate individual si prin comparatie intre cei doi lideri politici amintiti mai sus.

3. ANALIZA DE CONTINUT – SCHEMA DE CATEGORII
Care este schema de categorii propusă. Descrieți structura schemei de categorii în text și cum se
structurează aceasta pe categorii și subcategorii (1 -2 pagini)

TRUMP HILLARY
Aspecte nonverbale
la comportamentul
asertiv: – contact vizual direct fara a fixa
interlocutorul;
– fata orientate spre interlocutor,
pastrand o pozitie asimetrica, brate si
picioare relaxate
– gestica relaxata, miscari calme in
comunicarea verbala;
– raspunsuri formulate fara ezitare
dupa ce interlocutorul a vorbit;
– voce ferma, fara a fi prea ridicata,
bine modulata.
Aspecte
nonverbale la
comportamentul
agresiv: – contact vizual fara expresie, rece,
care fixeaza interlocutorul;
– postura rigida, incordata, corp
tensionat, picioare departate, pozitie
asimetrica;
– maini inclestate sau pe solduri,
gesture abrupte, largi sau directive;
– latenta foarte scurta, intreruperi
frecvente;
– voce foarte ridicata si ritm rapid.
Aspecte
nonverbale la
comportamentul
pasiv: – priveste in jos sau aiurea;
– nu sta in fata interlocutorului, rigid,
defensiv, simetric sau incovoiat;
– maini nelinistite, miscari ezitante,
gesture orientate spre propriul corp dar
neevidentiate;

– pauze mari intre momentul in care
interlocutorul a terminat ce a avut de
spus si raspuns;
– volum foarte scazut, voce monotona,
ritm scazut.

4. Corpusul analizat: Cum a fost acesta selectat? De ce ați selectat acest corpus? Dacă ați
folosit un pas de eșantionare în selectarea unor secvențe – precizați). Menționați tot ce
poate fi relevant despre corpusul pe care faceți analiza (aproximativ 1 pagina)

Am ales acest subiect, in primul rand datorita importantei subiectului. Politica vizeaza
toate actiunile de organizare si conducere a unei societati umane, actiuni care au drept finalitate
stabilirea, mentinerea sau modificarea ordinii sociale.
Apoi ne -am orientat spre gasirea unui subiect actual (Dezbaterea Trump – Clinton a avut
loc relativ recent in octombrie 2016) si intens mediatizat ( a fost televizat in Romania, a fost
prezent in presa scrisa si a fost comentat de numerosi anali sti comportamentali, psihologi si
experti in limbajul corporal de la diferite institutii ).

5. REZULTATELE OBȚIN UTE

(acestea vor fi prezentate sub formă de grafice și tabele însoțite de analize care descriu
ce găsim în tabelele sau graficele respective) (2 -4 pagini)

BIBLIOGRAFIE:
Jaques Gerstle, Comunicarea politica , Ed. Institutul european ;
Oliver Nay, Istoria ideilor politice , Ed. Polirom;
Ștefănescu, Simona , Mutații în structura electoratului românesc. Profiluri și tipologii în anul
electoral 1996;
Carmines, Edward G., Huckfeldt, Robert, Comportamentul politic: o perspectivă de ansamblu ,
în volumul „Manual de știință politică”, Editura Polirom.