1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3 1.1… [629444]

1
CUPRINS LUCRARE
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.1 Topografie și lucrări topografice ………………………….. ………………………….. …………………. 4
2 CADASTRUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
2.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2.1.1 Etimologia termenului „cadastru” ………………………….. ………………………….. …………. 5
2.1.2 Începuturile cadastrului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
2.1.3 Evoluția cadastrului în România ………………………….. ………………………….. …………… 8
2.2 Principii ale cadastrului funciar general ………………………….. ………………………….. ……… 11
3 REȚELE GEODEZICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
3.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
3.2 Aceasta se împarte în cinci categorii: ………………………….. ………………………….. …………. 16
3.3 Clasificarea rețelelor geodezice ………………………….. ………………………….. …………………. 17
3.4 Metode de îndesire a rețelelor geodezice ………………………….. ………………………….. ……. 18
4 METODE DE RIDICARE A DETALIILOR PLANIMETRICE ………………………….. ……… 19
4.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
4.2 Sisteme utilizate în poziționarea planimetrică ………………………….. ………………………….. 20
4.3 Măsurători clasice pentru ridicarea detaliilor ………………………….. ………………………….. . 21
4.4 Măsurători GNSS pentru ridicarea detaliilor ………………………….. ………………………….. .. 22
5 TEHNOLOGII GEODEZICE SPAȚIALE ………………………….. ………………………….. ……….. 24
5.1 Principii generale de determinare a poziției prin tehnologii GNSS …………………………. 24
5.2 Sisteme de timp utilizate în GNSS ………………………….. ………………………….. …………….. 24
5.3 Sisteme de referință utilizate în GNSS ………………………….. ………………………….. ……….. 25
5.4 Orbitele sateliților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
5.5 NAVSTAR GPS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
5.6 Semnalul Satelitar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
5.7 Semnalul GPS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28
5.8 Codurile GPS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
6 STUDIUL DE CAZ AL LUCR ĂRII PRACTICE ………………………….. ………………………….. 30
6.1 Alegerea și scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
6.2 Localizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
6.3 Aparatura utilizată în timpul măsurătorilor ………………………….. ………………………….. … 32
6.4 Etapele de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 32

2
6.5 Realizarea rețelei de sprijin ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
6.6 Metoda adoptată ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
6.7 Punerea aparatului în stație ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
6.8 Ridicarea topografică a detaliilor cu Stația Totală ………………………….. ……………………. 35
6.8.1 FREE STATION sau RESECTION ………………………….. ………………………….. …….. 35
6.8.2 Orientarea pe un punct cunoscut ………………………….. ………………………….. …………. 36
6.9 Măsurători efectuate cu aparatura GNSS ………………………….. ………………………….. ……. 36
6.10 Inventar de coordonate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
6.10.1 Din controlerul GPS -ului ………………………….. ………………………….. …………………… 37
6.10.2 Din Stația Totală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 37
6.11 Raportarea punctelor cu ajutorul TopoLT și realizarea planului ………………………….. 38
6.12 PAD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
6.12.1 Date referitoare la construcții și teren pe PAD ………………………….. ………………….. 40
6.13 Calculul analitic al suprafețelor ………………………….. ………………………….. ……………… 43
6.14 Crearea modelului numeric al terenului ………………………….. ………………………….. ….. 44
6.15 Curbele de nivel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 46
6.16 Planul de situație cu Legenda ………………………….. ………………………….. ………………… 47
6.17 Ce am utilizat și învățat? ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
7 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 49
8 ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 49

3
1 INTRODUCERE

De-a lungul timpului conținutul măsurătorilor terestre a evoluat precum și dezvoltarea
societății. Obiectul științei măsurătorilor terestre este studierea totalității operațiilor de teren și de
birou (calcul) care se efectuează în vederea reprezentării pe planuri și hărți a unei suprafețe
terestre.
Această reprezentare făcându -se la o anumită scară și într -o proiecție cartografică.
Măsurătorile din teren, prelucrarea datelor și reprezentarea pe planuri și hărți a elementelor
planimetrice din teren cât și a formelor de relief se bazează pe folosirea corectă și eficientă a
unor instrumente topografice și geodezice, mijloace de calcul și raportare.
Toate aceste acțiuni necesită cunoașterea noțiunilor teoretice și practice dintr -o varietate
de domenii.
Aceste domenii reprezintă ramurile măsurătorilor terestre și anume: Geodezia, topografia,
cadastrul și fotogrammetria.
Geodezia reprezintă știința care se ocupă de studiul formei și dimensiunii Pământului,
câmpul gravitațional în sistem tridimensional. În anul 1880, Friedrich Robert Helmert definește
geodezia astfel: “Știința măsurării și reprezentării Pământului”.
Topografia se ocupă tot cu măsurarea și reprezentarea suprafețelor terenului însă se
aplică doar pe suprafețe reduse deoarece nu ține cont de curbur a Pământului. În urma
măsurătorilor topografice se află pozițiile relative dintre obiecte din teren și reprezentarea
acestora pe planuri și hărți.
Cadastrul reprezintă un sistem unitar și obligatoriu cu ajutorul căruia se ține evidența
tehnică, economică ș i juridică a imobilelor. Cu ajutorul acestei evidențe, se identifică,
înregistrează, descriu și reprezintă terenurile pe planuri și hărți. Finalitatea cadastrului o
reprezintă înscrierea în cartea funciara a terenurilor vizate de această acțiune. Legea
fundamentală a cadastrului este 7/1996. Aceasta a fost republicată în anul 2015 și spune că:
“Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică,
economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al
țării.”
Fotogrammetria înglobează diferite procedee prin care se determină și se reprezintă
suprafețe de teren. Totul făcându -se pe baza fotogram melor.

4
1.1 Topografie și lucră ri topografice

Planuri de situatie, planuri c otate și/sau cu curbe de nivel, trasări, ințărușă ri, profile
transversale, profile longitudinale, determinări de volume, determinarea înălț imii, pro file
transversale ale apelor (râ uri, lacuri ), trasmiteri de cote, determinări GPS, realizarea
documentaț iei topo în vederea obț inerii PUZ , PUD sau PAC – acestea sun t serviciile ce le putem
oferi î n cadrul lucrăr ilor topografice.
Topografia este o ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor ,
determinarea poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici (considerate plane, nu se
ține seama de curbura Pământului), precum și cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a
suprafețelor măsurate, în scopul întocmirii de hărți și planuri, a modului în care sunt dispuse în
spațiu ele mentele unui ansamblu, cu descrierea amănunțită a unui loc sub raportu l așezării,
configurației etc.
Denumirea vine din limba greacă topo -loc și graphos -a desena.
Măsurătorile de teren împreună cu reprezentarea lor pe plan se nu mesc ridicări
topografice. Rezultatul concret al unei ridicări topografice este planul topografic sau harta
topografică, pe care punctele de pe suprafața terestră sunt redate prin cele trei coordonate x, y, h,
adică atât în plan cât și în spațiu.

Ca ur mare, în cadrul topografie i se disting două părti disticte:
· planimetria , care se ocupă cu reprezentarea pe planuri și hărți a proiecției orizontale a
obiectelor de pe suprafața terestră;
· altimetria , care se ocupă cu reprezentarea reliefului pe planuri și hărți.

5
2 CADASTRUL
2.1 Istoric
2.1.1 Etimologia termenului „cadastru”

Originea cuvântului „cadastru” nu este stabilită în mod cert, existând mai multe variante
privind apariția acestuia. O primă variantă precizează că termenul are origine greacă, și că ar
deriv a din cuvântul compus „katastikhon” (prefixul „kata” însemnând de sus în jos, iar „stikhon”
semnifică registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerț).
Potrivit altor variante, termenul cadastru derivă din cuvântul de origine latină
„capitastrum” , având legătură cu „capitionis registrum” sau „capitum registrum”, ceea ce
însemna impozit pe capul familiei („capitatio”).
Denumirea apare într -o formă apropiată, folosită cu înțelesul actual – „catastico” într -un
document din anul 1185 găsit la Veneția. Ulterior, trecând și alte state italiene sub forma „il
catastro”. În Franța este pus sub forma de „le cadastre” iar în Germania „der (das) Kataster”.
Adaptat foneticii limbii române, în țara noastră apare la începutul secolului XIX, sub
forma actuală „cadastru”. Cuvântul „catastif” cu varianta „catastih” are origine greacă și
înseamnă condică sau registru.
Din perioadă interbelică, prin Legea nr. 93/19 33, s -a adoptat denumirea de „cadastru
funciar”, Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 definește termenii „cadastru
general” și „publicitate imobiliară”, iar prin modificarea și completarea acestei legi în anul 2004
s-a creat un sistem unic de cadastru, preluându -se și activitatea de publicitate imobiliară.
În anul 2013 a fost modificată și completată Legea nr. 7/1996, iar cadastrul și cartea
funciară sunt privite ca un sistem unitar de evidență a proprietăților imobiliare din România.
În urma actelor normative cuvântul cadastru general a fost înlocuit cu termenul cadastru,
pentru că se consideră că există un singur cadastru la nivelul întregii țări, cu scopul final de
înscriere în cartea funciară (schimbare importantă, produsă prin Ord onanța de urgență a
Guvernului (OUG) nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 7/1996).
Mai sunt utilizați termenii cadastru sistematic, atunci când se fac măsurători unitare, de
regulă la nivel de UAT (unitate administrativ teritorială) sa u pe sectoare cadastrale și se
întocmește planul cadastral digital și cadastru sporadic, dacă se întocmesc documentații
cadastrale pentru fiecare imobil pe baza solicitării beneficiarilor.

6
Astăzi, cadastrul nu este definit decât împreună cu cartea funciar ă și acest aspect este
cuprins și în denumirea actului normativ aprobat prin Ordinul Directorului general al ANCPI nr.
2014.
Specificații tehnice pentru Lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în Sistemul
Integrat de Cadastru și Carte funciară, c onținute în documentațiile de atribuire a contactelor
pentru lucrări de cadastru.

2.1.2 Începuturile cadastrului

Măsurătorile cadastrale nefiind un scop în sine, ci de la început servind primelor forme de
impunere fiscală au avut, încă din antichitate, drept sarcină importantă stabilirea limitelor
proprietăților funciare.
Activitatea de măsurare a terenurilor a fost confirmată în special în zonele în care
pământul era cultivat pentru agricultură, pe valea fluviului Nil, în Mesopotamia și în Orientul
Mijlociu, acestea fiind și locurile de dezvoltare a cunoștințelor de geometrie.
În Egiptul Antic s -au ținut evidențele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar
obligațiile față de faraoni erau plătite după întinderea și calitatea pământului.
Pentru gospodărirea văii Nilului măsurătorile fiind de mare importanță mai ales deoarece
granițele dintre parcele erau șterse datorită revărsărilor anuale și era necesară refacerea lor.
În Grecia Antică împărțirea pământului s -a făcut în moduri diferite în Spart a și Atena, iar
populația fiind împărțită în clase în funcție de avere, lucru care a necesitat măsurarea pământului
și aprecierea capacitații de producție precum și ținerea unor registre de evidență.
În Imperiul Roman, măsurătorile erau executate de agrim ensori, care redactau harta
(forma) terenurilor pe care se arătau limitele parcelelor.
Acestea erau trasate sub forma unei grile alcătuite din pătrate (centuria) și numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren erau folosite pietre pentru marcar ea colțurilor
pătratelor, utilizându -se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte,
îmbunătățit prin adaptarea unui stativ de metal care permi tea rotirea (grama).
În coloniile nou înființate se întocmeau pe lângă hărți și registre în care se înscriau
parcelele, pe baza lor fiind redactate cărți de impunere pentru siguranța perceperii impozitelor.

7
Împăratul Dioclețian (284 -305) a inițiat lucrări de cadastru pentru întreg Imperiu Roman,
o adevărată reformă bazată pe declarațiile poses orilor referitoare la mărimea, valoarea și
amplasamentul terenurilor.
În Europa medievală, după o perioadă de instabilitate, au apărut state cu organizare
stabilă, capabile să -și procure veniturile din impozite.
Cel mai vechi cad astru a luat naștere în o rașul italian Milano. Activități specifice
cadastrului s -au desfășurat și în spațiul popoarelor germanice și în Anglia, Elveția, Lituania, etc.
Datorită descoperirilor geografice ale exploratorilor europeni și pentru a avea acces la
bogățiile noilor terit orii, exploratorii europeni au fost nevoiți să realizeze hăr ți care să includă și
Lumea Nou ă.
Dezvoltarea comerțului a dus la o intensă practică a creditului. Termenul de „intabulare”
își are originea de la apariția registrelor de evidență a bunurilor imob ile, în utilizarea acestor
registre intitulate „tabulae”, în care creditorii erau obligați să -și înregistreze drepturile de creanță
pe baza unor documente originale, care dovedeau dreptul de proprietate.
Progresul tehnico -științific din perioadă Renașterii au influențat măsurătorile terestre,
folosindu -se planșeta top ografică, semne convenționale, măsurători în sistem zecimal, rețele de
triangulație locală.
Pe 17 aprilie 1720 este data de naștere a cadastrului în Europa, atunci au început lucrările
de măsurare pentru principatul Milano, aflat sub ocupație austriacă.
Pe parcursul a 40 de ani documentația întocmita conținea registrul parcelelor, registrul
caselor, mapa cu hărțile la scara 1:2000 și la scara 1:8000 pentru ansamblu, câte o coală de
propriet ate pentru fiecare contribuabil și harta topografică a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franța sub Napoleon,
de principatele italiene și statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanel e elvețiene,
landurile germane și tot Imperiul Habsburgic. Transilvania, Banatul și Bucovina au beneficiat de
rigurozitatea cadastrului austriac și prin urmare, astăzi încă se mai găsesc în arhive planuri de
carte funciară întocmite la scările 1:7200, 1:57 60 (pentru zonele cu mai puține detalii), 1:3600
sau 1:2880 (de 10 ori scara hărților militare 1:28800).

8
2.1.3 Evoluția cadastrului în România

Pentru înțelegerea mai bună a evoluției activității de cadastru din România, descrierea se
face pe etape raportate la schimbările istorice:
 Etapa de început a cadastrului în provinciile românești
Lucrările de Introducere a cadastrului și a cărților funciare s -au efectuat în mod
diferențiat în provinciile românești, în funcție de împrejurările istorice, începând cu secolu l XIX,
astfel:
 În Transilvania, Banat și o parte a Bucovinei lucrările specifice au debutat după sistemul
austriac începând cu anul 1794 și au continuat după anul 1850 sub forma „Cadastrului
concretual” (constă în delimatarea, descrierea și reprezentarea h otarelor locațiilor, a
limitelor tarlalelor, a rețelelor hidrografice și a căilor de comunicații). Împăratul Francisc
al II-lea a fost c el care a întrodus în Imperiul Habsburgic, după modelul milanez, la
începutul sec XIX cadastrul modern, bazat pe măsurăt ori topografice. Administrația
Imperiului Austro -Ungar după 1867, în timpul împăratului Franz Joseph 1, a consolidat
sistemul cărții funciare.
 În Țările Române, inițiative privind evidență bunurilor imobiliare au fost prevăzute prin
Condica lui Alexandru I psilanti (1780), Codul lui Calimah (1817) și Legea lui Caragea
(1819) prin care se impunea printre altele și măsurarea moșiei. În Muntenia și Moldova
începând cu anul 1831, resp ectiv 1832 se fac încercări de introducere a cadastrului de
către primii ingine ri hotarnici pregătiți la Iași de Gheorghe Asachi (din anul 1813) și la
București de Gheorghe Lazăr (din anul 1818)
 În restul țării constituir ea cadastrului se va face după Primul Război Mondial odată cu
înfăptuirea reformei agrare.
 Etapa de organizare a c adastrului în România (1919 – 1933)
Momentul cel mai important pentru țara noastră a fost 1 Decembrie 1918, data la care a
fost creată România modernă. O activitate specială a desfășurat Consiliul Dirigent al
Transilvaniei, Banatului și ținuturilor româneș ti din Ungaria, un organism politic provizoriu, cu
atribuții legislative, executive și administrative limitate asupra teritoriilor care s -au unit cu țara
mamă.

9
După Unirea din 1918, Statul Român a dat câteva decrete ce și -au lăsat amprenta asup ra
activităț ii de carte funciar ă. Este vorba despre proprietățile imobiliare ale imperiului austro -ungar
care au trecut în proprietatea Statului Român.
În anul 1919 se înființează „Direcția Cadastrului și a Lucrărilor Tehnice”, a cărei
activitate s -a limitat în specia l la măsurarea moșiilor și parcelarea lor pentru împroprietăririle
făcute după Primul Război Mondial.
Măsurătorile s -au făcut în sisteme de referință locale, cu diferențieri legate de precizie și
conținut, deoarece nu există o rețea de triangulație geodezi că omogenă. Pentru executarea
cadastrului au fost pregătite cadre tehnice la școala de topografie (1919) de pe lângă Direcția
Cadastrului.
Un pas importat a fost făcut în anul 1930 prin adoptarea sistemul ui de proiecție
stereografică, ca rezultat al conluc rării dintre Direcția Cadastrului și Institutul Geografic al
Armatei.
 Etapa începerii cadastrului modern și a unificării cărților funciare (1933 – 1955)
Momentul de referință pentru acest domeniu de activitate l -a constituit „Legea nr. 93 din
13 aprilie 19 33 pentru organizarea cadastrului funciar și pentru introducerea cărților funciare în
Vechiul Regat și Basarabia”, care reglementează pentru prima dată modalit atea de organizare și
realizare a cadastrului funciar, pornindu -se de la rețele geodezice unitare și elaborându -se planuri
și registre cadastrale după primele normative tehnice și economice. Pentru redactarea și
administrarea judiciară a cărților funciare se înființează pe lângă judecătoriile din
circumscripțiile Curților de Apel București, Chișinău, Constanța, Craiova, Galați și Iași câte o
secțiune de carte funciară condusă de un judecător, un director de carte funciară, un ajutor de
director de carte funciară și personalul necesar.
La început s -a prevăzut executarea lucrărilor cadastrale în Muntenia și Dobrogea, apoi în
Moldova și Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente în Transilvania, Banat și
Bucovina. În ceea ce privește publicitatea imobiliară, aceasta a fost temeinic organizată prin
„Legea pentru unificarea dispozițiilor pr ivitoare la cărțile funciare”, nr. 115/1938.
Lucrările începute în fostul județ Il fov și în comunele subordonate Municipiului
București, care urmau să fie folosite drept model pentru restul țării, nu au putut să fie terminate
din cauza războiului și au fo st întrerupte în anul 1941, când se executaseră numai pentru 54
comune (65% din volumul total).

10

 Etapa sistemelor de evidență funciară și de cadastru funciar (1955 – 1990)
Începând cu anul 1955 se legiferează organizarea și executarea „evidenței funciare”
pentru a înregistra și urmări dinamica terenurilor agricole aparținute de stat, un sistem care a
servit la comasarea suprafețelor agricole în perioada de colectivizare a agriculturii și care a
contribuit la îngrădirea drepturilor reale imobiliare.
Între an ul 1955 – 1968 s -au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale
fotogrammetrică pentru 13 milioane de hectare și registre de evidență funciară de către Consiliul
Superior al Agriculturii.
 Etapa aplicării legilor proprietății și a formării structu rilor organizatorice (1991 –
2004)
După ce România a decis să meargă pe calea democrației au apărut și schimbările din
domeniul cadastrului, ele fiind legate în primul rând de cadrul legislativ general privitor la
regimul juridic al fondului funciar, la pr oprietatea publică și privată, la dobândirea dreptului de
proprietate și la circulația juridică a terenurilor.
Datorită faptului că eram la început cu schimbarea sistemului, lucrurile s -au mișcat foarte
greu, puterea politică instalată după revoluție luân d decizii ale căror urmări se văd și astăzi, când
încă nu a fost finalizată problema retrocedărilor.
În subordinea Ministerului Agriculturii a funcționat în perioada 1990 – 1996 Oficiul de
Cadastru și Organizare a Teritoriului Agricol (OCAOTA). Din punct de vedere organizatoric, la
nivel central a fost înființată ca instituție publică cu personalitate juridică Oficiul Național de
Cadastru, Geodezie și Cartografie (ONCGC), ca organ de specialitate în subordinea Ministerului
Administrației Publice, iar la ni vel județean au fost organizate OJCGC.
 Etapa sistemului integrat de cadastru și carte funciară (după 2004)
În anul 2004 ONCGC s -a reorganizat fiind preluată și activitatea de publicitate imobiliară
care aparținea de Ministerul Justiției și s -a înființat Ag enția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară (ANCPI), unica autoritate în domeniu, instituție publică având personalitate juridică
aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

11
La nivelul fiecărui județ și în municipiul București s-au înființat Oficiile de Cadastru și
Publicitate Imobiliară (OCPI) prin reorganizarea OJCGC și a birourilor de Carte Funciară de pe
lângă judecătorii.
Activitatea acestor instituții se referă la organizarea, conducerea, îndrumarea și controlul
executări i lucrărilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice și metodologilor de specialitate,
la organizarea fondului național de geodezie și cartografie, a băncii de date a sistemului unitar de
cadastru și nu în ultimul rând, la autorizarea persoanelor fizic e și juridice care pot să realizeze și
să verifice lucrări de specialitate.
2.2 Principii ale cadastrului funciar general

Conform Art.1 din Legea nr.7 a cadastrului și a publicității imobiliare, cadastrul
general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se
realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor
terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul țării, indiferent de
destinația lor și de proprietar.
Principiile de bază ale acestui sistem sunt:
– Parcela
– Construcția
– Proprietarul
Prin imobil, în sensul prezen tei legi, se înțelege parcela de teren, cu sau fără construcții.
Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ -teritoriale:
comună, oraș, municipiu, județ și la nivelul întregii țării. Prin sistemul de cadastru general se
realizează:
– Identificarea, înregistrarea și descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor și a
celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea și prezentarea acestora pe hărți și planuri
cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;
– Asamblarea și internarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
– Identificarea și înregistrarea tuturor proprietarilor și a altor deținători legali de terenuri
și de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicității și opozabilității drepturilor acestora
față de terți;

12
– Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și tax e pentru stabilirea corectă a
obligațiilor fiscale ale contribuabililor.
Cadastrul general îndeplinește trei funcții:
– Tehnică
– Juridică
– Economică
Funcția tehnică a cadastrului general se realizează prin determinarea, pe baza de
măsură tori, a poziției configurației și mărimii suprafețelor, terenurilor pe destinații, categorii de
folosință și pe proprietari, precum și ale construcțiilor. În cadrul funcției economice a cadastrului
general se evidențiază destinația, categoriile de folosinț ă a parcelelor, precum și elementele
necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Funcția juridică a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe
baza actului de proprietate și prin publicitatea imobiliară. La nivelu l unităților administrativ –
teritoriale: comună, oraș și municipiu lucrările tehnice de cadastru constau în:
– Marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului;
– Identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe
baza posesiei exercitate sub numele de proprietar; măsurarea tuturor parcelelor de teren din
cuprinsul fiecărei unități administrativ -teritoriale, specificându -se destinația, categoria de
folosință și proprietarul sau, după caz, poses orul acestora.
Pentru terenurile ocupate de construcții, curții precum și pentru terenurile cu alte
destinații, situate în intravilan sau în extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de
cadastrele de specialitate, categoriile de folosință a t erenurilor, încadrarea acestora pe zone în
cadrul localități, respectiv pe clase de calitate;
– Înregistrarea litigiilor de hotare, în cazul neînțelegerilor între proprietar și/sau posesorii
învecinați;
– Măsurători pentru realizarea și ac tualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale comunelor, orașelor și municipiilor,
precum și limitele intravilanelor localităților se vor face, potrivit legii, de către comisia stabilită
în acest scop prin ordinul p refectul ui. Din comisie vor face parte Primarul, secretaru l Consiliului
Local, delegatul Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie și, după caz, delegatul
Direcției Generale a Amenaj ării Teritoriului și Urbanism.

13
Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul
comunelor, orașelor și municipiilor, sunt:
– Registrul cadastral al parcelelor;
– Indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora;
– Registrul cadastral al proprietar ilor;
– Registrul corpurilor de proprietate;
– Fișa centralizatoare, partida cadastrală pe proprietari și pe categorii de folosință;
– Planul cadastral.
Deținătorii de bunuri imobile sunt obligați să permită accesul specialiștilor pentru
execut area lucrărilor de cadastru, să admită, în condițiile legii, amplasarea, pe sol sau pe
construcții, a semnalelor și semnelor geodezice și să asigure zonele de protecție a acestora.
ș terenuri cu destinație specială
În funcție de modul de folosință, terenurile se împart în:
A) terenuri agricole
B) terenuri neagricole

A) Terenurile de folosință agricolă sunt:
– Arabil
– Pășuni
– Hamei
– Livezi
– Vii
B) Terenurile de folosință neagricole sunt:
– Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră
– Terenuri cu ape și ape cu stuf
– Drumuri și căi ferate
– Terenuri cu construcție, curți și alte folosințe
– Terenuri neproductive

14
În funcție de așezare, terenurile sunt:
• intravilane
• extravilane
Terenurile menționate mai sus sunt deținute de diferite persoane fizice și juridice.
Prin deținători de terenuri se înțeleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi
reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile au calitatea de posesori sau deținători
legali.
Proprietatea privat ă asupra terenurilor sau altor drepturi reale, poate avea ca titulari
persoane fizice sau juridice, iar terenurile care aparțin domeniului public sunt proprietatea
statului.
Domeniul public este de interes național (terenuri în proprietatea exclusivă a
statului) și local (terenuri în proprietatea comunelor, orașelor, municipiilor și județelor).
Bunurile din domeniul public, în ceea ce privește caracterul sunt de trei feluri:
• inalienabile
• insesizabile
• imprescriptibile
Bunurile publice inalienabile – acele bunuri ce fac ca obiectul său să fie scos din circuitul
civil. Bunurile nu pot fi înstrăinate pe cale voluntară.
Este interzisă dezmembrarea dreptului de proprietate și nu pot fi gajate sau ipotecate.
Bunurile publice insesizabile – nu pot fi sup use executării silite și asupra lor nu se pot
constitui garanți i reale.
Bunurile publice imprescriptibile – nu pot fi dobândite bunurile de către alte persoane prin
uzucapiune sau posesie de bună credință.
Dreptul de proprietate publică se dobândește pe c ale naturală prin achiziții publice sau
prin exprop riere pentru cauza de utilitate publică.

15
3 REȚELE GEODEZICE

3.1 Introducere

În țara noastră rețelele geodezice de stat (triangulație și nivelment) sunt realizate într -o
densitate convenabilă pentru lucrările topografice – fotogrammetrice, cartografice sau cadastrale.
Totodată rețelele geodezice pot servi și în scopuri științifice legate de forma și
dimensiunile globului pământesc, precum și de mișcările cadastrale.
Rețelele geodezice de stat se execu tă separat pe ordine, de la complex către simplu.
Pentru a fi reprezentate pe planuri și hărți, trebuie să cunoaștem poziția spațială a
obiectelor.
Această poziție se determină cu ajutorul măsurătorilor punctelor caracteristice ale
obiectelor ce urmează a fi determinate.
Aceste măsurători se prelucrează, aducându -se pe diferite planuri de proiecție sau diferiți
elipsoizi. Obiectele fiind vectorizate sau desenate.
Pentru a afla poziția unui obiect, este nevoie ca referința spațială să fie determinată sigur
pentru a ne raporta la ea.
Necesitatea existenței unei astfel de rețele există la orice ridicare topografică.
O rețea geodezică este alcătuită din totalitatea punctelor aflate pe suprafață pe care
urmează să se desfășoare o lucrare.
Poziția acestor puncte f iind cunoscută într -un sistem unitar de referință.
Rețeaua de triangulație geodezică de stat este formată dintr -o rețea complexă de
triunghiuri.

16
3.2 Aceasta se împarte în cinci categorii:

– Rețea geodezică de ordin superior (I sau II).
La aceste rețele lat urile au între 20 și 60 de km la rețeaua de ordinul I și între 10 -20 km la cele de
ordin ul II.
– Rețea geodezică de ordin inferior (III și IV).
Aceasta are distanțe între 7 și 15 km la cele de ordinul III iar la cele de ordinul IV între 4 și 8
km.
– Rețeaua d e ordinul V se numește și rețea de îndesire.
Determinarea acestor puncte se determină după mai multe procedee topografice cum ar fi: –
intersecții (înainte, înapoi sau combinate),
– rețele sau lanțuri de triangulație sprijinite pe laturi din triangulația de ordinele I -IV
sau
– prin rețele poligonometrice (în zonele unde realizarea unor rețele de triangulație ar
presupune construirea unor semnale înalte ).
De exemplu în zonele împădurit e sau construite.
Rețelele planimetrice se diferențiază în funcție de natura elementelor măsurate.
Acestea pot fi:
 Rețele de tria ngulație (sunt efectuate numai măsurători de direcții unghiulare orizontale)
 Rețele de trilaterație (sunt ef ectuate numai măsurători de distanțe)
 Rețele de triangulație -trilaterație

17
3.3 Clasificarea rețelelor geodezice

Punctele ce alcătuiesc o rețea geodezică sunt împărțite în trei categorii în funcție de cum este
definită poziția acestora. Aceste rețele sunt:
 Rețele definite doar printr -o coordonată.
Această coordo nată este de obicei altitudinea (în majoritatea cazurilor înălțimea deasupra
mării).
Aceste rețele sunt cunoscute sub numele de rețele altimetrice sau de nivelment.
În rețelele altimetrice se cunosc cu o precizie mare altitudinea (H) dar și cu o precizie mai
mică poziția planimetrică.
 Rețelele planimetrice sau orizontale cum se mai numesc ele, sunt rețelele în care se
cunosc poziția orizontală a punctelor latitudinea (B) și longitudinea (L).
Aceste c oordonate pot fi date și în alte sisteme bidimensionale de coordonate (x, y) cu
condiția să se cunoască relațiile de trecere de la un sistem la altul.
 Rețelele tridimensionale conțin coordonatele geodezice ale punctelor (latitudine și
longitudine) dar și a ltitudinea.
O altă clasificare a rețelelor geodezice se face după numărul de elemente fixe în procesul de
prelucrare.
Din acest punct de vedere rețelele se clasifică în:
 Rețele geodezice constrânse – există mai multe puncte fixe decât este nevoie.
În aces t caz sunt suficiente puncte pentru determinarea geometrică și poziția
rețelei.
 Rețele geodezice neconstrânse – sunt destule puncte fixe în rețea și suficiente
pentru a poziționa rețeaua.
 Rețele geodezice libere – în acest tip de rețea niciun punct nu este considerat fix.
În această rețea intervin doar măsurători necesare pentru determinarea geometriei
rețelei.

18
Mai există o clasificare a rețelelor.
În funcție de zona acoperită, rețelele geodezice se împart în:
 Rețele locale
 Rețele globale.

3.4 Metode de îndesire a rețelelor geodezice

Pentru a determina detaliile din teren este nevoie ca punctele să se afle în apropierea rețelei
geodezice.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, avem nevoie de îndesirea rețelei.
Metodele de îndesire le reprezintă intersecți ile înainte, înapoi sau combinate.
Rețelele se pot îndesi și cu ajutorul triangulației, trilaterației, d rumuirilor poligonometrice sau
măsurătorilor GNSS.
În cazul în care coordonatele punctelor noi sunt determinate cu ajutorul tehnologiei GPS,
trebuie să se țină seama de următoarele lucruri:
 Punctele de sprijin trebuie să fie relativ uniform dispuse
 Rețeaua de îndesire trebuie să fie sprijinită pe minimum patru puncte din rețeaua
geodezică de sprijin.
Există câteva condiții absolut obligatorii la amplasare a punctelor noi prin această metodă.
Acestea sunt:
– Trebuie păstrată distanța față de obstacolele înalte, pentru a lăsa orizontul liber.
– Unde nu există vize de orientare pentru dezvoltarea drumuirii și radierilor, trebuie ca
punctele să fie plasate în perec hi, având vizibilitate între ele.
– Trebuie evitată apropierea de suprafețele reflectorizante dar și de instalațiile electrice cu
putere mare (de exemplu linii de înalta tensiune).
Instalarea pe locuri ferite de circulație pentru a se proteja borna.

19
4 METODE DE RIDICARE A DETALIILOR PLANIMETRICE
4.1 Introducere

Ridicarea planimetrică a unei suprafețe reprezintă totalitatea operațiilor (măsurare,
calculare și reprezentare) prin care se adăugă datele necesare în vederea elaborării planului
topografic.
Orice detaliu de planimetrie sau altimetrie poate fi definit de puncte caracteristice.
Precizia dorită și scara de reprezentare determină numărul și poziția punctelor necesare.
Ridicarea în plan a detaliilor se face după următoarele etape:
 Descompunerea detaliilor în puncte caracteristice;
 Determinarea poziției relative a acestor puncte în raport cu punctele rețelei de ridicare;
 Reprezentarea poziției punctelor ce definesc detaliile la o anumită scară și redactarea
planului.
Ridicările planimetrice se fac foarte ușor, iar cele altimetrice doar când se dorește
obținerea de profile pe anumite direcții.
Ridicarea detaliilor se poate face prin mai multe metode.
Aceste metode sunt:
 Metoda radierii (metoda coordonatelor polare);
 Metoda absciselor și ordonatelor;
 Metoda absciselor;
 Metoda drumuirii;
 Metoda drumuirii combinată cu radieri;
 Metoda intersecțiilor;
 Metoda profilelor.

20
Reprezentarea unei părți a Pământului se realizează prin planuri și hărți.
Adică printr -un număr de puncte ales e reprezentativ pentru suprafaț a ce urmează a fi
reprezentată.
Pentru a reprezenta o suprafață planimetric ă este nevoie de poziția orizontală a punctelor
ce alcătuiesc rețelele orizontale sau planimetrice.
Poziția planimetrică a unui punct poate fi determinată pe elipsoidul care aprox imează
suprafață pământului sau într -un sistem bidimensional de coordonate.
La reprezentarea pe elipsoid, poziția este dată de coordonatele geodezice (latitudine și
longitudine).
Dacă poziția este dată într -un sistem bidimensional, trebuie să se cunoască relațiile de
legătură dintre cele două sisteme.
Rețelele geodezice planimetrice pot fi, în funcție de natura elementelor care se măsoară,
de triangulație, trilaterație sau de triangulație -trilaterație.

4.2 Sisteme utilizate în poziționarea planimetrică

Sistemul rectangular de coordonate are două axe. Una îndreptata către Nord iar cealaltă
către Est. Din cauza faptului că suprafața terestră nu este perfect plană, pentru reprezentarea
suprafeței terestre este nevoie să se utilizeze diferite proiecții carto grafice. Aceste proiecții
deformează însă realitatea.
Între poziția unui punct situat pe suprafață terestră și același punct situat în plan există
relații de corespondență ca cele ce urmează:
X = f1(B, L)
Y = f2(B, L)
Este foarte important pentru măsurător ile efectuate pe Pământ să se cunoască sistemul de
proiecție utilizat deoarece trebuie să se facă reducerea la acest sistem.

21
Sistemul utilizat în țara noastră este Proiecția Stereografică 1970.
Aceasta a fost întrodusă în țara noastră în anul 1971. Prin Decretul numărul 305, pe lângă
faptul că se impunea folosirea proiecției stereografice 1970 pentru lucrările topo –
fotogra mmetrice și cartografice de pe teritoriul României, se impunea și sistemul de referință al
altitudinii ca fiind Marea Neagră.
Proiecția stereo 70 cum mai este ea denumită, funcționează pe elipsoidul de referință
Krasovski iar centrul proiecției are coordonatele 46° latitudine Nordică și longitudinea 25° Est.
Suprafaț a României este reprezentată pe un singur plan.
Această proiecție are și un cerc de deformație nulă, acesta având raza egală cu 201718m.
Axele de coordonate au originea în imaginea plană a centrului proiecției iar pe direcția
Nord este axa Ox ia r Oy având sensul pozitiv spre Est.
Centrul proiecției se află la Nord de Făgăraș.
4.3 Măsurători clasice pentru ridicarea detaliilor

Metoda radierii este o metodă cu coordonate polare ale poziției unui punct în raport cu o bază
de sprijin. Pentru a se ridica detaliile din teren se urmează o serie de etape.
Dar mai întâi trebuie urmărit dacă se respectă următoarele reguli:
– Distanța maximă între punctul de sprijin și punctul nou să nu fie mai mare de 100 m
– Măsurarea punctelor să se facă în sens orar
– Din fiecare punct se măsoară unghiul orizontal, unghiul de declivitate a terenului și
distanța înclinată.
Distanțele se pot măsura direct sau indirect. În continuare se fac următoarele calcule:
 Reducerea distanțelor la orizont: D AB = L AB*cos φAB
 Calculul diferenței de nivel: ΔZAB = L AB*sin φAB
 Calculul coordonatelor relative:
ΔXAB = D AB*cos Ɵ AB
ΔYAB = D AB* sin Ɵ AB

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

22  Calculul coordonatelor absolute
XAB = X + ΔXAB
YAB = Y + ΔYAB
ZAB = Z + ΔZAB.
Cu ajutorul stației totale se măsoară foarte ușor. Acest tip de aparat este ideal pentru
radieri simple și trasării. Manipularea aparatului este ușor de învățat și nu pune mari
probleme.
Caracteristicile stațiilor totale sunt următoarele:
 Se învață ușor și rapid
 Ecran mare și clar
 Se pot roti pe orizontală și verticală
 Au laser de centrare
 Permit măsurători fără reflector cu laserul încorporat
La calibrarea stației totale se ia în seamă determinarea erorilor de colimație (Hz) și
indexul V ( simultan cu nivela electronică).

4.4 Măsurători GNSS pentru ridicarea detaliilor

În ultima perioadă s -au dezvoltat foarte mult tehnicile care se folosesc de capacitatea
sistemelor de poziționare de a oferi coordonate într -un timp foarte scurt sau chiar în timp real.
Sistemele de poziționare cunoscute sunt: GPS (dezvoltat de America), GLONASS
(Rusia), GALILEO (viitorul sist em de poziționare dezvoltat de Uniunea Europeană),
COMPAS S (în prezent se numește BeiDou și este dezvoltat de China).
Deoarece GPS -ul est e cel mai utilizat și dezvoltat sistem, când se vorbește despre
sisteme de poziționare se folosește generic termenul de GPS.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

23 Metodele rapide de ridicări au nevoie de o rezoluție mare a ambiguității pentru a
folosi potențialul ac urateței, preciziei ridicate a măsurătorilor de fază GPS.
Astfel, nivelul zgomotului soluțiilor cu valori reale ar fi fost prea mare pentru un timp
scurt de observare.
Pentru a rezolva repede ambiguitățile se pot elimina erorile mari, rămânând cu cele
mici.
În concluzie, metodele rap ide funcționează corect, mai ales pe distanțe mici.
Pentru distanțele mai lungi de câțiva km între stațiile participante, este necesară
modelarea erorilor dependente de distanță.
Metodele rapide GPS se pot împărți în:
 Metode rapide statice;
 Metode semi -cinematice (stop -and-go);
 Metode cinematice pure.
Această clasificare se face dacă receptorul poat e să preia sau să facă m ăsurători în
timp ce este în mișcare și coordonatele traseului să fie determinate cinematic, sau dacă
receptorul este închis în timpul tr ansportului și coordonatele pot fi determinate în mod static.
Există și un mod intermediar în care receptorul t rebuie să fie static în timpul
măsurătorilor pe perioada transportului dar coordonatele traiectoriei nu sunt derivate.
Acesta se numește modul se mi-cinematic.
Între ridicările cinematice și cele statice diferența este făcută și de către precizie.
În cazul celor cinematice erorile accidentale, de măsurare, sunt incluse în valorile
coordonatelor.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

24 5 TEHNOLOGII GEODEZICE SPAȚ IALE
5.1 Principii generale de determinare a poziției prin tehnologii GNSS

Principiul de poziționare prin tehnologii GNSS se poate reduce la o intersecție liniară
tridimensională î n care distanțele satelit – receptor sunt determinate fie prin măsurarea
timpului de propagare a semnalului, fie din măsurători asupra
fazei acestuia, fie prin alte metode.
Principiul se regăseș te și în cazul tehnologiilor GNSS în
spațiul cu trei dimensiuni. Î n acest spațiu, locul geometric al
punctelor egal depărtate de un punct fix, numit centru, e ste o
sferă. Intersecția celor două sfere determinate astfel generează
un cerc. Pentru a putea deter mina poziția î n acest caz, ar mai fi
nevoie de o altă distantă care să genereze o a treia sferă; intersectată cu cercul obținut mai
devreme, s -ar obține dou ă puncte, din care unul ar fi usor eliminat prin cunostințe „a priori”
asupra poziției (unul dintre cele două puncte ar fi foarte depărtat de suprafața terestră).
5.2 Sisteme de timp utilizate î n GNSS

Pentru a putea determina distanțele satelit -receptor pe ba za timpului de propagare,
este nevoie să fie determinat cu o oarecare precizie momentele emiterii si recepției
semnalului, ș i astfel este necesară definirea u nor standarde de timp precise. Î n cele ce
urmează vor fi prezentate anumite s cări de timp ce sunt utilizate în prezent î n domeniu.
Pentru a putea defini o scară de timp, sunt necesare două elemente: o origine ș i o
perioadă (o frecvență sau un tact). De -a lungul timpului, oamenii au î ncercat să asocieze acest
tact unor fenomene fi zice pe care le puteau observa ș i care aveau anumită repetabilitate.
Sistemul GPS menține propriul standard de timp,denumi t și GPS Time (GPST) ș i
reprezintă o valoare medie a observațiilor efectuate asupra ceasurilor atomice aflate la bordul
sateliților ș i asupra ceasurilor atomice de la sol. Acesta a fost sincronizat cu UTC la epoca
standard GPS 6 ianuarie 1980 ora 0h; la acel moment diferența intre TAI si UTC era de 19s,
ceea ce face ca diferența intre GPST si TAI să fie de 19s. Un anumit moment de timp pe
scara de timp GPS T este identificat pe baza săptămanii GPS (GPSWEEK – ce reprezintă
numărul de săptămani scurse de la epoca standard GPST), zilei GPS (GPSDAY – ce
reprezintă numărul zilei din săptămâna GPS) ș i a secundei GPS (GPSSEC – ce reprezintă
numărul de secunde scurse de la începutul săptămâ nii).

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

25 5.3 Sisteme de referință utilizate î n GNSS

Pentru a putea formula matematic problema navigației bazată pe sisteme satelitare,
este necesară alegerea unui sistem de referință la care să se r aporteze pozițiile satelitului ș i
cele ale receptorului. Definirea unui sistem de referință implică definirea unui model care să
aproximeze ca t mai bine suprafața Pămâ ntului, definirea parametrilor ce leagă modelul
definit de Pămâ nt si definirea unui sistem de coordonate la care să raportăm poz ițiile.
Sistemul de referință utilizat pentru aplicații GPS este sistemul WGS84 realizat de
DOD. Acesta conține un model geo metric ce aproximează forma Pămâ ntului (un elipsoid
echipotențial) dar ș i un model gravimetric detaliat (EGM). Setul de parametri pr ezentați mai
jos se referă la forma geometrică a modelului elipsoidal – semiaxă mare (a) ș i turtire (f),
viteza de rotație a acestuia (ω) ș i constanta sa gravitațională (GM).

5.4 Orb itele sateliților

Conform celor prezentate in subcapitolul 1.2, pentru a putea poziționa un receptor
aflat pe suprafața Pămâ ntului cu ajutorul tehnologiilor satelitare, este necesar să determinăm
distanțele din tre un număr minim de sateliți ș i receptor la un anumit moment, pe baza
principiului intersecției liniare spațiale, cun oscută din topografie. Sateliții nu au o poziție fixă
în raport cu observatorii de pe Pămâ nt, ci se miscă pe anumite traiectorii denumite orbite.
Trebuie astfel cunoscută poziția satelitului la momentul efectuării observațiilor î n
scopul determinării dist anței satelit -recep tor. Similar geodeziei clasice î n care precizia de
determinare a punctelor vechi s e regăsea î n precizia de determinare a punctelor noi,
cunoasterea eronată a poz iției sateliților are ca efect î n cazul tehnologiilor de radionavigație
cu a jutorul sateliților o determinare eronată a poziției receptorului. Din acest motiv,
paragrafele următoare tratează succint elementele unei orbite la modul general, clasificarea
acestora si vor fi studiate unele cazuri particulare de orbite.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

26 5.5 NAVSTAR GPS

Sistemul GPS este, ca si celelalte sisteme GNSS, un sistem de radionavigație cu
ajutorul sateliț ilor ș i este alcătuit, la modul general, din 3 subsisteme sau segmente:
Segmentul satelitar sau constelația satelitară – forma tă din sateliții ce graviteaz ă în
jurul Pămâ ntului, transmițand semnalul necesar poziționării ș i informațiile de navigație către
recep toarele utilizatorilor, precum ș i alte informații suplimentare legate de starea de
“sănătate” a sateliților .

Segmentul de control – format din stațiile de control de la sol ce monitorizează
segmentul satelitar din punct de vedere al “sănătații” sateliților. De asemenea, segmentul de
control are rolul de a estima, prezice și î ncărca î n sateliți informațiile legate de traiectoriile
acestora (efemer ide difuzate) împreună cu corecțiile de ceas ș i ale acestora.
Segmentul utilizator – format din totalitatea receptoarelor adecvate ce pot folosi
semnalul satelitar pentru navigație, poziționare etc.
Segmentul satelita r a fost conceput inițial ca avâ nd 24 de sateli ți (SV – space
vehicles), dispuși în așa fel î ncat să asigure o poziționare globală. Astfel, s -a hotărat î n final
dispunerea celor 24 de sateliți în 6 plane orbitale, având o înclinare de 550, câte 4 sateliți î n
fiecare plan orbital, cu o altit udine de 20 230 km deasupra Pămâ ntului.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

27
Segmetul de control
Perioada de revoluție a sateliților este de jumătat e de zi siderală (adica 11 ore ș i 58 de
minute), ceea ce înseamnă că în timp ce Pămâ ntul f ace o rotație completă de 3600 î n jurul
axei sal e, satelitul va efectua două miș cari de revoluție. Guvernul Statelor Unite a investit
masiv in sistemul GPS , iar durata mare de viață a sateliților, raportată la durata preconizată de
viață, a făcut ca actuala constelație să cuprindă pană la 30 de sateliți.
Segmentul de control este alcătuit dintr -o stație de control principală (Master Control
Station – MCS) aflată la baza Falcon Air Force (Colorado Springs), o stație de control
principală de rezervă aflată la Cape Canavral, alte 4 stații de monitorizare situ ate in H awaii,
Kwajalein, Diego Garcia și Ascension Island precum ș i alte 10 stații de monitorizare ale
National G eospatial Intelligence Agency. Î n acest moment, orice satelit poate fi „vazut” din
cel puțin 2 stații de monitorizare. O dispunere a acestor s tații poate fi observată in figura
alturata.
Segmentul utilizator este alcătuit din totalitatea receptoarelor de la sol sau din aer ce
utilizează semnalul tran smis de sateliții GPS pentru a -și determin a poziția. Utilizatorii GPS se
împart în utilizatori civili ș i utiliz atori militari î n funcție de gradul de accesibilitate la
capabilitățile sistemului.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

28 5.6 Semnalul Satelitar

Pentru a î nțelege metodele de poziționare ș i implicit preciziile de poziționare pe
baza tehnologiilor de radionavigație cu ajutorul s ateliților este important să fie î nțelese
tipul observațiilor sau măsu rătorilor ce pot fi realizate. Î n acest sens trebuie studiate inițial
semnalele generate de sateliții sistemelor GNSS.

5.7 Semnalul GPS

Sateliții GPS au la bord oscilatoare ce generează o frecvența fundamentală f 0 egală cu
10.23 MHz cu o stabilitate de 1 0-13-10-14 pe perioade relativ î ndelungate. Pe baza acestei
frecvențe fundamentale sunt generate, prin multiplicarea cu numerele întregi 154 ș i 120, două
semnale î n banda L (vezi Fig. 16) de numite L1 si L2. Semnalul L1 are o frecvență
f1=1575.42 MHz ș i o lungime de undă λ1=19.05 cm, iar semnalul L2 are o frecvență
f2=1227.60 MHz ș i o lungime de unda λ2=24.45 cm. Trebuie menționat că, pe langă aceste
două se mnale, sateliții GPS vor emite ș i pe o a treia frecvență obținută prin multiplicarea
frecvenței fundamentale cu 115 ș i denumită L5. Deoarece semnalul L5 este momentan
transmis doar de un singur satelit și este folosit doar î n scopuri de analiză a semnalului ș i
cercet are, acesta nu va fi menț ionat în partea de generare ș i combinare a semnalelor GPS, dar
se vor f ace referiri la utilizarea sa, și î n special la avantajele pe care aceasta le va aduce.
Semnalele GPS sunt modulate pe baza unor coduri binare al căror scop este acela de a
fi folosite pentru poziționare ( ranging signals ). De aceea semnalele descrise mai devreme au
rolul de a “purta” informația și sunt denumite uneori în literatură ca unde purtătoare .
Modulația semnalului presupune modificarea uneia dintre proprietățile acestuia î n
conformitate cu informația ce trebuie transmisă. Modulația se poate face modificand
amplitudinea, frecvența sau faza semnalului, î n funcție de informația ce trebuie transmisă
(vezi Fig. 17). In cazul GPS, pentru semnalele actuale, modulația aplicată este o modulație de
fază a semnalului, denumita modulație binară bifazică (Binary Phaser Shift Keying – BPSK
sau biphase mo dulation). Î n acest caz, modulația se realizează prin schimbarea fazei
semnalului cu 1800 la fiecare schimbare ce are loc in codul sau se cvența modelatoare.
La nivelul receptorului, există un demodulator care identifică schimbările de fază ș i
obține secvența inițială transmisă.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

29 5.8 Codurile GPS

Codurile utilizate pentru modulația semnalelor reprezintă secvențe binare (o
succesiune de valori de 1 sau 0). La prima vedere aceste secvențe par aleatoare, dar ele sunt
cunoscute și se pot genera î n echipamentele de recepție folosind registre de deplasare cu
retroalimentare ( tapped feedback registers ).
Un registru de deplasare cu retroalimentare este un echipament electronic capabil să
genereze o succesiune de valori binare pseudoaleatoare. Scopul utilizării acestora este acela
de a avea o memorie internă foarte mică. Un astfel de registru conține 10 poziții î n care sunt
stocate valori binare. La fiec are moment registrul deplasează spre dreapta cele 10 poziții, iar
ultima va loare va deveni un număr binar î n cadrul codului transmis. Prima poziție va fi î nsă
neocup ată iar valoarea ce va “intra” î n registru este generată pe baza valorilor anterioare din
cod folosind porti logice. Î n cazul codurilor pseudoaleatoare GNSS sunt folosite porți XOR
(sau exclusiv) aplicate valorilor de pe anumite poziții ale registrului.
Întrucat combinațiile folosite nu ar fi suficiente pentru a acoperi toate codurile
transmise de sateliții GPS, sateliții folosesc două registre pentru a genera secvențele
pseudoaleatoare (PRN – Pseudo -Random Number).
Corelâ nd semna lul recepționat cu cel generat î n echipamentul de recepție, se poate
determi na timpul de propagare a undei ș i impli cit distanța satelit – receptor. In cazul GPS,
fiecare sa telit emite continuu, pe aceleași frecevenț e, alte coduri, tehnică numită acces
multiplu cu diviziune î n cod (CDMA – Code Division Multiple Acces), pentru ca receptorul
să poată identi fica satelitul de la care primeș te semnalul.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

30 6 STUDIUL DE CAZ AL LUCR ĂRII PRACTICE

6.1 Alegerea și scopul lucră rii

Lucrarea are ca scop ex ecutarea măsură torilor și întocmirea documentaț iei cadastrale
cu scopul de p rimei î nregistrari a unui teren pe care este situat dispensarul din l ocalitate.
Pe lâ nga aceasta , s-a făcut ș i o ridicare topo a zonei de interes pentru a fi înmânată
unui arhitect pentr u proiectarea viitoarei destinaț ii ale zonei – terenuri de tenis ș i minifotbal.
Lucrarea a fost folosită cu scopul de a fi susținută pentru examenul de finalizare a
studiilor de licență din cadrul FIFIM, specializarea Inginerie Geodezică .

6.2 Localizare

Imobilul este localizat î n județul TELEORMAN, UAT Trivalea -Moșteni, localitatea
Brătăș ani.
Așezată în câmpia Găvanu -Burdea, subdiviziunea Videle, pe valea râului Teleorman,
comuna se întinde de -alungul drumului județean 504 – Alexandria -Pitești, la distanța de 38
Km de orașul reședință de județ Alexandria și se întinde pe o suprafață de 9111 ha,
învecinându -se:
 la Est cu comuna Talpa,
 la Vest cu localitatea Gărăgău,
 la Sud cu satul Perii -Broșteni
 la Nord cu satul Lada.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

31

Localizarea Comunei Triva lea-Moșteni și a localității Brătăș ani

Zona de interes î n Google Maps

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

32 6.3 Aparatura utilizată în timpul măsură torilor

Pentru satisfacerea lucră rii a fost utilizată aparatură topografica și anume echipament
de masurători prin unde – Stație Totală Leica TCR 703 ș i Sistem GNSS Trimble R 4.

6.4 Etapele de lucru

• S-a rea lizat rețeaua de sprijin cu GPSul
• S-a ales m etoda adaptată la teren
• S-a făcut punerea aparatul ui în staț ie
• S-au ridicat d etaliile cu Stația Totală
• S-au efectuat măsurători cu e chipamentul GNSS
• S-a utilizat Softul TransD at
• S-au raporta t punctele cu ajutorul TopoLT
• A fost realizat planul de situaț ie
• S-a realiza t modelul numeric al terenului
• Au fost desenate curbele de nivel

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

33 6.5 Realizarea reț elei de sprijin

Rețeaua de sprijin s -a realizat cu ajutorul Sistemului GPS, astfel s -a încercat gă sirea
unor puncte c are sa acopere zona de interes din cat mai puține sta ționări cu Stația Totală , apoi
cu ajutorul unui trepied s -a fixat jalonul cu antena GNSS pe puncte ale că ror coordonate
trebuiau aflate .
S-au realizat un număr de 50 de determină ri pentru fiecare punct în parte cu o precizie
de 2 cm în plan orizontal și 3 cm pe cotă .
Valo rile medii ale coordonatelor determinate astfel, au fost atribuite punctelor
materializate la sol prin cuie de m etal și țăruș i de lemn.

Stația E(m) N(m) H(m) Cod
S1 520889.005 303079.713 121.918 ST
S2 520957.933 303114.272 121.944 ST
S3 520927.993 303099.937 124.700 ST
S4 521034.83 303078.42 123.632 ST

6.6 Metoda adoptat ă

Ridic area topografică a detaliilor a fost realizat ă atât cu ajutorul Staț iei Tota le, cât ș i a
sistemului GNSS Trimble .
Au fost ridicate limitele de proprietate, clă dirile, pomii, stalpii de el ectricitate, limit ele
drumului național DJ 504, cât ș i axul acestu ia, dar ș i drumurile de exploatare agricolă din
vecină tatea parcelei. Pe lângă aceste detalii, au fost determinate cotele terenului cu o densitate
de 5-7 metri.
6.7 Punerea aparatului în staț ie

Pentru fixarea trepiedului pe suprafața de unde se vor face măsurătorile se vor prefera
suprafeț ele dur e și rugoase cum este asfaltul deoarece oferă o stabilitate mai mare a
aparatului, se orizontalizează suportul pentru ambază dupa ochi și apoi se fixează aparatul cu
șurubul pompă ce se află pe acest suport.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

34
Calarea grosieră se realizează din picioare le trepiedului cu ajutorul șuruburilor ce
ajută la blocarea pe lungime a fiecarui picior. Se ajustează lungimea unuia dintre picioarele
trepiedului astfel î ncat bula să se deplaseze pe unul dintre celelalte picioare și procesul este
reluat pe acel picior . Oda ta ce se ajusteaza și cel de -al doilea picior, în principiu calarea
grosieră ar trebui sa fie finalizată, dar în cazul în care nu suntem mulțumiți, putem repeta
procedeul până când bula ajunge câ t mai aproape de centru.
Calarea fina se realizează cu ajutor ul șuruburilor de calare, trei la număr, acestea
sunt reglate până când bula ajunge în centru ș i pe display -ul aparatului cele dou a valori ce
indica precizia cală rii ajung la valori apropiate de 0. Î n mod n ormal daca aparatul este calat î n
mai putin de 10 secunde pe fiecare direcție, erorile de măsurare din această cauza vor fi
insignifiante.

Centrarea pe punctul de coordonate cunoscut e constă î n fixarea laserului de centrare
exact pe punctul din care se efectu ează măsurătorile în momentul în care staț ia este și calată,
deci calarea fină ș i centr area aparatului trebuie sa fie îndeplinite concomite nt.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

35 Măsurarea înălț imii aparatului
este necesară pentru introducerea acesteia
în setările ap aratului deoarece pentru
această ridicare topografică este nevoie ca
punctele să aibă determinate și cota cu o
acuratețe cât mai bună .

6.8 Ridicarea topografică a detaliilor cu Staț ia Total ă
6.8.1 FREE STATION sau RESECTION

Free station este o aplicație preinstalată în Stația Totală și se bazează pe principiile
intersecț ie înapoi ( retrointersecț iei), iar pentru o poziț ionare sunt suficiente două puncte. Spre
deosebire de retrointersecț ia clasică ce are nevoie de cel puț in 3 puncte pentru determinarea
poziției stației, avem avantajul că aces t procedeu folosește ș i lungimile di recțiilor pe care se
măsoară punctele.
Pentru o precizie cât mai bună se recomandă ca punctele să formeze cu poziția Stației
Totale un tri unghi cât mai aproape de un triunghi echilateral, dar se obțin precizii foate bu ne
și în cazul existenț ei unui unghi obtuz de până la 190 de grade.
Precizia oferită de Stația Totală după efectuarea măsură torilor pen tru Free Station a
fost mai mică decât 1 cm atât pe Nord și Est, cât și pe cotă , iar pr ecizia pe orientare s -a situat
în jurul valorii de 5 secunde.
După fixarea aparatului, stația își cunoaște poziția exactă în sistemul de referință
folosit ș i se poate trece la preluarea punctelor de detaliu cu ajutorul unei minipr isme Leica de
constantă 17.5 mm, dar si a “prismei mari” cu constantă de 0mm. Miniprisma aceasta
constantă oferă un control foarte bun pe cotă spre deosebire de cea de 0 mm , care poate aduce
erori de până la 5mm , de aceea este și prisma preferată de inginerii topografi ce lucrează pe
șantiere.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

36

6.8.2 Orientarea pe un punct cunoscut

Pentru acest pro cedeu de mă surare, este nec esară centrarea și măsurarea înălț imii
aparatului , deci se pune Stația Totală pe un punct cunoscut, și se vizează un alt punct
cunoscut. Toate aceste informații se introduc î n Job -ul creat pentru acea stă măsurătoare și î n
programul de presetare a staț iei.
După măsură toarea asupra punctului de orientare, coordonatele Stației Totale sun t
cunoscute și se pot face determinări în S istemul Stereo 70 asupra punctelor de interes.

6.9 Măsurători efe ctuate cu a paratura GNSS

Pe lângă determinarea pu nctelor ce au servit ca puncte în reț eaua de sprijin , aparatura
GNSS a fost folosită pentru ridicarea topografică a unor detalii ce ofereau o vizibilitate bună
a sateliț ilor.
A fost exportat fiș ierul cu extensia .rw5 din controlerul aparatului, apoi acesta a fost
importat în Excel, s -au lăsat în fiș ier doar numele puncte lor, longitudinea, latitudinea și cota
în Sistemul ETRS89 (B ,L,h), acestea au fost salvate într -un fiș ier .txt și au fost transformate
în Sistemul N ational Stereo 70 ( N,E,H_MN).

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

37 6.10 Inventar de coordonate

6.10.1 Din c ontrolerul GPS -ului

Pct. Nord Est
Cota Cod
1 303029.429 521035.469 123.000 DR
2 303029.500 521032.630 123.107 DR
3 303044.418 521033.497 123.182 DR
4 303044.564 521035.883 123.120 DR
5 303068.936 521037.305 123.414 DR
6 303070.371 521038.549 123.458 DR
7 303071.313 521041.529 123.454 DR
8 303071.458 521048.612 123.631 DR
9 303074.066 521048.581 123.632 DR
10 303073.962 521040.180 123.495 DR
11 303074.726 521037.733 123.492 DR
12 303078.370 521037.682 123.632 DR
13 303086.885 521038.055 123.654 DR
14 303095.012 521038.528 123.514 DR
15 303106.812 521039.303 123.537 DR
16 303126.525 521040.873 123.734 DR
17 303133.175 521042.177 123.637 DR
18 303133.419 521039.804 123.520 DR
19 303122.675 521038.211 123.658 DR
20 303109.828 521036.959 123.516 DR
21 303095.559 521035.995 123.429 DR
22 303085.578 521035.493 123.559 DR
23 303082.667 521033.329 123.503 DR
24 303081.192 521030.692 123.388 DR
25 303081.635 521007.384 123.042 DR
26 303081.833 520989.327 122.899 DR
27 303082.510 520967.235 122.656 DR
28 303082.666 520943.941 122.717 DR
29 303083.722 520920.273 123.169 DJ
30 303103.507 520922.800 123.184 DJ
31 303124.534 520925.583 123.316 DJ
32 303161.243 520930.300 123.314 DJ
33 303161.608 520924.291 123.278 DJ
34 303124.492 520919.491 123.269 DJ
35 303102.321 520916.571 123.461 DJ
36 303083.729 520914.292 123.191 DJ
37 303080.160 520913.793 123.242 DJ
38 303047.349 520909.591 123.096 DJ
39 303046.204 520915.550 123.149 DJ
40 303080.193 520919.744 123.186 DJ
41 303079.986 520938.952 122.835 DR
42 303079.976 520938.908 122.809 DR 43 303079.513 520965.831 122.724 DR
44 303078.921 520993.755 122.908 DR
45 303078.910 521015.982 123.310 DR
46 303078.092 521029.532 123.423 DR
47 303076.253 521032.468 123.374 DR
48 303072.472 521034.639 123.330 DR
49 303070.260 521035.000 123.360 DR
50 303044.461 521033.232 123.005 LPV
51 303044.597 521031.292 123.183 G
52 303072.271 521032.154 123.411 G
53 303139.010 520934.255 122.792 G
54 303124.404 520925.540 123.148 GAX
55 303085.808 521028.381 123.504 C
56 303082.859 521028.344 123.357 C
57 303075.832 521020.328 123.332 F
58 303075.841 521019.996 123.408 F
59 303083.090 521007.912 123.027 C
60 303087.465 521007.936 123.007 C
1000 303121.388 520935.933 122.668 CT
1001 303117.678 520935.630 122.650 CT
1002 303113.258 520935.355 122.517 CT
1003 303106.968 520934.711 122.554 CT
1004 303101.539 520933.713 122.487 CT
1005 303074.541 521022.868 123.276 CT
1006 303075.013 521026.599 123.359 CT
1007 303080.013 521033.689 123.729 CT
1008 303083.506 521031.471 123.444 CT
1009 303089.033 521030.761 123.398 CT
1010 303093.222 521030.466 123.454 CT
1011 303098.003 521030.112 123.546 CT
1012 303101.519 521030.438 123.607 CT
1013 303104.663 521031.300 123.597 CT
1014 303107.921 521032.097 123.645 CT
1015 303112.598 521032.191 123.432 CT
1016 303123.663 521033.447 123.387 CT
1017 303129.877 521034.977 123.390 CT
1018 303098.561 521025.932 123.772 C
1019 303100.106 521026.414 123.745 CT
1020 303100.249 521023.261 123.528 CT
1021 303077.285 521025.910 123.484 P

6.10.2 Din Staț ia Total ă

Pct. Nord Est Cota Cod
100 303143.118 520934.698 124.346 G
101 303123.93 520932.225 124.623 G
102 303122.706 520932.535 125.222 P
103 303122.265 520932.974 125.221 P
104 303122.534 520933.611 125.224 P
105 303114.382 520931.393 125.179 P
106 303114.045 520931.692 125.178 P
107 303114.056 520932.171 125.179 P
108 303105.833 520930.358 125.135 P
109 303105.523 520930.609 125.135 P
110 303105.507 520930.959 125.136 P
111 303106.799 520930.306 123.443 P
112 303105.905 520930.565 123.531 P
113 303105.908 520931.124 123.517 P
114 303094.873 520928.79 123.981 P
115 303094.396 520928.98 123.991 P
116 303094.305 520929.209 123.986 P
117 303090.822 520928.538 124.115 P
118 303090.257 520928.526 124.131 P
119 303090.163 520929.048 124.114 P
120 303067.081 520921.994 124.262 P
121 303061.368 520921.177 123.601 P
122 303047.459 520919.066 123.799 P
123 303044.151 520905.584 123.451 P
124 303081.242 520907.702 123.45 P
125 303085.098 520910.571 123.712 P
126 303089.401 520911.676 123.917 P
127 303103.226 520913.011 123.418 P
128 303110.13 520913.784 123.516 P
129 303116.774 520915.164 123.517 P
130 303135.084 520917.488 123.515 P
131 303146.156 520918.847 123.683 P
132 303151.096 520919.542 123.588 P
133 303155.955 520920.07 123.493 P
134 303162.272 520920.865 123.674 P
135 303164.048 520921.168 123.646 P 136 303154.448 520933.232 123.778 P
137 303151.399 520932.901 123.578 P
138 303147.522 520932.433 123.669 P
139 303144.385 520931.963 123.49 P
140 303139.68 520931.118 123.369 P
141 303136.278 520930.611 123.522 P
142 303129.98 520929.155 123.679 P
143 303155.672 520917.786 131.304 SB
144 303120.755 520914.009 130.315 SB
145 303086.703 520909.014 129.856 SB
146 303051.402 520904.205 127.881 SB
147 303017.538 520918.961 130.702 SB
148 303040.785 520919.82 130.065 SB
149 303060.427 520924.361 130.13 SB
150 303050.496 520921.254 123.868 SL
151 303129.801 520931.712 123.687 SL
152 303084.21 520926.15 125.653 S
153 303083.545 520926.051 125.637 S
154 303083.44 520926.726 125.63 S
155 303086.505 520926.558 125.609 S
156 303085.949 520926.479 125.594 S
157 303085.883 520927.006 125.58 S
158 303079.52 520925.652 124.431 S
159 303078.879 520925.516 124.436 S
160 303077.228 520925.247 125.621 S
161 303076.681 520925.175 125.604 S
162 303075.701 520925.197 123.99 BUS
163 303075.862 520922.674 124.188 BUS
164 303071.339 520922.204 124.122 BUS
165 303076.394 520925.386 124.081 G
166 303062.438 520923.72 124.162 G
167 303045.517 520921.451 124.32 G
168 303035.206 520901.212 124.486 G
169 303050.565 520903.098 123.678 G
170 303077.014 520906.116 123.606 G
171 303071.817 520925.159 123.31 G
300 303128.55 520929.535 123.068 CT 301 303123.358 520929.133 123.112 CT
302 303118.101 520928.521 123.09 CT
303 303110.677 520927.758 123.06 CT
304 303106.949 520927.259 123.069 CT
305 303102.975 520926.47 123.049 CT
306 303097.669 520925.773 123.06 CT
307 303092.143 520924.565 123.145 CT
308 303080.918 520922.013 123.051 CT
309 303075.159 520920.826 123.159 CT
310 303070.458 520920.136 123.002 CT
311 303071.757 520927.935 123.058 CT
312 303075.021 520928.025 123.063 CT
313 303078.066 520928.248 122.995 CT
314 303082.076 520928.73 122.868 CT
315 303088.747 520927.859 122.933 CT
316 303092.576 520928.047 123.064 CT
317 303097.796 520928.83 123.004 CT
318 303104.124 520929.404 122.951 CT
319 303109.637 520930.126 122.934 CT
320 303115.748 520931.02 123.051 CT
321 303121.534 520931.62 123.055 CT
322 303123.745 520935.552 122.716 G
323 303119.563 520935.086 122.731 CT
324 303112.172 520934.963 122.587 CT
325 303105.839 520934.503 122.55 CT
326 303098.507 520934.438 122.533 CT
327 303091.644 520933.912 122.643 CT
328 303085.26 520933.358 122.643 CT
329 303076.023 520936.188 122.828 CT
330 303071.355 520937.714 123.011 G
331 303077.085 520940.069 122.765 CT
332 303074.286 520940.854 122.935 CT
333 303071.178 520943.478 122.913 G
334 303070.796 520958.325 122.834 G
335 303078.411 520943.831 122.743 CT
336 303086.071 520942.18 122.522 CT
337 303091.866 520942.813 122.527 CT

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

38 338 303097.926 520943.152 122.503 CT
339 303103.911 520944.744 122.498 CT
340 303110.007 520945.327 122.468 CT
341 303116.027 520946.432 122.539 CT
342 303117.044 520953.001 122.483 CT
343 303110.337 520952.987 122.497 CT
344 303104.692 520952.8 122.558 CT
345 303099.136 520952.273 122.605 CT
346 303092.964 520952.233 122.498 CT
347 303087.996 520952.183 122.55 CT
348 303081.813 520952.341 122.693 CT
349 303074.988 520952.654 122.708 CT
350 303074.878 520957.129 122.749 CT
351 303080.509 520955.935 122.743 CT
352 303085.953 520956.149 122.58 CT
353 303091.489 520956.714 122.482 CT
354 303096.873 520957.211 122.475 CT
355 303102.041 520957.84 122.486 CT
356 303107.586 520958.765 122.486 CT
357 303113.206 520959.433 122.518 CT
358 303118.804 520960.182 122.466 CT
359 303118.424 520965.319 122.52 CT
360 303091.806 520926.679 124.527 SL
361 303090.175 520926.572 124.493 SL
362 303129.799 520931.719 123.52 SL
363 303116.41 520937.666 123.95 SB
364 303105.965 520977.728 124.774 SB
365 303118.482 520965.383 123.807 CT
366 303113.423 520965.012 122.504 CT
367 303108.356 520964.931 122.505 CT
368 303102.957 520965.057 122.563 CT
369 303097.221 520964.914 122.535 CT
370 303091.423 520964.822 122.541 CT
371 303085.335 520964.627 122.511 CT
372 303079.193 520964.509 122.739 CT
373 303073.533 520964.633 122.743 CT
374 303074.719 520971.83 122.766 CT
375 303080.379 520971.398 122.766 CT
376 303085.684 520971.155 122.532 CT
377 303092.191 520971.473 122.6 CT
378 303096.725 520971.602 122.661 CT
379 303102.303 520972.109 122.649 CT
380 303107.8 520973.133 122.592 CT
381 303113.469 520974.059 122.497 CT
382 303118.919 520974.798 122.508 CT
383 303118.166 520981.072 122.563 CT
384 303112.4 520980.622 122.526 CT
385 303107.206 520980.745 122.721 CT
386 303101.656 520980.074 122.859 CT
387 303095.725 520979.956 122.845 CT
388 303089.904 520980.111 122.751 CT
389 303084.091 520980.096 122.663 CT
390 303078.129 520979.798 122.706 CT
391 303077.333 520986.14 122.829 CT
392 303082.163 520986.337 122.829 CT
393 303087.228 520985.954 122.71 CT
394 303092.93 520986.913 122.843 CT
395 303098.575 520987.464 122.843 CT
396 303104.04 520988.072 122.857 CT
397 303109.322 520989.155 122.681 CT
398 303109.341 520989.201 122.691 CT 399 303113.182 520990.247 122.62 CT
400 303116.761 520990.927 122.622 CT
401 303114.551 520996.787 122.685 CT
402 303110.141 520995.985 122.667 CT
403 303104.865 520996.095 122.891 CT
404 303099.226 520995.781 122.96 CT
405 303093.742 520995.838 122.994 CT
406 303088 520996.644 123.017 CT
407 303081.174 520996.892 122.92 CT
408 303076.213 520997.187 122.848 CT
409 303071.109 520995.43 122.889 G
410 303070.783 520987.994 122.829 G
411 303070.657 520967.194 122.846 G
412 303123.537 520942.759 122.647 G
413 303123.501 520956.857 122.52 G
414 303123.361 520966.981 122.496 G
415 303123.148 520982.22 122.694 G
416 303123.148 520993.98 122.802 G
417 303098.392 521010.509 128.233 CTC
418 303085.597 521007.922 128.91 CTC
419 303068.105 520947.214 125.708 CTC
420 303068.274 520940.958 125.698 CTC
421 303050.613 520889.484 126.144 CTC
422 303123.796 520950.256 125.806 P
423 303123.721 520952.431 126.626 P
424 303123.716 520958.537 124.828 P
425 303123.705 520961.739 124.97 P
426 303123.737 520966.216 124.995 P
427 303123.65 520963.12 124.978 P
428 303123.52 520967.741 124.729 P
429 303123.503 520969.033 124.315 P
430 303123.331 520972.181 125.218 P
431 303123.486 520976.154 125.789 P
432 303124.06 520986.105 125.51 P
433 303084.853 520986.91 125.128 P
434 303084.554 520986.626 125.269 P
435 303084.301 520986.784 124.835 P
436 303077.329 520998.706 124.462 P
437 303077.807 520997.209 124.468 P
438 303071.039 521005.072 124.605 P
439 303076.792 520986.139 123.342 P
440 303076.604 520985.964 123.305 P
441 303076.207 520986.077 123.371 P
442 303073.87 520990.874 123.788 P
443 303070.709 520993.886 124.689 P
444 303070.685 520992.241 125.131 P
445 303070.518 520987.494 124.688 P
446 303085.271 520957.304 124.614 P
447 303084.996 520956.993 124.615 P
448 303084.642 520957.12 124.585 P
449 303085.025 520952.079 123.863 P
450 303084.877 520951.744 123.85 P
451 303084.595 520951.771 123.846 P
452 303077.502 520961.575 123.616 P
453 303077.335 520961.236 123.522 P
454 303076.943 520961.191 123.518 P
455 303076.936 520945.484 124.211 P
456 303077.392 520945.618 124.16 P
457 303077.371 520945.951 124.156 P
458 303070.74 520944.081 125.641 P
459 303071.223 520940.104 125.541 P 460 303070.796 520939.464 125.3 P
461 303070.866 520927.132 125.186 P
462 303110.184 520913.923 123.741 P
463 303116.791 520915.242 123.25 P
464 303128.168 520915.977 124.372 P
465 303130.151 520917.343 124.131 P
466 303135.076 520917.441 123.191 P
467 303143.266 520918.513 123.308 P
468 303146.099 520918.778 123.224 P
469 303148.099 520919.127 123.364 P
470 303151.107 520919.523 123.405 P
471 303155.943 520920.051 123.543 P
472 303162.284 520920.886 123.558 P
473 303164.048 520921.217 123.702 P
474 303171.773 520918.941 123.872 G
475 303153.179 520916.588 123.361 G
476 303119.729 520912.318 123.557 G
477 303099.815 520909.501 123.632 G
478 303120.916 520913.365 124.071 SB
479 303098.544 521010.566 124.182 C
500 303083.057 521007.878 125.542 C
501 303087.434 521007.805 124.727 C
502 303087.492 521009.45 124.902 C
503 303087.505 521010.468 125.115 C
504 303098.555 521010.525 124.941 C
505 303112.957 521013.413 125.583 WC
506 303112.967 521014.939 126.29 WC
507 303115.538 521013.36 126.04 WC
508 303076.917 521006.448 126.198 P
509 303076.926 521006.029 126.194 P
510 303076.553 521005.846 126.197 P
511 303071.098 521006.801 127.058 P
512 303069.474 521006.326 126.681 P
513 303071.03 521005.064 126.511 P
514 303114.251 521004.106 124.238 CT
515 303108.937 521003.69 124.266 CT
516 303103.629 521003.525 124.367 CT
517 303097.142 521003.845 124.457 CT
518 303091.345 521004.555 124.507 CT
519 303085.623 521004.498 124.35 CT
520 303079.924 521004.346 124.336 CT
521 303074.269 521004.638 124.256 CT
522 303075.091 521013.696 124.389 CT
523 303083.144 521007.745 124.393 CT
524 303087.504 521007.713 124.488 CT
525 303091.356 521008.104 124.528 CT
526 303097.744 521008.061 124.548 CT
527 303104.252 521008.627 124.597 CT
528 303109.191 521009.772 124.587 CT
529 303115.025 521011.868 125.026 CT
530 303101.8 521015.755 124.735 CT

6.11 Raportarea punctelor cu ajutorul TopoLT și realizarea planului

Folosind programul TopoLT, au fost raportate punctele măsurate atât cu Stația Totală
cât ș i cu aparatura GNSS în AutoCad. Comanda folosită este RAPPCT, după care se
selectează fișierul ale că rui date se doresc a fi introduse în AutoCad și se apasă OK. După
raportarea punctelor în AutoC ad s-au definit LAYERELE cu care s -a lucrat .
Comenzi folosite:
• RAPPCT – pentru raportarea punctelor
• LAYER – pentru definirea layerelor
• PL (polyline) – pentru trasarea liniilor
• CNN – pentru curbele de nivel

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

39
6.12 PAD

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

40
6.12.1 Date referitoare la construcții ș i teren pe PAD

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

41

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

42

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

43 6.13 Calculul analitic al suprafeț elor

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

44 6.14 Crearea modelului numeric al terenului

Pentru crearea modelului numeric al terenului s -au selectat punctele măsurate la sol ș i
cu ajutorul comenzii M3D .

Model 3D – vedere orto

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

45
Model 3D văzut în foaia de AutoC ad

Modelul 3D a fost folosit ca sup ort pentru realizarea curbelor de nivel.

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

46 6.15 Curbele de nivel

Modelul 3D ș i curbele de nivel

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

47 6.16 Planul de situaț ie cu Legenda

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

48

MTC -FIFIM -USAMVB 2017

49 6.17 Ce am utilizat și învăț at?

• Am înț eles o metodă prin care se realizeaza o r ețea de sprijin
• Am învățat să pun aparatul în stație, să îl centrez ș i să îl calez
• Am executat măsurători atât cu o Stație Totală cât și cu un aparat de mă surare GNSS
• Măsură torile efectuate au stat la baza pla nului de situatie
• Am utilizat programul Trans datRO pentru transformarea din coordonate ETRS 1989
(B,L,h), î n Stereo grafic 1970 (N,E,H_MN).
• Am utilizat softul TopoLT pentr u raportarea punctelor pe plan și pentru obț inerea
modelului 3D și a curbelor de nivel
• Am desenat planul de amplasament ș i delimitare pentru înscrierea în Cartea Funciară,
dar ș i planul de sit uație pentru proiectul reamenajare.
7 Bibliografie

1. http://documents.tips/download/link/c1 -si-c2
2. http://www.expertcadastru.ro/topografie.html
3. https://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Cadastru1.pdf
4. Legea 30/2006 – privind cadastrul ș i publicitatea imobiliara
5. Conf. univ. dr. Ovidiu IACOBESCU – TOPOGRAFIE – GEODEZIE
6. Curs Tehnologii Geodezice Spațiale – Dr. ing. Vlad Gabriel OLTEANU
7. Curs Proiecții cartografice – Conf. univ. dr. ing. Gabriel Popescu
8. Curs Bazele Măsurăt orilor prin unde – S.L.Dr. i ng. Bogdan ERGHELEGIU

8 ANEXE